Carte Easy

Asistenţă EASY-SOFT 6.10

Cuprins

1.Ce este nou în EASY-SOFT................................................................. 3

1.1.Noutăţi la EASY-SOFT....................................................................................... 3

1.1.1.Mai întâi cele mai importante inovaţii....................................................................................3

2.Informaţii generale............................................................................... 6

2.1.Generalităţi ale EASY-SOFT............................................................................. 6

2.1.1.Taste şi combinări ale tastelor................................................................................................7

2.1.1.1.Taste şi combinaţii de taste ale modului de afişare a proiectului şi a schemei de conexiuni........................ 7

2.1.1.2.Taste şi combinaţii de taste ale modului de afişare a schemei de conexiuni şi a displayului........................7

2.1.1.3.Preluarea operanzilor în schema de conexiuni ....................................................................................................9

2.2.Generalităţi privind releul de comandă easy................................................ 12

2.3.Prezentarea generală a aparatului MFD........................................................ 13

2.3.1.Tipuri de aplicaţii....................................................................................................................14

2.3.2.Aplicaţia ca aparat de vizualizare.........................................................................................14

2.3.3.Aplicaţia ca terminal..............................................................................................................15

2.3.4.Aplicaţia ca aparat de comandă easy800 fară vizualizare..................................................15

2.3.4.1.Configuraţiile in care dispozitivul MFD poate indeplini aplicaţii ale aparatului de comandă easy800........ 16

2.3.4.2.Probleme uşoare de comandă şi aplicaţii MMI ale aparatului MFD..................................................................16

i

Inhaltsverzeichnis

2.3.4.3.Probleme de comandă şi aplicaţii MMI ale aparatului MFD...............................................................................16

2.3.4.4.Probleme de comanda complexe si aplicaţii MMI ale aparatului MFD.............................................................16

2.3.4.5.Probleme complexe de comandă ale aparatului MFD cu aplicaţii terminal şi MMI........................................ 16

2.3.5.Valorile limită ale unui aparat MFD.......................................................................................17

2.4.Cerinţe minime ale sistemului........................................................................ 18

2.5.Dezinstalarea programului EASY-SOFT........................................................ 19

2.6.Asistenţă HTML................................................................................................ 20

2.6.1.Legendă Link-uri....................................................................................................................21

2.6.2.Afişarea ferestrei de asistenţă..............................................................................................21

2.7.Instrumente...................................................................................................... 21

2.7.1.Software de inscripţionare MFD-Titan ................................................................................21

2.7.2.Afişaj demo- easy800.............................................................................................................22

2.7.3.Afişaj Demo MFD....................................................................................................................23

2.8.Semnalările erorilor interne............................................................................ 23

2.9.Suport tehnic................................................................................................... 23

3.Curs pentru începãtori...................................................................... 24

3.1.Curs 1............................................................................................................... 24

ii

3.1.1.Scopul cursului......................................................................................................................24

3.1.2.Formulare conceptuală..........................................................................................................25

3.1.3.Lecţia 1....................................................................................................................................28

3.1.3.1.Proiect easy400/600................................................................................................................................................28

3.1.3.2.Bazele realizării schemelor de conexiuni............................................................................................................29

3.1.3.3.Simularea unei scheme de conexiuni..................................................................................................................31

3.1.3.4.Configurarea comunicării cu aparatul..................................................................................................................33

3.1.3.5.Documentaţia proiectului.......................................................................................................................................34

3.1.4.Lecţia 2....................................................................................................................................36

3.1.4.1.Cablarea unui releu de timp easy400/600............................................................................................................36

3.1.4.2.Simularea releului de timp easy400/600...............................................................................................................38

3.1.4.3.Generarea caracteristicilor sistemului easy400/600...........................................................................................39

3.1.4.4.Utilizaţi notiţe..........................................................................................................................................................39

3.1.5.Lecţia 3....................................................................................................................................40

3.1.5.1.Introducerea căilor de curent, desenarea legăturilor.........................................................................................40

3.1.5.2.Moduri de acţionare a simulatoarelor de intrare.................................................................................................44

3.1.5.3.Încărcarea unui program........................................................................................................................................45

3.1.5.4.Utilizaţi lista de referinţe încrucişate....................................................................................................................46

3.2.Curs 2............................................................................................................... 48

iii

Inhaltsverzeichnis

3.2.1.Scopul cursului de configurare............................................................................................48

3.2.2.Lecţia 4....................................................................................................................................48

3.2.2.1.Proiectul easy800....................................................................................................................................................48

3.2.2.2.Program, schemă conexiuni şi planul modulului...............................................................................................50

3.2.2.3.Simularea schemei de conexiuni şi a planului modulului.................................................................................56

3.2.2.4.Comunicarea cu un aparat easy800/MFD.............................................................................................................56

3.2.2.5.Imprimarea planului modulului.............................................................................................................................56

3.2.3.Lecţia 5....................................................................................................................................57

3.2.3.1.Proiect de reţea easy800........................................................................................................................................57

3.2.3.2.Program cu funcţii NET..........................................................................................................................................62

3.2.3.3.Configurarea şi comunicarea NET........................................................................................................................67

4.Interfaţa............................................................................................... 71

4.1.Fereastra interfeţei.......................................................................................... 71

4.1.1.Fereastra interfeţei.................................................................................................................71

4.1.1.1.Conţinutul casetei de instrumente........................................................................................................................72

4.1.1.2.Conţinutul Bancului de lucru................................................................................................................................73

4.1.1.3.Conţinutul câmpului de atribute...........................................................................................................................75

4.2.Mod de afişare-Proiect.................................................................................... 76

iv

4.2.1.Modul de afişare Proiect........................................................................................................76

4.2.1.1.Introducerea aparatului în proiect........................................................................................................................78

4.2.1.2.Introducerea mai multor aparate în proiect.........................................................................................................78

4.2.1.3.Parametrizarea aparatului......................................................................................................................................78

4.2.1.4.Ştergere aparat din proiect....................................................................................................................................84

4.2.1.5.NET-ID......................................................................................................................................................................84

4.2.1.6.Înlocuire aparat.......................................................................................................................................................84

4.2.1.7.Deschiderea schemei de conexiuni a unui aparat..............................................................................................85

4.2.2.Setarea orei de vară...............................................................................................................85

4.2.2.1.Metode de trecere la ora de vară...........................................................................................................................86

4.2.2.2.Editor de reuguli.....................................................................................................................................................87

4.3.Modul de afişare- Schemă de conexiuni....................................................... 90

4.3.1.Structura Bancului de lucru (Fereastra Schemă de conexiuni)........................................ 93

4.4.Modul de afişare-Simulare ............................................................................. 94

4.4.1.Afişare flux curent -Offline la easy400/500/600/700............................................................95

4.4.2.Afişare flux curent -Offline la easy800/MFD........................................................................96

4.4.3.Indicatorul Offline al display-ului şi tastele funcţionale ale aparatului easy................... 96

4.4.3.1.Display......................................................................................................................................................................96

4.4.3.2.Tste funcţionale.......................................................................................................................................................97

v

Inhaltsverzeichnis

4.4.4.Indicatorul Offline al display-ului, LED-urile şi tastele funcţionale ale aparatului MFD. 98

4.4.4.1.Display cu afişarea şabloanelor............................................................................................................................98

4.4.4.2.Indicator de display şi indicator cu LED pentru plăcile frontale.......................................................................99

4.4.4.3.Taste funcţionale.....................................................................................................................................................99

4.4.5.Offline-Setare obligatorie a operanzilor.............................................................................100

4.4.5.1.Operanzi easy400/600...........................................................................................................................................100

4.4.5.2.Operanzi easy500,700,800 şi MFD.......................................................................................................................101

4.4.6.Schimbarea constantelor-Offline........................................................................................102

4.5.Modul de afişare Comnicare......................................................................... 103

4.5.1.Conexiune.............................................................................................................................105

4.5.2.Program.................................................................................................................................105

4.5.3.Setarile sistemului................................................................................................................105

4.5.3.1.Taste P/Debouncing I...........................................................................................................................................105

4.5.3.2.Rulare RUN............................................................................................................................................................105

4.5.3.3.Card memorie........................................................................................................................................................105

4.5.3.4.Limba......................................................................................................................................................................106

4.5.4.Ceas.......................................................................................................................................106

4.5.5.Indicare..................................................................................................................................106

vi

4.5.5.1.Indicator flux de curent online............................................................................................................................106

4.5.5.2.Setări online obligatorii ale indicatorilor...........................................................................................................107

4.5.5.3.Schimbarea constantelor online.........................................................................................................................108

4.6.Modul de afişare-Vizualizare........................................................................ 108

5.Meniuri.............................................................................................. 110

5.1.Fişier............................................................................................................... 110

5.1.1.Nou........................................................................................................................................110

5.1.2.Deschidere............................................................................................................................111

5.1.3.Importare...............................................................................................................................111

5.1.4.Informaţii proiect..................................................................................................................111

5.1.5.Închidere...............................................................................................................................111

5.1.6.Salvare...................................................................................................................................111

5.1.7.Salvare ca..............................................................................................................................112

5.1.8.Examinare înaintea imprimării............................................................................................112

5.1.9.Opţiuni formular...................................................................................................................112

5.1.10.Imprimare............................................................................................................................112

5.1.11.Opţiuni imprimare..............................................................................................................113

5.1.12.<Nume proiect>..................................................................................................................113

vii

Inhaltsverzeichnis

5.1.13.Încheiere..............................................................................................................................114

5.2.Procesare....................................................................................................... 114

5.2.1.Retrograd..............................................................................................................................114

5.2.2.Refacere................................................................................................................................114

5.2.3.Decupare...............................................................................................................................114

5.2.3.1.Selectare domeniu................................................................................................................................................115

5.2.4.Copiere..................................................................................................................................115

5.2.5.Lipire......................................................................................................................................115

5.2.6.Ştergere.................................................................................................................................116

5.2.7.Selectare totală.....................................................................................................................116

5.2.8.Salt la calea curentă.............................................................................................................116

5.2.9.Căutare Operand..................................................................................................................117

5.2.10.Inserare cale curentă.........................................................................................................117

5.2.11.Ştergere cale curentă.........................................................................................................117

5.3.Mod de afişare............................................................................................... 118

5.3.1.Listă simboluri......................................................................................................................119

5.3.2.Listă stări..............................................................................................................................119

5.3.2.1.Lista de stări va fi indicată suplimentar:............................................................................................................119

viii

5.3.3.Reţea......................................................................................................................................120

5.3.4.Dimnsiune.............................................................................................................................120

5.3.5.Mărire.....................................................................................................................................120

5.3.6.Micşorare..............................................................................................................................121

5.3.7.Standard................................................................................................................................121

5.3.8.Aparat....................................................................................................................................121

5.3.9.DIN IEC..................................................................................................................................121

5.3.10.ANSI/CSA.............................................................................................................................122

5.3.11.Componente.......................................................................................................................122

5.3.12.Comentariu.........................................................................................................................123

5.3.13.Notiţe...................................................................................................................................123

5.3.14.Caseta de instrumente.......................................................................................................123

5.3.15.Informaţii proiect/schemă de conexiuni..........................................................................123

5.3.16.Proiect.................................................................................................................................123

5.3.17.Schemă de conexiuni.........................................................................................................124

5.3.18.Simulare .............................................................................................................................124

5.3.19.Comunicare.........................................................................................................................124

5.3.20.Vizualizare...........................................................................................................................124

ix

Inhaltsverzeichnis

5.4.Proiect............................................................................................................ 125

5.4.1.NET-ID...................................................................................................................................125

5.4.2.Informaţii aparat...................................................................................................................126

5.4.3.Parolă proiect.......................................................................................................................126

5.4.4.Ştergere parolă proiect........................................................................................................126

5.4.5.Controlul plauzibilităţii .......................................................................................................126

5.4.5.1.Controlul programului..........................................................................................................................................126

5.4.5.2.Controlul utilizării vizualizării..............................................................................................................................127

5.5.Simulare......................................................................................................... 127

5.5.1.Mod de lucru I/R...................................................................................................................128

5.5.2.Simulator intrare...................................................................................................................128

5.5.3.Intrări I...................................................................................................................................128

5.5.4.Intrări R..................................................................................................................................129

5.5.5.Intrări analogice....................................................................................................................129

5.5.6.Start.......................................................................................................................................129

5.5.7.Stop.......................................................................................................................................129

5.5.8.Simulare Ciclu......................................................................................................................129

5.5.9.Indicare..................................................................................................................................130

x

5.5.10.Orientare punct critic.........................................................................................................130

5.5.11.Punct critic..........................................................................................................................132

5.6.Schemă de conexiuni.................................................................................... 133

5.6.1.Listă cross reference... .......................................................................................................133

5.6.2.Încărcare comentarii contacte/bobine...............................................................................134

5.6.3.Optimizare schemă de module ..........................................................................................134

5.7.Comunicare.................................................................................................... 135

5.7.1.Aparat....................................................................................................................................135

5.7.2.Local......................................................................................................................................136

5.7.3.Funcţionare NET...................................................................................................................136

5.7.4.Intrefaţă.................................................................................................................................137

5.7.5.Rată baud..............................................................................................................................137

5.7.6.Timp de aşteptare................................................................................................................137

5.7.7.Online....................................................................................................................................137

5.7.8.Offline....................................................................................................................................138

5.7.9.Aparat RUN...........................................................................................................................138

5.7.10.Aparat STOP.......................................................................................................................138

5.7.11.Indicare stare pornită.........................................................................................................138

xi

Inhaltsverzeichnis

5.7.12.Indicare stare oprită...........................................................................................................139

5.7.13.Setările sistemului..............................................................................................................139

5.7.14.Remanenţă..........................................................................................................................140

5.7.15.Rulare RUN.........................................................................................................................141

5.7.16.Card rulare..........................................................................................................................142

5.7.17.Taste P.................................................................................................................................142

5.7.18.I-Debouncing......................................................................................................................142

5.7.19.Oră de vară..........................................................................................................................142

5.7.20.I-Taste..................................................................................................................................142

5.7.21.R-Taste................................................................................................................................143

5.7.22.Limbă...................................................................................................................................143

5.7.23.Program...............................................................................................................................143

5.7.24.PC => Aparat.......................................................................................................................143

5.7.25.Aparat=> PC........................................................................................................................143

5.7.26.Comparare..........................................................................................................................144

5.7.27.Ştergere...............................................................................................................................144

5.7.28.Aparat=> Card.....................................................................................................................144

5.7.29.Ceas.....................................................................................................................................144

xii

5.7.29.1.Actualizarea ceasului aparatului şi a zilei săptămânii....................................................................................144

5.7.29.2.Ora de vara..........................................................................................................................................................145

5.7.30.Informaţiile aparatelor.......................................................................................................145

5.7.31.Configurare.........................................................................................................................145

5.7.32.NET......................................................................................................................................145

5.7.33.Aparate de extensie...........................................................................................................145

5.8.Osciloscop..................................................................................................... 146

5.8.1.Indicare .................................................................................................................................147

5.8.2.Setări......................................................................................................................................147

5.8.3.Înregistrare pornită .............................................................................................................148

5.8.4.Înregistrare oprită ................................................................................................................148

5.9.Opţiuni............................................................................................................ 149

5.9.1.Culori.....................................................................................................................................150

5.9.2.Banc de lucru/Schemă de conexiuni..................................................................................150

5.9.3.Aparat activ...........................................................................................................................150

5.9.4.Standard ...............................................................................................................................150

5.9.5.Stil Meniu şi Casetă de instrumente..................................................................................150

5.9.6.Mac®......................................................................................................................................150

xiii

Inhaltsverzeichnis

5.9.7.Office XP®.............................................................................................................................151

5.9.8.Standard................................................................................................................................151

5.9.9.Indicare indiciu instrumente...............................................................................................151

5.9.10.Indicare atenţionări............................................................................................................151

5.9.11.Atenţionări pentru dimensiunea fontului.........................................................................151

5.9.12.Atenţionare la autocorectura numărului participantului................................................151

5.10.Ajutor............................................................................................................ 152

5.10.1.Teme ajutor.........................................................................................................................153

5.10.2.Suprafaţă de serviciu.........................................................................................................153

5.10.3.Urmare curs specializare...................................................................................................153

5.10.4.EASY-SOFT Ajutor în Format PDF....................................................................................153

5.10.5.easy400/600 Manual utilizare............................................................................................153

5.10.6.easy500/700 Manual utilizare............................................................................................154

5.10.7.easy800 Manual utilizare...................................................................................................154

5.10.8.MFD-Titan Manual utilizare...............................................................................................154

5.10.9.Informaţii Readme..............................................................................................................154

5.10.10.Reverificare Update..........................................................................................................154

5.10.11.Editor inscripţionare........................................................................................................155

xiv

5.10.12.easy800 Demo..................................................................................................................155

5.10.13.MFD-Titan Demo...............................................................................................................155

5.10.14.Info.....................................................................................................................................156

6.Contacte şi bobine........................................................................... 157

6.1.I - Intrare aparat de bază............................................................................... 157

6.1.1.I1 - I12 (cleme de intrare).....................................................................................................157

6.1.2.I13...........................................................................................................................................157

6.1.3.I14 (aparat de prelungire pentru stare)..............................................................................157

6.1.4.I15 - I16 (scurtcircuit/ suprasarcină)...................................................................................157

6.1.5.Funcţia NET..........................................................................................................................158

6.2.ID - Semnalizator de diagnostic................................................................... 158

6.2.1.Semne de funcţionare ale participanţilor individuali şi ale diagnosticului....................158

6.3.LE - Ieşire iluminare display MFD/ panou de comandă cu LED................ 160

6.3.1.LE1.........................................................................................................................................160

6.3.2.LE2/LE3.................................................................................................................................160

6.4.Markere M şi Markere N................................................................................ 161

6.4.1.Markerele easy400/600 ........................................................................................................161

6.4.2.Markerele easy500/700 ........................................................................................................161

xv

Inhaltsverzeichnis

6.4.3.Markerele aparatelor easy800 sau MFD ............................................................................162

6.5.P - Taste P...................................................................................................... 165

6.5.1.Operare cu taste cursor.......................................................................................................165

6.6.Q - Ieşire aparat de bază............................................................................... 165

6.6.1.Q1 - Q8...................................................................................................................................165

6.6.2.Funcţia NET..........................................................................................................................166

6.7.R - Intrare aparat de prelungire.................................................................... 166

6.7.1.R1 - R12 (Cleme de intrare).................................................................................................166

6.7.2.R15 - R16 (scurtcircuit/ suprasarcină)...............................................................................166

6.7.3.Funcţia NET..........................................................................................................................167

6.8.RN - Intrare-bit prin NET............................................................................... 167

6.8.1.Exemplu RN-SN ...................................................................................................................168

6.8.1.1.Participantul emiţător...........................................................................................................................................168

6.8.1.2.Participantul receptor...........................................................................................................................................169

6.9.S - Ieşire aparat de prelungire...................................................................... 169

6.9.1.S1 - S8....................................................................................................................................169

6.9.2.Funcţia NET..........................................................................................................................170

6.10.SN - Ieşire bit prin NET................................................................................ 170

xvi

6.10.1.Exemplu SN-RN .................................................................................................................171

6.10.1.1.Participantul emiţător.........................................................................................................................................171

6.10.1.2.Participantul receptor.........................................................................................................................................171

6.11.: - Salt........................................................................................................... 172

6.11.1.Date generale......................................................................................................................172

6.11.2.Elementele schemei de conexiuni....................................................................................172

6.11.3.Mod de funcţionare............................................................................................................173

7.Releu funcţional easy400/600......................................................... 174

7.1.A - Comparator de valori analogice easy400/600....................................... 174

7.1.1.Date generale........................................................................................................................174

7.2.C - Releu de contorizare easy400/600......................................................... 175

7.2.1.Date generale........................................................................................................................175

7.2.2.Releul de contorizare şi parametrii acestuia.....................................................................176

7.3.D - Afişaj text easy600................................................................................... 178

7.3.1.Date generale........................................................................................................................178

7.3.1.1.Utilizarea operatorilor D ca relee auxiliare.........................................................................................................179

7.4.H - Ceas de comutare săptămânal easy400/600......................................... 181

7.4.1.Date generale........................................................................................................................181

xvii

Inhaltsverzeichnis

7.5.T - Releu de timp easy400/600...................................................................... 187

7.5.1.Date generale........................................................................................................................188

8.Releu funcţional easy500/700......................................................... 190

8.1.A - Comparator valori analogice easy500/700 ........................................... 190

8.1.1.Date generale........................................................................................................................190

8.1.2.Compatibilitate cu easy400 şi easy600..............................................................................190

8.1.3.Mod de funcţionare..............................................................................................................190

8.1.4.Conectarea şi parametrizarea unui comparator de valori analogice în EASY-SOFT....191

8.1.4.1.Elemente din schemă şi parametri.....................................................................................................................192

8.1.4.2.Selectarea operanzilor pentru intrările I1,I2, F1, F2, OS şi HY........................................................................193

8.2.C - Releu de numărare easy500/700............................................................ 194

8.2.1.Date generale........................................................................................................................194

8.2.2.Compatibilitate faţă de easy400 şi easy600.......................................................................194


8.2.4.Aplicaţii..................................................................................................................................195

8.2.4.1.Aplicaţii ale contoarelor normale........................................................................................................................195

8.2.4.2.Conectare şi parametrizare a unui contor normal în EASY-SOFT..................................................................196

8.2.4.3.Aplicaţie Contor rapid..........................................................................................................................................198

xviii

8.2.4.4.Aplicaţie Contor de frecvenţă..............................................................................................................................201

8.2.4.5.Elemente ale schemei de conexiuni şi parametri ............................................................................................204

8.2.4.6.Selectarea operandului pentru indicarea valorii de referinţă..........................................................................205

8.2.4.7.Remanenţă.............................................................................................................................................................206

8.3.D - Afişaj text easy500/700............................................................................ 207

8.3.1.Date generale........................................................................................................................207

8.3.2.Compatibilitate cu easy600.................................................................................................207


8.3.3.1.Reacţie diferită a releelor de funcţii D01 şi D02 până la D16...........................................................................208

8.3.4.Conectarea şi parametrizarea unui releu de funcţii afişaj de text în EASY-SOFT.........209

8.3.4.1.Activarea unui releu de funcţii Afişaj de text.....................................................................................................209

8.3.4.2.Interpretarea unui contact de afişaj text............................................................................................................209

8.3.4.3.Resetarea releului de funcţii Afişaj text..............................................................................................................209

8.3.4.4.Realizare text la releul de funcţii afişaj text.......................................................................................................209

8.3.4.5.Parametrizarea variabilelor pentru un releu de funcţii afişaj text...................................................................210

8.3.4.6.OP...........................................................................................................................................................................211

8.3.4.7.Nr............................................................................................................................................................................212

8.3.4.8.Valoare de referinţă..............................................................................................................................................212

8.3.4.9.Opţiune editabil.....................................................................................................................................................212

xix

Inhaltsverzeichnis

8.3.4.10.Domeniul de valori pentru IA.............................................................................................................................212

8.3.4.11.Elemente ale diagramei de conexiuni şi parametri.........................................................................................214

8.3.5.Remanenţă............................................................................................................................215

8.4.Z - Reset master ............................................................................................ 216

8.4.1.Date generale........................................................................................................................216


8.4.3.Conectarea şi parametrizarea unui releu funcţional Reset master în EASY-SOFT.......216

8.4.3.1.Elemente de diagramă şi parametri ...................................................................................................................217

8.5.O - Contor al orelor de funcţionare ............................................................. 218

8.5.1.Date generale........................................................................................................................218


8.5.2.1.Precizia contorului pentru orele de funcţionare...............................................................................................219

8.5.3.Conectarea şi parametrizarea unui contor al orelor de funcţionare în EASY-SOFT.....219

8.5.3.1.Activarea unui contor al orelor de funcţionare.................................................................................................219

8.5.3.2.Interpretarea unui contact al contorului orelor de funcţionare.......................................................................219

8.5.3.3.Resetarea unui contor al orelor de funcţionare................................................................................................220

8.5.3.4.Elemente de diagramă şi parametri....................................................................................................................220

8.5.3.5.Selectarea operanzilor pentru intrarea »S«.......................................................................................................221

xx

8.6.T - Releu de timp easy500/700...................................................................... 221

8.6.1.Date generale........................................................................................................................221



8.6.4.Conectarea şi parametrizarea unui releu de timp în EASY-SOFT...................................223

8.6.4.1.Activarea unui releu de timp................................................................................................................................223

8.6.4.2.Interpretarea unui contact al releului de timp...................................................................................................223

8.6.4.3.Resetarea unui releu de timp...............................................................................................................................224

8.6.4.4.Elemente ale schemei de conexiuni şi parametri.............................................................................................224

8.6.4.5.Selecţia operanzilor pentru intrările I1 şi I2 (valori timpi de referinţă)...........................................................226

8.6.4.6.Valoarea analogică şi valoarea de referinţă a releului de timp.......................................................................226

8.6.4.7.Remanenţă.............................................................................................................................................................228

8.7.H - Ceas de comutare săptămânal easy500/700......................................... 228

8.7.1.Date generale........................................................................................................................228



8.7.3.1.Reacţie la întreruperea tensiunii.........................................................................................................................229

8.7.3.2.Comutare intervale de timp.................................................................................................................................229

8.7.4.Conectarea şi parametrizarea unui ceas de comutare săptămânal în EASY-SOFT......230

xxi

Inhaltsverzeichnis

8.7.4.1.Activarea unui ceas de comutare săptămânal conform exemplului 1............................................................230


8.7.4.3.Exemple de parametrizare...................................................................................................................................231

8.7.4.4.Schimbarea orei de vară/iarnă............................................................................................................................236

8.8.Y - Ceas de comutare anual easy500/700.................................................... 236

8.8.1.Date generale........................................................................................................................236


8.8.2.1.Reacţie la întreruperea tensiunii.........................................................................................................................237

8.8.2.2.Conectare intervale de timp.................................................................................................................................237

8.8.3.Conectarea şi parametrizarea unui ceas de conectare anual în EASY-SOFT................237

8.8.3.1.Activizarea unui ceas de conectare anuală.......................................................................................................238


8.8.3.3.Exemple de parametrizare...................................................................................................................................239

9.Module funcţionale easy800/MFD.................................................. 243

9.1.Comparator de valori aritmetice şi analogice............................................. 243

9.1.1.A - Comparator analogic/comutator al valorii de prag easy800/MFD ............................243

9.1.1.1.Date generale.........................................................................................................................................................243

9.1.1.2.Parametrii modulului............................................................................................................................................244

xxii

9.1.1.3.Selectarea operanzilor pentru intrările I1,I2, F1, F2, OS şi HY........................................................................246

9.1.1.4.Consum de memorie............................................................................................................................................247

9.1.2.AR - Aritmetic........................................................................................................................248

9.1.2.1.Date generale.........................................................................................................................................................248

9.1.2.2.Modulul şi parametrii săi.....................................................................................................................................249

9.1.2.3.Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare la I1 şi I2...............................................................................251

9.1.2.4.Selectarea operanzilor pentru cuvântul de ieşire QV.......................................................................................251


9.1.3.LS - Scalarea valorilor..........................................................................................................252

9.1.3.1.Date generale.........................................................................................................................................................253

9.1.3.2.Modulul şi parametrii acestuia............................................................................................................................254

9.1.3.3.Selectarea operanzilor pentru cuvintele de intrare I1 X1, Y1, X2 şi Y2 ......................................................... 255



9.2.Module de date.............................................................................................. 256

9.2.1.BC - Comparator blocuri de date........................................................................................256

9.2.1.1.Date generale.........................................................................................................................................................257

9.2.1.2.Mod de funcţionare...............................................................................................................................................257


xxiii

Inhaltsverzeichnis

9.2.1.4.Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare la I1, I2 şi NO.......................................................................260


9.2.2.BT - Bloc Transfer................................................................................................................261

9.2.2.1.Date generale.........................................................................................................................................................262



9.2.2.4.Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare la I1, I2 şi NO.......................................................................268


9.2.3.DB - Modul de date...............................................................................................................269

9.2.3.1.Date generale.........................................................................................................................................................269

9.2.3.2.Modulul şi parametrii săi.....................................................................................................................................270

9.2.3.3.Selecţia operanzilor pentru cuvântul de intrare I1............................................................................................270



9.2.3.6.Remanenţă.............................................................................................................................................................272

9.3.Module de comunicare.................................................................................. 272

9.3.1.Ieşire serială SP....................................................................................................................272

9.3.1.1.Date generale.........................................................................................................................................................272


xxiv

9.3.1.3.Conectarea şi parametrizarea modulului SP în EASY-SOFT...........................................................................274


9.3.1.5.Remanenta.............................................................................................................................................................277

9.4.Master reset şi intervalul de ciclu................................................................ 277

9.4.1.MR - Reset master ...............................................................................................................278

9.4.1.1.Date generale.........................................................................................................................................................278

9.4.1.2.Parametrii modulului............................................................................................................................................279


9.4.2.ST - Durata ciclului de referinţă..........................................................................................279

9.4.2.1.Date generale.........................................................................................................................................................280

9.4.2.2.Exemplu.................................................................................................................................................................280


9.4.2.4.Selecţia operanzilor pentru cuvântul de intrare I1 ...........................................................................................282


9.5.Module NET.................................................................................................... 283

9.5.1.GT - "GET"- Importarea valorii de pe NET.........................................................................283

9.5.1.1.Date generale.........................................................................................................................................................283


9.5.1.3.Conectarea şi parametrizarea unui modul GET în EASY-SOFT......................................................................284

xxv

Inhaltsverzeichnis




9.5.2.PT - "PUT" - Transferul valorii în NET................................................................................285

9.5.2.1.Date generale.........................................................................................................................................................286


9.5.2.3.Conectarea şi parametrizarea unui modul PUT în EASY-SOFT...................................................................... 287


9.5.2.5.Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare I1...........................................................................................289


9.5.3.SC - Setare dată/oră prin NET.............................................................................................290

9.5.3.1.Date generale.........................................................................................................................................................291



9.6.Module de reglare.......................................................................................... 292

9.6.1.DC - Regulator PID...............................................................................................................293

9.6.1.1.Date generale.........................................................................................................................................................293


9.6.1.3.Selectarea operanzilor pentru cuvintele de intrare I1, I2, KP, TN, TV, TC şi MV...........................................299

xxvi



9.6.2.FT - PT1-filtru de netezire a semnalului ............................................................................301

9.6.2.1.Date generale ........................................................................................................................................................301


9.6.2.3.Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare I1; TG şi KP.........................................................................304



9.6.3.PO - Generare impuls...........................................................................................................306

9.6.3.1.Date generale.........................................................................................................................................................306


9.6.3.3.Conectarea şi parametrizarea unui modul generator de impuls în EASY-SOFT...........................................310

9.6.3.4.Moduri de funcţionare..........................................................................................................................................311


9.6.3.6.Remanenta.............................................................................................................................................................316

9.6.4.PW - Modularea lăţimii impulsului......................................................................................316

9.6.4.1.Date generale.........................................................................................................................................................316


9.6.4.3.Selectarea operanzilor pentru cuvintele de intrare SV, PD şi ME ..................................................................318

xxvii

Inhaltsverzeichnis


9.6.5.VC - Limitator de valori .......................................................................................................320

9.6.5.1.Date generale.........................................................................................................................................................320


9.6.5.3.Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare SH şi SL ..............................................................................322



9.7.Module pentru afişarea text şi de salt......................................................... 325

9.7.1.D - Display text easy800......................................................................................................325

9.7.1.1.Date generale.........................................................................................................................................................325


9.7.1.3.Parametrizarea unui modul Afişaj text...............................................................................................................327



9.7.2.JC - Salt conditionat............................................................................................................335

9.7.2.1.Date generale.........................................................................................................................................................335


9.7.2.3.Comenctarea şi parametrizarea unui modul »Salt condiţionat« în EASY-SOFT...........................................336


xxviii

9.7.3.LB - Reper salt......................................................................................................................338

9.7.3.1.Date generale.........................................................................................................................................................338


9.7.3.3.Conectarea şi parametrizarea unui modul »reper de salt« în EASY-SOFT....................................................338


9.8.Module convertoare numerice şi de înregistrare....................................... 339

9.8.1.BV - Combinaţii logice.........................................................................................................339

9.8.1.1.Date generale.........................................................................................................................................................339


9.8.1.3.Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare la I1 şi I2...............................................................................342



9.8.2.MX - Multiplexor date...........................................................................................................344

9.8.2.1.Date generale.........................................................................................................................................................344


9.8.2.3.Conectarea şi parametrizarea unui multiplexor de date în EASY-SOFT........................................................345


9.8.2.5.Remanenta.............................................................................................................................................................347

9.8.3.NC - Convertor de numere..................................................................................................347

xxix

Inhaltsverzeichnis

9.8.3.1.Date generale.........................................................................................................................................................347


9.8.3.3.Selecţia operanzilor pentru cuvântul de intrare I1............................................................................................349



9.8.4.SR - Registru de deplasare.................................................................................................351

9.8.4.1.Date generale.........................................................................................................................................................351


9.8.4.3.Conectarea şi parametrizarea unui modul »registru de deplasare« în EASY-SOFT.....................................358


9.8.4.5.Remanenta.............................................................................................................................................................362

9.8.5.TB - Functie tabel.................................................................................................................362

9.8.5.1.Date generale.........................................................................................................................................................362


9.8.5.3.Conectarea şi parametrizarea unui modul Funcţie tabel în EASY-SOFT.......................................................363


9.8.5.5.Remanenta.............................................................................................................................................................366

9.9.Module de contorizare.................................................................................. 366

9.9.1.C - Releu contorizare easy800/MFD ..................................................................................366

xxx

9.9.1.1.Date generale.........................................................................................................................................................366


9.9.1.3.Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare SH, SL şi SV........................................................................369



9.9.1.6.Remanenţă.............................................................................................................................................................370

9.9.2.CF - Contor de frecvenţă ....................................................................................................371

9.9.2.1.Date generale referitoare la contoarele rapide..................................................................................................371

9.9.2.2.Date generale despre contorul de frecvenţă CF ...............................................................................................371


9.9.2.4.Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare SH şi SL...............................................................................374



9.9.2.7.Remanenţă.............................................................................................................................................................376

9.9.3.CH - Contor de mare viteză.................................................................................................376

9.9.3.1.Date generale privind contoarele de mare viteză CH.......................................................................................377




xxxi

Inhaltsverzeichnis


9.9.3.6.Remanenţă.............................................................................................................................................................381

9.9.4.CI - Contor de valori incrementale .....................................................................................381

9.9.4.1.Date generale despre contorul de valori incrementale CI................................................................................382





9.9.4.6.Remanenţă.............................................................................................................................................................385

9.10.Module de ceas şi contoare pentru orele de funcţionare........................ 386

9.10.1.HW - Ceas de conectare săptămânal...............................................................................386

9.10.1.1.Date generale ......................................................................................................................................................386

9.10.1.2.Mod de funcţionare.............................................................................................................................................386

9.10.1.3.Parametrizare......................................................................................................................................................388

9.10.1.4.Modulul şi parametrii acestuia..........................................................................................................................394

9.10.1.5.Consum de memorie..........................................................................................................................................395

9.10.2.HY - Ceas de conectare anual easy800/MFD...................................................................395

9.10.2.1.Date generale.......................................................................................................................................................395


xxxii



9.10.3.OT - Contor al orelor de funcţionare ...............................................................................401

9.10.3.1.Date generale.......................................................................................................................................................401


9.10.3.3.Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare I1.........................................................................................403

9.10.3.4.Selectarea operanzilor pentru cuvântul de ieşire QV.....................................................................................404


9.11.Module de timp şi de comparare................................................................ 405

9.11.1.CP - Comparator ................................................................................................................405

9.11.1.1.Date generale.......................................................................................................................................................405


9.11.1.3.Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare la I1 şi I2.............................................................................406


9.11.2.T - Releu de temporizare easy800/MFD...........................................................................408

9.11.2.1.Date generale.......................................................................................................................................................408


9.11.2.3.Selecţia operanzilor pentru intrările I1 şi I2 (valori timpi de referinţă).........................................................410

9.11.2.4.Selectarea operanzilor pentru cuvântul de ieşire QV.....................................................................................411

xxxiii

Inhaltsverzeichnis


9.11.2.6.Remanenţă...........................................................................................................................................................411

10.Reţea NET....................................................................................... 413

10.1.Configurarea reţelei NET ........................................................................... 413

10.1.1.NET-ID.................................................................................................................................413

10.1.2.Rata baud (viteza de transfer)...........................................................................................413

10.1.3.Întârzierea pe magistrală...................................................................................................414

10.1.3.1.Creşterea întârzierii pe magistrală....................................................................................................................415

10.1.4.Încărcarea configurării NET..............................................................................................415

11.Configurarea proiectului............................................................... 417

11.1.Prezentare generală a configurării proiectului......................................... 417

11.1.1.Definiţii ale noţiunilor........................................................................................................417

11.1.1.1.Proiect .................................................................................................................................................................417

11.1.1.2.Configurarea reţelei............................................................................................................................................418

11.1.1.3.Configurarea aparatelor.....................................................................................................................................418

11.2.Configurări cu easy400/600........................................................................ 419

11.2.1.Cartela de indexare Setările sistemului...........................................................................419

11.2.1.1.Date generale despre parolă .............................................................................................................................419

xxxiv

11.2.1.2.Stabilirea parolei.................................................................................................................................................419

11.2.1.3.Ştergerea parolei.................................................................................................................................................420

11.2.1.4.Remanenţă...........................................................................................................................................................420

11.2.1.5.Taste P..................................................................................................................................................................421

11.2.1.6.I-Debounce...........................................................................................................................................................421

11.2.2.Configurări cu easy400/600 în operarea individuală......................................................421

11.2.3.Configurări cu easy600 şi extensie I/O............................................................................421

11.3.Configurări cu easy800............................................................................... 422

11.3.1.Date generale......................................................................................................................422

11.3.1.1.Cartela de indexare Mod de funcţionare..........................................................................................................422

11.3.1.2.Cartela de indexare Sistem................................................................................................................................423

11.3.1.3.Cartela de indexare Siguranţă...........................................................................................................................426

11.3.1.4.Cartela de indexare Parametri de comunicare................................................................................................427

11.3.2.Configurări cu easy800 în funcţionarea individuală.......................................................428

11.3.3.Configurări cu easy800 şi prelungire I/O.........................................................................428

11.3.4.Configurări cu easy800 drept participant la NET............................................................430

11.3.4.1.Master...................................................................................................................................................................430

11.3.4.2.Slave.....................................................................................................................................................................430

11.3.4.3.Încărcarea programelor pentru diferite versiuni de aparate de pe cardul de memorie..............................430

xxxv

Inhaltsverzeichnis

11.4.Configurări cu easy500/700........................................................................ 431

11.4.1.Cartela de indexare Aparat................................................................................................431

11.4.2.Cartela de indexare Sistem...............................................................................................431

11.4.2.1.I-Debounce...........................................................................................................................................................432

11.4.2.2.Taste P..................................................................................................................................................................432

11.4.2.3.Cartelă de pornire...............................................................................................................................................432

11.4.2.4.Durata ciclului.....................................................................................................................................................433

11.4.2.5.Remanenţă...........................................................................................................................................................434

11.4.3.Cartela de indexare Siguranţă..........................................................................................435

11.4.3.1.Date generale despre parolă .............................................................................................................................435

11.4.3.2.Stabilirea parolei.................................................................................................................................................435

11.4.3.3.Ştergerea parolei.................................................................................................................................................436

11.4.4.Configurări cu easy500/700 în operarea individuală......................................................436

11.4.5.Configurări cu easy500/700 şi prelungire I/O..................................................................437

11.5.Configurări cu aparate MFD ...................................................................... 437

11.5.1.Date generale despre configurarea cu un aparat MFD.................................................. 437


11.5.1.2.Cartela de indexare Sistem................................................................................................................................439

xxxvi

11.5.1.3.Cartela de indexare Siguranţă...........................................................................................................................440


11.5.2.Configurări cu un aparat MFD cu funcţionare individuală.............................................442



11.5.3.Configurarea cu aparatul MFD şi o conexiune punct cu punct.................................... 443

11.5.3.1.Prezentare generală............................................................................................................................................443

11.5.3.2.Cablarea unei conexiuni punct cu punct.........................................................................................................443

11.5.3.3.Operanzii unei conexiuni punct cu punct........................................................................................................444

11.5.4.Configurări cu aparat MFD şi extensie I/O.......................................................................450

11.5.5.Configurări cu aparat MFD drept participant la NET......................................................450

11.5.6.Configurări cu un aparat MFD cu funcţionare terminal................................................. 451

11.5.7.Configurări cu aparat MFD drept participant la NET şi un aparat MFD cu funcţionareterminal...........................................................................................................................................452

11.6.Numărul versiunii revizuite a aparatului....................................................453

12.Generarea schemei de conexiuni.................................................454

12.1.Date generale despre generarea programului şi a schemei de conexiuni...454

12.1.1.Definiţii ale noţiunilor........................................................................................................454

12.1.1.1.Schema de conexiuni.........................................................................................................................................454

xxxvii

Inhaltsverzeichnis

12.1.1.2.Programul ...........................................................................................................................................................454

12.1.1.3.Modulele funcţionale..........................................................................................................................................454

12.1.1.4.Relee funcţionale................................................................................................................................................455

12.1.1.5.Tipuri de date elementare..................................................................................................................................455

12.2.Desenarea/ ştergerea conexiunilor............................................................ 456

12.2.1.Desenarea conexiunilor.....................................................................................................456

12.2.2.Ştergerea conexiunilor......................................................................................................456

12.3.Generarea schemei de conexiuni easy400-/500-/600-/700.......................456

12.3.1.Cablarea contactelor şi a bobinelor.................................................................................456

12.3.2.Cablarea aparatelor easy400-/500-/600-/700....................................................................457

12.3.2.1.Intrările analogice ale aparatului easy400........................................................................................................457

12.3.2.2.Intrările analogice ale aparatului easy600........................................................................................................457

12.3.2.3.Intrările analogice ale aparatelor easy500/700................................................................................................457

12.3.3.Relee funcţionale................................................................................................................458

12.3.3.1.Releele funcţionale ale aparatelor easy400/600..............................................................................................458

12.3.3.2.Releele funcţionale ale aparatelor easy500/700..............................................................................................458

12.3.3.3.Parametrizarea şi cablarea bobinelor şi contactelor releelor funcţionale...................................................459

12.4.Generarea schemei de conexiuni easy800/MFD.......................................460

xxxviii

12.4.1.Cablarea contactelor şi a bobinelor.................................................................................460

12.4.2.Cablarea intrărilor şi ieşirilor analogice ale aparatului easy800................................... 461

12.4.2.1.Intrare analogică.................................................................................................................................................461

12.4.2.2.Ieşire analogică...................................................................................................................................................462

12.4.3.Cablarea intrărilor şi ieşirilor analogice ale aparatului MFD......................................... 462

12.4.4.Preluarea modulelor funcţionale într-un program..........................................................462

12.4.4.1.Intrări-word..........................................................................................................................................................463

12.4.4.2.Ieşiri-word............................................................................................................................................................463

12.4.4.3.Transferul de valori de la ieşirea-word la o intrare-word...............................................................................463

12.4.4.4.Intrări booleene de modul..................................................................................................................................464

12.4.4.5.Ieşiri booleene de modul...................................................................................................................................464

12.4.4.6.Formatul numeric al intrărilor şi ieşirilor word ..............................................................................................464

12.4.4.7.Preluarea modulelor funcţionale în program..................................................................................................465

12.4.4.8.Preluarea modulului funcţional la reprezentarea câmpului modul...............................................................465

12.4.4.9.Mutarea modulelor funcţionale în câmpul modul...........................................................................................466

12.4.4.10.Preluarea modulului funcţional la reprezentarea câmpului Schemă de conexiuni..................................466

12.4.4.11.Parametrizarea şi cablarea unui modul funcţional drept bobină sau contact...........................................467

12.4.4.12.Conectarea intrărilor şi ieşirilor word ale modulelor funcţionale...............................................................469

12.4.4.13.Utilizarea markerelor .......................................................................................................................................470

xxxix

Inhaltsverzeichnis

12.4.4.14.Parametrizarea operanzilor de la distanţă în fereastra Câmp de atribute..................................................472

12.4.5.Copierea şi lipirea programelor........................................................................................473

12.4.5.1.Copierea programelor în cadrul unui proiect de reţea...................................................................................474

12.4.5.2.Copierea operanzilor neadecvaţi......................................................................................................................474

12.5.Funcţiile bobinelor easy400/600................................................................ 474

12.6.Funcţiile bobinelor easy500/700................................................................ 475

12.7.Funcţiile bobinelor easy800/MFD............................................................... 476

12.8.Realizare text cu caractere speciale.......................................................... 477

12.9.Schema activă a funcţiilor bobinelor......................................................... 478

12.9.1.Bobine cu funcţia de contactor........................................................................................478

12.9.2.Releu de impuls..................................................................................................................478

12.9.3.Funcţiile bobinelor »setare« S şi »resetare« R...............................................................478

12.9.4.Negarea unei bobine (funcţia de contactor negat).........................................................479

12.9.5.Flanc pozitiv (impuls ciclic)..............................................................................................480

12.9.6.Evaluarea flancului negativ (impuls ciclic) .....................................................................480

13.Vizualizare...................................................................................... 482

13.1.Informaţii generale despre vizualizare...................................................... 482

13.1.1.Date generale despre Vizualizare.....................................................................................482

xl

13.1.2.Realizare text cu caractere speciale.................................................................................483

13.2.Editarea ecranelor....................................................................................... 483

13.2.1.Generarea ecranelor..........................................................................................................483

13.2.1.1.Crearea unui nou ecran......................................................................................................................................483

13.2.1.2.Configurarea ecranelor......................................................................................................................................495

13.2.1.3.Controlul ecranelor.............................................................................................................................................507

13.2.1.4.Protecţia ecranului cu parolă............................................................................................................................513

13.2.2.Elemente grafice.................................................................................................................519

13.2.2.1.Elementul de afişare ecrane »Bargraph«.........................................................................................................519

13.2.2.2.Elementul de afişare-ecrane »Afişare bit«.......................................................................................................524

13.2.2.3.Element de afişare-ecrane »Grafică bitmap«...................................................................................................526

13.2.2.4.Element de afişare ecrane »Bitmap de semnalizare«.....................................................................................528

13.2.3.Elemente de semnalizare..................................................................................................533

13.2.3.1.Elementul de introducere ecrane »tasta blocabila«.......................................................................................533

13.2.3.2.Element de introducere ecrane »Câmp tastatură«.........................................................................................536

13.2.4.Elemente de text.................................................................................................................543

13.2.4.1.Elementul de afişare ecrane »Scris cursiv«....................................................................................................544

13.2.4.2.Element de ecran »Meniu ecrane«....................................................................................................................546

13.2.4.3.Elementul de afişare-ecrane »Text de semnalizare«......................................................................................549

xli

Inhaltsverzeichnis

13.2.4.4.Elementul de afişare ecrane »Text rulant«......................................................................................................556

13.2.4.5.Elementul de afişare-ecrane » Text static«......................................................................................................559

13.2.5.Elementele de afişaj al valorilor........................................................................................563

13.2.5.1.Elementul de afişare-ecrane »Data şi Ora«......................................................................................................563

13.2.5.2.Elementul de afişare-ecrane »Valoare numerică«..........................................................................................566

13.2.5.3.Elementul de afişare-ecrane »Afişare releu de timp«.....................................................................................574

13.2.6.Elemente de introducere a valorilor.................................................................................576

13.2.6.1.Element de introducere-ecrane »Introducere dată şi oră«............................................................................577

13.2.6.2.Element de ecran » Introducere ceas de comutare anual«............................................................................580

13.2.6.3.Element de introducere-ecrane »Introducere de valori«................................................................................583

13.2.6.4.Element de introducere ecrane »Introducere ceas de comutare săptămânal«...........................................589

13.2.6.5.Element de introducere ecrane »Introducere valoare releu de timp«..........................................................592

13.3.Editarea elementelor de tastaturã.............................................................. 595

13.3.1.Comanda prin taste a aparatului MFD.............................................................................595

13.3.2.Editarea tastelor.................................................................................................................596

13.3.2.1.Date generale.......................................................................................................................................................596

13.3.2.2.Cum alocaţi elemente de tastatură unei taste.................................................................................................598

13.3.3.Elementul de tastatură Element de ecran comandabil ..................................................599

xlii

13.3.3.1.Selectarea cartelei de indexare Element de ecran comandabil.................................................................... 600

13.3.4.Elementul de tastatură Iluminare display........................................................................600

13.3.4.1.Cartela de indexare Iluminare display..............................................................................................................601

13.3.5.Elementul de tastură Comutare ecrane...........................................................................601

13.3.5.1.Cartela de indexare Comutare ecrane..............................................................................................................602

13.3.6.Elementul de tastatură Logout cu parolă........................................................................603

13.3.6.1.Cartela de indexare Logout cu parolă..............................................................................................................603

13.3.7.Elementul de tastatură Setare variabilă la o valoare fixă...............................................604

13.3.7.1.Date generale.......................................................................................................................................................604


13.3.7.3.Parametrizarea elementului de tastatură.........................................................................................................604

13.3.8.Elementul de tastatură Decrementare variabilă..............................................................605

13.3.8.1.Date generale.......................................................................................................................................................605



13.3.9.Elementul de tastatură Incrementare variabilă...............................................................606

13.3.9.1.Date generale.......................................................................................................................................................607



xliii

Inhaltsverzeichnis

13.3.10.Elementul de tastatură Releu de comutare...................................................................608

13.3.10.1.Cartela de indexare Negarea variabilei bit.....................................................................................................609

13.3.11.Elementul de tastatură »Blocarea modului de selecţie«..............................................609

13.3.11.1.Date generale.....................................................................................................................................................609

13.3.11.2.Introducerea elementului de tastatură...........................................................................................................609

13.3.11.3.Parametrizarea elementului de tastatură.......................................................................................................610

13.3.12.Elementul de tastatură »Salt condiţionat«....................................................................610

13.3.12.1.Date generale.....................................................................................................................................................610

13.3.12.2.Mod de funcţionare...........................................................................................................................................610


13.3.13.Elementul de tastatură »Funcţia P a tastelor«..............................................................612

13.3.13.1.Date generale.....................................................................................................................................................612

13.3.13.2.Mod de funcţionare...........................................................................................................................................612


13.3.14.Element de tastatură »Reper de salt«............................................................................613

13.3.14.1.Date generale/ mod de funcţionare.................................................................................................................613


13.3.15.Element de tastatură »Blocarea comutării în afişarea stării«......................................614

13.3.15.1.Date generale.....................................................................................................................................................614

xliv

13.3.15.2.Introducerea elementului de tastatură...........................................................................................................614


14.Punerea în funcţiune cu EASY-SOFT...........................................615

14.1.Funcţionarea aparatelor MFD..................................................................... 615

14.1.1.Funcţionarea unui aparat MFD individual.......................................................................615

14.1.2.Funcţionarea unui aparat MFD drept participant la NET............................................... 615

14.1.3. Funcţionarea unui aparat MFD drept terminal...............................................................615

14.1.3.1.Afişarea unei conexiuni terminal existente .....................................................................................................616

14.1.3.2.Vizualizarea stărilor de funcţionare ale aparatului comandat de la distanţă...............................................616

14.1.3.3.Funcţionarea terminal prin interfaţă (interfaţă pentru PC).............................................................................617

14.1.3.4.Funcţionarea terminal prin reţeaua NET..........................................................................................................619

14.1.3.5.Dezactivarea modului terminal..........................................................................................................................621

14.1.3.6.Întoarcerea la rularea programului...................................................................................................................621

14.1.3.7.Acces simultan la un aparat prin EASY-SOFT şi un aparat MFD cu funcţionare de terminal................... 621

14.1.4.Funcţionarea unui aparat MFD într-o conexiune punct cu punct.................................623

14.1.5.Funcţionarea unui aparat MFD cu prelungirea I/O......................................................... 623

14.1.6.Funcţionarea unui aparat MFD fără tastatură.................................................................624

14.1.7.Introduceri ale utilizatorului în starea de funcţionare »RUN« a unui aparat easy sauMFD.................................................................................................................................................624

xlv

Inhaltsverzeichnis

14.1.7.1.Semnificaţia tastelor funcţionale ale unui aparat easy sau MFD..................................................................624

14.2.Introducerile de comandã în aparat........................................................... 627

14.2.1.Introduceri ale utilizatorului în starea de funcţionare »RUN« a unui aparat easy sauMFD.................................................................................................................................................627

14.2.1.1.Semnificaţia tastelor funcţionale ale unui aparat easy sau MFD..................................................................627

15.Recomandãri.................................................................................. 630

15.1.Recomandări................................................................................................ 630

16.Glossar........................................................................................... 632

17.Index............................................................................................... 633

xlvi


Copyright© 1997 – 2005

Toate drepturile rezervate

E-Mail: [email protected]

Internet:

www.moeller.ro

1


Autori

Asistenţă HTML: Arno Dielmann

Traducere realizata de: ACED Consult Services, Bucuresti, Romania

Manual de utilizare: Dieter Bauerfeind

2

1. Ce este nou în EASY-SOFT

1.1.Noutăţi la EASY-SOFT

1.1.1. Mai întâi cele mai importante inovaţii

EASY-SOFT 6.10 este disponibil în două variante diferite cu capacităţi distincte. Sunt valabile următoarelele:

• EASY-SOFT Basic - pentru parametrizarea aparatelor easy400/500/600/700 şi

• EASY-SOFT Pro - cu posibilităţile suplimentare de parametrizare pentru aparatele easy800 şi MFD

Versiunea de asistenţă HTML disponibilă aici descrie funcţionalitatea completă până la executarea programuluiEASY-SOFT Pro.

Această versiune actuală a EASY-SOFT 6.10 a fost extinsă pentru următoarea funcţionalitate:

• Module funcţionale,

• Funcţii de vizualizare,

• Funcţiile tastelor,

• Seturi de simboluri,

• Un nou concept de parolă,

• Editor pentru configurarea regulilor referitoare la comutarea la ora de vară,

• Caracteristici de simulare,

• Posibilităţi de parametrizare pentru taste funcţionale externe ,

• Editarea serială de caractere este extinsă prin aparatele terminal de date sau prim modem .

Următoarele module funcţionale sunt nou implementate:

• JC - Salt conditionat,

• LB - Reper salt,

• MX - Multiplexor date,

• PO - Generare impuls,

• SP - Editare serială,

• SR - Registru de deplasare,

• TB - Functie tabel,

3


Următoarele module funcţionale au fost extinse:

• D - Display text easy800,

• PT - PUT - Transferul valorii în NET

Următoarele funcţii de vizualizare MGD sunt nou implementate:

• Paragraf ,

• Introducerea datei si a orei,

• Introducerea ceasului de comutare anual ,

• Scris cursiv ,

• Meniu şabloane ,

• Derularea şabloanelor

• Bitmap de semnalizare ,

• Taste blocabile,

• Text rotativ,

• Tastatură ,

• Introducerea ceasului de comutare săptămânal ,

• Afişarea valorilor releului de timp ,

• Introducerea valorilor releului de timp ,

Următoarele funcţii de tabel MGD sunt nou implementate:

• Blocare mod de selectie,

• Salt conditionat,

• Mergeti la ecranul anterior,

• Taste funcţionale P ,

• Reper de salt ,

• Blocarea comutării la afisajul de stare,

Card de memorie

Set nou de caractere pentru utilizarea în întreaga lume

4

Aparatele MFD începând cu versiunea nr.: 02 şi aparatele easy800 începând cu versiunea nr.: 08 pot afişafonturi suplimentare conferm celor două noi tabele cu caractere " Europa Centrală" şi "Chirilic". Pentru catextele corespunzătoare să poată fi generate, EASY-SOFT utilizează setul de caractere Unicode începând cuversiunea 6.10 (UCS-2) în locul setului ASCII.

Un nou concept de parolă

EASY-SOFT blochează comutarea la şabloanele protejate până la introducerea parolei corecte.

Posibilităţi de simulare extinse

• Simularea unei aplicaţii de vizualizare

În cadrul şabloanelor, în care au fost utilizate elemente pentru introducere, de ex. »Data şi ora«, piteţiacum introduce valori cu ajutorul "tastelor funcţionale EASY-SOFT".

• Simularea unui terminal CP4

Simularea vă oferă funcţionalitate terminal a unui modul de comunicare MFD-CP4.. (vezi AWB2528-1548-x).

5

2. Informaţii generale

2.1.Generalităţi ale EASY-SOFT

EASY-SOFT este un program de PC, cu care se pot realiza, memora, simula, documenta scheme de conexiuni-easy ce pot fi transferate ulterior intr-unaparat easy pregătit de funcţionare. De asemenea, sunt posibileindicarea stării on-line a schemei de conexiuni curente, precum şi indicarea funcţiei asociate parametrilorreleului. Altfel exprimat, schema de conexiuni reprezintă programul în care setaţi modul de funcţionare areleului de comandă.

Indicaţie: Vă puteţi informa despre modificările de funcţionare ce au avut loc după terminarea acesteiversiunii EASY-SOFT, în fişierul ataşat READ ME sau pe site-ul nostru de internet.

Pentru reprezentare, prelucrări şi imprimări ale programului vă stau la dispoziţie următoarele tipuri dereprezentare :

• reprezentare simplificată specifică aparatului, ce corespunde afişajulului aparatului,

• reprezentare după IEC cu simboluri de contact şi bobină, norme internaţionale,

• reprezentare după ANSI, standardul american.

La introducerea programului în perspectiva schemă de conexiuni vă stau la dispoziţie meniuri de selecţionare,ce uşurează conexiunile. Astfel rezultă schema de conexiuni activabile prin simpla alegere a contactelor şi abobinelor, a releelor funcţionale sau a componentelor funcţionale în fereastra casetă de instrumente, pe care leputeţi trage prin funcţia Drag & Drop în fereastra schemă de conexiuni. În plus faţă de conexiunile realizateautomat puteţi trage cu ajutorul mouse-ului legăturile între elemetele schemei de conexiuni. La alegere,schema de conexiuni poate fi introdusă şi cu ajutorul tastaturii. Aceasta simplifică lucrul cu laptop-ul.

Comentariile privind contactele şi bobinele formează prezentarea generală. Pagina de început, câmpurile deafişare şi listele de referinţe încrucişate cu comentarii fac din prezentarea dumneavoastră documentaţiaperfectă, în care îşi găseşte loc şi logo-ul firmei dumneavostră.

EASY-SOFT susţine funcţiile tuturor variantelor de aparate şi verificarea schemei de conexiuni şi a aparatelor.Înainte de utilizarea releului de comandă, EASY-SOFT rulează la alegere comparaţia dintre schema deconexiuni easy şi clasa de funcţionare a aparatului ales. Astfel primiţi ajutorul optim la realizarea schemei deconexiuni şi evitaţi erorile ce apar la transferul schemei de conexiuni în aparat.

Folosiţi software-ul si pentru punerea în funcţiune. Aici vă stau la dispoziţie atât modul de simulare offline cunumeroase detalii utile, cât şi indicarea stării online a unui aparat conectat pregătit de funcţionare.

Cu ajutorul simulării sunteţi mai întâi independenţi de aparat şi de circuitul său complet. Vă puteţi verificaschema de conexiuni pas cu pas sau în întregime, beneficiind de ajutor prin intrările simulate, ieşirile, punctelecritice, caracteristicile setărilor obligatorii şi a afişajelor.

6

Informaţii generale

Schema de conexiuni testată este acum preluată de aparatul ataşat, unde aparatul este conectat cu PC-ul prinintermediul unui cablu PC. La preluarea schemei de conexiuni din PC la un aparat easy400/500/600 sau easy700 folosiţi cablul EASY-PC-CAB (Număr Comandă 202409) sau la un aparat easy800 sau MFD, cablul EASY800-PC-CAB (Număr Comandă256277).Pentru conectarea cablului la aparat îndepărtaţi clapeta de acoperire sau un posibil card de memorie introdus.

Activaţi afişarea stării. Pe ecran sunt afişate direct stările actuale ale contactelor şi ale bobinelor în schema deconexiuni cu indicarea fluxului de curent . Prin apăsarea releului funcţional în schema de conexiuni indicatăvalorile de referinţă şi parametrii releului funcţional vor deveni vizibili într-un mod confortabil.

Peste interfaţa PC-ului pot fi preluate des schemele de conexiuni în releul de comandă. Astfel se economiseştetimp preţios - simplu easy.

2.1.1. Taste şi combinări ale tastelor

Activităţi frecvente pot fi accelerate prin intermediul tastelor funcţionale şi combinărilor de taste. Apăsareacombinaţiei de taste CONECTARE+A+R adaugă de exemplu componenta funcţională easy800/MFD AR -Aritmetică în poziţia din planul de conexiuni unde se găseşte cursorul pătrat. Combinarea tastelor înlocuieştefuncţia Drag & Drop, ce necesită folosirea unui mouse.

2.1.1.1. Taste şi combinaţii de taste ale modului de afişare a proiectului şi a schemei de conexiuni

Scop Taste (Taste funcţionale) / Combinaţii de taste

Deschidere proiect nou CTRL+N

Deschidere proiect existent CTRL+O

Memorare proiect CTRL+S (în fiecare perspectivă)

Închidere EASY-SOFT ALT+F4

2.1.1.2. Taste şi combinaţii de taste ale modului de afişare a schemei de conexiuni şi a displayului

Scop Taste / Combinaţii taste

7

Anulare acţiune CTRL+Z

Reluare acţiune CTRL+Y

Întrerupere acţiune ESC (în afişajul schemei de conexiuni)

Tăiere CTRL+X

Copiere CTRL+C

Lipire CTRL+V

Ştergere ENTF

Selectare totală CTRL+A

Salt la... CTRL+G

Căutare operator CTRL+F

Inserare cale de curent CTRL+I

Ştergere cale de curent CTRL+D

Ordonarea elementelor de şablon

Orientare stânga Comutare+Cursor stânga

Orientare dreapta Comutare+Cursor dreapta

Orientare în sus Comutare+Cursor sus

Orientare în jos Comutare+Cursor jos

Orientare orizontală Comutare+Strg+Cursor stânga

Orientare verticală Comutare+Strg+Cursor jos

Inversare orizontală CTRL+H

Inversare verticală CTRL+J

Întoarcere către dreapta CTRL+R

Întoarcere către stânga CTRL+L

8


2.1.1.3. Preluarea operanzilor în schema de conexiuni

Premisa preluării operatorilor:

Aţi conectat EASY-SOFT în modul de afişaj al schemei de conexiuni şi aţi mutat cursorul pătrat în poziţia deintrare dorită în interiorul liniei schemei de conexiuni. Este selectată fereastra schemă de conexiuni. Mutaţi cursorul pătrat cu tastele cursorului stânga, dreapta, oprit, pornit.

După ce aţi apăsat tasta sau combinaţia de taste şi aţi preluat astfel operanzii în schema de conexiuni, atuncise va selecta automat câmpul de atribuire. Puteţi parametriza imediat noii operanzi .Prin câmpurile de parametizare puteţi comuta cu TAB şi COMUTARE+TAB. Parametrii, de exmplu numaruloperanzilor, pot fi aleşi prin tastele cursorului oprit şi pornit.

Operanzi booleeni

Următorii operanzibooleeni sunt preluaţi odată cu introducerea din tastatură în schema de conexiuni:

OperandIdentificare / Funcţionare

Aparat Taste / Combinaţii taste

I Intrare- Bit easy400/500/600/700/800/MFD i

ID Diagnoză-Intrare easy800/MFD COMUTARE+I+D

M Marker-Bit easy400/500/600/700/800/MFD m

N Marker-Bit easy500/700 n

P P-Taster easy400/500/600/700/800/MFD p

Q Ieşire- Bit easy400/500/600/700/800/MFD q

R Intrare-BitAparat de prelungire

easy600/700/800/MFD r

RN

Intrare-Bit prin reţea NET easy800/MFD COMUTARE+R+N

S Ieşire-BitAparat de prelungire

easy800/MFD s

SN

Ieşire-Bit prin reţea NET easy800/MFD COMUTARE+S+N

: Salt easy400/500/600/700/800/MFD :

9

Relee funcţionale sau componente funcţionale

Următoarele relee funcţionale (easy400/500/600/700) sau componente funcţionale (easy800/MFD) sunttransferate în schema de conexiune prin intermediul tastelor corespunzătoare :

OperandIdentificare / Funcţionare

Aparat Taste / Combinaţii taste

A Valori analogice easy400/500/600/700/800/MFD a

AR Aritmetică easy800/MFD COMUTARE+A+R

BC Comparator bloc date easy800/MFD COMUTARE+B+C

BT Transfer bloc date easy800/MFD COMUTARE+B+T

BV Combinaţie logică easy800/MFD COMUTARE+B+V

C Releu de contor (Contor) easy400/500/600/700/800/MFD c

CF Contor de frecvenţă easy800/MFD COMUTARE+C+F

10


CH Contor rapid easy800/MFD COMUTARE+C+H

CI Contor rapid de valoriincrementale

easy800/MFD COMUTARE+C+I

CP Comparator easy800/MFD COMUTARE+C+P

D Modul de texte easy600 oder easy800 d

DB Modul de date easy800/MFD COMUTARE+D+B

DC Regulator-PID easy800/MFD COMUTARE+D+C

FT Filtru de netezire-PT1 easy800/MFD COMUTARE+F+T

GT Preluare valori de pe NET easy800/MFD COMUTARE+G+T

H Ceas comutare săptămânal easy400/500/600/700 h

HW

Ceas comutare săptămânal easy800/MFD COMUTARE+H+W

HY Ceas comutare anual easy800/MFD COMUTARE+H+Y

JC Salt condiţionat (în planulmodulelor)

easy800/MFD

LB Reper de salt (în planulmodulelor)

easy800/MFD

LS Scalare valori easy800/MFD COMUTARE+L+S

MR Reset Master easy800/MFD COMUTARE+M+R

MX Multiplexor date easy800

NC Convertor numeric easy800/MFD COMUTARE+N+C

OT Contor ore de funcţionare easy800/MFD COMUTARE+O+T

PO Generare de impuls easy800

PT Punere valori în reţea NET easy800/MFD COMUTARE+P+T

PW Modulaţie lăţime impuls easy800/MFD COMUTARE+P+W

SC Sincronizare ceas peste NET easy800/MFD COMUTARE+S+C

SP Intrare/ iesire seriala easy800

11

SR Registru de deplasare easy800/MFD

ST Durata ciclului de referinţă easy800/MFD COMUTARE+S+T

T Releu de timp easy400/500/600/700/800/MFD t

TB Funcţia tabelelor (LIFO, FIFO) easy800/MFD

VC Limitarea valorii easy800/MFD COMUTARE+V+C

2.2.Generalităţi privind releul de comandă easy

easy400/500/600/700 sunt relee de comandă cu funcţii logice, funcţii de timp, de calcul si de comutare timp,precum şi aparate de intrare. Cu easy400/500/600/700 puteţi rezolva atât probleme tehnice, cât şi problemeale construcţiei maşinilor şi aparatelor.easy 800 oferă suplimentar faţă de easy400/500/600/700 funcţii aritmetice şi o intrare integrată în reţeaua »NET «.Prin reţea puteţi conecta până al opt relee de comandă la un grup de control. Atâta timp cât fiecareparticipant la NET are o schemă de conexiuni, cu easy800 se pot realiza comenzi rapide cu inteligenţădistributivă. Prin reţea puteţi conecta până la opt relee de comandă easy800 la o conexiune de comandă.Deoarece fiecare participant la NET configurează o schemă de conexiuni, cu easy800 pot fi realizate comenzirapide cu inteligenţă distributivă.

Familia de aparate easy este completată cu familia de aparate MFD Titan. Aparatul MFD ofera aceeaşifuncţionalitate a comenzii ca şi cea a aparatului easy800, cuplat cu posibilitatea de vizualizare a procesuluicomandat pe un afişaj integral grafic, si cu cea de intervenţie la valorile intrare în proces. O descriereamănunţită a aparatului MFD poate fi găsită la Generalităţi privind aparatul MFD. Un aparat MFD oferă aceeaşifuncţionalitate de comandă ca şi un easy800, combinată cu posibilităţile de a vizualiza procesul comandatprintr-un display grafic şi de a avea acces la proces prin introducerea de valori.

12


Cablaţi o schemă de conexiuni cu tehnologia planurilor de contact. Intrarea are loc direct în indicaţia easy cuajutorul tastelor sau prin intermediul PC-ului dumneavoastră, cu ajutorul EASY SOFT descris in cele ce urmează. Cu EASY SOFT vă creaţi si testaţi schema de conexiuni la PC, unde vă stau la dispoziţie asistenţa la creare şila testare. În continuare puteţi printa schema de conexiuni dupa DIN, ANSI sau în format easy. În continuare,puteţi imprima schema dumneavoastră de conexiuni conform DIN, ANSI sau în formatul easy.

Cu aparatele easy800 şi MFD puteţi:

• Cabla în serie şi în paralel contactul normal deschis şi contactul normal închis,

• Conecta releele de ieşire şi cele auxiliare,

• Stabili ieşiri ca bobină, comutator cu impulsuri, sesizor de flancuri pozitive, negative sau releu cufuncţie de menţinere automată,

• Selecta relee de timp cu funcţii diverse (activare temporizată, activare temporizată şi comutarealeatorie, revenire temporizată, revenire temporizată şi comutare aleatorie, temporizare la activare şila revenire, temporizare la activare şi la revenire si comutare aleatorie, generare de impuls,semnalizare sincronă, semnalizare asincronă),

• Utiliza contor înainte şi înapoi,

• Număra semnale rapide,

• Compara valori,

• Afişa texte cu variabile,

• Prelucra valori analogice (aparate DC),

• Utiliza comutatoare săptămânale şi anuale,

• Contoriza ore funcţionare,

• comunica prin reţeaua integrată NET,

• Executa funcţii aritmetice cum ar fi adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea,

• Urmări fluxul de curent pe schema de conexiuni,

• Încărca, memora şi parola o schemă

La capitolul Generalităţi privind aparatul MFD puteţi găsi opţiuni suplimentare ale acestuia.

2.3.Prezentarea generală a aparatului MFD

Aparatul MFD prezintă un Display LCD iluminat, rezoluţie 132x64 Pixeli.De asemenea, panoul frontal dispun de doua LED-uri liber programabile si de nouă taste de comandă.

13

Semnificaţia LED-urilor roşii si verzi de pe panoul frontale diferă în funcţie de modul de funcţionare a aparatuluiMFD:

• In modul de funcţionare terminal, acestea servesc la indicarea stărilor de funcţionare a aparatuluitelecomandat.

• La funcţionarea ca aparat de comandă sau vizualizare, LED-urile pot fi comandate de program directca ieşiri. În acest mod de funcţionare, acestea servesc ca operanzi LE la semnalizarea vizuală astărilor procesului.

2.3.1. Tipuri de aplicaţii

Tipurile de aplicaţii ale unui aparat MFD pot fi clasificate in trei categorii principale:

• Aplicaţie ca aparat de vizualizare, cu modul Display

• Aplicaţie ca terminal, cu modul Display care indică tastele

• Aplicaţie fără vizualizare, la funcţionarea unui aparat de comanda easy800, fără modul Display

La folosirea unui aparat MFD trebuie luate in considerare valorile limită afişate.

2.3.2. Aplicaţia ca aparat de vizualizare

Pe de-o parte, în acest caz prin utilizarea aparatului MFD pot fi preluate sarcini simple, fără interferenţe deproces, cum ar fi afişarea unui text pentru indicarea mesajelor text simple sau a unui display numeric cu şaptesegmente pentru afişarea a maxim patru cifre.

Pe de altă parte, aparatul MFD poate prelua si alte sarcini, cum ar fi cea a unui panou de operare integral graficmonocrom, pentru operarea şi monitorizarea utilajelor, alături de activitati de comandă.În acest caz, pe aparatul MFD ruleaza o aplicaţie de vizualizare, ce îmbină examinarea stărilor variabilelor(evenimente) cu acţiunile. Acţiunile pot fi reprezentate de exemplu de probleme de afisare, semnalizareaintermitentă a LED-urilor, schimbarea luminii de fundal a display-ului sau schimbarea starii variabilelor. Pentru astfel de probleme complexe utilizaţi aparatul MFD ca participant la NET, în conexiune cu alte aparate.

Afişarea este comandată exclusiv utilizând aplicaţia de vizualizare. La fiecare utilizare pot fi configurate maimulte şabloane afişaj, ce pot conţine la randul lor mai multe elemente de ecran suprapuse. Funcţionalitateatastelor aparatului MFD poate fi schimbată prin activarea aplicaţiei de vizualizare asupra elementelor tastaturii.Funcţionalitatea tastelor aparatului MFD poate fi modificată prin intermediul elementelor de tastatură din cadrulaplicaţiei de vizualizare.

Suplimentar, easy800 poate include utilizarea unei scheme de conexiuni, prin care sunt realizate functii siconexiuni logice.

Funcţia de aparat de vizualizare poate fi indeplinita de către aparatul MFD in urmatoarele configuraţii:

• în mod de lucru individual,

14


• ca participant la o conexiune Punct-cu-Punct prin interfaţă (Interfaţă -PC),

• ca participant la o conexiune NET.

2.3.3. Aplicaţia ca terminal

În acest caz, aparatul MFD poate fi folosit ca echipament de programare si parametrizare pentru aparateleeasy800 sau MFD inferioare. Aici are loc manevrarea aparatului MFD şi nu manevrarea directă a aparatuluitelecomandat.

Indicaţie: Pentru ca aparatul MFD sa poată realiza o conexiune terminal, numărul versiunii aparatului easy800trebuie să inceapă de la 04.

Utilizarea ca aparat de afişare la distanţă este recomandată în special pentru aparatele fără afişaj sau aparateleutilizate greu accesibile, la care nu este posibilă o comandă locală. Un alt avantaj constă în reprezentarea dublăca dimensiuni a afişajului aparatului . Aplicaţia caterminal este activată prin intermediul tastelor aparatului MFD-80-B. Nu este astfel necesară încărcarea unuiprogram pe aparatul MFD. Suplimentar, puteţi totuşi permite executarea aplicaţiei MMI a aparatului MFD. Prinintermediul tastaturii puteţi în acest caz sa comutaţi între funcţionarea terminalului şi executarea programului.Prin intermediul tastelor funcţionale, în acest caz puteţi comuta între funcţionarea in mod terminal şiexecutarea programului.

Pentru modul de lucru terminal un aparat MFD poate fi configurat în doua moduri:

• cuplat la o conexiune Punct-cu-Punct, cu conexiune prin interfaţă (interfaţă PC) şi cablu MFD-800-CABsau

• cuplat ca participant NET la ceilalţi participanţi în reţea pentru a îi putea comanda la distanţă.

Consultaţi de asemenea:

Configuraţiile cu aparatul MFD în modul terminal

Modul de lucru al unui aparat MFD ca terminal.

2.3.4. Aplicaţia ca aparat de comandă easy800 fară vizualizare

În acest caz, programul constă, la fel ca şi la easy800, dintr-o schemă de conexiuni şi schemă de componente.Astfel, programul easy800 poate fi rulat pe aparatul dumneavoastră MFD .

Numai la afişajul text - componenta D.. trebuie sa luaţi în considerare următoarele abateri :

15

Operanzii EN şi Q1 conectaţi din schema de conexiuni a acestei componente vor fi transferaţi schemei deconexiuni a aparatului MFD. Nu şi textele existente, ce au funcţia de prezentare mai fexibilă ca mesaj text sauca text static a conceptului de vizualizare MFD.Nu este posibilă introducerea directă a unui marker text, fără utilizarea softului EASY.

2.3.4.1. Configuraţiile in care dispozitivul MFD poate indeplini aplicaţii ale aparatului de comandăeasy800

• în mod de lucru individual,

• ca participant inteligent la o conexiune NET, unde un program este prezent pe aparatul MFD, care pelângă operanzii locali poate prelucra şi operanzii la distanţă ai reţelei NET, sau

• ca participanţi non-inteligenţi la o conexiune NET. Aceasta este o setare prin care un aparat MFDfuncţionează in NET ca aparat de input sau de output, atât timp cât pe aparatul MFD nu este prezentnici un program. Punctele I/O sunt prelucrate doar de programul Master-ului NET (Mod Remote-IO).

2.3.4.2. Probleme uşoare de comandă şi aplicaţii MMI ale aparatului MFD

Cu ajutorul acestor aplicaţii, un aparat MFD poate fi utilizat pentru comanda, pentru realizarea unei interfeţeUtilizator-Aparat, pentru introducerea de valori pentru proces şi pentru vizualizarea stărilor. Pentru informaţiisuplimentare, consultaţi de asemenea: Modul de lucru al unui aparat MFD individual.

2.3.4.3. Probleme de comandă şi aplicaţii MMI ale aparatului MFD

Pentru un caz de aplicaţie cu calcule (intensive in timp), de exemplu probleme de regulator la care există înacelaşi timp necesitatea de afişare, este disponibilă combinaţia unui aparat MFD cu unul easy800.Daca este cazul, utilizaţi in locul unui easy800 un al doilea aparat MFD, dar fără afişaj. Cu un aparat MFD puteţi realiza o interfaţă Utilizator-Aparat si astfel puteţi introduce valori pentru proces şivizualiza stări. Cu celelalte puteţi comanda şi regla aparatul cuplat, direct pe interfaţă (interfaţă PC). Prinintermediul unui alt aparat conectat direct prin interfaţă (interfaţă PC), puteţi comanda şi seta într-un modamplu.


Configurarea cu aparatul MFD şi o conexiune Punct-cu-Punct prin interfaţă (Interfaţa PC).

Modul de lucru al unui aparat MFD într-o conexiune Punct-cu-Punct prin interfaţă (Interfaţa PC).

2.3.4.4. Probleme de comanda complexe si aplicaţii MMI ale aparatului MFD

Pentru anumite sarcini intensive de memorie sau timp, aveţi nevoie de tipul de CPU compatibil cu reţeaua,MFD-CP8-NT, care funcţionează ca participant la NET în legătură cu alte aparate. Utilizarea simultană aaparatului MFD ca participant activ într-o conexiune punct-cu-punct nu este posibilă.


Configurarea cu un aparat MFD ca participant la NET.

Modul de lucru al unui aparat MFD ca participant la NET.

2.3.4.5. Probleme complexe de comandă ale aparatului MFD cu aplicaţii terminal şi MMI

16


Pentru simularea funcţionării terminalului acţionaţi aparatul MFD ca participant in reţeaua NET. De asemenea,aparatul MFD este capabil să execute un program pentru vizualizare şi comandă .

Suplimentar puteţi adăuga in configuraţia dumneavoastră şi alte tipuri de unităţi centrale CPU MFD-CP8-NT .


Configuraţiile cu aparatul MFD în modul terminal

Modul de lucru al unui aparat MFD ca terminal.

2.3.5. Valorile limită ale unui aparat MFD

În tabelul următor sunt înscrise toate valorile limită actualizate pentru aplicaţia unui aparat MFD .

Descrierea valorii limită Valoare limită

Număr maxim de şabloane 255

Alocarea maximă a memoriei de lucru prin schemade conexiuni, schema de componente şiconfiguraţia şabloanelor

8 KB

Număr de elemente ecran pe fiecare ecran 255

Număr de elemente tastatură pe fiecare tastă 31

Alocarea maximă a memoriei ecranelor 24 KB

Lungimea maximă a textului:Dimensiunea caracterelor standard Dimensiunea caracterelor dublată Afişaj cu şapte segmente

-16 caractere8 caractere4 caractere

Număr maxim de texte pe fiecare element de ecranText atenţionare

255

17

Număr maxim la alegerea limbii pentru text 255

Limitele domeniului de imagini:-.numărul maxim de poziţii după virgulă -.valoarea maximă a secţiunii aflate înainteavirgulei

-2+/-4294967295

Restricţii pentru parola operatorului 1…99999

Restricţii pentru timpul de delogare la paroleleoperatorului

1…255 minute

2.4.Cerinţe minime ale sistemului

Viteza procesorului: ≥ 600 Mhz

Memoria de lucru: ≥ 128 MB

Memorie hard disk: circa 80 MB

Card grafic-VGA Recomandat mod-True Color

Rezoluţie 1024x768 Pixel

CD-ROM

Sistem: WIN NT 4.0 SP6, Windows 2000 SP4, Windows XP SP1

Browser Microsoft Internet Explorer 5.x şi mai sus

Indicaţie: Pentru ca programul EASY-SOFT să funcţioneze la parametrii optimi este necesar, ca monitorul săaibă o rezoluţie de 1024 x 768 Pixeli şi să folosească fonturi de scris mici (96 dpi). Setările pot fi modificateprin Start, Setări, Panou de comandă, Afişaj, Setări.

18


2.5.Dezinstalarea programului EASY-SOFT

Puteţi dezinstala programul EASY-SOFT 6 prin două modalităţi diferite:

A.

• Introduceţi CD-ul de instalare a programului EASY-SOFT 6 în unitatea CD-ROM a PC-ului.

Se deschide caseta de dialog InstallShield Wizard.

• Alegeţi opţiunea Dezinstalare program şi apăsaţi mai departe pe suprafaţa de comutare.

• Confirmaţi interogarea următoare cu OK.

EASY-SOFT a fost dezinstalat.

B.

• Pentru a se deschide meniul Start, apăsaţi Start în lista de aplicaţii Windows pe suprafaţa decomutare.

• Apăsaţi apoi pe Setări, Panou de comandă.

• În Panoul de comandă apăsaţi dublu click pe simbolul Software .

• Apăsaţi, dacă este necesar, pe cartela de indexare Instalare/Dezinstalare şi marcaţi înregistrareaEASY-SOFT 5 ....

• Apăsaţi pe suprafaţa de comutare Adăugaţi/Îndepărtaţi şi urmaţi instrucţiunile de pe ecran.

Se deschide câmpul de dialog InstallShield Wizard.

• Procedaţi aşa cum a fost descris mai sus.

Datele şi fişierele individuale generate, ce se găsesc în catalogul de destinaţii ale EASY-SOFT, nu suntdezinstalate.

19

2.6.Asistenţă HTML

Asistenţa HTML a programului EASY-SOFT vă oferă toate informaţiile necesare despre EASY-SOFT, pentru aputea programa rapid şi eficient scheme de conexiuni cu PC-ul sau Laptop-ul dvs. Un curs de iniţiere vă oferăposibilitatea de acumulare a unor cunoştinţe de bază de programare cu EASY-SOFT, precum şi de dezvoltare acunoştinţelor de specialitate. În continuare obţineţi în capitolul Utilizarea EASY-SOFT informaţii structurateaplicate despre toate opţiunile meniului, dialogurilor şi câmpurilor de atribute. Dacă totuşi mai aveţi anumiteîntrebări, puteţi apela la serviciul nostru de asistenţă.

Ajutorul programului EASY-SOFT foloseşte simboluri cu următoarele semnificaţii:

o instrucţiune procedurală

• o enumerare

Asistenţa programului EASY-SOFT foloseşte aşa numitele »Link-uri« (Conexiuni) cu care puteţi, prin intermediulasistenţei să »navigaţi«, aşa cum deja cunoasteţi de pe Internet.

Vă va fi mult mai uşor să accesaţi temele de asistenţă privind meniurile EASY-SOFT Fişier, Editare, Vizualizare,Proiect, Schemă de conexiuni, Simulare, Comunicare, Opţiuni, Oscilocop şi ? (Ajutor).

20


• Mutaţi cursorul mouse-ului peste afişajul meniului la începutul paginii. La fiecare rând cu text de fundal,cursorul mouse-ului se transformă într-un simbol în formă de mână.

• Apăsaţi pe butonul care vă interesează pentru a ajunge la textul căutat.

• Apăsaţi pe» link text < Nume meniu > « sau înapoi pe suprafaţa de comutare, pentru a ajunge laînceputul paginii.

Pentru a şti ce se ascunde în spatele unui Link, am introdus simboluri pentru link-uri. În cele ce urmează găsiţio legendă a link-urilor, ce descrie pe scurt semnificaţia fiecărui simbol.

2.6.1. Legendă Link-uri

Simbol Link Descriere

Text Link Link către o pagină ajutor, în care »textul linkt«este tratat în continuare.

Link către o pagină ajutor, în care tema tratată estecontinuată.

Link către o pagină Internet. Aceasta poate fiafişată numai atunci, când există o conexiune laInternet.

Link către o adresă E-Mail. Pentru a trimite un E-Mail, aveţi nevoie de o conexiune la Internet.

2.6.2. Afişarea ferestrei de asistenţă

Indicaţie: Prezentarea şi caracteristicile ferestrei de asistenţă depind de modul în care este deschisă ferestra.

În funcţie de modul în care deschideţi asistenţa, puteţi comuta ferestra în prim-plan sau în fundal.

• La deschiderea ferestrei de asistenţă ca asistenţă generală prin » ? « în lista meniului, puteţi comutafereastra fie în prim-plan, fie în fundal.

• La deschiderea ferestrei de asistenţă ca asistenţă pentru contacte, prin butonul „Asistenţă“ dintr-ocasetă de dialog sau prin combinaţia de taste Shift + F1,fereastra rămâne întotdeauna vizibilă. Astfel,textul de explicare rămâne în câmpul intermitent. Dacă este necesar, puteţi minimiza sau maximizafereastra de asistenţă.

2.7. Instrumente

2.7.1. Software de inscripţionare MFD-Titan

21

Software-ul de inscripţionare MFD-Titan (editor de inscripţionare) mijloceşte inscripţionarea părţii frontale aaparatului MFD după propria dorinţă.

Pe lângă aspect individual obţineţi o manevrare mai prietenoasă îmbunătăţită . Cu excepţia tastei cursor puteţiinscripţiona fiecare tastă şi suplimentar un câmp învecinat pe placa frontală.

Suplimentar puteţi înscrie pe placa frontală logo-ul firmei dumneavostră. În funcţie de model, nouldumneavoastră aparat este inscripţionat prin procedură laser.

Aveţi astfel posibilitatea să adaptaţi aparatul MFD la propriile programe şi utilaje.

Cu software-ul de inscripţionare vă creaţi referinţele şi realizaţi un fişier final Zip. Trimiteţi acest fişier prin e-mail la fabrica Moeller în Bonn şi transmiteţi astfel o cerere explicită pentru tipărire.

Softul este cuprins pe CD-ul EASY-SOFT 6 şi poate fi utilizat fără restricţii.

2.7.2. Afişaj demo- easy800

Pentru a exersa utilizarea aparatului easy800 vă oferim un program de simulare. Porniţi programul demo afişajal aparatului easy800 prin Start, Programe, Software Moeller , EASY-SOFT 6, Afişaj demo -LCD. Deasemenea, puteţi porni programul prin Opţiunea Meniu Ajutor(?) EASY-SOFT, easy800 Demo.

Câmpul de taste al easy800 este transferat la tastatura numerică a aparatului.

22


2.7.3. Afişaj Demo MFD

Pentru a putea exersa utilizarea aparatul MFD vă oferim un program de simulare. Porniţi programul demo afişajal aparatului MFD prin Start, Programe, Software Moeller , EASY-SOFT 6, Afişaj demo -LCD. De asemenea,puteţi porni programul prin Opţiunea Meniu Asistenţă(?) EASY-SOFT, MFD-CP8 Demo.

Câmpul de taste al easy800 este transferat la tastatura numerică a aparatului.

2.8.Semnalările erorilor interne

Dacă trebuie să fie semnalată o eroare internă: Vă rugăm să vă notaţi numărul erorii şi după caz textulacesteia şi apelaţi la cel mai apropiat birou de relaţii cu clienţii sau la asistenţa easy.

2.9.Suport tehnic

Dacă aveţi întrebări, nelămuriri sau doriţi să ne transmiteţi o critică sau o laudă,

scrieţi-ne un E-Mail ( [email protected]). Vă mulţumim,

Echipa easy

Alte informaţii despre la temele cu privire la aparatele easy şi MFD, cât şi la EASY-SOFT, le regăsiţi pe Internetla adresa:

• http://www.moeller.ro

Filiala locală Moeller vă oferă asistenţă în continuare. Adresele acestora le regăsiţi pe Internet la adresa:

• http://www.moeller.net/en/contact/address/address.jsp

23

3. Curs pentru începãtori

3.1.Curs 1

3.1.1. Scopul cursului

Cursul 1 al Cursului pentru începători este menit să vă ajute să vă familiarizaţi cu noua interfaţă a EASY-SOFT.Faceţi cunoştinţă cu filozofia interfeţei împărţite în trei secvenţe, cât şi cu cele patru vizualizări diferite.Acordaţi atenţie acestui curs, pentru ca lucrul ulterior cu EASY-SOFT să fie pentru dumneavoastră precum »ojoacă de copii«.

Cursul de iniţiere, Curs 2, vă oferă alte informaţii de specialitate mai amănunţite, pentru a deveni unprofesionist în lucrul cu EASY-SOFT.

După asimilarea cursului, sunteţi capabil

• să configuraţi un proiect,

• să cablaţi o schemă de conexiuni,

• să testaţi,

• să transferaţi şi

• să imprimaţi.

Indicaţie: Pentru ca programul EASY-SOFT să funcţioneze la parametrii optimi este necesar, ca monitorul săaibă o rezoluţie de 1024 x 768 Pixeli şi să folosească fonturi mici (96 dpi). Puteţi efectua particularizările prinStart, Setări, Panou de control, Vizualizare, Setări.

24

Curs pentru începători

Indicaţie: Dacă activaţi un aparat easy pentru prima dată, trebuie mai întâi să selectaţi limba, înainte de a putea lucra cuaparatul sau conecta EASY-SOFT.Pe display-ul easy este afişată lista de selectare a limbii utilizatorului. Selectaţi limba dorită cu tastele cursor ^sau v din tastatură. Confirmaţi selecţia dumneavoastră cu OK sau ieşiţi din meniu cu tasta ESC.

vezi în continuare »Formularea conceptuală«

3.1.2. Formulare conceptuală

O instalaţie cu bandă transportoare, care este activată printr-un motor trifazat, trebuie să funcţioneze dupăpornire cu o temporizare de 3 secunde. Banda transportoare serveşte la transportul pachetelor. Dacă unanumit număr de pachete a fost transportat, după încheierea mişcării datorate inerţiei instalaţia trebuie oprită.În exemplul nostru, numărul pachetelor de transportat trebuie să fie exact cinci şi se setează o mişcaredatorată inerţiei de 4 secunde. Prin S1 se porneşte instalaţia, S2 opreşte imediat instalaţia, iar barieraluminoasă S3 serveşte la evaluarea numărului pachetelor transportate deja.

25

Intrări

S1: Pornirea instalaţiei (normal deschis)

S2: Oprirea instalaţiei (normal închis)

S3: Barieră luminoasă (normal deschis)

Ieşiri

K1: Contactor, pentru comanda motorului trifazat

Parametri

T1: Temporizare la pornire (3s)

T2: Temporizare la oprire (4s)

C1: Numărul pachetelor (5 piese)

26


Schiţa de conectare a aparatului se prezintă după cum urmează:

vezi în continuare »Lecţia 1«

27

3.1.3. Lecţia 1

3.1.3.1. Proiect easy400/600

Pentru a realiza o schemă de conexiuni cu EASY-SOFT pentru un aparat easy400/600, trebuie mai întâi săconfiguraţi un proiect. Proiectul reprezintă o combinaţie între aparat (de ex. B. EASY721-DC-TC) şi schema deconexiuni aferentă. Începeţi un nou proiect, făcând click stânga în meniul Fişier, Nou.

Interfaţa EASY-SOFT este împărţită în trei secţiuni. Următoarea imagine vă înfăţişează interfaţa în Mod deafişare-Proiect. Acest Mod de afişare constă dintr-o casetă de instrumente [1], un câmp de atribute [2] şi dinbancul de lucru [3].

28


Înainte de a putea începe cablarea schemei de conexiuni, trebuie să selectăm un aparat din caseta deinstrumente [1] şi să îl plasăm pe bancul de lucru prin tehnica Drag & Drop. Pentru a rezolva natura sarcinii,necesităm un EASY 412-AC-RC. Putem selecta acest aparat din caseta de instrumente respectând următoareleetape:

• Cu un click pe »+«, în stânga lângă înscrisul Familia de aparate EASY 400, se deschide structuraramificată şi primim o prezentare generală a tuturor aparatelor din familia EASY-412

• Faceţi click pe aparatul cu inscripţionarea »EASY 512-AC-RC«, tineţi apăsată tasta stângă a mouse-lui şitrageţi cursorul mouse-lui (care reprezintă acum un simbol de aparat) în dreapta pe bancul de lucru.

Aceasta a fost tot!

În câmpul de atribute [2] primiţi şi o listare cu privire la caracteristicile aparatelor. Faceţi click cu tasta dindrepta a mouse-lui pe aparat şi selectaţi Informaţii despre aparate din meniul contextual. De caracteristicileaparatului aparţin de ex. numărul intrărilor şi al ieşirilor, numărul markerelor, elementele de cronometrare şicontorizare. Utilizaţi acest câmp pentru a selecta înaintea realizării schemei de conexiuni aparatul adecvatpentru aplicaţia dumneavoastră.

Ştergeţi aparatul neadecvat după caz prin opţiunea Ştergere aparat din meniul contextual.

vezi în continuare »Bazele realizării schemei de conexiuni«

3.1.3.2. Bazele realizării schemelor de conexiuni

29

După ce am selectat un aparat în Mod de afişare-Proiect, putem comuta acum în Mod de afişare-Schemă deconexiuni. Pentru aceasta, facem un dublu-click stânga pe aparat.

Ca şi Modul de afişare-Proiect, şi Modul de afişare-Schemă de conexiuni este împărţită în trei secţiuni:

Modul de afişare constă în continuare din caseta de instrumente [1], câmpul de atribute [2] cât şi din bancul delucru [3], numit şi fereastra Schemă de conexiuni.

Pentru cablarea schemei de conexiuni, avem nevoie de operanzi (de ex. Intrări I, ieşiri Q, markere M ş.a.m.d.).Operanzii disponibili sunt afişaţi în caseta de intrumente [1] şi pot fi conectaţi logic între ei în fereastra Schemăde conexiuni [3]. Caracteristicile operanzilor se stabilesc în Câmpul de atribute [2].

Pentru a rezolva sarcina noastră, trebuie mai întâi să cablăm intrările I1 şi I2 în schema noastră de conexiuniastfel încât acestea să acţioneze asupra markerului M1, care la rândul său este responsabil pentru activările şidezactivările motorului. Pentru a putea utiliza intrarea I1 în schema noastră de conexiuni, vă rugăm să urmaţietapele:

• Faceţi click în caseta de instrumente [1] cu butonul din stânga al mouse-lui pe operandul cu înscrisul»Intrare I aparat de bază« şi menţineţi butonul apăsat.

• Trageţi cursorul mouse-lui, care acum a preluat simbolul de operand al intrării I, în partea dreaptă aschemei de conexiuni [3] în colţul din drepta 1A şi eliberaţi butonul mouse-lui.

• În câmpul de atribute [2] selectaţi din lista I (în partea draptă lângă »I«) un număr de operand (în acestcazl 1). Deoarece este vorba despre o intrare locală a acestui aparat, » 0 « afişat în lista participanţilorrămâne nemodificat.

30


Dacă doriţi, puteţi aloca încă un comentariu operandului (de ex. motorul este pornit). Datele introduse dedumneavoastră sunt preluate imediat.

În mod similar, puteţi ataşa toţi ceilalţi operanzi la schema de conexiuni, astfel încât schema dumneavoastră săse prezinte precum imaginea următoare:

Pentru a oferi siguranţă în cazul ruperii cablurilor, I2 este manevrat drept contact normal închis.

Indicaţie: Puteţi amplasa operanzi în schema de conexiuni oriunde cursorul mouse-lui preia simboluloperandului. Semnul Interzis vă indică faptul că acest domeniu este rezervat pentru o linie de legătură.

vezi în continuare »Simularea unei scheme de conexiuni«

3.1.3.3. Simularea unei scheme de conexiuni

Pentru a testa schema de conexiuni cablate până acum, trebuie să comutaţi în Modul de afişare-Simulare. Ajungeţi la acest Mod de afişare prin meniul Mod de afişare, Simulare sau prin butonul Simulare din caseta deinstrumente. Următoarea imagine vă indică Modul de afişare-Vizualizare EASY-SOFT.

31

Împărţirea în trei secţiuni a interfeţei EASY-SOFT se continuă în Modul de afişare-Vizualizare. Aici, caseta deinstrumente [1] include simulatorii pentru intrări cât şi diverse ferestre de dialog pentru setarea parametrilorde simulare. Câmpul de atribute [2] preia rolul display-ului, prin intermediul căruia pot fi observate de ex.intrările, ieşirile şi markerele. Domeniul Schemă de conexiuni [3] serveşte acum la afişarea căilor de curentîncărcate în timpul simulării.

Pentru a putea testa schema de conexiuni, vă rugăm să urmaţi etapele:

• Faceţi click cu butonul din stânga al mouse-lui pe Activare-display în bara de instrumente, pentru a

iniţializa simularea .

• Faceţi click în caseta de instrumente pe butonul Intrări I. Este afişată o fereastră de dialog, cu ajutorulcăreia puteţi reface intrările fizice ale aparatului.

• Închideţi întreruptoarele intrărilor 1 şi 2 în caseta de instrumente [1] şi observaţi fluxul de curent înschema de conexiuni [3]. Căile de curent încărcate sunt reprezentate cu roşu.

• De exemplu, pentru a se afişa starea unui marker în fereastra Câmp de atribute, faceţi dublu-click pemarkerul respectiv, pe care doriţi să îl observaţi.

• Faceţi click pe butonul Stop pentru a opri simularea. .

vezi în continuare »Configurarea comunicării cu aparatul«

32


3.1.3.4. Configurarea comunicării cu aparatul

După ce am configurat acum schema de conexiuni, dorim să o transferăm în aparat. Pentru aceasta, opriţiaparatul prin EASY-PC-CAB (disponibil drept accesoriu) din PC.

Selectaţi pe PC interfaţa (COM1...COM9) prin Comunicare, Interfaţă şi comutaţi apoi în Modul de afişare-Comunicare prin intermediul butonului Comunicare.

Indicaţie: Asiguraţi-vă că nici o altă aplicaţie nu accesează acum interfaţa selectată de dumneavoastră.

La comutarea în Modul de afişare-Comunicare, EASY-SOFT încearcă să stabilească o conexiune directă cuaparatul. Dacă se realizează acest lucru, comutaţi fără semnalarea erorii în Modul de afişare »Comunicare«.Atunci când realizarea conexiunii a eşuat, ajungeţi oricum în modul de afişare Comunicare, obţinândînştiinţarea de eroare corespunzătoare. Acum este necesar să testaţi încă o dată conexiunea între aparat şi PCşi după caz să selectaţi altă interfaţă PC. Prin Comunicare, Online încercaţi din nou să stabiliţi o conexiune cuaparatul.

Şi acest mod de afişare al EASY-SOFT este împărţit în trei secţiuni. Aceasta se aseamănă foarte mult cu Modulde afişare-Simulare şi conţine, ca şi celelalte două moduri de afişare, o casetă de instrumente [1], un câmp deatribute [2] cât şi o schemă de conexiuni [3]. Imaginea »Mod de adişare-Comunicare« vă indică Modul deafişare-Comunicare cu trei secţiuni.

33

Să nu fiţi surprinşi dacă schema de conexiuni este dintr-o dată goală. În acest domeniu se afişează mai târziustarea actuală a schemei de conexiuni, care se prelucrează în aparat. Însă despre aceasta mai târziu. Apoitrebuie să preluăm schema de conexiuni în aparat şi să îl pornim. Pentru a realiza acest lucru, ne este de ajutorcaseta de instrumente [1]. Vă rugăm să procedaţi după cum urmează:

• Faceţi click pe butonul Program din caseta de instrumente. Se deschide caseta de dialog pentru download(descărcare) şi pentru upload (încărcare) ale schemei de conexiuni.

• Faceţi click pe butonul Descărcare. Dacă aparatul se găseşte în starea »Stop«, schema de conexiuni estepreluată. Dacă acesta nu este cazul, se deschide o casetă de dialog cu ajutorul căreia puteţi opri apratul şicontinua procesul de descărcare. În fereastra Câmp de atribute [2] este afişată o bară de progres, carevă indică starea actuală a transferului de date.

Dacă descărcarea s-a încheiat, se poate afişa starea actuală, aşa numitul »Powerflow«, a schemei de conexiunipe aparat.

• Porniţi aparatul, acţionând butonul RUN din caseta de instrumente [1], în ferestra de dialog Program.Alternativ puteţi utiliza meniul Comunicare, Aparat RUN.

• Faceţi click pe butonul Trimitere. Powerflow este pornit şi se pot afişa stările actuale pe aparat.

• Pentru a încheia Powerflow, faceţi click pe butonul Stop .

Acum aţi făcut cunoştinţă cu cele patru moduri de afişare ale EASY-SOFT şi puteţi:

• să selectaţi un aparat pentru proiect (în Modul de afişare-Proiect),

• să generaţi schema de conexiuni (în Modul de afişare-Schemă de conexiuni),

• să testaţi schema de conexiuni (în Modul de afişare-Schemă de conexiuni), cât şi

• să rulaţi schema de conexiuni pe aparat (în Modul de afişare-Comunicare).

vezi în continuare »Documentaţia proiectului«

3.1.3.5. Documentaţia proiectului

Pentru a putea realiza documentaţia întregului proiect (aparate + schema de conexiuni), a trebuit să efectuămmodificări în modul de afişare al proiectului sau al schemei de conexiuni. În exemplul nostru, selectăm Mod de afişare-Proiect, la care puteţi ajunge prin meniul contextual, butonulProiect din caseta de instrumente sau alternativ prin meniul Proiect, Mod de afişare-Proiect.

Prin opţiunea Fişier, ajungeţi la Formular... deschideţi dialogul de editare, cu ajutorul căruia puteţi configuraaspectul subsolului.

Aici aveţi posibilitatea de a adăuga specificări cu privire la numărul de caractere, data efectuării ş.a.m.d. alestructurii formularului. Dacă doriţi ca logoul firmei dumneavoastră sau o ilustraţie să fie plasate în subsolulpaginii, puteţi efectua acest lucru în forma unui fişier grafic *.bmp.

Indicaţie: Fişierul *.bmp ar trebui să aibă o dimensiune de 220 x 70, pentru a putea fi afişat optim.

34


Cu OK confirmaţi datele introduse şi părăsiţi caseta de dialog. Prin opţiunea Fişier, Imprimare... puteţi stabili încontinuare volumul de imprimare şi puteţi iniţializa forma documentului dumneavoastră inclusiv prin butonulOK.

Indicaţie: Formatul se orientează după cel stabilit în Mod de afişare-Schemă de conexiuni (aparat ,DIN IEC sau ANSI/CSA ).


35

3.1.4. Lecţia 2

3.1.4.1. Cablarea unui releu de timp easy400/600

Înapoi la exerciţiu nostru. Dorim să prelungim schema de conexiuni a instalaţiei noastre cu bandătransportoare şi astfel trebuie să comutăm în Mod de afişare-Schemă de conexiuni. După cum ştim dinLexiconul 1, mai multe drumuri duc la Roma. Pentru unul trebuie să comutăm în Meniu (Schemă de conexiuni,Mod de afişare-Schemă de conexiuni), pentru celălalt prin registrul din caseta de conexiuni în modulIntroducere schemă de conexiuni. Însă mai există o a treia posibilitate, foarte comodă şi rapidă, de a comutaîn Modul de afişare. Un dublu-click pe aparat este suficient, pentru a ajunge în Modul de afişare al introduceriischemei de conexiuni.

Deoarece banda transportoare trebuie să funcţioneze temporizat după pornire, utilizăm releul de timp timer T1drept temporizare la activare. Corespunzător cu formularea conceptuală, temporizarea este de 3s.

Schema de conexiuni se poate prelungi cu T1 după cum urmează:

36


Contactul din T1 activează o bobină Q1 după încheierea intervalului de temporizare. Parametrizarea T1 serealizează în timpul introducerii releului funcţional:

37

Indicaţie: EASY-SOFT nu are o »Funcţie Auto-Save«, de aceea se recomandă să se salveze schema deconexiuni temporară la intervale regulate (Fişier, Salvare).

vezi în continuare »Simularea unui releu de timp«

3.1.4.2. Simularea releului de timp easy400/600

Pentru a testa schema de conexiuni extinsă, comutăm în Simulare prin opţiunea Mod de afişare, Simulare. Încadrul acestui exerciţiu, vom vizualiza comportamentul de comutare al releului de timp T1. Pentru aceasta,releul de timp se afişează în fereastra Câmp de atribute, urmând etapele:

• feceţi click în caseta de instrumente pe butonul Afişare,

• faceţi dublu-click pe textul Releu de timp T,

• şi apoi comutaţi câmpul de atribuire la T 1-2 printr-un click de mouse.

• Iniţializaţi simularea, făcând click pe butonul Iniţializare simulare .

În simulatorul pentru intrarea I, puteţi activa acum întreruptoarele I1 şi I2 astfel încât, releul de timp T1 esteapelat şi după 3 secunde comută la ieşirea Q1 cu temporizare la anclansare.

Încheiaţi simularea prin meniul Simulare, Încheiere.

vezi în continuare »Setarea caracteristicilor sistemului«

38


3.1.4.3. Generarea caracteristicilor sistemului easy400/600

În cadrul acestui mic exerciţiu, vom modifica caracteristicile sistemului aparatului »online«. Pentru aceasta,comutăm prin meniul contextual, butonul Comunicare din caseta de instrumente sau prin meniul Mod deafişare, opţiunea Comunicare în Mod de afişare-comunicare.După ce am ajuns în Mod de afişare-comunicare, putem modifica direct setările sistemului aparatului.

• Faceţi click pe butonul Setări sistem din caseta de instrumente.

EASY-SOFT vă indică setările sistemului, pe care le puteţi modifica. Între acestea sunt incluse de ex. activărileşi dezactivările tastelor P, cât şi selectarea limbii de meniu a aparatului. Lucraţi puţin cu casetele de selectare şiobservaţi efectele din afişarea stării aparatului.

Dacă nu puteţi activa casetele de selectare, deoarece sunt afişate pe fundal gri, nu există nici o comunicareîntre EASY-SOFT si aparat.

• Verificaţi conexiunea cu aparatul (dacă acesta este conectat prin cablul EASY-PC-CAB la calculator,interfaţa COM este activă) şi stabiliţi încă o dată o conexiune Online.

Acest lucru are loc prin meniul Comunicare, Online sau prin caseta de dialog Conexiune şi butonul Online dincaseta de instrumente.

Indicaţie: După ce părăsiţi Modul de afişare Comunicare, conexiunea la aparat nu va mai exista. Din acestmotiv, EASY-SOFT dezactivează opţiunile din meniul Comunicare. Puteţi selecta numai interfaţa COM.

Vezi în continuare »Utilizare notiţe«

3.1.4.4. Utilizaţi notiţe

Pentru a ataşa comentarii schemei de conexiuni, EASY-SOFT vă oferă posibilitatea de a prevedea căile decurent individuale cu notiţe. Pentru a aloca aceste comentarii libere, vă rugăm să comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni (de ex. prin Meniu: Mod de afişare, Schemă de conexiuni).

Am dori acum să adăugăm o notiţă schemei noastre de conexiuni.. Vă rugăm să procedaţi în modul următor:

• Faceţi click cu butonul din stânga al mouse-lui pe butonul Notiţă din bara de instrumente. Cursorulmouse-lui se modifică, preia un simbol de notiţă.

• Plasaţi cursorul mouse-lui între două căi de curent (de ex. 1-2) şi poziţionaţi o notiţă cu un click stânga.Întregul câmp de scriere are un fundal colorat.

• Fereastra câmpului de atribute are un câmp de editare text, în care puteţi scrie comentariul (de ex. EASY-SOFT). Cu opţiunea Preluare, textul introdus în câmpul pentru notiţe este transferat (vezi imaginea»Notiţă în schema de conexiuni«).

• Dacă memoraţi notiţa, de exemplu, la conectare, o puteţi dezactiva respectiv activa prin Mod de afişare,Notiţă.

• Puteţi face click pe o notiţă şi cu butonul mouse-lui menţinut apăsat o puteţi muta pe altă cale de curent.

39

• Pentru a şterge notiţa, vă rugăm să plasaţi cursorul mouse-lui pe câmpul de notiţe, să selectaţi meniulcontextual şi de acolo Ştergere notiţă.

Dacă notiţele sunt vizibile, la imprimarea schemei de conexiuni (Fişier, Imprimare... ) acestea sunt incluse.

În bara de instrumente, lângă butonul Notiţă găsiţi încă două instrumente pentru prelucrarea schemeidumneavoastră de conexiuni:

• Evidenţierea câmpului, pentru a marca elementele schemei de conexiuni în vederea ştergerii sau

copierii .

• Creionul, pentru a trasa linii de legătură între contacte, bobine, relee funcţionale şi module

funcţionale .

• Radieră, pentru ştergerea liniilor de legătură, a contactelor, a bobinelor, a releelor funcţionale şi a

modulelor funcţionale.


3.1.5. Lecţia 3

3.1.5.1. Introducerea căilor de curent, desenarea legăturilor

Acum ne dedicăm complet exerciţiului nostru. Releul fotoelectric S3 furnizează prin I3 impulsuri de contorizarepentru pachetele, care sunt transportate pe bandă. Acestea sunt interconectate cu intrarea C a contorului 1,atâta timp cât motorul funcţionează. Condiţia de resetare a contorului 1 este dată, imediat ce motorul seopreşte (Q1 = 0). Schema de conexiuni prelungită se prezintă după cum urmează:

40


Respectaţi în cadrul schemei de conexiuni faptul că banda transportoare trebuie să se oprească după depăşireanumărului maxim de pachete transportate. Deoarece ieşirea contorului 1 este interconectată, imediat după deeste atinsă valoare obligatorie de 5, aceasta emite semnalul necesar. Parametrizarea contorului se realizeazăasemănător ca şi cea a timerului T1. În cele ce urmează, observaţi câmpul de atribute pentru parametrizareaelementului de contorizare într-un proiect easy400/600.

Până acum, I2 a servit exclusiv pentru oprirea manuală a motorului. Conectaţi ieşirea contor drept contact deînchidere paralel cu I2, astfel vă stau la dispoziţie ambele posibilităţi de oprire: manuală şi automată.

41

Pentru aceasta lipiţi o cale de curent goală între calea 2 şi 3. Efectuaţi acest lucru, plasând cursorul pe calea decurent 3 şi selectaţi opţiunea Prelucrare, Lipire cale de curent. Apoi conectaţi contactul contor 1 după cumurmează:

Pentru a desena o linie de legătură verticală de la calea de curent 2 către calea de curent 3, aveţi nevoie decreionul din caseta de instrumente. Puteţi activa creionul exact la fel ca şi notiţele (vezi Lecţia 2,Documentaţie). O altă posibilitate este să plasaţi cursorul mouse-lui pe schema de conexiuni şi să deschideţi unmeniu »Popup« cu ajutorul butonului din partea dreaptă. În acest meniu, selectaţi creionul şi şi deselectaţi-ldupă desenare.

Pentru ca pachetele să poată fi transportate complet pe bandă, este necesar un interval de 4s după momentulopririi. Timpul nescesar este oferit de T2, care comandă oprirea drept releu de timp temporizat la activare.Pentru aceasta, modificaţi schema de conexiuni după cum urmează:

42


Ieşirea din C1 comandă T2, care acţionează asupra M1 în locul lui C1 în calea de curent 3:

vezi în continuare »Moduri de acţionare a simulatoarelor intrărilor«

43

3.1.5.2. Moduri de acţionare a simulatoarelor de intrare

Schema de conexiuni se poate testa comod, adaptând modul de acţionare a întreruptorului de intrare lacerinţele sarcinii. I1 şi I3 trebuie să fie apelate prin contactul normal deschis, I2 prin contactul normal închis.

Modul de acţionare a simulatoarelor de intrare individuale poate fi determinat în Modul de afişare-Simulare.Pentru aceasta comutaţi în Modul de afişare-Simulare şi faceţi click pe butonul Mod de acţionare I/R.

Se deschide fereastra de dialog Mod de acţionare I/R, în care puteţi efectua adaptările necesare pentruexerciţiul nostru.

Modificările din fereastra de dialog »Moduri deacţionare I/R« schimbă caracteristicile de comutareale simulatoarelor de intare I. respectiv R.

1: Mod de acţionare »contact normal deschis«

2: Mod de acţionare »contact normal închis«

44


Simulator de intrari.

În cadrul conexiunii cu adaptările descrise mai sus, puteţi iniţializa acum simularea (click pe butonul Activare

din caseta de instrumente). Observaţi efectele modului de acţionare modificat al simulatorului de intrare I.

Apoi vă rugăm să încheiaţi simularea cu ajutorul butonului Stop .

vezi în continuare »Încărcarea unui program«

3.1.5.3. Încărcarea unui program

În ultimul exerciţiu de comunicare al acestui curs pentru începători pentru proiectele easy400/600 dorim să»încărcăm« o schemă de conexiuni dintr-un aparat programat. EASY-SOFT va genera automat proiectul.

• Vă rugăm să salvaţi proiectul prin meniul Fişier, Salvare ca...

Se deschide o fereastră standard de dialog tip Windows, pe care o cunoaşteţi din multe alte aplicaţii Windows.

• Alocaţi un nume sugestiv proiectului dumneavoastră (de ex. »Bandă transportoare«) şi salvaţi-l prinbutonul Salvare. Proiectul este salvat cu extensia »e60«.

• Acum închideţi proiectul prin meniul Fişier, Închidere (nu Încheiere). Este închis doar proiectuldumneavoastră, nu şi EASY-SOFT, şi se deschide automat un proiect gol.

• Fără a plasa un aparat din bancul de lucru în Mod de afişare-Proiect, comutăm direct în Mod de afişare-Comunicare, de ex. prin opţiunea de meniu Mod de afişare , Comunicare. Este afişat următorul dialog:

45

• Vă rugăm să informaţi acum EASY-SOFT, în legătură cu ce aparat aţi conectat la PC. Pentru a utilizaEASY412-AC-RC în exerciţiul nostru, vă rugăm să selectaţi această familie de aparate şi să confirmaţi cuOK.

EASY-SOFT comută automat în Mod de afişare-Comunicare.

• Stabiliţi o conexiune Online prin ferestra de dialog Conexiune şi butonul Online din caseta deinstrumente sau prin meniul Comunicare, Online.

Dacă aţi selectat accidental familia incorectă, acest lucru nu este grav. Nu se realizează nici o conexiuneOnline. În locul acesteia se afişează fereastra de dialog Eroare de comunicare, care vă informează în legăturăcu posibilele cauze pentru lipsa de răspuns din partea aparatului. După confirmarea semnalării erorii cu OK,rămâneţi în Mod de afişare-Comunicare.

• Comutaţi în Mod de afişare-Proiect.

• Acum comutaţi din nou în Mod de afişare-Comunicare şi selectaţi familia de aparate corectă în fereastrade dialog descrisă mai sus.

• Acum stabiliţi o conexiune Online.

În cazul în care conexiunea a fost stabilită cu succes, puteţi încărca acum schema de conexiuni în EASY-SOFTprin Comunicare, Program, Încărcare. Dacă »Încărcarea« schemei de conexiuni a fost efectuată corect, o puteţi vizualiza în Mod de afişare-Diagramăde conexiuni (Mod de afişare, Schemă de conexiuni) şi puteţi regăsi aparatul aferent în Mod de afişare-Proiect (Mod de afişare , Proiect).

Vezi în continuare »Utilizare listă de referinţe încrucişate«

3.1.5.4. Utilizaţi lista de referinţe încrucişate

Cu ajutorul listei de referinţe încrucişate este posibilă crearea unei viziuni de ansamblu rapide asupraoperanzilor utilizaţi în schema de conexiuni. Pentru a putea vizualiza o listă de referinţe încrucişate, vă rugămsă încărcaţi proiectul dumneavoastră protejat prin Fişier, Deschidere. Selectaţi fişierul proiect EASY-SOFTrespectiv (*.e60) (în exemplul nostru fişierul se numeşte »banda transportoare.e60«) şi faceţi click pe butonulDeschidere.

46


EASY-SOFT încarcă proiectul bandă transportoare. Din Mod de afişare-Proiect comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni prin Schemă de conexiuni, Mod de afişare-Schemă de conexiuni . Acolo puteţi vizualizalista de referinţe încrucişate. Faceţi click pe meniul Schemă de conexiuni, listă de de referinţe încrucişate sau

alternativ pe butonul Referinţe încrucişate din bara de instrumente .

Puteţi utiliza lista de referinţe încrucişate şi pentru alocarea de comentarii.

• Faceţi click cu butonul din stânga al mouse-lui pe un câmp de comentarii (în exemplul nostru comentariul»Emergency-stop« a fost alocat pentru I2)

• Introduceţi comentariul dumneavoastră şi acţionaţi tasta de confirmare (numită şi tasta Return sauEnter). Astfel, comentariul este alocat operandului şi apare direct în schema de conexiuni.

Lista de referinţe încrucişate poate fi imprimată prin Fişier, Imprimare... şi astfel poate fi adăugată ladocumentaţia proiectului.

Vezi în continuare »Curs de configurare (Curs 2)«

47

3.2.Curs 2

3.2.1. Scopul cursului de configurare

Cursul de configurare porneşte de la premisa cunoaşterii utilizării generale a EASY-SOFT . Dacă acesta nu estesuficient cunoscut, participaţi mai întâi la cursul 1.

Exerciţiile tratează în primul rând realizarea de proiecte pentru aparatele easy800. Indiferent de acest lucrueste recomandabilă participarea utilizatorilor easy400/600 de asemenea la acest curs, pentru a lua lacunoştinţă diversitatea de aplicaţii pe care easy800 le oferă utilizatorului.

Cursul mai conţine două lecţii noi. Lecţia 4 cuprinde un proiect în care este utilizat un aparat easy800 drept aparat montat separat. Vă puteţiînsuşi cablarea modulelor funcţionale, planul modulului, corelaţia dintre modulele funcţionale şi schema deconexiuni, precum şi simularea modulelor funcţionale.

Lecţia 5 tratează mai amănunţit realizarea de proiecte, care conţin mai multe aparate easy800. Aparatele suntinterconectate printr-o reţea, denumită »NET«, şi pot comunica astfel între ele. Vă veţi însuşi montajul unuiastfel de proiect master-slave, configuraţia acestuia, descărcarea mai multor programe pe aparatele separate,precum şi încărcarea şi afişarea stărilor în EASY-SOFT . Deoarece aparatele MFD compatibile în reţeareacţionează în NET exact precum aparatele easy800, această Lecţie 5 este valabilă fără restricţii şi pentruaceastă gamă de aparate.

Vă rugăm să acordaţi timp şi pentru însuşirea informaţiilor din acest curs. Acest lucru vă va ajuta să realizaţiproiecte easy800 într-un mod simplu şi vă va răspunde anticipat la o serie de întrebări.

vezi în continuare »Lecţia 4«.

3.2.2. Lecţia 4

3.2.2.1. Proiectul easy800

Am învăţat deja cum să generăm un proiect în rubrica »Generarea proiectului (Curs 1)«. Acum am dori să generăm primul nostru proiect, care dispune pe lângă aparatul de bază easy800 şi de oextensie.

48


Indicaţie: În general, toate explicaţiile menţionate aici sunt valabile şi pentru utilizarea aparatelor MFD.

Pentru generarea proiectului:

• Iniţializăm un nou proiect prin Fişier, Nou.

• Apoi deschidem din caseta de instrumente ramificaţia de aparate EASY 800 printr-un dublu click pesimbolul aparatelor sau prin click stânga pe simbolul cruce.

• Apoi tragem prin funcţia Drag & Drop un aparat (de ex. EASY822-DC-TC) pe bancul de lucru.

Deoarece dorim să conectăm o extensie la aparatul de bază, avem nevoie de modulul de comunicare EASY200-EASY. Putem poziţiona acest modul pe aceeaşi cale ca şi aparatul de bază pe bancul de lucru.

• Derulaţi conţinutul casetei de instrumente în jos până când vedeţi modulele de comunicare şi trageţiEASY200-EASY pe bancul de lucru.

Acum lipseşte doar extensia.

• Selectaţi în caseta de instrumente extensiaEASY620-DC-TE, menţineţi apăsat butonul din stânga almouse-lui şi trageţi modulul pe bancul de lucru.

Proiectul dumneavoastră ar trebui să se prezinte ca în imaginea următoare.

Pentru a completa configurarea proiectului, este necesar să se menţionaze caracteristicile de sistem aleaparatului. Cu ajutorul unui click stânga pe aparatul de bază, se afişează caracteristicile aparatului în fereastraCâmp de atribuire. Prin cartelele de indexare puteţi efectua toate setările necesare, care împreună cu schema de conexiuni suntîncărcate în aparat prin Download.Iniţial este activată cartela de indexare mod de operare.

În câmpul de grupuri Mod de funcţionare vedeţi pe afişaj că primul aparat de bază este configurat mai întâipentru utilizarea individială.

• Selectaţi cartela de indexare Sistem

În exemplul nostru, dorim să setăm următoarele caracteristici ale aparatului EASY822-DC-TC în domeniileSistem şi Ora de vară:

49

• Debounce I activ

• Tastele P active

• Remanenţă activă pentru: MB 1 (marker byte 1 -> marker bit 1-8) şi C 1 (Modul de contorizare)

• Nume schemă de conexiuni: Aparat

• Ora de vară: EU (schimbarea automată a orei în aparat se ghidează după ora valabilă în EuropaCentrală).

Indicaţie pentru setarea remanenţei: Setarea 1 - 0 are acelaşi efect ca şi 1 - 1, astfel declară numai primuloperand introdus drept remanent.

Câmpul de atribute se prezintă după cum urmează la cartela de indexare Sistem activată:

Deoarece în următoarele exerciţii nu mai avem nevoie de extensie, îl ştergem din nou.

• Pentru aceasta, plasaţi cursorul mouse-lui pe extensie, faceţi click dreapta şi selectaţi Ştergere aparat. Înmod similar, procedaţi pentru îndepărtarea modulului de comunicare.

Indicaţie: Dacă un aparat de bază este şters, este îndepărtată automat şi schema de conexiuni aferentăaparatului.

vezi în continuare »Program, Schemă de conexiuni şi Planul modulului«

3.2.2.2. Program, schemă conexiuni şi planul modulului

Comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni şi observaţi rezerva de operanzi din caseta de instrumente.Aşa cum se observă foarte uşor, se oferă pentru programarea unui aparat easy800 sau MFD o serie deoperanzi noi.

50


Schema de conexiuni prevede, ca şi în cadrul proiectelor easy400/600, contacte şi bobine, care sunt conectateîntre ele prin linii de legătură. Aceste contacte şi bobine pot fi de exemplu intrările şi ieşirile unui releu decomandă. Însă şi modulele funcţionale au contacte şi bobine, pe care le utilizaţi în schemă pentru evaluareamodulelor respective sau pentru comandarea acestora.

Pentru exemplificarea corelaţiei dintre modulele funcţionale şi schema de conexiuni, dorim să scriem unprogram de exerciţiu scurt şi clar. Scopul este de a contoriza acţionările tastei funcţionale P1 în cadrul aparatului prin intermediul unui contor(C..) şi afişarea codificată binar a nivelului curent al contorului la ieşirile Q1-Q4 .

Se ia în considerare următorul tabel:

Indexulcontorului

Q4 Q3 Q2 Q1

0 0 0 0 0

1 0 0 0 1

2 0 0 1 0

3 0 0 1 1

4 0 1 0 0

5 0 1 0 1

6 0 1 1 0

7 0 1 1 1

8 1 0 0 0

9 1 0 0 1

10 1 0 1 0

11 1 0 1 1

12 1 1 0 0

13 1 1 0 1

14 1 1 1 0

15 1 1 1 1

După apăsarea tastei P de 15 ori, contorul (C..) şi ieşirile sunt resetate la următoarea acţionare a tastei P1.

51

Pentru rezolvarea acestei probleme este necesar mai întâi semnalul de intrare al tastei P »P1«. Acesta estetransmis către contorul C1, care memorează orice activare a tastei P1.

• Se trag prin funcţia Drag & Drop operanzii Taste P şi Contorul (C..) consecutiv din caseta de instrumenteşi se ordonează conform următoarei imagini.

În fereastra de atribute se propune în registrul Mod de funcţionare numărul de operand » 1 « .

• Acceptaţi numărul propus 1

Primul rând al programului arată astfel:

Deoarece contorul trebuie să numere numai flancurile pozitive, trebuie să selectăm în câmpul de grupuriFuncţiile bobinelor opţiunea C_ Bobină de contorizare şi în listă Flanc pozitiv.

• În fereasta Câmp de atribute activaţi cartela de indexare Parametri.

În câmpul Intrări modul se alocă modulului valori de referinţă. În câmpul de grupuri SH, care indică valoareasuperioară de referinţă, selectăm în câmpul din stânga al listei NU (Number = valoare constantă) şi introducemapoi în câmpul drept de editare cifra 16.

Rezultatul contorului se memorează în markerul-byte 1 (conţine markerele-bit1-8). Astfel în câmpul Ieşiremodul trebuie setată ieşirea Word QV pe MB 1.

• Selectaţi în lista Afişaj parametri setarea Apelare posibilă

52


Astfel poate fi apelat şi modificat în timpul funcţionării setul de parametri ai modulului din aparat. Pentruaceasta, premisa este ca programul să fi fost transferat în prealabil în aparat.

Cel mai important modul din miniproiectul nostru este cablat şi parametrizat cu succes. Însă modulul decontorizare nu este afişat numai în cadrul schemei. În mod diferit faţă de proiectele easy400/600, există încadrul easy800/MFD în afara schemei de conexiuni şi un plan al modulului. Acesta poate fi utilizat prin Mod de

afişare, Module sau direct prin butoane.

Planul modulului oferă utilizatorului o prezentare a tuturor modulelor funcţionale utilizate în program, precum şicontrolul, ce intrări şi ieşiri ale modulului se utilizează şi unde.

În programul nostru am utilizat contorul C01, am setat valoarea sa de referinţă superioară (SH) la 16 şi ammemorat în zona tampon de memorie valoarea actuală în markerul-byte1. De asemenea, am comandat printasta P » P1 « bobina sa de contorizare, pentru ca modulul să fie anunţat când trebuie mărită valoarea actualăcu 1. În planul modulului, contorul se prezintă astfel :

Un modul poate conţine intrări şi ieşiri, precum şi contacte şi bobine. Intrările şi ieşirile modulului suntreprezentate întotdeauna cu caractere aldine (aici SH, SL, SV şi QV). Intrările se află pe partea stângă, iarieşirea pe partea dreaptă. Intrările modulului importă valori de 32 biţi, iar ieşirea QV furnizează valoareaactuală a modulului, care este reprezentată tot drept o valoare de 32 biţi. QV poate fi memorat într-un marker-byte (MB), marker word (MW), marker dword (MD) sau poate fi transferat direct la ieşirea analogică aaparatului.

Contactele modulului se găsesc pe partea dreaptă a acestuia şi sunt reprezentate cu caractere normale. Ele potfi integrate în schemă drept contacte. Cu ajutorul acestor contacte, puteţi să citiţi stările modulului şi să leconectaţi logic în schema de conexiuni. Exemplu: Dacă în proiectul nostru contorul a atins valoarea de referinţă16, este setat contactul modulului OF (valuare actuală mai mare sau egală faţă de valoarea de referinţăsuperioară SH) . Putem utiliza acest semnal în schemă, de exemplu pentru a reseta markerul-byte 1 la zero.

53

Bobinele modulului se găsesc pe partea stângă a modulului şi sunt reprezentate de asemenea cu caracterenormale. Aceste bobine sunt necesare de exemplu pentru activarea unui modul sau pentru a introduceimpulsuri de contorizare. Furnizarea impulsurilor de contorizare a fost deja realizată prin C_ .

Dacă aţi utilizat contacte sau bobine în schemă, modulul vă indică acest lucru prin intermediul cercurilor verzi

.

Pentru realiza cablarea, comutăm înapoi în schema de conexiuni (Meniu: Mod de afişare, Module sau prin

butoane) .

Scopul acestei probleme este reprezentarea optică a valorii actuale a contorului prin intermediul ieşirilor Q1-Q4. Deoarece valoarea actuală este memorată în markerul-byte 1, putem utiliza markerele-bit 1-4 (M1 - M4)pentru comanda ieşirilor (vezi următorul tabel şi utilizaţi-l în cadrul markerelor ).

EstevalabilpentruMD,MW,

MB, M

Stânga = Bit,Byte, Word rang

maxim

Dreapta= Bit,Byte, Wordrang minim

32 Biţi MD1

16 Biţi MW2 MW1

8 Biţi MB4 MB3 MB2 MB1

1 Bit M32...M25 M24...M17 M16...M9 M8...M1

Comanda Q1-Q4 se realizează astfel:

54


Ceea ce mai lipseşte este posibilitatea de resetare a modulului de contorizare, atunci când este atinsă valoareaactivă de 16. În plus, dorim să resetăm ieşirile programate la zero. Pentru aceasta se utilizează contactulmodulului OF al contorului. Aşa cum este descris mai sus, OF intră în starea »1«, dacă valoarea actuală a contorului este egală sau maimare decât valoarea de referinţă superioară. OF conectează apoi intrarea de resetare a contorului şi activeazămodulul funcţional master reset MR , care anulează la rândul său valoarea markerului-byte 1. Ultimele două rânduri ale schemei sunt prezentate în următoarea imagine

Modulul master reset MR1 trebuie parametrizat astfel încât să anuleze markerele dword 1-48. Astfel esteresetat şi markerul-byte 1 utilizat iar ieşirile Q1-Q4 intră în starea »0«.

55

vezi în continuare capitolul »Simularea schemei de conexiuni şi a planului modulului«

3.2.2.3. Simularea schemei de conexiuni şi a planului modulului

Înainte de a copia programul pe aparatul conectat, îl observăm şi îl testăm în cadrul simulării. . Pentru aceastatrecem în fereastra de simulare, de exemplu prin Simulare din meniul contextual.

Pentru a vizualiza stările ieşirilor, acţionaţi în caseta de instrumente butonul Afişare şi faceţi click pe ieşirileelementului ramificaţie Q. În fereastra Cîmp de atribute Ieşirile sunt afişate drept simboluri rotunde, cu fundalgri. Pentru a putea observa pe lângă ieşiri şi stările modulelor funcţionale, trebuie să comutăm prin Meniu: Mod de

afişare, Module sau direct prin butoane în planul modulelor .

• Iniţializaţi simularea, făcând click pe butonul Iniţializare simulare .

În continuare, deschideţi caseta de dialog Taste P şi faceţi click pe tasta 1. Observaţi reacţia ieşirilor Q1-Q4,precum şi modificările de stare din module.

vezi în continuare capitolul »Comunicarea cu un aparat easy800/MFD«

3.2.2.4. Comunicarea cu un aparat easy800/MFD

Descărcarea unui program pe un aparat easy800 sau MFD este similară cu descărcarea unui program pe uneasy400/600:

• Asiguraţi-vă că PC-ul dumneavoastră este conectat la aparat şi comutaţi în Mod de afişare-Comunicare.

• Deschideţi fereastra de dialog Program din caseta de instrumente şi faceţi click pe Descărcare. Programul este copiat în aparat.

• Porniţi aparatul prin fereastra de dialog Program şi Run, când copierea s-a încheiat..

• Faceţi click pe butonul Start din bara de instrumente, pentru a putea observa afişarea Online a fluxului de

curent »Powerflow«.

• Activaţi tasta P1 a aparatului şi verificaţi dacă ieşirile Q1-Q4 comută corect.

vezi în continuare »Imprimarea planului modulului«

3.2.2.5. Imprimarea planului modulului

56


În cadrul unui proiect easy800/MFD pe lângă schema de conexiuni dispunem şi de un plan al modulului, pecare putem să îl imprimăm pentru documentaţie.

Pentru a imprima planul modulului, vă rugăm să comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni.

• Apelaţi fereastra de dialog pentru procesul de imprimare prin Fişier, Imprimare ...

• Notaţi Programul 1 şi modulul 1 cu o bifă.

Prin butonul OK, trimiteţi solicitarea de imprimare către imprimanta dumneavostră.


3.2.3. Lecţia 5

3.2.3.1. Proiect de reţea easy800

Atunci când utilizaţi aparate easy800 sau MFD, puteţi lega între ele mai multe aparate de bază.Această conexiune se realizează printr-o singură reţea, aşa-numita NET. Prin această reţea bazată pe CAN, pot comunica până la opt aparate. Lungimea totală a reţelei poate cuprindepână la 1000 de metri.

Un NET se compune din minim două aparate de bază, dintre care primul aparat este master, iar al doileaaparat este slave. Configuraţia maximă cuprinde un master şi şapte slave.

În această lecţie se va realiza un proiect easy800, care cuprinde un master şi doi slave. La primul slave seprelucrează o schemă de conexiuni (slave inteligent). Al doilea slave este utilizat »numai« drept modul deintrare/ieşire, aşadar fără o schemă de conexiuni proprie.

Următoarea imagine prezintă configurarea proiectului.

57

Pentru a realiza proiectul aşa cum este descris mai sus, se procedează în felul următor:

• Iniţializaţi un nou proiect prin Fişier, Nou.

• În caseta de instrumente efectuaţi dublu click pe simbolul Familie de aparate EASY 800 şi trageţi apoi prinfuncţia Drag & Drop consecutiv trei EASY 822-DC-TC pe bancul de lucruConfirmaţi eventualele interogăripur şi simplu cu OK.

Deoarece EASY-SOFT efectuează automat toate reglajele, am ajuns deja la final! Dar ce a realizat EASY-SOFT pentru noi? Să recapitulăm.

Închideţi proiectul curent prin Fişier, Închidere fără a îl salva.

Deschideţi un proiect nou prin Fişier, Nou şi trageţi primul aparat de bază cu denumirea EASY 822-DC-TC pebancul de lucru. După ce aţi răspuns la interogarea privind numărul de versiunii aparatului (până la V.03 saude la V.04), aparatul este afişat pe bancul de lucru. Acesta este prezentat fără vreo denumire NET.

În continuare, trageţi al doilea aparat easy822-DC-TC pe bancul de lucru. Înainte ca aparatul să fie preluat,trebuie să selectaţi numărul de versiunii aparatului şi să alocaţi un NET-ID (număr participant). EASY-SOFT vă propune codul NET-ID = 2 , pe care îl confirmaţi cu butonul OK.

EASY-SOFT generează acum o reţea. Primul aparat primeşte automat NET-ID 1 şi este »avansat« dreptmaster. Al doilea aparat, căruia i-a fost atribuit NET-ID 2, devine automat slave.

58


Indicaţie:Într-un proiect cu mai mult de un aparat de bază, primul aparat (stânga sus) este întotdeaunamaster şi primeşte astfel NET-ID 1. Fiecare alt aparat primeşte un NET-ID distinct mai mare de 1 şi nu poate finiciodată master

Câmpul de trupuri Configurare NET se prezintă acum astfel:

1) La MASTER (NET-ID 1)

În câmpul de gruluri Configurare NET urmăriţi ca NET-ID să fie setat la 1Această setare nu poate fi modificată,deoarece trebuie să existe întotdeauna un master. În continuare, puteţi indica prin Trimite IO, dacă fiecare modificare a intrărilor şi ieşirilor trebuie comunicatăcelorlalţi participanţi la reţea.

Indicaţie: EASY-SOFT utilizează preponderent termenul NET-ID pentru numărul participantului. Este valabil şi: NET-ID = număr participant.

2) La SLAVE (NET-ID 2)

59

La slave câmpul de grupuri Configurare NET se prezintă diferit. Aici puteţi selecta sau deselecta pe lângăTrimite I0 şi RUN de la distanţă. Selectarea IO de la distanţă rămâne permanent inactivă şi este determinatăautomat de EASY-SOFT . În următorul tabel se prezintă o situaţie privind importanţa setărilor de configurare.

Descriere Master Slave

(NET-ID=1) (NET-ID=2...8)

60


IO ladistanţă

IO de la distanţă semnifică aici = intrări şi ieşiri ladistanţă descentralizate (echipament de intrare-ieşire).

Dacă este setat IO la distanţă, este vorba despre unslave, care nu conţine nici o schemă de conexiuni.Aparatul este utilizat drept o extensie descentralizatăde intrare şi ieşire (echipamente de intrare-ieşire).Este vorba despre un slave »neinteligent«.

Dacă se realizează pentru slave un program (peimaginea schemei), IO la distanţă devine imediatinactiv. Dintr-un slave »neinteligent« se configurează unslave »inteligent«.

Dacă un slave este utilizat drept modul simplu deintrare-ieşire, trebuie să urmărţi ca aparatul să nuconţină o schemă de conexiuni. În acest caz ieşirile modulului slave cu IO la distanţăpot fi setate numai de către master. Citirea intrărilor şi ieşirilor unei extensiidescentralizate se poate executa în reţea de cătreorice aparat »inteligent«.

nu poate fi reglat,este permanentinactiv

este determinatautomat deEASY-SOFT, înfuncţie derealizarea unuiprogram pentruparticipantulrespectiv în reţea.

TrimiteIO

Dacă intrările şi ieşirile unui aparat trebuie puse ladispoziţie celorlalţi participanţi, Trimite IO trebuieactivat. În acest caz sunt disponibile în reţea la fiecare ciclustările intrărilor şi ieşirilor, şi astfel sunt accesibile şicelorlalţi participanţi la NET.

Echipamentele de intrare-ieşire trebuie să aibăpermanent activat Trimite IO, pentru ca participantul1 să primească în continuu datele de intrare şi deieşire actualizate.

Atunci când este activat Trimite IO, traficul de datedin reţea creşte considerabil. Intervalele de reacţiedevin mai mari.

reglabil reglabil

RUN ladistanţă

Activarea RUN la distanţă se realizează atunci cândparticipanţii posibili de la 2 la 8 trebuie să seconformeze automat în timpul funcţionării schimbăriimodului de funcţionare RUN / STOP al modululuimaster.

Avertisment :Dacă mai mulţi utilizatori pun în funcţiune o maşinăpoziţionată spaţial între aceştia şi conectată la NET,trebuie să aveţi grijă ca opţiunea RUN de la distanţăsă nu fie activată. În caz contrar, se poate ajunge laporniri nedorite ale maşinilor sau ale instalaţiei întimpul punerii în funcţiune. În funcţie de instalaţie există pericolul unor defecţiunigrave.

nu poate fi reglat,este permanentinactiv

reglabil

NET-ID1 = Master

2...8 = Slave

NET-ID, denumit şi număr de participant, poate fialocat indiferent de poziţia fizică a aparatului înreţea.

nu poate fi reglat,este permanent = 1

reglabil în marja2...8

61

După amplasarea celui de-al doilea aparat pe bancul de lucru, observaţi că deasupra aparatelor au fost afişatedouă alte posibilităţi de setare, care influenţează reţeaua NET. Este vorba pe de o parte despre viteza detransfer (rata baud) şi pe de altă parte despre durata pauzei reţelei NET (întârzierea pe magistrală).Următoarea imagine indică elementele de comandă prin care puteţi determina viteza reţelei NET.

Nu vom insista aici asupra posibilităţilor de setare a ratei baud şi a întârzierii pe magistrală. Pentru exerciţiulnostru menţineţi valorile presetate.

Acum lipseşte numai un al treilea aparat pentru a completa acest proiect. În continuare, trageţi un alt aparateasy822-DC-TC pe bancul de lucru. La eliberarea tastei mouse-lui de deschid din nou interogarea număruluiversiunii şi caseta de dialog NET-ID.

Ca şi la introducerea celui de-al doilea aparat, vă este afişat un NET-ID. În plus aveţi posibilitatea de a stabilipoziţia fizică a aparatului. Deoarece există deja două aparate pe bancul de lucru, există posibilitatea deamplasare a aparatelor terţe pe poziţia 2 între primul şi cel de-al doilea aparat. În cazul nostru lăsăm liber acest câmp şi confirmăm cu OK valorile presetate.

Proiectul nostru este acum complet, astfel încât putem continua configurarea programului.

vezi în continuare capitolul »Program cu funcţii NET«.

3.2.3.2. Program cu funcţii NET

62


Program ul nostru de exerciţiu trebuie să rezolve următoarea problemă:

• Dacă se acţionează tasta cursor P1 a aparatului 2 de zece ori, ieşirea Q1 a aparatului 3 trebuie setatăla »1« logic.

• Ieşirea Q1 a aparatului 3 trebuie să poată fi resetată prin tasta P2 a aparatului 2 din nou la »0« .

• Procedura de contorizare trebuie să reînceapă.

Aparatul 3 este un echipament de intrare-ieşire, respectiv nu are o schemă de conexiuni proprie!

Se începe cu programul aparatului 2 (NET-ID 2), care conţine memorarea tastelor cursor P1 şi P2. Faceţi dubluclick în Mod de afişare-Proiect, pe aparatul 2 (NET-ID 2), pentru a ajunge în Mod de afişare-Schemă deconexiuni.

Deoarece aparatul 2 nu poate comanda ca slave ieşirile unui aparat de intrare-ieşire, semnalele trebuietransmise mai departe spre master. Acest lucru se realizează prin operandul SN - ieşire bit prin magistrală.Acest operand se utilizează pentru a comunica participanţilor NET acţionarea P1, respectiv P2. Conectaţischema aşa cum este indicat în următoarea imagine.

Program pentru aparatul 2 (NET-ID 2)

Câmpurile de atribute pentru cele două ieşiri bit se setează astfel:

Ieşire bit SN 1 Ieşire bit SN 2

63

În lista SN introduceţi numărul operandului, 1 pentru SN1 respectiv 2 pentru SN2. Numărul de participantpresetat (NET-ID) trebuie setat pentru ambii operanzi SN la 1, deoarece semnalele trebuie transmise cătreparticipantul NET 1 (master) .

Pentru ca tastele P să poată fi memorate, ele trebuie să fie mai întâi deblocate. Pentru acestea, reintrăm înMod de afişare-Proiect şi facem un click stânga pe aparatul 2.În câmpul de atribute se deschide caseta de dialog Parametrizare.

• Selectaţi cartela de indexare Sistem şi bifaţi caseta de control a tastelor P (vezi imaginea următoare).

Activarea tastelor P

Până în acest punct s-a realizat memorarea tastelor P de pe aparatul 2. În continuare, informaţiile obţinutetrebuie să fie prelucrate , mai precis acţionarea tastei P1 trebuie contorizată crecător şi indexului contoruluitrebuie resetat la zero a prin intermediul P2. Prelucrarea logică se lasă în acest exemplu în sarcina modululuimaster. Deoarece ne aflăm chiar în Modul de afişare-Proiect, se poate comuta printr-un dublu click pe aparatul1 (NET-ID 1) la editarea schemei de conexiuni a modulului master.

În Mod de afişare-Schemă de conexiuni putem începe direct cu importarea datelor de la aparatul 2. Aceastlucru se realizează cu ajutorul unui operand RN (intrare bit prin magistrală). Operandul 2RN1 importă valoareatransmisă de 1SN1 (NET-ID 2) şi o transmite mai departe către un modul de contorizare C1. În mod analog seimportă a doua valoare a aparatului 2 (NET-ID 2) . 2RN2 este utilizat pentru resetarea contorului C1 la zero. În concluzie se poate afirma că 2RN1 reflectă starea tastei P1 şi 2RN2 reflectă starea tastei P2 a aparatului 2.

Program pentru Master (aparat 1, NET-ID 1)

64


Importarea valorilor bit prin magistrală.

Operanzii RN trebuie să fie setaţi astfel:

Intrare bit RN 1 Intrare bit RN 2

Următorul tabel indică interacţiunea dintre SN şi RN:

Transfer biţi prin 1SN1 al NET-ID 2 importare bit prin 2RN1 în NET-ID 1

1:

Bit alocat pentru participantul 1 (NET-ID 1) 2: Bit intrat de la participantul 2 (NET-ID 2)

SN:

bitul este transferat RN: bitul este importat

1:

Numărul de operand (se află între 1-32) 1: Număul de operand (se află între 1-32).Numărul operandului trebuie să fie identic cunumărul operandului SN.

Parametrizarea modulului de contorizare C1 se realizează astfel:

65

Pentru resetarea la zero a modulului în rândul 2, selectaţi funcţia bobinelor RE (Reset).

Dacă modulul de contorizare a atins valoarea 10, se doreşte setarea ieşirii 1 a aparatului 3 (NET-ID 3) la »1«.Programul existent trebuie să fie extins cu un rând (vezi imaginea următoare).

Schema completă a modulului master.

Pentru a nu accesa ieşirea locală Q1 a modulului master, ci ieşirea echipamentului de intrare/ieşire (NET-ID3) , trebuie alocat ieşirii Q1 codul NET-ID 3.

Caracteristici ale ieşirii 3Q1.

66


Aceasta a fost tot! Programele au fost scrise şi nu trebuie decât să fie copiate pe aparate.

Dacă doriţi să efectuaţi comutarea rapidă în acest proiect de reţea a Modului de afişare-Schemă de conexiunide la un aparat la altul, deci o comutare rapidă de la schema de conexiuni a aparatului 1 la cea a aparatului 3,puteţi realiza acest lucru prin lista din bara de instrumente standard. Comutarea aparatelor se realizează prinselecţia NET-ID pe listă.

În continuare vezi capitolul »Configurare şi comunicare NET«

3.2.3.3. Configurarea şi comunicarea NET

Pentru a încărca programele noastre generate pe aparat, trebuie mai întâi să pregătim elementele fizice.Pentru aceasta avem nevoie de ex. de trei EASSY822-DC-TC, pe care le legăm între ele prin cablul NET. de ex.EASY-NT-80. În continuare, trebuie să prevedem primul şi ultimul aparat cu rezistorul terminal al magistraleiEASY-NT-R. Următoarea imagine vă înfăţişează modul în care această configurare se poate prezenta.

Configurarea EASY-NET de mai sus constă din trei participanţi (1), două cabluri de legătură NET (2) şi doirezistori terminal ai magistrale (3)

În continuare, trebuie să conectăm PC-ul la aparatul (Master) din partea stângă a imaginii de mai sus. Pentruaceasta, avem nevoie de un cablu de legătură pentru PC EASY800-PC-CAB

Înainte de a comuta în Mod de afişare-Comunicare, vă rugăm să verificaţi dacă la PC-ul dumneavoastră esteinstalată interfaţa COM corectă. Prin Comunicare, Interfaţă, puteţi stabili ce interfaţă este selectată şi după cazputeţi selecta o alta.

67

Acum este posibil! Comutăm prin cartela de indexare cu acelaşi nume în Mod de afişare-Comunicare. Dacă durata comutării în Mod de afişare-Comunicare este neobişniut de lungă şi dacă primiţi o semnalare deeroare, atunci vă rugăm să verificaţi/ modificaţi interfaţa selectată. Prin Comunicare, Online, puteţi iniţializa din nou o încercare de a stabili conexiunea.

Dacă aţi ajuns cu succes în Mod de afişare-Comunicare, trebuie să configurăm mai întâi NET. Din fericire, EASY-SOFT preia toată munca. Trebuie pur şi simplu să iniţializăm Configurarea prin Comunicare, Configurare, NET. EASY-SOFT porneşteacum cu configurarea reţelei. Fiecare participant la NET îşi primeşte NET-ID (aici 1 - 3). După configurareacorectă, puteţi citi NET-ID pe display-ul aparatului drept NT1-NT3. În continuare, LED-ul »NET« începe sălimineze intermitent, semnalizând vizual faptul că NET funcţionează ireproşabil.

Acum nu mai stă nimic în calea descărcării programelor. Pentru a nu trebui să descărcaţi în aparat fiecareprogram individual, comutaţi înainte din comunicarea locală în cea NET (prin Master). Prin Comunicare, Aparat,Operare NET, stabilim cu ce aparat trebuie să fie conectat PC-ul. În cazul nostru, este aparatul 1.

Prin Comunicare, Program, Descărcare, iniţializaţi descărcarea schemelor de conexiuni individuale. În fereastrade dialog pentru selectare (vezi imaginea următoare) alegeţi Selectare totală, pentru ca nici un program să nufie omis. Cu OK este iniţializat transferul programelor către aparate.

Fereastra de dialog Program în cadrul operării Master

Pentru a iniţializa derularea programului, deschideţi în caseta de instrumente fereastra de dialog Program şifaceţi click pe butonul RUN. Deoarece la toate aparatele a fost presetată opţiunea RUN la distanţă, aceastăcomandă are efect asupra tutror celor trei aparate, mai precis toate aparatele din NET sunt comutate dinstarea STOP în starea RUN.

Aşa cum am învăţat din lecţiile anterioare, stările aparatului pot fi afişate în cadrul EASY-SOFT prinComunicare, Afişare stări. Deoarece prin Comunicare, Aparat, Operare NET am selectat aparatul 1, putem vizualiza ca şi în Masterafişarea Online a fluxului de curent, »Powerflow«. La activarea tastei cursor P1 a celui de al doilea aparat, recunoaşteţi imediat că informaţiile sunt transmise cusucces către Master şi că acolo incrementează modulul contor.

68


Afişarea stării schemei de conexiuni a programului Master în cadrul aparatului 1 (la activarea tastei cursor P1 a aparatului 2).

Afişarea stării schemei de conexiuni a programului Master în cadrul aparatului 1 (la activarea tastei cursor P1 a aparatului 2).

• Comutaţi la planul modulului prin Mod de afişare, Module sau Butoane din Schema de conexiuni.

• Vă rugăm să comutaţi înapoi la schema de conexiuni printr-o altă apăsare a butonului.

Probabil vă întrebaţi acum cum se pot afişa stările celui de al doilea aparat în cadrul EASY-SOFT? Pentru aceasta trebuie să şterg conexiunea între PC şi aparat şi să deconectez EASY800-PC-CAB? NU! Este mult mai simplu.

• Selectaţi aparatul 2 prin Comunicare, Aparat, Operare NET. EASY-SOFT Nu îşi mai procură singur datelede afişat din Master, ci din aparatul numărul 2 (NET-ID 2).

Afişarea stării schemei de conexiuni a programului Master în cadrul aparatului 2 (la activarea tastei cursor P1 a aparatului ).

69

După a zecea activare a tastei P1 a aparatului 2, ieşirea Q1 a celui de al treilea aparat (NET 3) este setată lalogic »1«.

Succes! Aţi parcurs cursul de iniţiere easy şi sperăm că va-ţi format o opinie despre cât de simplu şi de variat se potutiliza releele de comandă ale familiei de aparate easy.

Dacă aveţi întrebări ulterioare sau sunteţi interesaţi de produsele, pe care le puteţi utiliza în combinaţie cuaparatele easy sau cu noile aparate MFD, atunci vizitaţi-ne pe Internet. Ne bucurăm de vizita dumneavoastră!În continuare, echipa noastră de asistenţă vă stă la dispoziţie în totalitate pe pagină!

Lucru plăcut cu easy!

70

4. Interfaţa

4.1.Fereastra interfeţei

4.1.1. Fereastra interfeţei

Interfaţa programului EASY-SOFT este constituită din trei ferestre..

1 = Casetă de instrumente,2 = Câmp de atribute,3 = Banc de lucru (Fereastră - Schemă de conexiuni)

În partea stângă este afişată caseta de instrumente. În partea dreaptă, sus este afişat bancul de lucru,respectiv fereastra schemei de conexiuni şi în partea dreaptă jos câmpul de atribute .

În funcţie de aplicaţii, puteţi comuta conţinutul acestor trei ferestre intre cele cinci moduri de afişare: proiect,schemă de conexiuni, simulare, comunicare, afişare.

Această comutare a modurilor de afişare o puteţi face peste:

71


• suprafeţele de comutare ale marginii de jos ale ferestrei »Casetă de instrumente«,

• peste meniul context sau

• peste meniul Afişare, < Denumire de afişare>

În exemplul nostru de mai sus am ales Modul de afişare proiect.

4.1.1.1. Conţinutul casetei de instrumente

1. La Modul de afişare proiect ales

În acest mod caseta de instrumente vă pune la dispoziţie toate aparatele easy şi MFD pentru transferulîn proiect. Prin funcţia Drag & Drop, transferaţi pur şi simplu elementele fizice ale proiectuluidumneavoastră, din caseta de instrumente pe Bancul de lucru.

2. La Modul de afişare schemă de conexiuni ales

În acest mod caseta de instrumente vă pune la dispoziţie toate elementele logice, cum ar fi contacte şibobine (operanzii Bit), cât şi relee funcţionale pentru transferul în schema de conexiuni. Pentruaparatele easy800 şi MFD sunt disponibile suplimentar componente funcţionale (operanzi-cuvânt). Chiarşi aceste elemente logice pot fi transferate prin funcţia Drag & Drop din caseta de instrumente înfereastra Schemă de conexiuni.

3. La Modul de afişare simulare ales

În acest mod puteţi, după apăsarea suprafeţei de comutare corespunzătoare a casetei de instrumente,să simulaţi condiţii, să propuneţi intrări şi să stabiliţi punctele critice. Descrierea suprafeţelor de comutare:

• »Mod de lucruI/R« - setează modul de lucru al elementelor de comutare I1 până la I16,respectiv R1 până la R16,

• »Intrările I« - schimbă stările de semnal ale intrărilor maxime 16 I ,

• »Intrările R« - schimbă stările de semnal ale intrărilor maxime 16R,

• »Intrările analogice« - intrările valorilor analogice au loc peste valorile analogice de la IA1până la maxim IA4,

72

• »Tastele-P« - schimbă starea de semnal a celor patru comutatori P, cunoscuţi de laaparatele easy ca taste cursor

• »Ciclu-Simulare« - schimbă ciclul de timp

• »Punct critic« - stabileşte punctele critice, la care executarea programului este oprită atâttimp cât nu este comandată continuarea acesteia prin suprafaţa de comutare »Continuare«.

• »Indicare« - alege operanzii, ce sunt indicaţi în câmpul de atribute. Ca operanzi puteţi alegeintrările fizice cu valorile simulate în caseta de instrumente sau ieşrile fizice, pe care ulteriorle puteţi impune în câmpul de atribute.

4. La Modul de afişare comunicare ales

• »Conexiune« - activarea sau dezactivarea unei conexiuni la aparat

• »Program« - descărcarea (Download) unei scheme de conexiuni pe aparat, încărcarea(Upload) pe PC sau compararea schemelor de conexiuni între aparat şi PC. Pentru aceastatrebuie oprit de fiecare dată indicatorul online flux curent.procesarea schemei de conexiuni în aparat este pornită prin comanda Run şi se opreşte princomanda Stop

• »Setările sistemului« - Setările sistemului, de exemplu accesul pe tastele P la aparat, cepropun comportamentul de rulare sau limba de afişare

• »Ceas« - setarea ceasului aparatului

• »Indicator« - alegerea operanzilor din fereastra câmp de atribute

• .pornirea sau oprirea indicatorului online flux de curent al schemei de conexiuni - înfereastra schemă de conexiuni.

5. La Modul de afişare vizualizare ales

În acest mod, caseta de instrumente vă pune la dispoziţie toate elementele de şablon pentru realizareaşabloanelor, atunci când aţi ales în fereastra Banc de lucru cartela de indexare editor de şablon.Atunci când aţi ales cartela de indexare editor tastatură, caseta de instrumente vă va indica toateelementele tastaturii, ce vă pot atribui toate tastele aparatului MFD. Cu aceasta atribuiţi tasteloraparatului MFD noi funcţii.

4.1.1.2. Conţinutul Bancului de lucru

73


Bancul de lucru este afişat în funcţie de context, atât pentru Modul de afişare schemă de conexiuni, simulare,comunicare, cât şi pentru fereastra schemă de conexiuni.


easy400/500/600/700.Pe Bancul de lucru sunt afişate aparatele pe care le-aţi transferat prin intermediul funcţiei Drag & Dropdin caseta de instrumente în proiectul actual.

Aparatele easy800 şi MFD.Prin folosirea aparatelor easy800 sau MFD puteţi transfera în acest proiect până la opt aparate de bază.Aceste aparate de bază sunt prevăzute cu NET-ID-uri (număr participant) diferite, ataşate automat pereţeua »NET« intr-un grup de comandă. Fiecare participant NET prelucrează o schemă de conexiuni.Schema de conexiuni ce aparţine aparatelor se deschide cu dublu click stânga pe aparatulcorespunzător. Pentru aparatele easy500-/600-/700 şi MFD puteţi transfera suplimentar aparate de prelungire.

Puteţi şterge un aparat din proiectul actual prin meniul corespunzător cu » Ştergere aparat « sau cu

ajutorul r adierei.


easy400/500/600/700.Fereastra schemă de conexiuni vă indică bobinele şi contactele (operatorii Bit) cablate dedumneavostră. Pentru aparatele easy500/600/700 puteţi transfera suplimentar în reprezentare releefuncţionale.

Aparatele easy800 şi MFD.Pentru aparatele easy800 şi MFD se poate comuta de la schema de conexiuni, cu contactele şi bobinelecablate, la planul de componente, cu componentele funcţionale repartizate. Prin intermediul suprafeţei

de comutare sau a afişajului Meniu, puteţi comuta componentele între cele două moduri deafişare.


easy400/500/600/700.Dupa pornirea simularii prin apăsarea în lista de simboluri sau prin meniul Simulare, vor fi reprezentateîn fereastra schemă de conexiuni prin culoarea roşie conexiunile, contactele şi bobinele prin care trece

curentul.

Aparatele easy800 şi MFD.Pentru aparatele easy800 sau MFD intrările şi ieşirile binare cablate (bobine şi contacte) dincomponentele funcţionale vor fi indicate la reprezentare planului de componente printr-un cerc plin deculoare cenuşie. Bobinele şi contactele ce au starea »1« vor fi marcate printr-un cerc plin de culoareroşie.Conţinutul operanzilor cuvânt vor fi indicaţi pe un fundal de culoare roşie.


74

După ce aţi descărcat programul pe aparat, după ce aţi adus aparatul în starea Run şi aţi activatbutonul de transmitere, va fi afişat indicatorul flux de curent (Powerflow) online.


În acest mod puteţi comuta conţinutul băncii de lucru peste cartela de indexare cu acelaşi nume, întremodul de afişare a şabloanelor, editorul de şabloane şi editorul de tastatură. De aceea modul de afişareVizualizare este activat numai la utilizarea aparatelor MFD. Modul de afişare a şabloanelor indică toate şabloanele deja editate. La prima deschidere a modului deafişare Vizualizare banca de lucru conţine un şablon gol numit »Şablon 1 «.Cu editorul de şabloane realizaţi un şablon prin mutarea elementelor de şablon din caseta deinstrumente.Prin intermediul editorului de tastatură atribuiţi tastelor aparatului MFD funcţii predefinite. Astfel,marcaţi mai întâi tastele dorite şi trageţi tastele funcţionale corespunzătoare din caseta de instrumenteîn lista din interiorul băncii de lucru.

4.1.1.3. Conţinutul câmpului de atribute


După marcarea unui aparat în caseta de instrumente, vor fi reprezentate în câmpul de atributeimaginile corespunzătoare şi tabelul » Date tehnice « .După transferarea unui aparat pe bancul de lucru, vor fi indicate în câmpul de atribute proprietăţileaparatului respectiv şi dialogul de parametrizare pentru configurarea aparatului. Dacă este disponibil un aparat, veţi putea deschide dialogul de parametrizare prin click stânga peaparatul respectiv.Aparatele cu dialoguri de parametrizare vaste sunt grupate tematic. Prin intermediul cartelelor deindexare puteţi comuta intre dialogurile de parametrizare ale grupurilor individuale.


Prin intermediul cartelei de indexare puteţi comuta între indicatorul informaţiilor privind proiectul,programul sau vizualizarea.După apăsarea unui element din schema de conexiuni, câmpurile parametru corespunzătoare vordeveni vizibile în câmpul de atribute, pentru a putea fi modificate de dumneavoastră. De exemplu, estemarcată o componentă comparator. Ulterior puteţi atribui componentei un număr sau un comentariu îninteriorul câmpului de atribute, ce stabileşte caracteristica contactului şi ordonează ambele intrări»I1«/»I2« ale operanzilor componentei.


Apăsarea unui contact în schema de conexiuni, de exemplu intrarea »I1«, va face vizibile în câmpul deatribute toate elementele acestei grupe cu starea simulată, adică toate intrările disponibile aleaparatului.În continuare puteţi specifica după alegere prin meniul Simulare, Osciloscop, Setari...în câmpul deatribute ocuparea canalului, alegerea canalului şi intervalul de înregistrare pentru operanzii Bit, pe caredoriţi să-i notaţi în timpul simulării cu funcţia osciloscop.


75


Aici pot fi controlate toate valorile reale ale operanzilor ce vă interesează, atunci când indicatorul fluxde curent online este pornit. Operanzii pe care i-ati ales prin butonu Afişare vor fi citiţi in sens invers decătre aparat În continuare puteţi specifica după alegere meniul Simulare, Osciloscop, Setari...în câmpul de atributeocuparea canalului, alegerea canalului şi intervalul de înregistrare pentru operatorii Bit, pe care doriţisă-i notaţi în timpul comunicării cu funcţia osciloscop.


În acest mod conţinutul câmpului de atribute depinde de alegerea cartelei de indexare, a modului deafişare a şabloanelor, a editorului de şabloane şi a editorului de tastatură în bancul de lucru.În modul de afişare a şabloanelor puteţi completa şabloane noi, puteţi să le schimbaţi atributele sau sărealizaţi o privire de ansamblu a şabloanelor deja existente.În editorul de şabloane puteţi parametriza elementele de şablon inserate.În editorul de tastatură puteţi parametriza elementele tastaturii, pe care le-aţi transferat în lista detaste funcţionale.

4.2.Mod de afişare-Proiect

4.2.1. Modul de afişare Proiect

Pentru crearea unui un program (schemă de conexiuni) cu ajutorul EASY-SOFT, trebuie să deschideţi un proiectşi să transferaţi un aparat pe Bancul de lucru. De aceea EASY-SOFT se deschide standard în Modul de afişareProiect. Dintr-un alt mod de afişare puteţi comuta prin interfaţa de comutare Proiect situată jos în Caseta deinstrumente sau opţiunea Mod de afişare-Meniu.Dacă deja aţi prelucrat unul sau mai multe proiecte, Modul de afişare Proiect vă va indica ultimul proiect pecare l-ati prelucrat. Iniţiaţi un nou proiect cu ajutorul butonului cu simbolul aferent, sau apăsaţi cu butonul dinstânga al mouse-lui pe opţiunea Nou din meniul Fişier.

76

Un proiect reprezintă o combinaţie între un aparat (de exemplu EASY621-DC-TC) şi schema de conexiunicorespunzătoare.La conectarea unui aparat MFD, proiectul dumneavoastră se dezvoltă la configurarea vizualizării cu şabloaneleşi parametrizările interfeţei existente pentru o conexiune COM. La montarea aparatelor easy800sau MFD, un proiect poate dispune de până la opt aparate cu schemele deconexiuni corespunzătoare.

În fereastra Caseta de instrumente[1] sunt vizibile aparatele disponibile pentru proiectul dumneavoastră.

77


4.2.1.1. Introducerea aparatului în proiect

• Faceţi click în fereastra Casetă de instrumente, pe aparatul dorit.

În fereastra Câmp de atribute [2] sunt afişate informaţiile aferente despre aparate (Date tehnice). Aici suntincluse de exemplu numărul de intrări şi ieşiri, alături de numarul de Markeri, componente de timp şicontorizare.

• Verificaţi în acest câmp ca aparatul ales să fie adecvat aplicaţiei dumneavoastră.

2. Ţineţi apăsată tasta stângă a mouse-ului pe aparatul selectat şi trageţi cursorul mouse-ului (ce conţineacum simbolul unui aparat) către dreapta sus pe Bancul de lucru[3].

În fereastra Banc de lucru[3] este reprezentat aparatul ales. Dacă este vorba despre un aparat capabil deconectare la reţea easy800 sau MFD şi dacă aveţi mai mult de un aparat pe Bancul de lucru, cursorul va fiextins la câmpurile de liste Rată Baud şi Bus-Delay.În ferestra Câmp de atribute vedeţi acum registrul pentru parametrizarea aparatului selectat.

4.2.1.2. Introducerea mai multor aparate în proiect

La utilizarea aparatelor EASY800, puteţi trage pe Bancul de lucru unul după altul până la opt aparate de bază.De la cel de-al doilea aparat trebuie să atribuiţi acestora o adresă NET. EASY-SOFT conectează automataparatul individual prin reţeaua NET la o comandă. Schema de conexiuni corespunzătoare aparatului sedeschide, prin apăsarea aparatului corespunzător şi trecerea la Modul de afişare Schemă de conexiuni.

3. Trageţi individual aparatele necesare în proiect, aşa cum se indică mai sus.

4.2.1.3. Parametrizarea aparatului

Dacă este necesar, comutaţi cun un click stânga la un aparat din fereastra Banc de lucru la reprezentarearegistrului de parametrizare pentru aparatul selectat din fereastra Câmp de atribute.Posibilităţile de parametrizar4e variază odată cu complexitatea diferitelor aparate. Ulterior regăsiţi oprescurtare a tutror registrelor de parametrizare întâlnite. În cadrul configurării proiectului regăsiţi posibilităţilespecifice de parametrizare pentru aparate

• easy400/600

• easy500/700

• easy800 şi

• MFD .

Dacă doriţi să comutaţi din nou la afişarea informaţiilor despre aparate, trebuie să deschideţi în feeastra Bancde lucru meniul contextual pentru aparatul respectiv şi apoi să selectaţi Informaţiile despre aparate.

78

Indicaţie: La realizarea unui proiect cu EASY-SOFT prima dată este indicată stabilirea parametrilor interfeţeiPC pentru cuplarea aparatului. Selectaţi interfaţa COM aplicabilă prin Comunicare, Interfeţe, COM 1 ... 9 .Rata baud este stabilită pentru aparatele easy400-/500-/600-/700 la 9600bd. Pentru easy800/MFD puteţi selacta o rată de transfer între 9600bd şi 19200bd prin Modul de afişare-Comunicare, Conexiune, Rată de transfer sau prin opţiunea de meniu Comunicare, Interfaţă, Rată de transfer.Ratele baud mai înalte sunt utilizabile cu cablu PC standard.Parametrizarea interfeţei este valabilă, pâna la următoarea modificare, pentru toate proiectele ce suntexecutate cu EASY-SOFT.

cartelă de indexare Setările sistemului (easy400/600)

Remanenta

Pentru tipurile de aparate easy400/600 se utilizează diferite markere şi relee funcţionale predefinite, pentru amemora starea logică (valoare actuală) după deconectarea alimentării cu tensiune. Dacă activaţi aceastăopţiune, valoarea actuală este disponibilă nemodificată după repornirea aparatului sau a instalaţiei.

Taste P

Tastele P ale aparatului de eliberează, astfel încât tastele P conectate la schema de conexiuni să poată fiutilizate ca intrări. În timpul funcţionării, aparatul trebuie să se afle în meniul Afişarea stării.

Temporizare intrari

Activează sau dezactivează temporizarea (Debouncing) pentru evaluarea semnalelor de intrare.Dobouncing-ulsemnalelor de intrare poate fi necesar pentru a compensa posibilele vibraţii din întreruptore şi taste.

Parola

Puteţi proteja cu o parolă schema de conexiuni şi setările releului funcţional şi ale parametrilor de sistem. Caparolă pentru easy400/600 puteţi introduce o valoare între 0001 şi 9999. Cu ajutorul combinaţiei de cifre 0000ştergeţi o parolă.

79


cartelă de indexare Aparat (easy500/700)

Nume program

Pentru o diferenţiere mai comodă, puteţi aloca în câmpul de editare nume program un nume semnificativpentru programul dumneavoastră. La descărcarea programului, se transferă numele aparatului. Aparatuleasy500/700 pregătit pentru operare indică numele programului pe ultimele rânduri ale meniului afişareinformaţii al aparatului.

cartelă de indexare Sistem (easy500/700)

Temporizare intrari

Vezi mai sus.

Taste P

Vezi mai sus.

Card memorie

O opţiune cartelă de pornire activată are drept rezultat faptul că la cartela de memorie conectată programulvalabil pentru aceasta (schema de conexiuni) este încărcat în aparat, imediat după ce aparatul a fost comutatîn starea de funcţionare RUN. Din fabrică, aceste opţiuni sunt dezactivate.

Durata ciclului

Pentru aparatele easy500/700 aveţi posibilitatea de a seta intervalul de ciclu. Puteţi seta valori între 00 şi 60,din fabrică este setat 00.

Indicaţie: Introducerea duratei obligatorii a ciclului este motivată numai dacă pentru o aplicaţie, cum ar fi deexemplu un regulator cu două poziţii, necesitaţi o durată a ciclului ce poate fi reprodusă.La setarea duratei ciclului la 00ms, easy prelucrează schema de conexiuni şi progarmul cu cea mai mare vitezăposibilă.

Remanenta

Vezi mai sus.

Ora de vara

Aici aveţi la dispoziţie posibilitatea de selecţie dacă şi în ce mod trebuie să se efectueze setarea automată aorei de vară la aparatele easy500/700 cu ceas.

Dacă este necesară o resetare, puteţi selecta setările regionale sau puteţi formula o regulă cu ajutoruleditorului de reguli pentru ambele date resetate.

80

O descriere mai amplă o regăsiţi în secţiunea Setarea orei de vară.

cartelă de indexare Siguranţă (easy500/700)

Parola

Cu ajutorul unei parole puteţi proteja un aparat easy800 sau MFD împotriva accesului neautorizat. Ca parolăpentru easy500/700 puteţi introduce o valoare între 0001 şi 9999. Cu ajutorul combinaţiei de cifre 0000 ştergeţi o parolă.

cartelă de indexare Mod de funcţionare (easy800/MFD)

Descrierea aparatului

Afişarea aparatelor selectate în fereastra Banc de lucru, respectiv a combinaţiei de aparate.

Numele aparatului

În mod opţional, puteţi introduce în aparat un text descriptiv suplimentar, de ex.: "Staţia de pompe 1".Ulterior, descrierea aparatului în fereastra Banc de lucru este completată cu acest text descriptiv.

Câmpul de grupuri Mod de funcţionare

AfişareIndividual sau prin NET – vi se afişează, dacă aparatul este configurat pentru funcţionarea individuală sau prinNET.

cartelă de indexare Sistem (easy800/MFD)

Temporizare intrari

Vezi mai sus.

Taste P

Vezi mai sus.

81


Card memorie

O opţiune cartelă de pornire activată are drept rezultat faptul că la cartela de memorie conectată programulvalabil pentru aceasta (schema de conexiuni) este încărcat în aparat, imediat după ce aparatul a fost comutatîn starea de funcţionare RUN. Din fabrică, aceste opţiuni sunt dezactivate.

Taste I/Taste R

Opţiunile Taste I şi Taste R îi facilitează utilizatorului comanda unui aparat easy800 sau MFD într-un mediuostil, prin intermediul aparatelor externe de comandă RMQ.

Indicaţie: Puteţi activa numai una dintre cele două opţiuni Taste I sau R.

Tastele externe, care sunt conectate la clemele locale I sau la clemele locale R ale aparatului de extindere,dispun de acceaşi funcţionalitate ca şi tastele funcţionale ale aparatului. Clemele de intrare I sau R sunt alocatefix tastelor funcţionale.

Tastă funcţională Cleme de intrare I Clemă de intare R

Cursorul la stânga I1 R1

Cursorul sus I2 R2

Cursorul la dreapta I3 R3

Cursorul jos I4 R4

OK I5 R5

ESC I6 R6

DEL I7 R7

ALT I8 R8

* (numai MFD) I9 R9

Tabel: Alocarea tastelor funcţionale şi a clemelor de intrare I şi R

Prin acţionarea simultană a două taste corespunzătoare (de ex. I7+I8) utilizatorul obţine acelaşi efect ca şi latastele funcţionale (de ex.DEL+ALT).

Tastele externe şi tastele funcţionale ale aparatului sunt evaluate paralel, fiind posibilă o comandă mixtă.

În cazul excepţional, în care tastele externe şi tastele funcţionale alocate ale aparatului sunt acţionate simultan,nu se ia în considerare acţionarea tastelor externe.Condiţiile de funcţionare contrarii sunt excluse.

Dacă tastele externe şi o tastă funcţională cu o fncţionalitate diferită sunt acţionate simultan, atunci acesteasunt interpretate de aparat ca o combinaţie de taste acţionată.

82

Taste R

Vezi mai sus.

Remanenta

Vezi mai sus.

Ora de vara

Aici aveţi la dispoziţie posibilitatea de selecţie dacă şi în ce mod trebuie să se efectueze setarea automată aorei de vară la aparatele easy800/MFD cu ceas.


Cartelă de indexare Siguranţă (easy800/MFD)

Parola

Cu ajutorul unei parole puteţi proteja un aparat easy800 sau MFD împotriva accesului neautorizat. Pentruaparatul easy800/MFD puteţi introduce o parolă numerică cu şase cifre (000001 – 999999). Cu ajutorul combinaţiei de cifre 000000 ştergeţi o parolă.

Cartela de indexare Parametri de comunicare

Această cartelă de indexare rămâne pe fundal gri până când preluaţi un aparat easy800 sau MFD ca participantslave în proiectul dumneavoastră. Din acest moment, puteţi de exemplu să selectaţi pentru participantul Slavedin câmpul de grupuri Coinfigurator NET opţiunea IO de la distanţă (Intrări şi Ieşiri la depărtare,descentralizate). În continuare, îi puteţi aloca participantului Slave selectat un alt NET-ID (Număr departicipant).

Informaţii despre aparate

Informaţiile despre aparate cu privire la un aparat selectat le puteţi obţine astfel:

• În fereastra Bnac de lucru, deschideţi printr-un click dreapta meniul contextual pentru aparatul respectiv.

• Selectţi Informaţii despre aparate.

83


În mod alternativ, acestea se pot afişa şi prin opţiunea de meniuProiect, Informaţii despre aparate...

În fereastra Câmp de atribute vă sunt indicate datele tehnice ale aparatului. Între acestea se includ de exemplunumărul intrărilor şi ieşirilor aparatului de bază şi ale aparatului de extindere conectat probabil prin EASY-LINK.În continuare, se numără şi markerele disponibile, releul funcţional sau modulele funcţionale etc.

Dacă doriţi să documentaţi datele tehnice, trebuie să imprimaţi schema de conexiuni în Copiee fişier. Sedeschide caseta de dialog Salvare date tehnice, în care introduceţi numele fişierului de text şi folderul ţintă.

4.2.1.4. Ştergere aparat din proiect

Puteţi înlătura un aparat selectat din proiectul actual, deschizând în fereastra Banc de lucru meniulcontextual al unui aparat şi selectând Ştergere aparat sau ştergându-l cu radiera.

4.2.1.5. NET-ID...

Dacă un aparat easy800 sau MFD se află în proiectul dumneavoastră ca participant slave, îi puteţi aloca ulteriorun NET-ID încă neutilizat.


• Selectaţi NET-ID.. şi apoi un nou număr

• Confirmaţi datele prin tasta OK.

4.2.1.6. Înlocuire aparat

Înlocuiţi un aparat după cum urmează:

84


• Selectaţi Înlocuire aparat.

Tipul de aparat este acum afişat cu roşu, iar înlocuirea este deblocată.

• Trageţi noul aparat în proiect.

4.2.1.7. Deschiderea schemei de conexiuni a unui aparat

Schema de conexiuni alocată aparatului se deschide simplu prin dublu click pe aparat în ferestra Banc de lucru.În mod alternativ, puteţi comuta la Mod de afişare-Schemă de conexiuni prin Mode de afişare, Schemă deconexiuni.

4.2.2. Setarea orei de vară

În câmpul de grupuri Oră de vară aveţi posibilitatea de a selecta dacă şi în ce mod trebuie să se efectuezesetarea automată a orei de vară la aparatelei easy500/700/800 şi MFD, care dispun de ceas.

Regiune Caracteristici

nici una -

EU Uniunea Europeană, început: ultima duminică din martie; sfârşit: ultima duminică dinoctombrie.

GB Marea Britanie, început: ultima duminică din martie; sfârşit: a patra duminică dinoctombrie

US Statele Unite ale Americii, început: prima duminică din aprilie, sfârşit: ultima duminică dinoctombrie

manual

Regula easy400/500/600/700/800/MFD

85


4.2.2.1. Metode de trecere la ora de vară

Dacă este necesară o resetare a orei, puteţi selecta setările regionale, puteţi efectua o setare manuală înanumite condiţii speciale sau puteţi genera o regulă cu ajutorul editorului de reguli pentru ambele date.Tabelulo de mai sus indică posibilităţile de selecţie.

• În registrul Sistem, câmpul de grupuri Ora de vară selectaţi una dintre setările regionale sau opţiuneaRegulă.

Setări regionale

Pentru resetarea corespunzătoare reglementărilor legale cu valabilitate regională, puteţi selcta dintre EU, GB şiUS.

Manual (pentru aparatele mai vechi easy800 şi MFD)

Indicaţie pentru setarea manuală pentru aparatele easy800 şi MFD

Această posibilitate de parametrizare serveşte efectiv la prelucrarea proiectelor existente cu alte versiuniale aparatelor easy800 şi MFD.Pentru aparatele mai nou începând de la numărul versiunii 06 (easy800) respectiv. 02 (MFD) vărecomandăm utilizarea modului de funcţionare »Regulă«, dacă nu puteţi să utilizaţi setările regionale.

Momentul resetării nu poate fi modificat şi se setează astfel:

Începutul orei de vară: În ziua resetării se setează ora de la 2:00 la 3:00.

Sfârşitul orei de vară: În ziua resetării se setează ora înapoi de la 2:00 la 3:00.

Pentru setările manuale ale datei se efectuează astfel:

• La început selectaţi ziua şi luna în care trebuie să înceapă ora de vară.

• La sfârşit selectaţi ziua şi luna în care trebuie să se termine ora de vară.

86

Regula

Pentru restarea corespunzătoare unei reguli activate în editorul de regului, indiferent dacă este vorba despre oregulă generată la comun sau individual, selectaţi această opţiune.

4.2.2.2. Editor de reuguli

Începând cu versiunea EASY-SOFT 6.10, cu ajutorul editorului de regului puteţi selecta o regulă dintr-o serie descenarii de timp generate la comun, specifice ţărilor, sau puteţi genera o regulă pentru fiecare setare a orei dinîntreaga lume. Puteţi genera oricâte reguli şi le puteţi salva într-o singură bibliotecă. EASY-SOFT administreazăaceastă biblioteacă de regului astfel încât să puteţi selecta toate reguliole generate pentru fiecare proiect cuaparatele menţionate mai sus.

Deschidere editor de reguli

Pentru setarea sau modificarea unei regului, care este salvată odată cu proiectul şi astfel este disponibilă şipentru alte proiecte, deschideţi editorul de regului prin:

Mod de afişare-Proiect, Registru sistem, Câmp de grupuri Ora de vară, opţiunea Regulă.

Dacă doriţi să modificaţi regula numai pentru un aparat, pentru care există o conexiune online, selectaţi:

Mod de afişare-Comunicare, butonul Ceas, opţiunea Regulă din câmpul de grupuri Ora de vară,butonul Definire regulă.

87


Imagine: Caseta de dialog Resetare oră

88

Utilizarea unei reguli existente

Utilizarea unei reguli generate la comun

Înaintea editării unei regului complicate, trebuie să verificaţi dacă una dintre regulile generate la comunîndeplineşte cerinţele dumneavoastră.

Imagine: Reguli generate la comun

• Faceţi click în câmpul listă Bibliotecă de regului şi selectaţi una dintre regulile predefinite.

Parametrii acestei regului sunt preluaţi în câmpul de grupuri Început oră de vară şi Sfârşit oră de vară. Numeleregulii este afişat în caseta de editare a câmpului de grupuri Reguli definite de utilizator. Pentru o reutilizaresimplă în următorul proiect, puteţi introduce regula prin acţionarea butonului Preluare din lista de reguli definitede utilizator.

• Acţionaţi butonul OK pentru a activa regula selectată şi pentru a părăsi editorul de regului.

Utilizarea regulilor definite de utilizator

• Din lista regulilor definite de utilizator selectaţi o regulă deja generată şi acţionaţi butonul OK, pentru aactiva regula selectată.

89


Editarea unei reguli

Câmpul de grupuri Început oră de vară şi Sfârşit oră de vară

• Pentru ambele câmpuri de grupuri selectaţi în listele identice Când, Zi a săptămânii, Cum, Zi, Lună, Oră şiminut, parametrii pentru regula de setare a orei specifice ţărilor.

• În lista Diferenţă orară selectaţi intervalul între 0,5 şi 3 ore, care este setat în ţara ţintă pentruschimbarea orei.

Pentru structurarea unei biblioteci unice de reguli şi astfel pentru reutilizarea simplă îm următorul proiect,trebuie să asiguraţi regula prin introducerea unei denumiri.

• Introduceţi un nume în câmpul de editare al câmpului de grupuri Reguli definite de utilizator şi acţionaţibutonul Preluare.

• Acţionaţi butonul OK pentru a activa regula selectată şi pentru a părăsi editorul de reguli.

4.3.Modul de afişare- Schemă de conexiuni

Apelaţi Modul de afişare-Schemă de conexiuni prin suprafaţa de comutare Schemă de conexiuni jos în Casetade instrumente, cu dublu click stânga pe aparatul ce trebuie programat în Modul de afişare-Proiect sau înpunctul meniu Mod de afişare, schemă de conexiuni.

În Modul de afişare-Schemă de conexiuni cablaţi în cel mai simplu mod posibil schema de conexiuni, la carefolosiţi operanzii Bit »Contacte de comutare« şi »Bobine« (de exemplu intrări I, ieşiri Q, indicatori M, N şi aşamai departe). Pentru aparatele easy400/600, respectiv easy500/700 puteţi folosi relee funcţionalesuplimentare. Pentru aparatele easy800 şi MFD vă stau la dispoziţie componentele funcţionale.Pentru a ajunge în Modul de afişare-Schemă de conexiuni trebuie ca mai întâi sa fi transferat un aparat înModul de afişare -Schemă de conexiuni pe Bancul de lucru. Structura dependentă de aparat a bancului de lucrueste descrisă în cele ce urmează.

90

În fereastra Casetă de instrumente[1] sunt vizibili în acest Mod de afişare toţi operanzii disponibili pentruaparatul ales.

• Apăsaţi în Caseta de instrumente cu tasta stângă a mouse-ului, de exemplu pe operandul inscripţia »M -Indicator«.

În câmpul de atribute[2] vă sunt indicaţi acum parametrii acestui operand.

• Ţineţi tasta stângă a mouse-ului apăsată pe operandul ales şi trageţi cursorul mouse-ului (ce conţineacum simbolul operandului intrare I) dreapta sus pe Bancul de lucru[3] (în fereastra schemă deconexiuni).

În fereastra schemă de conexiuni [3] operandul rămâne selectat, recunoscut la încadrarea pătratică, şi poate fiacum parametrizat de către dumneavoastră în fereastra câmp de atribute. Pentru operandul nou ales »M - Indicator«, EASY-SOFT propune numărul operandului » 1 «. La nevoie, alocaţi în câmpul de listă M: un nou număr de operand. În câmpul de liste Participant: selectaţi dacă este necesar un 1, atunci când doriţi să utilizaţi punctele E/A(intrare /ieşire) ale participantului telecomandat în conexiunea COM.

Atunci când operandul este tras pe un » câmp contact« ca în figura de mai sus, stabiliţi printr-o suprafaţă deopţiuni funcţionalitatea contactului normal deschis sau a celui normal închis. Dacă operandul nu stă exactdreapta pe un» Câmp bobină «, parametrizaţi-l peste câmp listă funcţie bobină.

Analog puteţi să construiţi şi să conectaţi toţi ceilalţi operanzi, adică să îi asociaţi logic între ei.Combinaţia dintre operand şi conexiune este cunoscută sub numele de cale curent. Astfel, fiecare rândformează în schema de conexiuni o cale curent.

91


Numărul căilor curent şi al câmpurilor contact depinde de aparat (vezi următorul tabel).

Familia deaparate

Căi curent (număr maxim)

Câmp contact(număr maxim)

easy400 41 3

easy600 121 3

easy500/700 128 3

easy800 256 #1 4

MFD 256 #1 4

Numărul căilor curent şi al câmpurilor contact al diferitelor aparate

#1 Numărul maxim de căi curent este determinat în final de capacitatea de memorare disponibilă. Acestapoate fi redus, în funcţie de numărul operanzilor folosiţi şi al componentelor funcţionale, astfel încât numarul de256 de căi curent să nu poată fi atins de fiecare dată. În câmpul de atribute, Modul de afişare-Schemă deconexiuni vă indică mereu numărul căilor curent încă libere.

92

4.3.1. Structura Bancului de lucru (Fereastra Schemă de conexiuni)

Schema de conexiuni este situată pe bancul de lucru (în fereastra schemă de conexiuni). Suprafaţa ei estedezvoltată intr-o tabelă Rânduri/Coloane şi constă din câmpuri contact, câmpuri bobină şi câmpuri conexiuni. Prima coloană din stânga conţine întotdeauna câmpuri contact. A doua coloană conţine câmpuri conexiune. Înaceeaşi schimbare la aparatele easy400/600, respectiv easy500/700 găsiţi încă două perechi de câmpuriContact/ Conexiuni şi la aparatele easy800/MFD trei asemenea perechi. Ultima coloană din dreapta conţineîntotdeauna câmpuri bobină.Fiecare rând este o cale curent.Primul contact al fiecărei coloane este întotdeauna conectat logic la tensiune.Puteţi insera operanzii şi conexiunile numai în câmpul adecvat. Un câmp neadecvat este marcat prin semnulinterzis la tragerea unui operand pe bancul de lucru. Câmpurile sunt delimitate prin grile de asistenţă, ce apar

şi dispar pe Schema de conexiuni sau Modul de afişare Punct meniu Grilă. EASY-SOFT adaugă conexiunile automat, de fiecare dată când acest lucru este posibil. După adăugareaconexiunilor manual sub conexiuni este scris realizare /ştergere.

Teme înrudite: aparatele easy400/500/600/700

Cablarea contactelor şi a bobinelor

Generarea/ ştergerea conexiunilor

Releele funcţionale ale aparatelor easy400/600

Releele funcţionale ale aparatelor easy500/700

Cablarea bobinelor şi a contactelor releului fucţional

Releele funcţionale ale easy800/MFD

Cablarea bobinelor şi a contactelor modulului fucţional

Conectarea intrărilor şi ieşirilor cuvânt ale modulelor funcţionale

93


4.4.Modul de afişare-Simulare

Apelaţi Modul de afişare-Simulare pe interfaţa de comutare Simulare - jos în Caseta de instrumente sauopţiunea meniului Mod de afişare Simulare. Modul de afişare-Simulare - denumit şi afişaj offline - serveşte pentru testare

• schemei de conexiuni cablate de dumneavoastră cu ajutorul indicatorului flux de curent -Offline,

• valorilor existente ale intrărilor şi ieşirilor cuvânt ale componentei funcţionale,

• indicatorului offline al afişajului şi al tastelor unui aparat easy şi MFD şi

• introducerii de valori într-un şablon cu element de introducere.

Indicaţie: Simularea EASY-SOFT rulează numai pe PC, nu este necesară încărcarea unei scheme de conexiuniîn aparat. De aceea nici un operand apaţinând unui program instalat deja în aparat nu va fi schimbat.

Indicaţie: În timpul simulării este posibil ca la unele componente funcţionale să nu fie prezentată nici ovaloare existentă a ieşirilor cuvânt. De aceea este vorba de componente funcţionale ce pot lucra numai înaproprierea hardware-ului unui aparat easy sau MFD, ca de exmplu a componentei PW-Modularea lăţimiiimpulsului. Hardware-ul Pc-ului nu este potrivit pentru o astfel de simulare.Din acelaşi motiv nu este posibilă de asemenea simularea reţelei NET, respectiv a operanzilor NET. În descrierea componentelor corespunzătoare găsiţi în tabelul componentei şi a parametrilor săi o înştiinţarecare vă informează dacă aceasta este sau nu adecvată pentru simulare. Ieşirile cuvânt ale componentelorfuncţionale neadecvate indică valoarea »0«.

Figura alăturată vă indică Modul de afişare-Simulare a EASY-SOFT la simulare pornită.

94

Simulare cu cale Pfad 001 prin care trece curentul.

Împărţirea în trei a suprafeţei EASY-SOFT este continuată în Modul de afişare-Simulare. Aici Caseta deinstrumente[1] conţine simulatorii pentru intrări, alături de dialoguri pentru reglarea parametrilor simulării.Câmpul de atribute[2] preia rolul suprafeţei de indicare, pe care se pot observa stările Intrărilor, Ieşirilor şiIndicatorilor. Aici puteţi introduce intrările şi indicatorii, atribuindu-le o valoare.Fereastra Schemă de conexiuni serveşte acum la indicarea conexiunilor prin care trec curentul, contactele şibobinele cablate în timpul simulării.

Indicaţie: Căile de curent incomplete, modulele funcţionale incomplet parametrizate sau şabloaneledefectuoase nu pot fi simulate clar ! EASY-SOFT se modifică mai întâi după corectura erorii sau după oparametrizarea completă în Modul de afişare-Simulare!

4.4.1. Afişare flux curent -Offline la easy400/500/600/700

95


După pornirea simulării conexiunile, contactele şi bobinele ce sunt conducătoare de curent sunt reprezentateprin culoarea roşie.

4.4.2. Afişare flux curent -Offline la easy800/MFD

Suplimentar conexiunilor, contactelor şi bobinelor puteţi controla prin utilizarea aparatului easy800 sau MFDchiar şi stările şi valorile existente ale operanzilor componente funcţionale. La aceasta trebuie să comutaţi afişajul în fereastra Schemă de conexiuni prin suprafaţa de conexiuni sau prin

Modul de afişare Meniu, Componente, schema de conexiuni - planul componentelor. După începerea simulării intrările şi ieşirile cablate (contacte şi bobine) ale componentelor funcţionale vor fiindicate printr-un cerc plin de culoare cenuşie în planul de componente. Bobinele şi contactele ce prezintăstarea »1«, vor fi marcate printr-un cerc plin de culoare roşie.Conţinutul operanzilor cuvânt vor fi indicaţi pe fundal de culoare roşie, vezi figura »Simularea cu Pfad 001 princare trece curentul«. O schimbare a valorii existente vă este anunţată clar, dacă de exemplu îi atribuiţi unei intrări comparator valorianalogice - simulatorul intrare analogică IA1 şi la simularea pornită schimbă IA1.

Indicaţie: În simularea (indicare flux curent-offline) vă sunt indicate stările operanzilor locali ai aparatuluiactual ales în Modul de afişare-Proiect. Aceasta este valabilă pentru ambele stări (activ/inactiv) ale operanzilor Bit în schema de conexiuni, cât şipentru valorile intrărilor şi ieşirilor cuvânt ale componentelor funcţionale în schema de componente.Indicatorul de stare al operanzilor altor participanţi la reţea, ..RNxx, ..GTxx und ..IDxx este întotdeaunainactiv. Pentru a indica stările acestora, trebuie în prealabil să comutaţi la Modul de afişare-Proiect şi să alegeţiparticipantul la reţea.

Indicaţie: În indicarea flux de curent online vă sunt indicate şi stările operanzilor altor participanţi la reţea.

4.4.3. Indicatorul Offline al display-ului şi tastele funcţionale ale aparatului easy

În cadrul indicatorului Offline, este afişată pe display numai prima pagină a afişării de stare. Schimbareaindicatorului de stare la alte pagini, precum şi schimbarea în meniul aparatului, aşa cum ar fi posibil la unaparat real, sunt dezactivate. EASY-SOFT simulează întotdeauna comportamentul celei mai actuale versiuni deaparate. Abweichende Funcţionarea deviantă a unor condiţii ale versiunilor mai vechi de aparate nu este luatăîn considerare..

• Faceţi click în fereastra Casetă de instrumente pe butonul Afişare şi selectaţi din lista deschisă Display &

Taste, pentru a simula funcţiile tastelor şi conţinutul display-ului modificat .

• Iniţializaţi simularea, făcând click pe butonul Iniţializare simulare.

Ordinea acestor acţiuni este arbitrară. Pe display se afişează acum indicarea stprii unui aparat easy.

4.4.3.1. Display

96

Ca şi la aparat, şi în cazul simulării în mod normal se afişează indicarea stării. Conţinutul display-ului seactualizează ciclic în timpul funcţionării simulării.

Afişaj easy500/600/700/800

Când utilizaţi în program un afişaj cu text (de ex. un modul de text sau un releu funcţional) şi îl activaţi, pedisplay-ul easy este afişat textul salvat.Dacă la un aparat easy600/700/800 sunt comandate simultan mai multe module indicatori de text, afişajul vacomuta după 4 scunde la conţinutul următoarei afişări text. O exceptie o constituie afişajul text D01, ceserveşte la emiterea unui text alarmă. Dacă acesta este activat, va fi indicat numai conţinutul său.

4.4.3.2. Tste funcţionale

Pe cât posibil, tastele funcţionale se comportă ca şi în aparat.

Taste P

Folosirea tastelor P în simulare presupune activarea opţiunii Taste -P în Modul de afişare Proiect, în Câmpul deatribute al sistemului.Comportamentul standard al tastelor P în cadrul simulării corespunde cu comportamentul tastelor aparatului.Variabila P preia starea »1« atât timp cât menţineţi tasta apăsată prin click.Deoarece în timpul simulării aveţi nevoie şi de starea »1« fără a apăsa permanent butonul stâng al mouse-lui,există opţiunea tastelor P blocabile.Prin activarea opţiunii Taste P blocabile, tasta cursor (tasta P) menţine starea de la un click la altul.

Taste funcţionale easy500/600/700/800

Prin tastatura dreapta lângă afişaj puteţi realiza intrarea în aparat. Tasta ALT comută în afişarea stării acestuiaparat easy între afişarea orei şi a datei.

97


4.4.4. Indicatorul Offline al display-ului, LED-urile şi tastele funcţionale ale aparatului MFD

La indicatorul offline, este afişată indicarea stării pe display. Schimbarea indicatorului de stare la alte pagini,precum şi schimbarea în meniul aparatului, aşa cum ar fi posibil la un aparat real, sunt dezactivate.Dacă aţi generat un şablon şi nu aţi dezactivat opţiunea Vizualizare activată, simularea va reprezenta şablonulde pornire întotdeauna în locul indicării stării.Conţinutul display-ului se actualizează ciclic în timpul funcţionării simulării. Aspectul, efectele de semnalizare şide ascundere corespund comportamentului aparatului MFD.

Display MFD

4.4.4.1. Display cu afişarea şabloanelor

• Faceţi click în fereastra Casetă de instrumente pe butonul Afişare şi selectaţi din lista deschisă Display &

Taste, pentru a simula funcţiile tastelor şi conţinutul display-ului modificat .

• Iniţializaţi simularea, făcând click pe butonul Iniţializare simulare.

Ordinea acestor acţiuni este arbitrară. Pe display se afişează acum şablonul de pornire al unui aparat MFD.

98

Indicatorul Offline ţi introducerea de valori în cadrul unui şablon cu element de introducere

Dacă utilizaţi un element de introducere în şablon, de ex. »Data şi ora«, puteţi efectua intorduceri de valiori şiîn simulare cu ajutorul "Tastelor funcţionale EASY-SOFT". Intrările valorilor vor fi menţinute până laurmătoarea comandă STOP a aplicaţiei, dar parametrii programului nu se vor modifica în proiect.

Pentru modificarea valorii unui element de introducere al şablonului, utilizaţi tasta OK, tastele cursor < > ^ sauv şi tasta ESC în fereastra Câmp de atribute. Pentru ştergerea unei valori utilizaţi tasta DEL.

Premisă:

Aţi iniţializat simularea şi se afişează şablonul cu cel puţin un element de introducere.

• Prin intermediul unui click pe tasta OK ajungeţi în prima etapă a introducerii de valori. Simularea văsemnalizează posibilitatea de introducere, primul element de introducere ce se găseşte îm şablon fiinafişat pe fundal negru intermitent.

• Dacă în cadrul şablonului se găsesc mai multe astfel de elemente, utilizatorul poate activa elementul deşablon dorit, în acestă etapă de introducere cu ajutorul tastelor cursor ^ v.

• Dacădoriţi să anulaţi acum introducerea de valori, trebuie să apăsaţi pe tasta ESC.

• După ce aţi comandat elementul de introducere dorit, apăsaţi din nou tasta OK şi ajungeţi în a doua etapăa introducerii de valori.

• Selectaţi acum locaţia de introducere (cifra) prin apăsarea tastelor cursor < sau >.

• Prin apăsarea tastelor cursor ^ saur v măriţi sau micşoraţi valoarea cifrei.

• Confirmaţi introducerea de valori apăsând pasta OK, după ce aţi adaptat valoarea pentru toate locaţiile deintroducere dorite.

Dacă în şablon se găsesc mai multe elemente de introducere, simularea comută acum la al doilea element deintroducere şi îl afişează pe fundal negru intermitent.

• Comutaţi la introducerea de valori prin apăsarea tastei OK sau părăsiţi elementul de introducere prin tastaESC.

4.4.4.2. Indicator de display şi indicator cu LED pentru plăcile frontale

La MFD, prin modificarea operanzilor LE se poate simula şi indicatorul display-ului şi LED-urile plăcilor frontale.Starea LE1 influenţează culoarea de fundal a display-ului. Starea LE2 şi a LE3 se vizualizează printr-un LEDroşu şi unul verde situate lângă display.

4.4.4.3. Taste funcţionale

99


Prin tastatura dreapta lângă afişaj puteţi realiza intrarea în aparat. Funcţia tastelor reiese din alocarea posibilăatât cu elemente ale tastaturii cât şi ca indicator context actual.

Utilizarea tastelor P este descrisă mai sus.

4.4.5. Offline-Setare obligatorie a operanzilor

4.4.5.1. Operanzi easy400/600

100

La proiectele easy400/600 este posibilă o setare statică obligatorie (Forcen) a stărilor Bit. . În acelaşi timp va firepetată starea unui ciclu cu valoarea stabilită. Acest lucru este valabil pentru următorii operanzi, dacă suntsusţinuţi de aparat: Q, S, M, N, T, C, A, H, D. Operanzii pot fi setaţi la stările 0 şi 1. Dacă setarea obligatorie este oprită, operanzii vor primi stările ce le suntdate de schema de conexiuni, după schimbarea în modul de lucru RUN.

• Apăsaţi în fereastra Casetă de instrumente suprafaţa de comutare Indicare şi alegeţi din lista ce sedeschide operanzii ce trebuie setaţi obligatoriu în timpul simulării în PC.

• Apăsaţi în câmpul de atribute - câmpul listă şi alegeţi starea pe care trebuie sa o preia operandul.

• - : Setare obligatorie oprită, închidere durabilă a setării obligatorii a acestui operand

• 1 : Setare obligatorie HIGH, setare obligatorie durabilă a acestui operand în starea »1«

• 0 : Setare obligatorie LOW, setare obligatorie durabilă a acestui operand în starea »0«

Setare obligatorie statică a unui operand Q easy400/600

După setarea obligatorie a acestui operand în starea »1« indicatorul de control corespunzător semnalizeazăprin culoarea verde. La această stare a operanzilor puteţi testa comportamentul schemei de conexiuni.

4.4.5.2. Operanzi easy500,700,800 şi MFD

La proiectele easy500,700,800 şi MFD este posibilă numai o setare dinamică a stării. În acelaşi timp valoareastabilită este scrisă numai o singură dată în operanzi. Der Valoarea rămâne nemodificată atât timp cât prindrepturile de scriere în program nu este suprascrisă.La programele easy800/MFD puteţi seta obligatoriu operanzii M, MB, MW, MD, precum şi operanzii NET ..I, ..R, ..RN, şi ID .

• Alegeţi aşa cum este descris mai sus operanzii ce trebuie setaţi obligatoriu în timpul simulării în PC.

• Apăsaţi în căsuţele de control stânga pe operanzii doriţi.

Atât timp cât operandul nu este suprascris de program, rămâne în starea »1« şi punctul de controlcorespunzător semnalizează verde.

101


Setare obligatore dinamică a unui operand M easy800/MFD în simulare (în PC)

Indicaţie: Direct în aparat este posibilă o setare obligatorie dinamică numai pentru indicatorul Bit. Proceduraeste pornită în Modul de afişare Comunicare.

4.4.6. Schimbarea constantelor-Offline

În indicarea flux curent offline puteţi schimba constantele pe care le-aţi desemnat intrării cuvânt a uneicomponente funcţionale.

• Pentru aceasta apăsaţi de două ori pe operanzii cuvânt roşii,

• Introduceţi în câmpul intrare alb, ce se deschide, noua valoare constantă şi închideţi cu tasta Intrare sauEnter.

Noua valoare constantă acţionează numai în timpul simulării.

Teme înrudite:

Pornirea şi oprirea simulării

Setarea obligatorie a operanzilor

102

4.5.Modul de afişare Comnicare

Apelaţi Modul de afişare Comunicare prin intermediul interfeţei de comutare - jos în Caseta de instrumente sauOpţiunea Meniu - Comunicare.

La schimbarea modului de afişare Comunicare a unui proiect EASY-SOFT se stabileşte o conexiune internă cuinterfaţa COM aleasă.

La schimbarea modului de afişare Comunicare a unui proiect existent EASY-SOFT se încearcă stabilireaimediată a unei conexiuni cu aparatul. La aceasta EASY-SOFT ia în considerare parametrii interfaţă daţi.O conexiune este dezvoltată (Online) atunci când suprafeţele de comutare sunt disponibile în fereastra Casetade instrumente[1]. De exemplu suprafaţa de comutare cu acelaşi nume aflată în stare de conexiune online aavut o eroare în domeniul conexiune şi de aceea nu este disponibilă. În schimb, suprafaţa de comutare estedisponibilă offline, astfel încât să se poată realiza conexiunea.Atunci când realizarea conexiunii a eşuat, ajungeţi oricum în modul de afişare Comunicare, obţinândînştiinţarea de eroare corespunzătoare.Verificaţi în acest caz conexiunea fizică intre aparat şi PC, pentru a verifica dacă aţi conectat aparatul dorit saualegeţi dacă este cazul prin Comunicare, Interfaţă, COM1 ... 9 o altă interfaţă. Încercaţi realizarea unei noi conexiuni prin Comunicare, Online sau Interfaţă de comutare Online din fereastraCaseta de instrumente.

Avertisment : În starea de conexiune online setarea funcţiilor Online şi modificarea constantei-Onlineacţionează direct pe aparat. În funcţie de programul dumneavoastră se poate ajunge la rulări nedorite amaşinilor sau a utilajelor în timpul punerii în funcţiune. De asemenea, există pericolul unor defecţiunimajore.

Indicaţie, în cazul în care derularea conexiunii deviază:Asiguraţi-vă că nici o altă aplicaţie nu accesează acum interfaţa selectată de dumneavoastră. Verificaţi dacăaparatul conectat este pregătit pentru realizarea conexiunii. De exemplu un aparat easy aşteaptă ca la primapunere în funcţiune să transferaţi mai întâi cu ajutorul cursorului o limbă selectată. Numai după aceea esteposibilă realizarea unei conexiuni !

103


Imagine: Modul de afişare Comnicare

Modul de afişare Comunicare al EASY-SOFT este împărţit în trei şi se aseamănă cu Modul de afişare Simulare.Aceasta conţine, ca şi celelalte trei moduri, o casetă de isntrumente[1], un câmp de atribute[2], precum şi oschemă de conexiuni[3].

În cazul realizării unei conexiuni puteţi accesa aparatul prin intermediul ferestrei Caseta de istrumente[1] .Puteţi:

• să descărcaţi(Download) pe aparat o schemă de conexiuni, s-o încărcaţi (Upload) pe PC sau să comparaţischemele de conexiuni între aparat şi PC. Pentru aceasta indicatorul online flux curent trebuie să fie oprit(vedeţi mai jos).

• procesarea schemei de conexiuni în aparat porneşte prin comanda Run sau se opreşte prin comanda Stop

• Setările sistemului, ca de exemplu transferul limbii

• setarea ceasului în aparat

• alegerea operanzilor, ce se află în fereastra câmp de proprietăţi [2], prin interfaţa de comutare

• pornirea sau oprirea indicatorului online flux de curent al schemei de conexiuni în fereastra schemă de

conexiuni.

În câmpul de atribute[2] verificaţi, în cazul în care indicatorului flux de curent este pornit, valorile reale aleoperanzilor de care sunteţi interesaţi.Aceşti operanzi, pe care i-aţi ales prin indicatorul schemă de conexiuni, vor fi citiţi invers de către aparat.

104

În continuare în această fereastră va fi afişat un indicator de progres la fiecare proces de încărcare a schemeide conexiuni din sau în aparat.

Mai înainte de toate fereastra schemă de conexiuni rămâne goală.Aceasta serveşte indicatorului flux de curent online (Powerflow), după ce aţi descărcat schema de conexiuni pe

aparat, aţi adus aparatul in starea Run şi aţi activat butonul de preluare.

4.5.1. Conexiune


conexiune logică

4.5.2. Program


Program

4.5.3. Setarile sistemului

4.5.3.1. Taste P/Debouncing I

Prin intermediul acestor opţiuni, ca şi în Modul de afişare-Proiect, puteţi elibera sau bloca tastele P aleaparatului şi puteţi activa sau dezactiva temporizarea (Debouncing) pentru evaluarea semnalelor de intrare.

4.5.3.2. Rulare RUN

Dacă setarea de bază este activată, un aparat easy/MFD rulează imediat în modul de funcţionare RUN laactivarea tensiunii de alimentare. Premisa este un program capabil de rulare. Numai aici puteţi dezactivaopţiunea Rulare RUN.

4.5.3.3. Card memorie

O opţiune cartelă de pornire activată are drept rezultat faptul că la cartela de memorie conectată programulvalabil pentru aceasta (schema de conexiuni) este încărcat în aparat, imediat după ce aparatul a fost comutatîn starea de funcţionare RUN. Un alt program care poate fi disponibil în cadrul aparatului este suprascris.

105


Dacă în mod suplimentar faţă de setarea de mai sus a sistemului pornirea cu RUN este activată, programulîncărcat prin cardul de memorie este prelucrat imediat..

4.5.3.4. Limba

Permite alegerea meniului Limbă pentru aparatul ataşat.

4.5.4. Ceas


Ceas

4.5.5. Indicare


Indicare stare pornită

4.5.5.1. Indicator flux de curent online

Prin intermediul indicatorului flux de curent online puteţi controla conexiunile generatoare de curent în aparat.Reprezentarea este similară cu cea folosită la simulare.

Indicator flux de curent online la aparatele easy400-/500-/600-/700

La indicatorul flux de curent online conexiunile, contactele şi bobinele sunt reprezentate prin culoarea roşie.

Indicator flux de curent online la aparatele easy800 şi MFD

Suplimentar la conexiuni, contacte şi bobine puteţi controla, prin utilizarea aparatelor easy800 sau MFD, chiarşi stările şi valorile reale ale operanzilor componente funcţionale. În plus trebuie să comutaţi prin interfaţa decomutare sau prin meniul Afişare Componente, fereastră Schemă de conexiuni de la Schema de conexiuni la

Schema de componente. În indicatorul flux de curent online sunt indicate în schema de componente printr-un cerc plin de culoarecenuşie , intrările şi ieşirile binare cablate (bobine şi contacte) ale componetelor funcţionale. Bobinele şicontactele cu starea »1« , sunt marcate printr-un cerc plin de culoare roşie. Conţinutul operanzilor cuvânt suntindicate pe un fundal de culoare roşie.

106

În plus, puteţi modifica constantele în indcatorul flux de curent online pe care le-aţi atribuit la intrarea cuvânt aunei componente funcţionale.

Indicaţie pentru afişarea online a fluxului de curent.Vă rugăm aveţi grijă ca la indicatorul flux de curent online activat al schemei de conexiuni să nu se efectuezenici o modificare de program locală, adică direct la aparat. EASY-SOFT nu poate recunoaşte de exemplu cândun aparat este comutat în starea Stop, sau un contact sau o bobină a unei componente funcţionale ce nu existăîncă sunt inserate şi aparatul va fi repornit. După o astfel de utilizare defectuoasă EASY-SOFT trebuie întreruptşi repornit.

Indicaţie: În indicatorul flux de curent online vă vor fi indicaţi şi operanzii altor participanţi în reţea , .. Rxx, ..RNxx, ..GTxx şi IDxx..

4.5.5.2. Setări online obligatorii ale indicatorilor

La proiectele easy500/700/800 şi MFD este posibilă în afişajul online setarea dinamică a stărilor bit aleindicatorilor. Operanzii pot fi setaţi pe stările 0 sau 1. La setarea dinamică valoarea reglată va fi scrisă în operanzi o singură dată. Valoarea rămâne menţinută atâttimp cât nu este suprascrisă, prin acordarea de drepturi de scriere de către program.

• Apăsaţi butonul Afişare din fereastra Caseta de instrumente şi alegeţi din lista derulantă operanziiindicatori doriţi, setaţi obligatoriu în aparat.

• Apăsaţi în câmpul de atribute căsuţele de control din stînga operanzilor doriţi.

Atât timp cât operandul nu este suprascris de program, acesta va rămâne în starea »1« şi punctul de controlcorespunzător va lumina verde.

107


Setarea forţată dinamică online a unui operand M în aparat

4.5.5.3. Schimbarea constantelor online

Constantele pe care le-aţi atribuit intrării cuvânt a unei componente funcţionale pot fi modificate în indicatorulflux de curent online.

• Apăsaţi dublu click pe operanzii cuvânt roşii,

• Introduceţi în câmpul intrare alb ce se deschide noile valori constante şi închideţi cu tasta intrare sauEnter.

Noua valoare a constantelor rămâne valabilă un timp îndelungat în cadrul aparatului.

Indicaţie: Atunci când efectuaţi o încărcare de program ( Programm-Upload) la o valoare constantămodificată, noua valoare va fi transferată în schema de module!

4.6.Modul de afişare-Vizualizare

În Modul de afişare-Vizualizare puteţi realiza şabloanele. Şabloanele servesc la distribuirea elementelor text şigrafice, la introducerea şi distribuirea valorilor pentru şi din procesul controlat. Şabloanele sunt reprezentate înModul de afişare Vizualizare, aşa cum ar trebui să apară în funcţionarea aparatului MFD pe afişajul acestuia.Şabloanele noi pot fi deschise întotdeauna din prezentarea şabloanelor, prin introducerea unui nume în tabelulde parametrizare.

108

Imagine: Prezentarea generală a şabloanelor în Modul de afişare-Vizualizare

Şabloanele sunt realizate cu ajutorul editorului de şabloane. Editorul de şabloane deschis vă pune la dispoziţieelemente de şablon în fereastra stângă Caseta de instrumente, pe care le puteţi trage prin funcţia Drag & Dropîn şablonul deschis în fereastra banc de lucru.În legătură cu un şablon pot fi setate cu funcţii predefinite tastele aparatului MFD . Pentru aceasta folosiţieditorul de tastatură . Aceasta vă pune la dispoziţie în fereastra stângă Caseta de instrumente elemente aletastaturii, pe care le puteţi trage prin funcţia Drag & Drop în lista Funcţii Taste în fereastra banc de lucru.

109

5. Meniuri

5.1.Fişier

Fişier

Nou

Deschidere...

Importare...

Informaţii proiect...

Închidere

Salvare

Salvare ca...

Examinare înaintea imprimării...

Opţiuni formular...

Imprimare...

Opţiuni imprimare...

1 <Nume proiect >

Încheiere

5.1.1. Nou

Deschide un nou proiect. Pot fi deschise maxim opt proiecte.Un proiect cuprinde cel puţin un aparat, iclusiv parametrizarea sa, precum şi un program sau o schemă deconexiuni. La utilizarea aparatelor MFD în proiect se dezvoltă un ecran, de exemplu pentru utilizarea vizualizării. Configurarea maximă a unui proiect constă din opt aparate easy800 sau MFD conectate între ele plusextensiile, alături de opt scheme de conexiuni şi de module.

110

Meniuri

5.1.2. Deschidere...

Este afişat dialogul standard Windows Deschidere, cu ajutorul căruia puteţi deschide un proiect (Tip fişier*.e60). Mai departe puteţi deschide scheme de conexiuni ce au fost relizate cu EASY-SOFT începând cuversiunea 2.x şi cu tipul fişierului *.eas. În acest caz EASY-SOFT 6 realizează automat un proiect curent. Laaceasta este realizat un aparat în modul de afişare Schemă de conexiuni şi reprezentat în perspectiva Schemăde conexiuni a schemei de conexiuni încărcate.

5.1.3. Importare...

Pentru atribuirea unei scheme de conexiuni *.eas (realizată cu EASY-SOFT 2.x sau 3.x) unui aparat easy sauMFD, vă rugăm folosiţi funcţia Importare. Pentru aceasta trageţi aparatul dorit pe Bancul de lucru, schimbaţi înmodul de afişare Schemă de conexiuni şi apăsaţi pe Fişier, Importare. Schema de conexiuni este convertită şipoate fi astfel memorată ca proiect *.e60.

În afara de aceasta funcţia Importare vă oferă posibilitatea de încărcare a unei scheme de conexiuni dejarealizate a unui proiect easy400/600 *.e40 în proiectul easy500-/700-/800 sau MFD.

Indicaţie: Funcţia Importare vă stă la dispoziţie numai în modul de afişare Schemă de conexiuni.

5.1.4. Informaţii proiect...

Vă permite editarea şi recitirea informaţiilor importante ale proiectului actual. Aceste informaţii vor fi atribuitenumai proiectului easy-Projekt. De axemplu puteţi introduce şi controla numele proiectului, realizatorulproiectului, data realizării etc.

5.1.5. Închidere

Proiectul actual va fi închis. În cazul în care a apărut o schimbare în proiect veţi fi întrebaţi dacă doriţi sau nusalvarea proiectului actual. Acţiunile posibile sunt : DA (salvează şi închide proiectul), NU (proiectul se închide,dar modificările nu sunt salvate) sau ANULARE (procesul de închidere este oprit fără alte efecte).

5.1.6. Salvare

Proiectul este salvat sub un nume deja dat. Dacă proiectul nu are un nume, veţi fi rugaţi să îl introduceţi. Prinacţiunea de salvare vă protejaţi proiectul. Începând cu proiectele EASY-SOFT 4 extensia fişierului este *.e40.Corespunzător la proiectele EASY-SOFT 6 extensia fişierului este *.e60 .

111

5.1.7. Salvare ca...

Dialogul standar Windows Salvare ca... este deschis. Calea, alături de numele fişierului pot fi alese dedumneavoastră, trebuie acceptat numai tipul fişierului (*.e60) .

5.1.8. Examinare înaintea imprimării

Cu ajutorul Examinării înaintea imprimării puteţi vizualiza proiectul (configurarea aparatelor, schema deconexiuni, schema de module şi lista de referinţe încrucişate) , aşa cum va fi imprimată prin Fişier,Imprimare. Prin dialogul pervizualizare Imprimare, respectiv Examinare înaintea imprimării puteţi determina ceparte a proiectului va apărea în previzualizare.Cu OK ajungeţi în previzualizare, ce vă permite vizualizarea fiecărei părţi şi, la cerere, mărirea sau micşorareaacestora.

5.1.9. Opţiuni formular...

Acest dialog vă permite introducerea de informaţii despre proiect. Datele introduse, cum ar fi de exemplu Data,Client, Producător ş.a.m.d. vor fi imprimate împreună cu proiectul. Informaţiile vor fi reprezentate în domeniulinferior al documentului, în nota de subsol. Prin Fişier şi Examinare înaintea imprimării beneficiaţi de oprivire de ansamblu privind layout-ului schemei de conexiuni.Suplimentar faţă de informaţiile proiectului poate fi încărcat prin aplicaţia Încărcare prin Suprafaţa de conexiuniFigură... un Fişier Figură de tipul *.bmp . Astfel vă puteţi introduce, de exemplu logo-ul firmei în proiect.

Indicaţie: Fişierul *.bmp ar trebui să aibă o dimensiune de 220 x 70 pixeli, pentru a putea fi afişat optim.

Schema de conexiuni nu şterge figura inserată în prealabil.

Indicaţie: Figura selectată nu este parte componentă a schemei de conexiuni şi astfel nu va fi conectată cuaceasta.

Prin OK vor fi transferate setările şi dialogul Opţiuni Formular părăsit. Pentru părăsirea dialogului selectaţiAnulare şi astfel nu va fi luată în considerare nici o actualizare a setărilor.

5.1.10. Imprimare...

Prin funcţia Imprimare puteţi imprima proiectul pentru documentaţie. Va apărea dialogul previzualizareImprimare, respectiv Examinare înaintea imprimării, prin care determinaţi ce parte a proiectului va fiimprimată.

• Prima pagină: Prezentare generală a întregului proiect

• Program: Selectarea progtamului aparatului respectiv

112

Meniuri

• Schema de conexiuni: Transmiterea informaţiilor de la schema de conexiuni şi aparat la aparatulrespectiv

• Module: Afişarea modulelor

• Lista de referinţe încrucişate: Poziţia operanzilor în schema de coenxiuni.

• Vizualizare (MFD): Prezentarea generală a ecranelor, informaţii despre limbi, funcţiile tastelor, ecraneMFD.

Previzualizarea ecranelor cuprinde listarea după nume a tuturor ecranelor cu indicarea ecranului de pornireprintr-o stea (*). În afara de aceasta vor fi listate toate parolele cu timpul de delogare şi informaţiile ce indicădacă interogarea parolei este activată sau dezactivată, alături de datele pentru comandarea ecranelor.

Foaia Informaţii limbă indică limbile în care au fost editate elementele de ecran de tipul text static sau textatenţionare. În tabel sunt indicate limba activă şi limba selectată pentru a fi descărcată (Download).Tastele la care erau atribuite elemente ale tastaturii şi cărora li s-au atribuit funcţii noi vor fi reprezentate înfoaia Funcţii Taste sub formă de tabel pe două coloane. În coloana din stânga sunt funcţiile tastelor cuinformaţii ce indică dacă aceste funcţii sunt active sau inactive. Coloana din dreapta conţine setul de parametrice sunt atribuiţi funcţiilor respective.

Reprezentarea imprimării ecranelor şi a elementelor de ecran ale acestora în foaia MFD-Şabloane indică înpartea superioară stângă a afişajului o imagine a conţinutului figurii ecranului respectiv, corectă din punct devedere al scării de reprezentare. Toate elementele de ecran vor fi listate tabelar pe două coloane cu setul deparametri şi setările respective.

Ecranele şi elementele de ecran vor fi împărţite dinamic pe numărul de pagini necesar pentru imprimare.

Prin OK confirmaţi selectarea şi comanda de imprimare va fi transmisă imediat la imprimantă. Proiectul va fiimprimat în Layout-ul formular şi va conţine nota de subsol.

Indicaţie: Formatul se orientează după cel stabilit în Mod de afişare-Schemă de conexiuni (aparat ,DIN IEC sau ANSI/CSA ).

Acţiunea de anulare ignoră setările făcute, închide dialogul şi imprimarea documentului este oprită.

5.1.11. Opţiuni imprimare...

În fereastra Opţiuni imprimare puteţi determina imprimanta la care se va imprima ulterior şi să efectuaţii setărispecifice imprimării.Domeniu Format (Selectare: format înalt şi încrucişat) nu este luat în considerare. Formatul de imprimare estedeterminat automat şi depinde de tipul reprezentării activate.

5.1.12. <Nume proiect>

Indică, pe cât posibil, numele ultimelor patru proiecte deschise. Prin apăsarea pe Nume Fişier, proiectul va fiîncărcat.

113

5.1.13. Încheiere

Încheie programul. La proiectele încă nesalvate aveţi posibilitatea de salvare a acestora înainte de închidereaEASY-SOFT.

5.2.Procesare

Procesare

Retrograd

Refacere

Decupare

Copiere

Lipire

Ştergere

Selectare totală

Salt la cale curentă...

Căutare Operand...

Inserare cale curentă

Ştergere cale curentă

5.2.1. Retrograd

Prin intermediul comenzii Retrograd se pot reface acţiunile de programare trecute retrogard.

5.2.2. Refacere

Acţiunile de programare realizate retrograd pot fi refăcute cu ajutorul opţiunii Meniu.

5.2.3. Decupare

114

Meniuri

Domeniul selectat anterior este decupat şi şters imediat din schema de conexiuni. Partea ştearsă rămâne înmemorie atât timp cât aceasta nu este suprascrisă cu o nouă înregistrare.

5.2.3.1. Selectare domeniu

Puteţi selecta un domeniu (parte a programului) cu ajutorul suprafeţei de comutare » Selectare domeniu« sau prin domeniul Meniu. După ce aţi operat suprafaţa de comutare sau aţi ales opţiunea Meniu, cursorul mouse-ului va fi de forma unuidreptunghi. Trageţi, fără întreruperi, dreptunghiul pe domeniul schemei de conexiuni sau de componente carevă interesează. Aceasta va fi reprezentată prin culoarea neagră.

Parte a programului selectată

Dacă doriţi să folosiţi din nou funcţia »Selectare domeniu «, va trebui să operaţi din nou suprafaţa de comutaresau să alegeţi încă o dată domeniul Meniu.

Cu această funcţie puteţi copia sau şterge, repede şi uşor, părţi ale programului.

Atunci când doriţi să selectaţi întreaga schemă de conexiuni, respectiv întregul program puteţi folosi opţiuneaMeniu Prelucrare.

5.2.4. Copiere

Domeniul selectat anterior este copiat. Conţinutul copiat va rămâne neschimbat până cand va fi suprascrisprintr-o nouă înregistrare.

5.2.5. Lipire

Conţinutul copiat anterior va fi inserat în poziţia selectată anterior în interiorul unui rând al schemei deconexiuni. Poziţia de la care ar trebui inserat conţinutul este determinată prin apăsarea pe tasta stângă amouse-ului. Imediat poziţia va fi indicată printr-un pătrat. Atunci când domeniul rămas în interiorul schemei deconexiuni este suficient de mare, puteţi insera conţinutul copiat anterior. Pentru această operaţiune puteţifolosi de asemenea şi Meniul.

115

5.2.6. Ştergere

Partea programului selectată va fi ştearsă din schema de conexiuni. Puteţi reface partea programului ştearsăanterior numai prin operaţiunile Prelucrare şi Retrograd.

5.2.7. Selectare totală

Este selectată întreaga schemă de conexiuni, respectiv întregul program.

5.2.8. Salt la calea curentă...

Se deschide Dialogul»Salt la«. Introduceţi în domeniul Cale curentă numărul căii curent dorite. Domeniul devalori variază în funcţie de aparat.. Prin OK este pornită operaţiunea de căutare. Cursorul pătrat schimbă primacoloană a rândului indicat, respectiv a căii curente.Prin operaţiunea Anulare este părăsit Dialogul, cursorul pătrat va rămâne în poziţia sa iniţială.

116

Meniuri

5.2.9. Căutare Operand...

Caută operanzii doriţi sau comentariul dorit în schema de conexiuni actuală.Introduceţi datele dorite pentru căutare operand în domeniul »Căutare după« al Cââmpului de atribute, la tipşinumăr.Căutare poate fi extinsă chiar şi pe schema de conexiuni a unui alt participant NET. Suplimentar, la NET-Adr.introduceţi adresa acestui participant.

Imagine: Dialogul»Căutare operand«.

Direcţia de căutare poate fi aleasă prin intermediul opţiunii suprafaţă de comutare, căutarea putând fi făcută îndoua moduri :ascendent şi descendent. Atunci când căutarea a avut succes, cursorul pătrat se va poziţiona încalea curentă corespunzătoare pe operandul sau comentariul găsit. Operaţiunea de căutare poate fi repetatădacă doriţi, iar cursorul pătrat se va poziţiona pe următorul element găsit. În cazul în care nu găsiţi nici unoperand sau comentariu, va fi afişată o Observaţie corespunzătoare. În acest caz cursorul rămâne pe ultimulelement găsit. În cazul în care schema de conexiuni nu conţine operanzii sau comentariile căutate, cursorul varămâne în poziţia iniţială.

5.2.10. Inserare cale curentă

Înainte de calea curentă în care se găseşte cursorul pătrat, va fi inserată o cale curentă suplimentară goală.

5.2.11. Ştergere cale curentă

Calea curentă completă, în care se găseşte cursorul pătrat, va fi ştearsă.

117

5.3.Mod de afişare

Mod de afişare

Listă simboluri

Listă stări

Reţea

Dimensiune Mărire

Aparat Micşorare

DIN IEC Standard

ANSI/CSA

Componente

Comentariu Indicare

Notiţe Format mare

Casetă de instrumente Format mediu

Informaţii proiect/schemă de conexiuni Format mic

Proiect

Schemă de conexiuni

118

Meniuri

Simulare

Comunicare

Vizualizare

5.3.1. Listă simboluri

Conectează sau deconectează lista de simboluri din partea superioară a ferestrei.

5.3.2. Listă stări

Conectează sau deconectează lista de stări din partea inferioară a ferestrei. Conţinutul acestora depinde deaparatul activ şi de modul de afişare ales. Memoria liberă (memoria programului, max. 8 KByte) este indicată în mod constant. La prelucrarea activă a unui aparat MFD, suplimentar este indicată memoria liberă a ecranelor (pentruvizualizare, max. 24 KByte).În cazul în care dimensiunea programului (schemă de conexiuni, legături sau configuraţii ale aparatului) sauvizualizarea (ecrane şi macrocomenzi ale configurării tastelor) depăşesc valoarea maximă de memorare, atunciva fi indicat pe fundal de culoare roşie consumul de memorie corespunzător. În cazul unei astfel de depăşiri aplicaţia nu poate fi descărcată pe program şi astfel veţi fi nevoiţi să reduceţiprogramul sau să optimizaţi cel mai mare ecran disponibil în vizualizare.

5.3.2.1. Lista de stări va fi indicată suplimentar:

• în Modul de afişare Proiect

119

în editorul câmp proiect, aparatul curent ales al proiectului reţelei,

• în Modul de afişare Schemă de conexiuni

operanzii selectaţi în schema de conexiuni sau cea de componente sau alternativ operaţia posibilă,

• în Modul de afişare Vizualizare

la editorul de ecrane deschis - tipul, numărul elementelor şi atribuirea memoriei ecranelor unui elementde ecran ce este selectat în ecran, precum şi poziţia elementului de ecran selectat în prima perechestângă de coordonate şi lăţimea şi înălţimea acesteia reprezentate în pixeli,

la editorul de ecrane deschis - simbolul tastei selectate şi atribuirea memoriei ecranelor pe bazafuncţiilor tastelor deja existente.

• în Modul de afişare Simulare

în câmpul simulare starea RUN sau STOP şi timpul de actualizare a programului la pornirea simulării, înalt câmp (indicare flux curent-Offline),

• în Modul de afişare Comunicare

în câmpul simulare starea sa Offline sau Online, precum şi timpul de actualizare a programului lapornirea simulării, în alt câmp (indicare flux curent-Offline),

5.3.3. Reţea

Reţeaua de asistenţă este conectată, respectiv deconectată în Fereastra Schemă de conexiuni a schemei deconexiuni, în Modurile de afişare simulare şi comunicare. Reţeaua de asistenţă izolează între ele câmpurile decontacte, bobine şi conexiuni, din care este alcătuită suprafaţa Schemă de conexiuni.

5.3.4. Dimnsiune

Această funcţie vă permite, prin intermediul Măririi sau Micşorării, adaptarea dimensiunii formatului schemei deconexiuni la suprafaţa disponibilă a ecranului.

5.3.5. Mărire

120

Meniuri

Există posibilitatea măririi formatului schemei de conexiuni pe următoarele nivele predefinite (Dimensiuneieşire 100%):

100% 125% 150% 175%

5.3.6. Micşorare

Există posibilitatea micşorării formatului schemei de conexiuni pe următoarele nivele predefinite(Dimensiuneieşire 100%):

100% 75% 50% 25%

5.3.7. Standard

Există posibilitatea resetării formatului schemei de conexiuni cu dimensiunile setate din fabricaţie (100%) .

5.3.8. Aparat

Comută tipul formatului schemei de conexiuni în formatul specific aparatului.

5.3.9. DIN IEC

Comută tipul formatului schemei de conexiunii în formatul DIN IEC.

121

5.3.10. ANSI/CSA

Comută tipul formatului schemei de conexiuni în formatul ANSI/CSA .

5.3.11. Componente

Comută la încărcarea unui aparat easy800- sau MFD formatul în fereastra Schemă de conexiuni a schemei deconexiuni, cu contactele şi bobinele cablate, la planul de componente, cu componentele funcţionale setate. Înschema de componente puteţi vizualiza lângă intrările şi ieşirile cuvânt ale unei componente funcţionale,intrările şi ieşirile binare ale acesteia. (Bobine şi contacte).Această comutare este posibilă în Modurile de afişare schemă de conexiuni, simulare şi comunicare.

122

Meniuri

5.3.12. Comentariu

Comută în stările vizibil sau invizibil comentariile operanzilor ce se găsesc în schema de conexiuni. Puteţiintroduce un comentariu unui operand în fereastra »Câmp de atribute« a modului de afişare schemă deconexiuni.

IAfişare

Afişează sau ascunde comentariul modulelor. Comentariul indicat poate fi reprezentat în trei dimensiuni diferite.

5.3.13. Notiţe

Comută în stările vizibil sau invizibil notiţele ce se găsesc în schema de conexiuni. După ce aţi apăsat suprafaţa

de comutare în fereastra Casetă de instrumente , puteţi realiza notiţele în Modul de afişare schemă deconexiuni. Această suprafaţă de comutare nu este disponibilă, atunci când notiţele sunt în stare invizibilă.Puteţi şterge notiţele prin meniul Ştergere Notiţe, după ce aţi poziţionat cursorul mouse-ului pe Notiţe.

5.3.14. Caseta de instrumente

Afişează sau ascunde fereastra Casetă de instrumente şi permite astfel mărirea suprafeţei utile a schemei deconexiuni.

5.3.15. Informaţii proiect/schemă de conexiuni

Prezintă în fereastra Câmp de atribuire numele proiectului actual, alături de informaţii despre proiect (deexemplu aparatul activ) şi despre schema de conexiuni (de exemplu memoria încă liberă) .

5.3.16. Proiect

Comută pe Modul de afişare Proiect.

123

5.3.17. Schemă de conexiuni

Comută pe Modul de afişare Schemă de conexiuni.

5.3.18. Simulare

Comută pe Modul de afişare Simulare.

5.3.19. Comunicare

Comută pe Modul de afişare Comunicare.

Indicaţie: Imediat ce aţi schimbat pe Modul de afişare Comunicare, EASY-SOFT va încerca să realizeze oconexiune la aparatul proiectat. În cazul în care încercarea de conectare eşuează, veţi primi imediat oînştiinţare de eroare.După ce părăsiţi Modul de afişare Comunicare, conexiunea la aparat nu va mai exista. Din aceste motive EASY-SOFT va comuta punctele de meniu Comunicare în starea inactivă. Numai selectarea interfeţei COM va rămâneaccesibilă.

În cazul în care prin comutarea în Modul de afişare Comunicare nu se ajunge la realizarea unei conexiuni, înModul de afişare Comunicare veţi primi o înştiinţare de eroare corespunzătoare.Este necesar să verificaţi încă o dată conexiunea între aparat şi PC, şi dacă este cazul să alegeţi o altă interfaţăCOM (COM1...COM9) sau un alt aparat (Aparat 400/600, 500/700, Aparat 800/MFD) . Prin ComunicareOnline puteţi face o nouă încercare de realizare a unei conexiuni cu aparatul.

5.3.20. Vizualizare

Comută pe Modul de afişare Vizualizare. Presupunând că aţi preluat în Modul de afişare Proiect un aparat MFD pe Bancul de lucru şi aţi activat în modulde lucru registru al ferestrei Câmp de atribute opţiunea Vizualizare.

124

Meniuri

5.4.Proiect

Proiect

NET-ID...

Informaţii aparat...

Parolă proiect

Ştergere parolă proiect

Ccontrolul plauzibilităţii

5.4.1. NET-ID...

Permite schimbarea NET-ID-ului, respectiv numărului participantului, a ferestrei aparatelor easy800 sau MFDce se găsesc în Bancul de lucru (Participanţi la reţea ). Primul participant din punct de vedere geografic, de la care se începe realiazarea ramificaţie reţelei, i se vaatribui automat de către EASY-SOFT întotdeauna NET-ID-ul 01 . Acest participant deţine, în interiorul reţelei,cele mai cuprinzătoare drepturi de scriere -citire şi de aceea nu poate exista decât o dată. De aceea puteţi alege sau atribui numai o adresă neatribuită încă între 02 şi 08. Pentru evitarea adresării dubleneintenţionate este setată din fabricaţie adresa 00.

Noua adresă NET X vă este indicată ca NET-ID, la reprezentarea aparatului ca NET X, direct în fereastra Bancde lucru, cât şi în câmpul de grupuri configurării NET al ferestrei »Câmp de atribuire« .După ce aţi înmânat noua configurare prin meniul Comunicare, NET, vă veţi putea adresa aparatul prin noua

125

adreasă NET.La aparatul easy800 sau MFD veţi putea indica adresa selectată în afişaj ca NET-ID prin meniulCONFIGURATOR..., NET..., PARAMETRU- NET.

5.4.2. Informaţii aparat...

Indică în fereastra »Câmp de atribuire« datele tehnice, cum ar fi e exemplu intrărilor analogice, ale aparatuluiales în fereastra Banc de lucru.

5.4.3. Parolă proiect

Facilitează introducerea unei parole din şase caractere numerice, pentru protejarea fişierului Proiect deschis. Onouă introducere a parolei este confirmată prin apăsarea tastei intrare sau prin OK. Pentru control trebuie săreintroduceţi parola şi să o confirmaţi. Dialogul se închide automat şi anunţă acceptarea parolei.

Aceasta este activată la memorarea fişierului Proiect. Veţi fi întrebaţi când aţi redeschi fşierul proiect.Dialogul de introducerea acceptă până la trei introduceri greşite. După cea de-a treia introducere greşită vaapărea o observaţie corespunzătoare.

5.4.4. Ştergere parolă proiect

Puteţi şterge parola prin confirmarea interogării şi memorării fişierului Proiect.

5.4.5. Controlul plauzibilităţii

Controlul plauzibilităţii vă indică dacă programul sau utilizarea vizualizării sunt corecte, pentru simulare şipentru transferul la aparat. Puteţi porni controlul plauzibilităţii şi prin suprafaţa de conexiuni a listei simbolurilorsau prin tasta F10.

5.4.5.1. Controlul programului

Dacă este recunoscut un program incorect, vă va fi indicată eroarea printr-o reprezentare de culoare roşie arândului corespunzător al schemei de conexiuni .

126

Meniuri

5.4.5.2. Controlul utilizării vizualizării

EASY-SOFT verifică la controlul plauzibilităţii a ecranelor existente în proiect şi a operanzilor conectaţi, dacăaceştia sunt corecţi din punct de vedere sinatctic. Premisa constă în faptul că aţi activat în perspectiva Proiect opţiunea Vizualizare în modul de lucru şi în modulde afişare Vizualizare aţi realizat cel puţin un ecran. EASY-SOFT anunţă rezultatul verificării în fereastra Eroare.

Imagine: Fereastra Trimitere erori

Căutarea erorii este realizată de către EASY-SOFT după ecran şi este semnalată corespunzător. Rândurile ce conţin numai informaţii devin negre, rândurile cu erori devin roşii.Apăsarea de două ori pe un rând cu erori deschide, dependent de locurile unde au fost identificate erorile,editorul de ecrane sau de tastatură cu ecranul asociat.

5.5.Simulare

127

Simulare

Mod de lucru I/R...

Simulator intrare Intrări I...

Start Intrări R...

Stop Intrări analogice...

Simulare Ciclu...

Indicare...

Orientare punct critic...

Punct critic...

5.5.1. Mod de lucru I/R...

Stabileşte dacă elementele de comutare intrare I1 până la I16, respectiv . R1 până la R16 contact normalînchis, contact normal deschis, sunt oprite sau utilizate.

5.5.2. Simulator intrare

La modul de afişare activat Simulare, permite accesul la suprafaţa de conexiuni a barei de instrumente pentrusimulare.Simulatorul intrare serveşte ca mijloc de ajutor central în simularea schemei de conexiuni. Vă oferă posiblitateaconectării stărilor semnal intrare dinamice la schema de conexiuni simulată. Aici puteţi atribui intrarilor I şi Rdiverse moduri de lucru.

5.5.3. Intrări I...

Afişează în bara de instrumente simulatorii de intrare ai aparatului de bază I1 până la I16 , ai căror stărisemnal pot fi schimbate.

128

Meniuri

5.5.4. Intrări R...

Afişează în bara de instrumente simulatorii intrare ai aparatului de extensie R1 până la R16, a căror stărisemnal pot fi schimbate.

5.5.5. Intrări analogice...

Afişează în bara de instrumente conectorii valorilor analogice I7 şi I8, respectiv IA1 până la IA4. Imediat puteţischimba intrările valorilor analogice.La norma de timp a valorilor analogice vă stau la dispoziţie câmpurile intrărilor numerice.

5.5.6. Start

Porneşte simularea pentru verificarea schemei de conexiuni realizate. În fereastra Schemă de conexiuniconexiunile, contactele şi bobinele ce sunt conducătoare de curent vor fi reprezentate prin culoarea roşie.

5.5.7. Stop

Opreşte simularea schemei de conexiuni.

5.5.8. Simulare Ciclu...

Deschide în Bara de instrumente un câmp dialog pentru schimbarea duratei ciclului. Pe această cale puteţiinfluenţa temporar prelucrarea schemei de conexiuni în timpul simulării şi de asemenea puteţi observa maibine procesele de comutare.De exemplu puteţi urmări, prin mărirea duratei ciclului, şirul schimbării stărilor la bobine sau la markeri, cesunt conectaţi prin mai multe căi curente.Atunci când doriţi înregistrarea schimbării stărilor cu funcţia osciloscop, va trebui ca durata ciclului să fie aleasăorespunzător de scurtă. Reduceţi aceste durate, atunci când este necesar, până la valoarea teoretic posibilă de10ms, luând în considerare dependenţele de mai jos.Pentru schimbarea duratei ciclului între10 şi 3000ms, vă stau la dispoziţie în câmpul dialog două taste indiciu şiun câmp input. Datele din afara acestor limite sunt indisponibile. Datele temporale, pe care le introduceţi încâmpul input, trebuie confirmate prin tasta Enter.

129

La schimbarea duratei ciclului porcesarea pură a schemei de conexiuni rămâne neschimbată. Data introdusăeste inserată ca pauză în procesarea a două cicluri Schemă de conexiuni.Punctul roşu vă indică faptul că aţi introdus valoarea de timp <> 100ms.Prin resetare stabiliţi durata ciclului înapoi la 100ms.

Indicaţie: Durata ciclului schimbată rămâne activă, atâta timp cât simularea este deschisă.

În practică cea mai scurtă durată a ciclului, în timpul simulării, depinde hotărâtor de capacitataea de procesarea PC-ului. Ca valoarea orientativă puteţi accepta valoarea de 15ms. Aceasta depinde în continuare de:

• ce sistem PC este folosit.

• câte aplicaţii Windows sunt deschise pe lângă EASY-SOFT (pe cât posibil nici una).

• cât de voluminos este programul easy folosit.

5.5.9. Indicare...

În câmpul listă Indicare selctaţi operanzii, pe care doriţi să-i indicaţi în timpul simulării în câmpul deatribuire . Ca operanzi puteţi selecta intrările fizice a valorilor simulate în bara de instrumente sau ieşirile fizice,pe care le puteţi seta forţat(force) apoi în câmpul de atribuire.Alternativ la selectarea Indicarea puteţi apăsa de două ori pe un contact din schema de conexiuni, de exemplupe intrarea »I1«. Imediat vor deveni vizibile în câmpul de atribuire toate elementele acestei grupe, astaînseamnă toate intrările disponibile în aparat.

5.5.10. Orientare punct critic...

Activează câmpurile parametru pentru orientarea unui punct critic în fereastra Câmp de atribuire.Un punct critic reprezintă un mijloc ajutător pentru realizarea analizei schemei de conexiuni. Un punct critic văajută să întrerupeţi procesarea, să priviţi stările contactelor sau bobinelor alese şi apoi să reluaţi procesarea.

130

Meniuri

Veţi recunoaşte acolo trei tipuri de puncte critice:

Necondiţionat Punctul critic necondiţionat duce la întreruperea ciclului de procesare al schemei deconexiuni pe poziţiile date, atunci când acolo nu există nici o cale curentă activată.

Condiţionat-Contact/Bobină

Acest tip de punct critic duce la întreruperea ciclului de procesare al schemei deconexiuni numai atunci când datele se aplică la "Contact/Bobină" şi la stările logic.

Condiţionat-Conexiune

Acest tip de punct critic duce la întreruperea ciclului de procesare al schemei deconexiuni numai atunci când datele se aplică pentru conexiune şi starea sa logică.

Apăsaţi pe tipul punctului critic dorit şi datele corespunzătoare se vor activa. Următoarele date definesc punctulcritic necondiţionat:

Cale curent: Numărul căii curente.

Poziţie: Poziţia căii curente alese unde ar trebui setat punctul critic necondiţionat, adică pecare contact, pe care bobină, respectiv pe care conexiune ar trebui să aibă loc acesta.

Următoarele date definesc punctul critic condiţionat Contact/Bobină:

Contact/Bobină: Câmpul listă cu toate Contactele/Bobinele, ce intră în discuţie pentru punctul critic.Selectaţi un contact sau o bobină.

Oprit la: Câmp de listă cu care alocaţi starea logică, pentru care ciclul schemei de conexiunitrebuie să se întrerupă: 1: conductor de curent; 0: întrerupt.

Următoarele date definesc punctul critic condiţionat conexiune:

Cale curent: Indică calea curent, în procesul căreia una din cele trei conexiuni (legături) ar trebuisă conducă la STOP.

Conexiune: În fiecare cale curent, cu excepţia căii curent în care se găseşte un scop salt, existăpână la trei conexiuni, cu ajutorul cărora pot funcţiona împreună releele. Selectaţi unadin cele trei conexiuni.

Oprit la: Câmp de listă cu care alocaţi starea logică, pentru care ciclul schemei de conexiunitrebuie să se întrerupă: 1: conductor de curent; 0: întrerupt.

131

Suprafaţa de conexiuni Orientare Punct critic activează puntul critic orientat. Prin operaţia Anulare părăsiţicâmpul dialog, fără a orienta punctul critic.

Suprafaţa de conexiuni Ştergere Punct critic serveşte la punerea înapoi a condiţiilor punctului critic.

Prin Dezactivare Punct critic comutaţi punctul critic orientat în starea inactivă, fără a şterge datele. Punctulcritic poate fi refolosit, atâta timp cât simularea rămâne activată.Pentru aceasta comutaţi prin Activare Punct critic, punctul critic orientat din nou în starea activat.

Indicaţie: Punctele critice nu aparţin Setărilor, ce sunt memorate la Încheiere.

Atingerea punctului critic în schema de conexiuni va fi indicată printr-un punct de culoare roşie în câmpul dialogcorespunzător din bara de instrumente. Sub formă text vor fi indicate tipul punctului critic şi condiţiile punctuluicritic.Prin Mai departe continuaţi procesarea ciclului schemei de conexiuni, până când vor fi îndeplinite dinnou condiţiile pentru un nou STOP.Atunci când doriţi dezactivarea sau ştergerea unui punct critic, puteţi acţiona de fiecare dată opţiuneaOrientare Punct critic.

5.5.11. Punct critic...

Deschide în bara de instrumente un câmp dialog în care puteţi vedea informaţii ale punctului critic, unde aţirepornit procesarea schemei de conexiuni după atingerea unui punct critic, prin suprafaţa de conexiuni MaiDeparte sau în care aţi operat suprafaţa de conexiuni Orientare Punct critic.

132

Meniuri

5.6.Schemă de conexiuni

Schemă de conexiuni

Listă cross reference...

Încărcare comentarii contacte/bobine...

Optimizare schemă de module

5.6.1. Listă cross reference...

Reprezintă în modul de afişare Schemă de conexiuni în fereastra Câmp de atribuire Lista cross reference.Aceasta realizează o privire de ansamblu despre operanzii Bit şi cuvânt folosiţi. Mai departe conţine numărulcaii curente, în care este folosit operandul.Mai departe puteţi introduce un comentariu la realizarea schemei de conexiuni, cât şi la parametrizareaoperanzilor, care să aibă un număr maxim de 32 de caractere.Pentru aceasat apăsaţi în coloana » Comentariu « în rândurile corespunzătoare şi înregistraţi-vă comentariul.Confirmaţi-vă introducerea prin intermediul suprafeţei de conexiuni Transferare.Puteţi şterge un comentariu, dacă apăsaţi pe rândul corespunzător şi pe suprafaţa de conexiuni Resetare.

133

5.6.2. Încărcare comentarii contacte/bobine...

Vă permite încărcarea comentariilor operanzilor dintr-o altă schemă de conexiuni, a unui fişier Proiect memorat(*.e60) . Selectaţi fişierul Proiect cu schema de conexiuni dorită în dialogul Deschidere. Toţi operanzii schemeide conexiuni, ce sunt folosiţi şi în fişierul Proiect ales şi cărora le sunt atribuiţi acolo un comentariu, li se vaatribui automat un comentariu corespunzător.

5.6.3. Optimizare schemă de module

Îndepărtează din schema de module modulele funcţionale ce nu au mai fost folosite .

134

Meniuri

5.7.Comunicare

Simulare Comunicare Osciloscop

Aparat Local

COM 1 Interfaţă Funcţionare NET Aparat1

......... Online ..........

9600 COM 9 Offline Aparat 8

19200 R Aparat RUN

Aparate 400/600,500/700

T Aparat STOP

Aparate 800/MFD Indicare stare pornită

Indicare stare oprită

PC => Aparat S Remanenţă

Aparat=> PC Program Rulare RUN

CompararePC = Aparat

Ceas Card rulare

Ştergere Informaţiileaparatelor... Taste P

Aparat=> Card I-Debouncing

NET Configurare Oră de vară

EASY 204-DP Aparate de extensie Taste-I

EASY 221-CO Taste-R

EASY 222-DN L imbă ..........

5.7.1. Aparat

135

Face posibilă alegerea aparatului la care trebuie realizată o conexiune logică cu aparatul de programare (PC).Această posibilitate de alegere este disponibilă numai la utilizarea aparatelor ce pot conecta o reţea.La utilizarea aparatelor easy400-/500-/600-/700, EASY-SOFT va forma automat conexiune logică pe local laaparatul ataşat PC-ului.

5.7.2. Local

Face posibilă realizarea unei conexiuni logice exclusive între PC şi aparat, ce este conectată la easy800 PC-CAB.

Premisă:

1. Modul de afişare Comunicare este activat.

2. Conexiunea la aparatul ataşat trebuie să se afle în starea Online

Atunci când lucraţi în »Modul local« şi easy800 PC-CAB a fost ataşat, de exmplu, la aparatul NET 2, puteţiopera numai cu acest aparat. Astfel puteţi descărca de exemplu numai cu acest aparat un program sau puteţiconecta/deconecta numai indicarea de stare a acestuia.

Excepţie:

Atunci când aţi ataşat easy800 PC-CAB la aparatul NET 1 şi l-aţi comutat în starea de lucru RUN sau STOP,puteţi schimba chiar şi toate Slave-urile în starea adcvată, pentru care aţi optat pentru opţiunea Remote-Run în Modul de afişare Proiect la configurarea NET.

5.7.3. Funcţionare NET

Face posibilă alegerea la care trebuie realizată o conexiune logică a aparatelor conectate fizic cu PC-ul, prinreţeaua »NET«.Aplicabilitatea sa constă în faptul că, fără schimbarea easy800 PC-CAB, se poate realiza o conexiune logică afiecărui aparat la reţea.Aceasta vă permite accesul la fiecare aparat din reţea, pentru a avea posibilitatea de schimbare a schemei deconexiuni sau comutarea acesteia în modul de lucru STOP sau RUN.

136

Meniuri

Indicaţie: O reţea NET este alcătuită din minim două aparate de bază, unde primul aparat cu NET-ID 1(Participant 1) preia funcţia Master şi cel de-al doilea, ca şi celelalte funcţia SlaveConfigurarea maximă constădin opt aparate, dintre care un Master şi şapte Slave.Independent de aparatul la care aţi conectat easy800 PC-CAB, puteţi realiza o conexiune logică cu oricare altaparat din reţea.

În orice caz ataşarea easy800 PC-CAB la Master capătă o semnificaţie aparte. Numai atunci când PC-ul esteconectat fizic cu Masterul şi conexiunea se află în stareaOnline, puteţi realiza o configuraţie la toate Slave-urile, prin intermediul operaţiunilor Comunicare, Configurare, NET.

Premise pentru realizarea unei conexiuni logice prin »NET«:

1. Trebuie să fie interconectate fizic cel puţin două aparate pregătite pentru funcţionare prin reţeaua»NET«.

2. Trebuie ataşat PC-ului un aparat via easy800 PC-CAB .

3. Modul de afişare-Comunicare trebuie să fie activat.

4. Legătura cu aparatul conectat trebuie să se afle în starea Online

5.7.4. Intrefaţă

Alege interfaţa serială a PC-ului, ce trebuie pregătită pentru comunicarea aparatului prin intermediul EASY-PC-CAB sau EASY800-PC-CAB.

Indicaţie: După pornirea EASY-SOFT se poate întâmpla ca preluarea datelor PC să nu fie făcută unilateral. Înacest caz verificaţi selectarea interfeţei.

5.7.5. Rată baud

Face posibilă schimbarea ratei baud între 9600 şi 19200 bd pentru aparatele cuplate easy800-/MFD. Cuplareaprecedentă a fost făcută în Modul de afişare Comunicare.Pentru aparatele easy400-/500-/600-/700 rata baud este setată strict la 4800bd, în caz contrar parametrizareafiind imposibilă.

5.7.6. Timp de aşteptare

Aici pot fi setate pentru aparatele 400/500/600/700 timpul de aşteptarea pentru preluarea datelor, saupentru aparatele 800/MFD... timpul de aşteptare pentru realizarea conexiunii, preluării de date şi configurăriiNET.

5.7.7. Online

137

Realizează prin intefaţa COM aleasă o conexiune între PC şi aparatul ataşat.

Indicaţie: Dacă după prima deschidere a unui proiect comutaţi în Modul de afişare Comunicare, trebuie să realizaţi singuriconexiunea, prin apăsarea butonului Online.După părăsirea modului de afişare Comunicare, EASY-SOFT a comutat automat în starea Offline. Dacă, fără să fi părăsit proiectul, aţi schimbat din nou în Modul de afişare Comunicare, atunci EASY-SOFT vacomuta conexiunea automat înapoi în starea Online.

5.7.8. Offline

Întrerupe conexiunea la aparat.

5.7.9. Aparat RUN

Porneşte aparatul, ceea ce înseamnă procesarea programului (Schemei de conexiuni) în aparat. Alternativ laaceastă comandă a meniului puteţi opera suprafaţa de conexiune Run în Caseta de instrumente în DialogulProgram.

5.7.10. Aparat STOP

Opreşte aparatul, ceea ce înseamnă procesarea programului (Schemei de conexiuni) în aparat. Alternativ laaceastă comandă a meniului puteţi opera suprafaţa de conexiune Run în Caseta de instrumente în DialogulProgram.

5.7.11. Indicare stare pornită

Indică în fereastra Schemă de conexiuni, indicarea flux de curent Online pentru aparatul ce se găseşte în

schema de conexiuni. Aceasta poate fi pornită şi prin butonul Redare ce se găseşte în lista de simboluri.

138

Meniuri

Premise:

1. Aparatul respectiv trebuie să fie conectat la PC printr-un cablu easy-PC-CAB sau easy800 PC-CAB.

2. Aparatul trebuie să fie apt de funcţionare.

3. Modul de afişare Comunicare este activat.

4. Trebuie realizată o conexiune Online cu aparatul.

5. Aparatul trebuie să se afle în modul de lucru RUN.

6. Dacă este necesar, parola trebuie introdusă la începutul preluării de date.

Cu indicarea flux de curent Online controlaţi conexiunile în aparat prin care trece curentul. Reprezentarea estesimilară cu cea de la Simulare.

easy400/600/500/700

În indicarea flux de curent Online conexiunile, contactele şi bobinele, prin care trece curentul, vor fi indicateprin culoarea roşie.

Aparat easy800/MFD

La utilizarea unui astfel de aparat puteţi controla suplimentar stările şi valorile realizate ale operanzilor modulefuncţionale. Pentru aceasta trebuie să comutaţi prin suprafaţa de conexiuni sau prin Modul de afişare Meniu,

Modul reprezentare în fereastra Schemă de conexiuni a schemei de conexiuni la schema modulelor.

5.7.12. Indicare stare oprită

Întrerupe indicarea flux de curent Online şi şterge reprezentarea programului (Schemei de conexiuni).Indicarea flux de curent Online poate fi oprită şi prin butonul de conexiuni ce se găseşte în lista de simboluri.

5.7.13. Setările sistemului

Vă indică modul Online (Conexiune realizată) al setărilor sistemului alese şi permite schimbarea acestora.Setările sistemului schimbate vor fi preluate automat pe aparatul ataşat.Atunci când nu puteţi selecta căsuţele de selectare - de culoare gri, nu mai există nici o comunicare între EASY-SOFT şi aparat.

139

5.7.14. Remanenţă

Pentru fiecare tip de aparat pot fi folosiţi markeri diferiţi sau relee funcţionale pentru menţinerea stărilor salelogice (valoare realizată), după întreruperea tensiunii de alimentare. Acesta stă la dispoziţie neschimbat dupărepornirea maşinilor sau a utilajelor.

Indicaţie: Această opţiune poate fi setată numai în starea STOP . În cazul în care aparatul nu se află în stareaSTOP, va apărea un dialog, prin intermediul căruia veţi putea opri aparatul. Dacă nu doriţi oprirea acestuia,atunci această opţiune va fi dezactivată.

La aparatele EASY 412-DC-..- şi EASY 600 puteţi alege următorii markeri şi relee funcţionale pentrumemorarea valorilor remanente realizate:

EASY 412-DC-..

• Releu asistenţă Marker M13, M14, M15, M16

• Releu de timp T8

• Contor numărare directă/inversă C8

EASY 600

• Marker M13, M14, M15, M16

• Text D1 până la D8

• Releu de timp T7, T8

• Contor numărare directă/inversă C5, C6, C7, C8

La aparatele ce aparţin familiilor EASY 500 şi EASY 700 puteţi alege următorii markeri şi relee funcţionalepentru memorarea valorilor remanente realizate:

EASY 500/700

• Marker M9 până la M12, M13 până la M16, N9 până la N16

• Contor numărare directă/inversă C5 până la C7, C8, C13 până la C16

• Text D1 până la D8

140

Meniuri

• Releu de timp T7, T8, T13 până la T16

Indicaţie: Setarea remanenţei este valabilă întotdeauna pentru releele menţionate mai sus. Unii markerii-Bitsau relee funcţionale nu pot fi setate remanent.

Aparat EASY 800 / MFD

Indicaţie:Setările remanenţei pentru aceste aparate pot fi preluate în sistemul registru a ferestrei Câmp de atribuire dinModul de afişare Proiect. În Modul de afişareComunicare nu pot fi schimbate setările remanenţei pentruaparatele easy800 şi MFD!

5.7.15. Rulare RUN

Setare din fabrică: activăPorneşte prelucrarea imediată a programului (Schemei de conexiuni), de îndată ce este comutată tensiunea dealimentare a aparatului.În cazul în care nu există nici o schemă de conexiuni în aparat, atunci aparatul va rămâne în starea STOP pânăla inserarea sau preluarea unei scheme de conexiuni.

Comportamentul de rulare reprezintă o metodă ajutătoare a fazei punerii în funcţiune, atunci când schema deconexiuni nu a fost complet cablată sau utilajele/maşinile nu pot fi încă comandate de către aparat. Atunci cândeasy este în faza conectării la tensiune, ieşirile nu trebuie comandate deloc.În timpul punerii în funcţiune comportamentul de rulare nu trebuie setat pe RUN.

Indicaţie: Aparatele easy fără afişaj pot porni numai în modul de lucru RUN.

Posibile erori, atunci când la conectarea unui aparat easy nu aţi pornit în modul de lucru RUN :

• Nu este nici un program încărcat în aparatul easy.

• Aţi dezactivat setarea rulare RUN, şi aţi ales rularea easy în modul de lucru STOP.

141

5.7.16. Card rulare

Vă permite setarea în starea de funcţionare RUN, a opţiunii alesă în Modul de afişareProiect.

Opţiunea Card Rulare încarcă programul securizat (Schema de conexiuni), la introducerea cadului de memorieîn aparat, de îndată ce a fost activată alimentarea cu tensiune. Un alt program care poate fi disponibil în cadrulaparatului este suprascris.

Atunci când, suplimentar, setarea sistemului Rulare RUN a rămas activată, va fi prelucrat imediat din cardul dememorie programul încărcat.Befindet sich kein Schaltplan auf der Speicherkarte, verbleibt das Gerät bis zur Eingabe bzw. Übertragungeines Schaltplans im Betriebszustand STOP.

5.7.17. Taste P

Închide sau deschide tastele P ale aparatului. Tastele P aprobate pot fi identificate la decuparea în EASY-SOFT,iar litera »P«, fără »-« în indicarea de stare a unui aparat easy/MFD.

5.7.18. I-Debouncing

Conectează sau deconectează întârzierea (Debouncing). Evaluarea întârziată a semnalului de intrare poate finecesară, pentru a compensa saltul contact de la contactoare la contactoare şi tasteri.

Indicaţie: Dacă sistemul de operarenu acceptă această funcţionalitate online, se emite o semnalizarecorespunzătoare. Imediat această operaţie devine indisponibilă.

5.7.19. Oră de vară

Aici comutaţi ceasul aparatului între ora de vară şi cea de iarnă direct din aparat, fără a se produce omodificare a proiectului. Vă stă la dispoziţie acceaşi posibilitate de selectare pentru setarea orei de vară,precum este descrisă la configurarea programului.După ce aţi efectuat setarea pentru trecerea automată la ora de vară, transmiteţi-o aparatului prin apăsareabutonului Introducerea orei de vară.

5.7.20. I-Taste

Numai pentru aparatele easy800-/MFD.

142

Meniuri

5.7.21. R-Taste

Numai pentru aparatele easy800-/MFD.

5.7.22. Limbă

Permite alegerea meniului Limbă pentru aparatul ataşat.

5.7.23. Program

Această opţiune meniu conţine comenzi, ce sunt necesare pentru comunicarea între EASY-SOFT de pe aparatuldumneavostră de programare (PC) şi aparat. Puteţi prelua programul din aparat, puteţi încărca programul înEASY-SOFT, puteţi chiar şi compara programul în EASY-SOFT cu alt program. În legătură cu folosirea unui aparat MFD noţiunea de program este înlocuită des de noţiunea utilizăriivizualizării. Următoarele aplicaţii pot fi folosite fără îngrădire pe noile aparate MFD.

Condiţia necesară pentru transferul programului prin reţeaua »NET«, la un Slave:

1. Trebuie să fi încărcat configuraţia NET la aparatul de conexiune, cu Slave-ul corespunzător,

2. cablul de programare (EASY 800 PC-CAB / MFD-PC-CAB) este ataşat la Master şi conexiunea dintre PCşi acest aparat se află în starea Online.

În legătură cu folosirea unui aparat MFD noţiunea de program este înlocuită des de noţiunea utilizăriivizualizării. Următoarele aplicaţii ( Download, Upload sau Comparare) pot fi folosite fără îngrădire pe noileaparate MFD .

5.7.24. PC => Aparat

Programul este transferat de către aparatul de programare (PC) pe aparat. Aparatul trebuie conectat cu PC-ulvia easy-PC-CAB sau easy800 PC-CAB. La transferul programului, aparatul trebuie să se afle în starea defuncţionare Stop şi să fie conectat la o indicare de stare. Altfel veţi fi atenţonaţi să să schimbaţi aparatulcorespunzător. Dacă ar fi desemnată o parolă, atunci veţi fi obligaţi să o introduceţi.Transferul de date este pornit automat. Starea lor vă este indicată prin IndicareTransfer de Date ce se află infereastra de atribuire.În cazul în care aparatul nu este conectat printr-un cablu easy-PC-CAB sau easy800 PC-CAB sau aparatul nueste conectat, va apărea o atenţionare de eroare de comunicare. Indicarea de starea Depăşire a timpuluiatestă faptul că în timpul intern acordat nu s-a putut realiza nici o conexiune cu aparatul adresat.

5.7.25. Aparat=> PC

143

Programul este transferat din aparat în PC (la EASY-SOFT). Aparatul apt de utilizare trebuie să fie conectat cuPC-ul. Dacă ar fi desemnată o parolă, atunci va trebui mai întâi să o introduceţi. Transferul de date este pornit automat. Starea lor vă este indicată prin IndicareTransfer de Date ce se află infereastra de atribuire.Dacă programul citit invers se află deja pe aparatul de programare (PC), veţi primi o interogare de siguranţă,prin care veţi fi întrebaţi dacă schema de conexiuni existentă ar trebui ştearsă sau nu.

5.7.26. Comparare

Listează toate diferenţele existente între programul deschis actual şi programul ce se găseşte în aparatul ataşatapt de funcţionare.În cazul în care există diferenţe între cele două programe, va apărea înştiinţarea : Datele programului suntdiferite !Atunci când în proiectul dumneavostră aţi conectat mai multe aparate şi aţi realizat mai multe programediferite, trebuie să selectaţi un aparat,înainte de comparare, cu care doriţi să realizaţi compararea.Aplicaţia de selectare poate fi găsită în câmpul dialog Selectare Program pentru aparatul local.

5.7.27. Ştergere

Şterge programul aparatului conectat cu PC-ul via EASY-PC-CAB .

5.7.28. Aparat=> Card

Programul este transferat direct, fără ocolire prin PC, din aparat pe cardul de memorie. Aparatul apt defuncţionare trebuie să fie conectat cu PC-ul, numai la realizarea comenzii. Dacă ar fi desemnată o parolă,atunci va trebui mai întâi să o introduceţi.

5.7.29. Ceas...

Deschide în bara de instrumente câmpul de parametrizare Ceas şi mijloceşte setarea ceasului aparatului sausetarea automată a orie de vară după mai multe procedee, dependent de aparatul conectat.

5.7.29.1. Actualizarea ceasului aparatului şi a zilei săptămânii

Cel mai uşor pot fi actualizate Ora şi Ziua săptămânii aparatului, prin preluarea timpului sistemului PC-ului.Operaţi mai întâi suprafaţa de conexiune Timp-PC şi apoi suprafaţa de conexiune Setare Ceas aparat.Puteţi seta Ora şi Ziua săptămânii aparatului chiar şi manual, prin acţionarea tastelor săgeată.

144

Meniuri

5.7.29.2. Ora de vara

Comutarea între ora de vară şi cea e iarnă este efectuată de către aparat automat, pe baza setărilor referitoarela ora de vară.După acţionarea butonului Ora de vară, aparatul vă eliberează de acum înainte de la activitatea de setareprimăvara şi toamna.Peste suprafaţa de conexiune sincronizare Ceas stabilţi, că la toate aparatele ataşate reţelei ceasul va fisincronizat.

5.7.30. Informaţiile aparatelor...

Listează din aparat informaţiile Tipul aparatelor şi Versiune Sistemului şi le aşează în fereastra Câmp deatribuire.

5.7.31. Configurare

Permite configurarea unei reţele, cât şi a unui modul de dezvoltare Profibus-DP. În reţea sunt conectateaparatele easy800 şi MFD .

5.7.32. NET

Încarcă configuraţia completă NET-Konfiguration cu aparatele easy800 sau MFD, pe care le-aţi realizat în Modulde afişareProiect. Suplimentar vor fi transferate, la aparatele individuale, NET-ID-urile (număr participant),rata baud (viteza de transfer, ce poate fi aleasă de la 10 KBaud - 1 MBaud) şi Bus-Delay-ul (multiplicatorfolosit la creşterea timpului de pauză între ciclurile transferului de date în reţea).

Indicaţie: Configurarea reţelei poate fi efectuată numai după ce aţi conectat cablul EASY800-PC-CAB la Masterşi conexiunea dintre PC şi acest aparat se găseşte în starea Online.

5.7.33. Aparate de extensie

Dacă aţi acţionat un modul extensie EASY 204-DP, EASY 221-CO sau EASY 222-DN la aparat şi aparatu a fostconectat la PC printr-un cablu EASY-PC-CAB, respectiv EASY800-PC-CAB , puteţi seta , pentru acest modul,numărul participantului în domeniul 1 până la 126.Acest lucru are loc în starea de funcţionare STOP. Dacă aparatul se află în starea de funcţionare RUN, vaapărea un interogare, prin care puteţi fie opri aparatul, fie anula acţiunea.În câmpul de grupuri Adrese ale ferestrei »Câmp de atribuire« vă este indicată adresa actuală formată din treicaractere a modulului de extensie, pe care o puteţi schimba după dorinţă. Este imposibilă introducerea uneiadrese ce este situată în afara domeniului de valori cunoscut.Cu suprafaţa de conexiuni Scriere transferaţi adresa setată prin aparat în modulul de extensie şi părăsiţidialogul de introducere.Atunci când nu doriţi schimbarea adresei, părăsiţi dialogul de introducere prin acţiunea Anulareverlassen Sieden Eingabedialog über Abbrechen.

145

Indicaţie: În prezent este posibilă atribuirea unei adrese modulului de extensie prin EASY-SOFT, numai atuncicând acesta este operat de la un aparat easy-600 şi aparatul dispune de o versiune a sistemului începând cu V2.4. Versiunea sistemului poate fi controlată cu Comunicare, Informaţiile aparatelor....

5.8.Osciloscop

146

Meniuri

Osciloscop

Indicare

Setări...

Înregistrare pornită

Înregistrare oprită

Cu funcţia Osciloscop puteţi reprezenta în modul de afişare Simulare şi Comunicare stările logice de până la 16operanzi Bit.

5.8.1. Indicare

Reprezintă în fereastra Schemă de conexiuni canalele, pe care le-aţi activat în fereastra Câmp de atribuire lasetările osciloscopului. Înregistrarea începe numai prin conectarea la Indicare, chiar dacă toate condiţiilenecesare indicării au fost îndeplinite deja.Reactivarea Indicării aopreşte înregistrarea şi comută înapoi la reprezentarea Schemă de conexiuni precedentă.

Condiţii necesare indicării operanzilor Bit în modul de afişare Simulare:

• simularea trebuie să fie conectată pe suprafaţa de conexiuni Preluare

• înregistrarea osciloscop trebuie să fie conectată

Condiţiile indicării operanzilor Bit în modul de afişare Comunicare (la indicarea flux curent Online):

• conexiunea la aparat trebuie să se afle în starea Online,

• aparatul trebuie să se afle în starea Run,

• indicarea de starea trebuie să fie conectată pe suprafaţa de conexiuni Preluare,

• înregistrarea osciloscop trebuie să fie conectată.

5.8.2. Setări...

147

Activează în fereastra Câmp de atribuire câmpul de parametrii pentru setările Osciloscop.

În câmpul de grupuri Ocupare canal puteţi atribui unui operand Bit până la 16 canale posibile şi prin funcţiaTransfer să-l asiguraţi. În câmpul de grupuri Selectare/Ştergere canal puteţi stabili, care dintre operanzii ce se află deja în fereastraSchemă de conexiuni nu ar mai trebui indicaţi. Selectaţi mai întâi canalul corespunzător prin indicatorul mouse-ului şi apoi operaţi schema de conexiuniŞtergere.Puteţi reprezenta un operand, pentru o observare mai uşoară a acestuia, în partea superioară a ferestreiSchemă de conexiuni, prin selectarea mai întâi a canalului asociat şi apoi prin operarea suprefeţei de conexiuniMergi.Rezoluţia, mai precis raster-ul temporal în care operanzii sunt scanaţi şi reprezentaţi, poate fi determinată încâmpul de grupuri Interval Înregistrare. Cel mai mic Interval de înregistrare posibil, corespunde celei mai micidurate dintre două scanări, şi este derivat din timpul de actualizare. La Intervalul de înregistrare intoduceţi unfactor, prin care durata de actualizare este multiplicat şi astfel axa timpului se întinde.

Indicaţie: Duarata de actualizare nu este identică cu durata ciclului a aparatului actual, de aceea nu esteindicat timpul real. Este vorba aici despre durata necesară pentru actualizarea reprezentării stărilor operanzilorpe ecran.Durarata de actualizare depinde de diferiţii factori:1. de sistemul de operare folosit de PC (Windows 98 necesita o durată mai mare decât la Windows 2000),2. câte aplicaţii Windows sunt deschise pe lângă EASY-SOFT (dacă este posibil nici una),3. cât de voluminos este programul easy şi4. de rata baud, atunci când doriţi înregistrarea operanzilor Bit în modul de afişare Comunicare (la indicare fluxcurent Online pornită)

5.8.3. Înregistrare pornită

Porneşte înregistrarea operanzilor Bit. Aceştia vor fi reprezentaţi, atunci când toate condiţiile sunt îneplinite înmodul de afişare Simulare sau Comunicare.Puteţi porni înregistrarea chiar şi de pe suprafaţa de conexiuni Listă simboluri.

5.8.4. Înregistrare oprită

148

Meniuri

Opreşte înregistrarea operanzilor Bit. Toate stările operanzilor până la acest punct din timp vor fi reprezentateîn continuare.Puteţi opri înregistrarea chiar şi de pe suprafaţa de conexiuni Listă simboluri.

5.9.Opţiuni

Opţiuni

C ulori Banc de lucru/Schemă deconexiuni...

Mac® Stil Meniu şi Casetă de instrumente Aparat activ...

Office XP® Standard

Standard Indicare indiciu instrumente

Indicare atenţionări Atenţionări pentru dimensiuneafontului

149

Atenţionare la autocorecturanumărului participantului

5.9.1. Culori

Serveşte la setarea culorilor individuale.

5.9.2. Banc de lucru/Schemă de conexiuni...

Permite setarea culorilor de fundal în fereastra Banc de lucru, respectiv Schemă de conexiuni.

5.9.3. Aparat activ...

Permite setarea culorilor de fundal pentru indicarea aparatului în fereastra Schemă de conexiuni, la modul deafişarea ales Proiect.

5.9.4. Standard

Restabileşte setările din fabricaţie.

5.9.5. Stil Meniu şi Casetă de instrumente

Serveşte la adaptarea suprafeţei EASY-SOFT la sistemul folosit.

5.9.6. Mac®

Prezită Meniul şi Caseta de instrumente EASY-SOFT în formatul obişnuit unui sistem Mac®.

150

Meniuri

5.9.7. Office XP®

Prezită Meniul şi Caseta de instrumente EASY-SOFT în formatul obişnuit unui sistem Office-XP® .

5.9.8. Standard

Restabileşte setările din fabricaţie ale Meniului şi Casetei de instrumente.

5.9.9. Indicare indiciu instrumente

Conectează şi deconectează indicarea indiciu instrumente la suprafaţa de conexiuni a listei simbol.

5.9.10. Indicare atenţionări

Aici puteţi activa sau dezactiva indicarea atenţionărilor.

5.9.11. Atenţionări pentru dimensiunea fontului

Atunci când aţi schimbat setările standard ale reprezentării Desktop-ului sub Windows, există posibilitatea ca şireprezentarea EASY-SOFT să se fi schimbat. După aceasta este indicată la fiecare pornire a programului, atunci când această opţiune Meniu este activată.Dezactivarea poate avea loc atât în câmpul de dialog, cât şi în acest meniu.

5.9.12. Atenţionare la autocorectura numărului participantului

Dacă există toate aparatele unei reţele existente deja, până la cel mai îndepărtat, atunci poate avea loc oreverificare a operanzilor NET. Acelaşi fenomen are loc atunci când o conexiune COM (numai MFD) existentăeste dezactivată.La această reverificare operanzii, ce se referă la unul dintre aparatele cele mai îndepărtate, primesc un semn

151

de întrebare. În cazul care apasăţi apoi pe operanzi, veţi primi o ordonare locală. Operanzii, ce die admişi numai în modul de lucru NET sau în conexiunea COM şi care nu mai pot fi ordonaţi,vorfi primii indicaţi prin culoarea roşie la controlul plauzibilităţii. Prin corectura automată puteţi vedea când aţiactivat acestă opţiune meniu.

5.10.Ajutor

?

Teme ajutor...

Suprafaţă de serviciu...

Urmare curs specializare

EASY-SOFT Ajutor în Format PDF

easy400/600-Manual utilizare

easy500/700-Manual utilizare

easy800-Manual utilizare

MFD-Titan-Manual utilizare

Informaţii Readme

152

Meniuri

Reverificare Update...

Editor inscripţionare

easy800 Demo

MFD-Titan Demo...

Info...

5.10.1. Teme ajutor...

Este apelat meniul EASY-SOFT Ajutor. Atunci când deschideţi ajutorul meniului EASY-SOFT, veţi putea mişcacursorul mouse-ului pe suprafaţa de conexiuni a figurii Meniu şi printr-o apăsare pe tasta stângă să ajungeţi latema de ajutor existentă.

5.10.2. Suprafaţă de serviciu...

Apelează contextul Ajutor pe suprafaţa de serviciu a modului de afişare ales (Proiect, Schemă de conexiuni,Simulare, Comunicare şi Vizualizare ).

5.10.3. Urmare curs specializare

Cursul de specializare este structurat în două părţi. Prima parte cuprinde operarea de bază a EASY-SOFT, ceade-a doua parte urmăreşte obţinerea de cunoştinţe de specialitate mai aprofundate.

5.10.4. EASY-SOFT Ajutor în Format PDF

Deschide EASY-SOFT Ajutor în Format pdf.

5.10.5. easy400/600 Manual utilizare

153

Deschide manualul de utilizare AWB2528-1304-x pentru releele de comandă EASY 4xx şi EASY 6xx în Formatpdf.

5.10.6. easy500/700 Manual utilizare

Deschide manualul de utilizare AWB2528-1508-x pentru releele de comandă EASY 5xx şi EASY 7xx în Formatpdf.

5.10.7. easy800 Manual utilizare

Deschide manualul de utilizare AWB2528-1423-x pentru releele de comandă easy8xx în Format pdf.

5.10.8. MFD-Titan Manual utilizare

Deschide manualul de utilizare AWB2528-1480-x pentru aparate MFD în format pdf.

5.10.9. Informaţii Readme

Este deschisă fereastra Browser-ului, în care sunt indicate informaţiile pe care le-aţi schimbat în versiuneaactuală a Software-ului.

5.10.10.Reverificare Update

În meniul Ajutor prin Verificare Update vă este oferită posibilitatea de actualizare a EASY-SOFT şi acomponentelor sale direct prin Internet. Alternativ se poate ajunge la această operaţie şi prin meniul Start dinWindows-Startmenu. Este verificat automat dacă este disponibilă o nouă versiune a EASY-SOFT, după careaceasta este afişată. Pentru această acţiune este necesară existenţa unei conexiuni Internet. În cazul în carenu există nici o conexiune Internet sau aceasta este blocată printr-un Firewall, veţi primi o înştiinţare deeroare.

După utilizarea indicării suprafeţei de conexiuni Update, va fi deschisă fereastra cu update-urile disponibilece vă va indica noile update-urile posibile. Unele update-uri trebuie instalate separat de celelalte, acestea fiindindicate corespunzător. Prin suprafaţa Continuare > va fi deschisă fereastra următoare.

154

Meniuri

Prin suprafaţa Instalare acum > va fi descărcat un nou software, dezinstalată o eventuală instalareexistentă şi instalată versiunea nouă.Prin suprafaţa descărcare poate fi încărcat întregul pachet de instalare într-un singur registru. Instalareatrebuie pornită manual.

5.10.11.Editor inscripţionare

Editorul de inscripţionare MFD-Titan Inscripţionare Software face posibilă personalizarea părţii frontale aaparatului MFD după cum doriţi. Pe lângă o insripţionare individuală obţineţi şi o utilizare mai prietenoasă îmbunătaţită. Cu excepţia tastelorcursor puteţi inscripţiona pe placa frontală orice tastă şi suplimentar chiar şi un câmp învecinat. În afară deaceasta puteţi prevedea placa frontală cu logo-ul firmei. Puteţi folosi editorul inscripţionare gratuit şi fără nici o restricţie.

5.10.12.easy800 Demo

Simulează indicarea şi utilizarea unui aparat easy800.

În fereastra Afişaj LCD va fi reprezentată Indicarea- easy. Câmpul de taste easy800 va fi simulat prin tastaturanumerică, la care funcţia NUM trebuie să fie dezactivată.

Taste cifre (n) Simulează easy800-Taste/Semnificaţie

2, 4, 6 şi 8 Selectare cursor jos, stânga, sus şi dreapta conform direcţiei săgeţilor, cât şi în opţiuneameniu simulată Schemă de conexiuni şi setare numere, operanzi şi valori

1 ESC pentru schimbare înapoi, salvare în schema de conexiuni simulată, Anulare

7 DEL pentru ştergere în schema de conexiuni

9 ALT pentru schimbarea datei şi a orei, funcţii diverse în schema de conexiuni, Indicarestare

3 OK pentru conectare în continuare, Memorare

5.10.13.MFD-Titan Demo

155

Simulează afişarea şi utilizarea unui aparat MFD.

În fereastra Afişaj LCD va fi reprezentată Indicarea- easy. Câmpul de taste easy800 va fi simulat prin tastaturanumerică, la care funcţia NUM trebuie să fie dezactivată.

Taste cifre (n) Simulează MFD-Taste/Semnificaţie

2, 4, 6 şi 8 Selectare cursor jos, stânga, sus şi dreapta conform direcţiei săgeţilor, cât şi în opţiuneameniu simulată Schemă de conexiuni şi setare numere, operanzi şi valori

1 ESC pentru schimbare înapoi, salvare în schema de conexiuni simulată, Anulare

7 DEL pentru ştergere în schema de conexiuni

9 ALT pentru schimbarea datei şi a orei, funcţii diverse în schema de conexiuni, Indicarestare

3 * - Taste (cunoscut ca Mod-Taste, aici fără funcţie)

5 OK pentru conectare în continuare, Memorare

5.10.14.Info...

Căsuţa de dialog Info conţine următoarele informaţii:

• Numărul versiunii EASY-SOFT utilizate, cu drepturile de copiere şi cele de autor

• Adresă de contact,

• Autorii EASY-SOFT

• Cu drepturi de copiere a instalaţiei de sunet.

156

6. Contacte şi bobine

6.1. I - Intrare aparat de bază

6.1.1. I1 - I12 (cleme de intrare)

Aparatele de prelungire easy şi MFD au în funcţie de tip 8, respectiv 12 ieşiri. Puteţi include stările semnalateale clemelor de intrare în schema de conexiuni cu contactele de intrare »I1« până la »I12.

6.1.2. I13

I13 afişează permanent starea »0«.

6.1.3. I14 (aparat de prelungire pentru stare)

Starea intrării interne I14 a aparatului de bază semmnalizează starea aparatului de prelungire:

I14 = »0«: Aparatul de prelungire este funcţional

I14 = »1«: Aparatul de prelungire nu este funcţional

6.1.4. I15 - I16 (scurtcircuit/ suprasarcină)

Interogarea dacă a avut loc un scurtcircuit sau o suprasarcină la o ieşire se poate realiza prin intrările interneI15 şi I16 în funcţie de tipul easy:

EASY412-D.-T..:

I16 = Markerele de curent colectiv pentru ieşirile Q1 până la Q4.

EASY62 .-D.-T..:

I16 = Markerele de curent colectiv pentru ieşirile Q1 până la Q4

I15 = Markerele de curent colectiv pentru ieşirile Q5 până la Q8.

EASY82 .-D.-T..:

I16: Markerele de curent colectiv pentru ieşirile Q1 până la Q4

I15: Markerele de curent colectiv pentru ieşirile Q5 până la Q8

157


Stare ieşiri aparate I15 sau I16

Nu sunt prevăzute erori »0« = dezactivat (normal deschis)

Cel puţin o ieşire are o eroare »1« = activat (normal deschis)

Indicaţie:I15 şi I16 pot fi editate numai în cadrul variantelor easy cu ieşiri tranzistor.

6.1.5. Funcţia NET

La proiectele easy800 şi MFD, fiecare participant cu schemă de conexiuni poate avea acces la intrările şi ieşirilefizice ale celorlalţi participanţi şi le poate prelucra local. Pentru a citi stările intrărilor unui participant la NET,trebuie să menţionaţi pe lângă numărul intrării şi numărul participantului.

Alte informaţii despre subiectul NET le puleţi regăsi în capitolul reţeaua NET.

6.2. ID - Semnalizator de diagnostic

6.2.1. Semne de funcţionare ale participanţilor individuali şi ale diagnosticului

Pentru ca starea unui participant la reţea să poată fi diferenţiată de a celorlalţi participanţi, tipul de nortificareintrare sau ieşire funcţionează drept recunoaştere a semnelor de funcţionare. Stările intrărilor şi ieşirilor sunt transmise ciclic şi în funcţie de rata baud, independent de setarea SEND IO. Dacă după un interval de timp dependent de rata baud intrările şi ieşirile unui participant nu sunt recunoscutede către ceilalţi participanţi, acestea sunt evaluate drept cuplate, până când sunt recunoscute următoarelesemne de funcţionare.

În următoarele intervale de timp (unitate ms) sunt evaluate:

Rata baud [KB]Participantul trebuie să

transmită semne de funcţionarela ..ms

Participantul recunoaşteabsenţa unui semn de

funcţionare începând cu ..ms

1000 60 180

500 60 180

250 120 360

125 240 720

50 600 1800

20 1500 4500

158

10 3000 9000

Dacă este recunoscută absenţa unui semn de funcţionare, contactul de diagnostic aferent este setat la starea»1«.

Contact de diagnostic Numărul participantului

ID 01 1

ID 02 2

ID 03 3

ID 04 4

ID 05 5

ID 06 6

ID 07 7

ID 08 8

Dacă un participant nu transmite nici un semn de funcţionare (participantul nu este disponibil, NET esteîntreruptă), identitatea contactului de diagnostic aferent este .. activată.

Contact de diagnostic Semnificaţie

ID 09Un MFD cu conexiune activă COM semnalează la starea= 0, situaţia în care conexiunea cu participantul de ladistanţă este în ordine.

159


Atenţie: Pentru a se utiliza permanent într-un program local operanzi de citire valabili şi actuali ai altorparticipanţi, trebuie să verificaţi contactul de diagnostic al fiecărui participant.În caz de eroare, trebuie să treceţi peste etapa de prelucrare a operanzilor de citire.Fără evaluarea contactelor de diagnostic, aplicaţia dumneavoastră funcţionează în gol şi se poate ajunge ladisfuncţionalităţi.Pentru evitarea stărilor de funcţionare nedefinite, la apariţia unei erori NET toţi operanzii de citire sunt setaţi lazero.

6.3.LE - Ieşire iluminare display MFD/ panou de comandă cu LED

Aceste ieşiri servesc la semnalarea optică a stărilor aparatului MFD.

6.3.1. LE1

Cu ajutorul operandului de ieşire »LE1« se comută în starea de funcţionare RUN a iluminării de fundal adisplay-ului MFD şi a tastelor panoului de comandă.Prin stabilirea şi ştergerea ciclică a operandului LE1 din schema de conexiuni se pot realiza efecte de luminareintermitentă.

Starea LE1 Iluminare de fundal

0 activată, conform treptelor de iluminare setate în Meniul sistem al aparatului MFD

1 Dezactivată

Dacă MFD intră în starea STOP, iluminarea de fundal este reactivată conform setării din Meniul sistem.

6.3.2. LE2/LE3

Aparatele MFD dispun şi de alte ieşiri pentru controlul LED-urilor panoului de comandă. Aceste ieşiri suntintroduse în schema de conexiuni cu operandul de ieşire »LE2« şi »LE3«.

LE2 = LED roşu

LE3 = LED verde

Stare LE1/LE 2 LED

0 Dezactivată

160

1 Activată

6.4.Markere M şi Markere N

Markerele »M« şi »N« sunt denumite şi markere-bit sau relee auxiliare. Aceste markere-bit se utilizează pentrumemorarea stărilor booleene 0 sau 1. Conectaţi markerele-bit la câmpul schemei de conexiuni, prescurtate şi identificate pe schema de conexiuni. Peschema de conexiuni, puteţi utiliza markerele-bit fie drept bobine, cu diferite funcţii diferite, fie drept contacte(normal deschis sau normal închis).

Indicaţie: markerele»N« se pot cabla în prezent numai la aparatele easy500/700.

6.4.1. Markerele easy400/600

La un aparat easy400/600 vă stau la dispoziţie 16 markere-bit »M«.

Tip marker Conectare posibilă prin Domeniu de valori

Bit Markere locale M01 – M16 0 şi 1

Tabel: Markerele easy400/600

6.4.2. Markerele easy500/700

La un aparat easy500/700 vă stau la dispoziţie 16 markere-bit »M« şi 16 markere-bit »N«.


Bit Markere locale M01 – M16 0 şi 1

Bit Markere locale N01 – N16 0 şi 1

Tabel: Markerele easy500/700

161


6.4.3. Markerele aparatelor easy800 sau MFD

La un aparat easy800 sau MFD, vă stau la dispoziţie câte 96 markere-bit (booleene), markere-byte, markere-cuvânt şi markere-cuvânt dublu, care totuşi se suprapun (vezi tabelul Markere disponibile).Aşadar, pe lângă markerele-bit individuale, puteţi memora şi prelucra valori de 8, 16 sau 32 biţi. Markerele-bit de conectează la schema de conexiuni sau la o aplicaţie de vizualizare a aparatului MFD. Markerele-byte, cuvânt sau cuvânt dublu se utilizează în câmpul Planului modulului (în planul modulului) unuiaparat easy800 sau MFD, pentru preluarea prin NET şi suplimentar în cadrul aplicaţiei de vizualizare a unuiaparat MFD.

Indicaţie: Valorile tipurilor de date ale markerelor-byte şi ale markerelor-cuvânt sunt manevrate întotdeaunaca fiind fără semn (unsigned). Acest lucru trebuie respectat în special dacă doriţi să transferaţi ieşirea unuimodul funcţional, care poate lua valori negative, către intrarea unui alt modul funcţional şi să salvaţi datele înzona tampon de memorie din domeniul markerelor. Atunci când o variabilă utilizată poate lua valori negative, iar dumneavoastră doriţi să le memoraţi în domeniulmarkerelor, trebuie să alocaţi un marker-cuvânt dublu.


Bit (M) Markere locale M01 – M96,Markere de la distanţă* 1M01 – 1M96

0 şi 1

Byte (MB) Markere locale MB01 – MB96, Markere de la distanţă* 1MB01 – 1MB80

0 - 255

Word (MW) Markere locale MW01 – MW96, Markere de la distanţă* 1MW1 – 1MW40

0 - 65535

DWord (MD) Markere locale MD01 – MD96, Markere de la distanţă* 1MD01 – 1MD20

–2147483648 până la+2147483647

*Markerele participantului de la distanţă la o conexiune COMTabel: Markerele aparatului easy800 sau MFD

162

Indicaţie: Vă rugăm să evitaţi alocările duble accidentale ale markerelor. Astfel, puteţi activa cele 96 de markere-bit disponibile simultan şi prin primele 12 markere-byte, 6 markere-cuvânt sau 3 markere-cuvânt dublu şi să generaţi cu acestea stări nedefinite.Dacă utilizaţi markere-byte, începând cu MB13, markere-cuvânt începând cu MW07 şi markere-cuvânt dubluîncepând cu MD04, nu se poate ajunge la alocări duble cu markerele-bit, pe care le utilizaţi pe cât posibil înschema de conexiuni.Tabelul de mai jos cu markere disponibile prezintă conexiunile.

Următorul tabel cu markere disponibile vă indică modul în care puteţi utiliza direcţionat markerele-bit şipunctele unde există suprapuneri de markere-cuvânt dublu (MD), markere-cuvânt (MW), markere-byte (MB) şimarkere-bit.În stânga se găsesc markerele-bit, byte, cuvânt şi cuvânt dublu cu valorile cele mai mari, iar în dreapta cele cuvalorile cele mai mici.Markere-bit, byte, cuvânt sau cuvânt dublu.

163


164

Tabel: Markerele disponibile ale unui aparat easy800 sau MFD

6.5.P - Taste P

6.5.1. Operare cu taste cursor

Aparatele easy şi MFD oferă posibilitatea utilizării a patru taste cursor suplimentar drept intrări conectate laschema de conexiuni. Tastele sunt conectate la schema de conexiuni drept contacte »P1« până la »P4«. TasteleP pot fi activate şi dezactivate din câmpul de atribute al aparatului.

Tastele P pot fi utilizate pentru testările circuitelor sau pentru operarea manuală. Pentru service sau punerea înfuncţiune, funcţia tastelor este doar o completare inutilă.

Alocarea tastelor P (numai în cadrul aparatelor easy cu display)

Alocarea tastelor P (numai în cadrul aparatelor MFD cu modul de display şi taste de comandă)

6.6.Q - Ieşire aparat de bază

6.6.1. Q1 - Q8

Aparatele easy şi MFD au în funcţie de tip 4, 6 respectiv 8 ieşiri. Ieşirile sunt introduse în schema de conexiunicu operandul de ieşire »Q1« până la »Q8«.

165


Dispuneţi de posibilitatea de a utiliza operanzii Q drept bobină cu diferite funcţii specifice. În mod suplimentar,puteţi prelucra starea actuală a ieşirii drept contact (normal deschis sau normal închis) în mod logic în schemade conexiuni.

6.6.2. Funcţia NET

Într-un proiect easy800 şi MFD, participantul Master (numărul 1) poate acţiona asupra ieşirilor modulelordescentralizate de intrare şi ieşire (aparate fără schemă de conexiuni). În continuare, fiecare participant cu schemă de conexiuni poate avea acces la intrările şi ieşirile fizice alecelorlalţi participanţi şi le poate prelucra local. În mod suplimentar, pe lângă numărul ieşirii trebuie sămenţionaţi şi numărul de participant al aparatului, ale cărui stări de ieşire le puteţi consulta.

Alte informaţii despre subiectul NET le puleţi regăsi în capitolul Reţeaua NET.

6.7.R - Intrare aparat de prelungire

6.7.1. R1 - R12 (Cleme de intrare)

Aparatele de prelungire easy şi MFD au 12 cleme de intrare. Puteţi include stările semnalate ale clemelor deintrare în schema de conexiuni cu contactele de intrare »R1« până la »R12.

6.7.2. R15 - R16 (scurtcircuit/ suprasarcină)

Interogarea dacă la o ieşire a avut loc un scurtcircuit sau o suprasarcină se poate realiza prin R15 şi R16interne:

EASY620-D.-TE:

R16 = Markerele de curent colectiv pentru ieşirile S1 până la S4.

R15 = Markerele de curent colectiv pentru ieşirile S5 până la S8.

Stare ieşiri aparate R15 sau R16

Nu sunt prevăzute erori »0« = dezactivat (normal deschis)

Cel puţin o ieşire are o eroare »1« = activat (normal deschis)

Indicaţie: R15 şi R16 pot fi editate numai în cadrul variantelor easy-aparat de prelungire cu ieşiri tranzistor.

166

6.7.3. Funcţia NET

La proiectele de reţea, fiecare participant cu schemă de conexiuni (participant inteligent) poate avea acces laintrările şi ieşirile fizice ale celorlalţi participanţi şi le poate prelucra local. Pentru a citi stările intrărilor unui participant la NET, trebuie să menţionaţi pe lângă numărul intrării şi numărulparticipantului.

Alte informaţii despre subiectul NET le puteţi regăsi în Capitolul Reţeaua NET.

6.8.RN - Intrare-bit prin NET

Cu ajutorul operanzilor RN şi SN, puteţi transfera informaţii de tip bit de la un participant la NET la altul.

La alcătuirea programului pentru participanţii (staţiile) implicaţi în transferul de biţi, trebuie să utilizaţiîntotdeauna operanzii RN şi SN în pereche. Rezultă:

• la participantul emiţător şi la cel receptor, utilizaţi acelaşi număr de operand pentru fiecare perecheSN/RN de format

• în diagrama de conexiuni a participantului emiţător, parametrizaţi pentru operanzii SN (bobine)numărul (NET-ID) participantului receptor

• în diagrama de conexiuni a participantului receptor, parametrizaţi pentru operanzii RN (contact)numărul (NET-ID) participantului emiţător

Următorul tabel vă indică interacţiunea dintre SN şi RN:

Parametrizarea participantului emiţător Parametrizarea participantului receptor

167


1 .. 8 NET-ID al participantului receptor (staţie ţintă)

1 .. 8 NET-ID al participantului emiţător (staţie sursă)

SN: Trimitere bit RN: Receptare bit

1 ...32

Nunmărul operandului 1 ... 32 Numărul operandului trebuie să fie identic cunumărul operandului SN.

6.8.1. Exemplu RN-SN

De la participantul 2, se transmite starea tastei P P01 prin SN1 către participantul 1. La participantul 1 esteconectată starea P01 drept impuls de numărare pentru releul de contorizare »C01« prin RN1.

6.8.1.1. Participantul emiţător

Parametrizarea participantului emiţător, care emite aici pentru NET-ID1

Schema de conexiuni a participantului emiţător

168

6.8.1.2. Participantul receptor

Parametrizarea participantului receptor, care receptează aici de la NET-ID2

Schema de conexiuni a participantului receptor

6.9.S - Ieşire aparat de prelungire

6.9.1. S1 - S8

Aparatele de prelungire easy şi MFD au în funcţie de tip 6, respectiv 8 ieşiri. Ieşirile sunt introduse în schemade conexiuni cu operandul de ieşire »S1« până la »S8«.

Dispuneţi de posibilitatea de a utiliza operanzii S drept bobină cu diferite funcţii specifice. În mod suplimentar,puteţi prelucra starea actuală a ieşirii drept contact (normal deschis sau normal închis) în mod logic în schemade conexiuni.

Operandul »S« poate fi utilizat drept ieşire a unei prelungiri sau drept marker auxiliar, dacă nu este disponibilănici o prelungire. Acesta se deosebeşte de operandul »Q« numai prin faptul că nu are cleme de ieşire.

169


6.9.2. Funcţia NET

Într-un proiect 800 şi MFD, participantul Master (numărul 1) poate acţiona asupra ieşirilor modulelordescentralizate de intrare şi ieşire (aparate fără schemă de conexiuni). În continuare, fiecare participant cu schemă de conexiuni poate avea acces la intrările şi ieşirile fizice alecelorlalţi participanţi şi le poate prelucra local. În mod suplimentar, pe lângă numărul ieşirii trebuie sămenţionaţi şi numărul de participant al aparatului, ale cărui stări de ieşire le puteţi consulta.

Alte informaţii despre subiectul NET le puleţi regăsi în capitolul reţeaua NET.

6.10.SN - Ieşire bit prin NET

Cu ajutorul operanzilor SN şi RN, puteţi transfera informaţii de tip bit de la un participant la NET la altul.

La alcătuirea programului pentru participanţii (staţiile) implicaţi în transferul de biţi, trebuie să utilizaţiîntotdeauna operanzii RN şi SN în pereche. Rezultă:

• la participantul emiţător şi la cel receptor, utilizaţi acelaşi număr de operand pentru fiecare perecheSN/RN de format

• în schema de conexiuni a participantului emiţător, parametrizaţi pentru operanzii SN (bobine) numărul(NET-ID) participantului receptor

• în schema de conexiuni a participantului receptor, parametrizaţi pentru operanzii RN (contact)numărul (NET-ID) participantului emiţător

Următorul tabel vă indică interacţiunea dintre SN şi RN:

Parametrizarea participantului emiţător Parametrizarea participantului receptor

1 .. 8 NET-ID al participantului receptor (staţie ţintă)

1 .. 8 NET-ID al participantului emiţător (staţie sursă)

SN: Trimitere bit RN: Receptare bit

1 ..32

Numărul operandului 1 .. 32 Numărul operandului trebuie să fie identic cunumărul operandului SN.

170

6.10.1. Exemplu SN-RN

De la participantul 2, se transmite starea tastei P P01 prin SN1 către participantul 1. La participantul 1 esteconectată starea P01 drept impuls de numărare pentru releul de contorizare »C01« prin RN1.

6.10.1.1. Participantul emiţător

Parametrizarea participantului emiţător, care emite aici pentru NET-ID1

Schema de conexiuni a participantului emiţător

6.10.1.2. Participantul receptor

Parametrizarea participantului receptor, care receptează aici de la NET-ID2

171


Schema de conexiuni a participantului receptor

6.11.: - Salt

6.11.1. Date generale

Salturile pot fi utilizate la structurarea unei scheme de conexiuni sau drept un comutator selectiv. Indiferentdacă trebuie selectate operarea manuală sau cea automată sau diferite programe pentru maşini, acest lucrupoate fi realizat prin intermediul salturilor. Salturile constau dintr-o poziţie de despindere şi o ţintă a saltului(marker). Sunt posibile exclusiv salturi înainte.

6.11.2. Elementele schemei de conexiuni

Există până la 32 de contacte (ţinte de salt), care pot fi utilizate numai în secţiunea A. Contactul poate fi utilizatnumai drept contact normal deschis.Există până la 32 de bobine (markere de desprindere) adaptate la acestea.

172

6.11.3. Mod de funcţionare

Dacă bobina cu arc este accesată, următoarele căi de curent nu mai sunt prelucrate. În cazul în care nu sunttranscrise peste alte căi de curent care nu au realizat saltul, stările bobinelor rămân identice ca înainteasaltului. Saltul înainte se termină la primul contact, care are acelaşi număr ca şi bobina de salt.

• Bobină = desprindere din starea »1«

• Contact numai cu primele puncte de contact din stânga = ţinta saltului

Punctul de contact »salt« este întotdeauna în starea »1«.

Dacă markerul de salt nu este disponibil în general sau în direcţia înainte, se sare la sfârşitul schemei deconexiuni. Se sare, de asemenea, peste ultima cale de curent.

O utilizare multilpă a aceloraşi bobine cu arc şi a aceluiaşi contact este admisă, dacă acestea sunt utilizate înpereche.

Exemplu:

Bobină :1/domeniu sărit/ contact:1,

Bobină :1 /domeniu sărit/ contact:1 şi aşa mai departe.

Atenţie: În cazul în care căile de curent sunt sărite, stările bobinelor rămân identice. Intervalul de timp de laactivarea releului de timp se scurge în continuare.

173

7. Releu funcţional easy400/600

7.1.A - Comparator de valori analogice easy400/600

Se utilizează pentru

Dispozitiv de la versiunea nr.:

easy400 toate variantele 24-V-c.c.

easy600 toate variantele 24-V-c.c.


Variantele 24-V-c.c.ale aparatelor easy400/600 pun la dispoziţie 8 comparatoare de valori analogice A01 -A08.

Cu un comparator de valori analogice puteţi de exemplu să comparaţi mărimile de intrare analogice cu ovaloare de referinţă.Astfel puteţi controla de exemplu tensiunile primite de la senzorii conectaţi la bornele I7 şi I8.

Un comparator poate executa şase variante diferite de comparare. Sunt posibile următoarele comparaţii:I7 >= I8,I7 <= I8,I7 >= valoare de referinţă, I7 <= valoare de referinţăI8 >= valoare de referinţă, I8 <= valoare de referinţă

Contactul releului se închide, atunci cînd comparaţia are un răspuns pozitiv..Valoarea de referinţă şi cea măsurată corespund valorilor de tensiune măsurate.

Rezoluţia valorilor de tensiune:

0.0 la 10.0 V în secvenţe de 0.1-VDe la 10 la 24 V valoarea măsurată este fixată pe 10.0.

Exemple de domenii de utilizare: Mărimi analogice ale senzorilor, de exemplu pentru evaluarea măsurăriipresiunii şi temperaturii, regulator bipoziţional..

Atenţie:Pentru a evita o conectare rapidă necontrolată a bobinelor de releu, comandaţi în combinaţie cucomparatoarele de valori analogice numai bobine de releu cu funcţiile "Setare" şi "Resetare".

Dacă selectaţi din lista afişajului parametrilor opţiunea Apelare posibilă, pot fi consultaţi pe aparatparametrii modulului în timpul funcţionării. Releul funcţional poate fi simulat în EASY-SOFT .

174

Releu funcţional easy400/600

Recomandare: Alte date despre releul/modulul funcţional le găsiţi în Manualul de utilizare easy400/600..

7.2.C - Releu de contorizare easy400/600



easy400 toate

easy600 toate


175

Aparatele dispun de câte 8 relee de contorizare înainte/înapoi (Counter ) C01 - C08 . Un Releu de contorizareadună sau scarde impulsuri şi comută atunci când valoarea momentană măsurată este mai mare decâtvaloarea de referinţă. Valorile sunt cuprinse între 0000 şi 9999.Releele de contorizare se comandă prin funcţia bobinelor »Impuls de contorizare «, »Direcţia de contorizare «şi »Resetare«.Un releu de contorizare poate fi cablat pe schemă ca un contact sau ca o bobină. Releul de contorizare »C1« recepţionează impulsuri de contorizare prin bobina de contorizare »CC1«. Direcţiade contorizare poate fi modificată prin bobina de direcţionare »DC1« :

DC1 = »0«: Releul »C1« numără crescătorDC1 = »1«: Releul »C1« numără descrescător

Prin bobina »RC1« nivelul de contorizare este resetat la valoarea momentană »0« . Prin contactul »C1« puteţiimplementa nivelul de contorizare pe schemă.

Introduceţi cel puţin două valori în schema de conexiuni: În câmpul de contacte un contact de comutare, deex. »C1«. În zona de bobine o bobină numărătoare, aici »CC1«. Bobinele »RC1« şi »DC1« pot fi cablateselectiv.

Contoarele » C .. « sunt dependente de durata ciclului. În acest mod depinde şi frecvenţa maximă decontorizare de durata ciclului.

Evitaţi stările de comutaţie imprevizibile. Implementaţi fiecare bobină a unui releu o singură dată în schemă.

Calcularea frecvenţei de contorizare:

Frecvenţa maximă de contorizare depinde de lungimea schemei în easy. Numărul contactelor, al bobinelor saucircuitelor utilizate determină durata ciclului pentru o prelucrare a schemei easy. De ex.: Dacă utilizaţiEASY412-DC-TC cu numai trei căi de curent pentru contorizare, resetare şi furnizarea rezultatului la ieşire,frecvenţa de contorizare poate fi de 100 Hz. Pentru determinarea duratei unui ciclu, vă rugăm să consultaţimanualul de operare. Frecvenţa maximă de contorizare depinde de durata maximă a ciclului. Pentru calcululfrecvenţei maxime de contorizare se foloseşte următoarea formulă: Pentru calculul frecvenţei maxime denumărare se utilizează următoarea formulă:

fc = frecvenţa maximă de contorizare tc = durata maximă a ciclului0,8 = factor de siguranţă

7.2.2. Releul de contorizare şi parametrii acestuia

176


Descriere Observaţie

Parametri

Valoare dereferinţă

Modulul funcţionează în domeniul numerelorîntregi de la 0 la +9999.

Contact

C Starea »1«, dacă valoarea momentană estemai mare decât valoarea de referinţă.

Funcţiabobinei

C_ Bobină de contorizare, contorizează la oricefront pozitiv

Intrare de contorizare

D_ Indicarea direcţiei de contorizare Starea »0« = contorizare înainte, starea »1«= contorizare înapoi

RE Resetarea valorii măsurate la Zero

Timpfunctionare

- - -

Set deparametri

Apelareposibilă

Parametrii modulului pot fi vizualizaţi peaparat.

Simulare

posibilă

Recomandare: Alte date despre releul/modulul funcţional le găsiţi în Manualul de utilizare easy400/600.

177

7.3.D - Afişaj text easy600



easy600 toate aparatele cu display


178


Modul indicare text

easy600 poate afişa 8 texte cu editare liberă. Pe maxim 4 rânduri pot fi afişate câte 12 caractere pe rând.Textele pot fi editate numai cu EASY-SOFT . Acestea pot fi memorate în fişierul EASY-SOFT *.e.. sau pe placade memorie EASY-M-32K pentru easy600.

Set de caractere afişabile:Sunt permise caracterele ASCII cu majuscule sau litere mici:A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Za b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

De la această versiune EASY-SOFT sunt permise, pe lângă caracterul spaţiu şi următoarele caractere speciale: ←→↑↓ ≤≥ □ ■ “ ” ! # $ % & ' ( ) * + , - . / : ; < = > ? [ \ ] ^ _ ` { | }

La următorul link se descrie cum puteţi introduce texte cu caractere speciale.

Afişarea variabilelor

Valorile reale şi de referinţă ale releelor de timp şi ale contoarelor, valorile scalate reale ale intrării analogice I7sau I8 precum şi ora exactă pot fi afişate pe display selectiv pe rândul 2 sau 3. Aparatul easy plaseazăvariabilele pe centru.

Ora (Operandul H) este afiaşată de la rândul 5 la 9, orice altă variabilă de la rândul 5 la 8.

Suprapunerea afişajului de text şi de variabile

Dacă aţi introdus accidental text începând de la coloana 5 până la 8 (9) a rândurilor 2 şi 3, acesta este anulatde către valorile variabilelor.

Rezolvare

Introduceţi spaţii pe poziţiile vatriabilelor pentru rezervarea de locuri, dacă textul continuă după afişareavariabilelor.

Exemplu: cinci spaţii pentru ORA13:51

Scalarea domeniului de valori al intrărilor analogice

Domeniile de valori ale intrărilor analogice I7, I8 (0 la 10 V) pot fi afişate astfel:

Valoare analogică, domeniu Domeniul de valori selectabil Exemplu

0 la 10 V 0 la 9999 0000 la 0100

0 la 10 V ± 999 –025 la 050

0 la 10 V ± 9.9 –5.0 la 5.0

7.3.1.1. Utilizarea operatorilor D ca relee auxiliare

179

Releele auxiliare D1 - D8 (de la Display) se află în starea »1«, atunci când releul funcţional alocat Afişaj texteste comandat.Toate cele opt relee auxiliare funcţionează în schemă ca markeri normali M şi pot fi utilizaţi şi ca markeriremanenţi.

Activarea afişajului text.

Premisă: Aparatul easy prezintă pe display meniul Afişarea stării şi sa află în modul de funcţionare RUN.

Dacă după marker se adaugă un text, acesta este afişat în starea »1« a bobinei pe displayul easy. Releelefuncţionale D2 la D8 se comportă diferit faţă de D1.

Pentru D2 la D8 sunt valabile următoarele:

Dacă sunt prezente şi apelate mai multe texte, următorul text este afişat în mod automat după 4 s. Acestproces este repetat până când :

• nici un marker nu se mai află în starea »1«,

• a fost selectat regimul »Stop« ,

• easy nu este alimentat cu tensiune,

• prin tasta OK sau DEL + ALT s-a intrat într-un meniu (aparat),

• este afişat textul stocat pentru D1 .

Pentru D1 sunt valabile următoarele:

D1 este pregătit ca text de semnalizare alarmă. Dacă este activat D1 şi este stocat un text pentru D1, acesttext rămâne afişat până când

• bobina D1 se află în poziţia »0« ,

• a fost selectat regimul »Stop« ,

• easy nu este alimentat cu tensiune,

• prin tasta OK sau DEL + ALT s-a intrat într-un meniu (aparat),

Releul funcţional poate fi simulat în EASY-SOFT .


180


7.4.H - Ceas de comutare săptămânal easy400/600



easy400 toate aparatele »-RC(X)« sau »TC(X)«

easy600 toate aparatele »-RC(X)« sau »TC(X)«


Variantele easy cu terminaţia de tip »-RC(X)« sau »TC(X)« sunt echipate cu un ceas de timp real, pe care îlputeţi utiliza în schemă ca ceas de comutare săptămânală.easy400/600 oferă patru cesuri de comutare »H1« la »H4« pentru în total 32 de timpi de conectare. Ora este salvată în registrul intermediar în cazul căderii alimentării şi funcţionează în continuare. Releeleceasului de comutare nu mai comută însă. În starea fără tensiune contactele rămân deschise.

Fiecare ceas de comutare săptămânală cuprinde 4 canale (A, B, C şi D). Aceste canale acţionează în comunasupra contactului ceasului de comutare săptămânală. Pentru fiecare canal sunt posibile următoarele reglaje: Este valabilă fie perioada de la ziua 1 la ziua 2, de ex.luni până vineri, sau numai ziua 1. Se utilizează următoarele prescurtări pentru zilele săptămânii: Luni = Mo, Marţi = Di, Miercuri = Mi, Joi = Do,Vineri = Fr, Sâmbătă = Sa, Duminică = So.Ora ce trebuie introdusă este între 00:00 şi 23:59.

Dacă selectaţi din lista afişajului parametrilor opţiunea Apelare posibilă, pot fi consultaţi pe aparatparametrii modulului în timpul funcţionării.

Indicaţie: După conectare easy actualizează întotdeauna starea de conectare din condiţiile existente privindtimpii de comutare.

181

Exemplul 1:

Se doreşte comutarea ceasului de vineri până duminică în intervalul de la ora 10:00 la 18:00.

Diagrama de timp

Ceasul de comutare H este parametrizat în EASY-SOFT astfel:

Mască de intrare în EASY-SOFT

Exemplul 2:

Ceasul de comutare săptămânală conectează de luni până vineri între orele 6:30 şi 9:00 şi între orele 17:00 şi22:30.

182


Diagrama de timp



Exemplul 3:

Ceasul de comutare săptămânală conectează marţi la ora 18:00 şi deconectează sâmbăta la ora 6:00.

183

Diagrama de timp



Exemplul 4:

Setările intervalelor ceasului de comutare se intersectează. Ceasul conectează luni la ora 16:00, iar marţi şimiercuri deja de la ora 10:00. Ora de deconectare este de luni până miercuri la ora 22:00. Ora de deconectareeste de luni până miercuri la ora 22:00.

184


Diagrama de timp

Indicaţie: Ora de conectare şi deconectare se orientează întotdeauna după canalul care comută primul.



Exemplul 5:

Ceasul de comutare trebuie să fie conectat 24 de ore. Conectare luni la ora 0:00 şi deconectare marţi la ora0:00 .

185

Diagrama de timp



Releul de funcţii poate fi simulat în EASY-SOFT .


186


7.5.T - Releu de timp easy400/600



187

easy400 toate

easy600 toate


easy400/600 pune la dispoziţie opt relee de timp (timer ) »T1« la »T8« . Prin intermediul unui releu de timpmodificaţi durata conectării şi momentul de conectare şi de deconectare al unui contact. Timpii de temporizarereglabili se află între 10 ms şi 100 h.

Un releu de timp se integrează în schemă ca un contact (normal deschis sau normal închis). În câmpul degrupuri Funcţii de comutare se stabileşte funcţionarea releului. Releul este activat prin intrarea de comandă .»Trigger« şi poate fi resetat prin intrarea »resetare« .

Introduceţi cel puţin două valori pentu un releu de timp în schema de conexiuni: În câmpul de contacte uncontact de comutare, de ex. »T2«. În câmpul de bobine o bobină de declanşare »TT2«. Bobina de resetare»RT2« poate fi cablată în mod alternativ.

Setare minimă a intervalului de timp la

easy400: 40 mseasy600: 80 ms

Atenţie: O valoare de timp inferioară duratei maxime a ciclului »easy« poate conduce la stări de comutaţieimprevizibile.

Domeniul de reglare a duratei poate fi consultat în următorul tabel:

Parametrii Domeniu de timp şi durata de referinţă Remediu

s.ms 00.00, secunde.10ms. 00.00 ... 99.99 10 ms

m:s 00:00, minute:secunde 00:00 ... 99:59 1 s

h:m 00:00, ore:minute 00:00 ... 99:59 1 min.

Releul de timp poate prelua şase funcţii de conectare diferite:

• declanşare temporizată

• declanşare temporizată cu durată aleatorie

• revenire temporizată

• revenire temporizată cu durată aleatorie

• generatoare de impulsuri

188


• cu semnalizare

Reacţia exactă a fiecărei funcţii de comutare poate fi consultată în manualul de utilizare.

Dacă selectaţi din lista parametrilor afişaţi opţiunea Apelare posibilă, pot fi afişaţi în timpul funcţionăriiparametrii modulului.

Releul funcţional poate fi simulat în EASY-SOFT .


189

8. Releu funcţional easy500/700

8.1.A - Comparator valori analogice easy500/700



easy500 01

easy700 01


Aparatele dispun de 16 comparatoare de valori analogice / comutator de prag A01 - A16 .

Cu un comparator de valori analogice, respectiv comutator de prag, puteţi de exemplu să comparaţi mărimilede intrare analogice cu o valoare de referinţă, cu o altă valoare analogică sau o valoare măsurată a unui altreleu de funcţii. Astfel puteţi rezolva probleme simple de reglaj, cum sunt regulatoarele în două puncte.

Comparatorul de valori analogice se utilizează în schemă numai ca un contact. Acesta comută conform modului de comparare selectat de utilizator.

Intrările analogice posedă toate variantele AB, DA şi DC ale aparatului respectiv.

Intrări analogice easy500: I7 şi I8Intrări analogice easy700: I7, I8, I11 şi I12

8.1.2. Compatibilitate cu easy400 şi easy600

Dacă aveţi deja o schemă easy 400- sau easy600, se menţin funcţiile de comparare şi valorile parametrilor.Comparatorul de valori analogice al easy500 sau easy700 funcţionează ca un releu de funcţii al easy400sau easy600. Valorile de referinţă prescrise sunt transformate automat corespunzător rezoluţiei optime a intrăriloranalogice easy500/700. De exemplu valoarea de referinţă easy400/600 »5.0« este recalculată la valoarea de referinţă easy500/700»511« .


Comparaţiile posibile ale valorilor analogice se regăsesc în tabelul de mai jos Parametrii releului de funcţii lacapitolul Mod de fincţionare.Prin factorii F1 şi F2, ca intrări ale releelor funcţionale, puteţi amplifica şi adapta lungimea intrărilor respectiveale modulului I1 şi I2.

190


Intrarea OS poate fi utilizată ca offset al intrării I1.

Intrarea HY serveşte ca histereză de comutare a intrării I2 şi reacţionează atât la valorile de intrare pozitive,cât şi la cele negative.

8.1.4. Conectarea şi parametrizarea unui comparator de valori analogice în EASY-SOFT

Premise: aţi preluat în proiect un aparat easy500/700 şi l-aţi conectat la Modul de afişare-Schemă deconexiuni.

Indicaţie: Un releu funcţional Comparator de valori analogice nu trebuie activat printr-o funcţie bobină.Comparaţia are loc automat, imediat ce aparatul se află în regimul de lucru RUN. Acest releu de funcţii esteconectat numai ca un contact, care comută în funcţie de rezultatul comparaţiei.

• Poziţionaţi un operand Axx - comparator de valori analogice în schemă pe o zonă de contacte.

• Selectaţi în fereastra câmp de atribuire - registrul cu elemente din schema de montaj numărulde operand dorit, între 1 şi 16.

• În caz de nevoie modificaţi funcţia de conectare a contactului de la normal închis la normal deschis.

• În registrul Parametri efectuaţi parametrizarea valorilor de referinţă şi a regimului de lucru.

• Conectaţi contactul Axx cu o bobină adecvată.

• După caz, modificaţi declanşarea afişajului de parametri şi/sau scrieţi un comentariu despre operandulselectat.

191

8.1.4.1. Elemente din schemă şi parametri


Intrare releu defuncţii (valoarede referinţă)

I1 Valoare comparaţie 1

F1 Factor de amplificare pentru I1

(I1 = F1 * valoare)

nu este dat nici un factor din fabrică


F2 Factor de amplificare pentru I2

(I2 = F2 * valoare)

nu este dat nici un factor din fabrică

OS Offset pentru valoarea la I1, I1 OS = OS + valoareamăsurată la I1;

nu este dat offset din fabrică

HY Histereză de comutaţie pentruvaloarea lui I2, (valoarea HYeste valabilă atât pentruhistereza pozitivă cât şi pentrucea negativă) I2 HY = valoare măsurată la I2+HY, I2 HY = valoare măsurată la I2 -HY);

nu este indicată histereza din fabrică

Contact

Ax Starea »1«, atunci cândcondiţia este îndeplinită (de ex.I1 < I2 în regimul de lucru LT).

Modulul operează cu valori întregi de la -2 147 483 648 până la +2 147 483 647.

Bobina

- -

Regim de lucru

192


LT mai mic (I1 < I2) Comparaţiile GT, GE, dar şi LT, LE se deosebesc numaiprin faptul că GE şi LE comută şi la valoarea dereferinţă. Pentru ca toate comparatoarele de valorianalogice ale easy400 până la easy800 să fiecompatibile, easy500 şi easy700 dispun de cinciposibilităţi de comparaţie.

LE mai mic sau egal (I1 <= I2)

EQ egal(I1 = I2)

GT mai mare (I1 > I2)

GE mai mare sau egal (I1 >= I2)

Afişareaparametrilor

Apelare posibilă Parametrii pot fi afişaţi

Simulare

-

8.1.4.2. Selectarea operanzilor pentru intrările I1,I2, F1, F2, OS şi HY

Operator Descriere

Constantă 0 - 9999

C Ieşirea unui releu de numărare (de ex. C3QV)

IA Intrarea analogică a aparatului (I7 = IA1, I8 = IA2, I11 = IA3, I12 = IA4), în cazul în careexistă

T Ieşirea unui releu de timp (de ex. T4QV)

Recomandare: Alte informaţii despre modul (de ex.o diagramă de timp) se regăsesc în Manualul de utilizare aaparatului easy500/700 (AWB 2528-1508x).

193

8.2.C - Releu de numărare easy500/700



easy500 01

easy700 01


Aparatele deţin câte 16 relee de numărare directă şi inversă (Counter ) C01 - C16 . Releele de numărare asigură numărarea evenimentelor. Pentru aceasta adună sau scade impulsuri şi comutăca un contact, dacă valoarea reală este mai mare sau egală cu valoarea de prag superioarăt - valoarea dereferinţă. Puteţi parametriza o valoare de referinţă între 0000 şi 32000.

La variantele DA şi DC ale fiecărui aparat pot fi operate două dintre aceste relee de numărare C13 - C14 şi carelee rapide.Două alte relee de numărare, C15 - C16, pot fi utilizate de asemenea ca şi contoare rapide defrecvenţă. Prin parametrizarea modului de funcţionareeste selectată una dintre aplicaţiile descrise mai jos.Releele de contorizare pot fi comandate cu valori reale remanente.

Puteţi utiliza un releu de numărare în schema de conexiuni ca bobină sau contact (contact comutator) .

Indicaţie: Evitaţi stările neprevăzute cauzate de conexiuni greşite. Implementaţi fiecare bobină a unui releu o singurădată în schemă.Dacă utilizaţi "Contoarele rapide", nu aveţi voie să folosiţi intrarea digitală aferentă I1, I2, I3 sau I4 de peschemă simultan ca un contact! Dacă frecvenţa de numărare este > 1000 Hz, se utilizează în schemă numai o valoare aleatoare a intrării.

8.2.2. Compatibilitate faţă de easy400 şi easy600

Releele de numărare ale aparatelor easy500 sau easy700 funcţionează la fel cu releele de numărare aleeasy400 sau easy600. Dacă se doreşte, aceste numărătoare pot fi acţionate şi remanent.

194



Puteţi utiliza un releu de numărare în schema de conexiuni ca bobină sau contact (contact comutator) . Comanda contorului:Pentru pornire, oprire, schimbarea sensului de numărare sau resetare (Reset) introduceţi releul de numărareca bobină (în câmpul de bobine) în schema dumneavoastră EASY-SOFT. Apoi stabiliţi în câmpul Funcţie bobină, în care din aceste trei funcţii »Impuls de numărare«, »Direcţie denumărare« sau »Resetare« să funcţioneze bobina.Exemplu:Un releu de numărare, în regim de funcţionare normală, de ex. »C01«, recepţionează impulsuri de numărareprin bobina de numărare care trebuie conectată »CC01«. Sensul de numărare poate fi modificat prin bobina de sens de numărare »DC01« care trebuie conectatăsuplimentar. Se aplică următoarele:

• DC1 = »0«: Releul »C1« numără crescător

• DC1 = »1«: Releul »C1« numără descrescător

Prin o a treia bobină, bobina de resetare »RC01«, indexul contorului poate fi resetat la valoarea efectivă »0«.

Funcţia de comutare a contorului:Funcţiile de comutare ale numărătorului: Pentru a putea implementa în schemă indexul contorului, releultrebuie să acţioneze ca un comutator. De aceea trebuie introdus ca un contact, de ex. »C01«. În câmpul de grupuri al Câmpului de atribute stabiliţi funcţia releului ca normal deschis sau normal închis.Dacă doriţi să afişaţi rezultatul numai prin releul de funcţii D - Afişaj text, nu este necesară o conexiune de tipcontact.

8.2.4. Aplicaţii

8.2.4.1. Aplicaţii ale contoarelor normale

Contoarele normale »C01 - C12« şi contoarele »C13 - C16« utilizate în modul de funcţionare Normal suntdependente de durata ciclului. Astfel şi frecvenţa de numărare depinde de durata ciclului, iar aceasta la rândulei depinde de lungimea schemei de conexiuni easy (vezi determinarea frecvenţei de numărare).

25 Hz < fc < 200 Hz

Determinarea frecvenţei de numărare:

Numărul contactelor utilizate, al bobinelor şi al circuitelor determină durata ciclului pentru o prelucrare aschemei de conexiuni easy. Dacă utilizaţi de exemplu un aparat EASY512-DC-TC cu numai trei circuite de curent pentru numărare, resetareşi editarea rezultatului la ieşire, frecvenţa de numărare poate fi de 100 Hz. Zur Bestimmung Pentru calcululduratei ciclului consultaţi manualul de utilizare. Pentru calculul frecvenţei maxime de numărare se utilizează următoarea formulă:

195

fc = frecvenţă maximă de măsurare[Hz] a contoarelor normale easy500/700 C01 - C12tc = durata maximă a ciclului [ms]0,8 = factor de siguranţă

Exemplu pentru calculul frecvenţei maxime de numărare:

Durata maximă a ciclului este tc = 4000 µs (4 ms).fc = 0.8*1/0.008s = 100 Hz

8.2.4.2. Conectare şi parametrizare a unui contor normal în EASY-SOFT


Indicaţie: Nu este importantă ordinea în care poziţionaţi releul de funcţii mai întâi în câmpul bobinelor saucontactelor sau în care operaţi în registrul Parametri o bobină sau un contact. Este importantă însă păstrareaaceluiaşi număr de operand, dacă doriţi să parametrizaţi acelaşi releu de funcţii. Acesta este cazul de exempludacă se conectează releul de funcţii o dată ca bobină de numărare şi suplimentar ca bobină de resetare, pentruca indexul contorizării să poată fi resetat.

Un contor se introduce în schema de conexiuni ca bobină de numărare (CC1 - CC16), iar la nevoie ca uncontact (C1 - C16) . Bobina de contorizare este comandată direct cu semnale de numărare, care pot fi preluate de la intrăriledigitale sau de la conexiunile interne.La această aplicaţie de contor puteţi comanda sensul de numărare prin intermediul bobinelor DC1 la DC16.Rezultatul comparării valorii reale cu cea de referinţă este furnizat o singură dată pe perioada ciclului deprogram pentru interpretarea schemei de conexiuni. Timpul de reacţie la compararea valorii reale cu cea de referinţă este de aceea de maxim o durată a ciclului.

Contact Bobina Semnificaţie

C01 -C16

- Contactul comută , atunci când valoarea reală este mai mare sau egală cuvaloarea de referinţă.

- CC01 - CC16 Bobină de contorizare (Intrare de contorizare)Incrementare a contorului la fiecare flanc pozitiv în sensul indicat

- RC01 - RC16 Resetarea valorii măsurate a contorului la zero în starea »1«

- DC01 - DC16 Indicarea direcţiei de contoruzareEfect: Starea »0« = numărare normală, starea »1« = numărare inversă

Contacte şi bobine ale unui releu de numărare în funcţia Contor

Activarea unui contor de numărare normală

• Poziţionaţi un operand C- releu de contorizare în schemă pe un sector de bobine pentru activareafuncţiei de contorizare.

• Selectaţi în fereastra câmp caracteristici, registrul element schemă de montaj numărul dorit deoperand, între 1 şi 16. În cazul utilizării contoarelor »C1 - C12« este activat automat modul defuncţionare normală dorit.

196


• Selectaţi în registrul de elemente din schemă în câmpul de grupuri funcţie bobină funcţia Impuls denumărare necesară aici . Pe schemă este reprezentat acum operandul CCxx.

• În registrul Parametri se efectuează parametrizarea dorită a valorii de referinţă, atunci când indexulcontorului nu trebuie numai afişat, ci în funcţie de acesta, se urmăreşte declanşarea unei comutări.Consultaţi pentru aceasta şi următorul capitol Interpretarea unui contact al contorului.Ca valoare de referinţă puteţi utiliza o constantă, o intrare analogică sau valoarea reală a altor relee defuncţii (C şi T) .

• Numai dacă aţi utilizat contoarele »C13 - C16« , trebuie să selectaţi, pentru utilizarea descrisă aici decontor, şi în cîmpul de listă Mod de funcţionare, parametrul normal.

• După caz modificaţi eliberarea afişajului parametrilor şi/sau scrieţi un comentariu despre operandulselectat.

• Conectaţi bobina CCxx cu un contact adecvat pentru comanda funcţiei de contorizare. Releul de contorizare numără normal atât timp cât recepţionează impulsuri de contorizare prin bobina decontorizare CCxx iar bobina pentru sensul numărării identifică srarea »0« .

Interpretarea unui contact de contorizare

Dacă doriţi declanşarea unei comutări la atingerea unui anumit index, trebuie să poziţionaţi operandul CCxcablat ca bobină şi pe un câmp de contacte. Contactul comută , atunci când valoarea reală este mai mare sauegală cu valoarea de referinţă.

• Poziţionaţi releul de funcţii pe un câmp de contacte şi selectaţi acelaşi număr de operand atribuit bobineirespective în registrul elementelor din schemă.


• Conectaţi contactul Cxx cu o bobină adecvată pentru interpretarea rezultatului contorizării şi comparării.

Inversarea sensului de numărare

Dacă de exemplu, la atingerea unui anumit index, doriţi să inversaţi sensul de contorizare, respectiv să se facănumărare inversă, trebuie să comandaţi bobina pentru sensul de numărare.

• Pentru inversarea sensului de contorizare poziţionaţi releul de funcţii C conectat deja ca bobină decontorizare din nou pe câmpul de bobine al schemei de conexiuni.

• Selectaţi elementul din schemă cu numărul de operand între 1 şi 16 utilizat pentru procesul decontorizare normală.

• Selectaţi în continuare funcţia bobinei de stabilire a sensului de numărare. Pe schemă este reprezentatacum operandul DCxx.

• Conectaţi bobina DCxx cu un alt contact adecvat pentru comanda funcţiei de inversare a sensului decontorizare.Releul de contorizare numără invers atât timp cât recepţionează impulsuri de contorizare prin bobina decontorizare CCxx, iar bobina pentru sensul numărării identifică starea »1« .

Resetarea unui contor

• Pentru resetarea indexului contorului poziţionaţi releul de funcţii C deja cablat ca bobină de numărare încăo dată pe zona de bobine a schemei de montaj.

• Selectaţi elementul din schemă cu acelaşi număr de operand între 1 şi 16, utilizat pentruprocesul de contorizare normală.

197

• Selectaţi în continuare funcţia bobinei de resetare. Pe schemă este reprezentat acum operandul RCxx.

• Conectaţi bobina RCxx cu un alt contact adecvat pentru comanda funcţiei de resetare. Valoarea reală a releului de contorizare este setată pe zero, imediat ce bobina de resetare identificăstarea »1« .

Capacitate de comutare la atingerea domeniului de valori

Premisă: Releul de comandă easy se află în modul de lucru RUN. Bobina de contorizare CCxx identificăimpulsurile de numărare, iar bobina de resetare RCxx se află în starea »0«.

Dacă este atinsă valoarea finală 32000, această valoare este menţinută, până când se modifică sensul decontorizare. Dacă este atinsă valoarea finală 00000, această valoare este menţinută, până când se modificăsensul de contorizare.

Contactul Cxx al contorului comută, atunci când valoarea reală atinge valoarea de referinţă parametrizată.Dacă direcţia de contorizare este inversată, contactul releului revine, atunci când valoarea reală coboară subvaloarea de referinţă. Dacă nu apar noi impulsuri de numărare, se menţine valoarea reală actuală.

8.2.4.3. Aplicaţie Contor rapid

Variantele DA şi DC ale fiecărui aparat vă pun la dispoziţie două contoare rapide C13 şi C14 . Contoarele rapidefuncţionează independent faţă de durata ciclului.Domenii posibile de utilizare pentru contoarele rapide:

Înregistrarea evenimentelor, a numărului de bucăţi, şi a lungimilor, precum şi măsurarea frecvenţelor.

Frecvenţa maximă de numărare a contoarelor rapide este de 1000 Hz. Forma impulsurilor semnalelor trebuiesă fie dreptunghiulară şi trebuie să aibă un raport impuls-pauză de 1: 1.

Indicaţie: Dacă acest raport impuls-pauză nu este asigurat, durata minimă a impulsului, respectiv a pauzei,nu are voie să scadă sub tmin 0,5 ms

Este valabil: tmin = 0,5 x (1 / fmax)

tmin = durata minimă a impulsului, respectiv a pauzeifmax = frecvenţa maximă de numărare (1 kHz)

Conectare şi parametrizare a unui "Contor rapid" în EASY-SOFT


Un "Contor rapid" poate fi introdus în schemă ca bobină de eliberare a contorului (CC13/CC14) şi în caz denevoie ca un contact (C13/C14). La utilizarea ca un "Contor rapid" comandaţi sensul de numărare prin bobinele DC13 resp. DC14.

198


Contoarele rapide sunt conectate stabil cu intrările digitale I1 şi I2 , existând următoarea alocare:

• I1 intrare de contorizare rapidă pentru contorul C13

• I2 intrare de contorizare rapidă pentru contorul C14

Semnalele de numărare sunt furnizate direct de către intrările digitale la contoare.Rezultatul comparării valorii reale cu cea de referinţă este furnizat o singură dată pe perioada ciclului deprogram pentru interpretarea schemei de conexiuni. Timpul de reacţie la compararea valorii reale cu cea de referinţă este de aceea de maxim o durată a ciclului.


C13,C14

- Contactul comută , atunci când valoarea reală este mai mare sau egală cu valoareade referinţă.

- CC13, CC14 Eliberarea Contorului rapid la starea »1« (bobină conectată)

- RC13, RC14 Resetarea valorii măsurate a contorului la zero în starea »1«

- DC13, DC14 Indicarea direcţiei de contoruzareEfect: Starea »0« = numărare normală, starea »1« = numărare inversă

Contacte şi bobine ale unui releu de numărare în funcţia intrare de contorizare rapidă pentru contorul C13Contor rapid

Activarea unui contor de numărare normală rapidă


• Selectaţi în fereastra câmp caracteristici, registrul element schemă de montaj numărul dorit deoperand, 13 sau 14

• Selectaţi în registrul de elemente din schemă în zona funcţie bobină funcţia Impuls de numărare, necesarăaici pentru eliberarea contorului. Pe schemă este reprezentat acum operandul CCxx.

• Selectaţi în registrul Parametru, lista Mod de funcţionare, parametrul Viteză mare



• Conectaţi bobina CCxx cu un contact adecvat pentru comanda funcţiei de contorizare.

• Conectaţi în cazul utilizării C13 traductorul direct la intrarea digitală I1, iar pe C14 conectaţi-l la I2 .

Releul de contorizare numără atît timp cât:

• recepţionează impulsuri de numărare la intrările I1 sau I2 ,

• bobina de eliberare CCxx identifică starea »1«,

199

• bobina pentru sensul de numărare DCxx identifică starea »0« şi

• bobina de resetare RCxx identifică starea »0« .

Pentru o numărare normală simplă trebuie conectată numai bobina de eliberare, în timp ce cea de stabilire asensului de numărare şi cea de resetare pot rămâne neconectate.





Inversarea sensului de numărare

Dacă doriţi să schimbaţi sensul de numărare al contorului, trebuie să comandaţi bobina pentru schimbareasensului de numărare.

• Pentru inversarea sensului de contorizare poziţionaţi releul de funcţii C conectat deja ca bobină deeliberare din nou pe câmpul de bobine al schemei de conexiuni.

• Selectaţi în registrul de elemente din schema de conexiuni acelaşi număr de operand 13 sau 14utilizat pentru procesul de contorizare normală.

• Selectaţi în continuare funcţia bobinei de stabilire a sensului de numărare. Pe schemă este reprezentatacum operandul DCxx.

• Conectaţi bobina DCxx cu un alt contact adecvat pentru comanda funcţiei de inversare a sensului decontorizare.Releul de contorizare numără invers atât timp cât recepţionează impulsuri de contorizare prin bobina decontorizare CCxx, iar bobina pentru sensul numărării identifică starea »1« .

Resetarea unui contor

• Pentru resetarea indexului contorului poziţionaţi releul de funcţii C deja cablat ca bobină de eliberare încăo dată pe zona de bobine a schemei de montaj.

• Selectaţi în registrul de elemente din schema de conexiuni acelaşi număr de operand 13 sau 14utilizat pentru procesul de contorizare .

• Selectaţi în continuare funcţia bobinei de resetare. Pe schemă este reprezentat acum operandul RCxx.

• Conectaţi bobina RCxx cu un alt contact adecvat pentru comanda funcţiei de resetare. Valoarea reală a releului de contorizare este setată pe zero, imediat ce bobina de resetare identificăstarea »1« .

Capacitate de comutare la atingerea domeniului de valori

200


Premisă: Releul de comandă easy se află în modul de lucru RUN. Bobina de eliberare CCx se află în starea »1«şi bobina de resetare RCx în starea »0«.

Contactul releului C13 (14) al contorului comută, atunci când valoarea reală atinge valoarea de referinţă. Dacădirecţia de contorizare este inversată, contactul releului revine, atunci când valoarea reală coboară subvaloarea de referinţă.Dacă nu se înregistrează impulsuri noi de numărare, respectiv eliberarea contorului prin CC13 (14), valoareareală curentă se păstrează.Dacă este atinsă valoarea finală 32000, această valoare este menţinută, până când se modifică sensul decontorizare. Dacă este atinsă valoarea finală 00000, această valoare este menţinută, până când se modificăsensul de contorizare.

8.2.4.4. Aplicaţie Contor de frecvenţă

Variantele DA şi DC ale fiecărui aparat vă pun la dispoziţie două contoare de frecvenţă C15 şi C16 . Contoarelede frecvenţă funcţionează independent faţă de durata ciclului.Aplicaţii posibile pentru contoare de frecvenţăC15 şi C16 sunt calculul turaţiei, măsurarea volumului prin contorul de volume sau supravegherea turaţiei unuimotor.

Frecvenţa de numărare şi forma impulsului

Frecvenţa minimă de numărare a contoarelor de frecvenţă este de 4 Hz, iar frecvenţa maximă de numărareeste de 1000 Hz.

4 Hz < fc < 1000 Hz

Forma impulsurilor semnalelor trebuie să fie dreptunghiulară şi trebuie să aibă un raport impuls-pauză de 1: 1.

Indicaţie: Dacă acest raport impuls-pauză nu este asigurat, durata minimă a impulsului, respectiv a pauzei,nu are voie să scadă sub tmin 0,5 ms

Este valabil: tmin = 0,5 x (1 / fmax)

201

tmin = durata minimă a impulsului, respectiv a pauzeifmax = frecvenţa maximă de numărare (1 kHz)

Procedee de măsurare

Impulsurile sunt numărate la intrare, timp de o secundă, independent faţă de durata ciclului, şi astfel estecalculată frecvenţa.Rezultatul măsurării este furnizat ca valoare reală.

Rezultatul comparării valorii reale cu cea de referinţă este furnizat o singură dată pe perioada ciclului deprogram pentru interpretarea schemei de conexiuni.Timpul de reacţie la compararea valorii reale cu cea de referinţă este de aceea de maxim o durată a ciclului.

Conectarea şi parametrizarea unui contor de frecvenţă în EASY-SOFT


Un Contor de frecvenţă poate fi introdus în schemă ca bobină de eliberare a contorului (CC15/CC16) şi în cazde nevoie ca un contact (C15/C16). În cazul utilizării ca un contor de frecvenţă bobinele DC15 resp. DC16 nu au nici un efect.


C15,C16

- Contactul comută , atunci când valoarea reală este mai mare sau egală cu valoareade referinţă.

- CC15, CC16 Eliberarea Contorului de frecvenţă la starea »1« (bobină conectată)

- RC15, RC16 Resetarea valorii măsurate a contorului la zero în starea »1«

- DC15, DC16 nu are efect

Contacte şi bobine ale unui releu de numărare în funcţia Contor de frecvenţă

Contoarele de frecvenţă sunt conectate stabil cu intrările digitale I3 şi I4 , existând următoarea alocare:

202


• I3 Intrare de numărare pentru Contorul de frecvenţă C15

• I4 Intrare de numărare pentru Contorul de frecvenţă C16

Semnalele de numărare sunt furnizate direct de către intrările digitale la contoare. Un contor de frecvenţămăsoară valoarea curentă.Rezultatul comparării valorii reale cu cea de referinţă este furnizat o singură dată pe perioada ciclului deprogram pentru interpretarea schemei de conexiuni. Timpul de reacţie la compararea valorii reale cu cea de referinţă este de aceea de maxim o durată a ciclului.

Activarea unui contor de frecvenţă


• Selectaţi în fereastra câmp caracteristici, registrul element schemă de montaj numărul dorit deoperand, 15 sau 16.

• Selectaţi în registrul de elemente din schemă în câmpul de grupuri Funcţie bobină funcţia Impuls denumărare, necesară aici pentru eliberarea contorului. Pe schemă este reprezentat acum operandul CCxx.

• Selectaţi în registrul Parametru, lista Mod de funcţionare, parametrul Frecvenţă.



• Conectaţi bobina CCxx cu un contact adecvat pentru eliberarea contorului de frecvenţă.

Indicaţie: Un contor de frecvenţă activat măreşte durata ciclului aparatului, şi astfel reduce viteza deprelucrare a schemei de conexiuni. Declanşaţi măsurarea frecvenţei numai în timpul acelor faze de prelucrare,în care doriţi prelucrarea valorilor măsurate.

• În cazul utilizării C15 conectaţi traductorul direct la intrarea digitală I3, iar pentru C16 conectaţi-l la I4.

Contorul de frecvenţă calculează o valoare măsurată, atât timp cât:

• recepţionează impulsuri de numărare la intrările I3 sau I4 ,

• bobina de eliberare CCxx identifică starea »1«,

• bobina de resetare RCxx identifică starea »0« .

Pentru măsurarea simplă a frecvenţei trebuie conectată numai bobina de eliberare, iar bobina de resetarepoate rămâne neconectată.



203



Capacitate de comutare la atingerea valorii de referinţă

Premisă: Releul de comandă easy se află în modul de lucru RUN. Bobina de eliberare CCx se află în starea »1«şi bobina de resetare RCx în starea »0«.

După ce a fost măsurată prima dată frecvenţa peste valoarea de referinţă parametrizată, contactul respectivC15 (16) comută în starea »1«. Dacă ulterior valoarea măsurată este mai mică decât valoarea de referinţă,contactul comută din nou în starea »0«. Retragerea eliberării fixează valoarea reală pe zero şi contactul C15(16) comută în starea »0«.

8.2.4.5. Elemente ale schemei de conexiuni şi parametri


Intrare releu defuncţii

Valoare de referinţă Modulul funcţionează în domeniulnumerelor întregi de la 0 la +32000.

Trebuie să indicaţi numai o singură dată ovaloare, chiar dacă utilizaţi releul denumărare în schema de conexiuni atât cabobină cât şi ca un contact.

Ieşire releu defuncţii

C Valoare întreagă între 0 şi +32000

Această ieşire poate fi utilizată cavaloare de referinţă pentru releul detimp T, alte relee de contorizare C şicomparatorul de valori analogice A,precum şi ca valoare reală pentruAfişajul de text D.

Contact

204


Cx Starea »1«, dacă valoarea momentanăeste mai mare decât valoarea dereferinţă.

Funcţia bobinei Denumire:

Impuls denumărare/Bobină deeliberare

Bobină de contorizareFuncţionarea în contor normal:contorizează în fiecare flanc pozitiv îndirecţia dată Funcţionarea în contor rapid/ contor defrecvenţă:Bobină de revenire

CCx

Sens de contorizare Indicarea sensului de contorizare pentrumodurile de funcţionare "Contor normalşi rapid".Funcţionare: Starea »0« = numărarenormală, starea »1« = numărareinversă

DCx

Resetare Bobină de resetareFuncţionare: setează valoarea reală lazero în starea »1«

RCx

Mod de funcţionare

Normal Contor înainte-înapoi:Intrarea maximă de impuls depinde delungimea schemei în easy.

Contoarele C01 - C12 prin intrări sauconexiuni diverse

Viteză mare Contor înainte-înapoi mai rapid:Intrare de impuls până la 1000 Hz

Contoarele C13 - C14 prin intrările I1 şiI2 ale variantelor DA şi DC

Frecvenţă Contor de frecvenţă:Intrare de impuls/ impulsuri până la1000 Hz

Contoarele C15 - C16 prin intrările I3 şiI4 ale variantelor DA şi DC

Afişaj parametri

Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi peaparat.

Simulare

-

8.2.4.6. Selectarea operandului pentru indicarea valorii de referinţă

Operand Descriere

Constantă 0 -32000

C Ieşirea unui releu de contorizare (de ex. C3QV)

205

IA Intrarea analogică a aparatului (I7 = IA1, I8 = IA2, I11 = IA3, I12 = IA4), în cazul în careexistă

T Ieşirea unui releu de timp (de ex. T4QV)

8.2.4.7. Remanenţă

Unele relee de contorizare pot fi comandate cu valori reale remanente. În cazul în care un releu de contorizareeste remanent, valoarea reală se păstrează la schimbarea modului de funcţionare de la RUN la STOP, precumşi la întreruperea tensiunii de alimentare. Dacă easy este pornit în modul RUN , releul de contorizarefuncţionează în continuare cu valoarea reală memorată şi protejată faţă de tensiunea nulă.

În imaginea proiect selectaţi în registrul sistem, care dintre releele de contorizare C5 la C7, C8 şi C13 la C16trebuie comandate remanent.O valoare reală remanentă necesită un spaţiu de memorie de 4 Byte .


206


8.3.D - Afişaj text easy500/700



easy500 01

easy700 01

easy500/700 10, cu seturi de caractere noi »Chirilic«.


Afişaj textAparatele easy500/700 dispun de câte 16 relee de funcţii de tipul Afişaj text pentru reprezentarea pe display atextelor cu editare liberă.Pe maxim 4 rânduri pot fi afişate 12 caractere pe rând. Textele pot fi editate numai cu EASY-SOFT . Acesteapot fi salvate în siguranţă în fişierul EASY-SOFT .e.. sau pe placa de memorie EASY-M-32K pentrueasy500/700 .

Set de caractere afişabile:Sunt permise caracterele ASCII cu majuscule sau litere mici.A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z.a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z.0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

De la această versiune EASY-SOFT sunt permise, pe lângă caracterul spaţiu şi următoarele caractere speciale: ←→↑↓ ≤≥ □ ■ “ ” ! # $ % & ' ( ) * + , - . / : ; < = > ? [ \ ] ^ _ ` { | }


Afişare variabileValorile măsurate şi de referinţă ale releelor de funcţii, valorile măsurate scalate ale intrărilor analogice,precum şi ora curentă şi data pot fi reprezentate selectiv pe rândurile de display 2 sau 3. Aparatul easyordonează variabilele începând de la coloana 5.

8.3.2. Compatibilitate cu easy600

207

Afişajul text al easy500 sau easy700 funcţionează identic cu afişajul text al easy600. Dacă încărcaţi o diagramă easy600 existentă, funcţiile de afişare text existente se menţin.


Releul de funcţii Afişaj de text D = »Display« funcţionează ca un marker normal M. Un text pregătit este afişatîn starea »1« a bobinei (Dx) . Pentru aceasta, easy trebuie să se afle în regimul de lucru RUN, iar înainteaafişării textului să fie afişat regimul de lucru.Dacă starea bobinei (Dx) revine din nou la valoarea »0«, displayul easy prezintă din nou după 4 s afişarearegimului.

Suprapunerea afişajului text şi afişării variabilelorDacă aţi introdus accidental text începând de la coloana 5 a rândurilor 2 şi 3, acesta este anulat de cătrevalorile variabilelor. SoluţieIntroduceţi în poziţiile variabilelor spaţii de rezervă, dacă textul trebuie să continue după afişarea variabilelor.Exemplu: cinci spaţii pentru ORA13:51

8.3.3.1. Reacţie diferită a releelor de funcţii D01 şi D02 până la D16

Pentru releul de funcţii D01 sunt valabile următoarele:

D01 este pregătit pentru afişarea unui text de avertizare. Dacă este comandat D01 şi este introdus un textpentru D01, acest text rămâne pe afişaj până când

• bobina D01 se află în starea »0« .

• a fost selectat regimul de lucru Stop.

• easy nu este alimentat cu tensiune.

• prin tastele OK sau DEL + ALT s-a intrat într-un meniu.

Pentru releele de funcţii D02 la D16 sunt valabile următoarele:

Dacă sunt comandate mai multe texte, se afişează automat, secvenţial după 4 s, textul următor . Acest processe repetă pînă când

• nici o bobină de afişaj text nu mai este în starea »1« .

• a fost selectat regimul de lucru Stop.


• prin tastele OK sau DEL + ALT s-a intrat într-un meniu.

• a fost introdusă o valoare de referinţă.

• este afişat textul prevăzut pentru D01.

208


8.3.4. Conectarea şi parametrizarea unui releu de funcţii afişaj de text în EASY-SOFT


8.3.4.1. Activarea unui releu de funcţii Afişaj de text

• Poziţionaţi un operand D - Afişaj text pe diagramă pe un câmp de bobine pentru a putea activa unafişaj text.

• Selectaţi în fereastra câmpul de caracteristici, registrul element de diagramă numărul de operand dorit,între 1 şi 16 şi funcţia de bobină, de exemplu contactor. Pe diagramă este reprezentat acum simbolulcontactorului cu operandul Dxx.

• Pentru introducerea ulterioară de text, acţionaţi în registrul Parametri direct butonul cu acelaşi nume(vezi: Generare text pentru releul funcţional Afişaj text).

• Pentru afişarea mixtă de text şi valori ale variabileor, trebuie să selectaţi în lista OP operandul dorit (vezi:Parametrizarea variabilelor pentru un releu funcţional Afişaj text ).

• Conectaţi bobina xDxx cu un contact adecvat pentru comandă.

8.3.4.2. Interpretarea unui contact de afişaj text

Dacă doriţi să verificaţi dacă un releu de funcţii D de afişaj text comandat ca bobină a comutat, trebuie săconectaţi acest releu de funcţii şi ca un contact.

• Poziţionaţi releul de funcţii D pe un câmp de contacte şi selectaţi în registrul de elemente din diagramăacelaşi număr de operand pe care l-aţi atribuit bobinei respective.

• În caz de nevoie modificaţi funcţia de comutare a contactului din normal închis în normal deschis.

• Conectaţi acest contact Dxx în diagramă.

8.3.4.3. Resetarea releului de funcţii Afişaj text

• Pentru resetarea releului de funcţii afişaj text şi a contactului întrerupător aferent, poziţionaţi releul defuncţii D conectat deja ca bobină încă o dată pe câmpul de bobine al diagramei.

• Selectaţi în registrul de elemente din diagramă numărul de operand între 1 şi 16 utilizat dejapentru activare şi funcţia bobinei de resetare. Pe diagramă este reprezentat acum operandul RDxx

• Conectaţi bobina RDxx cu un contact adecvat pentru comandă.

8.3.4.4. Realizare text la releul de funcţii afişaj text

209

Imagine: Introducere de text în modulul funcţional Afişaj text

• Activaţi în registrul Parametri câmpul Introducere text.

Se deschide dialogul Introducere text cu cele patru rânduri editabile de display.

• Introduceţi fiecare text de max. 12 caractere pe rândurile dorite ale displayului.

Dacă aţi preluat şi variabile pe afişaj, acestea sunt reprezentate pe rândul de display 2 sau 3 ca o serie desimboluri speciale ##### .

Indicaţie: La introducerea textului vizualizarea conectată oferă o imagine exactă despre aspectul rândurilor detext cu eventuale rezervări pentru variabile.

• Activaţi vizualizarea câmpului de conectare.>>.

În jumătatea inferioară a dialogului se deschide previzualizarea cu rândurile de text editate.

Înapoi la activarea unui releu de funcţii de afişaj text.

8.3.4.5. Parametrizarea variabilelor pentru un releu de funcţii afişaj text

Pentru afişarea variabilelor de pe rândul de display 2 utilizaţi câmpurile de listă superioare OP, Nr., etc., iarpentru rândul 3 de display câmpurile de listă inferioare. Ca variabile pot fi reprezentate valorile măsurate alereleelor de funcţii, valorile măsurate scalabile ale intrărilor analogice, precum şi ora exactă şi data curentă.

210


Ora exactă (operand DH) este afişată de la coloana 5 la coloana 9. Rândurile de display 1 şi 4 sunt rezervateexclusiv pentru afişaj de text.

• Selectaţi în registru parametrul, cîmpul de liste OP operandul dorit.

În zona previzualizare apare, ca loc de rezervare pentru variabilă, o serie de caractere speciale #####. Dacădoriţi să se afişeze ora exactă sau data, nu sunt necesare alte date parametrizate. Dacă doriţi să afişaţi ovaloare de referinţă a unui releu de funcţii sau o valoare măsurată a unei intrări analogice, trebuie să selectaţisuplimentar în câmpul de listă Nr. numărul dorit de operand.

• Selectaţi în lista nr.numărul operandului dorit.

• Parametrizaţi valoarea măsurată dorită sau pe cea de referinţă.

• La nevoie, acţionaţi butonul Scalare domeniu de valori,dacă doriţi să se afişeze o intrare analogică scalată.

• Selectaţi opţiunea editabil, dacă doriţi să permiteţi efectuarea de modificări ale valorilor de referinţă decătre utilizator în timpul funcţionării.


• Editaţi după caz textul de afişat înainte şi după variabile sau pentru rândurile de display 1 şi 4 prin câmpulde comutare Introducere text. Vezi: Generare text pentru releul funcţional Afişaj text).

Indicaţie: Dacă doriţi să afişaţi pe rândurile 2 sau 3 combinat text şi variabile, puteţi introduce, pentruevitarea suprapunerilor în poziţiile variabilelor începând de la coloana 5 orice caractere pentru rezervareaspaţiului. Aceste 4 la 8 caractere sunt anulate pe display de către valorile variabilelor.În zona de previzualizare poziţiile ocupate de variabile sunt simbolizate de şirul de caractere ##... .

Înapoi la activarea unui releu de funcţii de afişaj text.

8.3.4.6. OP

În câmpul OP selectaţi operandul (variabila), pe care doriţi numai să o afişaţi sau să o afişaţi şi să o modificeutilizatorul. Pot fi reprezentate valorile măsurate curente ale: Valorile reale sunt afişabile de la:

• C - releu de numărare,

• DH - ora exactă (Display Hour),

• I - Mărimea variabilă a unei intrări analogice

• O - Contor al orelor de funcţionare,

• T Releu de timp şi

• DD - Data (Display Date)

Pot fi modificate suplimentar, cu respectarea condiţiilor limită de mai jos, valorile de referinţă ale:

• C - Releului de numărare şi

• T Releului de timp

211

8.3.4.7. Nr.

În cîmpul Nr. selectaţi numărul operandului conectat sau al releului de funcţii, al cărei variabilă doriţi să oafişaţi.

8.3.4.8. Valoare de referinţă

În câmpul Valoare de referinţă selectaţi, numai pentru releele de funcţii Releu de numărare sau Releu de timp,dacă doriţi să permiteţi o modificare a valorii de referinţă în timpul funcţionării.Pentru releul de funcţii T puteţi introduce cîte două valori de referinţă pentru temporizare în regimurile de lucruTemporizare de declanşare şi revenire fără, respectiv cu durată aleatorie şi în regimul de lucru Semnalizare. Pentru releul de funcţii Releu de timp poate fi editat în anumite regimuri de lucru o a doua valoare de referinţăde temporizare. Introducerea valorii de referinţă se face de către utilizator în timpul funcţionării prin tastele aparatului easy,dacă a fost selectată această opţiune.

8.3.4.9. Opţiune editabil

Opţiunea editabil este selectată atunci când doriţi să permiteţi modificarea valorii unei variabile prin tastele deoperare.

8.3.4.10. Domeniul de valori pentru IA..

• Activaţi, cu operand parametrizat I, câmpul de comutare Scalare domeniu de valori.

Se deschide dialogul Scalare domeniul de valori al intrărilor analogice cu rândurile 1 - 4. În acestepatru rânduri puteţi, individual pentru fiecare rînd de text, să parametrizaţi formatul de ieşire al câte uneiintrări analogice. Formatul de ieşire este determinat de parametrizarea afişării şi a domeniului.

Scalarea domeniului de valori al intrărilor analogice

Reprezentare: Aici puteţi determina formatul de ieşire al valorii analogice. Valoarea analogică propriu zisă se poate încadranumai între 0 şi 10 V. La această determinare a domeniului de reprezentare deosebiţi mai întâi dacă aveţi nevoie de o editare fărăsemn (0 la 9999) sau cu semn. În cadrul unei editări cu semn puteţi deosebi de asemenea dacă aceasta estecu numere întregi (± 999) sau în formatul zecimal (± 9.9). Acest ultim format se recomandă atunci cândvaloarea analogică oscilează numai într-un domeniu restrâns.

Domeniu:Suplimentar puteţi scala valoarea afişată. Atribuiţi domeniului selectat pentru reprezentare un domeniuimagine. Acest domeniu imagine, scala, se prezintă convenţional prin indicarea de la la. Astfel se fixează o valoareminimă şi una maximă pentru editare (vezi tabel scalare a valorilor intrărilor analogice). Valoarea afişajuluieste transformată conform raportului »Domeniu de afişare/Domeniu imagine« .

• Confirmaţi datele prin tasta OK.

212


La sfârşitul rândului respectiv, EASY-SOFT activează datele dumneavoastră prin afişarea de la: .... pânăla: .....

Domeniile de valori (0 la 10 V) ale intrărilor analogice I7, I8 (easy500) sau I7, I8, I11 şi I12 (easy700) potfi afişate astfel:

Valoare analogică

Reprezentare:

Domeniu:

de la la

Exemplu:

de la la

întotdeauna 0 la 10 V

±9.9

-9.9 9.9

sau

9.9 -9.9

-1 4

4 -1

±999

-999 999

sau

999 -999

-10 40

40 -10

0 la 9999

0 9999

sau

9999 0

0 5000

5000 0

Tabel: Scalarea valorilor analogice de intrare

Parametrizare exemplu - Intrare analogică IA, scalare domeniu de valori

213

Problemă:Valoarea analogică de analizat oscilează între 2 V şi 7 V.Pentru o valoare analogică de 2 V trebuie furnizată o valoare de temperatură de -25° , iar pentru 7 V otemperatură de +55°.

Soluţie:Reprezentare:±999 Domeniu: de la-37 la + 73

Următorul tabel prezintă corelaţia dintre valoarea analogică şi datele cuprinse la de la până la, deci alocareadomeniului imagine

Valoare analogică Domeniu: de la... la

10 V + 73

..... .....

7 V + 55

..... .....

2 V - 25

..... .....

0 V - 37

Tabel: Alocarea valorii analogice şi a domeniului de imagini

8.3.4.11. Elemente ale diagramei de conexiuni şi parametri


Contact

Dxx Modulul de text este activ.

Funcţia bobinelor Denumire

214


Eliberare -

posibilă prin funcţiile:

Contactor,scurtcircuit, setarecontactor negat, flancnegativ şi flancpozitiv;

Resetare -

Funcţionare ca bobină de eliberare:

Dacă releul funcţional recunoaşte o condiţie de activare, carecorespunde cu funcţia selectată de eliberare, display-uleasy500/700 afişează un indicator de text. De exemplu, untext este afişat atâta timp cât starea »1«, se menţine lafuncţia selectată de eliberare Contactor.

Afişajul text este şters din nou, în cazul în care condiţia deactivare nu mai este îndeplinită.

Dacă aţi selectat funcţia de eliberare Setare, afişajul text esteşters numai atunci când bobina se resetare recunoaşte unschimb de flancuri.

Funcţionarea ca bobină de resetare:

La starea »1« afişajul text este şters şi contactul de comutareaferent este resetat (Reset).

După ce afişajul text a fost şters, este afişat din nou pedisplay-ul easy indicatorul de stare.

Dxx

SDxx

RDxx

Afişareaparametrilor

- -

Simulare

posibilă

8.3.5. Remanenţă

În aspectul de proiect selectaţi în registrul Sistem , dacă ob starea contactelor de afişaj text D01 - D08trebuie menţinută remanentă. Această valoare de stare se păstrează la schimbarea modului de funcţionare dinRUN în STOP, precum şi la întreruperea tensiunii de alimentare. Dacă easy este pornit în modul RUN ,programul începe cu valoarea de stare memorată şi protejată faţă de tensiunea nulă.

215


8.4.Z - Reset master



easy500 01

easy700 01


Aparatele sunt echipate cu trei relee de funcţii Reset master Z01 - Z03 .

Releul de funcţii Reset master permite setarea în starea »0« a markerilor şi a tuturor ieşirilor printr-o singurăcomandă. În funcţie de regimul de lucru pot fi resetate numai ieşirile, numai markerii sau ambele.Puteţi utiliza un releu de funcţii Reset master în schema de conexiuni ca bobină sau contact (contactcomutator) .


În funcţie de modul de funcţionare se setează ieşirile sau markerii în starea "0" în cazul unui front pozitiv sau astării "1" a bobinei. Poziţia bobinei în diagramă nu este relevantă. O resetare master are întotdeauna prioritatemaximă.Contactele Z1 la Z3 urmează regimul bobinei proprii.

8.4.3. Conectarea şi parametrizarea unui releu funcţional Reset master în EASY-SOFT


• Pentru resetarea operanzilor doriţi, poziţionaţi un releu de funcţii Z întotdeauna pe un câmp de bobine aldiagramei.

• Selectaţi pentru resetarea ieşirilor Q1 - Q8 şi S1 - S8 în fereastra câmp de caracteristici, registruldiagramei de conexiuni, numărul de operand »1« sau

• selectaţi pentru resetarea domeniilor de markere M1 - M16 şi N1 - N16 în diagrama de conexiuni numărulde operand »2« sau

216


• selectaţi pentru resetarea comună a ieşirilor şi domeniilor de markere din registrul diagrama de conexiuninumărul de operand »3«.

• Conectaţi bobina Z0x cu un contact adecvat pentru comandă.

• După caz, scrieţi un comentariu despre operandul selectat.

Dacă doriţi să verificaţi dacă un releu de funcţii comandat ca bobină a comutat, trebuie să conectaţi acest releude funcţii comandat ca un contact păstrând acelaşi număr de operand.

• Poziţionaţi releul de funcţii pe un câmp de contacte şi selectaţi acelaşi număr de operand atribuit bobineirespective în registrul elementelor din diagramă.

• Dacă este necesar, transformaţi funcţiile de comutare ale contactelor de la normal închis la normaldeschis.

• Conectaţi contactul Z0x cu o bobină adecvată pentru scopuri de semnalizare, de exemplu ieşirea Q1.

Nu contează ordinea în care poziţionaţi releul de funcţii într-un câmp de bobine sau de contacte. Esteimportantă însă păstrarea aceluiaşi număr de operand, atunci când doriţi să parametrizaţi acelaşi releu defuncţii.

8.4.3.1. Elemente de diagramă şi parametri


Contact

Zx Starea »1«, dacă bobina Zx identifică unfront pozitiv sau starea »1«.

Funcţia bobinei

Bobină trigger Releul de funcţii Reset master este pornitla identificarea unui front pozitiv(trigger) sau a stării »1« (Enable) şi seefectuează resetarea respectivă.

ZxReleul de funcţii Reset master comandatde una din cele trei bobine disponibile Z1 -Z3, în unul dinda următoarele regimuri delucru.

Timp functionare

Z1 ieşirile Q1 la Q8 şi S1 la S8 sunt resetateîn starea »0« .

Z2 domeniile markerelor M1 la M16 şi N1 la N16 sunt resetate la starea »0« .

Z3 acţionează simultan pe Q1 la Q8, S1 laS8, M1 la M16 şi N1 la N16.

Afişaj parametri

- -

217

Simulare

-


8.5.O - Contor al orelor de funcţionare



easy500 01

easy700 01


Aparatele sunt echipate cu câte patru contoare independente ale orelor de funcţionare.

Cu ajutorul acestui contor al orelor de funcţionare puteţi înregistra de exemplu duratele de funcţionare ainstalaţiilor, utilajelor sau a componentelor de utilaje. În cadrul domeniului de valori admis 0 - 999999 puteţi introduce o valoare de referinţă. Astfel pot fi depistateşi semnalizate duratele operaţiilor de întreţinere.

Indexul contorului se menţine şi în cazul pierderii tensiunii de alimentare.Puteţi utiliza un releu de numărare în schema de conexiuni ca bobină sau contact (contact comutator) .

Indicaţie: O anulare a valorii măsurate se face exclusiv prin bobina de resetare!Chiar şi acţiuni cum sunt schimbarea regimului de lucru RUN -> STOP, tensiune Pornit -> Oprit, ştergere,modificare program sau încărcarea unui program nou nu anulează valoarea momentană a contorului pentruorele de funcţionare.

218



Dacă bobina de numărare TO este setată în starea „1“, contorul creşte cu o unitate valoarea reală în fiecaresecundă (ritm de bază: 1 secundă).

Dacă valoarea măsurată atinge valoarea de referinţă pentru ND, contactul NI menţine atât timp cât valoareamăsurată este mai mare sau egală cu valoarea de referinţă.

Valoarea măsurată rămâne memorată în aparat, până când bobina de resetare RO este comandată în starea„1“. Ulterior valoarea măsurată este resetată la zero.

8.5.2.1. Precizia contorului pentru orele de funcţionare

Deoarece contorul orelor de funcţionare contorizează în secunde, la deconectarea unui aparat se pot pierdenumai maxim 999 ms.

8.5.3. Conectarea şi parametrizarea unui contor al orelor de funcţionare în EASY-SOFT


8.5.3.1. Activarea unui contor al orelor de funcţionare

• Poziţionaţi un operand O - contor ore de funcţionare în diagramă pe un sector de bobine pentruactivarea funcţiei de contorizare.

• Selectaţi în fereastra câmp de atribuire - registrul element de diagramă numărul dorit de operandîntre 1 şi 4 şi funcţia bobinei trigger.

• În registrul Parametri se efectuează parametrizarea valorii de referinţă în ore, atunci când indexulcontorului nu trebuie numai afişat, ci în funcţie de acesta, se urmăreşte declanşarea unei comutări.

• După caz, modificaţi declanşarea afişajului parametrilor şi/sau scrieţi un comentariu despre operandulselectat.

• Conectaţi bobina O0x cu un contact adecvat pentru comandă. Contorul orelor de funcţionarecontorizeazăcrescător atât timp cât bobina este comandată cu starea »1« .

8.5.3.2. Interpretarea unui contact al contorului orelor de funcţionare

Dacă doriţi declanşarea unei comutări la atingerea unui anumit index, trebuie să poziţionaţi operandul O0xcablat ca bobină şi pe un câmp de contacte. Contactul comută atunci cînd valoarea măsurată este mai maresau egală cu valoarea de referinţă.

• Poziţionaţi releul de funcţii pe un câmp de contacte şi selectaţi în registru elementul din diagramă cuacelaşi număr de operand atribuit bobinei respective.


• Conectaţi contactul O0x cu o bobină adecvată.

219

8.5.3.3. Resetarea unui contor al orelor de funcţionare

• Pentru resetarea indexului contorului poziţionaţi releul de funcţii O0x deja cablat ca bobină de contorizareîncă o dată pe zona de bobine a diagramei de conexiuni.

• Selectaţi elementul din diagramă cu numărul de operand între 1 şi 4 utilizat pentru procesul decontorizare şi funcţia de resetare a bobinei.

• Conectaţi bobina O0x cu un contact adecvat pentru comandă.

Nu este importantă ordinea în care poziţionaţi releul de funcţii mai întâi în câmpul bobinelor sau contactelor sauîn care operaţi în registrul Parametri o bobină sau un contact. Importantă este selectarea de fiecare dată aaceluiaşi număr de operand, atunci când doriţi să parametrizaţi acelaşi releu de funcţii.

8.5.3.4. Elemente de diagramă şi parametri


Intrare releu defuncţii (valoare dereferinţă)

S Valoare de referinţă Indicare în ore,

0 - 999999Contorul orelor de funcţionarepoate astfel contoriza în domeniulsău de la 0 ore până la mult peste100 de ani.

Contact

Oxx Contactul comută atunci când valoareamăsurată este mai mare sau egală cu valoareade referinţă.

Funcţia bobinelor

Eliberare -

posibilă prin funcţia deprotecţie.

Resetare -


La starea »1« contorul incrementează în ritmde minute.

Funcţionarea ca bobină de resetare: La starea»1« contorul-valoare reală este setat înapoi.

Oxx

ROxx

Regim de lucru

- -

Afişare parametri

Apelare posibilă Parametrii pot fi citiţi de pe afişaj.

Simulare

220


- -

8.5.3.5. Selectarea operanzilor pentru intrarea »S«

Operator Descriere

Constantă 999999


8.6.T - Releu de timp easy500/700



easy500 01

easy700 01


221

Aparatele dispun de 16 relee de timp T01 la T16.

Cu un releu de timp ( timer ) reprezentaţi funcţia de temporizare, prin care modificaţi durata de conectare şiora de conectare şi de deconectare a contactului releului de timp. Duratele de temporizare parametrizabile se află între 10 ms şi 99 h 59 min. Ca valori de referinţă, puteţi utiliza valori pozitive, de ex. cele ale intrărilor analogice sau valori reale alereleelor de contorizare şi de timp.Setare minimă a intervalului de timp: 0,01 s (10 ms).

Puteţi utiliza un releu de timp în schema de conexiuni ca bobină sau contact (contact comutator) .


Releele de timp ale aparatelor easy500 sau easy700 funcţionează la fel cu releele de timp ale easy400 saueasy600. Excepţie: funcţia „intermitent“ porneşte la easy500 şi easy700 cu puls. La easy400 şi easy600 se porneştecu pauză. Aceleaşi relee de timp pot fi acţionate remanent, la cerere.


Puteţi comanda un releu de timp pe schema dumneavoastră ca bobină şi utiliza contactul acestuia, comandatprin funcţia de temporizare, într-un câmp de contacte.

Comanda releului de timp:Pentru pornire, oprire sau resetarea (Reset) unui releu de timp introduceţi-l ca bobină (în câmpul de bobine) înschema dumneavoastră EASY-SOFT. În câmpul de grupuri Funcţiile bobinelor stabiliţi, care din aceste treifuncţii trebuie declanşată de către contactele conectate.

Funcţia de conectare a releului de timp:Pentru ca releul să funcţioneze ca un conector, adăugaţi-l în schemă ca un contact (în câmpul de contacte). Înfereastra Câmp de atribute, registru Elemente schemă de conexiuni, câmpul de grupuri Contact stabiliţi funcţiade conectare a contactului normal deschis sau normal închis.

Funcţia de temporizare, respectiv modul în care un releu de timp influenţează ora de conectare, depinde înprincipal de modul de funcţionare parametrizat.

222


8.6.4. Conectarea şi parametrizarea unui releu de timp în EASY-SOFT


8.6.4.1. Activarea unui releu de timp

• Poziţionaţi un operand T - Releu de timp pe schemă pe un câmp de bobine pentru a putea influenţatimpul de conectare.

• Selectaţi în fereastra câmpul de caracteristici, registrul element de schemă numărul dorit de operandîntre 1 şi 16 şi funcţia bobinei trigger. Pe schemă este reprezentat acum operandul TTxx.

• Selectaţi modul de funcţionare dorit şi intervalul de timp.

• Parametrizaţi în registrul de parametri valoarea de referinţă pentru intrarea I1 şi eventual pentru I2, dacăaţi ales modul de funcţionare corespunzător. La sfârşitul acestui paragraf sunt descrişi operanzii selectabili - constanta sau valoarea reală a unui altreleu funcţional.


• Conectaţi bobina TTxx cu un contact adecvat pentru comandă. Releul de timp numără crescător atât timp cât bobina este comandată cu starea »1« . Dacă utilizaţi modul de funcţionare Generare de impulsuri, releul de timp porneşte la identificarea unuiflanc pozitiv la TTxx.

8.6.4.2. Interpretarea unui contact al releului de timp

Pentru a putea utiliza contactul de conectare modificat prin temporizare, trebuie să introduceţi releul de timp Tconectat ca bobină încă o dată în schemă şi să îl plasaţi pe un câmp de contacte. Contactul comută în funcţiede modul de funcţionare şi de valoarea de referinţă.

• Poziţionaţi releul de funcţii T pe un câmp de contacte şi selectaţi în registrul de elemente din schemăacelaşi număr de operand, pe care l-aţi atribuit bobinei respective.


• Conectaţi acest contact Txx în schemă.

223

8.6.4.3. Resetarea unui releu de timp

• Pentru resetarea releului de timp şi a contactului întrerupător aferent poziţionaţi releul de funcţii Tconectat deja ca bobină încă o dată pe câmpul de bobine al schemei.

• Selectaţi în registrul de elemente din schemă numărul de operand între 1 şi 16 utilizat dejapentru activare şi funcţia bobinei de resetare. Pe schemă este reprezentat acum operandul RTxx.

• Conectaţi bobina RTxx cu un contact adecvat pentru comandă.



Intrări de releu defuncţii (valori dereferinţă)

I1 Valoare de referinţă timp 1 vezi următoareaindicaţie

I2 Valoarea de referinţă timp 2 (la un mod de funcţionare cu2 valori de referinţă, de ex. intermitent)

Ieşire releu de funcţii

T Valoare întreagă, în funcţie de intervalul de timpparametrizat.0 la max. 99990 în domeniul secunde:milisecunde

Această ieşire poate fi utilizată ca valoare dereferinţă pentru releul de contorizare C, alte releede timp T şi comparatorul de valori analogice A,precum şi ca valoare reală pentru Afişajul de text D.

Contact

Tx Contact de comutare

Funcţia bobinelor Denumire:

Trigger Releul de timp este pornit la identificarea unui flanccrescător (pozitiv - trigger) . Această bobină trebuie apoi comandată fără întrerupere,cu starea »1« (Enable) , până se obţine reacţia detemporizare dorită. Numai în modul de funcţionare Generare de impulsurieste suficientă identificarea unui flanc pozitiv pentruobţinerea reacţiei de temporizare dorite.

TTxx

224


Resetare Bobină de resetareFuncţionare: resetează în starea »1« releul de timp şicontactul întreruptor respectiv (Reset).

RTxx

Reţinere Bobină de reţinereReleul de timp este oprit. Înregistrarea duratei porniteeste întreruptă de starea »1« la bobina de oprire HTxx. Durata oprită se reia în continuare, dacă starea bobinei dereţinere HTxx revine din nou la »0« .

Dacă bobina de reţinere HTxx are starea »1« la flanculpozitiv al bobinei de comandă trigger TTxx, preluareavalorii de referinţă a duratei este temporizată cu durataacestei stări »1« a HTxx . În aceeaşi măsură estetemporizată şi comutarea stării la contactul de conectare.

HTxx

Mod de funcţionare

Declanşare temporizată Conectare temporizată

Declanşare temporizată+ T(rnd)

Conectare declanşare temporizată cu interval aleator

Revenire temporizată Comutare cu revenire temporizată

Revenire temporizată +T(rnd)

Comutare cu revenire temporizată cu interval aleator

Declanşare/reveniretemporizată

Declanşare şi revenire temporizată,trebuie parametrizate două valori de referinţă

Declanşare/Reveniretemporizată + T(rnd) )

Comutare cu declanşare şi revenire temporizată cuinterval aleator, trebuie parametrizate două valori dereferinţă timp

Generatoare de impulsuri Comutare cu generare de impulsuri Normează impulsurilede intrare de lungimediferită la o lungimefixă de impuls lacontactul releului detimp.

Cu semnalizare Conectare cu semnalizare, trebuie parametrizate două valori de timpi de referinţă

Sincron intermitent: S1 egal cu S2Comportament puls-pauză = 1:1

Asincron intermitent: S1 inegal cu S2Comportament puls-pauză inegal cu 1:1

Valori timp: S1=Drată impuls, S2= Durată pauză;

Interval de timp(bază)

225

S Secunde:Millisecunde Parametrizabil drept constantă: 00.00 până la 99.99(s.ms),max. 99990 ms.

Închidere: 10 ms

M : S Minute:SecundeParametrizabil:00:01 până la 99:59 (min:s),max. 5999 sec.

Închidere: 1 sec

H : M Ore: MinuteParametrizare:00:01 până la 99:59 (h:min),max. 5999 min.

Închidere: 1 min

Afişaj parametri

Apelare posibilă Parametrii pot fi vizualizaţi pe aparat.

Simulare

-

Indicaţie pentru setarea minimă de timp: Dacă o valoare de referintă timp parametrizabilă este mai micădecât durata ciclului programului, derularea intervalului de referinţă este identificată abia în ciclul următor.Acest lucru poate conduce la stări de comutare imprevizibile.

8.6.4.5. Selecţia operanzilor pentru intrările I1 şi I2 (valori timpi de referinţă)

Operand Descriere

Constantă 0 - 99:59 (Domeniu de timp »M : S«/»H : M«) respectiv 0 - 99.99 (Domeniu de timp»S«)

C Ieşirea unui releu de contorizare (de ex. C3QV). Dacă valoarea reală a contorului este mai mare decât valoarea de referinţă maxim admisă adomeniului de timp parametrizat, valoarea de referinţă este limitată la această valoaremaximă.Exemplu: Aţi parametrizat domeniul de timp »M : S« iar valoarea reală a contorului este de31333. Aparatul limitează valoarea de referinţă la 5999 min.

IA Intrarea analogică a aparatului (I7 = IA1, I8 = IA2, I11 = IA3, I12 = IA4), în cazul în careexistă. Urmăriţi corelaţiile descrise în capitolul următor între valoarea analogică admisă şivaloarea de referinţă a releului de timp.

T Ieşirea unui releu de timp (de ex. T4QV).

8.6.4.6. Valoarea analogică şi valoarea de referinţă a releului de timp

Dacă doriţi să utilizaţi valori variabile ca de exemplu o intrare analogică ca valoare de referinţă a unui releu detimp, sunt valabile următoarele reguli de conversie, în funcţie de baza de timp parametrizată.

226


Baza de timp S

Firmulă: Valoare timp de referinţă = ( valoarea variabilei x 10) în [ms]

Valoarea variabilei Valoare timp de referinţă în [s]

0 (Minim) 00.000

100 01.000

300 03.000

500 05.000

1023 (Maxim) 10.230

Baza de timp M:S

Regulă:

Valoare timp de referinţă = valoarea variabilei / 60 parte întreagă = numărul de minute, rest = numărul de secunde

Valoarea variabilei Valoare timp de referinţă în [M:S]

0 (Minim) 00.000

100 01:040

300 05.000

500 08:020

1023 (Maxim) 17:003

Baza de timp H:M

Regulă:

Valoare timp de referinţă = valoarea variabilei / 60 parte întreagă = numărul de ore, rest = numărul de minute

Valoarea variabilei Valoare timp de referinţă în [H:M]

0 (Minim) 00.000

100 01:040

227

300 05.000

606 10:006

1023 (Maxim) 17:003

Indicaţie: Puteţi utiliza valori analogice ca valori de referinţă numai atunci când valoarea intrării analogiceeste stabilă. Valorile analogice oscilante afectează capacitatea de temporizare reproductibilă.


Unele relee de timp pot fi comandate cu valori reale remanente. În cazul în care un releu de timp esteremanent, valoarea reală se păstrează la schimbarea modului de funcţionare de la RUN la STOP, precum şi laîntreruperea tensiunii de alimentare. Dacă easy este pornit în modul RUN , releul de timp funcţionează încontinuare cu valoarea reală memorată şi protejată faţă de tensiunea nulă.

În imaginea proiect selectaţi în registrul sistem, care dintre releele de timp T7, T8 şi T13 la T16 trebuiecomandate remanent. O valoare reală remanentă necesită un spaţiu de memorie de 4 Byte .


8.7.H - Ceas de comutare săptămânal easy500/700



easy500 01

easy700 01


easy500 şi easy700 cu denumirea tip „easy...-..-.C.“ sunt echipate cu un ceas propriu (ceas de timp real), pecare îl puteţi utiliza ca ceas de comutare trimestrială, respectiv săptămânală. În plus easy500/700 dispune de opt ceasuri de comutare H1 la H8 pentru în total 32 timpi de conectare.


Dacă aveţi deja o schemă easy 400 sau easy600, se menţin funcţiile existente de comutare săptămînală.Ceasul de comutare săptămînal funcţionează la easy500 şi easy700 în acelaşi mod ca la easy400, easy600.

228



Utilizaţi ceasul de comutare săptămânal în schemă exclusiv ca un contact. Acesta comută conform timpilor decomutare selecţionat de utilizator.

Indicaţie: Dacă timpul de deconectare se situează înaintea timpului de conectare, easy deconectează abia înziua următoare.

Pe fiecare ceas de comutare săptămânală (timer ) există 4 canale A, B, C şi D . Aceste canale ale unui timeracţionează toate asupra contactului comun Hx, care trebuie conectat în schemă.

Posibilităţi de setare pentru canalele respective: este valabilă fie perioada de la ziua 1 la ziua 2, de ex. luni până vineri, fie numai ziua 2.

Pentru zilele săptămânii se utilizează următoarele prescurtări:Luni = Mo, Marţi = Di, Miercuri = Mi, Joi = Do, Vineri = Fr, Sâmbătă = Sa, Duminică = So.Ora ce trebuie introdusă este între 00:00 şi 23:59.

Canalele pot fi reglate şi pe afişajul parametrilor al aparatului, dacă utilizaţi în câmpul de grupuri Afişajparametri opţiunea Apelare posibilă.

8.7.3.1. Reacţie la întreruperea tensiunii

Ora şi data sunt salvate în registru tampon în cazul întreruperii tensiunii de alimentare şi funcţionează încontinuare. Releele ceasului de comutare nu mai comută însă. În starea fără tensiune contactele rămândeschise.

8.7.3.2. Comutare intervale de timp

Modul de funcţionare al ceasului de comutare săptămânal este indicat prin următoarele exemple:

Exemplul 1: Cu un canal, conectare şi deconectare, în zile succesive.

Exemplul 2: Cu două canale, conectare şi deconectare, în zile succesive.

Exemplul 3: Cu două canale, conectare într-o zi a săptămânii şi deconectare în altă zi a săptămânii.

Exemplul 4: Cu două canale, conectare şi deconectare în mai multe zile, care se intersectează.

Exemplul 5: Cu două canale, conectare la ora 0:00 într-o zi a săptămînii şi deconectare în altă zi la ora 0:00.

229

8.7.4. Conectarea şi parametrizarea unui ceas de comutare săptămânal în EASY-SOFT


8.7.4.1. Activarea unui ceas de comutare săptămânal conform exemplului 1

• Poziţionaţi un operand H- ceas de comutare săptămânal pe un câmp de contacte pentru activareafuncţiei de comutare.

• Selectaţi în fereastra câmp caracteristici, registrul element schemă de montaj numărul dorit deoperand, între 1 şi 8. Pe schemă este reprezentat acum operandul H0xx.


• Parametrizaţi în registrul parametri, canal A ziua săptămînii DY1 şi la ON ora şi minutul, în carecontactul respectiv trebuie să conecteze.

• Parametrizaţi în registrul parametri, canal A ziua săptămînii DY2 şi la ON OFF ora şi minutul, în carecontactul respectiv trebuie să deconecteze.


• Conectaţi acest contact H0x în schemă.



Contact

Hx Starea »1«, dacă este îndeplinită condiţiade conectare.

Funcţia bobinelor

- -

Timp functionare

- -

Afişaj parametri


Simulare

-

230


8.7.4.3. Exemple de parametrizare

Exemplul 1: Cu un canal, conectare şi deconectare, în zile succesive.

Se doreşte conectarea ceasului de vineri până duminică în perioada de la ora 10:00 la 18:00.

Diagrama de timp

Ceasul de comutare săptămânală H este parametrizat în EASY-SOFT astfel:


231

Exemplul 2: Cu două canale, conectare şi deconectare, în zile succesive


Diagrama de timp



232


Exemplul 3: Cu două canale, conectare într-o zi a săptămânii şi deconectare în altă zi a săptămânii.


Diagrama de timp



233

Exemplul 4: Cu două canale, conectare şi deconectare în mai multe zile, care se intersectează.


Diagrama de timp

Indicaţie: Ora de conectare şi deconectare se orientează întotdeauna după canalul care comută primul.



234


Exemplul 5: Cu două canale, conectare la ora 0:00 într-o zi a săptămînii şi deconectare în altă zi la ora 0:00.


Diagrama de timp



Indicaţie:După conectare easy actualizează întotdeauna starea de conectare a contactului H0x din condiţiileexistente privind timpii de comutare.

235

8.7.4.4. Schimbarea orei de vară/iarnă

Dacă aţi activat funcţia Ora de vară, ceasuzl aparatului comută automat între ora de vara şi cea de iarnă.


8.8.Y - Ceas de comutare anual easy500/700



easy500 01

easy700 01


easy500 şi easy700 cu denumirea tip „easy...-..-.C.“ sunt echipate cu un ceas propriu (ceas de timp real), pecare îl puteţi utiliza în schemă ca ceas de comutare săptămânală, respectiv anuală.

CI pentru ceas montat în aparatele easy funcţionează în intervalul 01.01. 2000 la 31.12.2099.

Aparatele cu ceas în timp real dispun de opt ceasuri de conectare anuală Y1 la Y8.Dacă trebuie să conectaţi sau să deconectaţi funcţii speciale în zilele de sărbătoare, de concediu, vacanţe saualte evenimente, acest lucru se realizează fără probleme cu ajutorul ceasului de conectare anual.


Utilizaţi ceasul de conectare anual în schema dumneavoastră numai ca un contact.

Indicaţie: Ceasul de conectare anual nu funcţionează dacă anul de conectare este parametrizat mai maredecît anul de deconectare.

Pe fiecare ceas de comutare anuală (timer ) există 4 canale A, B, C şi D . Aceste canale ale unui timeracţionează toate asupra contactului comun Yx, care trebuie conectat în schemă.Pe fiecare canal puteţi alege un timp de conectare şi unul de deconectare.

Canalele pot fi reglate şi pe afişajul parametrilor al aparatului, dacă utilizaţi în câmpul de grupuri Afişajparametri opţiunea Apelare posibilă.

236


Ceasul de conectare anuală poate acţiona pe intervale, zile, luni, ani separaţi sau combinaţii între toateacestea.

8.8.2.1. Reacţie la întreruperea tensiunii

Ora şi data sunt salvate în registru tampon în cazul întreruperii tensiunii de alimentare şi funcţionează încontinuare. Releele ceasului de conectare nu mai comută însă. În starea fără tensiune contactele rămândeschise.

8.8.2.2. Conectare intervale de timp

Puteţi parametriza ca intervale de timp, în care ceasul să fie conectat, zile, luni sau ani. Intervalele se stabilescprin indicarea unui timp de pornire ON şi a unui timp de oprire OFF. Contactul conectează întotdeauna de la »ON« la »OFF«, aşa cum puteţi vedea din exemplele următoare.

Parametrizarea intervalului »an« :

ON: 2002, OFF: 2010 semnifică:

Conectare la 01.01.2002 ora 00:00 şi după trecerea anului OFF deconectare la 01.01.2011 ora 00:00.Comparaţi exemplul prezentat mai jos cu acest domeniu de timp.

Parametrizarea intervalului »lună« :


Conectare la 01 aprilie ora 00:00 şi după expirarea lunii OFF deconectare la 01 noiembrie ora 00:00 .Comparaţi exemplul prezentat mai jos cu acest domeniu de timp.

Parametrizarea intervalului »zi« :


Conectare în ziua de 2 a lunii la ora 00:00 şi deconectare după expirarea zilei OFF pe 26 la ora 00:00 .Comparaţi exemplul prezentat mai jos cu acest domeniu de timp.

Reacţie de conectare la canalele parametrizate suprapuse:

Prima dată ON conectează, iar prima dată OFFdeconectează. Comparaţi şi exemplul de mai jos.

Indicaţie: Evitaţi sarcinile incomplete. Acestea pot conduce la funcţii eronate.

8.8.3. Conectarea şi parametrizarea unui ceas de conectare anual în EASY-SOFT

237


8.8.3.1. Activizarea unui ceas de conectare anuală

• Poziţionaţi un operand Y- ceas de conectare anuală pe un câmp de contacte pentru activarea funcţieide conectare.

• Selectaţi în fereastra câmp caracteristici, registrul element schemă de montaj numărul dorit deoperand, între 1 şi 8. Pe schemă este reprezentat acum operandul Yxx.


• În registrul Parametru, parametrizaţi canalul A-B în câmpul de grupuri Canal A sau prin ON: momentul depornire sau prin OFF: momentul de oprire a primului domeniu de timp.

• Parametrizaţi în caz de nevoie şi alte intervale de timp prin canalele B,C und şi D. În interiorul intervalelor parametrizate este conectat contactul respectiv Yxx.


• Conectaţi acest contact Yxx în schemă.



Contact

Yx Starea »1«, dacă este îndeplinită condiţiade conectare.

Funcţia bobinelor

- -

Regim de lucru

- -

238


Afişaj parametri


Simulare

-

8.8.3.3. Exemple de parametrizare

Exemplul 1: selectaţi domeniul de an

Ceasul de conectare anuală Y01 trebuie să se conecteze pe 1 ianuarie 2002 la ora 00:00 şi să fie conectat pînăla 31 decembrie 2006 ora 23:59.

Ceasul de comutare anuală Y este parametrizat în EASY-SOFT astfel:

Imagine: Mască de intrare în EASY-SOFT

Exemplul 2: selectaţi domeniul de lună

Ceasul de conectare anuală Y01 trebuie să se conecteze pe 1 martie la ora 00:00 şi să fie conectat pînă la 31octombrie ora 23:59.

239



Exemplul 3: selectaţi domeniul de zi

Ceasul de conectare anuală Y01 trebuie să se conecteze pe 1 al fiecărei luni la ora 00:00 şi să fie conectat pînăla 28 al fiecărei luni la ora 23:59.



Exemplul 4: selectaţi "sărbătorile"

Ceasul de conectare anuală Y01 trebuie să se conecteze pe 25.12 al fiecărui an la ora 00:00 şi să fie conectatpînă la 27.12 al fiecărui an la ora 23:59.


240



Exemplul 5: selectaţi domeniul de timp

Ceasul de conectare anuală Y01 trebuie să se conecteze pe 01.05 al fiecărui an la ora 00:00 şi să fie conectatpînă la 1.11 al fiecărui an la ora 23:59.



Exemplul 6: anumite zile din anumite luni

Ceasul de comutare anuală Y01 trebuie să conecteze în fiecare an în lunile 6, 7, 8, 9 şi 10 întotdeauna pe datade 09 la ora 0:00 şi să deconecteze pe data de 16 la ora 23:59 .


241


Exemplul 7: domenii suprapuse

Ceasul de comutare anuală Y01 canal A conectează pe data de 3 la ora 00:00 în lunile 5, 6, 7, 8, 9, 10 şirămâne conectat până pe 26 ora 23:59 a fiecărei luni indicate.

Ceasul de comutare anuală Y01 canal B conectează pe data de 2 la ora 00:00 în lunile 6, 7, 8, 9, 10, 11,12 şirămâne conectat până pe 18 ora 23:59 a fiecărei luni indicate.


Imagine: Şablon de intrare în EASY-SOFT

Suma canalelor şi comportamentul contactului Y01: În luna mai ceasul comută de pe 3 ora 00:00 până pe 26ora 23:59. iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, ceasul conectează de pe 2 ora 00:00 până pe 18 ora23:59. În lunile noiembrie şi decembrie ceasul comută de pe 2 ora 00:00 până pe 18 ora 23:59.


242

9. Module funcţionale easy800/MFD

9.1.Comparator de valori aritmetice şi analogice

9.1.1. A - Comparator analogic/comutator al valorii de prag easy800/MFD



easy800 01

MFD 01

9.1.1.1. Date generale

Aparatele dispun de 32 comparatoare de valori analogice / comutatoarede prag A01 - A32 .

Cu un comparator de valori analogice, respectiv comutatoare de pragputeţi de exemplu să comparaţi mărimile de intrare analogice cu ovaloare de referinţă.

Toate variantele DC ale aparatului respectiv posedă intrări analogice.

Sunt posibile următoarele comparaţii: Intrare modul I1 mai mare, egală sau mai mică decâi intrarea modul I2.

Prin factorii F1 şi F2 ca intrări puteţi amplifica şi adapta intrărilemodulului.

Intrarea modulului OS poate fi utilizată ca offset al intrării I1.

Der Bausteineingang Intrarea modulului HY are funcţia de histerezăpozitivă şi negativă de conectare a intrării I2. Contactul comută în funcţie de modul de funcţionare a comparaţiei.

Simbol în EASY-SOFT Pro(schemă modul)

243


9.1.1.2. Parametrii modulului


Intrărilemodulului



F1 Factor de amplificare pentru I1 (I1 = F1 * valoare)

F2 Factor de amplificare pentru I2 (I2 = F2 * valoare)

OS Offset pentru valoarea la I1, I1 OS = OS + valoarea măsurată la I1

HY Histereză de comutaţie pentru valoarea lui I2, (valoarea HY este valabilă atât pentru histerezapozitivă cât şi pentru cea negativă) I2 HY = valoare măsurată la I2+ HY, I2 HY = valoare măsurată la I2 - HY);

Ieşirilemodulului

- -

Contact

244

Q1 Starea »1«, atunci când condiţia este îndeplinită (deex. I1 < I2 în regimul de lucru LT).

CY

Starea »1«, atunci cînd este depăşit domeniul devalori al modulului.

Bobina

- -

Timpfunctionare

LT mai mic (I1 < I2)

EQ egal(I1 = I2)

GT mai mare (I1 > I2)

Set deparametri

Apelareposibilă

Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat.

Simulare

posibilă

245


9.1.1.3. Selectarea operanzilor pentru intrările I1,I2, F1, F2, OS şi HY

Operator

Descriere

AR Ieşirea unui modul aritmetic (de ex. AR12QV)

BV Ieşirea unui modul de combinaţii logice (de ex. BV16QV)

C Ieşirea unui modul de contorizare (de ex. C3QV)

CF Ieşirea unui contor de frecvenţă (de ex. CF2QV)

CH Ieşirea unui contor de viteză mare (de ex. CH1QV)

CI Ieşirea unui traductor de valori incrementale (de ex. CI2QV)

DB Ieşirea unui modul de date (de ex. DB32QV)

DC Ieşirea unui modul regulator PID (de ex. DC1QV)

F T Ieşirea unui modul filtru de netezire a semnalului PT1 (de ex. FT10QV)

GT Ieşirea unui modul de reţea GET (de ex. GT10QV)

*IA Intrare analogică a aparatului (I7 = IA1, I8 = IA2, I11 = IA3, I12 = IA4), dacă există

LS Ieşirea unui modul de scalare (ex. LS5QV)

*MB Byte marker (valoare 8 Bit)

*MW Cuvânt marker (valoare 16 Bit)

*MD Cuvânt dublu marker (valoare 32 Bit)

NU Constantă (NU = Număr)

OT Ieşirea unui contor al orelor de funcţionare (de ex. OT2QV)

*QA Ieşire analogică a aparatului (QA1), dacă există

T Ieşirea unui modul de temporizare (ex. T24QV)

246

VC Ieşirea unui modul de limitare a valorilor (de ex. VC3QV)

* Cu 1 preselectat poate fi utilizat în programul MFD un operand al participantului la distanţă.

9.1.1.4. Consum de memorie

Modulul de funcţii Comparator valori analogice necesită un spaţiu de memorie de 68 Byte plus 4 Byte pentrufiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.

Recomandare: Alte informaţii despre modul (de ex. o diagramă de timp) se regăsesc în manualul de utilizarea aparatului easy800 sau MFD.

247


9.1.2. AR - Aritmetic



easy800 01

MFD 01


Aparatele permit utilizarea a 32 de module AR01 - AR32.

Modulul aritmetic serveşte pentru calcule. Sunt permise toate patru operaţiile de bază Adunare, Scădere,Înmulţire şi Împărţire.

Simbol în EASY-SOFT Pro (schema modulului)

248

9.1.2.2. Modulul şi parametrii săi


Intrărilemodulului

I1 prima valoare

I2 a doua valoare

Ieşiri modul

QV conţone rezultatul calculului

Contact

CY Stare »1«, dacă este depăşit domeniul devalori admis

Modulul funcţionează în domeniul numerelorîntregi de la -2147483648 la +2147483647.

ZE Stare »1«, dacă valoarea ieşirii modulului QV(respectiv rezultatul calculului) este zero.

Bobina

- -

Timpfunctionare

249


ADD Adunare (I1 + I2 = QV) 2174483647 + 1 = QV conţine ultima valoarevalabilă, deoarece s-a înregistrat o depăşire.Bitul de transfer AR..CY trece în starea »1«.

SUB Scădere (I1 - I2 = QV) -2174483648 -3 = QV conţine ultima valoarevalabilă, deoarece s-a înregistrat o depăşire.Bitul de transfer AR..CY trece în starea »1«.

MUL Înmulţire (I1 * I2 = QV) 1000042 * 2401 = QV conţine ultima valoarevalabilă, deoarece s-a înregistrat o depăşire.Bitul de transfer AR..CY trece în starea »1«.

DIV Împărâire (I1 : I2 = QV) 1024: 0 = QV conţine ultima valoare valabilă,deoarece s-a înregistrat o depăşire. Bitul detransfer AR..CY trece în starea »1«.

10: 100 = 0

Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

posibilă

250

9.1.2.3. Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare la I1 şi I2

Operand

Descriere





CH Ieşirea unui contor rapid (de ex. CH1QV)







LS Ieşirea unui modul de scalare a valorii (ex. LS5QV)










9.1.2.4. Selectarea operanzilor pentru cuvântul de ieşire QV

251


Operand

Descriere




QA Ieşire analogică a aparatului (QA1), dacă există



Modulul de funcţii aritmetic necesită un spaţiu de memorie de 40 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare amodulului parametrizată cu o constantă NU.

Recomandare: Alte informaţii despre modul se regăsesc în manualul de utilizare a aparatului easy800 sauMFD.

9.1.3. LS - Scalarea valorilor


252


easy800 04

MFD 01


Aparatele dispun de 32 module de scalare a valoriiLS01 - LS32.

Modulul asigură o corelaţie liniară între valoarea intrării I1 şivaloarea ieşirii QV. Valoarea ieşirii este definită prin cele douăperechi de coordinate X1, Y1 şi X2, Y2. În acelaşi timp Y1 şiY2 formează limita inferioară şi cea superioară a valorii deieşire.

Cu "EN = 1" porniţi modulul de funcţii. Cu "EN=0" executaţi resetarea, iar ieşirea QV este setată pe0.


Corelaţia matematică este următoarea:

253


9.1.3.2. Modulul şi parametrii acestuia


Intrărilemodulului

I1 Valoare de intrareDomeniu de valori: 32 Biţi

X1 Punct de sprijin 1Domeniu de valori: 32 Biţi

Y1 Punct de sprijin 1Domeniu de valori: 32 Biţi

X2 Punct de sprijin 2Domeniu de valori: 32 Biţi

Y2 Punct de sprijin 2Domeniu de valori: 32 Biţi

Ieşirimodul

QV Conţine valoarea intrării scalată

Contact

- - -

Bobina

EN Activează modulul în starea »1«.

Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

254

posibilă

9.1.3.3. Selectarea operanzilor pentru cuvintele de intrare I1 X1, Y1, X2 şi Y2

Operator

Descriere






















255



Operator

Descriere







Modulul de funcţii Scalarea valorilor necesită un spaţiu de memorie de 64 Byte plus 4 Byte pentru fiecareintrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


9.2.Module de date

9.2.1. BC - Comparator blocuri de date



easy800 04

256

MFD 01


Aparatele prezintă 32 module de comparatoare de blocuride date(Block Compare) BC01 - BC32 , pentru a compara valorilea câte două domenii de markere coerente. Comparaţia se efectuează byte cu byte.Pot fi comparateurmătoarele tipuri de markere:

• MB,

• MW,

• MD.Simbol în EASY-SOFT Pro (schema modulului)

9.2.1.2. Mod de funcţionare

Blocul de date de referinţă începe la adresa sursă indicată la intrarea I1. Acesta este comparat cu blocul dedate, care începe la adresa ţintă, indicată la intrarea I2. Puteţi efectua comparaţia cu sau fără offset.La intrarea NO este indicată mărimea blocului de date (număr de elemente) în byte.

O valoare constantă la intrările I1 sau I2 este luată ca offset în byteul marker MB01.Exemplu: O valoare »0« la I1 semnifică faptul că blocul datelor de referinţă pentru comparaţie începe la MB01.Valoarea »10« la I2 indică faptul că blocul de date ţintă pentru comparaţie începe la MB11.

Comparaţie fără offset

Dacă indicaţi la intrările I1 sau I2 ca parametri operanzi markeri (MB.., MW.., MD.., 1MB..#, 1MW..#,1MD..#) , se utilizează adresa absolută a acestora. Prin indicarea I1=MB10, I2=MB90 şi NO=4 comparaţiconţinutul bytes markeri MB10 la MB14 cu bztes markeri din domeniul MB90 la MB94.În acest mod puteţi compara şi un bloc de date din zona markerilor locali (MBxx) cu un bloc de date îndomeniul markerilor Remote (1MBxx#) . Dacă utilizaţi valori constante la intrările I1 sau I2, comparaţi numai blocurile de date din interiorul domeniilorde markeri locali.

Comparaţie cu offset

Dacă utilizaţi la intrările I1 sau I2 unul din operanzii de mai jos, de ex. o constantă, o ieşire de modulfuncţional.QV sau una dintre intrările analogice, valoarea numerică a acestuia este interpretată ca offset pebyte-ul marker MB01

257


Dacă nu se constată nici o diferenţă la compararea blocurilor de date, ieşirea logică EQ este setată în starea»1« .

Eroare de parametrizare

Parametrizările eronate sunt semnalate prin ieşirile de erori E1 - E3 în timpul desfăşurării programului.Aceste erori de parametrizare apar de exemplu, dacă numărul elementelor depăşeşte domeniul sursă sau celţintă, sau pe baza unei erori de offset, domeniul sursă, respectiv cel ţintă se află în afara domeniului de markerdisponibil.

# numai la aparatele MFD cu conexiune COM activată

Exemplu: Comparaţia blocurilor de date marker

I1 MB 23

I2 MB 30

NO

NU 4


258


Intrărilemodulului

I1 Domeniu sursăDomeniu de valori: 32 Biţi

I2 Domeniul ţintăDomeniu de valori: 32 Biţi

NO Numarul elementelor de comparat:

max. 192 Byte

Ieşirilemodulului

- - -

Contact

E1 Ieşire de eroare

Starea»1«, dacă numărul elementelordepăşeşte domeniul sursă sau pe cel ţintă.

Verificarea limitelor domeniului se faceindependent de schimbarea flancului laintrarea logică EN.


Starea »1«, dacă se suprapun domeniul sursăşi cel ţintă



Starea »1«, dacă domeniul sursă şi cel ţintă seaflă în afara domeniului disponibil almarkerilor (eroare offset).


EQ Starea »1«, dacă domeniile de date sunt egale

Starea »0«, dacă domeniile de date suntinegale

Bobina


Set deparametri

Apelareposibilă


259


Simulare

posibilă

9.2.1.4. Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare la I1, I2 şi NO

Operator

Descriere







260

















Modulul de funcţii Comparare blocuri necesită un spaţiu de memorie de 48 Byte plus 4 Byte pentru fiecareintrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


9.2.2. BT - Bloc Transfer



easy800 04

MFD 01

261



Aparatele dispun de 32 blocuri de transfer BT01 - BT32.

Modulul Bloc transfer (BT) permite iniţializarea şi copierea deblocuri de date coerente ale byteurilor marker. Puteţi alegeîntre modurile de funcţionare INI (Iniţializare) sau CPY(copiere).

Transferul se efectuează byte cu byte. Pot fi transferate şiînregistrate următoarele tipuri de markere: Următoarele tipuride markere pot fi preluate şi descrise:

• MB,

• MW,

• MD.



Transferul se efectuează de la adresa sursă indicată la intrarea la adresa destinaţie indicată la intrarea I2.Puteţi lansa transferul cu sau fără offset.La intrarea NO este indicată mărimea blocului de date (număr de elemente) în byte.

O valoare constantă la intrările I1 sau I2 este luată ca offset în byteul marker MB01.Exemplu: O valoare »0« la I1 semnifică faptul că adresa sursă pentru transfer începe la MB01. Valoarea »10«la I2 indică faptul că adresa de destinaţie începe la MB11.

Transfer fără offsetDacă la intrările I1 sau I2 indicaţi ca parametri operanzi markeri (MB.., MW.., MD.., 1MB..#, 1MW..#, 1MD..#),se utilizează adresa absolută a acestora. Prin indicarea I1=MB10, I2=MB90 şi NO=4 comparaţi conţinutul bytesmarkeri MB10 la MB14 cu bytes markeri din domeniul MB90 la MB94.În acest mod puteţi copia şi un bloc de date din zona markerilor locali (MBxx) într-un bloc de date în domeniulmarkerilor Remote (1MBxx#) .

Transfer cu offsetDacă utilizaţi la intrările I1 sau I2 unul din operanzii de mai jos, de ex. o constantă, o ieşire de modulfuncţional. QV sau una din intrările analogice, valoarea numerică a acestuia este interpretată ca offset pe byte-ul marker MB01.

Erori de parametrizareParametrizările eronate sunt semnalate prin ieşirile de erori E1 - E3 în timpul desfăşurării programului.Aceste erori de parametrizare apar de exemplu, dacă numărul elementelor depăşeşte domeniul sursă sau celdestinaţie, sau pe baza unei erori de offset, domeniul sursă, respectiv cel destinaţie se află în afara domeniuluide marker disponibil.

# numai la aparatele MFD cu conexiune COM activată

Indicaţie: Un modul de transfer copiază sau iniţializează întotdeauna byte markeri, niciodată cuvinte markerisau cuvinte duble. Această reacţie de transfer este independentă de indicaţiile de la I1 şi I2 (domeniul sursă şidestinaţie). Modul de copiere a unui cuvînt dublu marker, de ex. de la MD 12 la MD 96, este prezentat înexemplul de mai jos.

262

Mod de copiere, mod de funcţionare = CPY

În modul de copiere, modulul copiază domeniul complet de date, indicat ca mărime prin NO, de la un domeniusursă într-unul destinaţie. Începutul domeniilor sursă şi destinaţie este stabilit prin I1 (adresa sursă) şi I2(adresa destinaţie).

Exemplul 1 (Transfer fără offset):

Copierea unui bloc de date marker (4 Byte) în cazul indicării directe a domeniilor markerului.

I1 MB 23

I2 MB 30

NO

NU 4

263



Copierea unui bloc de date markeri (8 Byte) prin utilizarea cuvintelor duble markeri, cu indicarea directă adomeniilor markerilor.

I1 MD 12

I2 MD 89

NO

NU 8

Exemplul 3 (Transfer cu offset):

Copierea unui bloc de date markeri (4 Byte) cu indicarea offsetului fix pentru domeniile markeri. Trebuie copiat conţinutul byteurilor markeri MB15 la MB18 cu un offset fix de 64 Byte .

I1 MB 15

I2 NU 64

NO

NU 4

Exemplul 4 (Transfer cu offset):

Copierea unui bloc de date markeri (2 Byte) cu indicarea offsetului variabil pentru domeniile markeri. Trebuie copiat conţinutul byteurilor markeri MB14 + MB15 cu un offset variabil, care este stabilit de ieşirea QVa releului de contorizare C3 .

264

I1 MB 14

I2 C3

NO

NU 2

Mod de iniţializare, Mod de funcţionare = INI

În modul de iniţializare modulul transferă valoarea unui byte aflat la adresa sursă într-un domeniu destinaţie.Domeniul destinaţie începe la adresa destinaţie.


Iniţializarea unui bloc de date marker (4 Byte) în cazul indicării directe a domeniilor markerului.Trebuie înlocuit conţinutul byteurilor MB27 la MB32 cu conţinutul byteului MB 23.

I1 MB 23

I2 MB 27

NO

NU 6

265




Intrărilemodulului

266

I1 Domeniul sursă

Prima adresă de marker (MB, MW sau MD) adomeniului sursă sau offset pe byteul marker MB01 cu indicareaunuia din operanzii de mai jos

I2 Domeniul destinaţie

Prima adresă de marker (MB, MW sau MD) adomeniului sursă sau offset pe byteul marker MB01 cu indicareaunuia din operanzii de mai jos

NO Numărul elementelor ce trebuie iniţializatesau copiate

Mod de funcţionare INI: 1 până la +383 ByteMod de funcţionare CPY: 1 până la +192 Byte

Ieşirilemodulului

- - -

Contact

E1 Ieşire de eroareStarea »1«, dacă numărul elementelordepăşeşte domeniul sursă sau pe celdestinaţie.

Verificarea limitelor domeniului se faceindependent de schimbarea flancului laintrarea logică EN. Dacă apare o eroare, nuse iniţializează sau copiază blocuri de date.

E2 Ieşire de eroareStarea »1«, dacă se suprapun domeniulsursă şi cel destinaţie


E3 Ieşire de eroareStarea »1«, dacă domeniul sursă şi celdestinaţie se află în afara domeniuluidisponibil al markerilor (eroare offset).


Bobina

T_ Bobină trigger, transfer de la adresa sursăindicată la I1 la adresa destinaţie indicată laI2, la apariţia unui flanc pozitiv.

Timpfunctionare

INI Iniţializare Iniţializează domeniul destinaţie cu o valoarede byte localizată la adresa sursă. Lungimeadomeniului sursă este stabilită la un byte.Prin NO introduceţi lungimea domeniuluidestinaţie.

CPY Copiere Copiază un bloc de date de la un domeniusursă la un domeniu destinaţie. Prin NOintroduceţi lungimea blocului de date cetrebuie copiat.

Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

267


posibilă

9.2.2.4. Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare la I1, I2 şi NO

Operator

Descriere

















268







Modulul de funcţii Transfer bloc necesită un spaţiu de memorie de 48 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare amodulului parametrizată cu o constantă NU.


9.2.3. DB - Modul de date



easy800 01

MFD 01


Aparatele dispun de 32 module de date DB01 - DB32 .

Modulul de date vă permite memorarea unei valori aflate laintrarea I1 la un operand, care este conectat cu ieşirea QV. Astfel puteţi memora valorile de referinţă pentru modulelefuncţionale.


269


9.2.3.2. Modulul şi parametrii săi


Intrărilemodulului

I1 Valoare cedată la ieşirea QV în cazul activăriitrigger a modulului.

Ieşirilemodulului

QV Valoare reală În ciclul în care este depistat un front triggerpozitiv, valoarea intrării I1 este transferatăoperandului conectat aici.

Contact

Q1 Starea »1«, dacă semnalul trigger are starea»1« .

Funcţiabobinelor

T_ Preluarea valorii de la intrarea I1 în cazul unuiflanc pozitiv.

Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

posibilă

Indicaţie:Valoarea I1 este preluată de operand numai în cazul unui flanc trigger pozitiv, care este conectat laieşirea QV. În continuare valoarea este afişată la QV, până când este actualizat cu următorul front triggercrescător şi este transferat mai departe.Se va ţine cont de faptul că modulul de date cedează valoarea numai în ciclul de prelucrare, în care depisteazăun flanc trigger crescător. Dacă operandul conectat cu ieşirea QV este suprascris de programul dumneavoastrădupă transferul valorii, valoarea transmisă de modulul de date este anulată.

9.2.3.3. Selecţia operanzilor pentru cuvântul de intrare I1

Operator

Descriere

270























Operator

Descriere

271








Modulul de funcţii Modul de date necesită 36 Byte memorie plus 4 Byte pe constantă la intrarea modulului.


Modulele de date pot fi comandate cu valori reale remanente. Numărul modulelor de date se alege pe imagineaproiect, în dialogul de caracteristici ale aparatului. Valoarea reală remanentă necesită un spaţiu de memorie de4 Byte . În cazul în care un modul de date este remanent, valoarea reală se păstrează la schimbarea moduluide funcţionare de la RUN la STOP, precum şi la întreruperea tensiunii de alimentare. Dacă easy este pornit înmodul RUN , modulul de date funcţionează în continuare cu valoarea reală memorată şi protejată faţă detensiunea nulă.


9.3.Module de comunicare

9.3.1. Ieşire serială SP



easy800 07


272

Aparatele easy800 începând cu numărul versiunii menţionat mai sus dispun de 32 deieşiri seriale ale modulului funcţional SP01-SP32.Un modul SP transmite date direct prin interfaţa serială pe placa frontală a aparatuluieasy800.

Modulul SP primeşte ulterior datele de trimis de la un modul D Afişaj text alocat.Astfel puteţi trimite toate rândurile, care sunt afişabile pe display-ul easy800 şi cătreun aparat pertener, cum ar fi o imprimată de protocol, un terminal sau un modem.

Pentru fiecare modul D pot fi preluate şi trimise până la 64 de caractere codate ASCII.

Dacă utilizaţi mai multe module Afişaj text şi doriţi să transmiteţi toate caracterele prininterfaţa serială, alocaţi fiecărui modul D un singur modul SP. Alocarea necesară seefectuează prin transmiterea unui număr de operand identic pentru ambele module.

Simbol în EASY-SOFT Pro(scemă module)


Trimiterea se realizează direct prin interfaţa serială, care serveşte la utilizarea cablului de programareeasy800-PC-CAB şi ca interfaţă de programare.

Odată ce cablul modem este conectat la interfaţa serială, aparatul easy800 parametrizează interfaţa pentrutransferul de date. Parametrizarea se realizează conform datelor, pe care le-aţi preluat pentru primul modul SPutilizat, în registrul Parametri de comunicare globală.

Parametrizarea modulului SP se efectuează în EASY-SOFT, aceasta nu se poate realiza prin intermediul display-ului sau al tastaturii aparatului easy800!

Indicaţii pentru aplicaţie

La aplicaţiile la care trebuie să se acumuleze multe texte trimise, se recomandă o rezolvare cu mai multeaparate easy800, care vor funcţiona pe NET. Pornind de la unul dintre aceste aparate easy800, se realizeazăcomunicarea cu aparatul partener, de exemplu o imprimantă pentru tipărirea fişierelor jurnal cu semnalizări deeroare. Sarcina principală a programului aparţinând acestui aparat de "comunicare" constă din administrarea şitrimiterea semnalizărilor de eroare. Pentru administrarea semnalizărilor posibile ale tuturor participanţilor laNET (max. 32) setaţi în mod corespunzător mai multe module D şi SP.

Trimiterea prin aparatul central de comunicare easy800 este declanşată de participantul la NET la care a avutloc un eveniment, prin intermediul operanzilor RN/SN.

Prin operanzii RN/SN un participant la NET îi transmite aparatului de "comunicare" producerea unui eveniment.Astfel acesta declanşează trimiterea unei semnalizări corespunzătoare.

Trimiterea

Pentru trimiterea a până la patru rânduri cu câte 16 caractere trebuie să conectaţi pe lângă modulul SP şi unmodul Afişaj text D în programul dumneavoastră. Editaţi ulterior rândurile de trimis în EASY-SOFT în registrulParametri al modulului D. Modulul D serveşte la pregătirea textului de semnalizare.

Pentru trimiterea maimultor rânduri se pot conecta (iniţializa) mai multe module D şi SP.

273


Secvenţă de pornire

(0...63 caractere)

opţional

Pontaj

(30 caractere)

opţional

Caracterele ASCII ale modululuide text D01-D23

(64 caractere)

Secvenţă finală

(0...11 caractere)

opţional

Telegramă, lungime totală 168 rânduri

Trimiterea textului minimal

Dacă doriţi să trimiteţi rânduri, care conţin text minim şi nici o valoare variabilă, este necesară disponibilitateamodulului de aişaj text aferent cu textul editat. Acest modul D nu trebuie să fie activat.

Exemplu de aplicaţie: Doriţi să tipăriţi o semnalizare de eroare cu o imprimantă pentru fişiere jurnal, dar să nuse afişeze pe display.

Premise pentru trimiterea unui text:

1. Trebuie să se realizeze legătura cu aparatul conectat.

2. Trebuie să fie interconectate cel puţin un modul D cu text în fundal şi un modul SP în programuldumneavoastră.

3. Modulul SP trebuie să fie parametrizat pentru modul de funcţionare SEND şi activat prin starea »1« laintrarea EN.

4. Semnalizarea de stare AC şi ieşirea colectoare pentru erori E1 trebuie să fie alocate stării »0«.

5. Operaţiunea de trimitere trebuiesă fie iniţiată printr-o schimbare a stării de la »0« la »1« la intrarea Ta modulului SP.

Trimiterea valorilor variabilelor şi a textului

Dacă pentru un modul D Afişare text, în cadrul unui rând de texta fost editată o variabilă, care trebuie să fieafişată întotdeauna cu valoarea actuală, atunci şi modulul D trebuie să fie activat prin bobina de eliberare aacesteia EN.

Premise pentru trimiterea valoarilor variabilelor şi a textului:

Pe lângă premisele menţionate anterior, trebuie să fie activat şi modulul D prin starea »1«, la intrarea EN.

9.3.1.3. Conectarea şi parametrizarea modulului SP în EASY-SOFT

274

Premise: aţi preluat în proiect un aparat easy800 şi l-aţi conectat la Modul de afişare-Schemă de conexiuni.

• Poziţionaţi operandul (operanzii) pentru eliberarea modulului SP drept contact şi apoi poziţionaţi modululpe un câmp de bobine din schema dumneavoastră de conexiuni.

• Alocaţi modulului SP un număr de operand şi selectaţi funcţia EN pentru eliberare, din câmpul de grupuriFuncţiile bobinelor.

• Pozioţionaţi operandul (operanzii) pentru declanşarea modulului SP drept contact şi apoi poziţionaţi dinnou modulul pe un câmp de bobine din schema de conexiuni, pentru a putea fi iniţiată o sarcină detrimitere.

• Alocaţi modulului SP un număr de operand şi selectaţi funcţia T_ pentru declanşare, din câmpul de grupuriFuncţiile bobinelor.

Pentru a controla când modulul SP a trimis datele prin portul serial sau dacă a intervenit o eroare decomunicare, trebuie să cablaţi modulul drept contact.

• Poziţionaţi modulul pe un câmp de contacte şi selectaţi în registrul Element al schemei de conexiuniacelaşi număr de operand ca şi cel pentru funcţia bobinelor.

• Conectaţi contactul (contactele) SPxxAC/SPxxE1 cu bobina (bobinele) adecvate.

Cartela de indexare Parametri

În cadrul EASY-SOFT modulul SP lucrează în modul de funcţionare SEND (Trimitere).

Cartela de indexare Parametri de comunicare globală

La parametrizarea modulului puteţi introduce două şiruri de caractere, o secvenţă de start şi o secvenţă deîncheiere.

Câmpul de grupuri Parametri de comunicare

Număr telefon cu parametri de selecţie

Aici introduceţi numprul de telefon necesar pentru realizarea conexiunii prin modem, cu eventualii parameti deselecţia necesari.

Indicaţie: Modulul SP poziţionează automat şirul de caractere ADT în faţa şirului de caractere formate stabilitde dumneavoastră.

Parametri de selecţie Semnificaţie

P Procedeul Selecţie puls

T Procedeul Selecţie ton

W Aşteptaţi tonul de la centrală (important pentru liniile interioare)

Exemplu de selecţie a tonului-şir de caractere formate cu temporizare:

ATD (generat de mosulul SP) T 00 W 0228 123456

275


, (virgulă) Pauză înaintea formării cifrelor următoare (durata pauzei exprimatăîn secunde este determinată de valoarea din registrul Modem S8)

Tabel: Parametri de selecţie admişi pentru completarea unei comenzi AT.

Listele Baud, Bit de date, Bit de stop şi Paritate

Aici parametrizaţi interfaţa, care va fi iniţializată la prima sarcină de trimitere.

Caseta de control Fixare în timp

Data şi ora din ceasul aparatului sunt trimise împreună cu caractere ASCII către un modul de text.

Caseta de control Conexiune utilizator-utilizator

Această opâiune este selectabilă, dacă a fost activată şi opţiunea Modem. Opţiunea Conexiune utilizator-utilizator declanşează în cazul de trimitere o emitere imediată de date, deoarece s-a pornit de la o conexiuneexistentă.

Caseta de control Modem

La opţiunea Modem activată modulul SP realizează o conexiune de selecţie corespunzătoare numărului detelefon din fundal, dacă iniţiaţi o sarcină de trimitere.Premisa pentru realizarea unei conexiuni de selecţie este o opţiune Conexiune utilizator-utilizator dezactivată.

Câmpul de grupuri Secvenţă de pornire

Secvenţă de pornire

De exemplu drept caractere de comandă pentru imprimantă, precum şirul ESC pentru pregătirea următoruluirând (Line Feed) cu »\LF«.

Câmpul de grupuri Secvenţă finală

Secvenţă finală

De exemplu drept caractere de comandă pentru pregătirea următoarei pagini la finalul sarcinii de imprimare,cât şi drept caracter de final un »\NUL« (Null-Terminator).

Elemente ale schemei de conexiuni şi parametri


Functiebobina

(Intare bit)

276

EN Bobină de revenire

Activează în starea EN »1«.

Dzactivează în starea »1«.

La comutarea stării din »1« în »0«sarcina de trimitere iniţiată esteîntreruptă.

Dacă EN rămâne în starea »1«, modulul poate efectua osarcină de trimitere iniţiată prin intrarea T.

T Bobină trigger

Întotdeauna la comutarea stării din»0« în »1« sarcina de trimitereeste iniţiată.

Iniţiază o sarcină de trimitere.

Premisă pentru trimitere: Intrarea EN=»1« şi ieşireaAC=»0«.

Contact

(Ieşire bit)

AC Semnalizare de stare pentru osarcină de trimitere activată.

La starea »1« este realizatăconexiunea prin modem, respectivsunt editare caractere.

La starea »0« poate fi iniţiată onouă sarcină de trimitere.

Conectaţi AC la intrarea de declanşare T, astfel încât la osarcină de trimitere iniţiată nu se poate efectua o nouăcomutare a flancurilor de la »0« -> »1« la intrarea bit T.

E1 Ieşire colectoare de erori, caresemnalizează o eroare de trimitere.

Starea = »1« eroarea recunoscută.

Exemplu:

Eroare de parametrizare cauzată de un număr de telefongreşit, care nu a permis nici o conexiune.

Set deparametri

Apelareposibilă

Parametrii modulului pot fivizualizaţi pe aparat.

Simulare

imposibilă


Pentru primul modul SP parametrizat sunt necesari 228 byte şi alţi 24 byte pentru fiecare alt modul SPgenerat.

9.3.1.5. Remanenta

Modulul funcţional nu administrează date remanente.

9.4.Master reset şi intervalul de ciclu

277


9.4.1. MR - Reset master



easy800 01

MFD 01


Aparatele dispun de 32 module Reset-master MR01 - MR32.

Modulul Reset master permite setarea în starea »0« amarkerilor şi tuturor ieşirilor printr-o singură comandă. În funcţie de regimul de lucru al modulului pot fi resetate fienumai ieşirile, numai markerii sau ambele.


Indicaţie: Pentru ca toate domeniile de date să fie şterse în siguranţă, modulul Reset-master trebuie realizatca ultim modul în programul dumneavoastră. Pentru aceasta amplasaţi modulul ca ultim element în schemamodulelor. În caz contrar următoarele module pot suprascrie din nou domeniile de date. Începând de la EASY-SOFT versiunea 4.04 puteţi deplasa modulele şi astfel puteţi amplasa ulterior modulul peultima poziţie a fluxului de prelucrare.

278

9.4.1.2. Parametrii modulului


Contact

Q1 Starea »1«, dacă bobina trigger MR..T are starea »1« .

Funcţiabobinei

T_ Bobina trigger. Dacă bobina este comandată cu trigger(primeşte un flanc pozitiv), se execută resetarearespectivă.

Regim delucru

Q ieşirile Q.., *Q.., S.., *S.., *SN.., QA01 sunt resetate înstarea »0« . * corespunzător NET-ID

se introduce în câmpul de grupuriParametrii modulului«

M domeniul markere MD01 la MD96 este resetat în starea»0«

"

ALL acţionează asupra lui Q şi M. "

Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

posibilă


Modulul de funcţii "Masterreset" necesită un spaţiu de memorie de 20 Byte.


9.4.2. ST - Durata ciclului de referinţă



279


easy800 04

MFD 01


Aparatele dispun de un modul pentru determinarea durateiciclului de referinţă ST01 .

Modulul Durata ciclului de referinţă permite stabilirea unuiciclu de referinţă cu durată prescrisă. Această durată a ciclului se fixează atunci când durata maximăa ciclului unui program este mai mică decât această valoareprescrisă.Durata maximă a perioadei ciclului de referinţă este de 1000ms.

Dacă durata ciclului programului depăşeşte durata prescrisă aciclului de referinţă, durata setată a ciclului nu poate firealizată.


9.4.2.2. Exemplu

Un program, care consistă din schema bit şi schema modul, realizează o durată medie a ciclului de cca. 12 ms.Setarea unei durate a ciclului de referinţă de 30 ms duce la durate constante ale ciclului acestei valori.



Intrărilemodulului

I1 Durata dorită a ciclului în msDomeniu de valori admis:0 - 1000

Ieşirimodul

280

- - -

Contact

- -

Bobina


Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

imposibilă

281



Operand

Descriere


















282






Modulul de funcţii Durata ciclului de referinţă necesită un spaţiu de memorie de 24 Byte plus 4 Byte pentrufiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


9.5.Module NET

9.5.1. GT - "GET"- Importarea valorii de pe NET



easy800 01

MFD 01


Aparatele dispun de 32 module "GET" GT01 - GT32 .

Modulul permite citirea direcţionată a unei valori de 32 Bit dinreţea (get = a scoate).

Modulul funcţional "GET"-reţea extrage datele, pe care un altparticipant le pune la dispoziţie cu modulul de funcţii "PUT" înreţeaua NET.


283



Cu ajutorul modulului funcţional GET puteţi citi o valoare de maxim 32 de bişi de pe reţeaua NET. Aceastăvaloare a fost trimisă anterior de modulul funcţional PUT corespondent către un alt participant la NET. În cazulvalorii trimise poate fi vorba despre conţinutul unei ieşiri a modulului funcţional, al unui marker byte, cuvântsau cuvânt dublu.Modulului GET îi alocaţi explicit valoarea modulului PUT valabil prin parametrizarea numărului de participant şiPT(PUT).

9.5.1.3. Conectarea şi parametrizarea unui modul GET în EASY-SOFT

Premisă:

• Aţi preluat un aparat easy800 sau MFD în proiect şi aţi comutat în modul de afişare Schemă deconexiuni,

• Aţi poziţionat modulul GT pe un câmp de bobine sau contacte şi aţi alocat un număr de operand.Modulul este selectat în continuare (poate fi recunoscut în pătratul contur).

Parametrizare

• Stabiliţi emiţătorul, care trebuie să vă transmită valoarea pentru modulul GET. În fereastra Câmp deatribute, registrul Parametri, domeniul Intrare modul din lista Participanţi, selectaţi numărul participantuluiemiţător.

• În continuare, în lista PT selectaţi numărul (1-32) modulului funcţional emiţător PUT.

• În domeniul Ieşire modul selectaţi un operand, căruia doriţi să îi transmiteţi valoare receptată.

• Poziţionaţi modulul funcţional pe un câmp de contacte şi conectaţi GTxxQ1 la un operand booleeanadecvat, care semnalizează preluarea unei nou valori.



Intrărilemodulului

ParticipantNumărul participantului emiţător.

Domeniu de valori: 01 la 08

PT Numărul modulului emiţător (de ex. PT 20)prin care participantul emiţător transmite ovaloare pe NET.Număr posibil de modul: 01 la32

284

Ieşirimodul

QV Valoare receptată de pe NET

Contact

Q1 Starea »1«, când este alocată o valoare noupreluată de pe NET.

este valabil pentru un ciclu al programului

Funcţiabobinelor

-

Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

imposibilă modul de funcţii dependent de dotareahardware


Operator

Descriere







Modulul funcţional "GET" necesită un spaţiu de memorie de 28 Byte.


9.5.2. PT - "PUT" - Transferul valorii în NET

285




easy800 01

easy800 07, cu operanzi noi AC şi E1

MFD 01

MFD 05, cu operanzi noi AC şiE1


Aparatele dispun de 32 de module funcţionale "PUT" PT01 -PT32.

Modulul permite introducerea punctuală în reţea a unei valoride 32 biţi (put = a dispune).

Observaţie

Pentru aparatele easy800 şi MFD mai noi începând cu numărulversiunii menţionate mai sus, modulul funcţional PUT dispunede două ieşiri (contacte) AC şi E1.


286


Cu ajutorul modulului funcţional PUT puteţi transmite pe în reţeaua NET un operand, care poate avea lungimeamaximă de 32 de biţi. Această valoare este preluată şi citiă automat de modulul funcţional corespunzător GETpe un alt participant la NET.Parametrizaţi operandul de de preluat la intrarea modul I1. Pentru aceasta puteţi utiliza ieşirea unui alt modulfuncţional, de ex. a unui modul atirmetic, a markerilor byte, cuvânt sau cuvânt dublu.

Utilizarea unui marker cuvânt dublu adecvat, de exemplu MD1, vă facilitează preluarea simultană a 32 demarkeri bit M01 până la M32.

Pentru preluarea markerilor bit M01-M96 cu modulul funcţional PUT, puteţi utiliza markerii cuvânt dublu MD1-MD3.

Preluarea este iniţiată o singură dată printr-un flanc pozitiv la intrarea de modul T_ . Pentru o preluare nouă,modulul trebuie să recunoască un alt schimb de flancuri.

9.5.2.3. Conectarea şi parametrizarea unui modul PUT în EASY-SOFT

Premisă:


• Aţi poziţionat modulul PT pe un câmp de bobine sau contacte şi aţi alocat un număr de operand.Modulul este selectat în continuare (poate fi recunoscut în pătratul contur).

Parametrizare

• În ferestra Câmp de atribute, registrul Parametri, alocaţi intrării de modul I1 un operand cuvânt, unmarker byte sau un marker cuvânt pentru preluarea de pe NET.

• Conectaţi bobina PTxxT_ la un contact, care poate iniţia preluarea unui flanc pozitiv.

• Poziţionaţi dacă este necesar modulul funcţional pe un câmp de contacte şi conectaţi PTxxAC la unoperand booleean adecvat, care semnalizează un proces de preluare.

287




Intraremodul

(Intrarecuvânt)

I1 Valoare de referinţă (operand de 32 Biţi), careeste setat în reţeaua NET

La fiecare ciclu de preluare pe NET sunttransmişi constant 32 de biţi.

Iesiremodul

(Ieşirecuvânt)

- -

Functiebobina

(Intare bit)

T_Bobină trigger

Odată cu flancul crescător valoarea de referinţăeste salvată în memoria tampon la I1.

Ulterior valoarea de referinţă este preluată înreţeaua NET.

Contact

(Ieşire bit)

Q1 Starea »1«, dacă starea bobinei trigger PT..T_este tot »1« .

288

ACStarea »1«, imediat după ce valoarea dereferinţă a fost salvată în memoria tampon în I1cu flancul crescător la intrarea T.

Starea »0« când valoarea salvată în memoriatampon este trimisă.

Starea »1« se menţine până când valoareasalvată în memoria tampon este trimisă sau esteanulată de o semnalare de eroare la ieşirea E1.

Prin intermediul acestor ieşiri bit verificaţidacă valoarea dorită a fost transmisă peNET.

Ieşirea este disponibilă începând cunumărul versiunii aparatului menţionat maisus.

E1Starea »1«, dacă valoarea salvată în memoriatampon nu a putut fi trimisă şi ieşirea presetatăAC a comutat înapoi de la starea »1« la »0«.

Ieşirea rămâne la starea »1« până când setransmite o nouă comandă de trimitere la ieşireaT cu un flanc crescător.

Prin intermediul acestei ieşiri bit seafişează o eroare de transmitere pe NET.

Ieşirea este disponibilă începând cunumărul versiunii aparatului menţionat maisus.

Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare


9.5.2.5. Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare I1

Operand

Descriere








289

















Modulul de funcţii PUT necesită un spaţiu de memorie de 36 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modululuiparametrizată cu o constantă NU.


9.5.3. SC - Setare dată/oră prin NET



easy800 01

MFD 01

290


Acest modul SC01 (Send Clock) vă permite setarea punctualăa datei şi a orei prin intermediul reţelei NET. Toţi ceilalţi participanţi preiau data şi ora participantuluiemiţător.

Dacă este comandată bobina trigger a modulului, se preiauautomat data curentă, ziua săptămânii şi ora participantuluiemiţător în NET. Toţi ceilalţi participanţi NET preiau automataceste valori. Procedura poate fi repetată ori de câte ori este nevoie. Bobina trigger trebuie comandată pentru aceasta din nou dinstarea »0« în starea »1« .

Modulul SC01 nu are parametri, deoarece în acest caz estevorba de un serviciu al sistemului comandat prin trigger.




Contact

Q1 Starea »1«, dacă starea bobinei triggerSC01T_ este tot »1« .

Funcţiabobinelor

T_ Bobina trigger. Dacă este comandată bobinatrigger a modulului printr-un flanc pozitiv, sepreiau automat data curentă, ziua săptămâniişi ora participantului emiţător în NET.

Simulare



Modulul de funcţii SC necesită un spaţiu de memorie de 20 Byte.


291


9.6.Module de reglare

292

9.6.1. DC - Regulator PID



easy800 04

MFD 01


Aparatele dispun de 32 module regulatoare PID DC01 - DC32 .

Un circuit de reglare închis cu regulator PID este format din următoarelecomponente:Valoare de referinţă (valoare de direcţionare),Valoare reală (variabilă controlată),Deviere controlată = valoare de referinţă – valoare reală,Regulator PID,cale controlată (z. B. cale controlată PTn),Deviere.

Principiul de funcţionare a regulatorului PID se bazează pe ecuaţia, carereprezintă mărimea de reglaj Y(t) ca rezultat al unei componente proporţionale,unei componente integrale şi a uneia diferenţiale.

Aceste trei componente de reglaj pot fi dezactivate separat prin intrările logiceEP, EI şi ED (blocarea componentei de reglaj).

De dezactivarea componentei I şi D este legat un reset. Parametrizarearegulatorului se realizează cu mărimile normate Kp [%], TN [0,1 s] şi TV [0,1s] .

Regulatorul poate fi comandat în modurile de funcţionare UNP şi BIP, precum şiîn regimul de lucru manual.

Prin intrarea » Amplificare proporţională « KP indicaţi un factor de amplificareproporţională. Valoarea » 100 « corespunde unui factor KP de »1«, valoarea » 50 « unui KPde »0,5« etc.

Ca mărime de ieşire regulatorul furnizează mărimea de reglaj QV.

Cu "EN=1" porniţi modulul de funcţii. Cu "EN=0" executaţi resetarea, iar ieşirea QV este setată pe 0.


293


Funcţionare manuală

O » comandare « a regulatorului în regim de lucru manual trebuie realizat cu intrările corespunzătoare SE şiMV. Dacă intrarea de bit SE este în starea „1“ regulatorul furnizează la ieşirea QV valoarea atribuită la intrareacuvântului dublu MV . Dacă starea lui SE revine la „0“, regulatorul preia mărimea de reglaj manuală şi continuăreglajul continuu (fără şocuri) cu această mărime de reglaj.

Modul de funcţionare UNP

Mărimea de reglaj este furnizată ca o valoare unipolară de 12 bit. Domeniul de valori este de 0 ... 4095.

Modul de funcţionare BIP

Mărimea de reglaj este furnizată ca o valoare bipolară de 13 bit. Domeniul de valori este de -4096 ... 4095.

Durata trimiterii impulsului Tc

Intrarea TC indică durata între două apelări ale modulului. Valorile introduse se pot situa între 0.1s la 6553.5 s.Dacă se indică valoarea 0 pentru durata trimiterii impulsului TC, atunci durata ciclului de prelucrare aprogramului determină durata dintre apelările modulului. Aceasta poate conduce la neregularităţi în procesul dereglaj, deoarece durata de ciclu a programului nu este întotdeauna constantă. Pentru reglarea unei durateconstante a ciclului de program poate fi utilizat modulul ST (durata ciclului de referinţă).

Algoritmul PID

Principiul de funcţionare a regulatorului PID se bazează pe ecuaţia, care reprezintă mărimea de reglaj Y(t) carezultat al unei componente proporţionale, unei componente integrale şi a uneia diferenţiale.

Aparatele easy800 şi MFD calculează mărimea de reglaj de fiecare dată când este explorată abaterea de lareglaj. Aceste calcule încep la prima explorare. În tabelul următor este prezentată ecuaţia utilizată:

Mărime de reglaj = Componentă proporţională + Componentă integrală + Componentă diferenţială

Y(n) = YP(n) + YI(n) + YD(n)

Y(n) mărime de reglaj calculată la durata de explorare n

YP(n) valoare componentă proporţională a mărimii de reglaj la durata de explorare n

YI(n) valoare componentă integrală a mărimii de reglaj la durata de explorare n

YD(n) valoare componentă diferenţială a mărimii de reglaj la durata de explorare n

294

Tabel: Algoritm PID

Componenta proporţională la regulatorul PID

Componenta proporţională YP este produsul între amplificare (Kp) şi abaterea de reglaj (e). Abaterea dereglaj este diferenţa între valoarea de referinţă (Xs) şi valoarea reală (Xi) pentru durata de explorare indicată.Ecuaţia utilizată de aparatele easy800 şi MFD pentru partea proporţională este următoarea:

Componenta proporţională

YP(n) = Kp * (Xs(n) - Xi(n) )

Kp Amplificare proporţională

Xs(n) Valoare de referinţă la durata de explorare n

Xi(n) Valoare reală la perioada de explorare n

Componenta integrală la regulatorul PID

Componenta integrală YI este proporţională cu suma abaterii de reglaj măsurate de-a lungul timpului.Ecuaţia uitilizată de aparatele easy800 şi MFD pentru componenta integrală este următoarea:

Componentă integrală

YI(n) = Kp * Tc / Tn * (Xs(n) - Xi(n) ) + YI (n-1)


Tc Durata de explorare

Tn Durata de integrare (denumită şi durata reglării)

Xs(n) Valoare de referinţă la durata de explorare n


YI (n-1)

Valoarea componentei integrale la durata de explorare n-1

Componenta diferenţială la regulatorul PID

295


Componenta diferenţială YD este proporţională cu modificarea abaterii de reglaj. Pentru a evita în cazulmodificărilor valorii de referinţă apariţia unor modificări pas cu pas, sau a salturilor în variaţia mărimii de reglajpe baza reacţiei diferenţiale, se calculează modificarea valorii reale (a variabilei de proces) şi nu modificareaabaterii de la reglaj. Acest lucru se vede din următoarea ecuaţie :

Componenta diferenţială

YD(n) = Kp * Tv / Tc * (Xi (n-1) - Xi(n) )


Tv Durata diferenţială a circuitului de reglaj (denumită şi timp diferenţial)

Tc Durata de explorare


Xi (n-1)

Valoare reală la durata de exploatare n-1

296



Intrărilemodulului

I1 Valoare de referinţăDomeniu de valori: -32768 la +32767

I2 Valoare realăDomeniu de valori: -32768 la +32767

KP Amplificare proporţională Kp [%], Domeniu de valori:0 la 65535

Valoarea » 100 « corespunde unuifactor KP de »1«

TN Timp diferenţial Tn [0,1 s] Domeniu de valori0 la65535

TV Timp continuu Tn [0,1 s] Domeniu de valori 0 la65535

297


TC Durata explorării = Perioada între apelărilemodulului. Domeniu de valori: 0.1s la 6553.5s. Dacă indicaţi valoarea 0, durata de explorare estedeterminată de durata ciclului de program.

Indicarea valorii TC = 0 poate conducela neregularităţi în procesul de reglaj,deoarece durata de ciclu a programuluinu este întotdeauna constantă. O durată constantă a ciclului deprogram se poate obţine prin utilizareamodulului ST (durata ciclului dereferinţă).

MV Mărime setată manualDomeniu de valori: -4096 ... +4095

Dacă în modul de funcţionare selectat:aţi alocat UNP valori negative laintrarea MV, modulul transmite un zerola ieşirea sa QV.

Ieşirimodul

QV Mărime de reglaj-Mod de funcţionare:UNI 0 ... +4095 (12 Bit)

Mărime de reglaj-Mod de funcţionare: BIP -4096 ... +4095 (13 Bit)

Contact

LI Starea »1«, dacă a fost depăşit domeniul de valori almărimii de reglaj

Bobina


EP Activează componenta P în starea »1«

EI Activează componenta I în starea »1«

ED Activează componenta D în starea »1«

SE Preluarea mărimii de reglaj manuale în starea »1«

Timp functionare

UNP Mărimea de reglaj este furnizată ca o valoareunipolară de 12 bit. Domeniul de valori de la 0 la 4095.

-

BIP Mărimea de reglaj este furnizată ca o valoarebipolară de 13 bit. Domeniul de valori de la -4096 la 4095.

-

Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

298

posibilă

9.6.1.3. Selectarea operanzilor pentru cuvintele de intrare I1, I2, KP, TN, TV, TC şi MV

Operator

Descriere



















299






Operator

Descriere







Modulul de funcţii Regulator PID necesită un spaţiu de memorie de 96 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare amodulului parametrizată cu o constantă NU.


300

9.6.2. FT - PT1-filtru de netezire a semnalului



easy800 04

MFD 01


Aparatele dispun de 32 filtre de netezire a semnalului PT1 FT01 - FT32.

Modulul poate fi utilizat la netezirea semnalelor afectate de zgomot. Elfuncţionează ca un filtru trece-jos. Semnalul este introdus pe la intrarea I1.

Prin intrarea »Durata de echilibrare« TG reglaţi perioada, în care trebuie să aibăloc netezirea. Durata de echilibrare nu trebuie aleasă mai mare decât estenecesar, deoarece semnalele vor fi temporizate mai mult decât este necesarpentru netezire (efect secundar inevitabil al netezirii semnalului).Prin intrarea » Amplificare proporţională « KP indicaţi un factor de amplificareproporţională. Cu acest factor este înmulţit semnalul de intrare. Valoarea » 100« corespunde unui factor KP de »1«.

La ieşirea QV se furnizează valoarea de ieşire temporizată PT1.

Cu "EN = 1" porniţi modulul de funcţii. Cu "EN=0" executaţi resetarea, iar ieşirea QV este setată pe 0.

Prima apelare a modulului de funcţii în primul ciclu de prelucrare sau după unreset conduce la iniţializarea valorii de temporizare cu valoarea intrării(temporizarea PT1 nu începe de la zero). Valoarea ieşirii la QV corespunde astfelîn primul ciclu valorii de intrare la I1. Astfel este accelerată reacţia de pornire aPT1.


301


Răspunsul la salt al modului Filtru de netezire a semnalului PT1

Răspunsul la salt se bazează pe următoarea echivalenţă:

KP Amplificare proporţională

TA Durata de explorare (se stabileşte intern)

TG Durata compensării

X(n) Valoarea reală în momentul n

Y(n) Valoare de calcul a ieşirii la momentul n

Y(n-1) Valoare de calcul a ieşirii la momentul n-1

Calcul intern al duratei de exploatare TA

TG </= 100 ms TA = 10 ms

302

TG > 100 ms TA = TG /100



Intrărilemodulului

I1 Valoare de intrareDomeniu de valori: -32768 până la +32767

TG Timp uniform TG [0,1 s] Domeniu de valori: 0 la 65535

KP

Amplificare proporţională Kp [%], Domeniu de valori 0 la 65535

Valoarea » 100 « corespunde unui factorKP de »1«, valoarea » 50 « unui KP de »0,5«etc.

Ieşirimodul

QV Valoare de ieşire temporizată Domeniu de valori: -32768 până la +32767

Contact

- - -

Bobina


Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

posibilă

303


9.6.2.3. Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare I1; TG şi KP

Operator

Descriere




















304




Operator

Descriere







Modulul de funcţii Filtru de netezire a semnalului PT1 necesită un spaţiu de memorie de 56 Byte plus 4 Bytepentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


305


9.6.3. PO - Generare impuls



easy800 07


Variantele DC ale unui aparat easy800 începând cu numărulversiunii menţionate mai sus, care dispun de ieşiri transistor,(EASY8..-D.-T..) pun la dispoziţie două module generatoare deimpuls PO01 şi PO02. Modulele servesc la emiterea rapidă a impulsurilor de 24 Volţişi astfel extind funcţiile easy800 pentru comanda deplasării.


Indicaţie: Dacă utilizaţi un modul PO cu ieşirile sale alocate fix Q1 sau Q2, nu puteţi conecta aceste ieşiri încăo dată în schema de conexiuni.


Cu ajutorul modulului funcţional PO, profilele simple de impuls pot fi generate ca urmare a semnalelor de pulsde 24 Volţi. Cu ajutorul acestor profile de impuls, comandaţi un motor multifazat, cu cele trei secvenţeindividuale posibile: Pornire, Funcţionare şi Frânare.

Modulul funcţional poate comanda atât motoare multifazate unipolare cât şi bipolare.

Pentru comanda unui motor multifazat este o fază finală a puterii, care trebuie să fie adecvată pentru motorulutilizat.

306

Cu ajutorul unui modul funcţional PO transmiteşi informaţia fazată direct prin ieşirea hardware Q01 sau Q02către un easy800. Informaţia de direcţionare se generează prin una dintre ieşirile rămase Q3 - Q8. Fiecărui modul îi este alocată o ieşire hard-ware:

PO01 -> Q01

PO02 -> Q02

Informaţţile fazate şi cele de direcţionare sunt furnizate prin intrarea logică a fazei finale de putere. Intrarealogică pentru ambee semnale trebuie să fie optocuplată şi să prelucreze o tensiune de intrare de +24V.

Parametrizarea unui motor multifazat şi a modulului funcţional este stabilită efectiv de puterea nominală pentrudeplasare. Astfel este creat cadrul pentru frecvenţa maximă de pornire şi funcţionare.

Profile de impuls

Cu ajutorul modulului funcţional PO pot fi generate foarte simplu profile de impuls, pentru a comanda unmotor multifazat cu secvenţele Pornire [1], Funcţionare [2] şi Frânare [3]. În plus, modulul funcţional POfurnizează ieşirii rapide alocate fix Q1 sau Q2 un număr definit de dumneavoastră de impulsuri dreptunghiulare(50% durată relativă de pornire).

F = Frecvenţă, FS = Frecvenţă de pornire, FO = Frecvenţă de funcţionare

t = timp

1 = Secvenţă de pornire, 2 = Secvenţă de funcţionare şi 3 = Secvenţă de frânare

n = Numărul total de impulsuri

n1 = Număr impulsuri-Pornire, n2 = Număr impulsuri-Funcţionare, n3 = Număr impulsuri-Frânare

307


Frecventa de pornire

Frecvenţa maximă parametrizabilă de pornire depinde de momentul de încărcare. Ca frecvenţă de pornire sealocă o valoare, la care motorul multifazat este capabil să activeze puterea şi la turaţii mai reduse. Dateledespre frecvenţa maximă de pornire, indiferent de momentul de încărcare, se găsesc în Datele tehnice alemotorului. Indiferent de momentul de încărcare, frecvenţa de pornire poate avea numai mărimea la caremotorul nu pierde nici un impuls la pornire, iar la frânare nu este tras înapoi de încărcare.

Indicaţie: Dacă valoarea FS este selectată prea mică, se poate ajunge la vibraţii ale motorului şi încărcăturii.Însă pot apărea salturi la începutul sau sfârşitul rutei.

Frecventa de functionare

Frecvenţa maximă parametrizabilă de funcţionare depinde de momentul de încărcare.În general este valabil faptul că la truraţii efectiv mai reduse, motorul ajunge la puterea sa maximă, aşadar lacuplu motor maxim. Cu cât turaţiile sunt mai mari, cu atât motorul este mai puţin puternic.

Modificarea frecvenţei pe etapă în faza de pornire RF

În timpul fazei de pornire (rampa de lansare) [1] frecvenţa de ordine a fazelor motorului este crescutăcontinuu de frecvenţa de pornire către frecvenţa de funcţionare.Prin modificarea frecvenţei pe etapă, stabiliţi la frecvenţa parametrizată de pornire şi funcţionare în câte etapeva decurge faza de pornire.

Modificarea frecvenţei pe etapă în faza de frânare RF

În timpul fazei de frânare (rampa de frânare) [3] frecvenţa de ordine a fazelor motorului este diminuatăcontinuu de frecvenţa de funcţionare către frecvenţa de pornire.

Prin modificarea frecvenţei pe etapă, stabiliţi la frecvenţa parametrizată de pornire şi funcţionare în câte etapeva decurge faza de frânare.

Numărul de impuls (Numărul total al impulsurilor) I1

Numărul total de impulsuri se parametrizează prin unghiul de fază dat pentru fiecare etapă, conform rutei deparcurs.

Indicaţie: Modulul funcţional urmează întotdeauna în funcţionarea normală o rută, care este prestabilită prinnumărul total de impulsuri.

308

Prin intermediul acestui număr total de impulsuri şi al numărului de impulsuri atins pentru secvenţa de pornireşi frânare, modulul funcţional transmite număul de impulsuri pentru secvenţa de funcţionare [2].

Număr impulsuri - pornire şi frânare

Numărul necesar de impulsuri la pornire şi secvenţa de frânare este atins de modulul funcţional PO în modindependent prin intermediul modificării frecvenţei parametrizate de dumneavoastră FS->FO respectiv FO->FS.

Cu ajutorul următoarelor formule puteţi calcula numărul de impulsuri pentru pornire şi secvenţa de frânare.

FS = Frecvenţă de pornire [Hz], FO = Frecvenţă de funcţionare [Hz]

nRRF = Număr de impulsuri în secvenţa de pornire

nRBF = Număr de impulsuri în secvenţa de frânare

RF = Modificarea frecvenţei în faza de pornire [mHz /etapă]

BF = Modificarea frecvenţei în faza de frânare [mHz /etapă]

Exemplu:

FS = 200Hz, FO = 3000Hz, RF = BF = 1000

Rezultat: nR.. = 2800

309


9.6.3.3. Conectarea şi parametrizarea unui modul generator de impuls în EASY-SOFT


Parametrizarea pentru funcţionarea normală

Mai jos este descrisă funcţionarea în modul Normal.

• Poziţionaţi un modul funcţional PO pe un câmp de bobine din schema de conexiuni..

• Selectaţi în fereastra câmp caracteristici, registrul element schemă de montaj numărul dorit deoperand, 1 sau 2. Pe schemă este reprezentat acum operandul POxx.

• Parametrizaţi frecvenţa de pornire la intrarea FS, .

• Conectaţi bobinele POxxEN, POxxTP şi POxxBR la contactul adecvat pentru comandă.

După caz, scrieţi un comentariu despre operandul selectat.

Pentru verificarea dacă o sarcină de propulsie este activă sau dacă s-a produs o eroare la parametrizare,trebuie să conectaţi acest modul drept contact, după cum este descris mai jos la evaluarea unui contactgenerator de impuls.

Parametrizarea pentru controlul automat

Mai jos este descrisă funcţionarea în modul control automaturi.


• Selectaţi în fereastra câmp caracteristici, registrul element schemă de montaj numărul dorit deoperand, 1 sau 2. Pe schemă este reprezentat acum operandul POxx.

• La funcţionarea cu frecvenţa de impulsuri prestabilită parametrizaţi acestă frecvenţă la intrarea de modulPF, mai precis frecvenţa maximă pe care motorul trebuie să o atingă în timpul controlului automat, sau

• La funcţionarea cu numărul de etape prestabilit parametrizaţi acest număr la intrarea de modul P1, maiprecis numărul maxim de etape pe care motorul trebuie să le parcurgă în timpul controlului automat.

• Parametrizaţi frecvenţa de pornire la intrarea FS.

• Conectaţi bobinele POxxEN, POxxTP şi POxxBR la contactul adecvat pentru comandă.

Evaluarea unui contact generator de impuls

Prin ieşirea bit AC puteţi verifica dacă o sarcină pentru tracţiune sau controlul automat a fost activată. Utilizaţiieşirea pentru erori FS pentru a verifica dacă specificarea parametrilor este corectă.

Pentru aceasta trebuie să preluaţi încă o dată în schema de conexiuni modulul generator de impuls PO cablatca bobină şi să în plasaţi pe un câmp de contacte.

• Poziţionaţi modulul generator de impuls pe un câmp de contacte şi selectaţi în registrul de elemente dinschema de conexiuni acelaşi număr de operand, pe care l-aţi atribuit bobinei respective

310


• Conectaţi POxxAC şi POxxE1 (eroare) ca operanzi booleeni adecvaţi pentru scopuri de evaluare.

Resetarea unui modul generator de impuls

• Pentru resetarea (Reset) unui modul generator de impuls, comutaţi starea intrării bit EN de la »1« la »0«

9.6.3.4. Moduri de funcţionare

Controlul automat

Pentru punerea în funcţiune puteţi utiliza modulul funcţional PO aflat în controlul automat. Pentru aceastaputeţi iniţia o cursă fie cu numărul de etape prestabilit, fie cu frecvenţa prestabilită.

Controlul automat

A = Ruta la intervalul de pronire TP activat pentru mai puţin decât 0,5 s

311


B = Ruta la intervalul de pronire TP activat pentru mai mult decât 0,5 s

E = Comanda prin impuls se termină la cursa cu frecvenţă de impuls cu TP = 0

Cursa cu numărul de etape predefinit »P1« (rută definită)

În acest mod de funcţionare prestabiliţi ruta prin numărul de etape (vezi diagrama »A« din imaginea de maisus Controlul automat).

• Parametrizaţi numărul de etape la intrarea de modul P1.

• Comutaţi intrarea EN în starea »1«.

• Comutaţi intrarea TP pentru o durată de timp < 0.5 secunde la starea »1«.

Motorul este comandat cu frecvenţa de pornire, efectuează manevre cu numărul de etape prestabilit şi apoi seopreşte independent.

Cursa cu frecvenţa de impulsuri prestabilită »PF« (orice rută, la frecvenţa maximă definită)

În acest mod de funcţionare comandaţi ruta prin durata stării »1« la intrarea de modul TP, mai precis manual(vezi diagrama »B« din imaginea de mai sus Controlul automat).


• La intrarea de modul PF parametrizaţi frecvenţa de impuls, mai precis frecvenţa maximă pe care motorultrebuie să o poată atinge în cadrul controlului automat.

• Parametrizaţi frecvenţa de pornire la intrarea FS.

312


• Comutaţi intrarea TP pentru o durată de timp de cel puţin ≥ 0.5 secunde la starea »1«.

Motorul este comandat cu frecvenţa de pornire, se pune în mişcare şi accelerează până la o vitezăcorespunzătoare cu frecvenţa maximă parametrizată.Mişcarea este continuată până când terinaţi comanda prin impuls cu TP = 0 sau o condiţie suplimentară deoprire devine activă.

• Terminaţi comanda prin impulsuri cu TP = 0 (momentul »E« în imaginea de mai sus Contolul automat).

Modulul funcţional PO formează ulterior o fază de frânare (rampă de frânare), în care frecvenţa de derulare aetapelor motorului este diminuată continuu de frecvenţa prin impuls către frecvenţa de pornire.

Funcţionarea normală

Pentru funcţionarea normală prestabiliţi numărul de impulsuri conform rutei de efectuat.În continuare, parametrizaţi, în funcţie de momentul de încărcare şi de motorul utilizat, frecvenţa de pornire şide funcţionare.Frecvenţa de pornire şi cea de funcţionare determină şi urcarea rampei de pornire, respectiv coborârea rampeide frânare. În mod suplimentar, stabiliţi urcarea rampei de pornire şi coborârea celei de frânare prin intrărileaferente pentru modificarea frecvenţei. Valoarea parametrilor pentru modificarea frecvenţei este interpretatăde modul drept modificare exprimată în mHz pe serie de etape.Exemplu: O relaţie RF = 2000 semnifică faptul că frecvenţa impulsului generat de modul în faza de pronirecreşte cu factorul 2.


• Parametrizaţi următoarele intrări de modul: I1 - număr de impulsuri (0 până la +2 147 483 647), FS şiFO - frecvenţă de pornire şi de funcţionare (0 până la 5000Hz), RF şi BF - modificarea frecvenţei pe etapăîn faza de pornire şi de frânare.


• Iniţiaţi o sarcină de propulsare cu o cumutare a flancurilor de la »0« -> »1« la intrarea bit S_.

• Verificaţi preluarea comenzii la ieşirea bit AC.

313




Intrare de modul(valoare dereferinţă)(intrarecuvânt)

I1Numarul de impulsuri

Domeniu de valori: 0 la +2147483647Ca număr de impulsuri stabiliţi numărultotal al impulsurilor pentru frecvenţatotală, constând din trei secvenţeindividuale Pornire, Funcţionare şi Frânare.

FSFrecventa de pornire

Domeniu de valori: 0 până la 5000 Hz

FOFrecventa de functionare


RFModificarea frecvenţei în

faza de pornire (1mHz /etapă)

Domeniu de valori: 0 la +65535

BFModificarea frecvenţei în

faza de frânare (1mHz/etapă)


P1Numarul etapelor in cadrul controluluiautomat


PFFrecventa in cadrul controlului automat


Ieşire modul (Ieşire cuvânt)

QVNumărul de etape efectuate actual


314

QFFrecvenţa stabilită actual


Funcţiilebobinelor (Intrarebit)

ENEliberarea modulului la starea »1«.Modulul eliberat operaţiunile Iniţiere cursă(S_) sau Control automat (TP) suntefectuate.

Blocarea modulului la starea »0«.La comutarea stării din »1« în »0« seefectuează resetarea modulului.

S_ Iniţierea cursei la un schimb de flancuri dela »0« -> »1«.

O cursă activată este părăsită cu AC =»1«.

La cursa activată se efectuează consecutivsecvenţele Pornire, Funcţionare şi Frânare.La o cursă deja activată nu se poate iniţiao cursă nouă printr-o nouă schimbare aflancurilor de la 0 -> 1.

BR Anularea cursei începute la un schimb deflancuri de la »0« -> »1«.

După anularea cursei, modulul efectueazăacum secvenţa de frânare, mai precis seajunge la o oprire temporizată amotorului.Numai când faza de frânare s-a încheiat,ieşirea bit AC este setată la »0«.

TP Activează controlul automat în starea »1«.

O durată de pornire TP = 1 determinătipul controlului automat.

Pentru diagnostic şi scopuri de testaresunt posibile în cadrul controlului automatdouă moduri de funcţionare.1. Rularea la numărul de etapeprestabilit

TP-Durata de pornire < 0.5 secunde

Motorul se pune în mişcare conformnumărului de etape prestabilit la P1.

2. Rularea la frecvenţa de impulsprestabilită (funcţionarea manuală)

TP-Durata de pornire ≥ 0.5 secunde

Motorul accelerează până la frecena deimpuls prestabilită la PF. Mişcarea secontinuă până când se încheie comandaautomată cu TP = 0.

Contact(Ieşire bit)

ACStarea »1«, dacă a fost activată o cursă(este valabilă şi pentru controlul automatactivat).

Starea »0«, dacă nu a fost activată nici ocursă.

E1Ieşire de eroare

Starea »1« la presetarea greşită aparametrilor, de exemplu dacă estepresetat FO<FS.

La o eroare referitoare la parametri, nu seefectuează comenzi de rulare.

315


Timp functionare

- vezi intrarea bit TP (durata de pornire) -

Set de parametri


Simulare

imposibilă


Modulul funcţional generator de impuls necesită un spaţiu de memorie de 96 Byte plus 4 Byte pentru fiecareconstantă alocată intrărilor modulului.

9.6.3.6. Remanenta

Modulul funcţional generator de impuls nu recunoaşte date remanente

Recomandare: Alte informaţii despre modul se regăsesc în manualul de utilizare a aparatului easy800.

9.6.4. PW - Modularea lăţimii impulsului



easy800 04

MFD 01


316

Variantere în c.c. ale aceluişi aparat, care dispun de ieşiri transistor, (de ex.EASY8..-D.-T..), oferă două module pentru modulaţia de extindere a pulsuluiPW01 + PW02.

Modulul de funcţii PW.. transformă mărimea de reglaj SV într-o serie deimpulsuri cu durată constantă a perioadei. Lăţimea impulsului este proporţionalăcu mărimea de reglaj SV.

Fiecărui modul îi este alocată o ieşire hard-ware:

PW01 -> Q01

PW02 -> Q02

Modulul asigură o furnizare directă a valorii măsurate la ieşirea hardware.

Modulul de funcţii PW serveşte între altele la formarea unui regulator PID cuieşire pentru impulsuri pentru elementele de acţionare proporţionale. De aceease foloseşte modulul de funcţii PW în combinaţie cu modulul DC (regulatorPID).


Indicaţie: Dacă utilizaţi un modul PW şi astfel ieşirea respectivă Q1/Q2, este suprimată furnizarea posibilă aprelucrării schemei de conexiuni la ieşirea respectivăPe scurt această ieşire nu mai poate fi utilzată pe schemă.

Valori limită:

Durata minimă a perioadei este de 5 ms.Durata minimă a impulsului este limitată de hardware şi este de 100µs.

Dacă se atribuie valoarea zero duratei perioadei sau mărimii de reglaj, nu se generează impulsuri la Q1 sau Q2.Dacă este depăşită limita minimă de conectare şi cea de deconectare, ieşirea logică de control E1 este setată înstarea » 1 « .Această ieşire de control E1 serveşte numai supravegherii la punerea în funcţiune, nu trebuie conectată înschemă.

Durata perioadei / Durata minimă de conectare

Prin raportul „Perioadă / Durată minimă“ („P/M“) se stabileşte, care mărimi de reglaj procentuale nu au nici unefect. Durata minimă de conectare trebuie aleasă de aceea cât mai mică, astfel încât raportul „P/M“ să fie cât maimare. Dacă însă o perioadă foarte scurtă de conectare nu are efect asupra elementului de acţionare, serecomandă suprimarea acestor faze scurte de conectare, pentru a proteja astfel hardwareul. Durata perioadeinu are voie să fie prea mică în acest caz.

317




Intrărilemodulului

SV Mărime de reglaj Domeniu de valori: 0 la 4095 (12 Bit)

PD Durata perioadei [ms]Domeniu de valori: 0 la 65535

ME Durata minimă de pornire [ms]Domeniu de valori: 0 la 65535

Ieşirilemodulului

- - -

Contact

E1 Starea »1«, dacă durata minimă de conectareeste depăşită.

-

Bobina


Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare


9.6.4.3. Selectarea operanzilor pentru cuvintele de intrare SV, PD şi ME

Operator

Descriere

318























Modulul de funcţii Modulator lăţime impuls necesită un spaţiu de memorie de 48 Byte plus 4 Byte pentrufiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


319


9.6.5. VC - Limitator de valori



easy800 04

MFD 01


Aparatele dispun de 32 module de limitare a valorii VC01-VC32.

Modulul funcţional limitează valoarea intrării I1 la un domeniucu limită inferioară şi superioară (a se vedea figura) şifuncţionează ca minimizare a ferestrei.

Limitele inferioară şi superioară se stabilesc prin intrările SL(Low) şi SH (High).Valoarea ieşirii QV urmăreşte I1, atât cât aceasta se află înlimitele admise. Valorile mai mari sau mai mici sunt tăiate lanivelul acestor limite.

Cu "EN = 1" porniţi modulul de funcţii. Cu "EN=0" executaţi resetarea, iar ieşirea QV este setată pe0.


Tăierea valorilor de intrare la nivelul limitelor stabilite

320



Intrărilemodulului

I1 Valoarea intrării

SH Limita superioară

SL Limita inferioară

Ieşirilemodulului

QV Furnizează, în interiorul limitelor stabilite, valoarea care se află laintrarea I1.

Contact

- - -

Bobina

EN Activează modulul de limitare a valorii

Set deparametri

Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat.

Simulare

posibilă

321


9.6.5.3. Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare SH şi SL

Operator

Descriere












322












Operator

Descriere







Modulul de funcţii Limitator de valori necesită un spaţiu de memorie de 40 Byte plus 4 Byte pentru fiecareintrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


323


324

9.7.Module pentru afişarea text şi de salt

9.7.1. D - Display text easy800


Aparat de la versiunea nr.:

easy800 01

easy800 07, cu seturi de caractere noi »Europa Centrală« şi »Chirilic«.

MFD 01 (a se vedea indicaţia pentru aparatul MFD)


easy800 oferă 32 de module Afişaj text D0-D32 (Display), pentru afişarea acâte 4 rânduri diferite pe display-ul aparatelor. În interiorul unui rând puteţiintroduce o variabilă în orice poziţie, a cărei valoare va fi afişată.Rândurile individuale se editează ulterior în EASY-SOFT, în registrul Parametripentru fiecare modul D utilizat.

Salvaţi rândurile de trxt fie în program (fişierul EASY-SOFT *.e..) sau pe sardulde memorie EASY-M-256K.

Set de caractere afişabileSunt permise caracterele ASCII cu majuscule sau litere mici:A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

De la versiunea EASY-SOFT Versiunea 6.xx sunt permise, pe lângă caracterulspaţiu şi următoarele caractere speciale:

! " # $ % & ' ( ) * + , - . / : ; < = > ? [ \ ] ^ _ ` { | } ~



Indicaţie pentru aparatul MFD:

Acest modul nu este necesar pentru aparatul MFD, deoarece conceptul de vizualizare MFD oferă editări maiflexibile prin diferite elemente de text, ca de exemplu text se semnalizare sau text static.


Editarea rândurilor se realizează în starea »1« a bobinei EN. Premisa esteca aparatul easy800 să se afle în moul de funcţionare RUN, iar înaintea apelării afişajului text să

325


fie afişat afişajul stării. Dacă bobina (EN) este resetată la valoarea »0«, displayul easy800 indică din nou după4 s afişarea stării.

De la numărul de versiune a aparatelor V.04 modulul are la dispoziţie o funcţionalitate extinsă, de exempluposibilitatea de introducere a valorii de referinţă

De la numărul de versiune a aparatelor V.04 puteţi utiliza pentru afişajul text seturile suplimenare de caractereEuropa Centrală şi Chirilic. În continuare, puteţi combina reprezentarea cu atributele Intermitent şi Invers.Aceste opţiuni noi puteţi varia modul de afişare a rândurilor, atributele putând fi combinate oricum.

Începând cu versiunea nr. 07 puteţi aloca unui modul Afişaj text şi un modul SP pentru trimiterea şi receptareade date direct prin interfaţa serială a aparatului easy800.

Astfel puteţi trimite toate rândurile, care sunt afişabile pe display-ul easy800, şi către o imprimantă pentrufişiere jurnal, un terminal sau un modem.

Reacţie diferită a blocurilor de funcţii D01 şi D02 până la D32

Pentru blocul de funcţii D01 sunt valabile următoarele:

D01 ester pregătit pentru afişarea unui text de alarmă. Dacă este comandat D01 şi este pregătit un text pentruD01, acest text rămâne pe afişaj până când

• bobina D01 se află în starea »0« .

• a fost selectat regimul de lucru Stop .


• prin tastele OK sau DEL + ALT s-a comutat într-un meniu.

Pentru blocurile de funcţii D02 la D32 sunt valabile următoarele:

Dacă sunt comandate mai multe texte, se afişează automat, secvenţial după 4 s, următorul text. Acest processe repetă pînă când

• nici un modul nu se mai află în starea »1«,

• a fost selectat regimul de lucru Stop .


• prin tastele OK sau DEL + ALT s-a comutat într-un meniu.

• este afişat textul prevăzut pentru D01.

Funcţia blocului de display text este redată integral de simulare.

326

9.7.1.3. Parametrizarea unui modul Afişaj text

327


Imagine: Parametrizarea unui modul Afişaj text

Registrul Parametri

Dacă aţi selectat cu clic un modul de afişaj text pe schemă sau pe schema modulului, puteţi edita în registrulParametri al câmpului de caracteristici rândurile individuale (a se vedea figura Parametrizarea unui modul dedisplay text).

Indicaţie: Dacă doriţi reprezentarea combinată a textului şi variabilei, stabiliţi în mod ideal mai întâi operandul(variabila), poziţia de start a acesteia şi numărul de poziţii în cadrul unui rînd. La introducerea ulterioară atextului previzualizarea activată vă formează o imagine exactă privind aspectul rândurilor de text. Poziţiilealocate variabilei sunt caracterizate prin şirul de caractere ###.. .

OP

Selectaţi operandul (variabila) în domeniul OP. Indicaţii detaliate referitoare la variabilele posibile se regăsescîn tabelele » Variabile ale displayului de text easy800 până la V.03 / de la V.04 «. La aparatele până la V.03puteţi edita valoarea variabilelor operanzilor DD, DH sau IA . Alternativ puteţi reprezenta o ieşire - cuvânt (valoare reală) a modulului de funcţii T Releu de temporizare sauC Releu de contorizare.La aparatele cu versiunea peste V.04 aveţi posibilitatea selectării unui operand suplimentar, o ieşire-cuvânt sauo intrare - cuvânt (valoare de referinţă).Descrierea următoare este valabilă, în cazul în care nu este specificat ceva diferit, pentru ambele generaţii deaparate.

Nr.

În cîmpul Nr. selectaţi numărul operandului conectat sau al blocului de funcţii, al cărei variabilă doriţi să oafişaţi.

I/E

În câmpul I/E selectaţi o intrare-cuvânt (valabil începând de la V.04) sau o ieşire cuvânt, dacă operandulselectat este un bloc funcţional. Pentru aceasta puteţi folosi de exemplu valoarea variabilei unei ieşiri (QV) saua unei intrări (I1). Valorile de referinţă ale unei intrări -cuvânt pot fi editate în timpul funcţionării prin tastele de operare aleeasy800 , dacă este vorba de constante (NU), operand de tip marker (MB, MW,MD) şi blocuri funcţionale cuparametrizarea valorii de referinţă, şi dacă activaţi suplimentar opţiunea Editabil.

Respectaţi lungimea maximă admisă a variabilelor şi valorilor de referinţă. În caz contrar caracterele suntsuprascrise sau nu sunt afişate.

Pos.

În cîmpul Pos (Poziţie) stabiliţi poziţia de start pentru editarea variabilei în interiorul rândului.

Număr poziţii

328

În câmpul Număr poziţii stabiliţi numărul de poziţii pentru editarea variabilelor. Puteţi alege între 4, 7 sau 11numere zecimale. Respectaţi lungimea maximă de caractere ale variabilelor şi combinaţia între poziţie şi număr de poziţii. În cazcontrar caracterele sunt suprascrise sau nu sunt afişate.

Opţiune editabil

Opţiunea editabil este selecţionată, dacă în timpul funcţionării doriţi să permiteţi modificarea valorii uneivariabile (intrare cuvânt) prin intermediul tastelor de operare (a se vedea tabelul Variabile display text easy800de la V.04).

Domeniul de valori pentru IA..

• Acţionaţi câmpul de contact Scalare domeniu de valori.

Se deschide dialogul Scalare domeniul de valori al intrărilor analogice cu rândurile 1 - 4. În acestepatru rânduri puteţi, individual pentru fiecare rînd de text, să parametrizaţi formatul de ieşire al câte uneiintrări analogice. Formatul de ieşire este determinat de parametrizarea afişării şi a domeniului.

Reprezentare: Aici puteţi determina formatul de ieşire al valorii analogice. Valoarea analogică propriu zisă se poate încadranumai între 0 şi 10 V. La această determinare a domeniului de reprezentare deosebiţi mai întâi dacă aveţi nevoie de o editare fărăsemn (0 la 9999) sau cu semn. În cadrul unei editări cu semn puteţi deosebi de asemenea dacă aceasta estecu numere întregi (± 999) sau în formatul zecimal (± 9.9). Acest ultim format se recomandă atunci cândvaloarea analogică oscilează numai într-un domeniu restrâns.

Domeniu:Suplimentar puteţi scala valoarea afişată. Atribuiţi domeniului selectat pentru reprezentare un domeniuimagine. Acest domeniu imagine, scala, se prezintă convenţional prin indicarea de la la. Astfel se fixează o valoareminimă şi una maximă pentru editare (vezi tabel scalare a valorilor intrărilor analogice). Valoarea afişajuluieste transformată conform raportului Valoarea afişată este convertită conform relaţiei »Domeniu deafişare/Domeniu imagine«.

Confirmaţi datele prin tasta OK.

La sfârşitul rândului respectiv, EASY-SOFT activează datele dumneavoastră prin afişarea de la: .... pânăla: .....

Valoare analogică

Reprezentare:

Domeniu:

de la la

Exemplu:

de la la

329


întotdeauna 0 la 10 V

±9.9

-9.9 9.9

sau

9.9 -9.9

-1 +4

-4 +1

±999

-999 999

sau

999 -999

-10 la +40

-40 la +10

0 la 9999

0 9999

sau

9999 0

0 la 5000

5000 la 0

Tabel: Scalarea valorilor analogice de intrare

Introducere text

• Acţionaţi câmpul de contact Introducere text

Se deschide dialogul Introducere text cu rândurile 1 - 4.

• Activaţi vizualizarea câmpului de conectare.>>.

În partea inferioară a casetei de dialog se deschide previzualizarea afişajului.

• Dacă este necesar selectaţi din lista Tabel de caractere câte un set de caractere Europa Centrală sauChirilic pentru fiecare rând.

În zona Text display trebuie introdus textul ce va fi editat. În interiorul unui rând puteţi introduce o variabilă înorice poziţie, a cărei valoare doriţi să o afişaţi.

Pentru variabila de afişat trebuie rezervate numai poziţia de start dorită şi numărul de poziţii. Ce variabile suntutilizate, depinde de faptul dacă lucraţi cu variantele aparatelor easy800 până la V.03 sau de la V.04 .

• Pentru fiecare rând selectaţi după caz atributele Intermitent şi Invers.

330

Exemplu de parametrizare a domeniului de valori

Problemă:

Valoarea analogică de observat oscilează între 2 V şi 7 V.

Pentru o valoare analogică de 2 V trebuie să fie emisă o valoare a temperaturii de -25° iar pentru 7 V o valoarea temperaturii de +55°.

Soliţie:

Reprezentare: ±999 Domeniu:de la-37 la + 73

Următorul tabel prezintă corelaţia dintre valoarea analogică şi datele scalate cuprinse la de la până la, decialocarea domeniului imagine.

Valoare analogică Domeniu: de la... la

10 V + 73

..... .....

7 V + 55

..... .....

2 V - 25

..... .....

0 V - 37

Tabel: Alocarea valorii analogice şi a domeniului de imagini

Exemplu: Formate de afişare la modulul funcţional T Releu de timp (fără scalare)

s s s . ms ms ms

min min : s s

h h : min min

Tabel: Formate de afişare la modulul funcţional T Releu de timp (de la versiunea V.04)

331


Variabile utilizabile ale diferitelor variante de aparate

Variabile utilizabile ale variantelor de aparate până la V.03

Operanzi: Caracteristici

IA format de afişare cu scalare

DD (Display Date, data)

DH (Display Hour, ora)

-

-

Blocuri de funcţii: Caracteristici

T Releului de timp

C Releu de contorizare

-

-

Tabel: Variabile ale afişajului text easy800 până la V.03

Variabile utilizabile ale variantelor de aparate de la V.04

Operanzi: Caracteristici

IA format de afişare cu scalare

MB

MW

MD

toate editabile în timpul funcţionării

QA (ieşire analogică)

DD (Display Date, data)

DH (Display Hour, ora)

-

-

(formatul de editare ca pe rândul 3 al următorului tabelpentru releu de timp)

Blocuri de funcţii:

Caracteristici

toate,

în afara ceasului de comutare săptămânal şianual (HW şi HY) şi reset master (MR).

Puteţi edita ieşiri - cuvânt (valori reale) şi intrări -cuvânt(valori de referinţă). Ultimele pot fi editate în timpul funcţionării, dacă este vorbade o constantă (NU).

Tabel: Variabile ale afişajului text easy800 de la V.04

332



Contact

Q1 Modulul de text este activ.

Bobina Denumire

333


EN

Este posibilă o deblocareprin funcţiile: Contactor,scurtcircuit, setarecontactor negat, flancnegativ şi flanc pozitiv;

Funcţia Resetare închideafişajul text.


Dacă modulul funcţional recunoaşte o condiţie de activare, carecorespunde cu funcţia selectată de deblocare, display-ul easy80afişează un indicator de text. De exemplu, un text este afişatatâta timp cât starea »1«, se menţine la funcţia selectată deeliberare Contactor.

Afişajul text este şters din nou, în cazul în care condiţia deactivare nu mai este îndeplinită.

Dacă aţi selectat funcţia de eliberare Setare, afişajul text esteşters numai atunci când bobina se resetare recunoaşte unschimb de flancuri.

Funcţionarea ca bobină de resetare:

La starea »1« afişajul text este şters şi contactul de comutareaferent este resetat (Reset).

După ce afişajul text a fost şters, este afişat din nou pe display-ul easy indicatorul de stare.

xDxxEN

SDxxEN

RDxxEN

Timp functionare

- -

Set de parametri


Simulare

posibilă


Modulul de funcţii necesită un spaţiu de memorie de 156 Byte. Acesta nu depinde de mărimea textului.

Recomandare: alte informaţii despre modul se regăsesc în manualul de utilizare a aparatelor easy800.

334

9.7.2. JC - Salt conditionat



easy800 07

MFD 05


Apratele easy800 şi MFD începând cu nr. versiunii menţionatemai sus pun la dispoziţie 32 de module »salt condiţionat«JC01 - JC32.

Cu ajutorul modulului »salt condiţionat« puteţi generaramificaţii în cadrul modulului în aval faţă de un »reper desalt« LB.

Astfel structuraţi programul.

Condiţia pentru salt este starea de semnalizare a bobinei EN.

Reperul de salt - ţinta saltului - îl puteţi defini cu ajutorulmodulului LB.

JCxx şi LBxx trebie se le utilizaţi întotdeauna în pereche.

Simbol în EASY-SOFT Pro (schemă modul)


La starea de semnalizare EN »1« programul sare în aval peste unul sau mai multe module. Următorul modul,pe care îl prelucrează programul, este primul care urmează după reperul de salt LBxx în schema modulelor. La starea de semnalizare »0« programul funcţionează începând cu următorul program, pe care l-aţi introdus înschema modulelor după JCxx.

Dacă la unh salt activat nu este disponibil nici un reper corespunzător sau reperul de salt aferent se găseşte înfaţa locaţiei de salt (salt înapoi), atunci se sare la sfârşitul schemei modulelor.În ambele cazuri ieşirea bit E1 este setată la starea de semnalizare »1«.

335


Domeniile peste care s-a sărit se recunosc în cadrul afişării stării aferent reperelor de salt. Toate modulele dedupă locaţia de salt sunt sunt înlocuite cu reperul de salt.

9.7.2.3. Comenctarea şi parametrizarea unui modul »Salt condiţionat« în EASY-SOFT

Premisă:


• Aţi poziţionat modulul JC pe un câmp de bobine sau contacte ţi aţi alocat un număr de operand,pe care îl utilizaţi şi pentru modulul aferent Reper de salt.

Conectare

• Conectaţi bobina JCxxEN cu un contact adecvat pentru comandă.

• Dacă doriţi, poziţionaţi modulul funcţional pe un câmp de contacte şi conectaţi JCxxE1 (ieşire pentruerori) la un operand booleean adecvat pentru scopuri de evaluare.


336


Funcţiilebobinelor(Intrarebit)

ENBobină de revenire

Cât timp EN rămâne în starea »1«, programulse ramifică spre reperul se salt al schemeimodulelor.


E1Ieşire de eroare

Starea »1«, dacă nu este disponibil nici unreper de salt corespunzător sau daă acesta seaflă în faţa locaţiei de salt (salt înapoi)

Set deparametri

-

Simulare

posibilă


Modulul funcţional Salt condiţionat necesită un spaţiu de memorie de 20 Byte.

337


9.7.3. LB - Reper salt



easy800 07

MFD 05


Apratele easy800 şi MFD începând cu nr. versiunii menţionatemai sus pun la dispoziţie 32 de module »reper de salt« LB01 -LB32 (Label).

Acest modul serveşte drept ţinta saltului în cadrul schemeimodulelor. Pentru ţinta saltului, programul se ramifică pornind de lamodulul »salt condiţionat« JCxx.

JCxx şi LBxx trebie se le utilizaţi întotdeauna în pereche. Simbol în EASY-SOFT Pro(scemă module)


Modulul »Reper de salt« este numai ţintă de salt şi nu trebuie să fie conectat sau parametrizat în nici un mod.Trebuie să fie mutat doar în poziţia dorită în schema modeulelor.Pentru fiecare salt, un program se ramifică pentru un »reper de salt« pornind numai de la un modul »saltcondiţionat« JCxx. Pentru fiecare modul »reper de salt« trebuie să existe un »salt condiţionat« ca locaţie iniţială de salt. Un »reperde salt«, considerat începând cu modulul aferent »salt condiţionat«, trebuie să fie plasat după acesta. Modulultrebuie de asemenea să fie poziţionat în direcţia sfârşitului schemei de module.

Dacă reperul de salt se află înaintea poziţiei iniţiale aferente a saltului (salt înapoi), programul se ramifică lasfârşitul schemei modulelor. Ieşirea bit E1 din modulul »salt condiţionat« este setată în acest caz la starea desemnalizare »1«.

9.7.3.3. Conectarea şi parametrizarea unui modul »reper de salt« în EASY-SOFT

Premisă:

• Aţi preluat un aparat easy800 sau MFD în proiect şi aţi comutat în modul de afişare Schemămodule,

338

• Trageţi modulul funcţional în poziţia dorită din schema modulelor şi selectaţi în registrul Element dinschema de conexiuni acelaşi număr de operand, pe care l-aţi alocat modulului corespunzător Saltcondiţionat.

Puteţi muta acest modul funcţional şi ulterior.

• Faceţi click pe modulul funcţional de mutat şi selectaţi apoi în meniul contextual opţiunea Mutare modulfuncţional.

Modulul Reper de salt trebuie să fie conectat sau paramerizat.


Modulul funcţional "Masterreset" necesită un spaţiu de memorie de 16 Byte.

9.8.Module convertoare numerice şi de înregistrare

9.8.1. BV - Combinaţii logice



easy800 01

MFD 01


Aparatele permit utilizarea a 32 module BV01 - BV32 pentrucombinaţiile logice ale variabilelor.

Dacă doriţi să eliminaţi anumiţi biţi din valori, să recunoaşteţişabloane de biţi, să modificaţi şabloane de biţi, puteţi realizaacest lucru cu ajutorul modulului de Conexiune booleene.

Simbol în EASY-SOFT Pro

(schemă modul)

339




Intrărilemodulului

340

I1 prima valoare

I2 a doua valoare

Conectaţi o valoare negativă de ex.: -10 (dez) unitatea centrală (CPU) formează al doileacomplement al valorii absolute.

Exemplu:

-10 (zec) = 10000000 00000000 00000000 00001010 (bin)

Complement de doi = 11111111 11111111 11111111 11110110 (bin) = FFFFFFF6 (hex)

Bitul 32 rămâne ca bit de semn pe 1.

Ieşirilemodulului

QV Rezultatulcombinaţieilogice

Contact

ZE Stare »1«, dacăvaloarea ieşiriimodulului QV(respectivrezultatulcalculului) estezero.

Bobina

- -

Timpfunctionare

AND Combinaţie ŞI

Exemplu: I1 AND I2 = QV

zecimal binar

I1 13 219 0000 0000 0000 0000 0011 0011 1010 0011

I2 57 193 0000 0000 0000 0000 1101 1111 0110 1001

QV 4 897 0000 0000 0000 0000 0001 0011 0010 0001

341


OR CombinaţieSAU

Exemplu: I1 OR I2 = QV

zecimal binar

I1 13 219 0000 0000 0000 0000 0011 0011 1010 0011

I2 57 193 0000 0000 0000 0000 1101 1111 0110 1001

QV 65 515 0000 0000 0000 0000 1111 1111 1110 1011

XOR CombinaţieSAU exclusiv

Exemplu: I1 XOR I2 = QV

zecimal binar

I1 13 219 0000 0000 0000 0000 0011 0011 1010 0011

I2 57 193 0000 0000 0000 0000 1101 1111 0110 1001

QV 60 618 0000 0000 0000 0000 1110 1100 1100 1010

NOT Inversează biţiiindividuali aivalorii lui I1.Valoareainversată estereprezentatăzecimal cusemn.

Exemplu: NOT I1 = QV

zecimal binar

I1 13 219 0000 0000 0000 0000 0011 0011 1010 0011

I2

QV -13 220 1111 1111 1111 1111 1100 1100 0101 1100

Set deparametri

Apelareposibilă

Parametriimodulului pot fivizualizaţi peaparat.

Simulare

posibilă


342

Operator

Descriere























Operator

Descriere

343








Modulul de funcţii Combinaţii logice necesită 40 Byte memorie plus 4 Byte pe constantă la intrările modulului.


9.8.2. MX - Multiplexor date



easy800 07


344

Aparatele easy800 începând cu numărul versiunii menţionatmai sus pun la dispoziţie 32 de module Multiplexor de dateMX01 - MX32.

Cu ajutorul multiplexorului MX selectaţi dintre opt valori deintrare I1 până la I8 o valoare. Modulul pregăteşte aceastăvaloare pentru prelucrarea ulterioară la ieşirea QV.

Prin intrarea K (numărul canalului) stabiliţi care intrare esteconectată la ieşire. Numărul de canal 0 conectează intrarea I1iar ultimul număr de canal 7 conectează intrarea I8 la QV.

Un caz de utilizare pentru multiplexorul de date MX poate fiemiterea secvenţială a până la opt rute diferite, pe care letransmiteţi către intrarea I1 a modulului PO-Generare deimpuls.



La starea se semnalizare »1« la bobina EN intrarea Ix se conectează la ieşirea QV.La starea de semnalizare »0« la bobina EN ieşirea QV este setată la starea de semnalizare »0«.

9.8.2.3. Conectarea şi parametrizarea unui multiplexor de date în EASY-SOFT


• Poziţionaţi un modul funcţional MX pe un câmp de bobine din schema de conexiuni.

• În ferestra Câmp de atribute, registrul Element din schema de conexiuni, selectaţi numărul operandului.

• Alocaţi intrărilor necesare de modul I1-I8 şi intrării K operanzii aferenţi.

• Conectaţi bobinele MXxxEN, MXxxWP, MXxxRF şi aşa mai departe ci contactul adecvat pentrucomandă.


Dacă doriţi să verificaţi dacă un modul funcţional MX lucrează fără erori, trebuie să conectaţi acest modul şidrept cobtact.

• Poziţionaţi modulul funcţional pe un câmp de contacte şi selectaţi în registrul Element din schema deconexiuni acelaşi număr de operand atribuit bobinei respective.


• Conectaţi contactul MXxx (ieşire pentru erori) cu o bobină adecvată pentru scopuri de semnalizare, deexemplu ieşirea Q1.

345


Nu contează ordinea în care poziţionaţi releul de funcţii într-un câmp de bobine sau de contacte. Importantăeste selectarea de fiecare dată a aceluiaşi număr de operand, atunci când doriţi să parametrizaţi acelaşi releufuncţional.



Intraremodul

(Intrarecuvânt)

KNumăr canal

Domeniu de valori: 0 până la 7

I1Vloare de intrare canal 1

Domeniu de valori:

–2147483648 până la +2147483647

... ...

I8Valoare de intare canal 8

Domeniu de valori:

–2147483648 până la +2147483647

Iesiri modul

(Ieşirecuvânt)

QVValoarea de intare a canalului selectat

Domeniu de valori:

–2147483648 până la +2147483647

Functiebobina

(Intare bit)


Conectarea intrării selctate Ix cu ieşirea QV înstarea EN »1«.

Nici o conectare în starea »0«.La schimbarea stării de la »1« la »0« ieşirea QVeste resetată la valoarea »0«.

Cât timp EN rămâne în starea »1«,intrarea Ix seectată este conectatăpermanent la QV. Valoarea esteactualizată la fiecare ciclu. Şi la intrarea setată EN puteţi modificanumărul canalului şi astfel să conectaţi oaltă valoare de intrare la QV.

Contact

(Ieşire bit)

E1Ieşire de eroare

Starea »1« la generarea incoectă de parametri0>K>7.

La o eroare de parametri, ieşirea QV esteresetată la valoarea »0«.

346

Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

posibilă


Modulul funcţional Multiplexor de date necesită un spaţiu de memorie de 96 Byte plus 4 Byte pentru fiecareconstantă alocată intrărilor modulului.

9.8.2.5. Remanenta

Modulul funcţional Multiplexor de date nu recunoaşte dae remanente.


9.8.3. NC - Convertor de numere



easy800 04

MFD 01


347


Aparatele dispun de 32 module convertoare de numereNC01 - NC32.

Modulul transformă numerele zecimale cu codificare BCD în numere întregisau numere zecimale în numere cu codificare BCD. Prin modul de lucru (BCD,BIN) este selectată operaţia de convertire (BCD = cifră zecimală codificatăbinar)

Pentru fiecare cifră zecimală este rezervat câte un cuvânt BCD, compus dintr-o grupă de patru biţi. Fiecare cifră este transformată individual în reprezentare binară şi memoratăîntr-un cuvânt BCD. Pot fi reprezentate numere zecimale de la 0 la 9.De exemplu combinaţia 0111 0010 reprezintă numărul zecimal 74.

În cazul utilizării a 32 Bit pot fi memorate 7 cifre BCD plus semn şi se poatereprezenta un domeniu de valori aflat între -9999999 ... 0 ... +9999999.

Cu "EN = 1" porniţi modulul de funcţii. Cu "EN=0" executaţi resetarea, iar ieşirea QV este setată pe 0.


Mod de lucru BCD

BCD -> Valoare întreagă

Exemplu: Conversia numărului BCD = (1001 1000 0111 0010 0001 0000)BCD în valoare întreagă(1001 1000 0111 0010 0001 0000)BCD = ((1001)2(1000)2(0111)2(0010)2(0001)2(0000)2)10 = (987210)10

Atenţie: Cifrele BCD > 9 nu pot fi convertite în echivalent zecimal. Cifra respectivă este limitată la 9.

Mod de lucru BIN

Modul de lucru BIN transformă o valoare întreagă într-o valoare zecimală codificată BCD.

Exemplu: Conversia numărului (987210)10 în reprezentare BCD(987210)10 = ((1001)2(1000)2(0111)2(0010)2(0001)2(0000)2)10 = (1001 1000 0111 0010 0001 0000)BCD.


348


Intrărilemodulului

I1 Operand care trebuie convertit

Ieşirimodul

QV conţine rezultatul conversiei

Contact

- - -

Bobina


Regim delucru

BCD Transformă valoarea zecimală codificată BCDîn valoare întreagă.

-

BIN Transformă valoarea întreagă în valoarezecimală cu codificare BCD

-

Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

posibilă


Operator

Descriere



349






















Operator

Descriere




350




Modulul de funcţii Convertor de numere necesită un spaţiu de memorie de 32 Byte plus 4 Byte pentru fiecareintrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


9.8.4. SR - Registru de deplasare



easy800 07

MFD 05


Aparatele începând cu numărul versiunii menţionat mai suspun la dispoziţie 32 de module MX01 - MX32.

Cu ajutorul modulului Registru de deplasare, puteţi deplasabiţi sau markei cuvânt dublu cu o poziţie în aval sau înamonte, la fiecare impuls de tact alocat.

Registrul de deplasare este configurat linear. Dacă de exemplula un operand bit cu un impuls de tact se introduce un bit laun capăt al registrului, atunci de la celălalt capăt seîndepărtează un bit.


351



Deplasarea bitului de operare în amonte sau în aval

Deplasarea bitului de operare în aval

Odată cu flancul crescător al operandului FP (ForwardPulse) valoarea operandului FD (ForwardData) estepreluată în primul câmp de registru Q1. De asemenea, se deplasează conţinutul iniţial al câmpului de registrucu o poziţie în direcţia numărului superior de câmp.

SRxx BIT SRxx BIT SRxx BIT SRxx BIT

- EN 1 EN 1 EN 1 EN

- FP FP FP FP

- BP - BP - BP BP

- RE - RE - RE 1 RE

- FD 1 FD 1 FD - FD

- BD 0 BD 0 BD - BD

- (I1) - (I1) - (I1) - (I1)

- (I2) - (I2) - (I2) - (I2)

352

Q1 0 Q1 1 Q1 1 Q1 0

Q2 0 Q2 0 Q2 1 Q2 0

Q3 0 Q3 0 Q3 0 Q3 0

Q4 0 Q4 0 Q4 0 Q4 0

Q5 0 Q5 0 Q5 0 Q5 0

Q6 0 Q6 0 Q6 0 Q6 0

Q7 0 Q7 0 Q7 0 Q7 0

Q8 1 Q8 0 Q8 0 Q8 0

1 0

Conţinutul registruluide deplasare înainteaunui impuls în aval

Conţinutul registrului dedeplasare după un impuls înaval (FP)

Conţinutul registrului dedeplasare înaintea următoruluiimpuls în aval (FP)

Conţinutul registrului dedeplasare după oresetare (RE)

Conţinutul registrului de deplasare înainte şi după deplasarea bitului de operare în aval

BD = Intrare de date binare, pentru direcţia de deplasare în amonte

FD = Intrare de date binare, pentru direcţia de deplasare în aval

BP = Intrare tact, direcţie de deplasare în amonte

FP = Intrare tact, direcţie de deplasare în aval

S = Direcţie de deplasare (aici în aval)

Deplasarea bitului de operare în amonte

Odată cu flancul crescător al operandului BP (BackwardPulse) valoarea operandului BD (BackwardPulse) estepreluată în primul câmp de registru Q8. De asemenea, se deplasează conţinutul iniţial al câmpului de registrucu o poziţie în direcţia numărului inferior de câmp.

353


SRxx BIT SRxx BIT SRxx BIT SRxx BIT

- EN 1 EN 1 EN 1 EN

- FP - FP - FP FP

- BP BP BP BP

- RE - RE - RE 1 RE

- FD - FD - FD - FD

- BD 0 BD 1 BD - BD

- (I1) - (I1) - (I1) - (I1)

- (I2) - (I2) - (I2) - (I2)

Q1 1 Q1 0 Q1 0 Q1 0

Q2 0 Q2 0 Q2 0 Q2 0

Q3 0 Q3 0 Q3 0 Q3 0

Q4 0 Q4 0 Q4 0 Q4 0

Q5 0 Q5 0 Q5 0 Q5 0

Q6 0 Q6 0 Q6 1 Q6 0

Q7 0 Q7 1 Q7 0 Q7 0

Q8 1 Q8 0 Q8 1 Q8 0

1 0

Conţinutul registruluide deplasare înainteaunui impuls înamonte

Conţinutul registrului dedeplasare după un impuls înamonte (BP)

Conţinutul registrului dedeplasare după următorulimpuls în amonte (BP)

Conţinutul registrului dedeplasare după oresetare (RE)

Conţinutul registrului de deplasare înainte şi după deplasarea bitului de operare înamonte

354

Deplasare markeri cuvânt dublu de operare în aval şi în amonte

Deplasare markeri cuvânt dublu de operare în aval

Odată cu flancul crescător al operandului FP (ForwardPulse) valoarea operandului I1 este preluată în primulcâmp de registru D1. De asemenea, se deplasează conţinutul iniţial al câmpului de registru cu o poziţie îndirecţia numărului superior de câmp.

SRxxDW SRxxDW SRxxDW SRxxDW

- EN 1 EN 1 EN 1 EN

- FP FP FP FP

355


- BP - BP - BP BP

- RE - RE - RE 1 RE

- FD - FD 1 FD - FD

- BD - BD 0 BD - BD

- I1 14393 I1 1001 I1 - I1

- I2 - I2 - I2 - I2

D1 0 D1 14393 D1 1001 D1

D2 0 D2 0 D2 14393 D2

D3 0 D3 0 D3 0 D3

D4 0 D4 0 D4 0 D4

D5 0 D5 0 D5 0 D5

D6 0 D6 0 D6 0 D6

D7 22 D7 0 D7 0 D7

D8 197 D8 22 D8 0 D8

197 22

Conţinutul registrului dedeplasare înaintea unuiimpuls în aval

Conţinutul registrului de deplasare dupăun impuls în aval (FP)

Conţinutul registrului de deplasareînaintea următorului impuls în aval(FP)

Conţinutul registrului dedeplasare după o resetare(RE)

Conţinutul registrului de deplasare înainte şi după deplasarea markerului cuvânt dublu de operareîn aval

356

Deplasare markeri cuvânt dublu de operare în amonte

Odată cu flancul crescător al operandului BP (BackwardPulse) valoarea operandului I2 este preluată în primulcâmp de registru D8. De asemenea, se deplasează conţinutul iniţial al câmpului de registru cu o poziţie îndirecţia numărului inferior de câmp.

SRxxDW SRxxDW SRxxDW SRxxDW

- EN 1 EN 1 EN 1 EN

- FP - FP - FP FP

- BP BP BP BP

- RE - RE - RE 1 RE

- FD - FD - FD - FD

- BD - BD - BD - BD

- I1 - I1 - I1 - I1

- I2 2526 I2 5939 I2 - I2

D1 149 D1 0 D1 0 D1 0

D2 0 D2 0 D2 0 D2 0

357


D3 0 D3 0 D3 0 D3 0

D4 0 D4 0 D4 0 D4 0

D5 0 D5 0 D5 0 D5 0

D6 0 D6 0 D6 991 D6 0

D7 0 D7 991 D7 2526 D7 0

D8 991 D8 2526 D8 5939 D8 0

149 0

Conţinutul registrului dedeplasare înaintea unuiimpuls în amonte

Conţinutul registrului de deplasaredupă un impuls în amonte (BP)

Conţinutul registrului de deplasaredupă următorul impuls în amonte(BP)

Conţinutul registrului dedeplasare după o resetare(RE)

Conţinutul registrului de deplasare înainte şi după deplasarea markerului cuvânt dublu de operareîn amonte

9.8.4.3. Conectarea şi parametrizarea unui modul »registru de deplasare« în EASY-SOFT

Premisă:


• Aţi poziţionat modulul SR pe un câmp de bobine sau contacte şi aţi alocat un număr de operand.Modulul este selectat în continuare (poate fi recunoscut în pătratul contur).

358

Deplasarea în aval sau în amonte a parametrizării pentru markerii cuvânt dublu de operare

• În fereastra Câmp de atribute, registrul Element al schemei de conexiuni, alocaţi intrării de modul I1 unoperand cuvânt pentru deplasare în aval sau intrării I2 un operand cuvânt pentru deplasarea în amonte.

• Conectaţi bobinele SRxxEN, SRxxFP, SRxxBP, SRxxRE şi aşa mai departe cu contactul adecvat pentrucomandă.

• Poziţionaţi modulul funcţional pe un câmp de contacte şi conectaţi TBxxTE (tabel gol) şi TBxxTF (tabelplin) drept operanzi booleeni adecvaţi pentru scopuri de ecaluare.

Nu este importantă ordinea în care poziţionaţi releul funcţional mai întâi în câmpul bobinelor sau contactelorsau dacă preluaţi datele în registrul Parametri al unei bobine sau unui contact. Importantă este selectarea defiecare dată a aceluiaşi număr de operand, atunci când doriţi să parametrizaţi acelaşi releu funcţional.

359




Intrare modul(cuvânt dublu)

I1Intrare de date-markeri cuvânt dublu,

Direcţii de deplasare în aval,

Domeniu de valori: –2147483648 până la+2147483647

I2Intrare de date-markeri cuvânt dublu,

Direcţie de deplasare în amonte,


Ieşire modul(cuvânt dublu)

360

D1Marker cuvânt dublu (MD) Ieşire 1


D2 MD Ieşire 2

D3 MD Ieşire 3

D4 MD Ieşire 4

D5 MD Ieşire 5

D6 MD Ieşire 6

D7 MD Ieşire 7

D8 MD Ieşire 8 -

Funcţiile bobinelor(Intrare bit)


Activează modulului în starea EN »1«.

FPBobină trigger

Intrare tact, direcţie de deplasare în aval

BPBobină trigger

Intrare tact, direcţie de deplasare în amonte

REBobină trigger

Resetare

Resetarea şterge întregulregistru de ieşire Q1 până laQ8.

FD Intrare se date bit, direcţie de deplasare în aval

BD Intrare se date bit, direcţie de deplasare în amonte


Q1 Ieşire bit 1

Q2 Ieşire bit 2

Q3 Ieşire bit 3

Q4 Ieşire bit 4

Q5 Ieşire bit 5

Q6 Ieşire bit 6

Q7 Ieşire bit 7

361


Q8 Ieşire bit 8

Timp functionare

Bit Operaţia de deplasare marker bit

DW Operaţia de deplasare marker cuvânt dublu

Set de parametri


Simulare

posibilă


Modulul funcţional de date necesită un spaţiu de memorie de 96 Byte plus 4 Byte pentru fiecare constantăalocată intrărilor modulului.

9.8.4.5. Remanenta

Modulul funcţional nu recunoaşte date remanente.


9.8.5. TB - Functie tabel



easy800 07

MFD 05


362

Aparatele începând cu numărul versiunii menţionat mai suspun la dispoziţie 32 de module TB01 - TB32.

Cu ajutorul modulului Funcţie tabel puteţi genera şi citi într-unmod simplu intrări de tabel în format cuvânt dublu (32 biţi).

La citire puteţi selecta între o funcţie LIFO sau FIFO.

Un tabel poate conţine maxim 16 cuvinte duble.



Descriere tabele

Prin starea de semnal »1« este activat modulul la bobina EN. În cazul modulului activat, prin flancul crescătorde la bobina WP este preluată valoarea actuală în intrarea Cuvânt dublu I1 din tabel. Cu fiecare flanc estealocată întotdeauna un cuvânt dublu (32 biţi). Este admisă comandarea simultană a bobinei EN şi a celei WP cu flancul crescător.Până la ajungerea la cea de-a şaisprezecea introducere de date, fiecare nouă introducere în tabel estepoziţionată după precedenta. Simultan ieşirea QN, care vă afişează numărul actual de introduceri, estecrescută la »1«. La preluarea reuşită în I1 valoarea de intrare introdusă este emisă la ieşirea „QV“.Când numărul maxim de 16 introduceri în tabel este atins, nu mai sunt preluate date în tabel. Dacă în acestăsituaţie doriţi să efectuaţi introduceri noi în tabel, trebuie mai întâi să ştergeţi întregul tabel cu unul dintreflancurile crescătoare de pe bobina RE. Ieşirea QN este setată la »0«.

Citirea tabelului

Puteţi să citiţi un tabel de la începutul sau de la sfârşitul acestuia.Cu flancul crescător de la bobina RF, este citită valoarea cea mai veche introdusă în tabel şi emisă prin ieşirea„QV“ (funcţia FIFO). Cu ajutorul procesului de citire acestă valoare este ştearsă din tabel, iar numărul actual de introduceri înieşirea QN este redus cu »1«.

Cu flancul crescător de la bobina RF, este citită valoarea cea mai nouă introdusă în tabel şi emisă prin ieşirea„QV“ (funcţia LIFO).

Cu ajutorul procesului de citire acestă valoare este ştearsă din tabel, iar numărul actual de introduceri înieşirea QN este redus cu »1«.

9.8.5.3. Conectarea şi parametrizarea unui modul Funcţie tabel în EASY-SOFT

Premise: aţi preluat în proiect un aparat easy800 sau MFD şi l-aţi conectat la Modul de afişare-Schemă deconexiuni.

363


• Poziţionaţi un modul funcţional TB pe un câmp de bobine din schema de conexiuni

• În ferestra Câmp de atribute, registrul Element din schema de conexiuni, selectaţi numărul operandului.

• Alocaţi intrării de modul I1 un operand cuvânt cu scopul transmiterii de valori.

• Conectaţi bobinele TBxxEN, TBxxWP, TBxxRF şi aşa mai departe cu contactul adecvat pentru comandă


În cazul în care doriţi să verificaţi dacă un tabel este plin sau gol, trebuie să conectaţi acest modul şi dreptcontact.

• Poziţionaţi modulul funcţional pe un câmp de contacte şi selectaţi în registrul Element din schema deconexiuni acelaşi număr de operand atribuit bobinei respective.


• Conectaţi TBxxTE (tabel gol) şi TBxxTF (tabel plin) ca operanzi booleeni adecvaţi pentru scopuri deevaluare.

Nu este importantă ordinea în care poziţionaţi releul funcţional mai întâi în câmpul bobinelor sau contactelorsau dacă preluaţi datele în registrul Parametri al unei bobine sau unui contact. Importantă este selectarea defiecare dată a aceluiaşi număr de operand, atunci când doriţi să parametrizaţi acelaşi releu funcţional.

364



Intrare modul(cuvânt dublu)

I1Valoarea de intrare, care trebuie să fie introdusă întabel

Domeniu de valori: –2147483648 până la +2147483647

Ieşire modul(cuvânt dublu)

QVLa procesul de citire:

Valoarea citită de la începutul sau sfârşitul tabelului.

La procesul de scriere: Valoare de intrare deja introdusă.

QNNumarul actual al intrarilor tabelare disponibile

Domeniu de valori: 0 până la 16

Funcţiilebobinelor(Intrare bit)


Activează modulului în starea EN »1«.

WP Bobină trigger

La recunoaşterea unui flanc pozitiv (Trigger) şi EN = »1«valoarea este introdusă în tabel.

Cu fiecare acţiune descriere, QN este crescută cu»1«.

RF Bobină trigger

La recunoaşterea unui flanc pozitiv (Trigger) şi EN = »1«cea mai veche valoare introdusă în tabel este citită şi emisăla ieşirea „QV“ (funcţia FIFO).


RL Bobină trigger

La recunoaşterea unui flanc pozitiv (Trigger) şi EN = »1«cea mai nouă valoare introdusă în tabel este citită şi emisăla ieşirea „QV“ (funcţia LIFO).


RE Bobină trigger

La recunoaşterea unui flanc pozitiv (Trigger) este ştersîntregul tabel. Ieşirea QN este setată la »0«.


TEStarea »1«, dacă tabelul este şters.

TFStarea »1«, dacă tabelul este plin.

Set deparametri


365


Simulare

posibilă


Modulul funcţional Funcţii tabel necesită 112 Byte de memorie, plus 4 Byte pentru constantă la intrareamodulului

9.8.5.5. Remanenta

Modulul funcţional Funcţii tabel nu recunoaşte date remanente


9.9.Module de contorizare

9.9.1. C - Releu contorizare easy800/MFD



easy800 01

MFD 01


366

Aparatele dispun de 32 numărătoare directe şi inverse(Counter ) C01 - C32. Un contor C.. numără la fiecare flancpozitiv C_ şi permite contorizarea evenimentelor.Puteţi introduce valori de prag inferioare sau superioare cavalori de comparaţie. Contactele conectează în funcţie devaloarea măsurată. Modulele de contorizare permit aplicareaunei valori reale (valori de start) la intrarea SV.

Numărătoarele » C .. « sunt dependente de durata ciclului.

Un contor este conectat pe schemă ca un contact şi o bobină.

Evitaţi stările de comutaţie imprevizibile. Implementaţi fiecare bobină a unui releu o singură dată înschemă.




367


Intrărilemodulului

SH Limita superioară a valorii de referinţă Modulul funcţionează în domeniul numerelorîntregide la -2147483648 la +2147483647.

SL Limita inferioară a valorii de referinţă

SV Valoare reală iniţială (Pre Set)

Ieşirilemodulului

QV Valoare reală în modul de funcţionare RUN

Contact

OF Overflow

Starea »1«, dacă valoarea reală este maimare sau egală cu limita superioară a valoriide referinţă.

FB Fall below

Starea »1«, dacă valoarea reală este maimică sau egală cu limita inferioară a valoriide referinţă

CY Carry

Stare »1«, dacă este depăşit domeniul devalori admis

Atunci când se depăşeşte domeniul de valori,contactul comutator trece pentru un ciclu lafiecare flanc pozitiv de numărare în starea„1“. În acest timp modulul păstrează valoareade la ultima operaţie validă înainte de setareacontactului CY..

ZE Zero

Starea »1«, dacă valoarea ieşirii modululuiQV (respectiv indexul contorului) este zero

Funcţiabobinei

C_ Bobină de numărare, numără la orice frontpozitiv

D_ Indicarea direcţiei de numărare Starea »0« = numărare normală, starea »1«= numărare inversă

SE preluarea valorii reale presetate la flancpozitiv


Timpfunctionare

- - -

368

Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

posibilă

9.9.1.3. Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare SH, SL şi SV

Operand

Descriere












369













Operand

Descriere







Modulul de funcţii necesită un spaţiu de memorie de 52 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modululuiparametrizată cu o constantă NU.


Releele de contorizare pot fi comandate cu valori reale remanente. Numărul releelor de contorizare se alege peimaginea proiect, în dialogul de caracteristici ale aparatului. Valoarea reală remanentă necesită un spaţiu dememorie de 4 Byte . În cazul în care un releu de contorizare este remanent, valoarea reală se păstrează laschimbarea modului de funcţionare de la RUN la STOP, precum şi la întreruperea tensiunii de alimentare. Dacăeasy este pornit în modul RUN, releul de contorizare funcţionează în continuare cu valoarea reală memorată şiprotejată faţă de tensiunea nulă.

370


9.9.2. CF - Contor de frecvenţă

9.9.2.1. Date generale referitoare la contoarele rapide

Aparatele easy800 şi aparatele MFD oferă diverse funcţii de contorizare rapidă. Aceste module de contorizare ( Counter ) sunt cuplate direct de intrările digitale.

Următoarele funcţii de contorizare sunt posibile:

• CF.. - Contor de frecvenţă, măsurarea frecvenţelor

• CH.. - Contor rapid, contorizarea semnalelor rapide

• CI.. - Contor de valori incrementale, contorizează semnalele traductorului de valori incrementale

Intrările rapide sunt I 01 la I 04. Există următoarele reguli de conectare:

• I 01 = CF 01 sau CH 01 sau CI 01

• I 02 = CF 02 sau CH 02 sau CI 01

• I 03 = CF 03 sau CH 03 sau CI 02

• I 04 = CF 04 sau CH 04 sau CI 02

Atenţie: Fiecare intrare I .. a aparatului poate fi utilizată o singură dată de modulul CF, CH sau CI !Traductorul de valori incrementale ocupă câte o pereche de intrări.

Exemplu pentru alocarea permisă a intrărilor:

I 01 = contor rapid CH 01

I 02 = contor de frecvenţă CF 02

I 03 = traductor de valori incrementale canal A CI 02

I 04 = traductor de valori incrementale canal B CI 02

9.9.2.2. Date generale despre contorul de frecvenţă CF


371



easy800 01

MFD 01

Aparatele prezintă patru contoare de frecvenţă CF 01 - CF 04. Contoarele defrecvenţă vă permit măsurarea frecvenţelor.

Puteţi introduce valori de prag inferioare sau superioare ca valori de comparaţie. Contoarele rapide de frecvenţă sunt cablate fix la intrările digitale I 01 la I04 .

Contoarele de frecvenţă »CF x« nu depind de durata ciclului.

Frecvenţa maximă de contorizare este de 5 kHz.

Frecvenţa minimă de contorizare este de 4 kHz.

Forma impulsului semnalelor trebuie să fie dreptunghiulară.

Raportul impuls-pauză este 1:1.

Procedeu de măsurare: Timp de o secundă sunt numărate impulsurile laintrare independent de durata ciclului şi se calculează frecvenţa. Rezultatulmăsurării este furnizat la ieşirea modulului QV.

La conectarea unui contor se face următoarea alocare a intrărilor digitale:

I 01 intrarea de contorizare a contorului CF 01





Indicaţie: Evitaţi stările de comutaţie imprevizibile. Implementaţi fiecare bobină a unui releu o singură dată înschemă. Utilizaţi o singură dată intrarea de contorizare pentru contoarele CF, CH, CI .

372



Intrărilemodulului

SH Limita superioară a valorii de referinţă


Ieşirimodul

373


QV Valoare reală în modul de funcţionare RUN Domeniu de valori: Modulul funcţionează îndomeniul numerelor întregi de la 0 la 10 000.Se consideră:

1 kHz = 1000

Comportamentul la depăşirea domeniului devalori: Domeniul de valori nu poate fi depăşit,deoarece valoarea maximă de măsură estemai mică decât acesta.

Contact

OF Starea »1«, dacă valoarea reală este maimare sau egală cu limita superioară a valoriide referinţă (Overflow)

FB Starea »1«, dacă valoarea reală este mai micăsau egală cu limita inferioară a valorii dereferinţă (Fall below).

ZE Starea »1«, dacă valoarea ieşirii modulului QV(respectiv indexul contorului) este zero.

Funcţiabobinelor

EN Eliberarea contorului

Set deparametri

Apelareposibilă

Bausteinparameter können am Geräteingesehen werden.

Simulare


9.9.2.4. Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare SH şi SL

Operator

Descriere





374



















Operator

Descriere







375




Contorul de frecvenţă nu are valori reale remanente, deoarece frecvenţa este măsurată în continuu.


9.9.3. CH - Contor de mare viteză



easy800 01

MFD 01

Vă rugăm să consultaţi şi »Date generale privind contoarele rapide«

376

9.9.3.1. Date generale privind contoarele de mare viteză CH

Aparatele prezintă patru contoare rapide pentru numărare directă şi inversă( Counter ) CH 01 - CH 04. Intrările rapide de contorizare sunt cablate fix cu intrările digitale I 01 - I 04.

Puteţi introduce valori de prag inferioare sau superioare ca valori de comparaţie.Contactele conectează în funcţie de valoarea măsurată. În continuare puteţi seta pentru contoarele »CH..« la intrarea SV o valoarereală (valoare iniţială), de exemplu »1989« .

Contoarele »CH ..« nu sunt dependente de durata ciclului.



Raportul impuls-pauză este de 1:1 .


I 01 intrarea de contorizare a contorului CH 01





Indicaţie: Evitaţi stările de comutaţie imprevizibile. Implementaţi fiecare bobină a unui releu o singură dată înschemă. Utilizaţi o singură dată intrarea de contorizare pentru contoarele CF, CH, CI .

377




Intrărilemodulului




Ieşirimodul

QV Valoare reală în modul de funcţionare RUN

Contact


378


CY Stare »1«, dacă este depăşit domeniul devalori admis

Modulul funcţionează în domeniul numerelorîntregide la -2147483648 la +2147483647.


Funcţiabobinelor


D_ Indicarea direcţiei de numărare Starea »0« = numărare normală, starea »1«= numărare inversă



Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare



Operator

Descriere






379



















Operator

Descriere







380





9.9.4. CI - Contor de valori incrementale



easy800 01

MFD 01

Vă rugăm să consultaţi şi »Date generale privind contoarele rapide«

381


9.9.4.1. Date generale despre contorul de valori incrementale CI

Aparatele dispun de două contoare rapide pentru valori incrementale ( Counter )CI01 und CI02. Intrările contoarelor rapide sunt cablate fix cu intrările digitale I01, I02 şi I03,I04.

Puteţi introduce valori de prag inferioare sau superioare ca valori de comparaţie.Contactele conectează în funcţie de valoarea măsurată.

În continuare puteţi aplica la contoarele »CI..« la intrarea SV o valoare reală(valoare iniţială).

Contoarele »CI..« nu sunt dependente de durata ciclului.



Raportul impuls-pauză este de 1:1 .


Semnalele canalelor A şi B trebuie să fie defazate cu 90 ° . În caz contrar nu poate fi identificată direcţia denumărare.

Indicaţie: Pe baza modului intern de lucru al contorului de valori incrementale este numărat un număr dublude impulsuri. Contorul de valori incrementale interpretează flancurile pozitive şi pe cele negative. Astfel seasigură ca o pendulare în jurul unui flanc să nu numere mai multe sau mai puţine impulsuri. Dacă aveţi nevoiede numărul impulsurilor este necesară o împărţire la doi.


I01 intrare de contorizare pentru contorul CI01 canalul A

I02 intrare de contorizare pentru contorul CI01 canalul B

I03 intrare de contorizare pentru contorul CI02 canalul A

I04 intrare de contorizare pentru contorul CI02 canalul B

Indicaţie:Evitaţi stările de comutaţie imprevizibile.Implementaţi fiecare bobină a unui releu o singură dată înschemă. Utilizaţi o singură dată intrarea de contorizare pentru contoarele CF, CH, CI .

382



Intrărilemodulului




Ieşirimodul

QV Valoare reală în modul de funcţionare RUN Fiecare impuls este numărat de două ori.Exemplu: Valoarea la CI..QV = 42000;contorul a numărat 21000 impulsuri.

Contact



383


CY Starea »1«, dacă este depăşit domeniul devalori admis

Modulul funcţionează în domeniul numerelorîntregide la -2147483648 la +2147483647.


Funcţiabobinelor




Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare



Operator

Descriere









384















Operator

Descriere









385




9.10.Module de ceas şi contoare pentru orele de funcţionare

9.10.1. HW - Ceas de conectare săptămânal



easy800 01

MFD 01


Aparatele dispun de 32 ceasuri de conectare săptămânalHW01 la HW32 .

Fiecare ceas de conectare săptămânal ( timer ) are 4 canale(A, B, C şi D). Aceste canale acţionează în comun asupracontactului Q1 al ceasului de conectare săptămânal.

Pentru zilele săptămânii se utilizează următoarele prescurtări:Luni = Lu, Marţi = Ma, Miercuri = Mi, Joi = J, Vineri = Vi,Sâmbătă = S, Duminică = D.

Ora introdusă trebuie să fie între 00:00 şi 23:59.



386

Timp functionare

Procesul de conectare şi deconectare zilnică

În cazul în care contactul Q1 trebuie să fie conectat şi deconectat zilnic - pentru un anumit număr de zile alesăptămânii - utilizaţi un canal.

• Pentru un canal stabiliţi în DY1 ziua săptămânii şi în ON ora pentru prima conectare.

• Apoi stabiliţi în acelaşi canal în DY2 ziua săptămânii şi în OFF ora ultimei deconectări.

Vezi exemplull 1, (canalul A ON - FR 10:00; OFF - SO 18:00).

Procesul de conectare într-o zi şi procesul de deconectare în altă zi

În cazul în care contactul Q1trebuie să rămână conectat - pentru un anumit număr de zile - utilizaţi douăcanale.

• Pentru un canal stabiliţi în DY1 ziua săptămânii şi în ON ora pentru conectare. DY2 şi OFF rămânneparametrizate pentru acest prim canal.

• Apoi stabiliţi în următorul canal în DY2 ziua săptămânii şi în OFF ora deconectării. DY1 şi ON rămânneparametrizate pentru acest al doilea canal.

Vezi exemplull 3, (canalul A ON - Ma 18:00; canalul B OFF - S 6:00).

Indicaţie: Momentul conectării sau deconectării unui canal al modulului funcţional Ceas de comutaresăptămânal pote fi modificat de către utilizator în timpul funcţionării. Introducerea de valori poate fi efectuatăprin tastele unui aparat MFD. Pentru aceasta trebuie să utilizaţi într-un şablon elementul de introducere Ceasde comutare săptămânal.

Reacţie la întreruperea tensiunii

La întreruperea tensiunii, ora este salvată în memoria tampon şi este actualizată în continuare. Ceasurile decomutare nu mai comută în acest caz, contactele rămân deschise.

Momentele de conectare sunt stabilite conform parametrilor setaţi.

Indicaţie: După conectare easy actualizează întotdeauna starea de conectare din condiţiile existente privindtimpii de comutare.

387


9.10.1.3. Parametrizare

Parametrizarea în modulul funcţional

Ziua Ora Minut Rezultat

- - -Dacă nu parametrizaţi nici ziua săptămânii, nici ora, nu este setat nici unmoment de comutare.

Afişarea pe display-ul MFD: -- --:--

DY1 de ex.L

- -Dacă parametrizaţi numai ziua săptămânii pentru momentul conectării,EASY-SOFT completează ora şi minutul în mod automat la 00. Fără unmoment de deconectare parametrizat, contactul rămâne deschis.

Exemplu de afişare pe display-ul MFD: L 00:00 / -- --:--

Momentul conectării şi cel al deconectării pot fi modificate în timpulfuncţionării unui aparat MFD prin elementul de intrare Ceas de conectaresăptămânal.

DY2 de ex.V

- -Dacă parametrizaţi numai ziua săptămânii pentru momentuldeconectării, EASY-SOFT completează în mod automat ziua săptămâniipentu momentul conectării duminica, precum şi ora şi minutul la 00.

Afişarea pe display-ul MFD: D 00:00 / V --:--

Momentul conectării şi cel al deconectării pot fi modificate în timpulfuncţionării unui aparat MFD prin elementul de intrare Ceas de conectaresăptămânal.

Momentul conectării şi cel al deconectării pot fi modificate în timpul funcţionării unui aparat MFD prinelementul de intrare Ceas de conectare săptămânal.

Tabel: Parametriazre incompletă şi completată automat în modulul funcţional

WD = ziua săptămânii

Aşadar nu este posibil să se introducă numai ora. Dacă în cadrul introducerii în curs sau în timpul funcţionăriisau al simulării ştergeţi ziua săptămânii (tasta DEL), acest lucru conduce la ştergerea automată a orei.Introdcerea orei conduce automat şi la presetarea zilei săptămânii la »Duminică«.

388

Exemple de parametrizare

Exemplul 1:

Se doreşte comutarea ceasului de vineri până duminică în perioada de la ora 10:00 la 18:00.

Diagrama de timp

Ceasul de comutare săptămânală HW este parametrizat în EASY-SOFT astfel:


389


Exemplul 2:


Diagrama de timp



390

Exemplul 3:


Diagrama de timp


391



Exemplul 4:


Diagrama de timp

Indicaţie: Momentele de conectare şi de deconectare ale ieşirii Q1 se orientează întotdeauna după canalulcare comută primul.Altfel reformulat, prima oră de conectare de la unul din cele patru canale comută starea ieşirii Q1 pe »1«.Prima oră de deconectare a unui canal comută starea ieşirii Q1 pe »0«.Dacă ora de conectare şi cea de deconectare apar simultan, ieşirea Q1 este deconectată.


392


Exemplul 5:


Diagrama de timp


393



Exemplul 6:Comutare peste noapte

Ceasul de comutare este parametrizat pentru o zi, de ex. luni, pentru un moment de conectare ON=22:00 şiunul de deconectare OFF=6:00. Pentru acest caz, ceasul conectează luni la ora 22:00 şi deconectează marţi laora 6:00.

Indicaţie: Dacă timpul de deconectare se situează înaintea timpului de conectare, easy deconectează abia înziua următoare.



Contact

Q1 Starea »1«, dacă este îndeplinită condiţia deconectare.

Funcţiabobinelor

- -

Set deparametri

Apelareposibilă


394

Simulare

posibilă


Modulul de funcţii Ceas de conectare săptămânal are nevoie de o capacitate de memorie de 68 Byte + 4 Bytepentru fiecare canal alocat.


9.10.2. HY - Ceas de conectare anual easy800/MFD



easy800 01

MFD 01


Aparatele dispun de 32 ceasuri de conectare anuală HY01 -HY32 , pentru în total 128 zimpi de conectare.

Pentru fiecare ceas de conectare (timer) există câte patrucanale, canal A, B, C şi D. Aceste canale acţionează în comun asupra contactului Q1 alceasului de conectare anual, pe care îl conectaţi în schemă.


395



Ceasul de conectare anuală poate conecta pe intervale, zile, luni, ani separaţi sau combinaţii între toateacestea.

Indicaţie: Anul de conectare nu poate fi mai mare decât anul de deconectare. În caz contrar nu funcţioneazăacest ceas de conectare anuală.

Introducerea anilor


La 01.01.2002 ora 00:00 conectare, iar după derularea anului OFF la 01.01.2011 ora 00:00 deconectare.

Introducerea lunilor


Conectare la 01 aprilie ora 00:00 şi după expirarea lunii OFF deconectare la 01 noiembrie ora 00:00 .

Introducerea zilelor


în ziua de 2 la ora 00:00 conectare, iar după derularea zilei OFF în ziua de 26 la ora 00:00 deconectare.

Regulă pentru ceasul de conectare anuală

Contactul conectează în anii (de la »ON« la »OFF«), în lunile specificate (de la »ON« la »OFF«) şi în zileleînregistrate (de la »ON« la »OFF«) .

Indicaţie: Intervalele de timp trebuie introduse întotdeauna printr-o pereche de canalePe un canal introduceţiparametrii »ON«, iar pe un alt canal pe cei pentru »OFF« .

Notă: Data de conectare şi de deconectare a ieşirii Q1 se orientează întotdeauna după canalul care comutăprimul. Prima dată »ON« asigură conectarea, iar prima dată »OFF« provoacă deconectarea. Dacă apar simultan data de conectare şi cea de deconectare, starea ieşirii Q1 este comutată pe »0« .

Indicaţie: Evitaţi sarcinile incomplete. Acestea pot conduce la funcţii eronate.

396

Exemple

Exemplul 1: selectaţi domeniul de an

Ceasul de conectare anuală HY01 trebuie să conecteze pe 1 ianuarie 2002 la ora 00:00 şi să fie conectat pînăla 31 decembrie 2006 ora 23:59.

Ceasul de conectare anuală HY este parametrizat în EASY-SOFT astfel:


Exemplul 2: selectaţi domeniul de lună

Ceasul de conectare anuală Y01 trebuie să se conecteze pe 1 martie la ora 00:00 şi să fie conectat pînă la 31octombrie ora 23:59.


397



Exemplul 3: selectaţi domeniul de zi

Ceasul de conectare anuală HY01 trebuie să se conecteze pe 1 al fiecărei luni la ora 00:00 şi să fie conectatpînă la 28 al fiecărei luni la ora 23:59.



Exemplul 4: selectaţi "sărbătorile"

Ceasul de conectare anuală HY01 trebuie să se conecteze pe 25.12 al fiecărui an la ora 00:00 şi să fie conectatpînă la 27.12 al fiecărui an la ora 23:59.


398


Exemplul 5: selectaţi domeniul de timp

Ceasul de conectare anuală HY01 trebuie să se conecteze pe 01.05 al fiecărui an la ora 00:00 şi să fie conectatpînă la 1.11 al fiecărui an la ora 23:59.



Exemplul 6: Anumite zile dintr-o anumită lună

Ceasul de conectare anuală HY01 trebuie să conecteze în fiecare an în lunile 6, 7, 8, 9 şi 10 mereu pe data de09 la ora 0:00 şi să deconecteze pe data de 16 la ora 23:59 .


399



Exemplul 7: domenii suprapuse

Ceasul de conectare anuală HY01 canal A conectează pe data de 3 la ora 00:00 în lunile 5, 6, 7, 8, 9, 10 şirămâne conectat până pe 26 ora 23:59 a fiecărei luni indicate.

Ceasul de conectare anuală HY01 canal B conectează pe data de 2 la ora 00:00 Uhr în lunile 6, 7, 8, 9, 10, 11,12 şi rămîne conectat până pe 18 ora 23:59 a fiecărei luni indicate.



Suma canalelor şi comportamentul contactului HY01Q1: În luna mai ceasul comută de pe 3 ora 00:00 până pe26 ora 23:59. iunie, iulie, august, septembrie, octombrie ceasul conectează pe data de 2 de la ora 00:00 pânăpe 18 ora 23:59 . În lunile noiembrie şi decembrie ceasul comută de pe 2 ora 00:00 până pe 18 ora 23:59.

400



Contact

Q1 Starea »1«, dacă este îndeplinită condiţia deconectare.

Funcţiabobinelor

- -

Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

posibilă


Modulul de funcţii Ceas de conectare anuală are nevoie de o capacitate de memorie de 68 Byte + 4 Bytepentru fiecare canal alocat.

Recomandare: Alte informaţii despre modul se regăsesc în manualul de utilizare a aparatului easy800 sau MFD.

9.10.3. OT - Contor al orelor de funcţionare



easy800 01

MFD 01


401


Aparatele sunt echipate cu câte patru contoare independente ale orelorde funcţionare. Indexul contorului rămâne constant şi în cazul întreruperii tensiunii dealimentare.

Dacă bobina de eliberare OT..EN este comandată în starea „1“, contorulcreşte valoarea reală în fiecare minut cu valoarea 1 (ritm de bază: 1minut).

Dacă valoarea reală a QV atinge valoarea de referinţă a I1,contactul OT..Q1 conectează, atât timp cât valoarea reală este maimare/egală cu valoarea de referinţă.

Valoarea măsurată rămâne memorată în aparat, până când bobina deresetare OT..RE este comandată. Apoi este resetată la zero valoareamăsurată.


Indicaţie: Modificarea modului de funcţionare RUN, STOP, Pornire, Oprire, Ştergere program, Modificareprogram, Încărcare program nou. Toate aceste activităţi nu anulează valoarea măsurată a contorului orelor defuncţionare. O anulare a valorii măsurate se face exclusiv prin bobina de resetare!

Contorul orelor de funcţionare numără cu o precizie de minut. Dacă în intervalul de un minut bobina deeliberare nu mai este comandată, valoarea secundelor se anulează.



Intrărilemodulului

I1 Valoare de referinţă Indicarea în ore

Ieşirilemodulului

QV Valoarea reală a contorului orelor defuncţionare

Afişaj în ore

Contact

Q1 Starea »1«, dacă a fost atinsă valoarea dereferinţă (mai mare/egal).

Funcţiabobinelor


402

RE Bobină reset, starea »1« trece valoareamăsurată a contorului din nou pe zero

Timpfunctionare

- -

Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

posibilă Ieşirea QV este mărită la simulare, ca şi peaparat, în tact orar

9.10.3.3. Selecţia operanzilor pentru cuvintele de intrare I1

Operator

Descriere















403










Operator

Descriere







Modulul de funcţii Contorul orelor de funcţionare necesită un spaţiu de memorie de 36 Byte plus 4 Byte pentrufiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


404

9.11.Module de timp şi de comparare

9.11.1. CP - Comparator



easy800 01

MFD 01


Aparatele dispun de 32 comparatoare DB01 - DB32.

Cu ajutorul unui comparator puteţi compara variabile şiconstante între ele, existând posibilitatea următoarelor teste:

Este valoarea de la intrarea I1 a modulului

• mai mare,

• egală, sau

• mai mică

decât valoarea de la intrarea I2 a modulului.




405


Intrărilemodulului



Ieşirimodul

- -

Contact

LT Starea »1«, dacă valoarea I1 este mai mică decâtvaloarea I2 ( I1 < I2)

LT = less than

EQ Starea »1«, dacă valoarea I1 este egală cu valoarea I2( I1 = I2)

EQ = equal

GT Starea »1«, dacă valoarea I1 este mai mare decâtvaloarea I2 (I1 Starea »1«, dacă valoarea I1 este maimică decât valoarea> I2)

GT = greater than

Funcţiabobinelor

- -

Set deparametri

Apelareposibilă


Simulare

posibilă


406

Operator

Descriere























Modulul de funcţii Comparator necesită un spaţiu de memorie de 32 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare amodulului parametrizată cu o constantă NU.


407


9.11.2. T - Releu de temporizare easy800/MFD



easy800 01

MFD 01


Aparatele dispun de 32 relee de timp T01 la T32.

Prin intermediul unui releu de timp modificaţi durata conectării şimomentul de conectare şi de deconectare al unui contact.

Duratele de temporizare admise se situează între 5 ms şi 99 h 59min. Reglaj minim al temporizării: 0,005 s (5 ms).

Dacă valoarea unei durate este mai mică decât durata ciclului easy,derularea perioadei este identificată abia în ciclul următor.

Releul este pornit prin bobina trigger T..EN şi poate fi resetat definitcu bobina de resetare T..RE. Prin a treia bobină T..ST poate fi oprităderularea perioadei măsurate.




Intrările modulului

I1 Valoare de referinţă temporizare 1

I2 Valoarea de referinţă timp 2 (la unmod de funcţionare cu 2 valori dereferinţă, de ex. intermitent)

Ieşirile modulului

408

QV Durata reală derulată în modul delucru RUN

Contact

Q1 Contact de comutare

Funcţia bobinelor

EN Enable, releul de timp este pornit(bobina trigger)

RE Reset, releul de timp este resetat(bobina reset)

ST Stop, releul de timp este oprit (bobinade oprire)

Timp functionare

Declanşare temporizată Conectare temporizată

Declanşare temporizată+ T(rnd)

Conectare declanşare temporizată cuinterval aleator

Revenire temporizată Conectare cu revenire temporizată

Revenire temporizată +T(rnd)

Conectare cu revenire temporizată cuinterval aleator

Revenire temporizartă curetrigger

Conectare revenire temporizată curetrigger

#

Revenire temporizată curetrigger+ T(rnd)

Conectare revenire temporizată curetrigger şi interval aleator

#

Declanşare/reveniretemporizată

Conectare declanşare şi reveniretemporizate, două durate detemporizare de referinţă

Declanşare/Reveniretemporizată + T(rnd) )

Conectare declanşare şi reveniretemporizate, cu interval detemporizare aleator, două durate detemporizare de referinţă

Generare de impulsuri Comutare cu generare de impulsuri

Tren de impulsuri Conectare cu tren de impulsuri, sincron, două valori de referinţă detemporizare

Tren de impulsuri Conectare cu tren de impulsuri,asincron, două valori de referinţă detemporizare

Interval de timp(bază)

409


S Secundă:milisecundeparametrizabil: 00:05 până la 999:995 (s:ms),(max. 999995 ms).

Închidere: 5 ms

M : S Minute:SecundeParametrizabil:00:01 până la 99:59 (min:s),(max. 5999 sec).

Închidere: 1 sec

H : M Ore: MinuteParametrizare:00:01 până la 99:59 (h:min),(max. 5999 min).

Închidere: 1 min

Set de parametri

Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţipe aparat.

Simulare

posibilă

Se utilizează numai pentru easy800 cu număr de versiune a echipamentului de la V.04 sau pentru aparateMFD. Comanda retrigger se realizează printr-un nou impuls pe intrarea Enable EN, în timp ce ieşirea Q1 se aflăîn starea 1 . Durata de conectare presetată începe iar de la început (comparabil cu un automat de lumină pescară).

9.11.2.3. Selecţia operanzilor pentru intrările I1 şi I2 (valori timpi de referinţă)

Operand

Descriere










410














Operand

Descriere







Modulul de funcţii Releu de timp necesită un spaţiu de memorie de 52 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare amodulului parametrizată cu o constantă NU.


Releele de timp pot fi comandate cu valori reale remanente. Numărul releelor de timp se alege pe imagineaproiect, în dialogul de caracteristici ale aparatului. Valoarea reală remanentă necesită un spaţiu de memorie de4 Byte . În cazul în care un releu de timp este remanent, valoarea reală se păstrează la schimbarea modului defuncţionare de la RUN la STOP, precum şi la întreruperea tensiunii de alimentare. Dacă easy este pornit în

411


modul RUN, releul de contorizare funcţionează în continuare cu valoarea reală memorată şi protejată faţă detensiunea nulă.


412

10.Reţea NET

10.1.Configurarea reţelei NET

Reţeaua, care constă din minim două şi maxim opt aparate de bază, se configurează în Modul de afişare-Proiect. Drept aparate de bază pentru NET puteţi utiliza în prezent aparatele easy800 şi MFD.

În cadrul configurării, alocaţi un NET-ID (numărul participantului) începând cu al doilea aparat tras pe banculde lucru. În continuare, setaţi rata baud (viteza de transfer) şi întârzierea pe magistrală (multiplicator pentruextinderea intervalului de pauză), valabile pentru toate aparatele din reţea. De regulă, pentru configurarea unei reţele funcţionale sunt suficienţi parametrii oferiţi de EASY-SOFT.

Indicaţie: Pentru a obţine un transfer optim de date prin reţeaua NET, numărul participanţilor configuraţitrebuie să corespundă cu cel al participanţilor disponibili efectiv.O configurare efectuată în prealabil a participantului, care va fi conectat fizic abia mai târziu, semnifică faptulcă sunt transmise mai puţine date utile, deoarece master NET trebuie să caute ciclic participantul care lipseşte.

10.1.1. NET-ID

Primului aparat (participant) din punct de vedere fizic, pornind de la care se construieşte reţeaua, îi esteatribuit întotdeauna automat NET-ID 1 de către EASY-SOFT, după ce aţi preluat un al doilea participant încadrul proiectului. Aparatul cu numărul de participant NET-ID 1 primeşte în cadrul unei reţele cele maicuprinzătoare drepturi de scriere şi citire, astfel deţine o funcţie de master. Aşadar poate fi disponibil numai odată.Pentru celelate aparate, pe care le preluaţi în proiect, încă nu puteţi selecta şi aloca NET-ID-uri între 02 şi 08.Pentru evitarea adresării duble accidentale, este setat NET-ID 00 din fabrică.

NET-ID X alocat este afişat apoi în fereastra Banc de lucru din Mod de afişare-Proiect sub denumireaaparatului. Încărcaţi configurarea NET în conexiunea de aparate.

După ce aţi preluat » Configurarea NET «, puteţi apela orica aparat prin acest NET-ID.Pe display-ul aparatelor easy800 sau MFD puteţi vizualiza sau modifica NET-ID alocat prin meniulCONFIGURATOR..., NET..., NET-PARAMETRI.

10.1.2. Rata baud (viteza de transfer)

Elementele hardware ale aparatelor easy800 sau MFD vă facilitează selectarea vitezei de transfer pentrureţeaua NET. Rata baud poate fi setată în şapte etape pe la 10 KBaud până la 1 MBaud (vezi tabelul de maijos). Reprezentativă pentru rata de transfer maximă utlizabilă este lungimea adăugată a tuturor cablurilor deconectare NET dintre aparatele individuale. (vezi şi manualul de utilizare AWB2528-1423-x, capitolul » Datetehnice «, paragraful » Reţele NET «).

Indicaţie: Eliberaţi frânele şi setaţi întotdeauna cea mai mare rată de transfer, permisă de lungimeamagistralei dumneavoastră.Astfel diminuaţi o dată timpul de reacţie pentru toţi participanţii la reţea, deoareceaceştia pun la dispoziţie mai repede datele despre utilizator ale celorlaţi utilizatori. Pentru ceilalţi măriţiintervalul de timp pentru preluarea în reţea de date pentru servicii Online, deoarece este necesar mai puţintimp pentru preluarea datelor despre utlizator. Cei 125 KBaud setaţi din fabrică reprezintă doar o setare general utilizabilă.

413


Lungimea totală amagistralei /m

Viteza maximă de transfer/KBaud

6 1000

25 500

40 250

125 125

300 50

700 20

1000 10

Tabel: Legătura dintre lungimea totală a magistralei şi rata baud

Indicaţie: O rată baud modificată necesită o nouă încărcare a configurării NET prin participantul cu NET-ID 1.

10.1.3. Întârzierea pe magistrală

Aici puteţi selecta multiplicatorul, care creşte intervalul de pauză între ciclurile de preluare a datelor despreutilizator în reţea. Participanţii la reţea îşi organizează independent schimbul de date în cadrul funcţionăriinormale. Astfel, participanţii determină şi intervalele minime de pauză, pentru a putea trimite toate mesajeledumneavoastră.Următoarele motive pot necesita o creştere a intervalului de pauză:

• pe lângă datele despre utilizator sunt preluate date suplimentare despre PC (Online) sau despre unaparat MFD în funcţionarea terminal,

• viteza de transfer este redusă

Cu un interval de pauză crescut măriţi Intervalul pentru preluarea de date pentru servicii Online precumafişarea fluxului de curent, afişarea stării valorii actuale a operanzilor modulului funcţional şi setareaşabloanelor.

Este necesară o creştere efectivă a intervalului de pauză numai în condiţiile următoare:

• Utilizaţi un aparat MFD în funcţionarea terminal prin reţeaua NET şi se afişează pe display-ul acestuiaavertizarea Se stabileşte conexiunea.... În acest caz intervalul de pauză trebuie prelungit.

• Operaţi o reţea şi doriţi să utilizaţi serviciile Online ale EASY-SOFT. În Modul de afişare-Comunicareprimiţi semnalarea de eroare conform căreia aparatul nu răspunde, dacă doriţi să stabiliţi o conexiuneOnline sau sunteţi deja conectaţi Online.În acest caz este justificată creşterea intervalului de pauză, însă trebuie să fie retrasă după încheiereapunerii în funcţiune.

414

Vă rugăm să aveţi grija de asemenea ca modificarea de stare în cadrul EASY-SOFT să fie afişată spontan, dacăselectaţi cea mai mare rată baud pentru PC.

Indicaţie: O prelungire a intervalului de pauză semnifică faptul că prin reţeaua NET sunt preluate mai puţine mesaje(intrări, ieşiri, date bit, date word) pe unitatea de timp Viteza de reacţie a tuturor aparatelor, care suntconectate prin NET, depinde de rata baud, de intervalul de pauză şi de cantitatea de date preluate. Aşadar trebuie să se respecte multiplicatorul 0 recomandat pentru întârzierea pe magistrală!

10.1.3.1. Creşterea întârzierii pe magistrală

Dacă intervalul de pauză trebuie să fie extins, atunci valoarea pentru întârzierea pe magistrală trebuie să fiesetată mai mare decât zero.Valoarea „1“semnifică faptul că intervalul de pauză se dublează, iar valoarea „15“ că intervalul de pauză creştede şaisprezece ori.

tp nou = tp x (1 + n)tp nou = interval de pauză noutp = interval de pauză determinat de reţean = valoarea întârzierii pe magistrală

Indicaţie: O rată baud modificată necesită o nouă încărcare a configurării NET prin participantul cu NET-ID 1.

10.1.4. Încărcarea configurării NET

Dacă aţi generat cu EASY-SOFT o nouă configurare de reţea sau dacă aţi modificat o configurare existentă,trebuie să încărcaţi această configurare actuală în conexiunea aparatelor. O modificare a configurării estedisponibilă de exemplu şi atunci, când aţi modificat numai rata baud.

415


Premise pentru încărcarea unei configurări de reţea:

1. Trebuie să fie interconectate fizic cel puţin două aparate pregătite pentru funcţionare prin reţeaua»NET«.

2. Primul aparat, pornind de la care a fost configurată reţeaua, este conectat la PC prin easy800 PC-CAB.

3. Trebuie să alocaţi apoi acestui aparat numărul de participant NET-ID 1.

4. Prin opţiunea Comunicare, Interfaţă, trebuie să selectaţi interfaţa serială a PC-ului, la care este conectateasy800 PC-CAB.

5. Modul de afişare-Comunicare este activat.

6. Online activat

Prin opţiunea Comunicare, Aparat trebuie să fie selectat Local, prin care se poate stabili o conexiune logică cuaparatul conectat.

• Selectaţi Comunicare, Configurare, NET şi configuraţi dialogul următor.

Apoi este încărcată configurarea reţelei dumneavoastră şi acum puteţi încărca programul pe aparatul dorit deexemplu prin Comunicare, Aparat, Funcţionare NET.

Indicaţie: La încărcarea configurării reţelei nu se preia nici un program sau nici o aplicaţie de vizualizare.

416

11.Configurarea proiectului

11.1.Prezentare generală a configurării proiectului

11.1.1. Definiţii ale noţiunilor

11.1.1.1. Proiect

Un proiect cuprinde cel puţin un aparat de bază şi schema de conexiuni aferentă. Acest aparat de bază poate ficompletat în următoarea etapă cu aparate de extensie sau de comunicare. Astfel, schema de conexiuniaferentă poate fi extinsă acum cu operanzii respectivi.

Obţineţi extinderea maximă a proiectului prin conectarea apratului de bază cu până la şapte aparatecompatibile cu reţeaua. Fiecare dintre aceste aparate conectabile la reţea poate fi extins o dată cu o extensie.În acest caz, proiecul cuprinde maxim opt scheme de conexiuni sau programe.

Proiecte minime

• easy400/500/600/700/800 drept aparat individual.

• Aparatul MFD ca aparat individual, numai o CPU-Modul MFD-CP8.

• Aparatul MFD drept aparat individual, modul CPU şi de display..

Proiect minim cu extensie

• easy500/600/700/800 drept aparat individual + extensie sau aparat de comunicare.

• easy800 drept aparat individual + extensie sau aparat de comunicare.

• Aparatul MFD drept aparat individual + extensie sau modul de comunicare.

Proiect maxim

• Aparatul easy800 cu până la şapte alţi participanţi la reţea.

• Aparatul MFD (modul CPU MFD-CP8-NT) cu până la şapte alţi participanţi la reţea.

Proiect maxim cu extensie

• Aparatul easy800 cu până la şapte alţi participanţi la reţea + extensie sau modul de comunicare.

• Aparatul MFD (modul CPU MFD-CP8-NT) cu până la şapte alţi participanţi la reţea + extensie sau modulde comunicare.

417


Într-un nou proiect, stabliţi mai întâi configurarea aparatelor şi comutaţi în Mod de afişare-Proiect. În Modul deafişare, caseta de instrumente vă pune la dispoziţie toate aparatele familiei easy sau MFD pe bancul de lucru.Prin funcţia Drag & Drop, preluaţi elementele fizice ale schemei dumneavoastră de conexiuni din caseta deinstrumente pe bancul de lucru.

11.1.1.2. Configurarea reţelei

Imediat după ce preluaţi în Mod de afişare-Proiect prin funcţia Drag & Drop un al doilea aparat compatibil cureţeaua pe bancul de lucru, vi se solicită introducerea NET-ID (numărul participantului). După ce acesta a fostintrodus, se configurează automat o reţea, pe care o puteţi recunoaşte după linia de conexiune şi NET-IDafişat. Dacă doriţi, trebuie să modificaţi numai rata baud a parametrilor de operare propuşi şi valabili în întregproiectul şi întârzierea pe magistrală.

11.1.1.3. Configurarea aparatelor

După ce aţi preluat un aparat în proiect, în Mod de afişare-Proiect, stabiliţi în configurarea aparatuluiparametriii de operare ai acestuia în următoarele categorii:

• Timp functionare

• Sistem, de ex. remanenţă, ora de vară etc.

• Siguranţă, de ex. o parolă pentru program

• Parametri de comunicare, pentru o conexiune NET sau pentru conexiunea COM a unui aparat MFD.

Atributele Limbă pentru meniu şi Pornire RUN nu sunt setări specifice proiectului, astfel nu pot fi setate cuEASY-SOFT. Acestea trebuie să fie modificate prin selectarea meniului direct în aparat.

La utilizarea aparatelor MFD, configurarea acestora conţine în mod suplimentar următoarele posibilităţi deparametrizare:

• tipul unei conectări posibile a aparatului MFD, conectare NET sau COM

• rata baud a unei conexiuni COM şi parolele posibile

• de ex. drept protecţie de acces pentru un ecran

Utilizatorul generează mai întâi un proiect ca pentru versiunile EASY-SOFT 4.x, din care sunt derivate condiţiilorsistemului pentru programul actual, cât şi variabilele disponibile pentru schema de conexiuni, planul modululuişi aplicaţia de vizualizare.

418

11.2.Configurări cu easy400/600

Pe suprafaţa bancului de lucru, poziţionaţi mai întâi prin intermediul funcţiei Drag & Drop un aparateasy400/600 din caseta de instrumente. Dacă acolo se găseşte deja un aparat, faceţi un click pe acesta cubutonul din partea stângă a mouse-lui.În fereastra Câmp de atribute puteţi efectua acum configurarea aparatului. Iniţial este activată cartela deindexare Setările sistemului.

11.2.1. Cartela de indexare Setările sistemului

11.2.1.1. Date generale despre parolă

Setare din fabrică: inactiv O parolă este fie disponibilă fie activă.

Cu o parolă, blocaţi accesul către meniul de conectare şi meniul special şi oferiţi o protecţie împotriva:

• apelării şi modificării schemei de conexiuni

• modificărilor parametrilor unui releu funcţional prin schema de conexiuni

• transferului unei scheme de conexiuni de pe / pe o cartelă de memorie

• modificările parametrilor de sistem:

• stabiliţi o nouă parolă

• Intrari extensie activat/dezactivat

• Taste P activate/ dezactivate

• Selecţia limbii meniului.

11.2.1.2. Stabilirea parolei

• Introduceţi parola cu patru caractere, numerică (0001 – 9999) în câmpul parolă, din registrul Setărilesistemului, câmpul de grupuri Introducere parolă.

• Repetaţi introducerea parolei în câmpul Repetare parolă.

Indicaţie: Notaţi-vă parola înainte de a o activa. Dacă nu se mai cunoaşte parola, easy poate fi totuşi deblocat(dacă opţiunea ştergere program nu este activată), însă programul şi toate setările se pierd.

419


Parola este preluată cu memorarea fişierului în proiect şi activată cu preluarea programului în aparat.

Atenţie! Dacă parola nu se mai cunoaşte respectiv s-a pierdut, iar funcţia de ştergere a parolei Ştergereprogram este activă, aparatul poate fi readus în starea de la livrare numai de către producător. Programul şi toate datele se pierd!

11.2.1.3. Ştergerea parolei

• Mai întâi ştergeţi parola cu patru caractere în câmpul Parolă şi introduceţi apoi 0000.

• Ştergeţi parola în câmpul Repetare parolă şi introduceţi din nou aici cele patru cifre 0000.

Indicaţie: O parolă introdusă în easy este preluată de acolo cu un program pe cartela de memorie, indiferentdacă a fost activată sau nu. Dacă acest program easy este încărcat înapoi de pe cartelă, este preluată şi parolaîn easy şi este activată imediat.


Setare din fabrică: oprit

Pentru tipurile de aparate easy400/600 se utilizează diferite markere şi relee funcţionale predefinite, pentru amemora starea logică (valoare actuală) după deconectarea alimentării cu tensiune. Valoarea actuală estedisponibilă nemodificată după repornirea maşinii sau a instalaţiei.

Premisă pentru parametrizarea remanenţei: În Modul de afişare-Comunicare aţi comutat aparatul înstarea de funcţionare STOP.

Indicaţie: Opţiunea remanenţă poate fi activată aici în registrul Setările sistemului. În plus, puteţi activa şidezactiva remanenţa pentru aparatele easy400/600 în aspect-comunicare, dacă EASY-SOFT se găseşte înstarea online.

Următoarele markere dependente de aparat şi releul funcţional pot fi setate pentru memorarea valorii actuale.

EASY 412-DC-..

Markere releu auxiliar M13, M14, M15, M16;Releu de timp T8 şicontor înainte/ înapoi C8

EASY 600

Markere M13, M14, M15, M16;Releu funcţional text D1 până la D8;Releu de timp T7, T8 până laContor înainte/ înapoi C5, C6, C7, C8

420

Indicaţie: Setarea remanenţei este valabilă întotdeauna pentru releele menţionate mai sus. Markerele saureleele funcţionale individuale nu pot fi setate drept remanente, spre deosebire de aparatele easy800/MFD.

11.2.1.5. Taste P

Setare din fabrică: inactivăÎnchide sau deschide tastele P ale aparatului.

• Selectaţi în registrul sistem opţiunea taste P. Tastele P eliberate se recunosc prin bifare în EASY-SOFT şiprin litera »P«, fără »-« , în afişarea stării unui aparat easy sau MFD.

Numai în meniul de afişare a stării aparatului, tastele P funcţionează drept intrări. Prin activarea tastelor Pputeţi comanda în mod corespunzător structura logică a schemei de conexiuni.

11.2.1.6. I-Debounce

Setare din fabrică: activăConectează sau deconectează întârzierea (Debouncing). Evaluarea temporizată a semnalelor de intrare poate finecesară pentru a compensa posibilele vibraţii din întreruptoare şi taste.

Indicaţie: Dacă sistemul de operarenu acceptă această funcţionalitate online, se emite o semnalizarecorespunzătoare. Ulterior această opţiune nu mai este disponibilă.

• Selectaţi în registrul Sistem opţiunea Debouncing I. EASY-SOFT recunoaşte selectarea cu un semn debifare.

• Acum generaţi schema de conexiuni pentru aparat. Comutaţi în Mod de afăşare-Schemă de conexiuni(vezi generarea schemei de conexiuni easy400/600).

11.2.2. Configurări cu easy400/600 în operarea individuală

Premisă: Vă aflaţi în Mod de afişare-Proiect şi aţi preluat prin funcţia Drag & Drop un aparat easy400/600 dincaseta de instrumente pe bancul de lucru.

Iniţial trebuie să parametrizaţi aparatul individual easy400 sau easy600.

Parametrizarea pentru operarea individuală este explicată detaliat în capitolul »Prezentare generală«. Dacă utilizaţi un aparat easy600, îl puteţi extinde cu o extensie I/O (vezi paragraful următor).

• Ulterior salvaţi proiectul modificat.

11.2.3. Configurări cu easy600 şi extensie I/O

421


Puteţi extinde aparatele easy600 cu extensiile EASY618-..-RE sau EASY620-DC-TE local sau – descentralizatprin modulul de cuplare EASY200-EASY.Local, extensia este poziţionata direct lăngă aparatul de bază şi este conectata prin piesa de cuplare easy-LINK-DS.

• Trageţi extensia, precum aparatul de bază de mai sus, prin funcţia Drag-and-Drop din caseta deinstrumente pe bancul de lucru.Pentru cazul de aplicaţie »Extensie descentralizată« trebuie mai întâi să suprapuneţi modulul decomunicare EASY200-EASY.

• Salvaţi proiectul modificat

Prelucraţi intrările extensiei în schema de conexiuni, ca şi intrările unui aparat de bază, drept contacte.Contactele de intrare au denumirile R1 până la R12.

R15, R16 sunt semnalizatoarele curentului colector ale extensiei.

Ieşirile sunt manevrate drept bobine de releu sau contacte, ca şi ieşirile din aparatul de bază. Releele de ieşirese numesc S1 până la S8.

Indicaţie: La EASY618-..-RE, ieşirile S1 până la S6 sunt disponibile. Ieşirile rămase S7, S8 pot fi utilizatedrept markere.

11.3.Configurări cu easy800


Pe suprafaţa bancului de lucru, poziţionaţi mai întâi prin intermediul funcţiei Drag & Drop un aparat easy800din caseta de instrumente. În fereastra Câmp de atribute puteţi efectua acum parametrizarea aparatului. Iniţial este activată cartela deindexare Mod de funcţionare.

11.3.1.1. Cartela de indexare Mod de funcţionare



Numele aparatului


422


Indicare

Individual sau prin NET – vi se afişează, dacă aparatul este configurat pentru funcţionarea individuală sau prinNET.

Opţiunea Conexiune COM nu este disponibilă pentru un aparat easy800.

11.3.1.2. Cartela de indexare Sistem

Câmpul de grupuri Sistem

I-Debouncing

Setare din fabrică: activă

Temporizarea (debouncing) se activează sau dezactivează. Evaluarea temporizată a semnalelor de intrarepoate fi necesară pentru a compensa posibilele vibraţii din întreruptore şi taste.

Indicaţie:Dacă sistemul de operare nu acceptă această funcţionalitate online, se emite o semnalizarecorespunzătoare. Ulterior această opţiune nu mai este disponibilă.

Taste P


Închide sau deschide tastele P ale aparatului.

• Selectaţi în registrul Sistem opţiunea Taste P. Tastele P eliberate se recunosc prin bifare în EASY-SOFT şiprin litera »P«, fără »-« , în afişarea stării unui aparat easy sau MFD.


Cartelă de pornire


În cazul în care cartela de pornire rămâne deconectată, un aparat esy/MFD porneşte imediat în modul defuncţionare RUN la activarea tensiunii fără cartela de memorie conectată, dacă pornirea cu RUN nu a fostdezactivată intenţionat O opţiune cartelă de pornire activată are drept rezultat faptul că la cartela de memorieconectată programul valabil pentru aceasta (schema de conexiuni) este încărcat în aparat, imediat după ceaparatul a fost comutat în starea de funcţionare RUN. Un alt program care poate fi disponibil în cadrul aparatului este suprascris. Dacă în mod suplimentar faţă de setarea sistemului pornirea cu RUN este activată, programul încărcat princartela de memorie este prelucrat imediat.

• Selectaţi în registrul sistem opţiunea Cartelă de pornire.

423


Comportamentul la pornirea cu cartelă de memorie este adecvat pentru aplicaţii, în cadrul cărora capacităţiletehnice pot schimba programul prin înlocuirea cartelei de memorie.

Indicaţie: Schimbarea cartelei de memorare trebuie să se efectueze numai dacă aparatul easy/MFD nu estealimentat cu tensiune.

Cazuri excepţionale la utilizarea unei cartele de memorie:

1. Dacă programul de pe cartela de memorie este diferit de cel din aparatul easy/MFD, la pornire se vaîncărca mai întâi programul de pe cartelă şi apoi va fi rulat modul de funcţionare RUN.

2. Dacă o cartelă de memorie este introdusă şi nu este disponibil nici un program în aparat, atunci esteîncărcat pe acesta programul de pe cartelă. Acest procedeu este în general activ şi nu poate fidezactivat.

3. Dacă pe cartela de memorie nu se găseşte nici un program valabil, aparatul rămâne în starea defuncţionare STOP până la instalarea respectiv transferul unui program. Aparatul rămâne de asemenea în starea de funcţionare STOP, dacă la opţiunea cartelă de pornireactivată nu este conectată nici o cartelă.

Mai jos observaţi ceea ce trebuie luat în considerare dacă doriţi să încărcaţi programe pentru diferite versiunide aparate de pe cartela de memorie.

Câîmpul de grupuri Remanenţă


Pentru tipurile de aparate easy800/MFD se utilizează diferite markere şi relee funcţionale predefinite, pentru amemora starea logică (valoare reală) după deconectarea alimentării cu tensiune. Valoarea actuală estedisponibilă nemodificată după repornirea maşinii sau a instalaţiei.


Indicaţie: Spaţiu de memorie pentru datele remanente:Memoria maximă disponibilă pentru datele remanente cuprinde 200 Byte.Necesitatea de spaţiu de memorie a contorului pentru orele de funcţionare nu este inclusă în calculareanevoilor şi astfel nu trebuie respectată.Necesitatea de spaţiu de memorie a modulelor funcţionale este menţionată în descrierea acestora.

Indicaţie pentru setarea remanenţei: Setarea 1 - 0 are acelaşi efect ca şi 1 - 1, astfel declară numai primul operand introdus drept remanent.

Următoarele markere şi module funcţionale pot fi selectate individual sau în combinaţie pentru memorareavalorii actuale remanente:

Marker

424

Un domeniu de markere selectabil individual, conenctat poate fi declarat drept remanent în limitele de mai sus.

Contor

Toate modulele funcţionale-contoare C.., CH.. şi CI.. pot fi comandate cu valori actuale remanente.

Contor ore functionare

easy800 are 4 contoare remanente pentru orele de funcţionare. Acestea sunt întotdeauna remanente şi pot fişterse precis printr-o comandă inversă.

Module de date

Un domeniul selectabil individual, conectat al modulelor de date DB.poate fi comandat cu valori actualeremanente.

Releu de timp

Un domeniu selectabil individual, conectat al releului de timp poate fi comandat cu valori actuale remanente.

Atenţie: Datele remanente sunt memorate la fiecare întrerupere a alimentării cu tensiune şi citite la pornire.Siguranţa datelor în cadrul memoriei este garantată aici pentru 1010 de cicluri de citire.

Câmpul de grupuri Ora de vară

Setare din fabrică: Nici o setare Oră de vară-iarnă

Aici aveţi la dispoziţie posibilitatea de selecţie dacă şi în ce mod trebuie să se efectueze setarea automată aorei de vară la aparatele easy/MFD cu ceas.


O descriere referitoare la modul în care puteţi modifica setările din aparat se găseşte în manualul de utilizare(AWB2528-1423x/1480x).



425


11.3.1.3. Cartela de indexare Siguranţă

Date generale despre parolă


O parolă este fie disponibilă fie activă. Cu ajutorul unei parole puteţi proteja un aparat easy800 sau MFDîmpotriva accesului neautorizat. Protecţia cu parolă clochează accesul la domeniile selectabile din aparat.Meniul special este protejat întotdeauna la o parolă activată. Primele patru opţiuni ale următoarei descrieripentru introducerea de parolă sunt corespunzătoare cu posibilităţile de parametrizare în aparat.

Stabilirea parolei

• Selectaţi în registrul Siguranţă, câmpul de grupuri Introducere parolă, domeniul necesar de valabilitate alparolei din următoarele opţiuni:

• Schema de conexiuni: Parola are efect asupra programului (schemei de conexiuni) şi împiedică o încărcare de program cât şimodificarea sau ştergerea în starea de funcţionare STOP.

• Parametri: Meniul easy PARAMETRI este protejat. Astfel, constantele modulelor funcţionale nu mai suntmodificate în starea de funcţionare RUN.

• Ceas: Data şi ora aparatului easy/MFD sunt protejate cu parolă împotriva modificării.

• Mod de funcţionare: La aparatele easy schimbarea modului de operare RUN sau STOP este protejată.

• Interfaţă: Interfaţa serială (interfaţă PC) a unui aparat easy800 sau MFD este protejată împotriva accesului depe PC sau este blocată printr-o conexiune COM. Această protecţie cu parolă blochează întregul aparat.

• Ştergere program: După introducerea repetată a parolei greşite aparatul afişează întrebarea "ŞTERGEŢI PROGRAMUL?".

Interogarea este omisă la selectarea acestei opţiuni. Atunci la uitarea parolei nu aveţi în general nici oposibilitate de a şterge programul respectiv de a efectua modificări în domeniile protejate.

Indicaţie: Pentru a putea stabili o parolă, în câmpul de grupuri Introducere parolă trebuie să fie protejată celpuţin o funcţie sau un meniu. Funcţia Schemă de conexiuni (program) este selectată din fabrică pentruprotecţia cu parolă, deşi încă nu este valabilă nici o parolă.

• Introduceţi parola cu şase caractere, numerică (000001 – 999999) în câmpul parolă.

• Repetaţi introducerea parolei în câmpul repetare parolă.

Indicaţie: Notaţi-vă parola înainte de a o activa. Dacă nu se mai cunoaşte parola, easy poate fi totuşi deblocat(dacă opţiunea ştergere program nu este activată), însă programul şi otate setările se pierd.

Parola este preluată cu memorarea fişierului în proiect şi activată cu preluarea programului în aparat.

Atenţie! Dacă parola nu se mai cunoaşte respectiv s-a pierdut, iar funcţia de ştergere a parolei ştergereprogram este activă, aparatul poate fi readus în starea de la livrare numai de către producător. Programul şi toate datele se pierd!

426

Ştergerea parolei

• Mai întâi ştergeţi parola cu şase caractere în câmpul parolă şi introduceţi apoi 000000.

• Ştergeţi parola în câmpul repetare parolă şi introduceţi din nou aici cele şase cifre 000000.


11.3.1.4. Cartela de indexare Parametri de comunicare

Câmpul de grupuri Configurare NET

Opţiunea IO de la distanţă


EASY-SOFT configurează un participant pe care îl preluaţi pentru prima dată în NET, dacă drept IO de ladistanţă (intrările şi ieşirile îndepărtate, descentralizate) există un program Mod de afişare- Schemă deconexiuni. Această funcţie a unui aparat simplu de intrare sau de ieşire fără un program propriu este posibilănumai pentru participanţii 2 până la 8. Aceasta are avantajul că aparatele, indiferent dacă au display sau nu,pot fi activate imediat drept intrări sau ieşiri. Trebuie doar să introduceţi NET-ID (numărul participantului).Funcţia este caracterizată de o opţiune IO de la distanţă, afişată pe fond gri, fără posibilitatea de modificare.

Punctele IO de la distanţă (puncte E/A) ale unui participant la reţea neinteligent pot fi utilizate drept prelungirea punctelor locale EA ale participantului 1. Consecinţa este că din programul participantului 1 se pot accesa prin scriere ieşirile fizice ale participanţilor 2până la 8.

Exemplu descriere:

2Q08 Scrieţi pe ieşirea 08 a participantului 2

Exemplu decitire:

8I07 Citiţi de pe intrarea 07 a participantului 8

Indicaţie: Participantul 1 trebuie să aibă întotdeauna un program (o schemă de conexiuni). Imediat după ceaţi realizat un program pentru un astfel de participant neinteligent, EASY-SOFT IO de la distanţă devine inactiv.Astfel accesul direct la punctele IO de la distanţă ale unui alt participant este blocat.

Opţiunea transmiţător IO


În cadrul opţiunii activate, fiecare modificare a inrării sau ieşirii este transmisă către toţi ceilalţi participanţiiconetaţi la reţea. Această opţiune trebuie de asemenea să fie selectată, dacă este necesar accesul cel mai rapid

427


posibil prin citire al participanţilor NET inteligenţi la intrările şi ieşirile celorlalţi participanţi (de ex. cu 2I 02, 8Q01, etc.).

Indicaţie: Activarea acestei opţiuni are drept rezultat un aspect de informaţie pe cât posibil mai ridicat încadrul reţelei. Dacă de exemplu programul utilizează o rată rapidă de transfer, trebuie dezactivattransmiţătorul IO, deoarece datele ce se modifică în mod constant sunt scrise foarte rapid în reţea şi o încarcăinutil.Dacă aparatele inteligente trebuie să facă schimb de informaţii binare, acest lucru se realizează prin RN şi SN.

Opţiunea RUN de la distanţă


Efectul este că participanţii 2 până la 8 Slavesrespectă automat schimbarea modului de funcţionare aparticipantului 1 (Master) în timpul funcţionării.

Atenţie: Dacă mai mulţi utilizatori pun în funcţiune o maşină poziţionată spaţial între aceştia şi conectată laNET, trebuie să aveţi grijă ca opţiunea RUN de la distanţă să nu fie activată. În caz contrar, se poate ajunge lacomutări nedorite şi periculoase ale maşinii sau ale componentelor instalaţiei în timpul punerii în funcţiune.

Setprile parametrilor pentru conexiune aCOM nu sunt disponibile pentru easy800.

11.3.2. Configurări cu easy800 în funcţionarea individuală

Premisă: Vă aflaţi în Mod de afişare-Proiect şi aţi preluat prin funcţia Drag & Drop un aparat easy800 dincaseta de instrumente pe bancul de lucru.

Iniţial trebuie să parametrizaţi aparatul individual easy800.

Parametrizarea pentru funcţionarea individuală este explicată detaliat în capitolul »Prezentare generală«. Aparatele easy800 pot suplimenta pentru o prelungire I/O (vezi paragraful următor)


11.3.3. Configurări cu easy800 şi prelungire I/O

Puteţi extinde aparatele easy600/800 cu prelungi5rile EASY618-..-RE sau EASY620-DC-TE local sau –descentralizat prin modulul de cuple EASY200-EASY.

428

La prelungirea locală, aparatul de prelungire este poziţionat direct lăngă aparatul de bază şi este conectat prinştecherul easy-LINK-DS.

• Trageţi prelungirea, precum aparatul de bază de mai sus, prin funcţia Drag-and-Drop din caseta deinstrumente pe bancul de lucru.Pentru cazul de aplicaţie »Prelungire descentralizată « trebuie mai întâi să suprapuneţi modulul decomunicare EASY200-EASY.


Prelucraţi intrările prelungirii în schema de conexiuni, ca şi intrările unui aparat de bază, drept contacte.Contactele de intrare au denumirile R1 până la R12.

R15, R16 sunt semnalizatoarele curentului colector ale prelungirii tranzistor.



429


11.3.4. Configurări cu easy800 drept participant la NET

Premisă: Vă aflaţi în Mod de afişare-Proiect şi vă stă la dispoziţie un aparat compatibil cu reţeaua, easy800sau MFD-CP8-NT pe bancul de lucru.

11.3.4.1. Master

Acest aparat individual devine Master în NET cu adresa de NET 1, imediat după ce aţi preluat un alt aparat depe bancul de lucru.

• Preluaţi prin funcţia Drag & Drop un aparat easy800 drept al doilea aparat din caseta de instrumente pebancul de lucru. Vi se va solicita introducerea unei noi adrese de NET (NET-ID).

• Acceptaţi NET-ID propus sau introduceţi numărul dorit şi confirmaţi cu OK.

În funcţie de aplicaţie, dacă este necesar trebuie să modificaţi doar rata baud a parametrilor de funcţionarepropuşi si valabili în întreg proiectul şi întârzierea pe magistrală.Aparatul nou conectat este selectat şi poate fi configurat de dumneavoastră în fereastra câmp de atribute.

Configurarea ulterioară prin cartelele de indexare este identică cu cea pentru aparatul individual.

• Acum generaţi programul pentru Master. Comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni (vezigenerarea schemă de conexiuni easy800).

11.3.4.2. Slave

Când configuraţi un slave, pentru următorul caz poate fi necesară o configurare deviată de la master: Un participant cu NET-ID 2 până la 8 trebuie să urmeze schimbului modului de funcţionare a master-ului.

• Selectaţi prin cartela de indexare parametri de comunicare opţiunea RUN de la distanţă pentru unparticipant cu NET-ID 2 până la 8

După selecţia cartelei de indexare Mod de funcţionare, puteţi aloca un nume programului pentru aparatulselectat în câmpul Nume program. În cazul proiectelor mari cu mai multe programe, optimizaţi prezentareagenerală a programului prin alocarea unui nume.

• Conectaţi participantul la NET prin cablul de conectare şi ataşaţi rezistenţele terminaţiilor magistralei (vezimanualul de utilizare AWB2528-1423-x, capitolul »Conectarea reţelei NET«.

• Acum generaţi programul pentru un Slave inteligent. Comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni(vezi generarea schemă de conexiuni easy800).

11.3.4.3. Încărcarea programelor pentru diferite versiuni de aparate de pe cardul de memorie

Dacă doriţi să încărcaţi de pe cardul de memorie un pogram, care a fost generat pentru un aparat din altăversiune, trebuie să verificaţi mai întâi dacă acest program este compatibil.

430

În cadrul familiilor de aparate easy800 şi MFD80-CP8 programele unei versiuni mai vechi pot fi citite peversiunile de aparate mai noi fără o limitare a funcţiilor (compatibilitate în aval).

Citirea noilor proiecte pe aparatele mai vechi (compatibilitate în aval) nu este în general acceptată.

Transferul de progarm de pe MFD pe easy800 nu este în general acceptat. La citirea programelor easy800 peMFD sunt preluate şi modulelel neacceptate (de ex. modulul Afişaj text), însă nu au funcţii.

Următorul tabel vă indică la ce versiuni de aparate este posibil un transfer de program prin cardul de memoriede pe un aparat pe altul.

de la\ \pe

easy800Versiunea 1

easy800Versiunea 2

easy800Versiunea 3

MFD-CP8Versiunea 1

MFD-CP8Versiunea 2

easy800Versiunea 1 OK - - - -

easy800Versiunea 2 OK OK - - -

easy800Versiunea 3 OK OK OK - -

MFD-CP8Versiunea 1 OK OK - OK -

MFD-CP8Versiunea 2 OK OK - OK OK

Tabel: Compatibilitate-Program în amonte/aval

11.4.Configurări cu easy500/700

Pe suprafaţa bancului de lucru, poziţionaţi mai întâi prin intermediul funcţiei Drag & Drop un aparateasy500/700 din caseta de instrumente. În fereastra Câmp de atribute se activează cartela de indexareAparat.

11.4.1. Cartela de indexare Aparat

Pentru o diferenţiere mai comodă, puteţi aloca în câmpul de editare nume program un nume semnificativpentru programul dumneavoastră. La descărcarea programului, se transferă numele aparatului. Aparatuleasy500/700 pregătit pentru operare indică numele programului pe ultimele rânduri ale meniului afişareinformaţii al aparatului.

• Selectaţi regsitrul sistem sau siguranţă, pentru a efectua configurarea ulterioară a aparatului.

11.4.2. Cartela de indexare Sistem

431


11.4.2.1. I-Debounce


Temporizarea (debouncing) se activează sau dezactivează. Evaluarea temporizată a semnalelor de intrarepoate fi necesară pentru a compensa posibilele vibraţii din întreruptore şi taste.

Indicaţie:Dacă sistemul de operare nu acceptă această funcţionalitate online, se emite o semnalizarecorespunzătoare. Ulterior această opţiune nu mai este disponibilă.

• Selectaţi în registrul sistem opţiunea Debouncing I. EASY-SOFT recunoaşte selectarea cu un semn debifare.

• Acum generaţi schema de conexiuni pentru aparat. Comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni (vezigenerarea schemă de conexiuni easy400/500/600/700).

11.4.2.2. Taste P


Închide sau deschide tastele P ale aparatului.

• Selectaţi în registrul sistem opţiunea taste P. Tastele P eliberate se recunosc prin bifare în EASY-SOFT şiprin litera »P«, fără »-« , în afişarea stării unui aparat easy sau MFD.


Indicaţie: Dacă ştergeţi o schemă de conexiuni în easy500/700, tastele P sunt dezactivate automat. Dacă oschemă de conexiuni este încărcată de pe cartela de memorie pe EASY-SOFT, este preluată starea setatăacolo.

11.4.2.3. Cartelă de pornire


Aparatul easy porneşte imediat în modul de operare RUN la activarea tensiunii fără cardul de memorieconectat, dacă pornirea cu RUN nu a fost dezactivată intenţionat. O opţiune cartelă de pornire activată aredrept rezultat faptul că la cartela de memorie conectată programul valabil pentru aceasta (schema deconexiuni) este încărcat în aparat, imediat după ce aparatul a fost comutat în starea de funcţionare RUN. Un alt program care poate fi disponibil în cadrul aparatului este suprascris. Dacă în mod suplimentar faţă de setarea sistemului pornirea cu RUN este activată, programul încărcat princartela de memorie este prelucrat imediat.

• Selectaţi în registrul sistem opţiunea Cartelă de pornire.

432

Comportamentul la pornirea cu cartelă de memorie este adecvat pentru aplicaţii, în cadrul cărora capacităţiletehnice pot schimba programul prin înlocuirea cartelei de memorie.

Schimbarea cartelei de memorie trebuie să se efectueze numai dacă aparatul easy/MFD nu este alimentat cutensiune.

Indicaţie: Dacă pe cartela de memorie nu se găseşte nici un program valabil, aparatul rămâne în starea de funcţionareSTOP până la instalarea respectiv transferul unui program. Aparatul rămâne de asemenea în starea de funcţionare STOP, dacă la opţiunea cartelă de pornire activată nueste conectată nici o cartelă.

Dacă programul de pe cartela de memorie este diferit de cel din aparatul easy, la pornire mai întâi se vaîncărca programul de pe cartelă şi apoi va fi rulat modul de operare RUN.

Indicaţie: Cartela de pornire funcţionează numai cu cartela de memorie EASY-M-32K.Cartelele de memorie vechi EASY-M-8K sau EASY-M-16K nu mai au caracteristicile necesare.

Utilizarea diferitelor cartele de memorie la easy500/700

Cu ajutorul unei cartele de memorie puteţi prelua comod un program easy400/600 existent într-un aparaatnou easy500/700.Pentru aceasta trebuie să respectaţi drepturile de scriere şi citire cuprinse în următorul tabel. Aşadar un aparateasy500/700 poate citi toate cartelele de memorie actuale, dar poate inscripţiona numai cartela EASY-M-32K.

Aparat EASY-M-32K EASY-M-16K EASY-M-8K

easy500/700 R, W * R R

easy600 - R, W * R

easy400 - - R, W *

* R=drepturi de citire, W=drepturi de scriere

11.4.2.4. Durata ciclului

Setare din fabrică: 00 ms

Pentru aparatele easy500/700, puteţi selecta o durată a ciclului. Această durată a ciclului se fixează atuncicând durata maximă a ciclului unui program este mai mică decât această valoare prescrisă. Ca durată a ciclului se pot seta valori între 00 şi 60 ms.

Premisă pentru parametrizarea duratei ciclului: În Modul de afişare-Comunicare aţi comutat aparatul în stareade funcţionare STOP.

• Selectaţi valoarea dorită în registrul sistem, lista durata ciclului.

Indicaţie: Introducerea duratei obligatorii a ciclului este motivată numai dacă pentru o aplicaţie, cum ar fi deexemplu un regulator cu două poziţii, necesitaţi o durată a ciclului ce poate fi reprodusă. La setarea duratei ciclului la 00ms, easy prelucrează schema de conexiuni şi progarmul cu cea mai mare vitezăposibilă.

433




Pentru tipurile de aparate easy500/700 se utilizează diferite markere şi relee funcţionale predefinite, pentru amemora starea logică (valoare reală) după deconectarea alimentării cu tensiune. Valoarea actuală estedisponibilă nemodificată după repornirea maşinii sau a instalaţiei.


Următoarele markere dependente de aparat şi releul funcţional pot fi setate pentru memorarea valorii actuale.

EASY 500/700

Markere:

M9 până la M12, M13 până la M16, N9 până la N16

Releu funcţional:

• Contor înainte/ înapoi C5 până la C7, C8, C13 până la C16

• Ieşire text D1 până la D8

• Releu de timp T7, T8, T13 până la T16

• Marcaţi operanzii intenţionaţi ca remanenţi în registrul sistem, câmpul de grupuri Remanenţă.

Indicaţie: Setarea remanenţei este întotdeauna valabilă pentru grupurile de markere menţionate mai sus.Markerele individuale nu pot fi setate drept remanente, spre deosebire de aparatele easy800/MFD.

434

Câmpul de grupuri Ora de vară

Setare din fabrică: Nici o setare Oră de vară-iarnă

Aici aveţi la dispoziţie posibilitatea de selecţie dacă şi în ce mod trebuie să se efectueze setarea automată aorei de vară la aparatele easy500/700 cu ceas


O descriere referitoare la modul în care puteţi modifica setările din aparat se găseşte în manualul de utilizare(AWB 2528-1508x).



11.4.3. Cartela de indexare Siguranţă

11.4.3.1. Date generale despre parolă


O parolă este fie disponibilă fie activă.

Cu ajutorul unei parole puteţi proteja un aparat easy800 sau MFD împotriva accesului neautorizat. Ca parolăputeţi introduce o valoare situată între 0001 şi 9999. Cu ajutorul combinaţiei de cifre 0000 ştergeţi o parolă.

Protecţia cu parolă clochează accesul la domeniile selectabile din aparat. Meniul special pentru introducerea unei parole este protejat întotdeauna la parola deja activată.

11.4.3.2. Stabilirea parolei

• Selectaţi în registrul Siguranţă, câmpul de grupuri Introducere parolă, domeniul necesar de valabilitate alparolei din următoarele opţiuni:

• Schema de conexiuni:Parola acţionează asupra programului (schemei de conexiuni) şi nu asupra releului funcţional eliberat.

• Parametri: Meniul easy PARAMETRI este protejat. Astfel, constantele releelor funcţionale nu mai sunt modificateîn starea de funcţionare RUN..

• Ceas: Data şi ora aparatului easy sunt protejate cu parolă.

• Mod de funcţionare: La aparatele easy schimbarea modului de operare RUN sau STOP este protejată.

• Interfaţă: Interfaţa serială (interfaţă PC) a unui aparat easy500/700 este blocată împotriva accesului de pe PC.

Această protecţie cu parolă blochează aparatul în întregime, împiedică de exempludescărcarea/încărcarea unui program, o schimbare a modului de operare sau afişarea online a fluxuluide curent.

435


• Ştergere program: După introducerea repetată a parolei greşite aparatul afişează întrebarea "ŞTERGEŢI PROGRAMUL?“. Interogarea este omisă la selectarea acestei opţiuni. Atunci în cazul uitării parolei nu aveţi în generalnici o posibilitate de a şterge programul respectiv de a efectua modificări în domeniile protejate.

Indicaţie: Pentru a putea stabili o parolă, în câmpul de grupuri Introducere parolă trebuie să fie protejată celpuţin o funcţie sau un meniu. Funcţia Schemă de conexiuni (program) este selectată din fabrică pentruprotecţia cu parolă, deşi încă nu este valabilă nici o parolă.

• Introduceţi parola cu patru caractere, numerică (0001 – 9999) în câmpul parolă,

• Repetaţi introducerea parolei în câmpul repetare parolă.

Indicaţie: Notaţi-vă parola înainte de a o activa. Dacă nu se mai cunoaşte parola, easy poate fi totuşi deblocat(dacă opţiunea ştergere program nu este activată), însă programul şi otate setările se pierd.

Parola este preluată cu memorarea fişierului în proiact şi activată cu preluarea programului în aparat.

Atenţie! Dacă parola nu se mai cunoaşte respectiv s-a pierdut, iar funcţia de ştergere a parolei ştergereprogram este activă, aparatul poate fi readus în starea de la livrare numai de către producător. Programul şi toate datele se pierd!

11.4.3.3. Ştergerea parolei

• Mai întâi ştergeţi parola cu patru caractere în câmpul Parolă şi introduceţi apoi 0000.

• Ştergeţi parola în câmpul Repetare parolă şi introduceţi din nou aici cele patru cifre 0000.


11.4.4. Configurări cu easy500/700 în operarea individuală

Premisă: Vă aflaţi în Mod de afişare-Proiect şi aţi preluat prin funcţia Drag & Drop un aparat easy500/700 dincaseta de instrumente pe bancul de lucru.

Iniţial trebuie să parametrizaţi aparatul individual easy500 sau easy700.

Parametrizarea pentru operarea individuală este explicată detaliat în capitolul »Prezentare generală«. Aparatele easy500/700 pot suplimenta pentru o prelungire I/O (vezi paragraful următor)

436


11.4.5. Configurări cu easy500/700 şi prelungire I/O

Puteţi extinde aparatele easy500/700 cu prelungirile EASY618-..-RE sau EASY620-DC-TE local sau –descentralizat prin modulul de cuple EASY200-EASY.La prelungirea locală, aparatul de prelungire este poziţionat direct lângă aparatul de bază şi este conectat prinştecherul easy-LINK-DS.

• Trageţi prelungirea, precum aparatul de bază de mai sus, prin funcţia Drag-and-Drop din caseta deinstrumente pe bancul de lucru.Pentru cazul de aplicaţie »Prelungire descentralizată« trebuie mai întâi să suprapuneţi modulul decomunicare EASY200-EASY.


Prelucraţi intrările prelungirii în schema de conexiuni, ca şi intrările unui aparat de bază, drept contacte.Contactele de intrare au denumirile R1 până la R12.

R15, R16 sunt semnalizatoarele curentului colector ale prelungirii tranzistor.



11.5.Configurări cu aparate MFD

11.5.1. Date generale despre configurarea cu un aparat MFD

Un proiect pentru vizualizare conţine de regulă o configurare cu cel puţin un aparat MFD, ce constă dintr-unmodul CPU şi un modul de display.

Configurarea pentru vizualizare este valabilă numai pentru aparatele MFD şi nu poate fi prelucrată pe aparateleeasy deja disponibile. EASY-SOFT Pro respinge transferul accidental al unui astfel de proiect de vizualizarecătre aparatele easy.

În cele ce urmează sunt descrise în principal aspectele de configurare specifice ale aparatului MFD. Descriereacorespunde în cea mai mare măsură cu configurarea unui aparat easy800. Prin intermediul link-urilor indicateputeţi obţine simplu informaţiile respective.

La început, plasaţi un modul CPU pe bancul de lucru cu funcţia Drag & Drop, după care puteţi să adăugaţi înmod opţional un modul de display, unul dintre cele patru module I/O, cât şi unul dintre modulele easy-Link.Imediat după ce aţi tras display-ul selectat în fereastra bancului de lucru, acesta acoperă modulul CPU, la fel caîn cazul montajului real. Descrierea aparatului plasată deasupra CPU este extinsă asupra descrierii display-ului.

437


În acelaşi mod, EASY-SOFT Pro extinde reprezentarea proiectului, dacă adăugaţi un modul MFD-I/O. ModuleleI/O nu sunt vizibile, acestea pot fi recunoscute în descrierea aparatului.

Reprezentarea modulelor MFD în configurarea proiectului afişează modulul de display din faţă, modulul CPU şimodulul easy-Link, dacă este disponibil, din lateral.

Dacă doriţi să ştergeţi unele module din proiect, accesaţi meniul contextual cu ajutorul butonului de dreapta almouse-lui şi selectaţi de acolo Şteregere aparat.

Dacă aţi introdus mai multe module împreună, la prima acţiune de ştergere se îndepărtează modulul I/O, cuurmătoarea acţiune de ştergere modulul de display, iar cu a treia modulul CPU.Cu ajutorul radierei ştergeţi întregul aparat MFD dintr-o mişcare.

Dacă nu vizualizaţi nici un obiect şi nu necesitaţi nici o comandă prin intermediul display-ului, puteţi activamodulul CPU fără modulul de display. În acest caz, proiectul nu cuprinde de asemenea nici configurare pentruvizualizare.

Un proiect de vizualizare cuprinde pe lângă configurarea aparatului unul sau mai multe ecrane, eventual cu noitaste funcţionale. În continuare, acesta cuprinde de regulă o schemă de conexiuni pentru conectareaoperanzilor bit şi eventual un plan al modulului.

Indicaţie: Vă rugăm să respectaţi valorile limită ale aparatelor MFD, la configurarea acestora.

În fereastra Câmp de atribute puteţi efectua acum configurarea aparatului. Iniţial este activată cartela deindexare Mod de funcţionare.


Mod de funcţionare



Numele aparatului


438


AfişareIndividual sau prin NET – vi se afişează, dacă aparatul este configurat pentru funcţionarea individuală sau prinNET.

Opţiunea Conexiune COM (în meniul de configurare al aparatului MFD echipat cu COM-LINK) Setare din fabrică: oprit

La conexiunea COM activată, aparatului MFD îi stau la dispoziţie în mod suplimentar, pe lângă punctele localeI/O şi modulele funcţionale, şi operanzii de la distanţă, mai precis punctele I/O (de exemplu 1I.., 1Q.., 1IA..şi1QA..) cât şi bitul de diagnostic al participantului de la distanţă (1ID..) pentru accesul la citire. Dacă participantul de la distanţă este prevăzut cu extensie, pot fi citite şi intrările/ ieşirile acestuia ( 1R.. şi1S..).În plus, în funcţie de configurare, aveţi acces la scriere şi citire a maxim 20 de markere-dword aleparticipantului de la distanţă, începând cu MD1 până la MD20.

Într-o conexiune COM, aparatul MFD controlează drept participant activ conexiunea punct cu punct cu unparticipant de la distanţă, ca de ex. easy800 sau MFD-CP8/CP8-NT.Imediat ce aţi activat conexiunea COM, se deschide lista de selectare pentru rata baud. Aici selectaţi 9.6 KBaudsau 19.2 KBaud drept viteză de transfer. Un participant de la distanţă, precum aparatul easy800 sau MFD, seactivează automat la viteza de transfer specifică participantului activ.

Indicaţie: O conexiune COM poate fi activată numai de către un participant, de la un aparat MFD. La aparatulpartener, opţiunea conexiune COM trebuie să rămână inactivă.Responsabilitatea proiectantului constă în respectarea acestui fapt!EASY-SOFT nu poate suporta aici nici o verificare, deoarece modul de funcţionare pentru ambele aparatepartener ale unei conexiuni COM trebuie parametrizat în două proiecte diferite.

În mod fizic, conectaţi ambii participanţi prin cablul MFD-800-CAB, care este conectat la interfaţa serialărespectivă (conexiune PC).

Comanda activă a unei conexiuni punct cu punct este posibilă cu orice tip MFD-CPU, însă aceasta dezactiveazăutilizarea simultană a comenzii NET.

Vizualizarea activată

Setare din fabrică: dezactivată

Activarea este efectuată automat, dacă este implicit un modul de display, imediat după ce aţi introdus unelement de ecran sau de tastatură într-un ecran existent.La vizualiuarea activată, la pornirea programului în cadrul aparatului MFD apare un ecran de start pe display-ulacestuia.Dacă dezactivaţi vizualizarea, la pornirea programului în cadrul aparatului MFD apare un afişaj de stare pedisplay-ul acestuia.

11.5.1.2. Cartela de indexare Sistem

439


Sistem (vezi configurarea easy800).

11.5.1.3. Cartela de indexare Siguranţă

Siguranţă (vezi configurarea easy800).


Câmpul de grupuri Configurare NET

Opţiunea IO de la distanţă


EASY-SOFT configurează un participant pe care îl preluaţi pentru prima dată în NET, dacă drept IO de ladistanţă (intrările şi ieşirile îndepărtate, descentralizate) există un program Mod de afişare- Schemă deconexiuni. Această funcţie a unui aparat simplu de intrare sau de ieşire fără un program propriu este posibilănumai pentru participanţii 2 până la 8. Aceasta are avantajul că aparatele, indiferent dacă au display sau nu,pot fi activate imediat drept intrări sau ieşiri. Trebuie doar să introduceţi NET-ID (numărul participantului).Funcţia este caracterizată de o opţiune IO de la distanţă, afişată pe fond gri, fără posibilitatea de modificare.

Punctele IO de la distanţă (puncte I/O) ale unui participant la reţea neinteligent pot fi utilizate drept extensie apunctelor locale EA ale participantului 1. Consecinţa este că din programul participantului 1 se pot accesa prin scriere ieşirile fizice ale participanţilor 2până la 8.

Exemplu descriere:

2Q08 Scrieţi pe ieşirea 08 a participantului 2

Exemplu decitire:

8I07 Citiţi de pe intrarea 07 a participantului 8

440

Indicaţie: Participantul 1 trebuie să aibă întotdeauna un program (o schemă de conexiuni). Imediat după ceaţi realizat un program pentru un astfel de participant neinteligent, EASY-SOFT IO de la distanţă devine inactiv.Astfel accesul direct la punctele IO de la distanţă ale unui alt participant este blocat.

Opţiunea Transmiţător IO


În cadrul opţiunii activate, fiecare modificare a inrării sau ieşirii este transmisă către toţi ceilalţi participanţiiconetaţi la reţea. Această opţiune trebuie de asemenea să fie selectată, dacă este necesar accesul cel mai rapidposibil prin citire al participanţilor NET inteligenţi la intrările şi ieşirile celorlalţi participanţi (de ex. cu 2I 02, 8Q01, etc.).

Indicaţie: Activarea acestei opţiuni are drept rezultat un aspect de informaţie pe cât posibil mai ridicat încadrul reţelei. Dacă de exemplu programul utilizează o rată rapidă de transfer, trebuie dezactivattransmiţătorul IO, deoarece datele ce se modifică în mod constant sunt scrise foarte rapid în reţea şi o încarcăinutil.Dacă aparatele inteligente trebuie să facă schimb de informaţii binare, acest lucru se realizează prin RN şi SN.

Opţiunea RUN de la distanţă


Efectul este că participanţii 2 până la 8 (Slaves) respectă automat schimbarea modului de funcţionare aparticipantului 1 (Master) în timpul funcţionării.

Atenţie: Dacă mai mulţi utilizatori pun în funcţiune o maşină poziţionată spaţial între aceştia şi conectată laNET, trebuie să aveţi grijă ca opţiunea RUN de la distanţă să nu fie activată. În caz contrar, se poate ajunge lacomutări nedorite şi periculoase ale maşinii sau ale componentelor instalaţiei în timpul punerii în funcţiune.

Un aparat MFD drept participant Slave se poate supune aproape întotdeauna unei schimbări a stării defuncţionare a participantului Master de la RUN la STOP. Există o excepţie, dacă participantul Slave se găseşte înmodul de afişare a ecranului şi este selectat un element de ecran de tipul introducere de valori. Condiţiileexcepţionale sunt clasificate în următorul tabel.

441


MFD-Slave înmodulafişarea stării

MFD-Slave în modul afişarea ecranului

Sistem de operare (OS)până la Vers. 1.11.112

Sistem de operare (OS) pânăla vers. 1.12.114

Introducere de valori

inactiv | activ

Introducere de valori

inactiv | activ

Mod defuncţionare-schimbareposibilă

Da Nu | Nu Da | Nu

Câmpul de grupuri Conexiune COM

Markerele de la distanţă conectate, pe care doriţi să le citiţi, pot fi menţionate în câmpul Domeniu de recepţie.Markerele de la distanţă conectate, cărora doriţi să le alocaţi o valoare, pot fi menţionate în câmpul Domeniude emitere.

Indicaţie: Vă rugăm să aveţi grijă ca şi programul prelucrat de participantul de la distanţă să modificeconţinutul acestui marker pe cât posibil în acelaşi mod.

În acest câmp de grupuri puteţi introduce dimensiunea şi calea de start a markerului, separate pentrudomeniul de citire respectiv scriere, în etape-dword. Domeniile se pot suprapune sau pot fi congruente. În cadrul setării de bază, nu este activat nici un domeniu Marker de la distanţă.

Vezi şi:

Deomeniu de trimitere / receptare

11.5.2. Configurări cu un aparat MFD cu funcţionare individuală

Acest mod este posibil cu orice tip de CPU MFD. Pentru vizualizare, schema de conexiuni şi conectări, vă stau ladispoziţie punctele locale I/O, markerele şi parametrii modulului funcţional local. Interfaţa NET nu este disponibilă sau nu este activată pentru aparatul individual. Conexiunea COM nu a fostactivată de dumneavoastră.O extensie este astfel posibilă exclusiv prin modulele easy-Link-I/O şi operanzii R/S.

Premisă: Vă aflaţi în Mod de afişare-Proiect.

La început, plasaţi un modul CPU pe bancul de lucru cu funcţia Drag & Drop, după care puteţi să adăugaţi înmod opţional un modul de display, unul dintre cele patru module I/O, cât şi unul dintre modulele easy-Link.Imediat după ce aţi tras display-ul selectat în fereastra bancului de lucru, acesta acoperă modulul CPU, la fel ca

442

în cazul montajului real. Descrierea aparatului plasată deasupra acestuia este completată în modcorespunzător.Dacă doriţi să modificaţi o configurare existentă, marcaţi aparatul de prelucrat cu un click stânga pe bancul delucru.Parametrizaţi aparatul în fereastra Câmp de atribute, după care este activată cartela de indexare Mod defuncţionare.


Nume schemă de conexiuni:În mod opţional, puteţi introduce numele schemei de conexiuni ce aparaţine aparatului MFD. Ulterior,descrierea aparatului în fereastra Banc de lucru este completată cu acest nume al schemei de conexiuni.

Afişaj:Individual sau prin NET – vi se afişează, dacă aparatul este configurat pentru funcţionarea individuală.


Nu poate fi efectuată o parametrizare prin această cartelă de indexare.

• Salvaţi noul proiect

11.5.3. Configurarea cu aparatul MFD şi o conexiune punct cu punct

11.5.3.1. Prezentare generală

Puteţi configura un aparat MFD drept participant activ la o conexiune punct cu punct cu un alt aparat cum ar fide ex. easy800 sau MFD-CP8/CP8-NT. În cadrul acestei configurări, puteţi avea acces prin programul participantului activ şi la operanziiparticipantului inactiv. Programul participantului inactiv poate fi accesat în continuare numai de către operanziiproprii.

Indicaţie: Ambele aparate partenere ale unei conexiuni COM trebuie configurate în proiecte separate.

Puteţi parametriza un aparat MFD drept participant activ al unei conexiuni punct cu punct, selectând opţiuneaconexiune COM în configurarea aparatului din Mod de afişare-Proiect.

11.5.3.2. Cablarea unei conexiuni punct cu punct

443


Conectaţi ambii participanţi prin cablul MFD-800-CAB.., care este conectat la interfaţa respectivă (conexiunePC). Operarea activă a unei conexiuni punct cu punct este posibilă cu orice tip de CPU MFD. Însă operarea activădezactivează utilizarea simultană a acestui aparat MFD în NET. Participantul inactiv dintr-o conexiune punct cu punct poate fi simultan şi participant la NET, dacă dispune de ointerfaţă NET.

11.5.3.3. Operanzii unei conexiuni punct cu punct

Proiect »A«

Aparat MFD

Conexiune COM = AKTIV

Acces la operanzii proprii şi la operanziiparticipantului inactiv (operanzi de ladistanţă)

Proiect »B«

Aparat MFD, easy800, etc.

Conexiune COM = INAKTIV

Acces numai la operanzii proprii

444

+----------- Conexiune prin cablul MFD-800-CAB.-----------+

Operanzi disponibili la aparatul MFDactiv

Operanzi disponibili la aparatul MFDinactiv

Operanzi de la distanţă, acces la citire

1I1 ... 1I16

1R1 ... 1R16

1Q1 ... 1Q16

1S1 ... 1S16

1IA1 ... 1IA4

1QA1

1ID1 ... 1ID16

-->

-->

-->

-->

-->

-->

-->

Operanzi locali

I1 ... I16

R1 ... R16

Q1 ... Q16

S1 ... S16

IA1 ... IA4

QA1

ID1 ... ID16

Operanzi de la distanţă, acces la scriere/citire

1M1 ... 1M96 (Bit)

1MB1 ... 1MB80 (Byte)

1MW1 ... 1MW40 (Word)

1MD1 ... 1MD20 (DWord)

-->

-->

-->

-->

Operanzi locali

M1 ... M96 (Bit)

MB1 ... MB80 (Byte)

MW1 ... MW40 (Word)

MD1 ... MD20 (DWord)

Operanzi locali

I1 ... I16

R1 ... R16

Q1 ... Q16

S1 ... S16

IA1 ... IA4

QA1

ID1 ... ID16

M1 ... M96 (Bit)

MB1 ... MB80 (Byte)

MW1 ... MW40 (Word)

MD1 ... MD20 (DWord)

Operanzi de la distanţă

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

În cadrul unei conexiuni COM, participantul inactiv de la distanţă al aparatului activ MFD este apelat numărulparticipantului 1. Îm timpul programării participantului activ selectaţi la preluarea unui operand de la distanţă pentru participant:1.

445


Dann liefert beispielsweise der Operand 1I1 den ersten Eingang des Remote-Teilnehmers.Astfel, unui aparat MFD îi stau la dispoziţie într-o conexiune COM, pe lângă punctele locale I/O şi modulelefuncţionale, şi operanzi de la distanţă pentru accesul la citire sau la scriere/ citire.

Acces la citire

Punctele I/O(de exemplu 1I.., 1Q.., 1IA..şi 1QA..) cât şi bitul de diagnostic al participantului de la distanţă(1ID..) stau la dispoziţie în cadrul aparatului MFD pentru accesul la citire.

Dacă participantul de la distanţă este prevăzut cu un extensie, pot fi citite şi intrările/ ieşirile acestuia ( 1R.. şi1S..)

Indicaţie: Dacă participantul de la distanţă nu prelucrează valori analogice sau nu este cuplat nici o extensie,operanzii de la distanţă respectivi citiţi sunt stabiliţi la valoarea »0«.

Acces la scriere şi citire

446

În cadrul aparatului MFD activ stau la dispoziţie participantului de la distanţă maxim 20 de markere-dwordpentru accesul la scriere şi citire.La configurarea aparatului, stabiliţi ce domeniu de markere de la distanţă conectate, începând cu 1MD1 şipână la 1MD20, trebuie să fie citit sau scris.Puteţi avea acces la markerele de la distanţă prin operanzii 1M.., 1MB.., 1MW.. şi 1MD.. .

Indicaţie pentru utilizarea operanzilor de la distanţă: Operanzii participantului de la distanţă sunt constanţi pentru 32 de puncte I/O respectiv un marker dword.Acest lucru înseamnă că cele maxim 32 de intrări sau ieşiri, pe care le citiţi prin intermediul participantului dela distanţă, au fost toate înregistrate în acelaşi moment şi salvate de sistemul de operare al acestuia. Acestearedau de asemenea o imagine exactă a stării instalaţiei, care este comandată prin participantul de la distanţă.

Drept valoare de referinţă pentru nevoia de timp în vederea actualizării celor 32 de puncte I/O respectiv a unuimarker-dword pot fi alocate 120 ms.

Operanzii participantului de la distanţă sunt citiţi ciclic, întotdeauna de la capăt, prin participantul activ.Dacă markerele pentru emitere sunt parametrizate, acestea sunt scrise de asemenea ciclic.

Conexiunea cu participantul de la distanţă este supravegheată constant. În caz de defecţiune este semnalată oîntrerupere a utilizării prin starea »1« a bitului de diagnostic ID09.În cadrul aparatului MFD, programul nu mai este în acest caz oprit automat. Pentru evitarea condiţiilor defuncţionare imprevizibile, în această situaţie toţi operanzii de citire sunt setaţi la zero în aparatul MFD.

Verificaţi constant bitul de diagnostic ID09, pentru a lucra întotdeauna cu operanzii de la distanţă actuali aiparticipantului de la distanţă!

Operanzii de la distanţă ai participantului inactiv sunt astfel adecvaţi pentru comandă numai subrespectarea acestor condiţii limită şi trebuie să fie utilizaţi numai pentru vizualizare!

Funcţie Iniţiale Domeniu Tip de date Acces

Intrare de ladistanţă (aparatde bază)

1I 1-16 Bit R

Intrare de ladistanţă(extensie)

1R 1-16 Bit R

Ieşire de ladistanţă (aparatde bază)

1Q 1-8 Bit R

Ieşire de ladistanţă(extensie)

1S 1-8 Bit R

Intrare analogică 1IA 1-4 32 Biţi R

Ieşire analogică 1QA 1 32 Biţi R

Diagnostic 1ID 1-8 Bit R

Marker bit 1M 1-96 Bit R, W *

Marker byte 1MB 1-80 8 Biţi R, W *

Marker word 1MW 1-40 16 Biţi R, W *

Marker dword 1MD 1-20 32 Biţi R, W *

447


Tabel: Numărul maxim de operanzi de la distanţă în cadrul conexiunii COM existente.

* Accesul este posibil numai în cadrul domeniilor proiectate ale configurării aparatului.

Utilizarea punctelor I/O ale participantului de la distanţă în cadrul conexiunii COM

Premisă: Vă aflaţi în Modul de afişare-Proiect şi aţi preluat un aparat MFD în configurarea proiectului. În modfizic, există o conexiune între cele două aparate. Participantul de la distanţă se află în starea de operare RUN,în caz contrar toţi operanzii de la distanţă cu excepţia operandului 1l indică starea »0«.

• Activaţi caseta de control conexiune COM, din fereastra Câmp de atribute în cadrul cartelei de indexareMod de funcţionare selectate.

Acum puteţi utiliza punctele I/O ale participantului de la distanţă în cadrul schemei de conexiuni şi alvizualizării.De ex. doriţi să utilizaţi intrarea l7 a participantului de la distanţă drept contact.

• Comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni.

• Trageţi o intrare l din caseta de instrumente în schema de conexiuni şi selectaţi cifra 7 din lista »I«.

• Selectaţi cifra 1 din lista »Participanţi«.

În schema de conexiuni se găseşte acum numai operandul 1I7.

Utilizarea markerelor participantului de la distanţă în cadrul conexiunii COM

Premisă: Markerele participantului de la distanţă, pe care doriţi să le citiţi sau să le descrieţi, au fost stabilitede dumneavoastră prin cartela de indexare Parametri de comunicare.

Indicaţie pentru utilizarea operanzilor de la distanţă

La transferul datelor de proces prin markerul de la distanţă trebuie să aveţi în vedere următoarele condiţii:

1. La participantul activ şi la cel inactiv executarea programului este sincronizată cu transferul de date princonexiunea COM.

2. Markerele MD1 până la MD20 ale participantului inactiv pot fi clasificate atât din programul acestuiparticipant, cât şi din programul participantului activ. Ultima înregistrare este valabilă în orice caz.

Aveţi grijă la programare, ca nici o comandă de scriere a participantului activ şi inactiv să nu se realizezepe markere identice.

Operanzii de la distanţă ai participantului inactiv sunt astfel adecvaţi pentru comandă numaisub respectarea acestor condiţii limită şi trebuie să fie utilizaţi numai pentru vizualizare!

Verificaţi constant bitul de diagnostic ID09, pentru a lucra întotdeauna cu markerele de la distanţă actualeale participantului inactiv!

448

Premisă pentru utilizarea markerelor: Comparaţie »Utilizarea punctelor I/O ale participantului de ladistanţă în cadrul conexiunii COM«

• Activaţi caseta de control conexiune COM, din fereastra Câmp de atribute în cadrul cartelei de indexareMod de funcţionare selectate.

• Selectaţi cartela de indexare Parametri de comunicare şi introduceţi inclusiv markerul-dword de început şide sfârşit în domeniul de recepţie şi/ sau emitere.

Acum puteţi utiliza markerele aprobate ale participantului de la distanţă în cadrul schemei de conexiuni, alplanului modulului şi al vizualizării.

De ex. doriţi să utilizaţi markerul-word 2 al participantului de la distanţă drept intrarea l1a modulului funcţionalaritmetic:

• Comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni, selectaţi planul modulului şi trageţi un modul funcţionalaritmetic din caseta de instrumente în planul modulului.

• Selectaţi un număr de modul funcţional în cadrul cartelei de indexare Schemă de conexiuni din lista AR.

• Activaţi cartela de indexare parametri.

• Selectaţi din lista participanţi cifra 1 şi apoi din lista I1 MW şi la final cifra 2.

• În planul modulului se găseşte acum operandul 1MW2 la intrarea l1 a modulului funcţional.

La un proiect, în care operaţi un aparat MFD într-o conexiune COM, nu puteţi să mai adăugaţi un alt aparat.Participantul de la distanţă pentru aparatul MFD trebuie să fie de asmenea configurat şi programat într-unproiect separat.Ca şi în modul Easy-NET, nu puteţi transfera un program prin aparatul MFD în participantul de la distanţă.

În cadrul acestui participant de la distanţă, nu este necesară nici o activare a conexiunii COM şi nici o deblocarea domeniilor de markere. Acest aparat îi pune la dispoziţie aparatului MFD operanzii săi fără o parametrizatesuplimentară, efectuând acelaşi lucru şi pentru afişarea online a stării prin aparatul de parametrizare.

• Transferaţi programul în participantul de la distanţă prin utilizarea EASY800-PC-CAB şi comutaţi-l în stareaRUN.

• Comutaţi ulterior în proiectul MFD. Conectaţi EASY800-PC-CAB la aparatul MFD.

• Acum transferaţi programul în aparatul MFD şi comutaţi-l în starea RUN.

• Realizaţi apoi conexiunea între cei doi participanţi prin cablul MFD-800-CAB.

Acum puteţi utiliza markerul de la distanţă al participantului de la distanţă în schema de conexiuni.

Supravegherea bitului de diagnostic la CONEXIUNEA COM activată

Bit local de diagnostic:

În cadrul conexiunii COM activate, puteţi supraveghea prin bitul de diagnostic ID09 starea conexiunii cuparticipantul de la distanţă.

449


Premisă: Conexiunea cu participantul dumneavoastră de la distanţă este activă şi verificaţi bitul de diagnosticID09 din schema de conexiuni în starea 0.

• În funcţie de cât de critică este aplicaţia dumneavoastră, semnalaţi pur şi simplu întreruperea conexiunii,omiteţi din program toate comenzile care analizează operanzii de la distanţă sau închideţi efectivprogramul.

Biţi de diagnostic de la distanţă: În cadrul conexiunii COM activate, puteţi accesa suplimentar biţii de diagnostic ai participantului de la distanţăprin operanzii 1ID1 - 1ID8 şi astfel de exemplu puteţi recunoaşte starea participanţilor la reţea.

11.5.4. Configurări cu aparat MFD şi extensie I/O

Puteţi extinde aparatele MFD cu extensiile EASY618-..-RE sau EASY620-DC-TE local sau – descentralizat prinmodulul de cuple EASY200-EASY.Local, extensia este poziţionată direct lângă aparatul de bază şi este conectat prin ştecherul easy-LINK-DS.

• Trageţi extensia, precum aparatul de bază de mai sus, prin funcţia Drag-and-Drop din caseta deinstrumente pe bancul de lucru. Pentru cazul de aplicaţie »Extensie descentralizată« trebuie mai întâi săsuprapuneţi modulul de comunicare EASY200-EASY.


Manevraţi intrările extensiei în schema de conexiuni a unui aparat MFD, ca şi intrările unui aparat de bază,drept contacte. Contactele de intrare au denumirile R1 până la R12. R15, R16 sunt semnalizatoarele curentuluicolector ale extensiei.



11.5.5. Configurări cu aparat MFD drept participant la NET

Acest mod este posibil numai cu tipul de CPU MFD-CP8-NT compatibil cu reţeaua, în cadrul căruie aparatul MFDse prezintă drept un participant adecvat la NET. Este posibil, precum un easy800, să poată accesa punctele I/Oale celorlalţi participanţi la NET. Astfel, acesta poate funcţiona drept un participant inteligent cu programpropriu (NET-ID 1 până la 8). În mod alternativ, acesta poate fi operat drept aparat de intrare/ ieşire (REMOTEIO) fără program propriu (NET-ID 2 până la 8).

Nu este posibilă utilizarea simultană a conexiunii COM şi a unei conexiuni NET.

Aparatul MFD poate ocupa toate poziţiile în NET. Astfel, acesta poate prelua atât funcţia Master drept primulaparat, cu NET-ID 1, cât şi funcţia Slave drept al doilea aparat cu NET-ID 2 - 8.

450

Exemplu de configurare:

Premisă: Vă aflaţi în Mod de afişare-Proiect şi vă stă la dispoziţie un aparat compatibil cu reţeaua, easy800sau MFD-CP8-NT pe bancul de lucru.

Acest aparat individual devine Master în NET cu NET-ID 1, imediat după ce aţi preluat un alt aparat de pebancul de lucru.

• Preluaţi prin funcţia Drag & Drop un aparat MFD drept al doilea aparat din caseta de instrumente pebancul de lucru.Vi se va solicita introducerea unui nou NET-ID (unei adrese NET).

• Acceptaţi NET-ID propus sau introduceţi numărul dorit şi confirmaţi cu OK.

În funcţie de aplicaţie, dacă este necesar trebuie să modificaţi doar rata baud a parametrilor de operarepropuşi si valabili în întreg proiectul şi întârzierea pe magistrală.

Aparatul MFD nou conectat este selectat şi poate fi configurat de dumneavoastră în fereastra Câmp de atribute.

Configurarea ulterioară prin cartelele de indexare este identică cu cea pentru aparatul individual.Când configuraţi un slave, pentru următorul caz poate fi necesară o configurare deviată de la master: Un participant cu NET-ID 2 până la 8 trebuie să urmeze schimbului modului de funcţionare a master-ului.

• Selectaţi prin cartela de indexare parametri de comunicare opţiunea RUN de la distanţă pentru unparticipant cu NET-ID 2 până la 8

După selecţia cartelei de indexare Mod de funcţionare, puteţi aloca un nume programului pentru aparatulselectat în câmpul Nume program. În cazul proiectelor mari cu mai multe programe, optimizaţi prezentareagenerală a programului prin alocarea unui nume.

• Acum setaţi programul şi/sau aplicaţia de vizualizare pentru un Master sau un Slave inteligent.

• Comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni.

Indicaţie: Printr-un aparat MFD drept participant la reţea, se poate realiza o conexiune terminal către toţiparticipanţii la NET, dacă aparatul MFD se află în starea de funcţionare STOP.

11.5.6. Configurări cu un aparat MFD cu funcţionare terminal

Aparatul MFD trebuie să fie utilizat drept aparat de programare şi parametrizare pentru aparatele easy800 sauMFD conectate.

451


Indicaţie: Pentru ca aparatul MFD sa poată realiza o conexiune terminal, numărul versiunii aparatului easy800trebuie să inceapă de la 04.

Pentru modul terminal puteţi configura aparatul MFD în două moduri:

• Cuplat printr-o conexiune punct cu punct, cu conectare prin interfaţă (interfaţă PC) şi prin cablul MFD-800-CAB. Puteţi configura aparatul comandat de la distanţă într-un proiect separat.

• Cuplat drept participant la NET, poate fi comandat de la distanţă prin toţi ceilalţi participanţi la reţea.Toate aparatele care trebuie să fie comandate de la distanţă, aparţin aceluiaşi proiect ca şi aparatul MFDpentru funcţionarea terminal.

Configurarea aparatului MFD pentru funcţionarea terminal prin interfaţă (conexiune PC)

Premisă: Vă aflaţi în Mod de afişare-Proiect.

• Mai întâi trageţi un modul CPU, de ex. MFD-CP8, şi apoi modulul de display MFD-80-B prin funcţia Drag-and-Drop din caseta de instrumente pe bancul de lucru. Pentru aplicaţia Mod terminal nu aveţi nevoie de nici un program..

• Deschideţi un alt proiect, configurând aparatul care va trebui să fie comandat de la distanţă.

Conectaţi ambii participanţi prin cablul MFD-800-CAB, care este conectat la interfaţa respectivă (conexiunePC).

Acum puteţi opera aparatul MFD drept terminal.

Configurarea aparatului MFD pentru funcţionarea terminal prin reţeaua NET

Trageţi modulul CPU MFD-CP8-NT din caseta de instrumente pe bancul de lucru. Alocaţi acestui participant unNET-ID, dacă nu este primul aparat din proiect.

• Apoi trageţi modulul de display MFD-80-B pe bancul de lucru.

• Alocaţi modulului de display NET-ID al aparatului de bază (modul CPU), dacă se găsesc deja alte aparateîn proiect.

• Încărcaţi configurarea.

• Realizaţi conexiunea între toţi participanţii.

Acum puteţi opera aparatul MFD drept terminal.

11.5.7. Configurări cu aparat MFD drept participant la NET şi un aparat MFD cu funcţionareterminal

452

În mod suplimentar faţă de configurările descrise mai sus drept participant la NET, aparatul MFD poatefuncţiona şi drept terminal pentru ceilalţi participanţi la NET, fără o modificare ulterioară a configurării.Astfel, aparatul MFD comunică prin prin conexiunile NET existente.

Premisă: Aparatul MFD trebuie să fie comutat în starea de funcţionare STOP.

11.6.Numărul versiunii revizuite a aparatului

La preluarea unui aparat easy800 pe bancul de lucru, vi se solicită numărul versiunii revizuite a aparatului(numărul versiunii).Puteţi alege între numerele versiunii până la V.03, V.04 sau de la V.07.Numărul versiunii aparatului este important, deoarece începând cu versiunea 04 sunt disponibile noi modulefuncţionale suplimentare, cât şi o funcţionalitate extinsă în ceea ce priveşte modulele funcţionale afişare text -D şi releu de timp - T. În continuare, un astfel de aparat easy800 poate fi comandat de la distanţă de unaparat MFD, care funcţionează în modul terminal.Dacă lucraţi cu o versiune a aparatului până la V.03, EASY-SOFT nu oferă posibilitatea selectării noilor modulefuncţionale în fereastra casetă de instrumente. Comanda de la distanţă printr-un aparat MFD nu este posibilă.

Indicaţie: Primele două cifre ale numărului de serie de pe latura stângă a unui aparat easy800 vă indicăvarianta aparatului, de ex. 07-xxxxxxxxxx.

453

12.Generarea schemei de conexiuni

12.1.Date generale despre generarea programului şi a schemei de conexiuni

12.1.1. Definiţii ale noţiunilor

Puteţi genera un program sau o schemă de conexiuni numai în Mod de afişare-Schemă de conexiuni în EASY-SOFT. Pentru mod de afişare comutaţi prin

• butonul Schemă de conexiuni pe marginea inferioară a ferestrei »Casetă de instrumente«,

• un dublu click stânga pe aparatul respectiv în cadrul bancului de lucru la reprezentarea Modului deafişare-Proiect sau

• Mod de afişare-Meniu, schemă de conexiuni.

În Mod de afişare -schemă de conexiuni, puteţi comuta bancul de lucru, pentru preluarea modulelorfuncţionale, între reprezentarea câmpului schemei de conexiuni şi a câmpului modulului.

Prin intermediul butonului, comutaţi între cele două tipuri de reprezentare.

12.1.1.1. Schema de conexiuni

În schema de conexiuni conectaţi contactele şi bobinele. Contacte pot fi de ex. intrările aparatelor easy/MFDsau ieşirile releeelor funcţionale respectiv ale modulelor funcţionale. Bobine pot fi de ex. ieşirile aparateloreasy/MFD sau intrările releeelor funcţionale respectiv ale modulelor funcţionale. Pentru generarea unei scheme de conexiuni, trebuie să reprezentaţi bancul de lucru în câmpul schemei deconexiuni!

12.1.1.2. Programul

Un program este o succesiune de comenzi, pe care le execută ciclic un aparat easy800 sau MFD în modul defuncţionare RUN. Un program constă din cel puţin o schemă de conexiuni, cu contacte şi bobine, la care adăugaţi eventualmodule funcţionale. Puteţi trage un modul funcţional prin funcţia Drag & Drop în câmpul schemei de conexiunisau în câmpul modulului. Apoi parametrizaţi modulul funcţional în planul modulului. Cablaţi apoi intrările şiieşirile booleene ale acestuia în câmpul schemei de conexiuni.Pentru generarea unui program comutaţi bancul de lucru între reprezentarea câmpului schemei de conexiuni şia câmpului modulului. Câmpul modulului vă oferă cea mai bună prezentare generală cu privire la intrările şiieşirile wordt parametrizate.

12.1.1.3. Modulele funcţionale

Modulele funcţionale sunt elemente destinate simplificării programului dumneavoastră easy800 sau MFD. EASY-SOFT oferă soluţii cu modulele funcţionale predefinite pentru problemele de programare frecvente. Dreptexemplu este menţionat modulul aritmetic, care vă facilitează programarea celor patru operaţii aritmetice debază, adunarea, scăderea, înmulţirea şi împărţirea.Modulele funcţionale fac parte din planul modulului. Funcţiile de contact şi bobină ale modulelor funcţionalesunt procesate ciclic în modul de funcţionare RUN în schema de conexiuni. Datele interne ale modulelor

454

Generarea schemei de conexiuni

funcţionale, de ex. valorile actuale la ieşirea QV a releului de timp, sunt actualizate oricând după prelucrareaschemei de conexiuni.Această procesare a modulelor funcţionale este importantă, dacă utilizaţi în schema de conexiuni un salt dreptelement al schemei de conexiuni contact respectiv bobină.

Modulele funcţionale sunt disponibile ca module cu sau fără contacte şi bobine, după cum vă indică următorulexemplu.

Modul funcţional cu contact ceas de comutare »de ex. HW«

Modul funcţional cu contact şi bobină Releu de timp »T«

12.1.1.4. Relee funcţionale

Releele funcţionale sunt elemente destinate soluţionării sarcinilor complexe de comutare şi astfel simplificăriischemei de conexiuni easy400-/500-/600-/700. Releele funcţionale fac parte din schema de conexiuni şi sunt procesate ciclic împreună cu aceasta.

12.1.1.5. Tipuri de date elementare

Aparatele easy800 şi MFD prelucrează diferite tipuri de date elementare, care diferă în principal în ceea cepriveşte lungimea. În continuare, observaţi o enumerare a tipurilor de date elementare.

Tip/descriere Lungimeîn biţi

Format Domeniu valori Exemplu

BOOL

(Bit)1

binar (bool) 0/1

FALSE/TRUETRUE (1)

Byte

(Byte)8

Număr decimal

(fără semn)

0 - 255128

WORD

(word)16

Marker-Bit 0 - 655351023

DWORD

(dword)32

Număr decimal

(cu semn)

–2147483648 până la+2147483647 - 65535

TIME

(timp IEC)48

Timp IEC

Număr întreg

hh:mm:ss22:22:22

DATE

(data IEC)64

Data IEC ZZ. LL. AA31.12.2003

455

12.2.Desenarea/ ştergerea conexiunilor

12.2.1. Desenarea conexiunilor

Cu ajutorul conexiunilor, generaţi contactul electric între contactele de comutare şi bobine.Operanzii, pe care îi lipiţi pe un rând al schemei de conexiuni, sunt conectaţi automat de EASY-SOFT. Desenaţi conexiunile între căile de curent, de ex.pentru un circuit SAU, cu ajutorul »creionului«, pe care îl

activaţi prin butonul din lista de simboluri sau din meniul contextual (butonul din dreapta al mouse-lui).Desenaţi aceste conexiuni în câmpurile de conexiuni. Conexiunile pot fi generate pe mai multe căi de curent,caz în care trebuie să aveţi grijă ca fiecare intersecţie să marcheze o conexiune.Un creion care nu mai este necesar poate fi dezactivat din meniul contextual sau făcând un nou click pebutonul corespunzător din lista de simboluri.

12.2.2. Ştergerea conexiunilor

Ştergeţi conexiunile inutile cu »radiera«, pe care o activaţi prin butonul din lista de simboluri, sau din meniul

contextal. Conexiunile învecinate închise sunt memorate.O radieră care nu mai este necesară poate fi dezactivată din meniul contextual sau făcând un nou click pebutonul corespunzător din bara de instrumente.

12.3.Generarea schemei de conexiuni easy400-/500-/600-/700

12.3.1. Cablarea contactelor şi a bobinelor

Operanzii bit, ca şi contactele sau bobinele releului, se cablează pe bancul de lucru (în fereastra Schemă deconexiuni) de la stânga la dreapta, de la contact la bobină. Pentru aceasta trebuie să vă aflaţi în Mod deafişare-Schemă de conexiuni.Iniţiaţi cablarea pe primul rând al schemei de conexiuni 001.

Operanzii bit, pe care îi trageţi unul lângă altul în câmpuri învecinate ale schemei de conexiuni, sunt conectaţiautomat în cadrul unei rând al schemei.Un contact de comutare, de exemplu intrarea I a aparatului de bază, pe care îl trageţi din caseta deinstrumente în schema de conexiuni, îl puteţi lipi acolo oriunde cursorul mouse-lui preia simbolulacestui operand. Aceste domenii sunt numite »Câmp de contact«. Primul câmp simbolizat prin »A« pe oricerând al schemei de conexiuni este un câmp de contact, acesta este conectat automat la tensiune.Numărul câmpurilor de contact depinde de aparat (vezi tabelul Numărul căilor de curent şi al câmpurilor decontact ale diferitelor aparate easy ).Într-un rând al schemei de conexiuni se schimbă, începând din partea stângă, câmpurile de contact şi deconexiune până la câmpul de bobine.O bobină de releu, de exemplu ieşirea Q a aparatului de bază, poate fi lipită pe rândurile schemei deconexiuni numai în extremitatea dreaptă, în câmpul de bobine. Numai la lipirea în acest câmp estedisponibilă lista funcţiile bobinelor în fereastra Câmp de aatribute. Din listă, selectaţi funcţia acestei bobine dereleu (de ex. protecţie).Puteţi trage un operand bit ieşire Q a aparatului de bază, de asemenea, într-un »Câmp de contact«, pentru a îlutiliza drept contact. În acest caz, puteţi selecta tipul de contact (normal închis/ normal deschis), în timp celista funcţiile bobinelor rămâne inaccesibilă.

• Poziţionaţi un operand bit în schema de conexiuni. EASY-SOFT îi alocă automat numărul de operand » 1«. Dacă doriţi să modificaţi parametrizarea unui operand deja disponibil, este suficient un click stânga pentrua activa reprezentarea parametrilor acestuia în fereastra »Câmp de atribute«. Efectuaţi parametrizareaulterioară în această fereastră.

456


• Dacă este cazul, selectaţi un alt număr de operand. Pentru acest lucru utilizaţi lista cu denumireaprestabilită a operandului (de ex. I).

• La utilizarea drept contact, selectaţi tipul de contact normal deschis sau normal închis. La utilizarea drept bobină, stabiliţi prin lista funcţiile bobinelor funcţia acestora (de ex. funcţia deprotecţie).

• Opţional, puteţi atribui operandului bit încă un comentariu

Imagine: Parametrizarea bobinelor în câmpul de atribute

12.3.2. Cablarea aparatelor easy400-/500-/600-/700

La tipurile DC ale aparatelor easy400-/500-/600, prin intrările »I7« şi »I8« puteţi citi atât semnalele de intraredigitale cât şi analogice. La aparatele easy700 sunt disponibile suplimentar intrările »I10« şi »I11«.Tensiunile analogice de intare se situează între 0 V şi 10 V.

12.3.2.1. Intrările analogice ale aparatului easy400

Datele de măsură analogice pot fi supravegheate sau evaluate cu releul funcţional integrat comparator analogde valori. Releul funcţional poate compara în şase moduri diferite intrările între ele sau cu o valoare obligatorie.

12.3.2.2. Intrările analogice ale aparatului easy600

La tipurile DC ale aparatelor easy600 intrările analogice »I7« şi »I8« prelucrează afişajul text şi cu releulfuncţional în afară comparatorul analogic de valori. Acest releu funcţional vă facilitează scalarea valoriianalogice şi afişarea în formate diferite pe display-ul easy600.

12.3.2.3. Intrările analogice ale aparatelor easy500/700

La tipurile DC ale aparatelor easy500 puteţi prelucra intrările analogice »I7« şi »I8«, iar la aparatele easy700suplimentar »I10« şi »I11«, cu aproape toate releele funcţionale. Puteţi utiliza valorile analogice pentru

457

scopuri de comparare sau drept valori obligatorii şi puteţi reprezenta afişajul text de asemenea cu releulfuncţional .

12.3.3. Relee funcţionale

Releele funcţionale servesc pentru soluţionarea sarcinilor de comutare complexe. Dacă trageţi un releufuncţional din »caseta de instrumente« în schema de conexiuni, îl puteţi lipi în câmpul de contacte sau debobine oriunde cursorul mouse-lui preia simpolul acestui releu funcţional. Cu excepţia cronometrului şi acomparatorului analog, care nu dispun de nici o intrare binară respectiv de nici o funcţi de bobină, puteţipoziţiona releul funcţional atât în câmpul de conrtacte cât şi în câmpul de bobine.

12.3.3.1. Releele funcţionale ale aparatelor easy400/600

Pentru aparatele easy400 şi easy600 sunt disponibile următoarele:

• T - Releu de timp,

• A - Comparator analog de valori,

• H - Cronometru şi

• C - Element de contorizare.

Suplimentar există pentru aparatele easy600 şi:

• D - Marker de text

12.3.3.2. Releele funcţionale ale aparatelor easy500/700

• O- Contor al orelor de funcţionare,

• Y - Cronomertu anotimp,

• Z - Reset master

• A - Comparator analog de valori,

• C - Releu de contorizare,

• D - Afişaj text,

• H - Cronometru,

• T - Releu de timp

458


12.3.3.3. Parametrizarea şi cablarea bobinelor şi contactelor releelor funcţionale

În principiu, intrările (bobine) şi ieşirile(conatcte) binare ale modulelor funcţionale lucrează în schema deconexiuni exact ca de exemplu intrările şi ieşirile releelor de comandă. Bineînţeles că puteţi cabla şi intrările şiieşirile releului de comandă opţional cu cele ale unui modul funcţional.Parametrizaţi bobinele şi contactele releului funcţional în fereastra Câmp de atribute, la reprezentarea câmpuluischemei de conexiuni. Pentru aceasta, aţi tras deja releul funcţional prin funcţia Drag & Drop pe un rând alschemei de conexiuni.

Premisă: În câmpul Schemă de conexiuni reprezentat, modulul funcţional ce trebuie parametrizat estepoziţionat corect într-un »câmp de contact« sau »câmp de bobine« şi selectat prin click stânga. Pentru aceasta, aţi activat în fereastra »Câmp de atribute« cartela de indexare element al schemei deconexiuni.

• Alocaţi releuliui funcţional după caz un alt număr decât numărul recomandat »1«.

• La poziţionarea modulului funcţional drept contact, selectaţi contactul normal deschis sau normal închis.

• La poziţionarea modulului funcţional drept bobină, stabiliţi prin lista funcţiile bobinelor funcţia acestora (deex. funcţia de protecţie).

Imagine: Parametrizarea funcţiei de bobină la releul funcţional »element de contorizare (C)«

Releul funcţional contor şi comparatorul analog de valori se utilizează în schema de conexiuni numai dreptcontact, care comută prin intermediul parametrului stabilit de dumneavoastră.Puteţi utiliza releul funcţional rezidual drept contact sau bobină de releu (ale intrării binare).

• Parametrizaţi releul funcţional, aici după valoare obligatorie a contorului

459

Imagine: Parametrizarea valorii de referinţă la releul funcţional »element de contorizare (C)«

• Selectaţi după caz în câmpul de grupuri Serie de parametri memorarea opţiunii Apelare, dacă seria deparametri a releului funcţional nu trebuie să fie modificată în timpul funcţionării aparatului. Opţiunea apelare este preselectată activă din fabrică.

• Cablaţi intrarea şi ieşirea booleeană cu contactele şi bobinele necesare, conectând liniile de legătură întreele.

12.4.Generarea schemei de conexiuni easy800/MFD

12.4.1. Cablarea contactelor şi a bobinelor

Operanzii bit, ca şi contactele sau bobinele releului, se cablează pe bancul de lucru (în fereastra Schemă deconexiuni) de la stânga la dreapta, de la contact la bobină. Acestea trebuie să se găsească în Mod de afişare-Schemă de conexiuni, iar bancul de lucru trebuie să reprezinte câmpul schemei de conexiuni. Acesta din urmăeste reprezentat conform standardelor. Prin câmpul de conectare, comutaţi între reprezentarea câmpului

schemei de conexiuni şi câmpul modulului. Începeţi cablarea pe primul rând al schemei de conexiuni 001.

Un contact de comutare, de exemplu intrarea I a aparatului de bază, pe care îl trageţi din caseta deinstrumente pe bancul de lucru, îl puteţi lipi acolo oriunde cursorul mouse-lui preia simbolul acestui operand.Aceste domenii sunt numite »Câmp de contact«. Primul câmp simbolizat prin »A« pe orice rând al schemei deconexiuni este un câmp de contact, acesta este conectat automat la tensiune.Numărul câmpurilor de contact depinde de aparat (vezi tabelul » Numărul căilor de curent şi al câmpurilor decontact ale diferitelor aparate easy «).Într-un rând al schemei de conexiuni se schimbă, începând din partea stângă, câmpurile de conatct şi deconexiune până la câmpul de bobine plasat în extremitatea dreaptă.O bobină de releu, de exemplu ieşirea Qa aparatului de bază, poate fi introdusă pe rândurile schemeide conexiuni numai în extremitatea dreaptă, în câmpul de bobine. Numai la introducerea în acest câmpeste disponibilă lista funcţiile bobinelor în fereastra »Câmp de atribute«. Din listă, selectaţi funcţia acestei bobine de releu (de ex. protecţie). Puteţi trage un operand bit ieşire Q aparatde bază de asemenea într-un »Câmp de contact«, pentru a îl utiliza drept contact. În acest caz, puteţi selecta tipul de contact (normal închis/ normal deschis), în timp ce lista Funcţiile bobinelorrămâne inaccesibilă.Operanzii bit, pe care îi trageţi unul lângă celălalt în câmpuri învecinate pe un rând al schemei de conexiuni,sunt conectaţi automat.

460


• Poziţionaţi un operand bit pe un rând al schemei de conexiuni. Noului operand îi este atribuit din fabricănumărul » 1 «.Dacă doriţi să modificaţi parametrizarea unui operand deja disponibil, este suficient un click stânga pentrua activa reprezentarea parametrilor acestuia în fereastra »Câmp de atribute«. Efectuaţi parametrizareaulterioară în această fereastră.

• Dacă este cazul, selectaţi un alt număr de operand. Pentru acest lucru utilizaţi lista cu denumireaprestabilită a operandului (de ex. Q).

• La utilizarea drept contact, selectaţi tipul de contact normal deschis sau normal închis. La utilizarea drept bobină, stabiliţi prin lista funcţiile bobinelor funcţia acestora (de ex. funcţia deprotecţie). Opţional, puteţi atribui operandului bit încă un comentariu

Parametrizarea bobinelor în câmpul de atribute

• Acum poziţionaţi următorul operand bit pe un rând al schemei de conexiuni. În cazul în care pe acelaşirând se găseşte primul operand şi nu mai există alţi operanzi la mijloc, ambii operanzii bit sunt conectaţiautomat. Se realizează prima cablare..

• Dacă este necesar, utilizaţi creionul pentrru a realiza alte cablări.

12.4.2. Cablarea intrărilor şi ieşirilor analogice ale aparatului easy800

12.4.2.1. Intrare analogică

La tipurile DC ale aparatelor easy800, puteţi să citiţi atât semnalele de intrare digitale cât şi cele analogice prinintrările »I7« (IA01), »I8« (IA02), »I10« (IA03) şi »I11« (IA04). Tensiunile analogice de intrare se pot situa între 0 V şi 10 V, declanşarea însumează 10 biţi (0 - 1023) şicorespunde cu 10 mV.Pentru a conecta codificatorul analogic la aparat, vă rugăm să consultaţi manualul de utilizare AWB2528-1423-x, capitolul »Instalare«, paragraful »Conectarea intrărilor analogice«.

Datele de măsură analogice pot fi supravegheate sau evaluate cu aproape toate modulele funcţionale caredispun de o intrare-word. Modulul funcţional D - ieşire text easy800 vă facilitează valoarea analogică pentruscalare şi pentru afişare în diferite formate pe display-ul easy800.

461

12.4.2.2. Ieşire analogică

În continuare, tipurile DC ale aparatelor easy800 dispun de o ieşire analogică QA 01. Tensiunea de ieşire analogică se poate situa între 0 V şi 10 V, declanşarea însumează 10 biţi (0 - 1023) şicorespunde de asemenea valorii de 10 mV.Prin ieşirea analogică puteţi genera valori QV din aproape toate modulele funcţionale cu ieşire-word. La ieşirea analogică a aparatului puteţi adăuga, de exemplu, elemente de control. Vă rugăm să extrageţiinformaţiile despre aceasta din manualul de utilizare AWB2528-1423-x, capitolul » Instalare «, paragraful »Adăugarea unei ieşiri analogice «.

12.4.3. Cablarea intrărilor şi ieşirilor analogice ale aparatului MFD

La utilizarea modulelor I/O cu terminaţia denumirii »-RA(xx)« sau »TA(xx)« puteţi citi prin intrările »I7«(IA01), »I8« (IA02), »I10« (IA03) şi »I11« (IA04) atât semnale de intrare digitale, cât şi analogice. Tensiunile analogice de intrare se pot situa între 0 V şi 10 V, declanşarea însumează 10 biţi (0 - 1023) şicorespunde cu 10 mV.

În continuare, modulele I/O menţionate dispun de o ieşire analogică QA 01.

Pentru intrările şi ieşirile analogice sunt valabile aceleaşi date tehnice ca şi pentru aparatul easy800.

Modul în care adăugaţi intrările şi ieşirile analogice îl puteţi afla din manualul de utilizare AWB2528-1480-x.

12.4.4. Preluarea modulelor funcţionale într-un program

Pentru aparatele easy800 şi MFD, există module funcţionale pentru cele mai diferite sarcini. Astfel există unelecare compară valorile, contorizează impulsurile sau rezolvă problemele matematice. Valorile necesare pentruacestea sunt transmise unui modul prin intrări sau trimise de acesta prin ieşirile, care pot cuprinde până la 32de biţi. Astfel, sunt utilizate de asemenea noţiunile intrări şi ieşiri word.Acest tip de intrări şi ieşiri, care este descris aici prin intermediul unui contor C, este scris întotdeauna aldin înplanul moduleor (vezi imaginea: Modulul funcţional contor (C) în reprezentarea planului modulului). Acesteasunt parametrizate în câmpul modulului.

462


Indicaţie: Intrările şi ieşirile word ale modulelor funcţionale nu sunt cablate prin conexiunile în schema deconexiuni, ci sunt conectate între ele logic prin parametrii modulului în fereastra »Câmp de atribute«.

12.4.4.1. Intrări-word

Intrările-word, aici »SH«, »SL« şi »SV«, pot fi observate întotdeauna pe partea stângă a afişării modulelor.

12.4.4.2. Ieşiri-word

Ieşirile-word, aici »QV«, pot fi observate întotdeauna pe partea dreaptă a afişării modulelor.Valoarea pregătită pentru ieşire poate fi alocată aşa-numitului marker (aici MB01), pentru prelucrarea internă aunui spaţiu de memorie pentru date intermediare, sau poate fi transmisă prin ieşirea analogică »QA«.

Modulul funcţional contor (C) în reprezentarea planului modulului

12.4.4.3. Transferul de valori de la ieşirea-word la o intrare-word

Dacă doriţi să transferaţi valoarea de la ieşirea-word la intrarea-word a unui alt modul funcţional, aveţi ladispoziţie două posibilităţi:

1. Transferul direct de la o ieşire la o intrare, unde este transmis şi semnul algebric al valorii.2. Transfer prin memoria intermediară în domeniul Marker. Valorile fără semn (unsigned) pot fi transmise prinevidenţiatorul-bit şi evidenţiatorul-word. Dacă valoarea poate deveni negativă, trebuie să utilizaţi unevidenţiator-dword.

Pe lângă intrările şi ieşirile word, la modulele funcţionale există intări şi ieşiri booleene, care sunt echipate şi cucontact şi bobină, conform modului de scriere EASY.În legătură cu modulele funcţionale, în locul noţiunii »contact de comutare« se utilizează încontinuare »contact«. Acestea sunt comutate în câmpul modulului.

463

12.4.4.4. Intrări booleene de modul

Printr-o intrare booleeană comandaţi comportamentul modulului funcţional sau îi administraţi semnale binare.Astfel, această intrare este apelată ca o bobină. Aşadar plasaţi modulul, de exemplu un contor (C), într-un »Câmp de bobine«, dacă doriţi să utilizaţi o intrarede modul. Intrările booleene de modul (bobine) se găsesc pe partea stângă a modulului şi sunt reprezentate cu caracterenormale. În imaginea de mai sus se pot accesa impulsurile de contorizare prin intrarea » C_ «.

12.4.4.5. Ieşiri booleene de modul

Un modul funcţional pune la dispoziţie rezultatul prelucrării sale interne prin ieşirile booleene. O astfel de ieşire,care îşi poate asuma doar stările PORNIT şi OPRIT, se manevrează ca un contact. Cu ajutorul acestor contacte, puteţi citi stările modulului şi să le conectaţi logic în schema de conexiuni.Astfel, plasaţi modulul într-un »cîmp de contact«, dacă doriţi să utilizaţi o ieşire de modul. Ieşirile booleene de modul (de ex. Overflow »OFF«) se găsesc pe partea dreaptă a modulului şi suntreprezentate de asemenea cu caractere normale.

Contactele booleene de modul se găsesc pe partea dreaptă a modulului şi sunt reprezentate de asemenea cucaractere normale.Exemplu pentru imaginea de mai sus: În cazul în care contorul a atins valoarea de referinţă 16, este setatcontactul modulului OF la starea »1« (valoare reală mai mare sau egală faţă de valoarea de referinţăsuperioară SH). Acest semnal poate fi utilizat în schema de conexiuni.

Indicaţie: Dacă utilizaţi mai multe module funcţionale în programul dumneavoastră, aplicaţia stabileşteordinea în care le dispuneţi. Modulele funcţionale care preiau o valoare de intrare din ieşirea altui modulfuncţional trebuie să fie prelucrate şi dispuse subordonat. Aparatele easy800 şi MFD lucrează cu module funcţionale în funcţie de dispunerea din planul modulului,începând cu Câmpul A, de la stânga la dreapta şi de sus în jos. Datele de ieşire ale unui modul funcţional sunt actualizate imediat după prelucrare.

Începând cu versiunea EASY-SOFT 4.04, puteţi să schimbaţi modulele între ele şi astfel să modificaţi ordineaprelucrării.

12.4.4.6. Formatul numeric al intrărilor şi ieşirilor word

Aparatele easy800 şi MFD calculează cu o valoare de 31 de biţi cu semn.Domeniul de valori este:–2147483648 până la +2147483647

La o valoare de 31 de biţi, bitul 32 este bitul de semn. Starea »0« pentru bitul 32 înseamnă că este vorbadespre un număr pozitiv.

464


Exemplu:00000000000000000000010000010010bin = 412hex = 1042dez

Starea »1« pentru bitul 32 înseamnă că este vorba despre un număr negativ.

Exemplu:11111111111111111101110010101110bin = FFFFDCAEhex = –9042dez.

12.4.4.7. Preluarea modulelor funcţionale în program

Pentru preluarea modulelor funcţionale sunt valabile următoarele premise:1. Generaţi programul pentru un aparat easy800 sau MFD, pe care l-aţi preluat deja în proiect.2. Aţi comutat la Mod de afişare-Schemă de conexiuni.

Puteţi prelua un modul funcţional într-un program pe două căi diferite. Dacă doriţi să reprezentaţi câmpulmodul al schemei de conexiuni sau dacă reprezentaţi câmpurile schemei de conexiuni. Prin intermediul

butonului, comutaţi între cele două tipuri de reprezentare.

Indicaţie: Reprezentarea modulelor funcţionale în câmpul modul oferă cea mai bună vedere de ansamblu cuprivire la intrările şi ieşirile word parametrizate.

12.4.4.8. Preluarea modulului funcţional la reprezentarea câmpului modul

• Trageţi pur şi simplu un modul funcţional din caseta de instrumente pe bancul de lucru, în câmpul modul.Noului modul îi este atribuit din fabrică numărul » 1 «.

Dacă doriţi să parametrizaţi un modul deja existent. este de ajuns un click stânga. În fereasta »câmp deatribute« este reprezentată cartela de indexare Parametri.

• Parametrizaţi intrările şi ieşirile word în domeniile intrări de modul şi ieşiri de modul în cadrul acesteiferestre »câmp de atribute«. Cartela de indexare parametri este preselectată.

465

Parametrizarea intrărilor şi ieşirilor booleene nu este posibilă prin cartela de indexare Element al schemeide conexiuni la reprezentarea câmpului modul.

• Selectaţi în funcţie de caz în fereastra »câmp de atribute« un alt număr de modul. Pentru acest lucruutilizaţi lista cu denumirea prestabilită a modulului (de ex. C).

Atenţie: vă rugăm să aveţi grijă la parametrizarea unei intrări modul, ca aceasta să nu poată fi activată cuvalori anormale în timpul funcţionării. Acest pericol este prezent dacă atribuiţi unei intrări de modul careacceptă numai valori pozitive o variabilă, care poate lua valori negative.Dacă de exemplu modulul funcţional releu T este încărcat cu o valoare de referinţă de timp negativă, nu maicomută în modul aşteptat.Deoarece EASY-SOFT nu poate prevedea astfel de situaţii în timpul programării, trebuie să vă luaţi precauţiitehnice.Dacă de exemplu la intrarea I1 a modulului funcţional T aţi parametrizat ieşirea QV a modulului aritmetic AR,trebuie să interpuneţi un comparator CP, care semnalează apariţia unei valori negative. Într-o mare proporţie a aplicaţiilor, este suficientă o simulare eficientă pentru împiedicarea apariţiei valoriloranormale la intrarea de modul.

12.4.4.9. Mutarea modulelor funcţionale în câmpul modul

Dacă utilizaţi mai multe module funcţionale în cadrul programului dumneavoastră, acestea sunt prelucrate înfuncţie de dispunerea în planul modulului de la stânga la dreapta şi de sus în jos. Începând cu cu versiuneaEASY-SOFT 4.04, puteţi modifica ordinea prelucrării prin mutarea modulelor funcţionale.

• Comutaţi în câmpul modul

• Faceţi click pe modulul funcţional care trebuie mutat

• Selectaţi apoi în meniul contextual Mutare modul funcţional...

• Indicaţi modulul funcţional, înaintea căruia doriţi să mutaţi modulul marcat şi finalizaţi cu OK.

12.4.4.10. Preluarea modulului funcţional la reprezentarea câmpului Schemă de conexiuni

În mod alternativ, puteţi să trageţi un modul funcţional din caseta de instrumente pe bancul de lucru, dacă aţicomutat în reprezentarea câmpului schemă de conexiuni.

În acest mod de funcţionare plasaţi modulul pe un rând al schemei de conexiuni într-un »câmp de contact« sauîntr-un »câmp de bobine« poziţionat în extrema dreaptă.Locul în care plasaţi modulul depinde numai de faptul dacă doriţi să cablaţi o intrare sau o ieşire booleeană înschema de conexiuni.

• Trageţi pur şi simplu un modul funcţional din caseta de instrumente pe bancul de lucru, pe poziţia dorităîn cadrul unui rând al schemei de conexiuni. Noului modul îi este atribuit din fabrică numărul » 1 «.

466


• Parametrizaţi intrările şi ieşirile booleene în cadrul ferestrei »câmp de atribute«. Cartela de indexareSchemă de conexiuni este preselectată. La poziţionarea modulului drept contact, selectaţi contactul normal deschis sau normal închisLa utilizarea drept bobină, stabiliţi prin lista funcţiile bobinelor funcţia acestora (de ex. funcţia deprotecţie).

• Cablaţi intrările şi ieşirile booleene drept bobine şi contacte pe bancul de lucru.

• Parametrizaţi intrările şi ieşirile word în domeniile intrări de modul şi ieşiri de modul în cadrul acesteiferestre »câmp de atribute«. Cartela de indexare parametri este preselectată.Parametrizarea intrărilor şi ieşirilor booleene nu este posibilă prin cartela de indexare element al schemeide conexiuni la reprezentarea câmpului modul.

Indicaţie: Reprezentarea modulelor funcţionale în câmpul Schemă de conexiuni oferă cea mai rapidăposibilitate de parametrizare pentru orice tip de intrări şi ieşiri de modul. În plus, puteţi controla intrările şiieşirile booleene cablate sau cablarea numai la această reprezentare.

După ce aţi introdus modulul funcţional şi probabil l-aţi prevăzut cu un alt număr de operand, puteţi efectuaparametrizarea cu privire la intrările şi ieşirile cât şi la contactele sau bobinele booleene ale acestui modul.

Indicaţie: Modulele funcţionale, pe care le introduceţi în câmpul Schemă de conexiuni şi pe care apoi leştergeţi de acolo, se păstrează în câmpul Modul. Astfel se păstrează şi parametrizările extinse, dacă aveţinevoie mai târziu de modul.Un modul şters astfel nu prelungeşte ciclul de prelucrare, ocupă totuşi spaţiu de memorie.În cazul unui spaţiu de memorie redus, trebuie să comutaţi în câmpul modul şi să ştergeţi de acolo moduleleneutilizate.

12.4.4.11. Parametrizarea şi cablarea unui modul funcţional drept bobină sau contact

În principiu, intrările şi ieşirile booleene ale modulelor funcţionale (bobine şi contacte) lucrează în schema deconexiuni exact ca de exemplu intrările şi ieşirile aparatului. Bineînţeles că puteţi cabla şi intrările şi ieşirileaparatului opţional cu cele ale unui modul funcţional.

Parametrizaţi bobinele şi contactele modulelor funcţionale în reprezentarea câmpului schemei de conexiuni,dacă aţi tras deja modulul funcţional prin funcţia Drag & Drop pe un rând al schemei de conexiuni.

Premisă: În câmpul Schemă de conexiuni reprezentat, modulul funcţional ce trebuie parametrizat estepoziţionat corect într-un »câmp de contact« sau »câmp de bobine« şi selectat prin click stânga. Pentru aceasta,aţi activat în fereastra »câmp de atribute« cartela de indexare element al schemei de conexiuni.

• Alocaţi modulului după caz un alt număr decât numărul recomandat »1«.

• La poziţionarea modulului funcţional drept contact, selectaţi contactul normal deschis sau normal închis.

467

Modulul funcţional Element contor C cu ieşire booleeană cablată (contact) »ZE«

• La poziţionarea modulului funcţional drept bobină, stabiliţi prin lista funcţiile bobinelor funcţia acestora (deex. funcţia de protecţie).

Modulul funcţional Element contor C cu ieşire booleeană cablată (bobină) »C_«

Nu toate modulele dispun de o ieşire, ca de exemplu modulul aritmetic sau comparatorul analog de valori şinici de o listă funcţiile bobinelor.

• Opţional, puteţi atribui operandului bit încă un comentariu.

În cadrul exemplului de parametrizare (vezi imaginea »Parametrizarea funcţiei bobinelor în modulul funcţionalContor (C)« se selectează prin ambele liste în câmpul funcţiile bobinelor bobina contor »C_« cât şi opţiunea»flanc pozitiv«, astfel încât contorul să fie ridicat cu fiecare flanc pozitiv

Parametrizarea funcţiei bobinelor în cadrul modulului funcţional Contor (C)

• Cablaţi intrarea şi ieşirea booleeană cu contactele şi bobinele necesare, conectând liniile de legătură întreele.

468


Indicaţie: Puteţi conecta un modul funcţional la schema de conexiuni oricând doriţi să cablaţi intrările sauieşirile booleene de modul.

Dacă aţi cablat un contact sau o bobină în schema de conexiuni, EASY-SOFT marchează această conexiune în

câmpul Planul modulului cu un cerc verde.

Indicaţie: Nu trebuie să comutaţi în orice caz o intrare sau o ieşire booleeană a unui modul funcţional. Deexemplu, la utilizarea unui modul aritmetic este suficient să se adauge ambele intrări l1 şi I2 să se afişeze laieşirea QV.

12.4.4.12. Conectarea intrărilor şi ieşirilor word ale modulelor funcţionale

Intrările şi ieşirile word ale modulelor funcţionale nu sunt cablate prin conexiuni, ci sunt conectate între elelogic prin parametrii modulului în fereastra »Câmp de atribute«.

Premisă: Modulul funcţional ce trebuie parametrizat este marcat pe bancul de lucru prin click stânga. Laparametrizarea intrărilor şi ieşirilor word este irelevant dacă reprezentaţi câmpul planul modulului sau Schemăde conexiuni.

• În fereasta »câmp de atribute« activaţi cartela de indexare parametri.

• Alocaţi modulului după caz un alt număr decât numărul recomandat »1«.

• Parametrizaţi intrările şi ieşirile word în domeniile intrări de modul şi ieşiri de modul în cadrul acesteiferestre »câmp de atribute«.

În exemplul de parametrizare (vezi imaginea »Parametrizarea intrărilor şi ieşirilor word în cadrul modululuifuncţional Contor (C) « s-a selectat valoarea de referinţă superioară SH în lista din partea stângă NU (pentruNumber = valoare constantă) şi în câmpul de editare corespunzător din partea dreaptă a fost introdusă cifra16.Rezultatul contorizat trebuie să fie memorat intermediar pentru prelucrarea ulterioară în markerul-byte 1. Deaceea, pentru ieşirea word a modulului funcţional QV este introdus în lista din partea stângă MB drept ţintă iarîn câmpul de editare din partea dreapă cifra 1.În continuare, în câmpul de grupuri Serie de parametri este selectată opţiunea Apelare, pemtru ca seria deparametri a modulului să poată fi apelată şi modificată din aparat. Pentru aceasta premisa este ca programulsă fi fost transferat în prealabil în aparat.

469

Parametrizarea intrărilor şi ieşirilor word în cadrul modulului funcţional Contor (C)

Atenţie: La conectarea unei ieşiri word trebuie să aveţi grijă ca valoarea dată să poată cuprinde până la 32 debiţi. Dacă doriţi să memoraţi intermediar o astfel de ieşire word (QV) fără o pierdere de informaţii, trebuie să îialocaţi un marker-dword (MD). Dacă sunteţi sigur că valorile ce trebuie prelucrate de modulul funcţional nu au o lăţime de bandă mai mare de8 biţi şi nici nu depăşesc valoarea zecimală de 255, puteţi aloca ieşirea după cum este indicat în imagineaurmătoare şi unui marker-byte (MB).

Pentru verificarea dacă intrările şi ieşirile modulelor funcţionale sunt conectate după cum aţi dorit, puteţireprezenta modulele şi câmpul Planul modulului ca o precauţie prin butonul sau opţiunea din meniu Mod de

afişare.

12.4.4.13. Utilizarea markerelor

Aparatele easy800 şi MFD vă pun la dispoziţie oricând 96 de markere (booleene) bit, byte, word şi dword, carese suprapun. Următorul tabel cu markere disponibile vă indică legăturile markerelor respectiv suprapunereaacestora. Vă rugăm să evitaţi alocările duble accidentale ale markerelor.

În stânga se găsesc markerele-bit, byte, word şi dword cu valorile cele mai mari, iar în dreapta cele cu valorilecele mai mici.Markerele-bit, byte, word sau dword.

470


Tabel Markere disponibile

471

12.4.4.14. Parametrizarea operanzilor de la distanţă în fereastra Câmp de atribute

Premisă: În Mod de afişare-Proiect, la parametrizarea unui aparat MFD, aţi selectat opţiunea conexiune COMprin cartela de indexare Mod de funcţionare.

Aparatul MFD poate lucra acum drept participant activ la o conexiune punct cu punct, o conexiunecorespunzătoare de comunicare fiind stabilită. Astfel, puteţi avea acces la schema de conexiuni şi la vizualizare prin citirea punctelor I/O ale participantului dela distanţă. În continuare, puteţi avea acces prin citire sau scriere la domeniul de evidenţiatoare conectat al participantuluide la distanţă, începând cu 1MD1 până la 1MD20. Pentru acest acces trebuie să activaţi la configurarea aparatului în aspect-proiect domeniul de markerede ladistanţă dorit de maxim 20 de markere-dword prin cartela de indexare parametri de comunicare.

Apoi aţi comutat în Mod de afişare-Schemă de conexiuni şi acum reprezentaţi câmpul schemei de conexiuni pebancul de lucru.

Parametrizarea operanzilor bit ai participantului de la disanţă

o Mai întâi, parametrizaţi un operand booleean, de ex. o intrare » I «. L-aţi selectat cu un click stânga(poate fi recunoscut după chenarul îngroşat negru).

În fereastra Câmp de atribute este preselectată cartela de indexare Elelement al schemei de conexiuni.Înaintea listei pentru selectarea operanzilor (aici I) (hier I ) vi se afişează o altă listă cu denumireaparticipanţilor.

Din această listă puteţi alege dacă în cazul operandului dorit este vorba despre un operand local sau de unul alparticipantului de la distanţă.

• În listă selectaţi opţiunea 1 » de la distanţă «, dacă doriţi să cablaţi o intrare a participantului de ladistanţă în schema de conexiuni MFD.

• Apoi selectaţi şi numărului operandului, de ex. 2.

La schema de conexiuni este conectat numai operandul 1I2, a doua intrare a participantului de la distanţă.

Parametrizarea markerelor şi intrările/ieşirile analogice ale participantului de la distanţă

• În a doua etapă parametrizaţi un modul funcţional, de ex. un releu de timp » T.. «, localizat într-un»câmp de contact«, pe care l-aţi marcat deja.

• În fereasta câmp de atribute activaţi cartela de indexare Parametri.

În domeniile Intrare şi Ieşire de modul găsiţi, plasată înaintea listei cu operanzi, o altă listă cu denumireaparticipanţilor. În aceasta din urmă, puteţi parametriza numai după ce aţi stabilit un operand adecvat pentruaccesul de la distanţă.

472


Funcţie Operator Domeniu Parametrizabil*

Acces

Intrare analogică IA 1-4 Întotdeauna R

Ieşire analogică QA 1 Întotdeauna R

Marker byte MB 1-80 după activarea cu cartela de indexareparametru de comunicare

R, W *

Marker word MW 1-40 după activarea cu cartela de indexareparametru de comunicare

R, W *

Marker dword MD 1-20 după activarea cu cartela de indexareparametru de comunicare

R, W *

• se presupune o conexiune COM activată

• Conectaţi o intrare de modul de ex. I1 cu un operand, de ex. MW 3

• Apoi selectaţi în lista cu participanţi opţiunea 1 » de la distanţă «

Acum intrarea de modul I1 este conectată cu mmarkerul 1MW3 al participantului de la distanţă.

12.4.5. Copierea şi lipirea programelor

Programele integrale sau secţiunile de program, pe care le-aţi selectat sau le-aţi decupat în prealabil ţi le-aţipreluat în zona tampon de memorie, pot fi copiate în schemele de conexiuni existente sau noi. Procesul decopiere se poate realiza dintr-un aparat atât pentru întreg proiectul cât şi în cadrul unui proiect de reţea.

• Comutaţi în proiectul ţintă din câmpul schemei de conexiuni, dacă programul dumneavoastră cuprindeatât schema de conexiuni cât şi planul modulului.

Dacă doriţi să lipiţi doar module funcţionale, le puteţi implementa şi în câmpul modul.

• Poziţionaţi cursorul pe locaţia în care schema de conexiuni urmează să fie copiată sau

• Copiaţi conţinutul zonei tampon de memorie pentru meniul Prelucrare sau meniul contextual. Apoiselectaţi în schema de conexiuni ţintă aceeaşi coloană şi pe cât posibil acelaşi rând de pe care aţi marcatsau aţi decupat schema de conexiuni iniţială.

Indicaţie: Dacă doriţi să copiaţi un program easy800/MFD integral dintr-un proiect către altul sau de pe unaparat pe altul, se vor copia şi toate modulele funcţionale, pe care le-aţi cablat în schema de conexiuni. Funcţiade copiere nu respectă ordinea modulelor funcţionale, pe care eventual le-aţi stabilit deja.În continuare, nu este respectat nici un modul funcţional, care va fi disponibil ulterior în schema de conexiuni,ale cărui intrări şi ieşiri booleene nu doriţi să le evaluaţi în schema de conexiuni.

473

Dacă totuşi aveţi nevoie de păstrarea tuturor modulelor funcţionale cu ordinea şi modul de funcţionarerespective, sunt necesare următoarele acţiuni:

• Copiaţi toate modulele funcţionale dintr-un plan al modulului în altul

• Copiaţi schema de conexiuni integrală.

Numai în acest mod se asigură că toate modulele funcţionale sunt copiate în ordinea corectă.

Indicaţie: Procesul de copiere se defăşoară fără constrângeri în cadrul familiilor de aparateeasy400/500/600/700 şi easy800/MFD. Nu se recomandă desfăşurearea unui proces de copiere între familiilede aparate, deoarece acest lucru necesită post-procesarea manuală a schemei de conexiuni.

12.4.5.1. Copierea programelor în cadrul unui proiect de reţea

Dacă doriţi să copiaţi o schemă de conexiuni în cadrul unui proiect de reţea de pe un aparat pe altul, cuoperandul de reţea inclus, EASY-SOFT oferă următoarele suporturi pentru editare. Pentru aceasta, EASY-SOFTinteroghează la lipire dacă operanzii booleeni utilizaţi local în schema de conexiuni iniţială trebuie să fie preluaţinemodificaţi în schema de conexiuni ţintă sau trebuie să fie prevăzuţi cu NET-ID al aparatului iniţial.

Exemplul unui proces de copiere într-un aparat MFD cu NET-ID3:

Schema de conexiuni iniţială în cadrul MFD cu NET-ID2

1RN1 ----------------------------------------------------------------M1

Rezultatul copierii după ce aţi răspuns cu nu la interogarea pentru transferul operanzilor locali: 1RN1----------------------------------------------------------------M1

Rezultatul copierii după ce aţi răspuns cu da la interogarea pentru transferul operanzilor locali:2RN1 ----------------------------------------------------------------M1

12.4.5.2. Copierea operanzilor neadecvaţi

Dacă lipiţi în schema de conexiuni ţintă operanzi sau module funcţionale, care nu există pentru aparatul ţintă,controlul plauzibilităţii recunoaşte astfel de operanzi neadecvaţi.Operanzii identificaţi astfel sunt afişaţi pe fundal roşu, iar numărul operandului este înlocuit cu »?« .

12.5.Funcţiile bobinelor easy400/600

Stabiliţi comportamentul la comutare al bobinelor de releu prin funcţia de bobină. Pentru releele »Q«, »M«,»S«, »D« există următoarele funcţii de bobină:

474


Afişaj EASY-SOFT Funcţia bobinei

Funcţie de contactor

Funcţie de impuls

Setare

Resetare

Salt (Poziţie iniţială, nu easy400)

Releul auxiliar »M« este utilizat drept »marker«. Releul »S« poate fi utilizat drept ieşire a unei prelungiri saudrept releu auxiliar, dacă nu este disponibilă nici o prelungire. Acesta se deosebeşte de releul de ieşire »Q«numai prin faptul că nu are cleme de ieşire.

Indicaţie: Funcţia de bobină (protecţie) poate fi utilizată numai o dată pe bobină, în caz contrar ultima bobinăstabileşte starea releului în schema de conexiuni. Excepţie: Dacă de operează cu salturi, este posibilă o utilizare dublă a aceleiaşi bobine.

Vezi şi:

Schema activă a funcţiilor bobinelor

12.6.Funcţiile bobinelor easy500/700

Stabiliţi comportamentul la comutare al bobinelor de releu prin funcţia de bobină. Pentru releele »Q«, »M«,»S«, »D« există următoarele funcţii de bobină:



Funcţie de impuls

Setare

Resetare

Funcţie de contactor negat

475

Impuls ciclic pe flancul pozitiv

Impuls ciclic pe flancul negativ

Salt (poziţi iniţială)

Releele auxiliare »M« şi »N« sunt utilizate drept »markere«. Releul »S« poate fi utilizat drept ieşire a uneiprelungiri sau drept releu auxiliar, dacă nu este disponibilă nici o prelungire. Acesta se deosebeşte de releul deieşire »Q« numai prin faptul că nu are cleme de ieşire.

Indicaţie: Funcţia de bobină (protecţie) poate fi utilizată numai o dată pe bobină, în caz contrar ultima bobinăstabileşte starea releului în schema de conexiuni. Excepţie: Dacă se operează cu salturi, este posibilă o utilizare dublă a aceleiaşi bobine.

Vezi şi:


12.7.Funcţiile bobinelor easy800/MFD

Stabiliţi comportamentul la comutare al bobinelor de releu prin funcţia de bobină. Pentru toate bobinele suntvalabile următoarele funcţii de bobină:



Funcţie de impuls

Setare

Resetare

Funcţie de contactor negat

Impuld ciclic pe flancul pozitiv

Impuld ciclic pe flancul negativ

476


Salt (poziţi iniţială)

Indicaţie: Funcţia de bobină (protecţie) poate fi utilizată numai o dată pe bobină, în caz contrar ultima bobinăstabileşte starea releului în schema de conexiuni. Excepţie: Dacă se operează cu salturi, este posibilă o utilizare dublă a aceleiaşi bobine.

Vezi şi:


12.8.Realizare text cu caractere speciale

Caracterele speciale, pe care doriţi să le afişaţi prin intermediul display-ului easy sau MFD şi care nu se potintroduce direct din tastatură, se pot introduce de exemplu cu ajutorul tabelului de caractere din Windows.

• Deschideţi tabelul de caractere Windows apăsând Start, Execuţie, charmap.

• Selectaţi din listă fontul Arial.

• Selectaţi din lista Set de caractere al acestui tabel setul de caractere Unicode.

• Selectaţi în continuare caracterele dorite şi

• Copiaţi-le în fişierul intermediar.

• Adăugaţi apoi caracterele pe rândul dorit de display al afişajului text.

În cazul în care cunoaşteţi codul Unicode echivalent al caracterului, puteţi introduce codul caracterului de latastatura numerică, prin apăsarea tastelor NUM şi ALT.

477

Simbolurile care nu pot fi reprezentate de aparat sunt prezentate pe vizualizarea afişajului text ca elementecadru □ .

12.9.Schema activă a funcţiilor bobinelor

12.9.1. Bobine cu funcţia de contactor

Semnalul de ieşire urmează direct semnalului de intrare, releul funcţionează ca un contactor.

Schema activă funcţie de contactor

12.9.2. Releu de impuls

Bobina de releu comută la fiecare schimbare a semnalulu de intrare de la »0« la »1« a stării de conectare.Releul se comportă ca un element bistabil.

Schemă activă releu pentru impuls

O bobină este deconctată automat în cazul căderii de tensiune şi în cadrul modului de operare STOP. Excepţie:Bobinele remanente rămân în starea »1«.

12.9.3. Funcţiile bobinelor »setare« S şi »resetare« R

478


Funcţiile bobinelor »setare« S şi »resetare« R sunt utilizate în mod normal în pereche. Dacă bobina (A) este setată, releul se declanşează şi rămâne în această stare, până când este resetat cufuncţia bobinei »resetare« (B). Alimentarea cu tensiune este dezactivată (C), bobina nu mai funcţionează caremanentă.

Schema activă »setare«, »resetare«

Dacă ambele bobine sunt comandate simultan, după cum se indică în diagrama activă la punctul (B), areprioritate bobina care are un număr mai mare al căii de curent în schema de conexiuni.

Comanda simultană a Q 01

În exemplul de mai sus, la comanda simultană a bobinei setate şi a celei resetate, cea din urmă are prioritate.

12.9.4. Negarea unei bobine (funcţia de contactor negat)

Semnalul de ieşire urmează inversat semnalului de intrare, releul funcţionează ca un contactor ale căruicontacte sunt negate. Dacă bobina este comandată cu starea »1«, bobina comută contactele de închidere în starea »0«.

479

Schema activă funcţie de contactor negat.

12.9.5. Flanc pozitiv (impuls ciclic)

Dacă bobina trebuie să comute numai la un flanc pozitiv, acestă funcţie este utilizată.La o trecere a stării bobinelor de la »0« la »1«, bobina comută contactele de închidere pentru un interval deciclu la starea »1«.

Schemă activă impuls ciclic pe flancul pozitiv

12.9.6. Evaluarea flancului negativ (impuls ciclic)

Dacă bobina trebuie să comute numai la un flanc negativ, acestă funcţie este utilizată. La o creştere a stării bobinelor de la »1« la »0«, bobina comută contactele de închidere pentru un interval deciclu la starea »1«.

480


Schemă activă impuls ciclic pe flancul negativ

481

13.Vizualizare

13.1.Informaţii generale despre vizualizare

13.1.1. Date generale despre Vizualizare

O sarcină de vizualizare se poate şterge cu versiunea de software EASY-SOFT Pro.Fiecare Vizualizare necesită cel puţin un ecran, indiferent dacă se doreşte afişarea unui obiect pe display-ulMFD sau alocarea unei noi funcţii unei taste fucţionale a aparatului MFD.

După prima comutare în Modul de afişare- Vizualizare se deschide înotdeauna în fereastra Banc de lucruPrezentara generală a ecranelor cu un ecran gol şi anume » ecran 1 «.

Fereastra Banc de lucru cu un ecran gol

Vizualizaţi în fereastra Câmp de atribute prezentarea generală a ecranelor sub forma unui tabel deparametrizare. În acest tabel observaţi că primului ecran îi este alocat automat atributul ecran de start.

Nume Pornire PW-1 PW-2 PW-3 Dupa anulare introduceti PW

1 o ecran 1 Da

2

Tabel de parametrizare la repornirea unei aplicaţii de vizualizare

La pornirea programului în cadrul aparatului MFD apare un ecran de start pe display-ul acestuia, în următoarelecondiţii:1. Aţi introdus elemente de ecran sau de tastatură într-un ecran oarecare şi2. nu aţi dezactivat ăn modul de afişare Vizualizare opţiunea Vizualizare activată.

482

Vizualizare

Dacă nu aţi introdus nici un element de ecran sau de tastatură într-un ecran sau nu aţi activat Vizualizarea, lapronirea programului pe display-ul aparatului MFD este afişată starea acestuia.

La generarea şi administrarea ecranelor, EASY-SOFT 6 vă pune la dispoziţie modurile necesare de editare.

Din Prezentarea generală a ecranelor, comutaţi între instrumente prin cartelele de indexare Editor de ecrane şiEditor funcţii de taste. Instrumente cu care setaţi conţinutul display-ului cât şi funcţiile tastelor aparatului MFD.

Prin cartela de indexare Prezentarea generală a ecranelor, comutaţi înapoi la administrarea ecranelor.

Odată cu comutarea instrumentelor, adaptaţi modul în fereastra Banc de lucru, cât şi tabelele de parametrizareîn fereastra Câmp de atribute la diversele sarcini.

13.1.2. Realizare text cu caractere speciale

Caracterele speciale, pe care doriţi să le afişaţi prin intermediul display-ului easy sau MFD şi care nu se potintroduce direct din tastatură, se pot introduce de exemplu cu ajutorul tabelului de caractere din Windows.

• Deschideţi tabelul de caractere Windows apăsând Start, Execuţie, charmap.

• Selectaţi din listă fontul Arial.

• Selectaţi din lista Set de caractere al acestui tabel setul de caractere Unicode.

• Selectaţi în continuare caracterele dorite şi

• Copiaţi-le în fişierul intermediar.

• Adăugaţi apoi caracterele pe rândul dorit de display al afişajului text.

În cazul în care cunoaşteţi codul Unicode echivalent al caracterului, puteţi introduce codul caracterului de latastatura numerică, prin apăsarea tastelor NUM şi ALT.

Simbolurile care nu pot fi reprezentate de aparat sunt prezentate pe vizualizarea afişajului text ca elementecadru □ .

13.2.Editarea ecranelor

13.2.1. Generarea ecranelor

13.2.1.1. Crearea unui nou ecran

După prima schimbare în Mod de afişare-Vizualizare, registrul Prezentare generală a ecranelor este afişatautomat pe bancul de lucru. Acesta cuprinde un ecran gol şi anume » ecran 1 «.

483

Fereastra Banc de lucru cu un ecran gol

Trebuie să comutaţi de regulă la Prezentarea generală a ecranelor, atunci când doriţi să creaţi un nou ecranpentru aparatul MFD selectat, să parametrizaţi un ecran sau să predefiniţi comanda ecranelor Parametrizareaecranului selectat se realizează în fereastra Câmp de atribute. Prin următoarele cartele de indexare, Parolă,Limbă şi Comandă ecrane, comutaţi în câmpurile de parametrizare respective.

Indicaţie: Vă rugăm să respectaţi valoarea limită generală a unui aparat MFD la generarea ecranelor

Premisă pentru alocarea unui nou ecran: Vă aflaţi în Prezentarea genetală a ecranelor.

• În fereasta Câmp de atribute activaţi cartela de indexare ecrane.

Apoi vizualizaţi în Cânmp de atribute prezentarea generală a ecranelor sub forma unui tabel de parametrizare.

Dacă acum doriţi să începeţi direct cu prelucrarea ecranelor, de ex. cu ecranul 1 dat, puteţi citi în continuare înPrelucrare ecran.

Indicaţie: Puteţi modifica mărimea ecranelor ce se găsesc în Prezentarea generală a ecranelor prinintermediul butonului de defilare al mouse-lui, dacă menţineţi apăsată simultan tasta CTRL.

Dimensiunea ecranelor la editare

La deschiderea editorului de ecrane este afişat iniţial ecranul pentru editare cu dimensiunea standard medie.

Cu ajutorul butonului Zoom măriţi sau micşoraţi ecranul astfel încât să puteţi edita comod şi clar. În acelaşi timp, se poate afişa ecranul în diferite dimensiuni. Cu butonul simbol din mijloc puteţi comuta ladimensiunea standard la prelucrare.Dimensiunea aproximativ reală a ecranului, aşa cum este afişată pe display-ul aparatului MFD, se regăseşte încea mai mică treaptă de zoom.

484

Vizualizare

Indicaţie: Puteţi modifica dimensiunea ecranelor selectate prin intermediul butonului de defilare al mouse-lui,dacă menţineţi apăsată simultan tasta CTRL

Cartela de indexare ecrane


1 o ecran 1 Da

2 ecran 2

|

Coloana Câmp de selecţie

Coloana Câmp de numerotare

Tabel de parametrizare ecrane

Indicaţie: Numai prin tabelul de parametrizare din cartela de indexare ecrane puteţi deschide un nou ecran,puteţi modifica numele unui ecran existent cât şi aloca atribute ecranelor.

• Mai întâi alocaţi un nume de ecran şi închideţi cu ENTER. Dacă doriţi, suprascrieţi în tabelul deparametrizare numele recomndat » ecran 1 «.

În acelaşi rând al tabelului puteţi aloca acestui ecran şi atributele ecran de start şi Protecţie cu parolă. Pentruaceasta, faceţi click pe câmpul de tabel respectiv pentru acest ecran şi selectaţi apoi opţiunea Da.

Indicaţie:Toate câmpurile editabile dintr-un tabel din Vizualizare, de ex. în coloana Nume, se pot deschide cuun dublu-click.

Reordonarea tabelului de parametrizare

Dacă tabelul de parametrizare ecrane cuprinde mai multe introduceri, a căror ordine doriţi să o modificaţiulterior, procedaţi astfel:

• Faceţi click în câmpul de numerotare din extermitatea stângă a rândului respectiv şi mutaţi-l în poziţiadorită menţinând butonul mouse-lui apăsat.

Ca şi cara caracteristică a poziţiei ţintă este afişată în tabel o linie roşie orizontală.

485

ecran iniţial

La fiecare pornire a programului în cadrul aparatului MFD apare un ecran de start pe display-ul acestuia, înurmătoarele condiţii:

1. Aţi introdus elemente de ecran sau de tastatură în cadrul ecranului şi

2. nu aţi dezactivat opţiunea Vizualizare activă.

• Stabiliţi cu opţiunea Da în câmpul ecran iniţial, care dintre ecrane trebuie să conţină atributul ecran iniţial.

PW-1, -2 sau –3/după anularea introducerii PW

Prin această coloană de tabel detrminaţi care ecran trebuie să fie protejat cu parolă şi dacă două sau treiparole diferite trebuie să faciliteze accesul.

Începând cu versiunea EASY-SOFT 6 şi cu utilizarea unui aparat cu versiunea nr. 05, puteţi reprezenta pentruutilizator un ecran informativ, dacă nu (mai) cunoaşte parola.

• Cu opţiunea Da stabiliţi într-un câmp PW-x, care ecran este afişabil numai cu parolă.

• Dacă este necesar stabiliţi cu o altă opţiune Da în cele două câmpuri PW rămase, dacă respectivulecran trebuie să fie selectat şi cu alte parole.

Dacă aţi selectat toate cele trei parole 1, 2 şi 3 cu Da, este suficientă în timpul funcţionării introducerea uneiadintre parole pentru accesul la ecranul actual şi astfel la aparatul MFD

Aşadar dacă fiecare dintre cei trei utilizatori posibili are câte o parolă proprie şi valabilă, oricare dintre ei poateavea acces la ecran fără a cunoaşte celelalte parole.

Dacă sunt selectate cu Da mai multe parole 1, 2, sau 3, trebuie să introduceţi şi parolele aferente în tabelul deparametrizare.

Dacă până acum nu aţi introdus încă nici o parolă, procedaţi astfel:

• Selectaţi cartela de indexare Parole, dacă aţi activat cu Da protecţia prin parolă.

Cartela de indexare Parole

O descriere a conceptului de parolă pentru vizualizare se găseşte în Protejarea ecranelor cu parolă.

Cartela de indexare Limbă

486

Vizualizare

Prin cartela de indexare Limbă, puteţi seta şi administra până la 254 de variante de limbi pentru fiecare text,care trebuie afişat drept text de semnalizare sau text static în cadrul unui ecran.La punerea în funcţiune a aparatului MFD trebuie desemnată numai limba naţională respectivă drept limbă dedescărcare, iar utilizatorul vizualizează semnalările sale în versiunea de limbă dorită.

Indicaţie: Pe display-ul aparatului MFD poate fi afişată întotdeauna în timpul funcţionării numai una dintrelimbile proiectate, limba pentru descărcare

Prin funcţia de Exportare puteţi transfera într-un tabel Excel elementele Text de semnalizare utilizate în ecran,pentru a continua traducerea şi pentru a prelua apoi noile texte prin funcţia de Importare în proiectuldumneavoastră. În continuare, la copierea ecranelor puteţi copia şi textele aferente în toate variantele delimbă.

Indicaţie: Tabelul Excel trebuie să fie prelucrat cu MS-Excel2000 SR1 sau o versiune mai nouă.

Începând cu versiunea EASY-SOFT 6 şi cu utilizarea unui aparat cu versiunea nr. 05, puteţi genera elementede text conform celor două noi tabele cu seturi de caractere Europa Centrală şi Chirilic.

Utilizaţi tabelul cu seturi de caractere Europa Centrală pentru texte în poloneză, maghiară şi cehă (de ex.Řídicí relé easy).

Utilizaţi tabelul Chirilic pentru textele în liba rusă (de ex. Программируемый).

După prima comutare în modul de afişare-Vizualizare, este preselectată o limbă, denumită » Necunoscută «.Aceasta este limba iniţială în care aţi setat de exemplu textele dumneavostră în olandeză, germană sauitaliană. Această limbă nu poate fi ştearsă din tabel, ci devine necunoscută. Dacă nu alocaţi alte variante delimbi, această Limbă implicită este suficientă pentru editarea de text.

Limbi Limba de descărcare Tabel semne

1 o Necunoscută Da Europa de Vest

2

Tabel de parametrizare Limbi

Setarea textelor suplimentare, dependente de limbă

semnalizare Următoarea imagine afişează olandeza drept a doua variantă de limbă.

• Comutaţi în registrul Prezentarea generală a ecranelor

• Activaţi cartela de indexare Limbi

• Faceţi click pe următorul câmp liber din tabel în coloana Limbi şi introduceţi denumirea noii limbi

• Setaţi această limbă drept limbă de descărcare prin selectarea opţiunii Da.

Limbi Limba de descărcare Tabel semne

487

1 Germana Europa de Vest

2 o Olandeza Da Europa de Vest

3 Italiana Europa de Vest

4 Rusa Chirilic

5 Ceha Europa Centrala

6

Acum puteţi alege în lista Selecţie limbi între limba iniţială germană, olandeză şi italiană, în editorul de ecranela următoarea introducere a textelor de semnalizare. În exemplul de mai sus puteţi edita mai întâi texte în »Olandeză«, deoarece această limbă este marcată cupunctul de selectare. Întrucât aceasta este definită suplimentar drept limbă de descărcare, textele editate înolandeză sunt încărcate în program la următoarea descărcare de program în Elemente de ecran Text şi afişatepe display-ul MFD.

Crearea textelor suplimentare, dependente de limbă

Premisă:1. Textele au fost create în limba iniţială2. Variantele suplimentare de limbă au fost setate în tabelul de parametrizare.3. Pentru a simplifica lucrurile, limba dorită a fost deja selectată în a doua coloană a tabelului de parametrizareprintr-un click. Punctul de selectare indică limba preselectată.

• Faceţi click pe cartela de indexare Editor de ecrane sau dublu-click pe ecranul respectiv.

• Marcaţi elementul de text dorit în ecranul deschis. Se deschide registrul Texte de semnalizare sau Textstatic.Limba selectată este afişată în lista Selectare limbă.

• Acum creaţi textul în limba străină în tabelul de parametrizare Text de semnalizare sau un text static încâmpul de grupuri Text.

Valoarea de stare Text de semnalizare

1 100 Oprire motor 1

2 o 200 Oprire motor 2

488

Vizualizare

3

Tabel de parametrizare Text de semnalizare

La ambele elemente de text puteţi comuta oricând într-una dintre celelalte limbi setate prin lista Selectarelimbă, unde puteţi crea orice texte în limbi străine.

Însă vă puteţi simplifica şi mai mult situaţia exportând textele în limba străină către traducerea externă prinfuncţia Limbă şi salvându-le într-un fişier Excel. După realizarea operaţiunii de traducere preluaţi pur şi simplutextele în limbi străine prin Importare limbă înapoi în proiectul dumneavoastră.

Selectarea limbii actuale

Puteţi efectua setarea în două moduri:

1. În Prezentarea generală a meniului, prin tabelul de parametrizare în registrul Limbă. Aici faceţi click în adoua coloană a tabelului, unde punctul de selectare indică limba preselectată. 2. În editorul de ecrane, în cadrul elementului de ecran selectat Texte de semnalizare sau Text static. Aicifaceţi click pe limba dorită în lista Selectare limbă.

Dacă au fost create deja texte în limba selectată, observaţi efectul comutării limbii şi direct în elementul deecran.

Exportarea/ importarea limbilor

În registrul Limbă al display-ului Prezentare generală a ecranelor găsiţi funcţiile Importare limbi şi Exportarelimbi. Cu funcţia Exportare limbi puteţi transfera din ecrane elementele de text reprezentabile Text static şiText de semnalizare într-un tabel Excel. Suplimentar, primiţi o listă cu toate limbile de vizualizare definite, dincare puteţi selecta una sau mai multe limbi. După preluare în fişierul Excel trebuie modificate numai celulele,care conţin informaţii text în acceaşi limbă.

Indicaţie: Înainte de a apela funcţia Exportare limbi, trebuie să fi setat toate limbile străine dorite în tabelulde parametrizare Limbă. O introducere ulterioară a limbilor suplimentare în tabelul Excel nu este permisă!

Cu funcţia Importare limbi, pot fi importate toate limbile care sunt deja disponibile în proiect. Eventualele Semnalări de eroare sau de avertizare apărute sunt afişate într-o fereastră pentru erori. Fişierul Excel se poate deschide sau prelucra cu MS-Excel2000 SR1 sau o variantă mai nouă.

489

Exportarea limbilor

Premisă:1. Textele au fost create în limba iniţială 2. Variantele suplimentare de limbă au fost setate în tabelul de parametrizare.3. Pentru a simplifica lucrurile, limba dorită a fost deja selectată în a doua coloană a tabelului de parametrizareprintr-un click. Punctul de selectare indică limba preselectată.



• Faceţi click pe funcţia Exportare limbi

Se deschide fereastra de dialog Exportare texte dependente de limbă.

• Selectaţi un folder şi un nume de fişier şi o limbă sau mai multe pentru "Exportare".

Pentru toate limbile selectate sunt preluate texte, dacă sunt disponibile, în coloana corespunzătoare din tabelulExcel. Dacă nu este disponibil nici un text, în locul acestuia este introdusă succesiunea de caractere ### dreptînlocuitor. Numărul caracterelor # reprezintă mărimea elementului de text respectiv.

EASY-SOFT 6.. [Pro] <Nume proiect>.e60

Data proiectului, ora

ecran Element de text Germana Olandeza Italiana

ecran_1

Text de semnalizare(01)

Oprire motor 1 ############

############

Text de semnalizare(02)

Oprire motor 2 ############

############

ecran_2

490

Vizualizare

Text static(01)

Valoare reală ####### #######

Exemplu de Tabel Excel de exportare

Tabelul Excel este împărţit în ecrane şi elemente de text. În cadrul elementelor de text (text de semnalizare şitext static) EASY-SOFT se împarte pe baza numerelor elementelor de ecran.

Îndrumări pentru traducător:

• În tabelul Excel editează numai textele din celulele în limba (limbile) cunoscută(e) de acesta.

• Textul tradus nu trebuie să depăşească numărul de caractere prestabilit sau de caractere #. În cazcontrar, proiectantul de ecrane trebuie să creeze din nou ecranul, respectiv elementul de text.

• Celulele cu fundal colorat conţin identificări interne şi nu trebuie să fie suprascrise.

• Trimite tabelul Excel cu textele traduse înapoi proiectantului.

Proiectantul importă consecutiv toate tabelele Excel incluse de traducător(i) în proiectul său.

Importarea limbilor

Premisă: Tabelul Excel primit de la traducător conţine elementele de text traduse.


491


• Faceţi click pe funcţia Importarea limbilor

• Selectaţi un folder şi un nume de fişier şi o limbă sau mai multe pentru "Importare".

După apariţia şi confirmarea semnalării respective, textele traduse sunt preluate.Dacă în tabelul Excel sunt modificate şi texte în limba iniţială, aceste modificări sunt importate, iar elementelede text corespunzătoare ale ecranului sunt actualizate, în cazul în care a fost selectată limba pentru importareade text.

Cartela de indexare Controlul ecranelor

O descriere a posibilităţilor de parametrizare se găseşte în Comanda ecranelor.

Prelucrarea unui nou ecran

Întrucât dispuneţi de cel puţin un nume de ecran şi astfel de un ecran iniţial gol, puteţi începe imediat cuprelucrarea ecranelor. Dacă aţi alocat deja mai multe nume de ecran şi doriţi să iniţiaţi o prelucrare a ecranelor prin cartelele deindexare Editor de ecrane, trebuie să respectaţi următoarele. Este prelucrat întotdeauna ecranul al cărui nume se află în lista barei de instrumente. Prin dublu-click pe punctul de selectare în a doua coloană a tabelului de parametrizare ecran, puteţi comuta laecranul dorit.

Utilizarea elementelor de ecran

• Deschideţi editorul de ecrane pentru prelucrarea ulterioară cu un dublu-click pe ecranul dorit în bancul delucru sau pe numărul rândului din tabelul de parametrizare (aici 1).

Dacă doriţi să alocaţi noi funcţii tastelor funcţionale ale aparatului MFD, setaţi elemente de tastatură.

Utilizarea elementelor de tastatură

• Selectaţi mai întâi ecranul dorit (atenţie la listă) şi apoi cartela de indexare Editor funcţii de taste.

ecrane disponibile pentru completarea noilor ecrane

492

Vizualizare

În cazul în care au fost deja editate ecrane pentru aparatul MFD, le puteţi vizualiza în Prezentarea generală aecranelor şi le puteţi apela pentru prelucrarea ulterioară sau pentru completarea unui nou ecran.

Un aparat MFD poate administra maxim 255 de ecrane. Practic, numărul ecranelor este totuşi limitat prinmemoria disponibilă pentru ecrane. Dimensiunea memoriei pentru ecrane depinde de aparat. Spaţiul dememorie disponibil pentru ecrane este afişat pe bara de stare.

Dacă au fost create mai multe ecrane pentru aparatul MFD selectat, afişajul se poate comuta între acestea întimpul funcţionării prin tastele funcţionale.

La deschiderea display-ului Vizualizare, ecranele disponibile sunt afişate cu dimensiunea standard medie.Cu ajutorul butonului Zoom puteţi mări sau micşora afişarea astfel încât să puteţi recunoaşte detaliile sau să

puteţi obţine o prezentare de ansamblu.

În acelaşi timp, se poate afişa prezentarea generală a ecranelor în diferite dimensiuni. Cu butonul simbol dinmijloc puteţi comuta la mărimea standard.

Afişarea în fereastra Banc de lucru indică ecranul (ecranele) creat(e) pentru aparatul MFD cu numele alocat.În fereastra Câmp de atribute sunt enumerate numele de ecran în tabelul de parametrizare.Deschideţi editorul de ecrane pentru prelucrarea ulterioară cu un dublu-click pe ecran în fereastra Banc delucru sau pe numărul rândului din tabelul de parametrizare.


1 ecran 1

2 o ecran_motor Da

3

În cazul mai multor ecrane puteţi muta prin dublu-click punctul de selectare în a doua coloană de tabel pe unalt nume (aici pe ecran_motor).Astfel, şi numele ecranului se modifică în lista din bara de instrumente.La următoarea selecţie a cartelei de indexare Editor de ecrane sau Editor funcţii de taste este deschis exactacest ecran.Puteţi efectua o preselectare a ecranului de prelucrat şi prin lista din bara de instrumente.

• Acum prelucraţi ecranul în editorul de ecrane. Pentru aceasta selectaţi cartela de indexare Editor deecrane sau faceţi dublu-click pe ecran.

Puteţi copia ecranele deja disponibile şi le puteţi utiliza pentru crearea de noi ecrane.

493

Decuparea, copierea, lipirea sau ştergerea ecranului

Pentru decuparea, copierea, lipirea şi ştergerea unui ecran, selectaţi-l cu un click în fereastra Banc de lucru sauîn tabel.Dacă doriţi să selectaţi mai multe ecrane simultan, prin apăsarea tastei Shift şi a butonului mouse-lui trageţi omargine peste ecranele dorite. Alternativ, cu tasta Shift apăsată puteţi selecta ecranele dorite prin numărulrândului din tabelul de parametrizare.

Prin meniul contextual iniţiaţi acţiunea de copiere planificată a ecranului (ecranelor) într-un alt aparat MFD înacelaşi proiect sau într-unul nou.

Copierea ecranului (ecranelor)

Premisă: Aţi creat deja un ecran (mai multe ecrane) pentru un aparat MFD şi vă aflaţi în registrul Prezentareagenerală a ecranelor pentru acest aparat..

• Selectaţi ecranul (ecranele) ţintă şi preluaţi-l(le) prin funcţia de copiere, de ex. prin meniul contextual, înzona tampon de memorie.

• Selectaţi. de ex. din lista din bara de instrumente aparatul MFD ţintă, în care doriţi să preluaţi ecranul

(ecranele).

• Comutaţi în aparatul MFD ţintă, în display-ul Vizualizare şi acolo în registrul Prezentare generală aecranelor.

• Lipiţi ecranul (ecranele).

Apoi se afişează ecranul (ecranele) suplimentar(e) pe bancul de lucru şi în tebelul de parametrizareecrane.Posibilele texte suplimentare dependente de limbă nu au fost preluate până în acestmoment, însă pot fi lipite foarte uşor cu ajutorul noii funcţii Copiere limbă (limbi).

Indicaţie: Variabilele de conectare nu sunt copiate sub nici o formă în controlul ecranelor, deoarece au fostutilizate deja în programul aparatului MFD ţintă. Pentru aparatul ţintă trebuie să setaţi din nou variabilele deconectare pentru comutarea ecranelor controlată de program.

494

Vizualizare

Copierea limbii (limbilor)

Premisă: Aţi creat deja un ecran (mai multe ecrane) pentru un aparat MFD cu texte suplimentare dependentede limbă şi vă aflaţi în registrul Limbă pentru acest aparat.

• Selectaţi variantele de limbă dorite şi preluaţi-le de ex. prin opţiunea Prelucrare, Copiere în zona tamponde memorie.

• Comutaţi în aparatul MFD ţintă, în display-ul Vizualizare şi acolo în registrul Limbă.

• Lipiţi noile limbi de ex. prin opţiunea Prelucrare, Lipire.

Indicaţie: Copierea textelor dependente de limbă în cadrul ecranului (ecranelor) este posibilă numai dacăacesta (acestea) din aparatul MFD afişează o copie a ecranului (ecranelor) ţintă.Ordinea, dacă sunt copiate mai întâi ecranele şi apoi textele sau invers, este neimportantă.

Dacă acum comutaţi punctul de selectare din a doua coloană a tabelului de parametrizare Limbă pe una dintrelimbile copiate, se afişează textul corespunzător în elementul de text aferent al ecranului.

13.2.1.2. Configurarea ecranelor

În editorul de ecrane, configuraţi un ecran pentru afişarea pe display-ul MFD. Pentru aceasta utilizaţi elementele de ecran. Acestea pot fi elemente de grafică, taste, text şi valori numerice.La elementele Valoare numerică se face diferenţa între elementele de afişare şi introducere.

Indicaţie: Într-un ecran sunt admise maxim 255 de elemente de ecran !

Elemente grafice

Elementele grafice sunt elemente de afişare ale ecranelor, care servesc la semnalizarea fără cuvinte, valabilă încontextul internaţional, pentru modificările de stare în cadrul procesului.

495

Cu ajutorul elementului de afişare Afişaj bit sunt reprezentate modificările de stare ale variabilelor booleene.Cu elementele de afişare Paragraf şi Semnalizare bitmap, sunt reprezentate modificările de stare aleoperanzilor byte, cuvânt sau cuvânt dublu.

La elementul de afişare Grafică bitmap puteţi comanda reprezentarea şi vizibilitatea modificărilor de stare alevariabilelor booleene în timpul funcţionării.

Elemente taste

Ca elemente de tastatură, sunt desemnate elementele de introducere taste blocabile şi taste blocate. Ambelesunt elemente de introducere, care sunt reprezentate cu o grafică de mici dimensiuni activată/dezactivată şi untext explicativ editabil liber.

Tasta este un element individual de grafcă/text, în timp ce o un câmp de taste poate consta din până la 255 detaste - conectat cu acelaşi număr de valori de setare.

Prin aceste elemente, utilizatorul unui aparat MFD poate preseta valoarea unei variabile conectate.

O tasta este selectata de utilizator prin tastele cursor. La tastele selectate, variabilelor li se alocă valoareapresetată prin apăsarea tastei OK.

Elemente de text

Prin elementele de text semnalizaţi stările procesului. Generaţi o afişare informativă cu elemenele de ecranText static, Text de semnalizare, Text de derulare, Scris cursiv şi Meniul ecranelor.

Prin acest element de afişare ecrane puteţi afişa diferite texte, al căror conţinut depinde de starea uneivariabile. Un text de semnalizare serveşte la semnalizarea modificărilor de stare.

Elemente de afişare

Cu ajutorul elementului de ecran Valoare numerică generaţi date de procesare, cu elementul de ecran Diasplaybit afişaţi stări binare, iar cu Dată şi Oră afişaţi data şi ora. Configuraţi un afişaj informativ cu elementele de ecran Grafică bitmap, Text de semnalizare şi Text static

Elemente de introducere

Pentru introducerea de valori pentru proces utilizaţi elementul de ecran Introducere de valori, care afişeazăsimultan şi valoarea corespunzătoare pentru proces. Apoi utilizatorul poate interveni în proces în timpulfuncţionării prin tastele funcţionale ale aparatului MFD. Elementele de ecran pot fi parametrizate în multe cazuri cu atribute precum imagine inversată, iluminareintermitentă, valori limită şi scalare.Editorul de ecrane afişează interfaţa la fel cum vi se prezintă mai târziu în timpul funcţionării aparatului MFD pedisplay-ul acestuia. Printr-un ecran puteţi aloca elemnte funcţionale în mod suplimentar fiecărei taste funcţionale a aparatului MFD.Astfel alocaţi noi funcţii tastelor funcţionale.

Inserarea elementelor de ecran în cadrul ecranului

496

Vizualizare

Premisă pentru inserarea elementelor de ecran:

1. Modul de afişare-Vizualizare este deschis şi cartela de indexare Editor de ecrane este selectată.

2. Pentru configurarea ecranului utilizaţi elementele de ecran, care sunt afişate în partea stângă a ferestreiCasetă de instrumente.

Caseta de instrumemte cu elementele de ecran

497

Cum plasaţi un element de ecran în ecran

Trageţi pur şi simplu un element de ecran prin funcţia Drag & Drop în ecranul deschis sau oriunde în fereastraBanc de lucru. În ultimul caz, elementul de ecran este plasat automat în ecranul deschis.

• Faceţi un click stânga pe elementul de montaj în caseta de instrumente, modificându-se culoareaacestuia, şi trageţi-l în ecranul deschis.

După ce aţi eliberat butonul din partea stângă a mouse-lui, elementul din cadrul ecranului este selectat. Acesta

este afişat cu un chenar roşu.

Numai la utilizarea elementului de afişare Bitmap trebuie să selectaţi un fişier imagine în două etape şi dacăeste cazul să îl convertiţi într-o grafică alb-nergu. După ce aţi acţionat butonul Deschidere, este afişatelementul selectat din ecran.

Un element selectat poate fi:

• poziţionat,

• redimensionat,

• editat drept text,

• parametrizat pentru intrarea sau ieşirea de valori numerice,

• conectat cu variabile şi

• parametrizat în ce priveşte vizibilitatea şi afişarea.

Indicaţie: Depinde de plasarea elementului da ecran, dacă puteţi mări înălţimea şi dimensiunea caractereloracestuia. De exemplu, obţineţi cea mai mare afişare (display din şapte segmente) numai dacă poziţionaţielementul de ecran pe marginea superioară a ecranului şi apoi în măriţi. Pentru obţinerea lăţimii maximeposibile, poziţionaţi elementul de ecran pe marginea stângă a ecranului.

498

Vizualizare

Cum deplasaţi un element de ecran

• Plasaţi cursorul mouse-lui pe elementul selectat.

Este afişat un simbol în formă de cruce.

• Deplasaţi elementul în poziţia dorită menţinând butonul mouse-lui apăsat.

Elementul este o parte componentă a ecranului după ce aţi efectuat un click stânga pe acesta. Cu ajutorul unuiclick stânga în interiorul elementului acesta este selectat din nou şi poate fi prelucrat în continuare.

Cum modificaţi înălţimea unui element de ecran

Înălţimea unui ecran şi astfel dimensiunea aferentă a caracterelor se poate creşte sau reduce direct în interfaţa

ecranului sau se poate modifica prin intermediul butoanelor sau al funcţiilor din meniul contextual.

Zoom vertical

• Selectaţi elementul de ecran cu un click stânga, pentru ca marginea acestuia să fie vizibilă.

• Faceţi click apoi pe pătratul de selectare din mijloc, »mâner«, pe marginea inferioară a elementului.

Apoi menţinând butonul stânga al mouse-lui apăsat puteţi trage elementul de ecran până laînălţimea dorită.

499

La tipul Text de semnalizare şi Text static puteţi edita elementul respectiv caracterele treptat pe douădimensiuni.La tipul Valoare numerică, Introducere de valori şi Dată/oră puteţi selecta treptat între două dimensiuni.

La tipul Bitmap şi Afişaj bit modificarea dimensiunii este posibilă numai prin funcţiile de Zoom. Acestea pot fimodificate constant.

Dimensiunea selectabilă a caracterelor depinde de elementul de ecran utilizat şi de plasarea acestuia în cadrulecranului(vezi tabelul: Dimensiunea caracterelor în funcţie de elementul de ecran).

Cum modificaţi lăţimea unui element de ecran

Numai un fragment din textul dat este afişat şi apoi reprezentat pe display-ul MFD, dacă

• elementul-text de ecran este plasat prea aproape de marginea ecranului,

• aţi selectat marginea prea mică sau

• caracterele prea mari.

Prin zoom-ul orizontal puteţi modifica textul la dimensiunea sa integrală.

Zoom orizontal

• Faceţi click pe pătratul de selectare (mânerul) din partea stângă sau dreaptă a marginii elementului.

Apoi menţinând butonul stâng al mouse-lui apăsat puteţi lăţi sau îngusta elementul dde ecran.

Cum modificaţi simultan înălţimea şi lăţimea unui element de ecran

Zoom diagonal

• Faceţi click pe pătratul de selectare (mânerul) din unul dintre colţurile marginii elementului.

Apoi menţinând butonul stâng al mouse-lui apăsat puteţi modifica simultan înălţimea şi lăţimea unui elementde ecran.

500

Vizualizare

Numărul şi dimensiunea caracterelor afişabile în cadrul elementului de ecran

Următoarele trei fonturi neproporţionale de sistem sunt acceptate de aparatul MFD: Normal, Dublat şi Afişaj cuşapte segmente.

La poziţionarea optimă a elementelor de ecran, începând din marginea superioară stângă, se afişeazăurmătorul număr maxim de rânduri şi caractere pe ecran:

Dimensiuni posibile alecaracterelor

Numărul maxim al rândurilor/caracterelor

Dimensiunea caracterelorutilizabilă pentru

normal 4 / 16Text de semnalizare, text static,

valori numerice, introducere de valorişi dată/oră

dublat 2 / 8Text de semnalizare, text static,

valori numerice, introducere de valorişi dată/oră

Afişaj cu şapte elemente, afişeazănumai cifre şi următoarele

caractere speciale.1 / 4 Valori numerice, introducere de valori

şi dată/oră

Tabel: Dimensiunea caracterelor în funcţie de elementul de ecran

La utilizarea afişajului cu şapte elemente, aparatul MFD este adecvat drept un substitut mai avantajos pentruelementele de afişaj cu cifre individuale.

Indicaţie: Dacă dimensiunea caracterelor este setată prea mare, sau dacă dimensiunea unui element de ecrande tipul Valoare numerică şi Introducere de valori nu este suficient de mare, EASY-SOFT afişează o succesiunede caractere speciale -----.

În cadrul dimensiunilor setate corect, pot fi plasate întotdeauna cele maxim 16 caractere posibile pe un rând.Pentru evitarea unui afişaj incomplet, nu se poate încărca în acest caz ecranul în aparatul MFD!

Alinierea, decuparea, copierea, lipirea sau ştergerea elementelor de ecran

Dacă doriţi să aliniaţi, să mutaţi, să copiaţi, să ştergeţi sau să stabiliţi dimensiunea elementelor de ecran, leputeţi selecta şi apoi puteţi efectua operaţiunile dorite. Pentru selectarea elementelor de ecran vă stau ladispoziţie metodele selectare simplă şi selectare multiplă.

Selectare simplă

• Faceţi un click pe elementul de ecran dorit.

• Iniţiaţi acţiunea planificată, de ex. prin meniul contextual.

Un element de ecran selectat este caracterizat printr-o margine roşie cu pătrate de selectare negre.

501

Selectare multiplă

Selectaţi mai multe elemente din cadrul unui ecran prin funcţia Selectare multiplă succesivă, Selectare multiplăsimultană sau Selectare multiplă simultană a tutror elementelor de ecran.

Selectare multiplă succesivă

Pentru selectarea multiplă succesivă a mai multor elemente de ecran repectaţi următoarele etape:

• Deplasaţi cursorul mouse-lui peste primele elemente de ecran şi efectuaţi acţiunea SHIFT+ CLICK. Primulelement de ecran selectat este transformat în element de referinţă, ceea ce este important pentru funcţiade aliniere.

• Efectuaţi acţiunea SCHIFT+ CLICK succesiv pentru toate elementele de ecran dorite.

Selectare multiplă simultană

Pentru selectarea multiplă simultană a mai multor elemente de ecran repectaţi următoarele etape:

• Deplasaţi cursorul mouse-lui în colţul ecranului, din care doriţi să începeţi selectarea.

• Apăsaţi butonul stâng al mouse-lui şi trageţi linia de delimitare dorită pentru selectarea dumneavoastră.Menţineţi butonul mouse-lui apăsat până când aţi cuprins elementele de ecran dorite.

• Eliberaţi butonul mouse-lui.

Linia de delimitare dispare, iar elementele de ecran selectate au un chenar roşu.

Selectarea multiplă simultană a tuturor elementelor de ecran

• Selectaţi toate elementele ecranului prin opţiunea Prelucrare, Selectare totală.

După ce aţi efectuat selectarea multiplă, puteţi selecta acum alinierea, decuparea, copierea, lipirea sauştergerea.

• Iniţiaţi acţiunea planificată, de ex. prin meniul contextual.

Indicaţie: Printr-un click pe o poziţie neocupată din ecran anulaţi o selectare multiplă.

Identificarea mai multor elemente de ecran selectate

Şi în cazul selectării multiple, elementele de ecran selectate cu excepţia elementelor de referinţă suntindentificate printr-un chenar roşu cu pătrate de selectare negre.

502

Vizualizare

Elementul de ecran de referinţă este identificat diferit prin pătrate de selectare roşii în cadrul chenarului. Celelalte elemente de ecran selectate sunt aliniate în funcţie de elementul de referinţă, dacă apelaţi funcţia dealiniere.

Element de ecran de referinţă

Drept referinţă este considerat un element de ecran, care:

• în cadrul selectării multiple succesive a fost selectat drept primul element de ecran sau

• în cadrul selectării multiple simultane se află cel mai aproape de colţul de tragere sau

• în cadrul selectării multiple simultane a tuturor elementelor de ecran se află cel mai aproape de colţuldin stânga sus.

Prin intermediul elementelor de ecran de referinţă sunt adaptate şi aliniate celelalte elemente selectate.

Alinierea elementelor de ecran

Puteţi poziţiona elementele de ecran selectate pur şi simplu prin butoanele barei de instrumente sau prinmeniul contextual din cadrul unui ecran.

503

• Selectaţi elementele de ecran respective prin funcţia Selectare multiplă succesivă, Selectare multiplăsimultană sau Selectare multiplă simultană a tuturor elementelor de ecran.

• Faceţi click dreapta pe unul dintre elementele de ecran selectate, dacă doriţi să apelaţi funcţia de alinieredin meniul contextual.

• Aliniaţi elementele de ecran selectate cu ajutorul următoarelor funcţii:

• Aliniere lastânga,

• Aliniere la drepta,

• Aliniere sus,

• Aliniere jos,

• În oglindă/ rotire,

• Micşorare/ mărire caractere,

• Rotire imagine cu 90 de garde la stânga / dreapta ,

• Aliniere pe orizontală / verticală,

• Deplasarea mai multor elemente de ecran selectate în cadrul ecranului,

• Lăţime / înălţime egală şi

• Lipirea elementelor de ecran copiate şi poziţionarea acestora pe aceleaşi coordonate

Alinierea la stânga, la dreapta, sus şi jos

Elementele de ecran selectate pot fi aliniate pe aceeaşi poziţe, dacă aceste funcţii se orientează în funcţie deelementul de referinţă. După ce aţi efectuat selectarea multiplă şi aţi stabilit elementul de ecran de referinţă dorit, puteţi iniţia acţiuneaplanificată.

• Aliniaţi elementele de ecran cu ajutorul butoanelor sau prin meniul contextual.

În oglindă/ rotire

Elementele de ecran selectate, de tipul Grafică bitmap, pot fi afişate în oglindă pe axa orizontală sau verticală.

• Afişaţi elementele de ecran în oglindă cu ajutorul butoanelor sau funcţiilor Rotire verticală sau Rotire

orizontală din meniul contextual.

Micşorare/ mărire caractere

Elementele de ecran selectate, de tipul Text de semnalizare sau Text static, pot fi modificate în două trepteprin funcţiile Micşorare caractere respectiv mărire caractere. Aceste funcţii suportă următoarele limitări:

504

Vizualizare

• elementul de text pentru mărire trebuie să fie plasat la o distanţă suficient de mare faţă de margineainferioară a ecranului,

• în cazul mai multor elemente de ecran selectate trebuie să intre în discuţie numai elemente de text.

• Micşoraţi sau măriţi caracterele elementelor de ecran cu ajutorul butoanelor sau funcţiilor din meniul

contextual.

Rotire imagine cu 90 de garde la stânga / dreapta

Elementele de ecran de tipul Grafică bitmap se pot roti cu câte 90 de garde la stânga sau la dreapta.

• Rotiţi elementele de ecran cu ajutorul butoanelor sau al funcţiilor Rotire la stânga sau Rotire la dreapta

din meniul contextual.

Aliniere pe orizontală / verticală

Dacă aţi selectat trei sau mai multe elemente de ecran, le puteţi alinia orizontal sau vertical. Editorul de ecranecalculează distanţa dintre elementele selectate şi o divizează în mod egal. Elementele de ecran selectate suntapoi aliniate orizontal sau vertical cu spaţii echidistante. Distanţa până la margini nu este luată în calcul şiastfel nu este modificată după apelarea uneia dintre aceste funcţii. Elementul de ecran de referinţă nu esteimportant în cadrul acestor funcţii.

• Selectaţi cel puţin trei elemente de ecran şi aliniaţi-le cu ajutorul butoanelor sau al funcţiilor din meniul

contextual astfel încât să existe o distanţă egală între acestea.

Deplasarea mai multor elemente de ecran selectate în cadrul ecranului

• Deplasaţi cursorul mouse-lui pe unul dintre elementele de ecran selectate.

Acesta ia forma unei cruci.

• Deplasaţi acum elementele de ecran, apăsând butonul mouse-lui, în interiorul ecranului.

Elementele de ecran selectate păstrează distanţa setată între ele.

Lăţime / înălţime egală

505

Elementele de ecran selectate pot fi aliniate pe aceeaşi lăţime şi înălţime, dacă aceste funcţii se orientează înfuncţie de elementul de referinţă. Dacă unul dintre elementele de ecran selectate este un element text, funcţia"Înălţime egală" nu vă stă la dispoziţie din următorul motiv: La tipul Text de semnalizare şi Text static nu puteţi edita elementul respectiv caracterele liber, ci treptat pedouă dimensiuni.

Aliniaţi elementele de ecran cu ajutorul butoanelor sau prin meniul contextual pe lăţimea şi înălţimea egale.

Lipirea elementelor de ecran copiate şi poziţionarea acestora pe aceleaşi coordonate

Elementele de ecran, pe care le-aţi preluat în zona tampon de memorie şi le-aţi lipit într-un alt ecran, suntplasate pe exact aceleaşi coordonate ca în ecranul iniţial.Elementele de ecran, pe care le-aţi preluat în zona tampon de memorie şi le-aţi lipit în acelaşi ecran, suntplasate pe coordonate uşor modificate, pentru ca elementul de ecran iniţial să nu fie complet acoperit. Prin intermediul funcţiilor de aliniere puteţi alinia acum exact elementele de ecran iniţiale şi actuale.

Afişarea coordonatelor unui element de ecran

Coordonatele unui element din cadrul unui ecran sunt afişate pe bara de stare. Originea sistemului decoordonate al unui ecran este în colţul din stânga sus.Coordonatele iniţiale ale unui element de ecran se află de asemenea în acest colţ din partea stângă sus.Sunt posibile numai coordonatele pozitive.

Afişarea coordonatelor unui singur element de ecran selectat

506

Vizualizare

Prima pereche de coordonate din partea stângă indică poziţia elementului de ecran selectat (aici 0,0).Specificarea poziţiei indică deplasarea coordonatelor iniţiale ale elementului de ecran către originea sistemuluide coordonate.Numărul primei perechi de coordonate din partea stângă indică deplasarea de-a lungul axei X (orizontale), iarnumărul din partea dreaptă indică deplasarea de-a lungul axei Y (verticale).A doua pereche de coordonate, din partea dreaptă, indică lăţimea şi înălţimea elementului de ecran selectat(aici 35, 30 pixeli).

Afişarea coordonatelor mai multor elemente de ecran selectate

Prima pereche de coordonate, din partea stângă, indică poziţia elementului de ecran selectat, care este situatcel mai aproape de coordonatele iniţiale ale ecranului (aici 2, 3). A doua pereche de coordonate, din parteadreaptă, indică lăţimea şi înălţimea tuturor elementelor de ecran selectate (aici 129, 55 pixeli). Dacă nu esteselectat nici un element de ecran, perechea de coordonate singulară indică poziţia cursorului mouse-lui.

Parametrizarea elementelor de ecran

• Faceţi un click stânga pe elementul ce se găseşte în cadrul ecranului.

Elementul este acum selectat, iar în fereastra Câmp de atribute sunt vizibile câmpurile de parametrizareaferente.Posibilităţile de parametrizare pentru fiecare element de ecran sunt descrise în paragrafele corespunzătoare şisunt vizibile prin intermediul link-urilor menţionate mai sus.

13.2.1.3. Controlul ecranelor

Controlul ecranelor vă facilitează crearea unei relaţii de dependenţă între ecranul de afişat pe display-ul MFD şio valoare de proces.

Astfel stabiliţi o variabilă, de a cărei valoare numeircă depinde în timpul funcţionării care dintre ecranelegenerate de dumneavoastră este afişat. Modul de funcţionare Controlul ecranelor corespunde funcţionalităţiidisponibile până acum a aparatelor cu numărul de versiune 01. Acest mod este preponderent adecvat pentruafişarea situaţiilor de alarmă.

Începând cu versiunea EASY-SOFT 6 şi cu utilizarea unui aparat cu numărul versiunii 05 dispuneţi deposibilitatea suplimentară se a afişa automat mai multe ecrane unul în după celălalt, într-un interval de timp fixde 4 secunde. Întotdeauna într-un anumit moment este doar un ecran vizibil.Acest mod de funcţionare Derulare ecrane corespunde conceptului derulării modulelor de text pe display-ulaparatelor easy.

Dacă utilizatorul activează un mod de introducdere sau de selecţie, derularea ecranelor este întreruptă. Acelaşilucru este valabil dacă ecranul actual selectat necesită o parolă. Numai după întoarcerea în modul de afişare sepoate continua derularea ecranelor.

507

Cartela de indexare Controlul ecranelor

• Comutaţi în registrul Controlul ecranelor.

Modul de funcţionare Controlul ecranelor

Date generale

Acest mod de funcţionare este presetat din fabrică. Dacă este cazul îl selectaţi prin opţiunea Controlulecranelor.

Controlul ecranelor facilitează comutarea controlată prin program către un alt ecran, în funcţie de o valoare deprocesare. Pentru aceasta, setaţi o variabilă de conectare.

După ce aţi generat ecranele necesare, eforturile dumneavoastră de proiectare se reduc la:

1. selectarea unei variabile de conectare, a cărei valoare numerică este aişată de ecranul alocat pedisplay-ul MFD.

2. alocarea valorii variabilei şi a ecranului de afişat în lista valorilor de comandă.

3. selecţia posibilă a opţiunii Comutare, în catul în care comutarea ecranelor necesită o situaţie dealarmă. De exemplu, o introducere de valori deja începută ar fi întreruptă în acest caz.Fără activarea acestei opţiuni comutarea ecranelor s-ar realiza numai după terminarea introducerii.

Selecţia unei variabile de conectare

Câmpul de grupuri Tip de variabile

În câmpul de grupuri Tip de variabile selectaţi tipul dintre byte, word şi dword şi astfel domeniul de valori alvariabilelor de conectare.

• Selectaţi mai întâi tipul de variabile.

Câmpul de grupuri Variabilă de conectare

• Selectaţi operandul, care serveşte drept variabilă de conectare.

• Determinaţi operandul prin lista Operand şi număr.

• La utilizarea unui modul funcţional, selectaţi în lista Parametri FB o ieşire/intrare de modul funcţional.

Tipul variabilei Conectare posibilă prin: Domeniu valori

Byte

Marker local MB1–MB96,

Marker de la distanţă *1MB1–1MB80 0-255

508

Vizualizare

Word

Marker local MW1–MW96,

Marker de la distanţă *1MW1–1MW40,

Intrări/ieşiri analogice ale aparatelor

0-65535

DWord

Marker local MD1–MD96,

Marker de la distanţă *1MD1–1MD20,

Intrări/ieşiri de modul funcţional

–2147483648 până la+2147483647

* Markerii participantului de la distanţă

Tabel: Domeniul de valori al variabilelor de conectare în funcţie de tipul de variabile parametrizate

Alocarea valorii variabilelor şi a ecranului de afişat

Efectuaţi alocarea în tabelul Lista valorilor de comandă. Numărul şi ordinea ecranelor în lista valorilor decomandă corespund cu numărul şi ordinea ecranelor, pe care le-aţi stabilit în tabelul de parametrizare, dinregistrul ecrane.

Comanda Valoare ecran

1 Da 33 ecran 1

2 Da 66 ecran 2

3 Da 132 ecran 3

4

Lista valorilor de comandă pentru modul de funcţionare Comandă ecrane.

• Faceţi click în interiorul rândului cu ecranul dorit, în câmpul coloanei Comandă şi selectaţi Da, pentru astabili o valoare pentru ecranul înscris pe acest rând.

• Ulterior, în câmpul coloanei Valoare introduceţi valoarea numerică, care trebuie să fie afişată de ecranulaferent pe display.

• Efectuaţi această parametrizare pentru toate ecranele necesare.

Pentru aceasta trebuie să alocaţi fiecărui ecran, care trebuie să fie comandat, o valoare explicită.

Indicaţie: Valoarea de control pentru comutarea ecranelor trebuie să fie stabilă pentru cel puţin 200 ms,astfel încât comutarea să se desfăşoare în siguranţă.Dacă în timpul funcţionării variabila de conectare conţine o valoare, care nu a fost setată ca valoare decomandă, este reprezentat în continuare ultimul ecran afişat.

Opţiunea Comutare obligatorie

Prin opţiunea Comutare obligatorie determinaţi care dintre cele două comenzi posibil simultane trebuie să fieexecutate de aparatul MFD.

Depinde de aplicaţia dumneavoastră modul în care trebuie să priorizaţi executarea comenzii.

509

În general este valabil că la activarea opţiunii Comutare este întreruptă imediat orice comandă iniţiată deaparatul MFD, dacă starea varibilelor de cuplare permite acest lucru. De exemplu, se întrerupe o introducere devalori, o macrocomandă pentru prelucrarea funcţiilor după o apăsare a unei taste funcţionale sau o introducerede parolă.

În caz contrar, fără activarea opţiunii Comutare aparatul MFD aşteaptă până la încheierea comenzii şi abiaatunci comută la noul ecran.

Situaţia descrisă în continuare este menită să explice modul de funcţionare:

• Un ecran conţine de exemplu un element de editare Introducere valori, prin care utilizatorul poateoferi valori numerice de referinţă privitoare la durată. Pentru introducerea valorii de procesare el arenevoie de tastele cursor ^ şi v ale aparatului MFD. Această introducere manuală de valori necesită unanumit timp.

• Suplimentar aţi setat o variabilă de conectare, prin care programul MFD poate comuta la un alt ecran.

• În timpul funcţionării aparatului MFD se execută comanda de comutare a ecranelor în momentulintroducerii manuale.

• Aţi activat opţiunea Comutare, pentru ca o posibilă modificare de stare importantă să se afişeze directprintr-un nou ecran.

În acest caz, aparatul MFD comută imediat la noul ecran şi întrerupe introducerea de valori. Ultima variabilăvalabilă este memorată.

Indicaţie: Vă rugăm să reţineţi în cadrul programului că o prelucrare a unei macrocomenzi este întreruptă decomutarea ecranului. De exemplu, trebuie să reţineţi că în cadrul schemei de conexiuni o blocare este anulatăprintr-o variabilă booleeană şi atunci când a avut loc o cumutare a ecranului controlată de program.

• Selectaţi opţiunea Comutare, dacă aparatul MFD trebuie să comute imediat la noul ecran şi să întrerupăcomanda începută sau

• Dezactivaţi opţiunea Comutare, dacă aparatul MFD trebuie să închidă comanda începută şi să comute pecât posibil temporizat la noul ecran.

Modul de funcţionare Derulare ecrane

Date generale

Acest mod de funcţionare se poate selacta prin activarea opţiunii Derulare ecrane.

După ce aţi generat ecranele necesare, eforturile dumneavoastră de proiectare se reduc la:

1. selecţia unei variabile de conectare, ai cărei biţi individuali sunt afişaţi sau mascaţi de ecraneleaferente prin reprezentarea de derulare pe display-ul MFD.

2. alocarea poziţiei bit şi a ecranului de afişat în lista valorilor de comandă.

510

Vizualizare

Se efectuează o »derulare« pe display-ul MFD dacă au fost deblocate mai multe ecrane pentru acest mod defuncţionare. Deblocarea se realizează printr-un bit setat în cadrul variabilei de conectare stabilite dedumneavoastră.

Un astfel de bit are astfel funcţia unei intrări Enable pentru afişarea ecranul legat de acestă poziţie bit. Dacă unbit "ecrane" a preluat starea »1«, ecranul conectat participă la derulare.

Biţi8 Biţi1

1 0 0 0 1 1 0 0

MSB LSB

MSB = bitul cu valoareamaximă

LSB = bitul cu valoarea minimă

Exemplu:

Conţinutul unei variabile de conectare de tipul byte, prin care au fostpreluate în derulare al treilea, al patrulea şi al optulea ecran din listavalorilor de comandă.

Ordinea ecranelor ce se derulează

Nu există o prioritizare pentru ordinea ecranelor ce se derulează!

Ordinea derulării corespunde ordinii ecranelor din lista valorilor de comandă.

Ordinea ecranelor în lista valorilor de comandă corespunde cu ordinea ecranelor, pe care le-aţi stabilit întabelul de parametrizare, din registrul ecrane.

Dacă doriţi să modificaţi ordinea ecranelor, trebuie să reordonaţi ecranele din tabelul de parametrizare.

Dacă nu este setat un bit "ecrane", se păstrează ultimul ecran afişat.

Indicaţie: Numai dacă nu este setat nici un bit "ecrane", sunt active funcţiile tastelor, care trebuie sădeclanşeze o comutare de ecrane.O excepţie este reprezentată de funcţia tastelor Selecţie eleent de ecran, deoarece se comută simultan înmodul de introducere şi se întrerupe derulrea.

Selecţia unei variabile de conectare


În câmpul de grupuri Tip de variabile selectaţi tipul dintre byte, word şi dword şi astfel numărul biţilorconectabili.


Câmpul de grupuri Variabilă de conectare

• Selectaţi operandul, care trebuie să fie utilizat drept variabilă de conectare.

511


• La utilizarea unui modul funcţional, selectaţi în lista Parametri FB o ieşire/intare de modul funcţional.

Tipulvariabilei

Conectare posibilă prin:Numărul bitului conectabil

(ecrane reprezentabile, derulabile)

Byte


Marker de la distanţă *1MB1–1MB80 până la 8 ecrane

Word



Intrări/ieşiri analogice ale aparatelor

până la 16 ecrane

DWord



Intrări/ieşiri de modul funcţional

până la 32 ecrane

* Markerii participantului de la distanţă

Tabel: Numărul ecranelor reprezentabile, derulabile în funcţie de tipul de variabile parametrizat.

Alocarea poziţiei bit şi a ecranului de afişat

512

Vizualizare

Lista valorilor de control

Numărul şi ordinea ecranelor în lista valorilor de comandă corespund cu numărul şi ordinea ecranelor, pe carele-aţi stabilit în tabelul de parametrizare, din registrul ecrane.

• Faceţi click în câmpul dorit din conloana Comandă şi selectaţi Da, pentru a prelua în derulare ecranelelegate de această poziţie bit.

Comanda Bit ecran

1 Nu 1 ecran 1

2 Nu 2 ecran 2

3 Da 3 ecran 3

4 Da 4 ecran 4

5 Nu 5 ecran 5

6 Nu 6 ecran 6

7 Nu 7 ecran 7

8 Da 8 ecran 8

Lista valorilor de comandă pentru modul de funcţionare Comandă ecrane.

În acest exemplu sunt preluate în derulare al treilea, al patrulea şi al optulea ecran.

Cauzele pentru reprezentările neaşteptate e fundal gri din lista valorilor de comandă - ca urmare a unei utilizăriulterioare a tipului de variabile - sunt explicate în Condiţii excepţionale din reprezentarea tabelelor.

13.2.1.4. Protecţia ecranului cu parolă

Autentificarea accesului la o instalaţie, care este comandată prin aplicaţia de vizualizare, poate fi reglementatăprin protecţia cu parolă. Pentru aceasta, asiguraţi cu o parolă un ecran , în care de exemplu aţi alocat funcţiitastelor funcţionale ale aparatului sau puteţi modifica parametrii instalaţiei prin introducere de valori

Puteţi introduce şi activa individual 1 până la 3 parole. Prin gradarea numărului de parole, puteţi realiza oierarhie a utilizatorilor cu autorităţi diferite.

Dacă activaţi numai o parolă, de ex. PW-1, poate avea acces la ecran numai utilizatorul, care cunoaşte parolarespectivă.

Dacă activaţi trei parole, PW-1 până la PW-3, pot avea acces la ecran până la trei utilizatori.

Aici îi este suficientă utilizatorului o singură parolă valabilă. Nu trebuie să cunoască celelalte două parole.

În continuare puteţi seta un interval de logout. În timpul acestuia rămâne valabilă o introducere de parolăcorectă şi este posibil un acces la ecran. În cadrul acestei perioade de timp, pot fi îndeplinite mai multe sarciniale utilizatorului, fără a fi necesară o nouă introducere a parolei.

513

Indicaţie: Această protecţie prin parolă nu trebuie să fie confundată cu parola de protecţie a sistemului, careeste valabilă pentru apelarea funcţiilor meniului de sistem.

Introducerea unei parole pentru protecţia ecranelor şi activarea apelării parolei se efectuează în registrul Paroledescris mai jos.

Activaţi protecţia prin parolă - separat pentru fiecare ecran - printr-un Da în câmpul PW-x al tabelului deparametrizare Şabloane. Din fabrică, nu este setată nici o interogare a parolei.

Nume Pornire PW-1 PW-2 PW-3 Dupa anulareintroduceti PW

1 o ecran 1 Da

2 ecran 2

Tabel de parametrizare Şabloane

Cartela de indexare Parole

În registru observaţi tabelele de parametrizare Parole şi Interval de logout, cât şi caseta de control Interogareaparolei.

Interogare parola activa

Dacă dezactivaţi această funcţie, puteţi introduce şi salva parole în proiectul EASY-SOFT, care permit punereaîn funcţiune dar fără introducere de parolă în funcţie de timp.Setările de parolă efectuate se păstrează în proiect, însă sunt încărcate în aparat numai atunci când activaţiaceastă funcţie.

Tabel de parametrizare Parole şi interval de Logout

Prin intermediul tabelului de parametrizare, alocaţi pentru fiecare ierarhie de utilizatori câte o parolă şi opţionalun interval de Logout în minute.

514

Vizualizare

Parole Timp Logout [min]

Parola-1 0 0

Parola-2 0 0

Parola-3 0 0

Tabel de parametrizare Parole şi interval de Logout

Câmpul de introducere Parole

Parole valabile:

Număr zecimal format din 5 poziţii 1 – 99999, fără litere.

Un »0« reprezintă o parolă ştearsă. O modificare ulterioară a parolelor pentru aparatul MFD nu este posibilă!

Câmp de introducere Interval de logout [min]

Prin intervalul de logout puteţi stabili un interval în minute, în cadrul căruia introducerea unei parole corecterămâne valabilă. În cadrul acestei perioade de timp, pot fi îndeplinite mai multe sarcini ale utilizatorului, fără afi necesară o nouă introducere a parolei.

Un interval de Logout de »0« minute semnifică faptul timpul de valabilitate a parolei nu a expirat. Autorizareaaccesului utilizatorului la ecranul actual, survenită după introducerea acestei parole, rămâne valabilă până laurmătoarea comutare în modul de funcţionare STOP a aparatului.

515

Limitele pentru intervalul de logout Valoare în minute

Interval de logout cu autorizarea permanentă a accesului 0

Interval de logout cu autorizarea limitată a accesului 1…255

Indicaţie: Elementul de tastatură Logout parolă îi facilitează utilizatorului derularea intervalului de Logout prinapăsarea unei taste.

Introducerea efectuată de utilizator în aparatul MFD

La versiunile anterioare ale EASY-SOFT conceptul de parolă prevede mai întâi o interogare, dacă utilizatoruldoreşte să iniţieze o introducere de parolă sau să acţioneze o tastă funcţională căreia i s-au alocat funcţii. Înacest moment, el se găseşte în ecran. Pentru aplicaţiile, la care un ecran protejat nu trebuie să fie vizibil, acestconcept nu este suficient.

Începând cu versiunea EASY-SOFT 6 şi cu utilizarea unui aparat cu versiunea nr.05, interogarea paroleiintervine la comutarea în ecranul protejat. Până la introducerea parolei corecte acest ecran rămâne invizibil.

Interogarea intervine numai dacă după dezactivarea anterioară a expirat intervalul de logout pentru parolă.

Indicaţie: Pentru interogare nu are nici o importanţă dacă comutarea în ecranul protejat din schema deconexiuni (prin comanda ecranelor) este declanşată sau s-a realizat prin intermediul utilizatorului (prinacţionarea tastelor).

Interogarea parolei se realizează în »fereastra de introducere a parolei«.

Imagine: Fereastra de introducere a parolei

Pentru modificarea valorii unui element de introducere al ecranului, utilizaţi tastele cursor < > ^ sau v , tastaOK şi tasta ESC ale aparatului MFD.

516

Vizualizare

Pe rândul 2 este preselectată printr-un »0« poziţia simbolizată de introducere.

• Utilizatorul introduce cifra (1 - 9), pentru fiecare poziţie utilizată, cu ajutorul tastei »cursor sus«. Poziţia respectivă din parolă este selectată prin tastele »cursor dreapta/stânga«.

• O introducere corectă se închide cu tasta OK. Apoi este afişat ecranul dorit.

• Introducerea parolei poate fi anulată cu tasta »ESC«, însă accesul rămâne blocat. După anulare, esteafişat ecranul dorit, dacă a fost stabilit un ecran alternativ.

După introducerea unei parole incorecte, repetarea este posibilă de un număr nelimitat de ori. Introducereaparolei poate fi întreruptă cu tasta »ESC«, însă accesul rămâne blocat.

Efectuarea sistematică a unei introduceri de parolă de către utilizator

517

1

Introducere de către utilizator »comutare la altecran«

2

Funcţia Interogare parolă a fost activată înregistrul Parole?

3

ecranul este protejat cu parolă?

Activarea protecţiei cu parolă se realizează printr-un Da în câmpul PW-x al tabelului de

parametrizare Şabloane.

4

Introducerea de parolă este corectă şi a fostînchisă cu OK?

5

Introducerea de parolă a fost anulată cu ESC?

6

ecranul alternativ pentru cazul unei introducerieronate de parolă şi anularea ulterioară cu ESC au

fost setate?

7

Este afişat în continuare ecranul anterior.

Este posibilă o nouă introducere de parolă.

8

Este afişat ecranul alternativ.

9

Este afişat ecranul protejat.

10

y = da, n = nu

518

Vizualizare

13.2.2. Elemente grafice

13.2.2.1. Elementul de afişare ecrane »Bargraph«



MFD 05

Date generale

Prin elementul de afişare Bargraph (diagramă din bare) se pot afişa valori de proces analogice sau numericesimplu, în formă grafică. Valoarea de stare a varibilei de conectare este reprezentată de Bargraph ca o barămodificabilă, neagră pe display.

Bargraphul este scalabil liber, ca direcţie puteţi selecta stânga, dreapta, sus sau jos.

Valorile superioare sau inferioare cu posibilitate de definire sunt afişate intermitent de Bargraph la depăşire şiservesc la comanda sigură a procesului.

Mod de funcţionare

În cadrul elementului de afişare barele sunt comandate conform valorii varibilelor de conectare supravegheate.Elementul de afişare este afişat în general transparent.În consecinţă numai barele şi un posibil chenar suntvizibile pe display.

Valoarea minimă şi cea maximă

Barele sunt comandate la amplitudinea minimă sau maximă, dacă valoarea variabilei ajunge la valoareaminimă sau cea maximă setate de dumneavoastră. Valoarea minimă [min] şi cea maximă [max] se setează înregistrul Domeniu de valori/Reprezentare.

La atingerea valorii maxime bara umple domeniul complet al elementului de afişare. Când valoarea minimăeste atinsă, nu se afişează nici o bară.

Punct zero

În registrul menţionat puteţi stabili un punct zero pentru Bargraphe, în cadrul limitelor domeniului de valori. Înacest caz poziţia de start a barei în elementul de afişare corespunde cu suma dintre valoarea minimă şivaloarea-Punct zero. Dacă valoarea variabile este mai mică decât valoarea -Punct zero setată dedumenavoastră, bara se extinde în direcţia stabilită până la atingerea valorii minime.

Poziţie de start

519

<= (direcţie ) =>

Valoare [min] Punct zero Valoare [max]

Informaţii despre modificarea reprezentării

Despre modificarea reprezentării Intermitent puteţi oferi uitlizatorului informaţii suplimentare. Pe baza uneicomparaţii interne a valorilor limită sau a unui semnal de declanşare, puteţi efectua modificarea reprezentării.

Scalarea elementului de afişaj

Premisă:

În ecranul actual aţi introdus elementul de afişare de prelucrat şi l-aţi selectat pentru prelucrareaulterioară.

• Aduceţi elementul de afişre în poziţia dorită. Aliniaţi-l cât mai la stânga, deoarece necesitaţi lăţimea totalăde afişare.

• Selectaţi dimensiunea dorită a caracterelor prin funcţia Zoom.

Parametrizarea elementului de afişaj

Cartela de indexare Variabilă de conectare


520

Vizualizare

În câmpul de grupuri Tip de variabile selectaţi tipul dintre byte, word şi dword şi astfel domeniul de valori alvariabilelor de conectare.


Astfel se efectuează o preselectare a variabilelor de conectare disponibile.

Câmpul de grupuri Variabilă

Aici determinaţi variabilele de conectare, a căror valoare trebuie să modifice conţinutul elementului de afişajBargraph.

Legatura peste

• Selectaţi operandul, care trebuie să fie utilizat drept variabilă de conectare.


• La utilizarea unui modul funcţional, selectaţi în lista Parametri FB o ieşire/intare de modul funcţional.


Byte Markeri locali MB1–MB96 0-255

Word


Intrări/ieşiri analogice ale aparatelor0-65535

DWord


Intrări/ieşiri de modul funcţional–2147483648 până la

+2147483647

Tabel: Variabilă de conectare în funcţie de tipul de variabile parametrizate

Cartela de indexare Domeniu de valori/Reprezentare

În acest registru setaţi un domeniu de valori pentru valoarea de proces. Suplimentar, puteţi scala aici valoareade proces şi genera astfel o reprezentare lizibilă.

Câmpul de grupuri Domeniu de valori

Prin convenirea domeniului de valori limitaşi domeniul reprezentabil al valorii variabilei de conectare. Pentruaceasta utilizaţi parametrii [min] şi[max]. Valoarea minimă şi cea maximă sunt limitele între care se poatedeplasa bara.

Parametru

Semnificaţie Domeniu valori

[min]Limita inferioară a domeniului de valori şi cea mai mică

valoare de proces.(În funcţie de tipul variabilelor de conectare).

Valori minime:

Byte şi word = 0

DWord = -2147483648

521

[max]Limita superioară a domeniului de valori şi cea mai mare

valoare de proces (În funcţie de tipul variabilelor deconectare)

Valoare maximă:

Byte = 255

Word = 65535

DWord = +2147483647

Câmpul de grupuri Punct zero al Bargraphelor

Prin convenirea unui punct zero, pe care aparatul îl formează ca sumă între valoarea minimă şi valoarea-Punctzero, deplasaţi poziţia de start a barei. Aceasta poate oscila în elementul de afişare şi în direcţia opusă.

• Parametrizaţi, în cadrul limitelor domeniului de valori convenit, o valoare pentru punctul zero.

Câmpul de grupuri Direcţie

Ca direcţie a barei, mai precis deplasarea de la afişarea valorii minime la cea a valorii maxime, puteţi selectastânga, dreapta, sus sau jos.

Caseta de control Bargraph este afişată intermitent

La activarea opţiunii, bara începe să fie afişată intermitent, dacă intervine un eveniment definit dedumneavoastră. Evenimentul poate fi declanşat prin comparaţia internă a valorilor limită sau printr-un semnalextern de declanşare. Această selectare se efectuează în câmpul de grupuri Înregistrare.

Câmpul de grupuri Înregistrare prin

- Comparare interna valori limita

- Intrare externă trigger

La activarea uneia dintre aceste opţiuni puteţi stabili în registrul Modificarea reprezentării (comparaţia internăde valori limită) / (trigger extern) valoarea limită sau un operand booleean ca semnal de declanşare.

522

Vizualizare

Caseta de control Afişare chenar

La opţiunea activată, elementul de afişare este reprezentat pe disply-ul aparatului cu chenar. Acest mod dereprezentare este adecvat pentru menţinerea Bargraphului vizibil şi atunci când bara dispare complet laatingerea valorii minime. Se poate renunţa la chenar, dacă Bargraphul este inserat în alt element de afişaresau de ex. trebuie să fie reprezentat cu un bitmap învecinat.

Caseta de control Afişare reper valoare limită

La modificarea reprezentării prin "comparaţia internă de valori limită" valorile de comparat pot fi opţionalafişate pentru direcţionare ca o linie subţire în colţul din dreapta ( conţinutul deja disponibil este astfelinversat). Această opţiune este justificată numai în combinaţie cu opţiunea Afişare chenar.

Dacă la modificarea activată a reprezentării selectaţi afişarea Bargraphului ca reper al valorii limită princomparaţia internă a valorilor limită, cât şi prin opţiunea Punct zero, trebuie să aveţi grijă la parametrizare cavaloarea de comparat a valorii limită inferioare să fie mai mică decât suma dintre valoarea minimă şi valoarea-Punct zero. În caz contrar utilizatorul poate interpreta cu greu reprezentarea.

Cartela de indexare Vizibilitate

Printr-o variabilă booleeană elementul de ecran poate fi vizibil sau invizibil în timpul funcţionării pe display-ulMFD.

• Selectaţi o variabilă booleeană pentru comutarea între reprezentarea invizibilă şi cea vizibilă.

Câmpul de grupuri Bit logic

Valoarea de stare a operandului booleean, pe care l-aţi setat pentru comutarea invizibil/vizibil, se poate inversaprin contactul normal deschis sau normal închis prin bitul logic.

Cartela de indexare Modificarea reprezentării (comparaţia internă a valorilor limită)/(trigger extern)

Comparaţia internă a valorilor limită

Câmpul de grupuri Valoarea limită superioară/valoarea limită inferioară

În cadrul unui domeniu de valori de proces de reprezentat, puteţi stabili o limită superioară şi una inferioară avalorii. O încălcare a acestor limite va fi semnalizată utilizatorului prin afişarea intermitentă a barelor.

Dacă selectaţi o variabilă în locul constantei, puteţi menţine cursive limitele pentru modificarea afişării în timpulfuncţionării..

Trigger extern

523

Câmpul de grupuri Modificarea reprezentării se realizează la

Starea intermitentă poate fi declanşată printr-o variabilă booleeană.

• Selectaţi o variabilă booleeană pentru activarea funcţiei Intermitent.

13.2.2.2. Elementul de afişare-ecrane »Afişare bit«



MFD 01

MFD 05, cu posibilitatea de a inversa elementul de afişare.

Date generale

Prin acest element de afişare-ecrane se poate afişa pe display starea de semnal a unei variabile booleene.

Mod de funcţionare

Elementul de afişare Afişare bit deţine o intrare, pe care o conectaţi cu o variabilă booleeană.Starea de semnalare a acestor variabile modifică afişarea elementului de ecran Afişare bit pe display-ul MFD dela o reprezentare pe întreaga suprafaţă, la una în chenar.


Dimensiunea elementului afişat se poate genera în trepte.

524

Vizualizare

Premisă:

În ecranul actual aţi selectat deja elementul de ecran pentru prelucrare.

• Aduceţi elementul de afişre în poziţia dorită

• Selectaţi dimensiunea dorită prin funcţia Zoom vertical şi orizontal. Pentru aceasta, faceţi click pe unpătrat de selectare al chenarului elementului şi trageţi elementul de ecran la dimensiunea doritămenţinând butonul mouse-lui apăsat.



În câmpul de grupuri Variabilă setaţi variabila de conectare booleeană pentru afişare.

• Selectaţi variabila de conectare


Valoarea de stare a operandului booleean, pe care l-aţi setat pentru o modificare a afişării »Stare activată« sau»Stare dezactivată«, se poate inversa prin contactul normal deschis sau normal închis prin bitul logic.



Cartela de indexare Modificarea afişării

Printr-o variabilă booleeană reprezentarea elementului de afişare pe display-ul MFD poate fi comutată de lanormal la inversat.

Cţmpul de grupuri Reprezentare

• Selectaţi aici dacă o reprezentare inversată trebuie să fie posibilă.

Activarea reprezentării inversate cauzează o negare suplimentară a stării de semnal reprezentate. mai precispe display-ul MFD este declanşată reprezentarea stărilor »1« şi »0«.

Câmpul de grupuri Conectare prin

525

Reprezentarea inversată se realizează în cazul în care conectarea este reală. Dacă nu este înregistrată nici oconexiune, atunci este afişat în mod normal elementul de afişare.

• Selectaţi o variabilă booleeană pentru reprezentarea inversată.


Valoarea de stare a operandului booleean, pe care l-aţi setat pentru o modificare a afişării, se poate inversaprin contactul normal deschis sau normal închis în logica binară.

13.2.2.3. Element de afişare-ecrane »Grafică bitmap«



MFD 01

Date generale

Elementul de afişare ecrane facilitează afişarea imaginilor proprii sau importate pe display-ul MFD. Afişarea şivizibilitatea pot fi influenţate în timpul funcţionării. Pentru modificarea reprezentării, conectaţi elementele degrafică bitmap cu variabile booleene.

Mod de funcţionare

Formatele grafice suportate sunt Windows-Bitmap-Format (bmp), formatul JPEG (jpg), formatul Tiff (tif) şiIcons (ico). Puteţi transforma formatele într-un format monocrom prin procedeul de transformare şi ulterior leputeţi salva.

526

Vizualizare

Poziţionarea şi scalarea elementului de introducere

• Trageţi un element de afişare Grafică Bitmap în ecran.Se dechide fereastra de dialog Selectare fişiere imagine.

• Selectaţi prin click stânga fişierul imagine salvat . Acesta apare în Previzualizare activată.

• Pentru afişarea optimă a fişierului imagine respectiv selectaţi după caz din domeniul Tip de conversie unuldintre cele trei procedee de conversie oferite. Previzualizarea vă oferă o imagine a rezultatului conversiei. EASY-SOFT generează întotdeauna cea maibună grafică bitmap alb-negru pentru afişarea pe display-ul monocromatic MFD. Aşadar puteţi sprijiniEASY-SOFT prin optimizarea fişierului imagine.

• Acţionaţi butonul Deschidere. Grafica bitmap este afişată imediat în cadrul ecranului.

• Faceţi un click stânga pe elementul de ecran.

• Aduceţi elementul de ecran în poziţia dorită

• Selectaţi dimensiunea dorită a caracterelor prin funcţia Zoom. Prin funcţia Zoom diagonal se păstrează formatul imaginii elementului grafic iniţial.

Optimizarea fişierului imagine

Elementele grafice bitmap ocupă cel mai mare spaţiu dintre toate elementele de ecran, aşadar extind un ecranla maxim şi astfel pot contribui cel mai probabil la o redimensionare a memoriei de lucru. La generarea unuifişier imagine, puteţi optimiza nevoia de spaţiu de memorie după cum urmează:

• Reduceţi fişierul imagine la cea mai mică dimensiune posibilă. Imaginile trebuie să aibă în mod nornal odimensiune de 32 x 32 pixeli, pentru ca dumneavostră să puteţi utiliza luminozitatea optimă a afişajului.

• Prin intermediul programului de editare de imagini, de ex. Paint Shop Pro, diminuaţi adâncimea culoriifişierului imagine original la doi (afişare alb-negru) şi salvaţi-o apoi în formatul gif.

Parametrizarea elementului de introducere

Cartela de indexare Afişare


Modificarea afişării »Iluminare intermitentă« se realizează în cazul în care conectarea este reală.

• Selectaţi o variabilă de conectare booleeană pentru comutarea afişării bitmap între iluminareaintermitentă şi cea continuă.


Valoarea de stare a operandului booleean, pe care l-aţi setat pentru o modificare a afişării »Iluminareintermitentă«, se poate inversa prin contactul normal deschis sau normal închis prin bitul logic.

527

Câmpul de grupuri Fundal

Selectaţi aici dacă elementele bitmap trebuie să fie afişate cu fundal transparent sau opac.


Printr-o variabilă booleeană elementul de ecran poate fi vizibil sau invizibil în timpul funcţionării pe display-ulMFD.Astfel aveţi de exemplu posibilitatea să suprapuneţi mai multe elemente grafice bitmap de mari dimensiuni şisă le faceţi vizibile în funcţie de proces..

Opţiunea Afişare bitmap inversată

Aici selectaţi dacă elementele bitmap trebuie să fie afişate permanent inversate.

Previzualizarea elementelor grafice bitmap

În partea inferioară a ferestrei de dialog Selectare fişier imagine este afişată o previzualizare a fişieruluidumneavoastră actual , la opţiunea Previzualizare selectată în partea stângă a fereastrei . AceastăPrevizualizare vă facilitează eficienţa tipului de conversie selectat. Specificarea parametrilor, de ex. adâncimeaculorii, se bazează constant pe imaginea originală, însă nu se modifică nici după conversie.

13.2.2.4. Element de afişare ecrane »Bitmap de semnalizare«



MFD 05

Date generale

Prin acest element de afişare ecrane puteţi afişa diferite grafici bitmap, al căror conţinut depinde de starea uneivariabile. Elementul de afişare Bitmap de semnalizare serveşte la semnalizarea modificărilor de stare în cadrulpocesului. Pentru a face vizibile astfel de modificări, conectaţi bitmap-ul de semnalizare cu o variabilă (variabilăde conectare).

Toate bitmap-urile din cadrul unui element de afişare au aceeaşi dimensiune şi apar intermitent, comandate destarea variabilei, într-o poziţie constantă a ecranelor.

Astfel utilizatorul ia cunoştinţă explicit şi clar de starea de proces.

528

Vizualizare

Mod de funcţionare

Acest element are aceeaşi funcţionalitate ca şi elementul Text de semnalizare.

După ce aţi introdus valoarea de stare pentru variahbila conectată în tabelul de parametrizare, alocaţi-i bitmap-ul de semnalizare pentru afişare.

Grafica bitmap este afişată, dacă variabila conectată a preluat valoarea corespunzătoare.

Elementul de afişare poate fi reprezentat fie »opac« fie »transparent«.

În continuare, prin opţiunea »Intermitent« puteţi face vizibilă modificarea stării, prin intrarea externă trigger.


Premisă:


• Aduceţi elementul de afişare în poziţia dorită.

• Modificaţi elementul de afişare prin zoom la dimensiunea dorită.

Puteţi modifica dimensiunea treptat. Prin funcţia Zoom diagonal se păstrează formatul imaginii elementuluigrafic iniţial. Liniile diagonale intersectate din elementul de afişare, în reprezentarea ecranelor, şi din bitmap-ulimplicit simbolizează un bitmap gol.




În câmpul de grupuri Tip de variabile selectaţi tipul dintre bit, byte, word şi dword şi astfel domeniul de valorial variabilelor de conectare


Astfel se efectuează o preselectare a variabilelor de conectare utilizabile.

Câmpul de grupuri Variabilă

Aici determinaţi variabilele de conectare, a căror valoare trebuie să modifice conţinutul elementului de afişajBitmap de semnalizare.

529

Conexiune prin

• Selectaţi operandul, care trebuie să fie utilizat drept variabilă de setare.


• La utilizarea unui modul funcţional, selectaţi în lista Parametri FB o ieşire/intrare de modul funcţional.


Bit Operanzi booleeni, intrari/ieşiri booleene alemodulului funcţional 0/1


Word


Intrări/ieşiri analogice ale aparatelor0-65535

DWord


Intrări/ieşiri modul funcţional–2147483648 până la

+2147483647

Tabel: Variabile de conectare în funcţie de tipul de variabile parametrizate

Conectare prin operanzii booleeni:

În cazul în care conectaţi elementul de afişare cu un operand booleean, trebuie în general să plasaţi în fundaldouă elemente grafice bitmap. Câte unul pentru valoarea de stare »0« şi »1«. Un bitmap implicit nu estenecesar aici.

Conectarea prin operanzi byte, word şi dword

În cazul în care conectaţi elementul de afişare cu un oparand byte, word sau dword, puteţi introduce opţionalun bitmap implicit. Acest bitmap implicit este afişat întotdeauna când variabila ia o valoare, care substituie unbitmap nul.

Fără un bitmap implicit definit şi fără valori variabile definite, elementul de afişare este reprezentat astfel:

- ca suprafaţă albă, dacă aţi selectat ca fundal Opac,

- invizibil, dacă aţi selectat ca fundal Transparent.

Numărul maxim teoretic de valori de stare parametrizate este de 255. Pe baza spaţiului de memorie necesitatpentru bitmap, acest număr este limitat practic de memoria disponibilă pentru ecrane. Respectaţi şirecomandările din secţiunea Optimizarea fişierului imagine. Memoria disponibilă pentru ecrane vă estesemnalată pe bara de stare.

Cartela de indexare Tabel bitmap de semnalizare

530

Vizualizare

Prin acest tabel alocaţi fiecărei valori de stare a variabilei care trebuie să fie semnalată bitmap-ul desemnalizare de reprezentat. Valorile de stare introduse trebuie să fie clare,aşadar trebuie să fie utilizate osingură dată de dumneavoastră.

Valoare de stare ecran Comentariu

1 125

Imagine n

<Orice text până la 32 de caractere>,

(vezi denumirea imaginii din fabrică)

2 o 225

Imagine n+1

dto.

3 255

Imagine n+2

dto.

Tabelul de parametrizare al unui element de afişare Bitmap de semnalizare pentru o variabilă de setare de tipulbyte

• Mai întâi faceţi un click stânga în câmpul respectiv al coloanei Valoare de stare şi introduceţi valoareacorespunzătoare.

• Apoi faceţi un click stânga în câmpul respectiv din coloana Imagine.

Se dechide fereastra de dialog Selectare fişiere imagine. După ce le-aţi selectat şi aţi efectuat o comutare,imaginea este preluată prin apăsarea butonului Deschidere. Simultan în coloana Comentariu din acelaşi rândeste afişată denumirea imaginii.

EASY-SOFT avertizează dacă introduceţi o valoare de setare, care nu poate fi prelucrată cu tipul de variabileparametrizate sau dacă modificaţi ulterior tipul de ex. de la byte la bit. Pentru aceasta toate rândurile de tabelcu variabile de setare care nu pot fi modificate sunt acoperite cu un strat gri pentru afişarea indisponibilităţii.La reîntoarcerea ulterioară la un tip de variabile adecvate stratul gri dispare din nou. Aşadar nu trebuie săefectuaţi din nou operaţiunea de editare.

Câmpul de grupuri Bitmap implicit

Aici stabiliţi bitmap-ul implicit, care poate fi afişat oricând ulterior, dacă variabila preia o valoare, pentru care întabel nu se află în fundal nici un bitmap.

• Faceţi un click stânga în câmpul Imagine.

• Selectaţi, ca ma isus, fişierul imagine pentru reprezentarea implicită a elementului de afişare.



• Selectaţi o variabilă booleeană pentru comutarea între reprezentarea invizibilă şi cea vizibilă.

531



Cartela de indexare Afişare

Printr-o variabilă booleeană reprezentarea elementului de afişare pe display-ul MFD poate fi comutată de lanormal la invers intermitent.


Reprezentarea intermitentă se realizează în cazul în care conectarea este reală. Dacă nu este înregistrată nici oconexiune, atunci este afişat în mod normal elementul de afişare.

• Selectaţi o variabilă booleeană pentru reprezentarea intermitentă.


Valoarea de stare a operandului booleean, pe care l-aţi setat pentru o modificare a afişării »Iluminareintermitentă«, se poate inversa prin contactul normal deschis sau normal închis prin bitul logic.

Câmpul de grupuri Fundal

Selectaţi aici dacă elementele bitmap trebuie să fie afişate cu fundal transparent sau opac.

532

Vizualizare

13.2.3. Elemente de semnalizare

13.2.3.1. Elementul de introducere ecrane »tasta blocabila«



MFD 05

Date generale

Prin acest element de introducere facilitaţi utilizatorului aparatului MFD, prin simpla apăsare a tastei OK,negarea stării unui operand booleean conectat sau a unei intrări booleene a unui modul funcţional.

Mod de funcţionare

Acest element are aceeaşi funcţionalitate ca şi funcţiile tastelor releului inversor.

Suplimentar, elementul de introducere este reprezentat pe display-ul MFD ca o casetă de control cu un textstatic alocat, în partea dreaptă.

În această casetă de control este reprezentată starea actuală a operanzilor printr-un simbol vizibil sau mascat.Apăsarea tastei OK are acelaşi efect ca şi un click într-o casetă de control.

»Text exemplu« şi starea afişată »0« în bitul logic parametrizat »Contact normal deschis«

»Text exemplu« şi starea afişată »1« în bitul logic parametrizat »Contact normal deschis«

»Text exemplu« şi starea afişată »1« în bitul logic parametrizat »Contact normal închis«

»Text exemplu« şi starea afişată »0« în bitul logic parametrizat »Contact normal închis«

Procedeul general pentru iniţierea introducerii de către utilizator.

În cadrul elementului de introducere selectat, acţionarea tastei OK cauzează direct modificarea stăriivariabilelor conectate, fără ca utilizatorul să trebuiască să comute în modul de introducere. Introducerea esteîncheiată automat prin apăsarea unei taste, iar aparatul MFD comută la următorul element de introducere, dacăeste disponibil.

533

Contrar faţă de alte elemente de introducere, nu mai este necesară o altă acţionare a tastei OK, pentru aîncheia introducerea.

Dacă modul de introducere este dezactivat prin apelarea funcţiei tastelor "Selecţie element de ecran", atuncimodificarea stării variabilei de setat este efectuată mai întâi prin acţionarea tastei OK. Cu ajutorul tastei ESC sepoate anula introducerea în acest caz.


Premisă pentru parametrizare:


Cartela de indexare Variabilă de conectare/ Inscripţionare

Conexiune prin

• Selectaţi variabila booleeană de conectare, a cărei stare trebuie să fie negată prin apăsarea tastei OK.

Ca variabilă de conectare, se consideră toţi operanzii booleeni ai schemei de conexiuni sau toate intrărilebooleene ale modulelor funcţionale utilizate în program.

Conectare prin operanzii booleeni

• Selectaţi operanzii în lista cu acelaşi nume

• Stabiliţi numărul operandului utilizat în lista Număr.

Conectare prin intrările modulului funcţional

• Selectaţi această variabilă de conectare, dacă starea unei intrări a modulului funcţional trebuie să fienegată prin apăsarea tastei OK.

• Stabiliţi modulul funcţionl urilizat pe baza selectării tipului în lista Operand şi numărul modulului în listaNumăr.

• Parametrizaţi o intrarea booleeană prin lista Parametri FB.

Operator

• Selectaţi din lista modulelor funcţionale cu o intrare booleeană, un modul necesar.

Numar

• Selectaţi, ca mai sus, numărul modulului funcţional pentru comutare.

Parametru-FB

• Selectaţi aici intrarea booleeană pentru comutare, dacă utilizaţi o variabilă de conectare Intrărilemodulului funcţional.

534

Vizualizare


Valoarea de stare a operandului booleean, pe care l-aţi setat pentru o modificare a afişării, se poate inversaprin contactul normal deschis sau normal închis prin bitul logic.

Câmpul de grupuri Inscripţionare

Text

Editaţi în acest câmp de editare textul dumneavoastră, în varianta respectivă de limbă. Textul poate cuprindepână la 16 caractere.

Selecţia limba

Aici stabiliţi cărei limbi îi este alocat textul de introdus.Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor.

Indicaţie:Un text editat de dumneavoastră este alocat automat limbii, care este selectată în câmpul Selecţialimbii.

Dacă doriţi să lucraţi numai cu o limbă standard şi nu aţi definit nici o limbă suplimentară, câmpul de selectareindică întotdeauna »Necunoscută«.


Prin variabila booleeană de cuplare, elementul de ecran poate fi comutat invizibil/ vizibil în cadrul ecranului.

Cartela de indexare Operabilitate

Accesul utilizatorului la elementul de introducere poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană.Astfel evitaţi modificările nedorite ale operanzilor în starea de funcţionare RUN.

Introducerea efectuată de utilizator în apataul MFD

535

Premisă pentru modificarea operanzilor cu acest element de introducere ecrane:

În ecranul actual, utilizatorul a selectat deja elementul de introducere comutat în modul vizibil pentrumodificarea operanzilor.

Prin intermediul variabilei de conectare booleeană utilizată aici, nu se poate accesa schema de conexiunisimultan prin scrire.

Aparatul MFD semnalizează acestă etapă, afişând în fundal elementul de introducere tasta blocabila invers,intermitent. Acest mod se poate părăsi din nou cu tasta ESC.

În cadrul elementului de introducere ecrane selectat, utilizatorul apasă tasta OK, negând operanzilor booleeniconectaţi şi părăsind modul de introducere. Modificarea stării îi este afişată pein intermediul casetei de control.

Aparatul MFD se găseşte din nou în elementul Mod de selecţie, care poate fi părăsit prin ESC.

Elementul de introducere Simulare

Procedeul general pentru reprezentarea ecranelor pe afişajul offline al unui aparat MFD este descris în Modulde afişare-Simulare.

13.2.3.2. Element de introducere ecrane »Câmp tastatură«

Se utilizeaza tastatură pentru


MFD 05

Date generale

536

Vizualizare

Ca tastatură este menţionat aici un element grafic pe un rând, prin care utilizatorul aparatului MFD poatemodifica valoarea unei variabile conectate (variabilă de setare).

Elementul de introducere descris aici Câmp tastatură cuprinde mai multe tastaturi, dintre care utilizatorul poateactiva întotdeauna numai una. Activarea unei tastaturi conduce automat la dezactivarea unui alt câmptastatură.

Elementul de introducere cuprinde între 2 şi 255 de tastaturi individuale. Cantitatea rezultă din tipul şi numărulde valori de setare, care le stabiliţi pentru această variabilă în tabelul câmpului de tastaturi. Fiecărei tastaturi îieste alocată o anumită valoare de setare.

Utilizatorul selectează tastatura de setat cu ajutorul tastelor cursor ^ v în etape individuale şi cu < > pe pagini.

Cu ajutorul tastei OK setează o tastatură, cu tasta ESC efectuează o anulare a introducerii.

Puteţi utiliza variabile de setare de tipul bit, byte, word sau dword.

Cu o variabilă de setare de tipul bit puteţi parametriza două tastaturi. O tastatură pentru valoarea de setare»0«, celălalt pentru »1«. Câmpul de tastaturi cuprinde două rânduri, cum se indică în următorul exemplu.

Exemplu:

Valoare de fixat Inscriptionare

1 0 Oprire motor 1

2 o 1 Start Motor 1

3

Tabel de parametrizare al unui câmp de tastaturi pentru variabila de setare de tipul bit

Pentru variabilele de setare de tipul byte, word sau dword puteţi parametriza până la 255 de tastaturi pecâmp.

Mod de funcţionare

537

Afişarea pe display

Pe display-ul MFD se afişează o tastatură pe un rând de afişare. Acest rând conţine textul static descriptiv cuun substitut presetat pentru un simbol grafic. În mod suplimentar, un simbol săgeată poate semnaliza dacăexistă şi alte rânduri de afişare nereprezentate.Simbolul grafic »săgeată« semnalează un tastatură ca »activat«, în timp ce un pătrat mic, negru simbolizeazăstarea »neactivat«.

Oprire motor 1 (tastatură inactivă)

Start Motor 1 (tastatură activă)

Afişarea pe display a unui câmp de tastaturi cu două rânduri pentru variabila de setare de tipul bit

Conform parametrizării dumneavoastră este afişat câmpul de tastaturi pe până la patru rânduri.Pentru o variabilă de setare conectată de tipul de date bit pot fi afişate maxim două rânduri de afişare, iarpentru tipurile byte, word sau dword maxim patru. Patru rânduri de afişare simultane sunt posibile numai dacăparametrizaţi dimensiunea normală a caracterelor.

La parametrizare, puteţi stabili, în cadrul tipului de date presetat, numărul rândurilor de afişare încă o dată prinmeniul contextual.

Dacă aţi parametrizat mai multe tastaturi care sunt reprezentabile ca rânduri de afişare, în ultima coloană deinscripţionare, în marinea dreaptă a display-ului, apare o săgeată îndreptată în jos şi/sau în sus.Aceste săgeţi indică utilizatorului în timpul modului de introducere, faptul că poate naviga printre tastaturileneafişate cu ajutorul tastelor cursor.

În modul de afişare aparatul MFD evaluează continuu starea variabilei de setare şi semnalează tastaturăulaferent ca activ prin intermediul bifei.

Indicaţie: Dacă aceste variabile de setare pot fi accesate şi din program prin scriere şi se poate prelua astfel ovaloare de stare, căreia nu îi este alocat nici un tastatură, atunci nu există nici un tastatură pe display careeste prevăzut cu o bifă.

Procedeul general pentru iniţierea introducerii de către utilizator.

538

Vizualizare

Scalarea elementului de introducere

• Aduceţi elementul de ecran în poziţia dorită Aliniaţi-l cât mai la stânga, pentru a acoperi cât mai multposibil lăţimea totală de afişare.

• Selectaţi, dacă este necesar, dimensiunea dublă a caracterelor prin zoom vertical sau prin butonul Mărire

caractere.

• În funcţie de numărul de lungimea textului, trageţi elementul de ecran prin funcţia Zoom orizontal până lalungimea necesară.

Dimensiunile caracterelor

La tipul Câmp de tastaturi, puteţi selecta elementul, respectiv caracterele succesiv în două dimensiuni.

Dimensiuni posibile ale caracterelor Numărul maxim al rândurilor/caracterelor

normal 4/14 (15)

dublat 2/6 (7)

Numărul rândurilor de afişare

La scalare puteţi stabili numărul de rânduri prin meniul contextual.

Faceţi un click dreapta în elementul de introducere din cadrul ecranului şi selectaţi Mai puţine rânduri sau Mai

multe rânduri.

Dacă aţi parametrizat mai multe tastaturi care sunt reprezentabile ca rânduri de afişare, în ultima coloană deinscripţionare, în marginea dreaptă a display-ului, apare o săgeată îndreptată în jos şi/sau în sus.

539



În ecranul actual aţi selectat elementul de introducere de prelucrat şi aţi editat tastatura necesară.

Cartela de indexare Variabilă de setare


În câmpul de grupuri Tip de variabile selectaţi tipul dintre bit, byte, word şi dword şi astfel domeniul de valorial variabilelor de setare.


Astfel se efectuează o preselectare a variabilelor de setare utilizabile.

Câmpul de grupuri Variabila de setat

Aici stabiliţi variabila de setare, a cărei valoare trebuie să fie modificată prin elementul de introducere Câmp detastaturi.

Legatura peste

• Selectaţi operandul, care trebuie să fie utilizat drept variabilă de setare.


• La utilizarea unui modul funcţional, selectaţi în lista Parametri FB o intare de modul funcţional.

Tipul variabilei Conectare posibilă prin Domeniu valori

Bit Intrările şi operanzii booleeni ai modululuifuncţional 0/1


540

Vizualizare

Word


Ieşirea analogică a aparatului0-65535

DWord


Intrările modulului funcţional–2147483648 până la

+2147483647

Tabel: Variabile de setare în funcţie de tipul de variabile parametrizate

Conectare prin operanzii booleeni:

Numărul rândurilor parametrizabile: 1 la 2.

Conectarea prin operanzii byte, word şi dword

Numărul rândurilor parametrizabile: 1 la 255.

Cartela de indexare Tabelul câmpului de tastaturi

În acest registru setaţi valoarea de setare şi imaginea pentru elementul de introducere.

Numărul valorii de setare necesare stabileşte cantitatea de tastaturi şi stfel de rânduri de tabel editabile.

Într-un rând al tabelului de parametrizare introduceţi valoarea de setare şi alocaţi-o unui text de inscripţionare.Aici puteţi genera textele suplimentare în limbi străine.Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor. Pentru aceasta aţi alocat limbilecorespunzătoare unuia dintre seturile de caractere Europa de Vest, Europa Centrală sau Chirilic.

• Aveţi grijă ca selecţia limbii să corespundă cu textul planificat.


• În coloana Către introduceţi valoarea zecimală, care trebuie să fie transferată către variabila de setare cuacest tastatură.

EASY-SOFT avertizează dacă introduceţi o valoare de setare, care nu poate fi prelucrată cu tipul de variabileparametrizate sau dacă modificaţi ulterior tipul de ex. de la byte la bit. Pentru aceasta toate rândurile de tabelcu variabile de setare care nu pot fi modificate sunt acoperite cu un strat gri pentru afişarea indisponibilităţii.La reîntoarcerea ulterioară la un tip de variabile adecvate stratul gri dispare din nou. Aşadar nu trebuie săefectuaţi din nou operaţiunea de editare.

• Editaţi textul dumneavoastră de inscripţionare în coloana Inscripţionare, în varianta de limbă setastă.

Valoare de fixat Inscriptionare

541

1 50 Decongelare

2 o 150 Biscuit

3 175 Alte

4 200 Pornire

5

Tabelul de parametrizare al unui câmp de tastaturi pentru variabila de setare de tipul word, operand ieşireanalogică aparat

Dacă doriţi să lucraţi numai cu o limbă standard şi nu aţi definit nici o limbă suplimentară, câmpul de selectareindică întotdeauna »Necunoscută«.Opţiunea de selectare din tabel indică rândul actual.

Tabelul conţine cel puţin două rânduri. Modul în care afişaţi mai puţine rânduri pe display-ul MFD este descris însecţiunea Numărul rândurilor de afişare.


• Faceţi click în câmpul de numerotare a rândului respectiv şi mutaţi-l în potiţia dorită menţinând butonulmouse-lui apăsat.

Decuparea, copierea sau ştergerea rândurilor din tabelul de parametrizare

• faceţi click în câmpul de numerotare al rândului respectiv şi efectuaţi acţiunea dorită prin meniulcontextual.


Prin variabila booleeană de conectare, elementul de introducere poate fi comutat invizibil/ vizibil în cadrulecranului.




Câmpul de grupuri Blocarea introducerii

Accesul utilizatorului la elementul de introducere poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană.Astfel evitaţi modificările nedorite ale variabilelor de setare în starea de funcţionare RUN.

542

Vizualizare


vezi mai sus


Premisă pentru modificarea operanzilor cu acest element de introducere ecrane:

Aparatul MFD se găseşte în afişarea ecranelor (modul de afişare). În ecranul actual, elementul de introducere este comutat vizibil şi comandabil.

Prin intermediul variabilei de conectare booleeană utilizată aici, nu se poate accesa schema de conexiunisimultan prin scriere.

• Prin apăsarea tastei OK, utilizatorul ajunge în modul de selecţie. Aparatul MFD îi semnalizează aceastăetapă, primul element Introducere de valori ce se găseşte în ecran fiind afişat invers pe un fundal iluminatintermitent. Acest mod se poate părăsi din nou cu tasta ESC.

• Dacă în cadrul ecranului se găsesc mai multe elemente de introducere, utilizatorul poate activa elementuldorit, în acestă etapă de introducere cu ajutorul tastelor cursor ^ v.

• După ce utilizatorul a selectat elementul de introducere Cîmp de tastaturi, apasă din nou tasta OK şiajunge în modul de introducere pentru primul respectiv ultimul tastatură selectat. Această tastatură esteafişată intermitent.

• Dacă în elementul de introducere se găsesc mai multe tastaturi, utilizatorul poate selecta obiectul dorit cuajutorul tastelor cursor.

• După aceasta, el apasă tasta OK pentru a treia oară. Astfel este descrisă variabila de setare cu valoareaalocată. Bifa indică tastaturăul activ. Alte tastaturi posibile, care trebuie să aibă acces la aceşti operanziprin scriere, sunt blocate până la o nouă introducere.

• Introducerea este încheiată cu tasta OK sau ESC.



13.2.4. Elemente de text

543

13.2.4.1. Elementul de afişare ecrane »Scris cursiv«



MFD 05

Date generale

Prin acest element de afişare pe un rând puteţi edita o bandă de text, cunoscută din emisiunile de ştiri TV.Caracterele sunt afişate continuu de la dreapta la stânga prin domeniul de afişare al elementului de afişare.

Mod de funcţionare

Elementul de afişare indică un text static, care poate cuprinde până la 63 de caractere. Spaţiile se numără ca şicaractere propriu-zise.

După afişarea ultimului caracter reprezentarea este continuată cu primul caracter.

Elementul de afişare poate fi comutat invizibil.

În continuare, puteţi activa reprezentarea intermitentă sau inversă a elementului de afişare prin intrareaexternă trigger.


544

Vizualizare

Premisă:


• Aduceţi elementul de afişare în poziţia dorită. Aliniaţi-l cât mai la stânga, deoarece necesitaţi lăţimeatotală de afişare.


caractere.

• Modificaţi elementul de afişare prin zoom orizontal la dimensiunea dorită.

Astfel puteţi edita elementul respectiv caracterele treptat în două dimensiuni.

Dimensiuni posibile ale caracterelor Numărul maxim al rândurilor/ caracterelor

normal 1/16

dublat 1/8

Editarea elementului de afişare

Cartela de indexare Scris cursiv

În această cartelă de indexare editaţi introducerea de text.

Aici puteţi genera textele suplimentare în limbi străine.Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor.



• Editaţi textul dumneavoastră cursiv în rândul Text, în varianta de limbă setată..



545





Lista Reprezentare

• Selectaţi aici dacă trebuie să se realizeze o afişare iluminată interemitent sau una inversă a elementuluide afişare.

Lista Conectare prin

Modificarea afişării se realizează în cazul în care conectarea este reală. Dacă nu este înregistrată nici oconexiune, atunci este afişat în mod normal elementul de afişare.

• Selectaţi un operand booleean sau un modul funcţional Intrare/Ieşire, care comandă modificareareprezentării dorită.



13.2.4.2. Element de ecran »Meniu ecrane«



MFD 05

Date generale

Prin elementul de introducere Meniu ecrane facilitaţi utilizatorului comutarea într-un alt meniu prin apăsareaunei taste în timpul funcţionării.Elementul de introducere este construit ca meniu. Toate ecranele până la maxim 255, pe care le-aţi introduspentru selectare în tabelul de parametrizare, pot fi răsfoite pe display în aceeaşi ordine verticală. Utilizatorulrăsfoieşte cu ajutorul tastei cursor până la ecranul dorit. Acesta este reprezentat în meniu printr-oinscripţionare, pe care aţi introdus-o în tabelul de parametrizare.

546

Vizualizare

Dacă utilizatorul trebuie să poată comuta la un ecran pornind de la oricare altul, atunci trebuie să utilizaţi înfiecare ecran elementul de introducere Meniu ecrane.

Indicaţie: Dacă aţi parametrizat în mod paralel pentru elementul de introducere o comutare de comandă aprogramului către un alt ecran, această comandă a ecranelor are prioritate. Aşadar elementul de introducerepoate fi utilizat numai în cazul în care comanda ecranelor referitoare la program este inactivă!


Premisa pentru scalare şi parametrizare:

În ecranul actual aţi poziţionat şi selectat deja elementul de introducere pentru prelucrare..

Elementul de introducere este reprezentat apoi cu dimensiunea normală a caracterelor. Numărul rândurilorreprezentate este scalabil.Elementul de introducere poate cuprinde până la patru rânduri, în funcţie de numărul de introduceri de ecran.Inscripţionarea pe un astfel de rând poate consta din până la 16 caractere.

Dacă elementul dumneavoastră de introducere cuprinde mai multe introduceri de ecrane decât rândurile de

editare alocate, editorul de ecrane indică acest lucru prin simbolul cu săgeţi ↑↓. În acest caz aceleaşi simbolurisăgeţi indică şi utilizatorului, în timpul funcţionării, posibilitatea scroll.

• Determinaţi numărul de rânduri prin butoanele Mai multe rânduri sau Mai puţine rânduri.



Cartela de indexare Tabelul meniului de ecrane

În tabelul de parametrizare puteţi edita cel puţin la fel de multe introduceri de ecrane, câte ecrane au fostalocate în aplicaţie (max. 255). Ordinea ecranelor în cadrul tabelului de parametrizare a acestui element deintroducere este aleatorie. Fiecare introducere de ecran constă din numele ecranului şi o inscripţionare editabilăliber. Această incripţionare este afişată pe display în timpul funcţionării.

Exemplu:

ecran Inscriptionare

1 <ecran a> Text de inscripţionare pentru ecranul a

547

2 o <ecran n> Ş.a.m.d.

3 <ecran x> Ş.a.m.d.

Tabel de parametrizare pentru introducerea de ecrane în elementul de editare Meniu ecrane

• Selectaţi în coloana ecran un ecran deja alocat, făcând click pe simbolul săgeată ▼.

• În mod alternativ, puteţi determina şi aici un nou nume de ecran, pentru care EASY-SOFT preia automatun nou ecran în administrarea ecranelor şi îl afişează în Prezentarea generală a ecranelor.

• Editaţi în coloana Inscripţionare denumirea pentru ecran.

Prin opţiunea din tabel, selectaţi rândul de prelucrat. În timpul editării este afişat rândul selectat în elementulde ecran.

Lista Selecţia limbii

În tabelul de parametrizare puteţi edita texte suplimentare în limbi străine.Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor. Pentru aceasta aţi alocat limbilecorespunzătoare unuia dintre seturile de caractere Europa de Vest, Europa Centrală sau Chirilic.

Indicaţie: Aveţi grijă ca selecţia limbii să corespundă cu textul planificat. Textul editat de dumneavoastră estealocat automat limbii, care este selectată în câmpul Selecţia limbii.







Accesul utilizatorului la elementul de introducere poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană.Astfel evitaţi modificările nedorite ale operanzilor în starea de funcţionare RUN.

548

Vizualizare


Premisă pentru comutarea ecranelor prin acest element de introducere ecrane :

În ecranul actual, utilizatorul a selectat deja elementul de introducere comutat în modul vizibil prinintermediul tastei OK.

Aparatul MFD semnalizează acestă etapă, afişând în fundal elementul de introducere invers, intermitent. Acestmod se poate părăsi din nou cu tasta ESC.

• În cadrul elementului de introducere ecrane selectat utilizatorul apasă din nou tasta OK, primul rând alelementului fiind iluminat intermitent.

• Prin tasta cursor, utilizatorul răsfoieşte meniul pe display, până la ecranul dorit. Şi acest mod poate fipărăsit prin tasta ESC.

• Printr-o nouă apăsare a atastei OK, utilizatorul selectează opţiunea meniului şi un nou ecran.

• Aparatul MFD afişează acum noul ecran, modul de introducere a fost părăsit.



13.2.4.3. Elementul de afişare-ecrane »Text de semnalizare«



MFD 01

MFD 05, cu seturi de caractere noi »Europa Centrală« şi »Chirilic«.

549

Date generale

Prin acest element de afişare ecrane puteţi afişa diferite texte, al căror conţinut depinde de starea uneivariabile. Un text de semnalizare serveşte la semnalizarea modificărilor de stare în cadrul pocesului. Pentru aface vizibile astfel de modificări, conectaţi textele de semnalizare cu o variabilă (variabilă de conectare). Untext poate cuprinde maxim 16 caractere.

Mod de funcţionare

Textul de semnalizare de reprezentat se generează într-un tabel de parametrizare, se alocă unei valori de stareşi se conectează cu o variabilă.

Un text de semnalizare este efişat, dacă variabila conectată a preluat o anumită valoare.

Exemplu:

Ca variabilă de conectare aţi selectat markerul word MW1 şi aţi introdus textul »Oprire motor 2« în legătură cuvaloarea zecimală de stare »200«.Dacă MW1 preia valoarea de stare 200 în funcţionare, display-ul MFD afişează textul »Oprire motor 2«.

Dacă variabila preia o valoare pentru care nu este editat nici un text, este afişat textul implicit

În plus, elementul de afişare trebuie să fie comutat în starea vizibilă şi nu trebuie să fie suprapus de un altelement de ecran.

Textul este afişat în limba pe care aţi parametrizat-o ca limbă de descărcare.

Dintre toate limbile proiectate aparatul MFD poate afişa în timpul funcţionării întotdeauna numai texte într-osingură limbă, limba de descărcare.


Premisă:



• Selectaţi dacă este necesar dimensiunea dublă a caracterelor prin funcţia Zoom vertical.


La tipul Text de semnalizare, puteţi selecta elementul, respectiv caracterele succesiv în două dimensiuni.

550

Vizualizare


normal 4/16

dublat 2/8

Editare şi parametrizare element de afişare


• Mai întâi setaţi, în funcţie de aplicaţia dumneavoastră, tipul variabilelor de conectare.

• Acum selectaţi operanzii efectivi.


Vă stau la dispoziţie cele patru tipuri diferite de variabile bit, byte, word şi dword, cu posibilităţile lor specificede conectare.Tipul variabilelor utilizate stabileşte, câte valori de stare poate prelua variabila. Astfel, tipul de variabilestabileşte şi câte texte de semnalizare diferite pot fi afişate prin intermediul elementului de ecran.

Tip devariabile Conectare posibilă prin

Numărul textelor desemnalizare diferite

într-o limbăDomeniu de valori

Bit

Operanzi booleeni şi

Intrări şi ieşiri

ale modulului funcţional

2

0 la 1

Byte


Marker de la distanţă *1MB1–1MB80 255 0 la 255

word



Intrări/ieşiri analogice

(locale şi de la distanţă)

255 0 la 65535

dword



Intrări şi ieşiri

ale modulului funcţional

255 –2147483648 până la+2147483647

* Markerele participantului de la distanţăTabel: Variabile de conectare pentru textele de semnalizare

551

Fiecare text de semnalizare poate fi editat în toate variantele de limbă, pe care le-aţi specificat în Prezentareagenerală a ecranelor. Teoretic pot exista 254 de limbi suplimentare.


Dacă utilizaţi tipul de variabile bit, puteţi inversa valoarea de stare setată pentru un text de semnalizare princontactul normal deschis sau normal închis prin bitul logic.

Cartela de indexare Texte de semnalizare

În acest registru editaţi textul de semnalizare în coloana cu acelaşi nume din tabelul de parametrizare. Aiciputeţi genera textele suplimentare în limbi străine.

Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor.Pentru aceasta aţi alocat limbilecorespunzătoare unuia dintre seturile de caractere Europa de Vest, Europa Centrală sau Chirilic.

Indicaţie: Seturile de caractere nou introduse Europa Centrală şi Chirilic pot fi utilizate numai dacă folosiţi unaparat MFD începând cu versiunea nr. 02.

În mod alternativ, puteţi exporta un text editat în limba naţională pentru traducere şi apoi să îl importaţi calimbă (limbi) străină(e).


În ferestra Câmp de atribute, este afişat un tabel de parametrizare cu coloanele Valoare de stare şi Text desemnalizare. În completare pentru coloana Valoare de stare este afişat tipul de variabile selectat dedumneavostră. În continuare, este afişată o listă pentru selectarea limbii şi un câmp de editare pentru textulimplicit


• În coloana Valoare de stare introduceţi valoarea zecimală, pentru care trebuie să fie afişat textul desemnalizare coespunzător pe display-ul MFD.

• Editaţi textul dumneavoastră de semnalizare în coloana Text de semnalizare în varianta de limbă setastă.

Valoarea de stare Text de semnalizare

1 100 Oprire motor 1

2 o 200 Oprire motor 2

3


552

Vizualizare

De asemenea, vă rugăm să acordaţi atenţie descrierii condiţiilor speciale ale afişării tabelului.

Indicaţie: Textele din Câmpul de atribute pot fi copiate, decupate şi lipite prin intermediul zonei tampon dememorie.

• Editaţi după caz un text implicit, dacă variabila poate lua valori nedefinite.

• Dacă este necesar, editaţi textul într-o limbă străină corespunzător pentru fiecare valoare a variabilei. Înprealabil trebuie să fi comutat în lista Selectarea limbii, a limba dorită.

Selectarea limbii:

Aici stabiliţi cărei limbi îi este alocat textul de semnalizare de introdus.Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor.

Indicaţie: Un text de semnalizare editat de dumneavoastră este alocat automat limbii, care este selectată încâmpul Selectarea limbii.

Dacă doriţi să lucraţi numai cu o limbă standard şi să nu definiţi nici o limbă suplimentară, câmpul de selectareindică întotdeauna »Necunoscută«.

Editarea textelor dependente de limbă

Premisă: În Prezentarea generală a ecranelor aţi setat pe lângă »Necunoscută« de exemplu şi »Olandeza«drept limbă suplimentară pentru afişarea de text.Această setare a fost efectuată în tabelul de parametrizare pentru cartela de indexare Limbă.

• Trageţi un element Text de semnalizare în ecran.

• Selectaţi limba »Olandeză« în lista Selectarea limbii.

• În coloana Valoare de stare introduceţi valoarea zecimală, pentru care trebuie să fie afişat textul desemnalizare coespunzător pe display-ul MFD.

• Editaţi textul dumneavoastră de semnalizare în coloana Text de semnalizare în varianta de limbă»Olandeză«.

În continuare, aţi selectat limba »Olandeză« drept limbă de descărcare în tabelul de parametrizare pentrucartela de indexare Limbă. La următoarea descărcare de program, această variantă de limbă este încărcată în aparatul MFD.

Indicaţie: Prin funcţia de Exportare puteţi transfera într-un tabel Excel elementele Text de semnalizareutilizate în ecran, pentru a continua traducerea şi pentru a prelua apoi noile texte prin funcţia de Importare înproiectul dumneavoastră.

Editarea textelor dependente de limbă cu caractere, care nu sunt disponibile pe tastatură.

553


Textul implicit:

Un text de semnalizare, care este afişat întotdeauna când variabila ia o valoare, substituie textul nul. Dacăacest câmp rămâne neocupat, sunt afişate spaţii.

Exemplu:

Ca variantă de conectare aţi selectat markerul word MW1 şi aţi poziţionat în fundal opt texte se semnalizarediferite, conectate cu valorile zecimale de stare de la 1 până la 8. Aţi introdus »Substitut« ca text implicit.

În timpul funcţionării variabila MW1 preia valoarea 255.În acest caz este afişat textul Substitut.




Lista Reprezentare

• Selectaţi aici dacă trebuie să se realizeze o afişare iluminată interemitent sau una inversă a textului desemnalizare.

554

Vizualizare


Modificarea afişării se realizează în cazul în care conectarea este reală. Dacă nu este înregistrată nici oconexiune, atunci este afişat în mod normal textul de semnalizare.




Condiţii speciale în afişarea tabelelor

Domeniul de valori valabil al unei variabile de conectare este limitat în mod normal de tipul acesteia.EASY-SOFT verifică editarea dumneavostră în coloana Valoare de stare şi împiedică o specificare, care nucorespunde cu tipul variabilelor de conectare. De exemplu, nu puteţi să editaţi nici o valoare de stare > 255, dacă aţi selectat tipul byte pentru variabila deconectare.

Dacă la început aţi selectat tipul word şi de exemplu aţi editat un text de semnalizare pentru valorile de stare100, 200, 300 şi 400, EASY-SOFT poate avertiza în cazul modificării ulterioare a tipului în byte.

În acest caz EASY-SOFT nu ia în calcul toate rândurile din tabel fără texte de semnalizare afişabile, însă lemarchează cu un fundal gri pe cele cu valori de stare invalide (aici 300 şi 400) la afişarea caracterului deinvaliditate. La întoarcerea ulterioară în tipul word dispare din nou stratul gri. Aşadar nu trebuie să efectuaţi dinnou operaţiunea de editare.

Acelaşi comportament este indicat şi de tabelul cu lista valorilor de activare.

555

13.2.4.4. Elementul de afişare ecrane »Text rulant«



MFD 05

Date generale

Prin acest element de afişare pe un rând puteţi afişa texte, care cuprind mai mult decât caracterele afişabile înmod normal pe un rând de display.

Mod de funcţionare

Elementul de afişare reprezeintă pe display toate introducerile de text, pe care le-aţi efectuat pe fiecare rând întabelul de parametrizare, consecutiv pe un rând de text.Pentru aceasta rândurile individuale din tabel suntmascate timp de două secunde. După ajungerea în ultimul rând din tabel, reprezentarea este continuată cuprima introducere de text.

Pentru fiecare element de afişare puteţi introduce până la 255 de rânduri de tabel cu câte maxim 16 caractere.

În continuare, puteţi activa reprezentarea intermitentă sau inversă a elementului de afişare prin intrareaexternă trigger.


Premisă:


556

Vizualizare

• Aduceţi elementul de afişre în poziţia dorită. Aliniaţi-l cât mai la stânga, deoarece necesitaţi lăţimea totalăde afişare.


caractere.

• În funcţie de numărul de lungimea textului, trageţi elementul de afişare prin funcţia Zoom orizontal pânăla lungimea necesară.


normal 1/16

dublat 1/8

Vă rugăm să aveţi grijă ca în cadrul dimensiunii duble a caracterelor să fie afişate numai opt caractere perândul de display.

Indicaţie: Dacă aţi selectat dimensiunea dublă a caracterelor, dar aţi editat 16 caractere pe un rând de tabel,ultimele 8 caractere ale fiecărui rând pot să nu fie afişate.

Editarea elementului de afişare

Cartela de indexare Text rulant

În acest registru editaţi introducerile de text pe fiecare rând din tabelul de parametrizare.

Aici puteţi genera textele suplimentare în limbi străine.Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor. Pentru aceasta aţi alocat limbilecorespunzătoare unuia dintre seturile de caractere Europa de Vest, Europa Centrală sau Chirilic.

Indicaţie: Aveţi grijă ca selecţia limbii să corespundă cu textul planificat. Textul editat de dumneavoastră estealocat automat limbii, care este selectată în câmpul Selecţia limbii.

• Editaţi textul dumneavoastră rulant în coloana Text în varianta de limbă setată.

Lista Selecţia limbii

557


Text

1 Acest Text

2 o aproximativ maxim

3 16 caractere pe

4 rând şi se derulează

5 pe o perioadă fixă

6 rând cu

7 rând

8 permanent!

9

Tabelul de parametrizare al unui text derulant

Opţiunea de selectare din tabel indică rândul actual. În timpul editării este afişat rândul selectat ASTFEL înelementul de ecran.


• Faceţi click în câmpul de numerotare a rândului respectiv şi mutaţi-l în potiţia dorită menţinând butonulmouse-lui apăsat.

Decuparea, copierea sau ştergerea rândurilor din tabelul de parametrizare

• Faceţi click în câmpul de numerotare al rândului respectiv şi alegeţi poziţia dorită.






558

Vizualizare

Lista Reprezentare

• Selectaţi aici dacă trebuie să se realizeze o afişare iluminată interemitent sau una inversă a elementuluide afişare.


Modificarea afişării se realizează în cazul în care conectarea este reală. Dacă nu este înregistrată nici oconexiune, atunci este afişat în mod normal elementul de afişare.




13.2.4.5. Elementul de afişare-ecrane » Text static«



MFD 01

MFD 05, cu seturi de caractere noi »Europa Centrală« şi »Chirilic« şiposibilitatea de a modifica vizibilitatea şi reprezentarea.

Date generale

Prin acest element de afişare ecrane se poate afişa un text fix. Un text poate cuprinde maxim 16 caractere.Textul de reprezentat se generează în câmpul Text al registrului Text static.Numai aici puteţi genera texte suplimentare, dependente de limbă, dacă selectaţi în prealabil limba dorită dinlista Selecţie limbă. Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor. Pentru aceasta aţialocat limbile corespunzătoare unuia dintre seturile de caractere Europa de Vest, Europa Centrală sau Chirilic.

În mod alternativ, puteţi exporta un text editat în limba naţională pentru traducere şi apoi să îl importaţi calimbă (limbi) străină(e).

Indicaţie: Seturile de caractere nou introduse Europa Centrală şi Chirilic pot fi utilizate numai dacă folosiţi unaparat MFD începând cu versiunea nr. 02.

559

Mod de funcţionare

Un text static este afişat întotdeauna, dacă rămâne vizibil şi nu este suprapus de un alt element de ecran.Textul este afişat în limba pe care aţi parametrizat-o ca limbă de descărcare.


Premisă:



• Selectaţi dacă este necesar dimensiunea dublă a caracterelor prin funcţia Zoom vertical.


La tipul Text static, puteţi selecta elementul, respectiv caracterele succesiv în două dimensiuni.


normal 4/16

dublat 2/8

Editare şi parametrizare element de afişare

Cartela de indexare Text static

În ferestra Câmp de atribute este afişat câmpul Text. În continuare, observaţi lista pentru selectarea limbii.


• În câmpul Text editaţi textul dumneavoastră static în varianta de limbă setată.

În cadrul elementului de ecran vizualizaţi textul introdus, cu condiţia să fie destul de mare.

560

Vizualizare

Indicaţie: Textele din Câmpul de atribute pot fi copiate, decupate şi lipite prin intermediul zonei tampon dememorie.

Selectarea limbii:

Aici stabiliţi cărei limbi îi este alocat textul static introdus.Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor.

Indicaţie: Un text static editat de dumneavoastră este alocat automat limbii, care este selectată în listaSelectarea limbii.

Editarea textelor dependente de limbă

Premisă:Pe lângă »necunoscut« aţi stabilit de exemplu »olandeza« ca limbă suplimentară pentru afişajul text.Această setare a fost efectuată în tabelul de parametrizare pentru cartela de indexare Limbă.

• Trageţi, aşa cum s-a indicat mai sus, un element de ecran Text static în cadrul ecranului.

• Selectaţi limba »Olandeză« în lista Selectarea limbii.

• În câmpul Text editaţi textul dumneavoastră static în varianta de limbă »Olandeză«.

În continuare, aţi selectat limba »Olandeză« drept limbă de descărcare în tabelul de parametrizare pentrucartela de indexare Limbă. La următoarea descărcare de program, această variantă de limbă este încărcată în aparatul MFD.

Indicaţie: Prin funcţia Export preluaţi în ecran elementele de text utilizate Text static, într-un tabel Excel. Caresunt trmise către Traducere. Preluaţi apoi textele traduse în proiectul dumneavoastră prin funcţia Import.

Editarea textelor dependente de limbă cu caractere, care nu sunt disponibile pe tastatură.

561





Lista Reprezentare

Selectaţi aici dacă trebuie să se realizeze o afişare iluminată interemitent sau una inversă a textului desemnalare.


Modificarea afişării se realizează în cazul în care conectarea este reală. Dacă nu este înregistrată nici oconexiune, atunci este afişat în mod normal textul de semnalare.




562

Vizualizare

13.2.5. Elementele de afişaj al valorilor

13.2.5.1. Elementul de afişare-ecrane »Data şi Ora«



MFD 01

MFD 05, cu format de dată nou, pe fundal gri deschis

Date generale

Prin acest element de afişare ecrane se pot afişa pe display data şi ora timer-ului MFD .

Astfel, puteţi selecta între formate internaţionale de display corespunzătoare celor zece limbi de sistem easy,plus formatul de display american.

Tabelul de mai jos Formate de dată şi oră conform setărilor specifice ţărilor vă indică formele de reprezentareselectabile. În cadrul formatelor de reprezentare, puteţi selecta încă o dată între patru formate.

Indicaţie: Setările specifice ţărilor nou introduse, pentru Ungaria, Cehia şi Rusia, pot fi utilizate numai dacăfolosiţi un aparat MFD începând cu versiunea nr. 05.


Premisă:



• Selectaţi dimensiunea dorită a caracterelor prin funcţia Zoom vertical

La tipul de afişare Dată şi Oră, puteţi selecta elementul, respectiv caracterele succesiv în trei dimensiuni.

În cadrul display-ului cu şapte segmente sunt afişate maxim patru cifre cu separatoare. (vezi domeniile de maijos din tabelul: Formate pentru dată şi oră conform setării naţionale).


normal 4/16

563

dublat 2/8

(Display cu şapte segmente) 1/4


Cartela de indexare Formate pentru dată

În ferestra Câmp de atribute se afişează lista cu setarea şi formatul naţional.

Setarea naţională

• Selectaţi una dintre cele unsprezece setări naţionale posibile conform următorului tabel.

Format

• Căutaţi unul dintre cele patru formate posibile conform următorului tabel.

În afara formatului pentru dată 2, aparatul MFD poate afişa toate formatele şi drept display cu şapte elemente.Astfel, sunt afişate maxim patru cifre cu separatoare (vezi domeniile din fundal în următorul tabel).

Setarenaţională Data şi Ora Format pentru

dată 1 Format pentru dată 2 Oră

Germană DD.MM.YY hh:mm DD.MM.YYYY WD DD.MM.YY(Mo, Di, Mi, Do, Fr, Sa, So) hh:mm

Engleză DD/MM/YY hh:mm DD/MM/YYYY WD DD/MM/YY(Mo, Tu, We, Th, Fr, Sa, Su) hh:mm

Engleză (USA) MM/DD/YY hh:mm MM/DD/YYYY WD MM/DD/YY(Mo, Tu, We, Th, Fr, Sa, Su) hh:mm

564

Vizualizare

Spaniolă DD/MM/YY hh:mm DD/MM/YYYYWD DD/MM/YY

(zilele săptămânii în limbanaţională)

hh:mm

Franceză DD/MM/YY hh:mm DD/MM/YYYYWD DD/MM/YY


hh:mm

Italiană DD/MM/YY hh:mm DD/MM/YYYYWD DD/MM/YY


hh:mm

Portugheză DD-MM-YY hh:mm DD-MM-YYYYWD DD-MM-YY


hh:mm

Olandeză DD-MM-YY hh:mm DD-MM-YYYYWD DD-MM-YY


hh:mm

Suedeză YY-MM-DD hh:mm YYYY-MM-DDWD YY-MM-DD


hh:mm

Poloneză YY-MM-DD hh:mm YYYY-MM-DDWD YY-MM-DD


hh:mm

Turcă DD.MM.YY hh:mm DD.MM.YYYYWD DD.MM.YY


hh:mm

Maghiara YY.MM.DD hh:mm YYYY.MM.DDWD YY.MM.DD


hh:mm

Ceha DD.MM.YY hh:mm DD.MM.YYYYWD DD.MM.YY


hh:mm

Rusa DD.MM.YY hh:mm DD.MM.YYYYWD DD.MM.YY


hh:mm

Tabel: Formate pentru dată şi oră conform setării naţionale.

Domeniile Dată şi Oră din fundal pot fi afişate pe display-ul cu şapte elemente.

Domeniile din fundal pentru dată şi oră pot fi reprezentate numai pe aparate începând cu versiunea nr. 05.



Astfel, vi se deschide de exemplu posibilitatea de a plasa alăturat două elemente de ecran Dată şi Oră. Unuldintre acestea afişează DD-MM, iar celălalt hh:mm pe display-ul cu şapte elemente.Prin variabila booleeană ce conectare se pot afişa ambele elemente alternativ şi posibil comandat în funcţie detimp.

565

13.2.5.2. Elementul de afişare-ecrane »Valoare numerică«



MFD 01

Date generale

Cu ajutorul acestui element de ecran, puteţi afişa valori de proces, direct sau în formă scalată, în formatzecimală. Domeniul valorilor de proces scalate este denumit în continuare Domeniu de definire a căii.

Citiţi o valoare de proces prin variabila de conectare.

• Trageţi un element în ecran sau oriunde pe bancul de lucru. În ultimul caz, elementul de ecran este plasatautomat în ecranul deschis.




• În funcţie de numărul de poziţii, trageţi elementul de ecran prin funcţia Zoom orizontal până la lungimeanecesară.

Indicaţie: Drept substitut în cadrul elementului de ecran este introdusă cifra 9 în timpul editării pentru fiecarepoziţie definită.Premisa este ca elementul de ecran să fi fost tras prin intermediul unui pătrat de selactare lateral din chenarpână la dimensiunea necesară.

La tipul Valoare nominală, puteţi selecta elementul respectiv caracterele succesiv în trei dimensiuni.


normal 4 / 16

dublat 2 / 8

Afişaj cu şapte elemente. 1 / 4

Tabel: Dimensiunea caracterelor şi numărul maxim de rânduri.

Tipul variabilelor de conectare byte, word sau dword stabileşte domeniul de valabilitate maxim afişabil al valoriide proces.

566

Vizualizare

Tip de variabile Conectare posibilă prin Domeniu de valori

Byte Markere locale MB01 – MB96, Markere de la distanţă* 1MB01 – 1MB80 0 - 255

wordMarkere locale MW1 – MW96,Markere de la distanţă* 1MW1 – 1MW40,Intră/ ieşiri analog

0 - 65535

dwordMarkere locale MD1 – MD96, Markere de la distanţă* 1MD1 – 1MD20,Intrări şi ieşiri modul funcţional

–2147483648 până la+2147483647

* Markerele participantului de la distanţăTabel: Variabilă de conectare - Tip şi domeniu de valori

În cadrul chenarului prestabilit puteţi limita un domeniu de valori, pentru a fi afişate numai valori fizicrelevante. De exemplu, aceasta poate fi o limitare de valori, furnizate de traductor. Realizaţi această setare prin cartela de indexare Domeniu/ Format numeric în câmpul de grupuri Domeniu devalori prin specificarea unei valori minime şi a uneia maximeDacă în timpul funcţionării valoarea de proces părăseşte acest domeniu de valori, pe display-ul MFD esteafişată o succesiune de caractere speciale (----.--).

Exemplu: : Aţi selectat drept tip de o cifră variabilă word, o cifră completă fără semn care poate reprezentadomeniul dintre 0 şi 65535. Traductorul dumneavoastră furnizează valori între 5000 şi 60000, care trebuie săfie valorile minime sau maxime valabile.

• Selectaţi cartela de indexare Domeniu/Format numeric şi specificaţi în câmpul de grupuri Domeniu devalori la [min] valoarea minimă (aici = 5000, la A) şi la [max] valoarea maximă (aici = 60000, la B).

|---------------- Domeniu de valori de proces ---------------|

Suplimentar faţă de setarea unui domeniu de valori de proces, puteţi stabili o limită superioară şi una inferioarăa valorii. În cadrul acestor limite valoarea de proces se găseşte într-un domeniu necritic. O încălcare a acestorlimite poate fi semnalizată utilizatorului prin afişarea iluminată intermitent sau inversată.Opţiunea Modificarea afişării se activează prin cartela de indexare Domeniu/ Format numeric în câmpul degrupuri cu acelaşi nume. În continuare trebuie să specificaţi valoarea limită prin cartela de indexare Modificareaafişării (comparaţia internă a valorilor limită).

• Selectaţi cartela de indexare Modificarea afişării (comparaţia internă a valorilor limită) şi un operand subvaloarea limită superioară(aici constanta 55000, la D). Selectaţi un operand la valoarea limită inferioară (aici constanta 10000, laC).

Dacă selectaţi o variabilă în locul constantei, puteţi varia limitele pentru modificarea afişării în timpulfuncţionării.

567

Scala

Puteţi scala valoarea de proces şi o puteţi transfera într-un domeniu de definire a căii, care descrie cel mai binefundalul fizic al acesteia. Acest domeniu de definire a valorii, scala, se poate accepta prin specificarea unei valori minime şi a uneiamaxime.

Efectuaţi această setare prin cartela de indexare Domeniu/ Format numeric în câmpul de grupuri cu acelaşinume

• Selectaţi cartela de indexare Domeniu/ Format numeric şi specificaţi în domeniul de definire a căii la [min]valoarea minimă (aici = -20 ° C, la E) şi la [max] valoarea maximă (aici =+40 °C, la F).

|------------------------ Domeniu de definire a căii ----------------------------|

568

Vizualizare

Dacă doriţi să utilizaţi opţiunea Modificarea afişării în cadrul domeniului de definire a căii activat, introduceţidrept valoare limită inferioară şi superioară cifre, care se află în interiorul domeniului de definire a căii.Aparatul MFD calculează valorile limită în domeniul de valori din fundal.

• Selectaţi cartela de indexare Modificarea afişării (comparaţia internă a valorilor limită) şi în cadrulvalorii limită superioare specificaţi valoarea maximă (aici = +35 °C, la H) şi în cadrul valorii limităinferioare valoarea minimă (aici = -15 °C, la G).

Indicaţie: Dacă activaţi domeniul de definire a căii, pe display-ul MFD este afişată doar valoarea scalată. Parametrizarea totală se bazează acum exclusiv pe domeniul de definire a căii.

Următoarea imagine vă indică scalarea valorii de proces în domeniul de definire a căii.

Legătură între valorile minime/ maxime în domeniul de valori şi domeniul de definire a căii


În câmpul de grupuri Variabilă setaţi variabila de proces ce trebuie generată. În câmpul de grupuri Tip devariabile selectaţi tipul dintre byte, word şi dword şi astfel domeniul de valori


Astfel se efectuează o preselectare a variabilelor utilizabile.

• Apoi setaţi variabila.

Cartela de indexare Domeniu/ Format numeric

Prin această cartelă de indexare limitaţi afişarea valorii de proces la un anumit domeniu de valori. Realizaţi această setare prin cartela de indexare Domeniu/ Format numeric în câmpul de grupuri Domeniu devalori prin specificarea unei valori minime şi a uneia maxime Suplimentar, puteţi scala aici valoarea de proces şi genera astfel un domeniu de definire a căii adecvat. Realizaţi această setare prin cartela de indexare Domeniu/ Format numeric în câmpul de grupuri Domeniuimagine prin specificarea unei valori minime şi a uneia maxime

569

Afişarea permanentă a opţiuniii Semn indică faptul că şi în cazul valorilor pozitive este afişat semnul.

Câmpul de grupuri Domeniu imagine

Prin predefinirea domeniului de valori limitaţi şi formataţi valoarea de proces. Pentru aceasta utilizaţi următoriiparametri:

Parametri

Semnificaţie Domeniu de valori

[min]Limita inferioară a domeniului de valori şi cea mai mică

valoare de intrare pentru proces (În funcţie de tipul variabilelor de conectare).

Valori minime:

Byte şi word = 0

dword = -2147483648


valoare de intrare pentru proces (În funcţie de tipul variabilelor de conectare)

Valoare maximă:

Byte = 255

word = 65535

dword = +2147483647

Unitatede

măsură

Afişarea unei unităţi de măsură în partea dreaptă lângăvaloare (este afişată în display-ul cu şapte elemente

numai cu dimensiunea dublă a caracterelor)

0 - 7 rânduriorice text, şi în cadrul display-ului cuşapte elemente.


Prin predefinirea domeniului de definire a căii limitaţi şi formataţi valoarea de proces. Pentru aceasta utilizaţiurmătorii parametri:

Parametri Semnificaţie Domeniu de valori

[min] Cea mai mică valoare de intrare în domeniul dedefinire a căii

–4294967295

[max] Cea mai mare valoare de intrare în domeniul dedefinire a căii

+4294967295

Poziţii după virgulăValori de afişare aflate după virgulă

(numai în domeniul imagine) 0 - 2

570

Vizualizare

Pentru ambele tipuri de afişare puteţi activa Modificarea afişării. Modificarea afişării se realizează fie pe baza unei depăşiri a valorii limită, fie prin activarea semnalului externde declanşare. Parametrizarea necesară se efectuează în câmpul de grupuri Modificarea afişării prin cartelele de indexareModificarea afişării (comparaţia internă a valorii limită) sau Modificarea afişării (declanşare externă).

Câmpul de grupuri Modificarea afişării

Opţiunea Modificarea afişării se activează dacă variabila de conectare trebuie să fie verificată la respectareavalorilor limită. O depăşire a valorii limită este semnalizată optic în timpul funcţionării pe display-ul MFD printr-o afişare iluminată intermitent sau inversată.

O depăşire a valorii limită poate fi semnalizată printr-o comparaţie internă sau un semnal de declanşare, maiprecis printr-un operand booleean drept intrare pentru modificarea afişării.

Imediat după ce opţiunea Domeniu de definire a căii a fost activat, relaţionaţi valoarea limită cu acest domeniu.

• La logare selectaţi dacă încălcarea trebuie să fie semnalată prin comparaţia internă a valorilor limită sauprintr-o declanşare externă.

• Setaţi în continuare dacă valoarea numerică ce încalcă valoarea limită trebuie să fie afişată iluminatăintermitent sau inversată.

Imediat după activarea opţiunii Modificarea afişării este afişată cartela de indexare Modificarea afişării(comparaţia internă a valorilor limită sau declanşare externă).Posibilităţile de introducere sunt descrise în continuare mai jos.

• Activaţi cartela de indexare Modificarea afişării (...)

Cartela de indexare Modificarea afişării (comparaţia internă a valorilor limită)

Modificarea afişării se realizează pe baza unei depăşiri a valorii limită.

Premisă: Aţi activat opţiunea Modificarea afişării cu logarea prin comparaţia internă de valori limită.

571

• Specificaţi valoarea limită în cadrul valorii limită superioare şi inferioare.

Pentru setarea valorii limită în cadrul afişării directe a valorii de proces respectaţi următorii parametri:


Limita superioară

La încălcare cauzează o afişare modificată a valoriide proces.Conform setării în câmpul de grupuri Afişare valorinumerice este afişată iluminată intermitent sauinversată

O variabilă de acelaşi tip cavariabilă de conectare sauconstantă în cadrul domeniului devalori.

Limita inferioară

La situarea sub aceasta cauzează o afişaremodificată a valorii de proces.Conform setării în câmpul de grupuri Afişare valorinumerice este afişată iluminată intermitent sauinversată

O variabilă de acelaşi tip cavariabilă de conectare sauconstantă în cadrul domeniului devalori.

Tabel: Valoarea limită superioară sau inferioară a valorii de proces

Indicaţie: La afişarea valorii de proces şi la comparaţia internă setată a valorilor, se face diferenţa între ovariabilă dinamică a valorii limită şi o constantă. Selectaţi această afişare, dacă valoarea limită se poate modifica sau trebuie să se modifice în timpulfuncţionării.

Pentru setarea valorii limită în cadrul afişării domeniului de definire a căii respectaţi următorii parametri:


Limita superioară

La depăşire cauzează o afişare modificată a valoriinumerice din domeniul de definire a căii.Conform setării în câmpul de grupuri Afişare valorinumerice este afişată iluminată intermitent sauinversată.

O constantă în cadrul domeniului dedefinire a căii

572

Vizualizare

Limita inferioară

La situarea sub aceasta cauzează o afişaremodificată a valorii numerice din domeniul dedefinire a căii.Conform setării în câmpul de grupuri Afişare valorinumerice este afişată iluminată intermitent sauinversată.

O constantă în cadrul domeniului dedefinire a căii

Tabel: Valoarea limită superioară sau inferioară la reprezentarea domeniului de imagine

Indicaţie: La afişarea domeniului de definire a căii şi la comparaţia internă setată a valorilor, se face diferenţaîntre o valoare limită fixă şi o constantă

Cartela de indexare Modificarea afişării (declanşarea externă)

Modificarea afişării se realizează prin activarea declanşării.

Premisă: Aţi activat opţiunea Modificarea afişării cu logarea prin comparaţia internă de valori limită.

• Selectaţi o variabilă booleeană pentru logarea intrării de declanşare.


Starea de semnal»0« sau »1«,

conform setării în domeniul Bitlogic

Conform setării în câmpul de grupuriAfişare valori numerice este afişatăiluminată intermitent sau inversată.

Variabilă booleeană

Tabel: Modificarea afişării prin activarea intrării de declanşare



573

13.2.5.3. Elementul de afişare-ecrane »Afişare releu de timp«



MFD 05

Date generale

Prin acest element de afişare reprezentaţi într-un ecran MFD o informaţie de timp a modulului funcţional Releude timp easy800/MFD (T).

Mod de funcţionare

Elementul de afişare reprezintă valoarea de proces a unei variabile de conectare ca informaţie de timp.Reprezentarea se orientează după domeniul de timp setat de dumneavoastră.

Dacă valoarea de proces se află în afara domeniului de valori susţinut de domeniul de timp, se realizează oafişare minimizată şi una maximizată pe săgeată cu următoarele indicării de display » - - - « _i » - - - «.

Contrar elementului de afişare »Afişarea valorii releului de timp« există elementul de introducere»Introducerea valorii releului de timp«.


Premisă:

În ecranul actual aţi selectat deja elementul de afişare pentru prelucrare.

Reprezentarea elementului de afişare în ecran

574

Vizualizare

Reprezentarea depinde de domeniul de timp parametrizat. Există cele trei domenii de timp posibile S, M:S şiH:M.

Domeniutimp

Format de afişare

S SSS:ms

7 poziţii

M : S MM:SS

5 poziţii

H : M hh:mm

5 poziţii

Dacă selectaţi ca variabilă bde conectare ieşirea modulului funcţional, reprezentarea depinde de domeniul detimp parametrizat în modulul funcţional.

Dacă selectaţi ca variabilă de conectare un marker dword, reprezentarea depinde de domeniul de timp, pe careîl parametrizaţi elementul de afişare.

• Aduceţi elementul de afişare în poziţia dorită şi selectaţi dimensiunea adecvată a elementului şi acaracterelor.

La elementul de afişare Afişarea valorii releului de timp puteţi reprezenta caracterele treptat în douădimenisuni.


normal 4/16

dublat 2/8

Indicaţie: Dacă după ce aţi preluat elementul de introducere în ecran şi l-aţi modificat la dimensiuneasuficientă, sunt afişate numai cinci caractere minus -----, în dreptul numărului de operand dorit nu se găseştenici un modul funcţional în program.



Informaţia de timp, care trebuie să fie afişată cu acest element, poate fi citită de pe un marker dword, în caremodulul funcţional Releu de timp îşi înregistrează valoarea reală. În continuare, pentru afişajul valorii realeeste posibilă o conectare directă cu ieşirea modulului funcţional.Valoarea de referinţă pentru un releu de timp poate fi afişată prin conectarea cu una dintre ieşirile acestuiaI1/I2.

Variabila de conectare Marker

575

• Determinaţi în lista Număr markerul dword aferent (MD1-MD96).

• Parametrizaţi domeniul de timp, pentru a stabili reprezentarea elementului de afişare.

Variabila de conectare Intrările şi ieşirile modulului funcţional

• Selectaţi aceaste variabile de conectare, dacă doriţi să preluaţi informaţia de timp a modulului funcţionaldirect din ieşirea acestuia sau valoarea de referinţă din una dintre intrări.

• Stabiliţi în lista Număr, numărul modulului funcţional utilizat (1-32) şi în lista Parametri FB o intrare I1/I2sau ieşirea.

Numar

• Selectaţi ca mai sus markerul dword aferent sau modulul funcţional utilizat.

Parametru-FB

• Selectaţi, ca variabilă de conectare Intrările şi ieşirile modulului funcţional, o intrare I1 resp. I2 sauieşirea QV.

Domeniu timp

• Determinaţi aici reprezentarea elementului de afişaj, dacă utilizaţi ca variabilă de conectare un markerdword.




Accesul utilizatorului la elementul de afişare poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană. Astfelevitaţi modificările nedorite ale ceasului înstarea de funcţionare RUN.

Elementul de afişare Simulare

Astfel se poate reprezenta acest element de afişare ca parte a unui ecran în indicarea offline a unui displayMFD. Procedeul general este descris în Modul de afişare-Simulare.

13.2.6. Elemente de introducere a valorilor

576

Vizualizare

13.2.6.1. Element de introducere-ecrane »Introducere dată şi oră«



MFD 05

Date generale

Prin acest element de introducere facilitaţi modificările datei şi orei ceasului MFD. Dacă aparatul se găseşte înstarea de funcţionare RUN, utilizatorul poate efectua aceste introduceri de modificări prin tastele aparatuluiMFD.

Mod de funcţionare

Pentru introducere puteţi selecta acceaşi formă de reprezentare, pe care o utilizaţi pentru elementul de afişare-ecrane Data şi ora.

Elementul de introducere este afişat în cadrul ecranului, nemodificabil cu dimensiunea normală a caracterelor,mai precis cu înălţimea simplă a caracterelor şi maxim 16 caractere pe rând.

Opţional, puteţi iniţia o sincronizare a ceasului pentru toţi participanţii la NET disponibili. Atunci data şi ora suntsetate la orice alt participant prin reţeaua NET, prin intermediul modificării efectuate pentru un participant ca şila utilizarea modulului funcţional SC01 (Send Clock).

Parametrizarea



577

Cartela de indexare Formate pentru dată

Setarea tarilor

• Selectaţi una dintre cele patru setări naţionale posibile conform următorului tabel.

Setarea tarilor Data şi Ora

Germana DD. MM. YY hh:mm

Engleza DD. MM. YY hh:mm

Engleza (SUA) DD. MM. YY hh:mm

Spaniola DD. MM. YY hh:mm

Franceza DD. MM. YY hh:mm

Italiana DD. MM. YY hh:mm

Potrugheza DD-MM-YY hh:mm

Olandeza DD-MM-YY hh:mm

Suedeza DD-MM-YY hh:mm

Poloneza DD-MM-YY hh:mm

Turca DD. MM. YY hh:mm

Maghiara YY.MM.DD hh:mm

Ceha DD. MM. YY hh:mm

Rusa DD. MM. YY hh:mm

Tabel: Formate pentru dată şi oră conform setării naţionale.

Sincronizarea datei şi orei prin NET

• Faceţi click în caseta se control, pentru ca ceasul tuturor participanţilor la NET să preia exact valorile, pecare utilizatorul le introduce în aparatul MFD.



578

Vizualizare

Pentru ca data şi ora să nu trebuiască să fie modificate frecvent, elementul de ecran trebuie să fie vizibil numaiîn caz de nevoie. Astfel vizibilitatea ecranului se îmbunătăţeşte.


Accesul utilizatorului la elementul de ecran poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană. Astfelevitaţi modificările nedorite ale ceasului înstarea de funcţionare RUN.

Elementul de introducere-ecrane în afişajul offline (Simulare)

Iniţiaţi testarea ecranului şi a introducerii de valori în afişajul offline (Simulare).


Pentru modificarea valorii variabilei utilizatorul foloseşte tastele cursor ^ sau v ale aparatului MFD.

• Pentru aceasta, el comută mai întâi cu ajutorul tastei Mod (tasta » * « ) de la afişarea stării la afişareaecranelor.

• Prin apăsarea tastei OK, utilizatorul ajunge în prima treaptă a Introducerii de valori. Cu o comutare înmodul de introducere, valoarea actuală a ceasului este preluată şi fixată ca valoare de start.Este afişată data (în format scurt, fără ziua săptămânii) cât şi ora (HH:MM în format cu 24 de ore) – întotal 14 caractere. Nu pot fi decupate caractere din introducere. Data este afişată în formatul specific ţării,care a fost setat în EASY-SOFT (DD.MM.YY, MM/DD/YY şi aşa mai departe.).

• Aparatul MFD îi semnalizează posibilitatea de introducere a valorilor, primul element Introducere de valorice se găseşte în ecran fiind afişat invers pe un fundal iluminat intermitent.

• Dacă în cadrul ecranului se găsesc mai multe astfel de elemente, utilizatorul poate activa elementul dorit,în acestă treaptă de introducere cu ajutorul tastelor cursor ^ v.

579

• După ce utilizatorul a activat un element de ecran, el apasă din nou tasta OK şi astfel ajunge în a douatreaptă a introducerii de valori. Apoi selectează poziţia de introducere (cifra) prin intermediul tastelorcursor < şi >.

• Duopă ce introducerea a fost confirmată cu OK, valoarea introdusă este verificată pentru autenticitate(comutare ani), corectată la nevoie şi apoi scrisă pe ceas.Dacă opţiunea pentru sincronizarea ceasului prin NET este activată, noua oră este direcţionată către toţiparticipanţii la NET.

• Dacă introducerea este părăsită cu ESC, ceasul nu este accesat şi nu se realizează nici o sincronizare prinNET.

13.2.6.2. Element de ecran » Introducere ceas de comutare anual«



MFD 05

Date generale

Prin acest element de introducere facilitaţi modificările ulterioare ale duratei de conectare sau deconectarepentru unul dintre cele patru canale (A, B, C şi D) ale modulului funcţional Ceas de comutare anual (HY).

Dacă aparatul se găseşte în starea de funcţionare RUN, utilizatorul poate efectua aceste introduceri demodificări prin tastele aparatului MFD. Valoarea nou introdusă este savată permanent în program.

Mod de funcţionare

Premisă pentru utilizarea elementului de introducere »Ceas de comutare anual«:

Modulul funcţional Ceas de comutare anual se găseşte în program, iar canalul de modificat este dejaparametrizat. Canalele neparametrizate nu pot fi prelucrate.

Cu acest element de introducere este conectat fix fie momentul de conectare, fie cel de deconectare al unuicanal al modulului funcţional. Pentru a menţine seria de parametri a unui canal (conectat şi deconectat)complet modificabilă, aveţi nevoie de două astfel de elemente de inrtroducere.

Momentul de conectare, mai precis parametrul de canal Zi (DD), Lună (MM) şi an (YY), poate fi modificat, dacăselectaţi modul de funcţionare Moment de conectare/deconectare=ON pentru acest element de introducere.În continuare utilizatorul poate modifica momentul de deconectare, mai precis restabilirea parametrului decanal DD, MM şi YY, dacă selectaţi modul de funcţionare Moment de conectare/deconectare=OFF pentru acestelement de introducere.

580

Vizualizare


Premisă:

În ecranul actual aţi selectat deja elementul de introducere pentru prelucrare.

Reprezentarea elementului de introducere în ecran

Exemplu: Setarea specifică ţării »Germană«

DD.MM.YY

DD = Zi,

MM = Lună,

YY = An

• Aduceţi elementul de introducere în poziţia dorită şi selectaţi dimensiunea adecvată a elementului şi acaracterelor.

La elementul de introducere Introducere ceas de comutare anual puteţi reprezenta caracterele treptat în douădimenisuni.


normal 4/16

dublat 2/8

Indicaţie: Dacă, după ce aţi preluat elementul de introducere în ecran şi l-aţi setat la dimensiunea suficientă,se afişează numai linii --.--.-- , sub numărul de operand selectat nu se găseşte nici un modul funcţional HY înprogram.



Acest element de introducere nu necesită nici o variabilă de conectare. Din acest motiv cele trei liste aferenterămân pe fundal gri.

Numar

581

Selectaţi modulul funcţional de modificat 1-32.

Parametru-FB

Selectaţi cabnalul (A, B, C sau D) pentru care doriţi să modificaţi ulterior durata de intrare sau de ieşire.

Momentul conectării/deconectării

Butonul de opţiuni ON

Prin selectarea moului de funcţionare »ON« sunt apelaţi parametrii de canal »DD«, »MM« şi »YY« ai ceasului decomutare anual alocat.În timpul funcţionării utilizatorul poate modifica ziua, luna şi anul momentului de conectare.

Butonul de opţiuni OFF

Prin selectarea moului de funcţionare »OFF« sunt apelaţi parametrii de canal »DD«, »MM« şi »YY« ai ceasuluide comutare anual alocat. Utilizatorul poate modifica ziua, luna şi anul momentului deconectării.

Setări specifice ţărilor

Aici puteţi stabili forma de reprezentare a zilei săptămânii, a lunii şi a anului momentului conectării/deconectăriiîn ecran.Astfel, puteţi selecta între formate internaţionale de display corespunzătoare celor zece limbi de sistem easy,plus formatul de display american. Comparaţi şi tabelul Formate pentru dată şi oră al elementului de afişareşabloane Data şi ora.




Accesul utilizatorului la elementul de introducere poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană.Astfel evitaţi modificările nedorite ale ceasului de comutare anual în starea de funcţionare RUN.


Puteţi simula introducerea de valori pentru acest element de introducere cu ajutorul "tastelor funcţionale EASY-SOFT". Aceste introduceri de valori vor fi menţinute până la următoarea comandă STOP a aplicaţiei, darparametrii programului nu se vor modifica în proiect. Procedeul general este descris în Modul de afişare-Simulare. Cu "tasta DEL a EASY-SOFT" puteţi şterge la introducerea în curs o componentă deja definită a unuimoment de comutare.

582

Vizualizare


Pentru modificarea valorii unui element de introducere al ecranului Introducere de valori, utilizaţi tasta OK,tasta DEL, tastele cursor < > ^ sau v şi tasta ESC ale aparatului MFD. Procedeul general este descris încapitolul Introduceri de comandă în starea de funcţinare »RUN« a aparatului MFD.

13.2.6.3. Element de introducere-ecrane »Introducere de valori«



MFD 01

MFD 05, cu posibilitatea de a conecta intrările de modul cavariabile setate.

Date generale

Prin acest element de introducere, utilizatorul poate introduce valori numerice de referinţă şi astfel poateinterveni într-un proces. Introducerea unei valori de proces se efectuează explicit prin variabila conectată.

Începând cu versiunea aparatelor MFD numărul 05, o valoare poate fi de asemenea alocată unei intrări demodul, care este conectată cu o constantă dword, prin acest element de ecran.

Indicaţie: Pot fi setate numai intrările de modul la o valoare fixă, care sunt conectate la o constantă a tipuluide variabile dword.

Valoarea introdusă este salvată intern, prelucrată de program şi afişată până când este modificată de cătreutilizator sau de program. Dacă utilizatorul nu introduce nici o valoare, acest element de ecran se comportăprecum elementul Valoare numerică şi astfel este afişată valoarea variabilei conectate.

La începutul introducerii de valori în aparatul MFD, câmpul de introducere conţine valoarea variabilă specificatăcel mai recent.

• Trageţi un element de ecran Introducere de valori în ecran sau oriunde pe bancul de lucru. În ultimul caz,elementul de ecran este plasat automat în ecranul deschis..


583



• În funcţie de numărul de poziţii, trageţi elementul de ecran prin funcţia Zoom orizontal până la lungimeanecesară.

Indicaţie: Drept substitut în cadrul elementului de ecran este introdusă cifra 9 în timpul editării pentru fiecarepoziţie definită.Premisa este ca elementul de ecran să fi fost tras prin intermediul unui pătrat de selactare lateral din chenarpână la dimensiunea necesară.

La tipul Introducere de valori, puteţi selecta elementul, respectiv caracterele succesiv în trei dimensiuni.


normal 4/16

dublat 2/8

Afişaj cu şapte elemente. 1/4

Indicaţie: Vă rugăm să plasaţi întotdeauna Introducerea de valori în fundal, dacă în ecranuldumneavoastră se suprapun mai multe elemente. Pentru aceasta, utilizaţi butoanele Prim-plan/ Fundal

din bara de instrumente. Suprapunerea mai multor elemente de ecran complică introducerea de valori în timpul funcţionării.

Cartela de indexare Variabilă de setare

584

Vizualizare

Pentru ca valoarea obligatorie să poată fi setată, alocaţi elementului de ecran o variabilă de tipul byte, wordsau dword, aşa-numita variabilă de setare. Tipul variabilelor alocate stabileşte domeniul de valabilitate pentruintroducerea de valori. În cadrul limitelor date puteţi stabili un domeniu de valori pentru introducerea de valori. Astfel limitaţiintroducerea la valori semnificative fizic, care nu pot fi depăşite de utilizator. Utilizatorul nu poate părăsi domeniul de valori setat!Valorile modificate de program, respectiv de proces, care se situează în afara acestui domeniu de valori, suntsemnalate de asemenea prin caractere speciale. Aparatul MFD indică depăşirea, respectiv situarea sub domeniul de valori admis prin următoarele afişaje » - - - « _i » - - - «.

Suplimentar, puteţi scala valoarea introdusă, parametrizând un domeniu de definire a căii. Acest domeniu dedefinire a căii, scala, se poate accepta prin specificarea unei valori minime şi a uneia maxime. Astfel, utilizatorul poate introduce valori fără a trebui să le convertească în domeniul de valori al variabilelor desetare.Ableme setări se regăsesc în registrul Domeniu/ Format numeric.Afişarea permanentă a opţiuniii Semn indică faptul că şi în cazul valorilor pozitive este afişat semnul.

Următoarea imagine vă indică scalarea valorii introduse în domeniul de definire a căii în funcţie de valoarea deproces.

Legătură între valorile minime/maxime în domeniul de valori şi domeniul de definire a căii

Cartela de indexare Domeniu/ Format numeric

În acest registru setaţi un domeniu de valori pentru valoarea introdusă.

Suplimentar, puteţi scala aici valoarea de proces şi genera astfel un domeniu de definire a căii adecvat.

Realizaţi această setare prin cartela de indexare Domeniu/ Format numeric în domeniul de valori sau în câmpulde grupuri Domeniu imagine prin specificarea unei valori minime şi a uneia maxime


Prin predefinirea domeniului de valori limitaţi valoarea introdusă. Pentru aceasta utilizaţi următorii parametri:

Parametri

Semnificaţie Domeniu de valori

585

[min]

Limita inferioară a domeniului de valori şi cea mai micăvaloare de intrare pentru proces

(În funcţie de tipul variabilelor de conectare).

Valori minime:

Byte şi word = 0

DWord = -2147483648


valoare de intrare pentru proces (În funcţie de tipul variabilelor de conectare)

Valoare maximă:

Byte = 255

Word = 65535

DWord = +2147483647

Unitatede

măsură

Afişarea unei unităţi de măsură în partea dreaptă lângăvaloare (este afişată în display-ul cu şapte elemente

numai cu dimensiunea dublă a caracterelor)

0 - 7 rânduriorice text, şi în cadrul display-ului cuşapte elemente.


Prin predefinirea domeniului de definire a căii scalaţi şi formataţi valoarea introdusă. Pentru aceasta utilizaţiurmătorii parametri:


[min] Cea mai mică valoare de intrare în domeniul dedefinire a căii

–4294967295

[max] Cea mai mare valoare de intrare în domeniul dedefinire a căii

+4294967295

Poziţii după virgulăValori de afişare aflate după virgulă

(numai în domeniul imagine) 0 - 2

Câmpul de grupuri Schemă de introducere

Pentru introducerea unei valori variabile, vă satu la dispoziţie două moduri:

1. Selectare liberă a locaţiilor

În acest mod, utilizatorul modifică o valoare cu ajutorul tastelor cursor ale aparatului MFD, aşa cum esteobişnuit din cazul aparatului easy (vezi Introducerea de valori de către utilizator).

2. Increment fix

586

Vizualizare

În acest caz, utilizatorul, după selectarea elementului de ecran, măreşte sau micşorează valoarea variabilă cuincrementul presetat. Incrementul este întotdeauna o constantă cu valoare pozitivă, pe care îl specificaţi aici laintroducerea elelemntului de ecran.Dacă nu este activat nici un domeniu de definire a căii, atunci este posibilă o introducere liberă de valori încadrul tipului de date selectat. Dacă este activat un domeniu de definire a căii, atunci este admisă o introducere de valori în cadrul domeniuluide definire a căii. Indiferent dacă domeniul de definire a căii este activat sau nu, valorile numerice pot fiintroduse drept valori în virgulă flotantă. Dacă nu este activat nici un domeniu de definire a căii, atunci aparatulMFD utilizează valoarea integrală.

Introducerea efectuată de utilizator în apataul MFD:

Pentru modigicarea valorii variabilei utilizatorul foloseşte tastele cursor ^ sau v ale aparatului MFD

• Pentru aceasta, el comută mai întâi cu ajutorul tastei Mod (tasta » * « ) de la afişarea stării la afişareaecranelor.

• Prin apăsarea tastei OK, utilizatorul ajunge în prima treaptă a Introducerii de valori. Aparatul MFD îisemnalizează posibilitatea de introducere a valorilor, primul element Introducere de valori ce se găseşteîn ecran fiind afişat invers pe un fundal iluminat intermitent.

• Dacă în cadrul ecranului se găsesc mai multe astfel de elemente, utilizatorul poate activa elementul dorit,în acestă treaptă de introducere cu ajutorul tastelor cursor ^ v.

• După ce utilizatorul a activat un element de ecran, el apasă din nou tasta OK şi astfel ajunge în a douatreaptă a introducerii de valori. Apoi selectează poziţia de introducere (cifra) prin intermediul tastelorcursor < şi >.

• În modul Selectare liberă a locaţiilor, utilizatorul incrementează respectiv decrementează prin tastelecursor ^ v valoarea locaţiei de introducere la 1 şi eventual repetă introducerea pentru următoarea cifră.În timpul editării, cifra curentă este afişată iluminată intermitent.

• În modul Increment fix, utilizatorul incrementează respectiv decrementează valoarea variabilă cuincrementul presetat.

587

• O introducere de date începută poate fi întreruptă de utilizator oricând în această fază prin apăsarea tateiESC, valoarea variabilă introdusă cel mai recent fiind memorată.

• După ce utilizatorul a apăsat tasta OK, introducerea de valori pentru elementul de ecran selectat şi a douatreaptă a introducerii de valori se încheie. În prima treaptă de introducere activată acum, elemetul deecran prelucrat este afişat din nou invers pe fundal iluminat intermitent.Prin intermediul tastelor cursor ^ v utilizatorul poate activa un alt element de ecran şi poate introducedin nou o valoare.

• Prin apăsarea tastei ESC, utilizatorul închide definitiv prima etapă a introducerii de valori, iar aparatul MFDlucrează cu valoarea nou introdusă.

Dacă după apăsarea tastelor cursor ^ v valoarea introdusă depăşeşte sau se situează sub domeniul dedefinire a căii stabilit, aparatul MFD limitează această valoare la domeniul de definire a căii stabilit.

Recomandare: În completare faţă de modificarea unei valori variabile prin tastele cursor ^ sau v, puteţiatribui şi altor taste funcţionale prin intermediului editorului de funcţii de taste funcţia Decrementare sauincrementare variabilă. Prin acţionarea acestor taste utilizatorul poate modifica acceaşi valoare variabilă cu altincrement. De exemplu, modifică valoarea prin tastele cursor ^ şi v în intervale de unităţi cât şi prin tastelecursor < şi > în intervale de zeci.

Indicaţie: La utilizarea elementului de ecran Introducere de valori nu puteţi aloca alte funcţii tastelor OK şiESC!


Prin variabila booleeană, elementul de ecran poate fi comutat invizibil/ vizibil în cadrul ecranului.

Indicaţie: O comutare posibilă în starea de invizibilitate nu are efect, dacă în timpul funcţionării se efectueazăo introducere de valori.


Accesul utilizatorului la elementul de ecran poate fi blocat printr-o variabilă de conectare suplimentară.

588

Vizualizare

13.2.6.4. Element de introducere ecrane »Introducere ceas de comutare săptămânal«



MFD 05

Date generale

Prin acest element de introducere facilitaţi modificările ulterioare ale duratei de conectare sau deconectarepentru unul dintre cele patru canale (A, B, C şi D) ale modulului funcţional Ceas de comutare săptămânal (HW).

Dacă aparatul se găseşte în starea de funcţionare RUN, utilizatorul poate efectua aceste introduceri demodificări prin tastele aparatului MFD. Valoarea nou introdusă este savată permanent în program.

Mod de funcţionare

Premisă pentru utilizarea elementului de introducere »Introducere ceas de comutaresăptămânal«:

Modulul funcţional Ceas de comutare săptămânal se găseşte în program, iar canalul de modificat este dejaparametrizat. Canalele neparametrizate nu pot fi prelucrate.

Cu acest element de introducere este conectat fix fie momentul de conectare, fie cel de deconectare al unuicanal al modulului funcţional. Pentru a menţine seria de parametri a unui canal (conectat şi deconectat)complet modificabilă, aveţi nevoie de două astfel de elemente de inrtroducere.

Momentul activării, mai precis parametrii de canal »DY1« şi »ON«, pot fi modificaţi, dacă selectaţi pentru acestelement de introducere modul de funcţionare Moment de activare/dezactivare=ON.În continuare utilizatorul poate modifica momentul de deconectare, mai precis modificarea parametrului decanal »DY2« şi »OFF«, dacă selectaţi modul de funcţionare Moment de conectare/deconectare=OFF pentruacest element de introducere.


Premisă:



589

WD hh:mm

WD = zi a săptămânii,

hh = introducerea orei pentru momentul activării/dezactivării,

mm = introducerea minutului pentru momentul activării/dezactivării


La elementul de introducere Introducere ceas de comutare sătpămânal puteţi reprezenta caracterele treptat îndouă dimenisuni.


normal 4/16

dublat 2/8

Indicaţie: Dacă, după ce aţi preluat elementul de introducere în ecran şi l-aţi setat la dimensiunea suficientă,se afişează numai linii -- --:-- sub numărul de operand selectat nu se găseşte nici un modul funcţional HW înprogram




Numar

Selectaţi modulul funcţional de modificat 1-32.

Parametru-FB

Selectaţi canalul (A, B, C sau D) pentru care doriţi să modificaţi ulterior durata de intrare sau de ieşire.

Momentul conectării/deconectării

Butonul de opţiuni ON

Prin selectarea moului de funcţionare »ON« sunt apelaţi parametrii de canal »DY1« şi »ON« ai ceasului decomutare sătpămânal alocatÎn timpul funcţionării utilizatorul poate modifica ziua, ora şi minutul momentului de conectare.

590

Vizualizare

Butonul de opţiuni OFF

Prin selectarea moului de funcţionare »OFF« sunt apelaţi parametrii de canal »DY2« şi »OFF« ai ceasului decomutare sătpămânal alocat. Utilizatorul poate modifica ziua, ora şi minutul momentului deconectării..

Setarea tarilor

Aici puteţi stabili forma de reprezentare a zilei săptămânii, a orei şi a minutului momentuluiconectării/deconectării în ecran.Astfel, puteţi selecta între formate internaţionale de display corespunzătoare celor zece limbi de sistem easy,plus formatul de display american. Comparaţi şi tabelul Formate pentru dată şi oră al elementului de afişareecrane Data şi ora.




Accesul utilizatorului la elementul de introducere poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană.Astfel evitaţi modificările nedorite ale ceasului de comutare săptămânal în starea de funcţionare RUN.


Puteţi simula introducerea de valori pentru acest element de introducere cu ajutorul "tastelor funcţionale EASY-SOFT". Aceste introduceri de valori vor fi menţinute până la următoarea comandă STOP a aplicaţiei, darparametrii programului nu se vor modifica în proiect. Procedeul general este descris în Modul de afişare-Simulare.


Pentru modificarea valorii unui element de introducere al ecranului Introducere de valori, utilizaţi tasta OK,tasta DEL, tastele cursor < > ^ sau v şi tasta ESC ale aparatului MFD. Procedeul general este descris încapitolul Introduceri de comandă în starea de funcţinare »RUN« a aparatului MFD.

Introducerea de valori în elementul de introducere ecrane, în funcţie de parametrizarea modululuifuncţional

WD hh.mm

WD = zi a săptămânii,

hh = introducerea orei pentru momentul activării/dezactivării,

591

mm = introducerea minutului pentru momentul activării/dezactivării

WD hh LL

-- -- --

z:B. L 00 00

(a) este definită fie ziua fie ora (mai precis momentul de comutare a fost declanşat)

(b) este definită numai ziua săptămânii ( modulul completează cu 00:00 )

(c) sunt definite ziua săptămânii şi ora.

Aşadar nu este posibil să se introducă numai ora. Ştergerea zilei săptămânii (cu tasta ESC la introducerea încurs) conduce automat la ştergerea orei. Introducerea orei conduce automat şi la presetarea zilei săptămânii(presetare Duminică).

Afişări posibile:

(a) -- --:-- (moment de comutare şters sau modulul conectat nu există)

(b) WW --:-- (este definită numai ziua săptămânii, prescurtarea zilei săptămânii în limba presetată)

(c) WW HH:MM (ziua săptămânii şi ora în format 24 de ore)

Introducerea de parametri prin acest element de introducere corespunde cu parametrizarea în modululfuncţional.

Aşadar nu este posibil să se introducă numai ora. Dacă în cadrul introducerii în curs sau în timpul funcţionăriisau al simulării ştergeţi ziua săptămânii (tasta DEL), acest lucru conduce la ştergerea automată a orei.Introdcerea orei conduce automat şi la presetarea zilei săptămânii la »Duminică«.

13.2.6.5. Element de introducere ecrane »Introducere valoare releu de timp«

592

Vizualizare



MFD 05

Date generale

Prin acest element de introducere facilitaţi modificările ulterioare ale

valorii de referinţă de timp la intrările I1 şi I2 ale modulului funcţional Releu de timp easy800/MFD (T).

Premisă: Intrările I1 şi I2 ale modulului funcţional sunt parametrizate cu câte o constantă. Intrărileneparametrizate nu pot fi editate prin acest element de introducere.

Dacă aparatul se găseşte în modul de funcţionare RUN, utilizatorul poate efectua introducerile prin tasteleaparatului MFD şi astfel poate modifica durata de comutare şi momentul conectării şi al deconectării unuicontact de comutare. Valoarea nou introdusă este salvată permanent în program.

Mod de funcţionare

Premisă pentru utilizarea elementului de introducere »Introducere valoare releu de timp«:

Modulul funcţional Releu de timp easy800/MFD se găseşte deja în program, iar intrarea de modificat esteparametrizată cu o constantă.Intrările neparametrizate nu pot fi prelucrate.

Cu acest element de introducere se parametrizează valoarea de referinţă de timp la intrarea I1 sau I2. Pentrua menţine şi valoarea de referinţă de timp I2 modificabilă, de exemplu în modulul funcţional Mod defuncţionare »Intermitent«, aveţi nevoie aşadar de două astfel de elemente de introducere.

Contrar elementului de afişare »Introducerea valorii releului de timp« există elementul de afişare »Afişareavalorii releului de timp«.

În modul de afişare elementul de introducere indică valorile actuale ale ceasului aparatului. Dacă utilizatorulMFD comută într-un ecran din elementul de introducere »Introducere valoare releu de timp«, atunci valoareareală este preluată şi salvată ca valoare de start a introducerii. Reprezentarea se realizează ca şi la elementulde afişare. Introducerea se limitează la domeniul de valori admis.


Premisă:



Reprezentarea depinde de domeniul de timp parametrizat în modulul funcţional. Există cele trei domenii detimp posibile S, M:S şi H:M.

593

Domeniutimp

Format de afişare

S SSS:ms

M : S MM:SS

H : M hh:mm


La elementul de introducere Introducere valoare releu de timp puteţi reprezenta caracterele treptat în douădimenisuni.


normal 4/16

dublat 2/8

Indicaţie: Dacă, după ce aţi preluat elementul de introducere în ecran şi l-aţi setat la dimensiunea suficientă,se afişează numai linii --: -- sub numărul de operand selectat nu se găseşte nici un modul funcţional T înprogram.




Numar

• Selectaţi modulul funcţional de modificat 1-32.

Parametru-FB

Selectaţi intrarea I1 sau, pentru anumite tipuri de funcţionare ale modulelor funcţionale, intrarea I2, ale cărorvaloare de referinţă de timp doriţi să o păstraţi modificabilă.


594

Vizualizare



Accesul utilizatorului la elementul de introducere poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană.Astfel evitaţi modificările nedorite ale ceasului înstarea de funcţionare RUN


Puteţi simula introducerea de valori pentru acest element de introducere cu ajutorul "tastelor funcţionale EASY-SOFT. Aceste introduceri de valori vor fi menţinute până la următoarea comandă STOP a aplicaţiei, darparametrii programului nu se vor modifica în proiect. Procedeul general este descris în Modul de afişare-Simulare.


Pentru modificarea valorii unui element de introducere al ecranului, utilizaţi tasta OK, tastele cursor < > ^ sauv şi tasta ESC ale aparatului MFD. Procedeul general este descris în capitolul Introduceri de comandă în stareade funcţinare »RUN« a aparatului MFD.

13.3.Editarea elementelor de tastaturã

13.3.1. Comanda prin taste a aparatului MFD

Următorul tabel indică funcţiile tastelor funcţionale ale aparatului MFD în cadrul afişării ecranelor. În afişareaecranelor, ajungeţi la afişarea stării prin apăsarea tastei » * «.

Cursorul sus Fără funcţie (suprascriere cu elementul de tastatură)

Cursorul jos Fără funcţie (suprascriere cu elementul de tastatură)

Cursorul lastânga

Fără funcţie (suprascriere cu elementul de tastatură)

Cursorul ladreapta

Fără funcţie (suprascriere cu elementul de tastatură)

OK Comutare în afişarea ecranelor în modul de selecţie MFD (suprascriere cu elementul detastatură)

DEL Fără funcţie (suprascriere cu elementul de tastatură)

595

ESC Fără funcţie (suprascriere cu elementul de tastatură)

ALT Fără funcţie (suprascriere cu elementul de tastatură)

Tasta »*« Comutare din afişarea ecranelor înapoi în afişarea stării (suprascriere cu elementul detastatură)

ALT + DEL Fără funcţie

Tabel: Funcţia tastelor funcţionale în afişarea ecranelor aparatului MFD

Indicaţie: O dispunere completă a funcţiilor tastelor aparatului MFD se găseşte în AWB 2528-1480-x.

13.3.2. Editarea tastelor


Conform posibilităţilor variate de intrări şi ieşiri prin display-ul MFD, sunt extinse şi funcţiile cunoscute aletastelor unui releu de comandă easy. Acum puteţi atribui elemente de tastatură tuturor tastelor funcţionale aleaparatului MFD şi astfel le puteţi aloca funcţii noi. În plus, puteţi genera o macrocomandă pentru fiecare tastăfuncţională, ordonând mai multe funcţii. Această nouă funcţionalitate a tastelor se setează cu ajutorul editorului de funcţii pentru taste.În cadrul editorului de funcţii pentru taste, atribuiţi elemente de tastatură tastelor funcţionale şi astfel le alocaţifuncţii noi.În continuare, aparatul MFD dispune de o a noua tastă funcţională suplimentară, tasta » * «, numită şi tastăMod în Ajutor. Prin această tastă, utilizatorul poate comuta între afişarea stării şi afişarea ecranelor (veziAWB2528-1480 x).

596

Vizualizare

În cadrul afişării ecranelor, utilizatorul poate apela funcţiile atribuite de dumneavoastră prin tastelefuncţionale , în timpul operării. După acţionarea unei taste funcţionale MFD, de ex. tasta ESC, aparatul MFD execută automat succesiv toatefuncţiile setate de dumneavoastră. Astfel pentru utilizator este suficientă apăsarea unei taste pentru executarea macrocomenzii.

Indicaţie: Alocarea de taste se realizează întotdeauna în conexiune cu ecranele. Astfel pentru fiecare ecran sepoate efectua o alocare individuală de funcţii tastelor funcţionale.Acest fapt este important, dacă setaţi mai multe ecrane pentru aplicaţia de vizualizare, între care utilizatorultrebuie să poată comuta prin apăsarea unei taste.

Indicaţie: Puteţi combina de exemplu funcţia Comutarea ecranelor cu o altă funcţie şi să o executaţi în altecran pe lângă altele, selectând funcţia Element de ecran comandabil.

Premisă pentru editarea de taste: Modul de afişare-Vizualizare este deschis.

• Selectaţi în tabelul de parametrizare al Prezentării generale a ecranelor un ecran, în care trebuie să seseteze noua funcţionalitate a tastelor sau

• Selectaţi cartela de indexare Editor de funcţii pentru taste

În lista din bara de instrumente se afişează ecranul curent prelucrat.

Dacă încă nu aţi creat nici un ecran, se poate utiliza ecranul de start propus din fabrică.

• dacă este nevoie, comutaţi în cadrul listei la ecranul dorit.

Editorul de funcţii pentru taste vă afişează în fereastra Banc de lucru toate tastele aparatului MFD. În fereastra Câmp de atribute puteţi vizualiza prin cartela de indexare cu acelaşi nume informaţii despresetările anterioare din proiect, din program şi din Vizualizare.

597

Elementele de tastatură din fereastra Banc de lucru cu tasta DEL preselectată

• Selectaţi tasta căreia doriţi să îi alocaţi noua funcţionalitate, de ex. tasta DEL, cu un click stânga pesimbolul pentru taste. Acesta îşi modifică culoarea de fundal.

Dacă alocaţi noi funcţii tastelor, trebuie să respectaţi limitările menţionate în indicaţia următoare.

Indicaţie: Tastei »* « adoptate suplimentar în legătură cu un aparat easy i se alocă din fabrică în afişareaecranelor funcţia » Comutarea în afişarea stării«. Puteţi bloca accesul ulterior al utilizatorului la afişarea stării, alocându-i tastei » * « alte funcţii (vezi tabelulComanda tastelor). Pentru o introducere de valori aflată în curs de desfăşurare există alte alocări predefinite de taste. Acestea nupot fi redefinite cu elemente de tastatură. O dispunere completă a funcţiilor tastelor presetate se găseşte înAWB 2528-1480-x.

13.3.2.2. Cum alocaţi elemente de tastatură unei taste

Premisă: Tasta căreia doriţi să îi alocaţi noua funcţionalitate este selectată.

Trageţi pur şi simplu un element de tastatură prin funcţia Drag & Drop în lista Funcţiile tastelor sub tastelesimbolizate în fereastra Banc de lucru. Aparatul MFD suportă următoarele elemente de tastatură:

• Element de ecran comandabil

• Iluminare display

• Comutare ecrane

• Logout cu parolă

• Setare variabilă la valori fixe

• Decrementare variabilă

• Incrementare variabilă

• Releu de comutare

Ordonarea elementelor de tastatură

• Faceţi un click stânga pe elementul de tastatură din caseta de instrumente situată în partea stângă, dupăcare acesta îşi modifică culoarea, şi trageţi-l în lista Funcţiile tastelor sub tastele simbolizate.

După ce aţi lipit elementul în câmp, în fereastra Câmp de atribute este afişată o casetă de dialog specifică.Explicaţiile necesare se găsesc în descrierea elementului de tastatură respectiv.

Fiecare element lipit ulterior este anexat în listă. Un element de tastatură lipit din greşeală poate fi îndepărtat cu butonul Ştergere, după ce a fost selectat cu unclick stânga.

598

Vizualizare

Dacă doriţi să modificaţi ordinea executării în cazul mai multor elemente de tastatură lipite, selectaţielementele respective şi utlizaţi apoi butoanele Sus şi Jos.

Simbolul din lista Funcţiile tastelor

După ce aţi lipit un element de tastatură în listă, se afişează un simbol-mână la începutul rândului aferent.

• Un simbol-mână alb vă indică faptul că funcţia suplimentară poate fi executată de aparatul MFD prinapăsarea unei taste.

• Un simbol-mână roşu vă indică faptul că funcţia suplimentară nu poate fi executată.

Acst simbol-mână roşu este afişat în condiţiile următoare:

• Aţi preluat un element de tastatură Comutare ecrane în câmp

• În lista ecrane a registrului Comutare ecrane aţi selectat celălalt ecran, la care trebuie să se comute.

• Dispuneţi de încă un element de tastatură în spatele elementului Comutare ecrane.

Simbolul roşu în formă de mână vă indică următorul caz special:Deoarece funcţia Comutarea ecranelor iese imediat din ecranul actual, nu mai poate fi executată nici o funcţieîn aşteptare.

13.3.3. Elementul de tastatură Element de ecran comandabil


599


MFD 01

Premisă: Aţi tras elementul de tastatură din caseta de instrumente în lista Funcţiile tastelor.

Selectarea funcţiei Element de ecran comandabil facilitează utilizatorului accesul nemijlocit în timpul funcţionăriila editarea într-un element de ecran Introducere de valori. Modul de introducere este activat automat.

Astfel utilizatorul poate incrementa respectiv decrementa valoarea variabilă prin modul Selectare liberă alocaţiilor sau Increment fix, în domeniul Schemă de introducere.

În ambele moduri utilizatorul încheie introducerea de valori prin acţionarea tastei OK, sau foloseşte tasta ESCpentru întrerupere.

13.3.3.1. Selectarea cartelei de indexare Element de ecran comandabil

Lista ecrane

Aici sunt afişate spre selectare toate ecranele, care includ şi elemente comandabile.

Indicaţie: Funcţia Element de ecran comandabil poate fi selectată şi poate fi combinată în lista Funcţiiletastelor cu funcţia Comutarea ecranelor.

Lista Introducere de valori-Element de ecran

Aici alocaţi tastei evidenţiate elementul de ecran dorit Introducere de valori prin intermediul număruluiacestuia. Dacă se găsesc mai multe astfel de elemente în ecran, puteţi extrage numărul din bara de stare,după ce aţi selectat elementul de ecran.

13.3.4. Elementul de tastatură Iluminare display


600

Vizualizare


MFD 01


Funcţia Iluminare display îi facilitează utilizatorului creşterea sau diminuarea succesiva ale intensităţii iluminăriide fundal a display-ului în timpul funcţionării.

13.3.4.1. Cartela de indexare Iluminare display

Selectaţi opţiunea mai iluminat sau mai întunecat dacă trebuie să se intensifice sau să se diminueze iluminareade fundal a display-ului prin intermediul tastei evidenţiate.

13.3.5. Elementul de tastură Comutare ecrane



MFD 01


Funcţia Comutarea ecranelor îi facilitează utilizatorului, în timpul funcţionării, comutarea în alte ecrane salvate.

Dacă utilizatorul trebuie să poată comuta între mai multe ecrane prin apăsarea unor taste, trebuie să alocaţiîntotdeauna în fiecare dintre aceste ecrane elementul de tastatură Comutare ecrane unei taste funcţionale.

Indicaţie: Funcţia Comutare ecrane este una terminal. Deoarece ecranul actual se închide după execuţiafuncţiei, nu mai sunt posibile acţiuni ulterioare.Rezultă că această funcţie trebuie să se situeze la alocarea tastelor întotdeauna pe ultimul loc în lista Funcţiiletastelor (vezi simbolul din lista Funcţiile tastelor). Această condiţie trebuie să fie respectată şi la modificarea ulterioară a ordinii prin intermediul butoanelor Sus/Jos..

601

13.3.5.1. Cartela de indexare Comutare ecrane

În cadrul câmpului de atribute, în lista ecran selectaţi: noul ecran, care trebuie să fie afişat după apăsareatastei selectate.

Exemplu:

Într-o aplicaţie de vizualizare sunt utilizate trei ecrane, între care utilizatorul trebuie să comute în timpulfuncţionării. De exemplu, pentru a vizualiza valoarea actuală şi a specifica valoarea obligatorie.

Rămâne la latitudinea dumneavoastră căror taste funcţionale le atribuiţi Comutatea ecranelor. În cadrul acestui exemplu, se sare întotdeauna prin aceeaşi tastă de la orice ecran la următorul. În acelaşi modse sare apoi de la un alt ecran la cel precedent printr-o altă tastă identică.

Următoarea parametrizare indică faptul că prin tasta > se sare la următorul ecran şi de la ultimul la primul. Prin tasta < utilizatorul poate efectua un salt înapoi.

ecranulprelucratactual

M_1 M_2 M_3

Banc delucru:Tastăselectată

> < > < > <

602

Vizualizare

CâmpulBanc delucru:

Funcţiiletastelor

Comutareaecranelor etc. etc. etc. etc. etc.

Câmp deatributeecran:

M_2 M_3 M_3 M_1 M_1 M_2

13.3.6. Elementul de tastatură Logout cu parolă

Premisă: Aţi activat cel puţin o parolă pentru ecranul actual şi aţi specificat un interval pentru logout. Încontinuare, aţi tras elementul de tastatură în cadrul editorului de funcţii de taste, din caseta de instrumente încâmpul Funcţiile tastelor.

Funcţia Logout cu parolă îi facilitează utilizatorului derularea imediată a intervalului pentru logout pentruparolele asociate, prin apăsarea unei taste. Autentificarea accesului utilizatorului la ecranul actual, obţinutădupă introducerea acestei parole, nu mai este valabilă: Utilizatorul trebuie să introducă din nou parola înainteaurmătoare accesări a acestui ecran. Apoi se derulează din nou intervalul de logout parametrizat iniţial.

Dacă pe lăngă logout-ul cu parolă aţi preluat în lista Funcţiile tastelor şi alte funcţii, pe care aparatul MFD leexecută automat prin apăsarea unor taste, aceste funcţii suplimentare sunt executate şi după derularea logout-ului cu parolă.

Exemplu pentru prelucrarea unei macrocomenzi, în care funcţia Logout cu parolă este:

Dacă de exemplu alocaţi tastei ALT elementele de tastatură Iluminare display, Logout cu parolă şi Selectareelement de ecran comandabil, utilizatorul poate efectua întotdeauna încă o introducere de valori, deşiautorizarea accesului utilizatorului a devenit deja invalid după o apăsare a tastei ALT. Abia după cemacrocomanda a fost prelucrată în totalitate, autorizarea accesului utilizatorului se execută în cadrul ecranuluiactual.

13.3.6.1. Cartela de indexare Logout cu parolă

Selectaţi aici care introducere de parolă trebuie să anuleze autorizarea accesului utlizatorului, după apăsareatastei evidenţiate. Dacă aţi activat mai multe parole, elementul de tastatură Logout cu parolă poate acţiona simultan asupra maimultor parole. Acum selectaţi una dintre cele două parole activate, însă apăsarea unei taste are efect de asemenea numaiasupra acestei parole. Dacă în alt moment s-a obţinut autorizarea accesului utlizatorului prin introducerea uneiparole alternative, apăsarea acestei taste nu încheie intervalul de logout.

603

13.3.7. Elementul de tastatură Setare variabilă la o valoare fixă



MFD 01

MFD 05, cu posibilitatea de a conecta intrările de modul cavariabile setate.


Funcţia Setarea variabilei la o valoare fixă facilitează utilizatorului setarea valorii variabilelor conectate până laconstanta presetată, în timpul funcţionării, prin acţionarea unei taste. În aparatul MFD cu verasiunea nr. 02poate fi setată şi o constantă (dword) ca valoare de referinţă într-o intrare de modul.

Indicaţie: Pot fi setate numai intrările de modul la o valoare fixă, care sunt conectate la o constantă a tipuluide variabile dword.


Dacă utilizatorul termină introducerea cu OK în timpul funcţionării, noua valoare este salvată în aparatul intern,astfel încât să se păstreze şi după o repornire a aparatului.

13.3.7.3. Parametrizarea elementului de tastatură

Premisă: Aţi selectat ecranul şi elementul de tastatură de prelucrat din caseta de instrumente, din listaFuncţiile tastelor.

Cartela de indexare Setare variabilă la o valoare fixă

În funcţie de tipul de variabile selectat puteţi seta diferite variabile la valori fixe.

Tip de variabile Variabilă de conectare posibilă

604

Vizualizare

Bit Operandul booleean sau intrarea modulului funcţional

Byte Marker Byte

Word Marker Word

DWord Marker dword şi intrarea modulului funcţional


• Selectaţi mai întai tipul (bit, byte, word, dword) variabilelor de modificat.


• Selectaţi aici variabila, care trebuie să fie setată prin apăsarea unei taste la valoarea presetată.

Câmpul de grupuri Setare variabilă cu

• Specificaţi constanta la care valoarea variabilă trebuie să fie setată.

13.3.8. Elementul de tastatură Decrementare variabilă



MFD 01

MFD 05, cu posibilitatea de a decrementa intrările de modul..


Funcţia Decrementare variabilă facilitează utilizatorului diminuarea valorii variabilelor conectate până lavaloarea parametrizată, în timpul funcţionării, prin acţionarea unei taste.

Începând cu versiunea de aparate MFD nr. 02, poate fi decrementată şi o intrare de modul funcţional, care esteconectată cu o constantă dword

Indicaţie: Pot fi decrementate numai intrările de modul la o valoare fixă, care sunt conectate la o constantă atipului de variabile dword.


605



Premisă: Aţi selectat word şi elementul de tastatură de prelucrat din caseta de instrumente, din lista Funcţiiletastelor.

Cartela de indexare Decrementare variabilă

În funcţie de tipul de variabile selectat puteţi decrementa diferite variabile.


Byte Marker Byte

Word Marker Word



• Selectaţi mai întai tipul (byte, word, dword) variabilelor de modificat.


• Selectaţi aici variabila, care trebuie să fie diminuată prin acţionarea unei taste.

Câmpul de grupuri Decrementare variabile cu

• Specificaţi incrementul cu care valoarea variabilă trebuie să fie decrementată. Valoarea implicită este "1",pot fi selectate numai valori pozitive.

Indicaţie: Dacă în timpul funcţionării utilizatorul diminuează prin acţionarea unei taste valoarea variabilelorconectate, aparatul MFD împiedică o posibilă depăşire a domeniului de valori admis şi lucrează cu valoarealimită inferioară. Dacă de exemplu aţi selectat tipul de variabile bit şi utilizatorul decrementează prin acţionareatastelor sale valoarea variabilelor astfel încât aceasta devine mai mică decât zero, aparatul MFD lucrează cuvaloarea zero.

13.3.9. Elementul de tastatură Incrementare variabilă

606

Vizualizare



MFD 01

MFD 05, cu posibilitatea de a incrementa intrările de modul.


Funcţia Incrementare variabilă facilitează utilizatorului creşterea valorii variabilelor conectate până la valoareaparametrizată, în timpul funcţionării, prin acţionarea unei taste.

Începând cu versiunea de aparate MFD nr. 02, poate fi incrementată şi o intrare de modul funcţional, care esteconectată cu o constantă dword.

Indicaţie: Pot fi incrementate numai intrările de modul la o valoare fixă, care sunt conectate la o constantă atipului de variabile dword.




Premisă: Aţi selectat ecranul şi elementul de tastatură de prelucrat din caseta de instrumente, din listaFuncţiile tastelor.

Cartela de indexare Incrementare variabilă

În funcţie de tipul de variabile selectat puteţi incrementa diferite variabile.


Byte Marker Byte

607

Word Marker Word



• Selectaţi mai întai tipul (byte, word, dword) variabilelor de modificat.


• Selectaţi aici variabila, care trebuie să fie crescută prin acţionarea unei taste.

Câmpul de grupuri Incrementare variabile cu

• Specificaţi incrementul cu care valoarea variabilă trebuie să fie incrementată. Valoarea implicită este "1",pot fi selectate numai valori pozitive.

Indicaţie: Dacă în timpul funcţionării utilizatorul creşte prin acţionarea unei taste valoarea variabilelorconectate, aparatul MFD împiedică o posibilă depăşire a domeniului de valori admis şi lucrează cu valoarealimită superioară.Dacă de exemplu aţi selectat tipul de variabile bit şi utilizatorul incrementează prin acţionarea tastelor salevaloarea variabilelor astfel încât aceasta devine mai mare decât 255, aparatul MFD lucrează cu valoarea 255.

13.3.10.Elementul de tastatură Releu de comutare



MFD 01


Funcţia Releu de comutare îi facilitează utilizatorului, în timpul funcţionării, negarea stării unei variabilebooleene sau a unei intrări booleene a unui modul funcţional prin apăsarea unei taste.

Vă rugăm să aveţi grijă să nu se realizeze un acces simultan, pornind din schema de conexiuni, către variabilabooleeană utilizată aici sau către intrarea modulului funcţional. De asemenea, acest operand nu se utilizeazăniciodată într-un câmp de bobine. La accesul dublu, operandul preia întotdeauna starea accesului efectuat celmai recent, astfel apăsarea unei taste de către utilizator poate fi efectuată imediat din nou în sens invers dinschema de conexiuni.

608

Vizualizare

13.3.10.1. Cartela de indexare Negarea variabilei bit

Conectare prin

• Selectaţi variabila booleeană conectată.

13.3.11.Elementul de tastatură »Blocarea modului de selecţie«



MFD 05


Cu acest element de tastatură blocaţi la un aparat MFD funcţia predefinită prin tasta OK, prin care utilizatorulajunge în modul de selecţie. Astfel evitaţi introducerile de valori nepermise în elementele de introducereşabloane, ale ecranului conectat.

Acest element de tastatură nu este necesar, dacă aţi alocat deja o altă funcţie tastei OK.

13.3.11.2. Introducerea elementului de tastatură

• Selectaţi mai întâi ecranul, pentru care modul de selecţie trebuie să fie blocat.

• Faceţi apoi un click stânga pe tasta OK.

• Trageţi elementul de tastatură Blocare mod de selecţie în lista Funcţiile tastelor

La următorul link se descrie detaliat cum alocaţi un element de tastatură unei taste.

609


Pentru acest element de tastatură nu este necesară nici o parametrizare.

13.3.12.Elementul de tastatură »Salt condiţionat«



MFD 05


Funcţia Salt condiţionat facilitează saltul peste secţiuni ale listei Funcţiile tastelor în funcţie de starea unuioperand booleean selectabil liber. În această listă a funcţiilor tastelor sunt posibile doar salturile în aval cătreun reper de salt setat de dumneavoastră.

Starea acestui operand stabileşte astfel prin ce taste funcţionale ale aparatului MFD se poate apela o nouăfuncţie sau nu se poate apela temporar.


Dacă în momentul executării acestei funcţii starea operandului booleean conectat = »1«, atunci se sare pestefuncţiile tastelor care urmează în listă. Saltul se termină la elementul de tastatură Reper de salt, pe care îlintroduceţi în listă la acelaşi număr ca şi această funcţie a tastelor Salt condiţionat. Dacă nu aţi introdus nici unreper de salt, saltul se termină la sfârşirul listei Funcţiile tastelor cu un salt în exterior.

În cadrul reperelor de salt disponibile nr. de la 1 la 32, puteţi utiliza oricâte salturi şi repere de salt în cadrullistei Funcţiile tastelor. În continuare puteţi parametriza mai multe salturi pentru acelaşi reper de salt. Prinalocarea aferentă a salturilor puteţi realiza atât alternative simple cât şi multiple.


610

Vizualizare

Cartela de indexare Salt condiţionat

Legatura prin

• Selectaţi variabila booleeană de conectare, a cărei stare poate părăsi saltul în cadrul listei Funcţiiletastelor.

Ca variabilă de conectare, se consideră toţi operanzii booleeni ai schemei de conexiuni sau toate intrările şiieşirile booleene ale modulelor funcţionale utilizate în program.

Conectare prin operanzii booleeni

• Selectaţi operanzii în lista cu acelaşi nume

• Stabiliţi numărul operandului utilizat în lista Număr.

Conectarea prin intrarile şi ieşirile modulului funcţional

• Selectaţi această variabilă de conectare, dacă doriţi să comandaţi saltul în lista Funcţiile tastelor direct dinstarea intrărilor şi ieşirilor unui modul funcţional.

• Stabiliţi modulul funcţional urilizat pe baza selectării tipului în lista Operand şi numărul modulului în listaNumăr.

• Parametrizaţi o intrare I1/I2 sau ieşirea booleeană prin lista Parametri FB.

Operator

• Selectaţi din lista modulelor funcţionale cu o intrare sau o ieşire booleeană, un modul necesar.

Numar

• Selectaţi ca mai sus markerul dword aferent sau modulul funcţional utilizat.

Puteţi introduce numerele reperelor de salt de la 1 până la 32.

Parametru-FB

• Selectaţi aici o intrare sau o ieşire booleeană, dacă utilizaţi o variabilă de conectare la intrările şi ieşirilemodulului funcţional.



Câmpul de grupuri Ţinta saltului

• Determinaţi ţinta saltului în cadrul listei pe baza numărului din lista Reper de salt.

611

13.3.13.Elementul de tastatură »Funcţia P a tastelor«



MFD 05


Funcţia P a tastelor îi facilitează utilizatorului modificarea stării unui operand P cablat drept contact, dacă unecran este afişat cu aparatul MFD.

Premise: În registrul Sistem aţi activat opţiunea Taste P.

Daă aparatul funcţionează în Afişarea ecranelor, reacţionează la acţionarea unei taste cursor ca şi cum s-argăsi în starea Afişarea sării.


Datorită acesei funcţii, la utilizarea mai multor ecrane puteţi debloca diferite taste cursor în scopul folosirii,pentru fiecare ecran individual.

Pentru aceasta selectaţi mai întâi ecranul dorit, apoi faceţi un click stânga pe simbolul de taste de deblocat, deex. tasta >, trageţi funcţia de taste P în lista Funcţile tastelor.

Tastele cursor sus, jos, stânga sau dreapta sunt alocate variabilelor P1..P4.

Alocarea tastelor P (numai în cadrul aparatelor MFD cu modul de display şi taste de comandă)

612

Vizualizare

Indicaţie: Funcţia de taste P este una exclusivă, aşadar ar trebuie să fi poziţionată singură în lista Funcţiiletastelor. Alte elemente de tastatură posibile, pe care le trageţi în lista Funcţiile tastelor, nu sunt luate înconsiderare de aparat.

Taste le cursor < > ^ sau v îşi menţin, în ciuda funcţiei tastelor P activate, funcţionlitatea iniţială în ecran înurmătoare le condiţii:

• dacă aparatul se găseşte în modul de introducere şi utilizatorul doreşte de exemplu să introducă ovaloare prin elementul de introducere ecrane Introducere de valori.

• dacă aparatul se găseşte în modul de selecţie element şi utilizatorul doreşte să selecteze un elementde ecran.

• dacă aparatul se găseşte în Introducere de parolă-ecrane

În aceste condiţii, acţionarea unei taste cursor nu declanşează de asemenea nici o modificare a stării în cadruloperanzilor P aferenţi.



13.3.14.Element de tastatură »Reper de salt«



MFD 05

13.3.14.1. Date generale/ mod de funcţionare

Funcţia Reper de salt are doar sarcina de a servi drept ţintă pentru funcţia tastelor Salt condiţionat. Combinaţiaacestor două funcţii ale tastelor facilitează saltul peste secţiuni ale listei Funcţiile tastelor în funcţie de stareaunui operand booleean selectabil liber. Sunt posibile exclusiv salturi înainte.


Cartela de indexare Reper de salt

613

Câmpul de grupuri Ţinta saltului

• Determinaţi ţinta saltului în cadrul listei pe baza numărului din lista Reper de salt.

13.3.15.Element de tastatură »Blocarea comutării în afişarea stării«



MFD 05


Cu acest element de tastatură blocaţi în cadrul aparatului MFD funcţia predefinită a tastei »*«, prin careutilizatorul are acces de la afişarea ecranelor la afişarea stării. Astfel evitaţi manipulaţiile în cadrul stării defuncţionare sau în programul aparatului MFD.

Acest element de tastatură nu este necesar, dacă aţi alocat deja o altă funcţie tastei *.

13.3.15.2. Introducerea elementului de tastatură

• Selectaţi mai întâi ecranul din care nu se mai poate comuta în afişarea stării.

• Faceţi apoi un click stânga pe tasta »*«.

• Trageţi elementul de tastatură Comutare în Afişarea stării şi blocaţi-l în lista Funcţiile tastelor.

La următorul link se descrie detaliat cum alocaţi un element de tastatură unei taste.



614

14.Punerea în funcţiune cu EASY-SOFT

14.1.Funcţionarea aparatelor MFD

14.1.1. Funcţionarea unui aparat MFD individual

Puteţi găsi descrierea detaliată cu privire la funcţionarea unui aparat MFD în manualul de instrucţiuni(AWB2528-1480x).În cele ce urmează, regăsiţi indicaţiile suplimentare.

Pentru acest mod de funcţionare, aparatul MFD nu necesită, în afara programării posibile cu EASY-SOFT, nici ointerfaţă.

Pentru aplicaţia de vizualizare, diagrama de conexiuni şi planul modulului, vă stau la dispoziţie punctele localeE/A, markerele şi parametrii modulului funcţional.

Prelungirea I/O extinde numărul intrărilor şi ieşirilor fără interfeţe suplimentare.

14.1.2. Funcţionarea unui aparat MFD drept participant la NET

Aparatul MFD se comportă în calitate de participant la reţea exact ca un aparat easy800. O descriere a moduluide operare a acestuia poate fi regăsită în paragraful Configurarea reţelei NET şi în paragraful Proiect de reţea -easy800 din Cursul 2 - începători.

Puteţi găsi descrierea detaliată cu privire la funcţionarea unui aparat MFD drept participant la NET în manualulde instrucţiuni (AWB2528-1480x).

Suplimentar faţă de funcţiile pentru NET ale unui easy800, aparatul MFD poate prelua în reţeaua NET şi funcţiade terminal.

14.1.3. Funcţionarea unui aparat MFD drept terminal

În cele ce urmează este descrisă funcţionarea unui aparat MFD în modul terminal.Pentru acest mod de funcţionare, aparatul MFD poate fi conectat la aparatul de comandat fie prin interfaţă(interfaţă pentru PC), fie prin NET. Dacă aparatul MFD este însuşi un participant la NET, atunci poate servi drept terminal pentru maxim şapte alţiparticipanţi la NET. În ambele cazuri aparatul MFD poate fi utilizat fie în modul pur terminal, fie intermitent în modul terminal şiîntr-o execuţie a programului. Dacă aparatul MFD trebuie să funcţioneze în modul terminal, trebuie să segăsească în starea de funcţionare STOP.

615


Dacă un aparat MFD este în postura unui aparat de comandat, care va funcţiona într-o aplicaţie de vizualizare,trebuie mai întâi să dezactivaţi această aplicaţie, înainte de a putea realiza conexiunea terminal.

Indicaţie: Prin intermediului aparatului MFD de comandă puteţi activa şi dezactiva aplicaţia de vizualizare încadrul aparatului de comandat prin combinaţia de taste ALT + ESCCombinaţia de taste are, de asemenea, acelaşi efect ca o tastă » * « (MODE) activată local şi funcţioneazănumai în acelaşi context ca şi aceasta.

Avertizare: Chiar dacă este realizată o conexiune terminal pornind de la un aparat MFD către un alt aparat,tastele de comandă locale sunt încă funcţionale pentru aparatul controlat de la distanţă.Este responsabilitatea operatorului instalaţiei să nu fie provocată o stare de funcţionare nepermisă!

Pentru aceasta trebuie să vă asiguraţi că nici un operator al terminalului nu activează starea defuncţionare RUN, în timp de operatorul instalaţiei a selectat starea de funcţionare STOP!

14.1.3.1. Afişarea unei conexiuni terminal existente

Un aparat MFD de comandă semnalizează o conexiune terminal existentă printr-un simbol »*« în colţul dindreapta sus al meniului de stare pentru aparatul comandat de la distanţă.

14.1.3.2. Vizualizarea stărilor de funcţionare ale aparatului comandat de la distanţă

În cadrul conexiunii terminal existente, LED-urile frontale ale aparatului MFD sunt utilizate pentru afişareastărilor de funcţionare ale aparatului comandat de la distanţă. Accesul se realizează prin operanzii LE2/LE3.

LED Stare Semnificaţie

Roşu Lumină continuă Aparatul comandat de la distanţă este participant la NET, iar conexiunea sa laNET este întreruptă.

Verde Lumină continuă Aparatul comandat de la distanţă este în starea de funcţionare STOP.

Verde Luminăintermitentă

Aparatul comandat de la distanţă este în starea de funcţionare RUN

Tabel: Semnificaţia afişajului cu LED al aparatului MFD în modul terminal

616

14.1.3.3. Funcţionarea terminal prin interfaţă (interfaţă pentru PC)

Realizarea unei conexiuni terminal este posibilă aici în general numai cu participantul conectat direct.

MFD în funcţionarea terminal prin interfaţă

Premisă:Aparatul MFD se află în starea de funcţionare STOP. Se realizează o conexiune prin interfaţă(interfaţă pentru PC) şi prin cablul MFD-800-CAB.

Din meniul principal al aparatului MFD, ajungeţi prin opţiunea mod terminal direct în meniul cu acelaşi nume.

Dacă prin intermediul aparatului MFD este rulat un program, comutaţi cu tasta » * « (MODE) în afişajul destare şi de acolo cu tasta OK prin meniul principal în meniul mod terminal.

În acest meniu, este afişată conexiunea punct cu punct pregătită, prin interfaţă (interfaţă pentru PC), cuidentitatea participantului »0«.

• Activaţi modul terminal, selectând opţiunea START MODUS.

617


Realizarea conexiunii este efectuată... afişată cu semnalizarea conexiune.

Prin intermediul LED-urilor frontale ale aparatului MFD se afişează cazul în care conexiunea terminal a devenitactivă pentru ceilalţi participanţi.

Acum vă stă la dispoziţie funcţionalitatea de terminal a aparatului MFD.

Activarea tastelor aparatului MFD este acum transmisă aparatului comandat de la distanţă şi declanşează acoloaceleaşi modificări de stare, ca şi cum ar fi fost acţionate direct tastele echivalente ale aparatului. În sensinvers, aparatul comandat de la distanţă transmite starea actuală drept bloc de text înapoi către aparatul MFD,care este afişat acolo pe display fără o interpretare ulterioară, dar cu o lăţime dublă.

Rezultă că afişarea pe display este stabilită numai de către aparatul comandat de la distanţă. În acelaşi mod,interpretarea activării unei taste se realizează exclusiv prin acest aparat.

618

14.1.3.4. Funcţionarea terminal prin reţeaua NET

Prin selectarea numărului participantului NET-ID=1..8, puteţi realiza oricând o conexiune între maxim şapteparticipanţi la NET comandabili de la distanţă.

619


MFD în funcţionarea terminal prin reţeaua NET

Premisă:Aparatul MFD se află în starea de funcţionare STOP. Se realizează o conexiune prin reţeaua NET. Acestuiaparat MFD, care trebuie să funcţioneze drept terminal, i-a fost atribuit de ex. numărul participantului 1 (NET-ID 1).

• Din meniul principal al aparatului MFD, ajungeţi prin opţiunea mod terminal direct în meniul cu acelaşinume.

• Activaţi tasta OK în cadrul parametrului selectat identitate participant şi introduceţi inclusiv numărulparticipantului, de ex. 2, al aparatului la NET, pe care îl puteţi vizualiza sau comanda prin funcţia determinal.

620

• Activaţi modul terminal, selectând opţiunea START MODUS.

Realizarea conexiunii este efectuată... semnalată cu textul conexiune.

Prin intermediul LED-urilor frontale ale aparatului MFD se afişează cazul în care conexiunea terminal a devenitactivă pentru ceilalţi participanţi.

Acum vă stă la dispoziţie funcţionalitatea de terminal a aparatului MFD.

Indicaţie: Accesul la reţea simultan şi accidental al unui participant la NET prin PC drept aparat deparametrizare şi printr-un aparat MFD în modul terminal conduce la stări nedefinite ale reţelei. Pentru cea mailentă dintre cele două conexiuni, este semnalată eroarea de comunicare.

Indicaţie: În cadrul unei reţele NET pot exista simultan mai multe conexiuni terminal. Se presupune că fiecareaparat MFD acţionat drept terminal trebuie să comande întotdeauna numai un singur participant.

Indicaţie: După întreruperea unei conexiuni, aparatul MFD acţionat drept terminal încearcă permanent să resatbileascăaceastă conexiune Acest lucru este valabil şi după repornirea unui aparat, dacă tensiunea de alimentare aaparatului MFD acţionat drept terminal a căzut , iar dumneavoastră aţi selectat opţiunea mod terminal dinmeniul de sistem al aparatului MFD.Acţionaţi tasta » * « pentru a încheia această stare a aparatului MFD!

14.1.3.5. Dezactivarea modului terminal

• Activaţi tasta » * « a aparatului MFD terminal.

Ulterior, vă veţi găsi din nou în câmpul de meniu afişarea stării.

14.1.3.6. Întoarcerea la rularea programului

După ce aţi ajuns la câmpul de meniu afişarea stării, activaţi rularea programului după cum urmează:

• Prin activarea tastei OK, navigaţi în câmpul meniu principal şi activaţi acolo rularea programului.

14.1.3.7. Acces simultan la un aparat prin EASY-SOFT şi un aparat MFD cu funcţionare de terminal

621


Puteţi accesa un participant la NET fie printr-un aparat MFD cu funcţionare de terminal sau prin EASY-SOFT. Dacă este accesat un alt participant la NET de la două aparate simultan, are loc o defecţiune a transferului dedate.

Un aparat MFD care este acţionat drept terminal comandă exclusiv conexiunea terminal. Dacă EASY-SOFT sau un alt aparat încearcă să acceseze aparatul MFD aflat în funcţionarea terminal, are loc oeroare în transferul de date.

Indicaţie: În ambele cazuri, nu mai este disponibilă o funcţionare normală.

622

Accesul simultan al EASY-SOFT şi al aparatului MFD cu NET-ID 8 la aparatul cu NET-ID 1

Exemplul nr. 1 pentru accesul simultan:Accesul simultan al EASY-SOFT la aparatul cu NET-ID 1 prin cabul de progarmare EASY800-PC-CAB şi laaparatul MFD cu NET-ID 8, care este acţionat în modul terminal.Fie modul terminmal trebuie dezactivat de la aparatul MFD, fie conexiunea la PC trebuie adusă în starea Offline.

Exemplul nr. 2 pentru accesul simultan:

Accesul prin NET al EASY-SOFT la aparatul cu NET-ID 8, în timp de acest aparat MFD va funcţiona în modulterminal. Încercarea de a încărca un program prin EASY-SOFT într-un aparat sau dintr-un aparat cu NET-ID 8,este întreruptă cu o semnalare de eroare.

14.1.4. Funcţionarea unui aparat MFD într-o conexiune punct cu punct

În cele ce urmează, este descrisă funcţionarea unui aparat MFD într-o conexiune punct cu punct.

Pentru acest tip de funcţionare, aparatul MFD comunică printr-o interfaţă (interfaţă pentru PC).

Premisă: 1. Ambii participanţi sunt conectaţi prin cablul MFD-800-CAB. 2. Aţi configurat o conexiune COM.

Programul aparatului MFD activ poate accesa prin citire toate punctele E/A ale participantului de la distanţă. Puteţi accesa evidenţiatorii de la distanţă aprobaţi (maxim 20 de cuvinte duble marker) prin citire şi scriere.În programul participantului activ aţi precedat operandul de la distanţă cu cifra 1.

Programul participantului la distanţă poate fi accesat în continuare numai de către operanzii proprii.

14.1.5. Funcţionarea unui aparat MFD cu prelungirea I/O

Pentru aplicaţia de vizualizare, schema de conexiuni şi planul modulului vă stau la dispoziţie alături de punctelelocale E/A şi punctele E/A ale aparatului de prelungire.

Puteţi regăsi descrierea detaliată cu privire la funcţionarea unui aparat MFD cu prelungire în manualul deinstrucţiuni (AWB2528-1480x).În cele ce urmează veţi regăsi indicaţii suplimentare privind funcţionarea unui aparat MFD cu prelungirea I/O.Puteţi găsi o descriere edificatoare în manualul de instrucţiuni (AWB2528-1423x).

Manevraţi intrările prelungirii în schema de conexiuni a unui aparat MFD, ca şi intrările unui aparat de bază,drept contacte. Contactele de intrare au denumirile R1 până la R12. R15, R16 sunt semnalizatoarele curentuluicolector ale prelungirii tranzistor.

Ieşirile prelungirii sunt manevrate drept bobină de releu sau contact, precum ieşirile din aparatul de bază. Releele de ieşire se numesc S1 până la S8.

623


Dacă aţi utilizat cel puţin un contact »R« sau un contact/ bobină »S« în schema de conexiuni, atunci aparatulde bază se opreşte de la o prelungire închisă.

Indicaţie: Intrările şi ieşirile unităţilor de prelungire sunt transferate bidirecţionat serial. Vă rugăm sărespectaţi timpii de reacţie modificaţi ai intrărilor şi ieşirilor prelungirilor.

14.1.6. Funcţionarea unui aparat MFD fără tastatură

Puteţi găsi descrierea detaliată cu privire la funcţionarea unui aparat MFD în manualul de instrucţiuni(AWB2528-1480x).În cele ce urmează, puteţi regăsi instrucţiunile suplimentare privitoare la punerea în funcţiune a unui aparatMFD cu modul de display fără tastatură MFD-80.

După primele comutări ale tensiunii de alimentare, modulul CPU al unui aparat MFD - cu posibilitate deselectare a limbii utilizatorului - se află în modul de iniţializare. În cazul modulului de display fără tastaturăMFD-80 nu puteţi efectua această selectare.

Recomandare: La primele comutări închideţi numai modulul CPU - fără modulul de display conectat - de latensiunea de alimentare. Astfel, aparatul este setat iniţializat cu limba utilizatorului engleză.

După ce aţi conectat modulul de display şi aţi pus în funcţiune aparatul MFD - la tensiunea de alimentaredeconectată - puteţi efectua parametrizarea ulterioară cu EASY-SOFT.

• Efectuaţi modificările în Mod de afişare-Comunicare şi comutaţi conexiunea în starea Online.

Prin reglările sistemului puteţi printre altele să selectaţi şi limba utilizatorului.

14.1.7. Introduceri ale utilizatorului în starea de funcţionare »RUN« a unui aparat easy sau MFD

14.1.7.1. Semnificaţia tastelor funcţionale ale unui aparat easy sau MFD

Taste cursor

Tastele cursor ale aparatului easy sau MFD au funcţii dependente de context. Utilizatorul recunoaşte modulactual după forma cursorului intermitent.

1. Mod de selecţie

În acest mod, utilizatorul poziţionează cursorul cu < > ^ sau v

o pe un element de introducere în cadrul unui şablon sau a unui afişaj text.

624

Prin apăsarea tastei OK, utilizatorul ajunge in modul de selecţie în modul de introducere. Numai în cestmod valorile pot fi introduse sau modificate.

2. Modul de introducere

În acest mod, utilizatorul selectează locaţia de introducere (cifra) cu ajutorul tastelor cursor < şi >

o pentru introducerea unei valori a variabilei într-un element de inbtroducere din cadrulşablonului, în aparatul MFD,

o pentru introducerea unei valori de referinţă într-un afişaj text sau

o pentru introducerea unei parole)

Apoi cu ajutorul tastelor cursor ^ v selectează valoarea dorită.

Tasta OK

Tasta OK a aparatului easy sau MFD are următoarele funcţii:

• Conversia modului de selecţie în mod de introducere,

• Preluarea valori date sau modificate.

Tasta ESC

Tasta ESC a aparatului easy sau MFD are următoarele funcţii:

• Comutaţi în nivelul anterior din meniu,

• Preluaţi înapoi ultimele modificări ale introducerii

Apăsaţi tasta ESC în modul »Introdcere«, se preia „easy“ , valoarea veche rămâne nemodificată.

Tasta ALT

Tasta ALT a aparatului easy sau MFD nu are semnificaţie pentru introducerea de valori, însă are următoarelefuncţii:

• Funcţii speciale în schema de conexiuni, afişajul stării

625


Tasta ALT + DEL

Combinaţia de taste ALT+ DEL a aparatului easy sau MFD nu are semnificaţie pentru introducerea de valori,însă are următoarele funcţii:

• Apelarea meniului special

Exemplu de introducere efectuată de utilizator în aparatul MFD

Pentru modificarea valorii unui element de introducere al şablonului Introducere de valori, utilizaţi tasta OK,tastele cursor < > ^ sau v şi tasta ale aparatului MFD.

Premisă: Aparatul afişează şablonul cu elementul de introducere.

• Prin apăsarea tastei OK, utilizatorul ajunge în modul de selecţie, prima etapă a introducerii. Aparatul MFDîi semnalizează această etapă, primul element Introducere de valori ce se găseşte în şablon fiind afişatinvers pe un fundal iluminat intermitent. Acest mod se poate părăsi din nou cu tasta ESC.

• Dacă în cadrul şablonului se găsesc mai multe astfel de elemente de introducere, utilizatorul poate activaelementul dorit, în acestă etapă de introducere cu ajutorul tastelor cursor ^ v.

• După ce utilizatorul a selectat elementul Introducere de valori din şablon, apasă din nou tasta OK şiajunge astfel în modul de introducere. Apoi selectează poziţia de introducere (cifra) prin intermediultastelor cursor < şi >. Cu ajutorul tastelor cursor ^ v selectează apoi valoare dorită.

Cu OK valoarea este preluată. Cu ajutorul tastei ESC utilizatorul părăseşte meniul de introducere fărăpreluareas valorii. În ambele cazuri, se găseşte din nou în elementul Mod de selecţie, care poate fi părăsit prinESC.

626

14.2.Introducerile de comandã în aparat

14.2.1. Introduceri ale utilizatorului în starea de funcţionare »RUN« a unui aparat easy sau MFD

14.2.1.1. Semnificaţia tastelor funcţionale ale unui aparat easy sau MFD

Taste cursor

Tastele cursor ale aparatului easy sau MFD au funcţii dependente de context. Utilizatorul recunoaşte modulactual după forma cursorului intermitent.

1. Mod de selecţie

În acest mod, utilizatorul poziţionează cursorul cu < > ^ sau v

o pe un element de introducere în cadrul unui şablon sau a unui afişaj text.

627


Prin apăsarea tastei OK, utilizatorul ajunge in modul de selecţie în modul de introducere. Numai în cestmod valorile pot fi introduse sau modificate.

2. Modul de introducere

În acest mod, utilizatorul selectează locaţia de introducere (cifra) cu ajutorul tastelor cursor < şi >

o pentru introducerea unei valori a variabilei într-un element de inbtroducere din cadrulşablonului, în aparatul MFD,

o pentru introducerea unei valori de referinţă într-un afişaj text sau

o pentru introducerea unei parole)

Apoi cu ajutorul tastelor cursor ^ v selectează valoarea dorită.

Tasta OK

Tasta OK a aparatului easy sau MFD are următoarele funcţii:

• Conversia modului de selecţie în mod de introducere,

• Preluarea valori date sau modificate.

Tasta ESC

Tasta ESC a aparatului easy sau MFD are următoarele funcţii:

• Comutaţi în nivelul anterior din meniu,

• Preluaţi înapoi ultimele modificări ale introducerii

Apăsaţi tasta ESC în modul »Introdcere«, se preia „easy“ , valoarea veche rămâne nemodificată.

Tasta ALT

Tasta ALT a aparatului easy sau MFD nu are semnificaţie pentru introducerea de valori, însă are următoarelefuncţii:

628

• Funcţii speciale în schema de conexiuni, afişajul stării

Tasta ALT + DEL

Combinaţia de taste ALT+ DEL a aparatului easy sau MFD nu are semnificaţie pentru introducerea de valori,însă are următoarele funcţii:

• Apelarea meniului special

Exemplu de introducere efectuată de utilizator în aparatul MFD

Pentru modificarea valorii unui element de introducere al şablonului Introducere de valori, utilizaţi tasta OK,tastele cursor < > ^ sau v şi tasta ale aparatului MFD.

Premisă: Aparatul afişează şablonul cu elementul de introducere.

• Prin apăsarea tastei OK, utilizatorul ajunge în modul de selecţie, prima etapă a introducerii. Aparatul MFDîi semnalizează această etapă, primul element Introducere de valori ce se găseşte în şablon fiind afişatinvers pe un fundal iluminat intermitent. Acest mod se poate părăsi din nou cu tasta ESC.

• Dacă în cadrul şablonului se găsesc mai multe astfel de elemente de introducere, utilizatorul poate activaelementul dorit, în acestă etapă de introducere cu ajutorul tastelor cursor ^ v.

• După ce utilizatorul a selectat elementul Introducere de valori din şablon, apasă din nou tasta OK şiajunge astfel în modul de introducere. Apoi selectează poziţia de introducere (cifra) prin intermediultastelor cursor < şi >. Cu ajutorul tastelor cursor ^ v selectează apoi valoare dorită.

Cu OK valoarea este preluată. Cu ajutorul tastei ESC utilizatorul părăseşte meniul de introducere fărăpreluareas valorii. În ambele cazuri, se găseşte din nou în elementul Mod de selecţie, care poate fi părăsit prinESC.

629

15.Recomandãri

15.1.Recomandări

În acest paragraf al asistenţei online, vă oferim experienţa şi propunerile altor utilizatori EASY-SOFT.Pe măsură ce problemele sunt descrise, vă oferim o soluţionare corespunzătoare.

1. Generarea bazei de timp exacte în domeniul ms inferior cu două cifre

Problemă:Aplicaţia necesită o bază de timp precisă în domeniul ms inferior cu două cifre. De exemplu, toate cele 18msale ieşirii analogice sunt crescute cu un increment (până la 1023) pentru realizarea ulterioară a unei rampe devalori obligatorii.Modulul funcţional releu de timp T.. (Timer) al unui aparat easy nu poate fi utilizat, deoarece domeniul detoleranţă al acestuia se extinde de la 5 ms până la maxim un interval de ciclu. Aceste toleranţe sunt valoriabsolute, care la un interval minim de temporizare a releului de timp de 5 ms scad procentual.

Soluţie:Cu ajutorul intervalului obligatoriu al ciclului modulului, de ex. ST01, alocaţi un interval de ciclu stabil. Acestatrebuie să corespundă jumătăţii valorii bazei de timp necesare, deoarece frontul de contorizare utilizabil(pozitiv) al unui operand este generat o dată la două cicluri. Trebuie să se asigure că intervalul de ciclu alprogramului inclusiv reducerile intervalului de ciclu nu depăşeşte intervalul de ciclu obligatoriu dat.

• Alocaţi un interval al ciclului de 9ms.

• Preluaţi în schema de conexiuni un operand, care se declanşează în fiecare ciclu, setându-se în starea »0«şi apoi înapoi în starea »1«. De exemplu, puteţi comuta M01-Nu şi M01.

Puteţi comuta şi Q01-Negat şi Q01şi deţineţi astfel încă o posibilitate optică de control.

• Contorizaţi schimbarea fronturilor cu un modul de contorizare. După două schimbări ale fronturilor,respectiv după procesarea a două cicluri ale schemei de conexiuni, au trecut 18ms.

• După recunoaşterea celor două schimbări de front incrementaţi un alt modul de contorizare, care ridicădirect ieşirea analogică QA a aparatului easy până la 1023.

• Apoi comandaţi din nou rampa valorilor obligatorii de la 0 la 1023.

Indicaţie pentru aplicaţiile la care se ajunge la oscilaţii reduse în durata ciclului: Reduceţi oscilaţiile în durata ciclului, comutând offline conexiunea la PC. Utilizarea unui aparat fără display cuLCD reduce de semenea scăderile intervalului de ciclu.

630

Recomandări

2. Memorarea comutării de la afişarea ecranului la afişarea stării unui aparat MFD.

Problemă:În timpul funcţionării unui aparat MFD trebuie să se evite ca utilizatorul să poată comuta de la afişareaecranului la afişarea stării şi efectua ulterior manevre. Utilizatorul poate efectua întotdeauna această schimbarecu ajutorul tastei » * « (tasta mod).

Soluţie: Funcţiile din fabrică ale tastelor pot fi anulate, alocând tastei * două elemente de tastatură, ale căroracţiuni se neutralizează reciproc şi astfel nu au nici un efect asupra unui operand.Alocaţi tastei * în editorul de comenzi mai întâi elementul de tastatură incrementare de variabile (valoare=1) şiapoi decrementare de variabile (valoare=1).

3. Preluaţi aparatul compatibil cu reţeaua dintr-o configurare Stand-Alone într-o configurare dereţea.

Problemă:Într-un proiect funcţional, în care un aparat easy800 sau MFD operează într-o configurare de reţea, trebuie săse efectueze prelungiri până la o configurare de reţea în care aparatul iniţial funcţionează drept Slave. Pânăacum nu este posibilă lipirea unui nou aparat cu ID 1, deoarece aparatul disponibil funcţionează automat dreptMaster.

Soluţie:Cu EASY-SOFT începând cu V 4.03 Build 70 este posibilă următoarea soluţionare:

Deschideţi Mod de afişare-Proiect -> trageţi un al doilea aparat identic în schema de conexiuni, de ex. înpoziţia 2 -> deschideţi schema de conexiuni a aparatului iniţial prin dublu click pe aparatul cu NET-ID 1 ->selectaţi schema de conexiuni prin opţiunea din meniu Prelucrare, Selectare totală -> copiaţi schema deconexiuni de ex. prin combinaţia Ctrl+C -> deschideţi Mod de afişare-Proiect -> deschideţi schema deconexiuni a noului aparat efectuând dublu click pe aparatul NET-ID 2 -> lipiţi schema de conexiuni copiată deex. prin combinaţia Ctrl+V -> instalaţi interogarea NET-ID pentru I,O,R,S,RN, SN? răspundeţi cu NU ->întorceţi-vă în schema de conexiuni a NET-ID 1 -> ştergeţi totul după caz -> deschideţi Mod de afişare-Proiect-> faceţi click dreapta pe aparatul NET-ID 1 -> înlocuiţi apratul -> răspundeţi cu 1 la întrebarea care aparattrebuie să fie înlocuit şi tastaţi OK -> apoi înlocuiţi aparatul NET-ID 1 marcat cu ÎNLOCUIRE cu un nou aparattras din caseta de instrumente -> înlocuirea este încheiată.

631

16.Glossar

Bbooleene: Operanzii/variabilele/intrarile si iesirile booleene pot memora, respectiv preluavalori Booleene

(astfel adevarat (true,1) sau fals (false,0). O expresie booeleanapoate accepta fara echivoc numai ovaloare logica adevarat sau fals. Datorita faptuluica logica enunturilor se bazeaza pe muncabritanicului George Boole (1815 - 1864),sunt cunoscute in prezent valorile logice ca fiind valoribooleene (în engleza "Booleanvalue") .

CCPU - MFD: CPU (Central Processing Unit), vezi unitatea centrala. În legatura cu aparatele easy si MFD, în

general sunt echipate cu CPU si componenta aparatului, care include unitatea logico-aritmetica,microprocesorul.

EE-Mail: Posta electronica E-Mail - Posta electronica reprezinta mesaje date computerului, care printr-o

conexiune la o retea - de exemplu la Internet- sunt trimise la destinatar (Moeller).

SSistemul de operare: Sistemul de operare este software-ul de baza al oricarui aparat easy/MFD. Acestapune

la dispozitie functiile de baza pentru comanda hardware-lui si a mentenanteiacestuia. În cadrulsistemului de operare este disponibila o interfata de programarepentru utilizator.

632

Index

17.Index

A

Afiºaj text

easy500/700 207

Afiºarea valorii actuale în cadrul textului

easy500/700 236

Aparat MFD fãrã tastaturã 624

ªtergere cale de curent 114

ªtergere notiþã 39

C

Câmp de bobine

easy500/700 475

Caracteristicile ferestrei de ajutor 20

Comutarea la ora de varã 85

Conexiuni 40

Contor de frecvenþã 194

Contor înainte-înapoi 366

CP 405

633

Cu aparate easy500/700 431

Cu aparate easy800 422

Cu aparate MFD 437

D

Date de utilizare 413

Definiþii ale noþiunilor 417

Descãrcare 33

Dezinstalarea EASY-SOFT 19

E

easy500/700 228

Editorul de taste

Blocarea comutãrii în afiºajul de stare 614

Blocarea modului de selectare 609

Comutarea ecranelor 601

Funcþia tastelor P 612

Reper de salt 613

Salt condiþionat 610

EN 256

F

634

Index

Forma impulsului semnalului contorului 381

Funcþii rapide ale contorului 371

G

Generarea schemei de conexiuni 36

Generarea schemei de conexiuni easy400/500/600/700 456

H

H 181

HW 386

I

Împãrþirea 248

În modul RUN de la distanþã 57

Încãrcarea comentariilor pentru contact/ bobinã 133

Încãrcarea unui program

Decrementare variabilã 605

Incrementare variabilã 606

Setarea variabilei la o valoare fixã 604

Încãrcarea unui program 45

Informaþii despre proiect/ schemã de conexiuni 118

Înlãturarea terminaþiilor 320

635

Interfaþã serialã 135

Întreruptor de valori prag 243

introducere 125

L

Led-urile panoului frontal al aparatului MFD 160

LIFO

Expirare 603

M

Macrocomandã

Afiºaj bit 524

Afiºarea valorilor releului de timp 574

Bitmap de semnalizare 528

Informaþii generale despre vizualizare 482

Introducerea ceasului de comutare anual 580

Introducerea ceasului de comutare sãptãmânal 589

Introducerea datei ºi a orei 577

Introducerea de valori ale releului de timp 592

Mod de afiºare-Vizualizare 108

Protejarea ecranului cu parolã 513

636

Index

Scris cursiv 544

Taste blocabile 533

Text derulant 556

Mod de afiºare modul 118

Mod de afiºare-Simulare 94

Mod de afiºare-Vizualizare 71

Mod de funcþionare 376

Mod de selectare 595

Modificarea intervalului de reacþie 623

Module de reþea 283

MR 278

N

Numãrul canalului 344

Numãrul versiunii sau cel al modificãrii 453

O

Online 103

Operand 90

Operanzi utilizaþi 46

Opþiunea mai luminos sau mai întunecat 600

637

Ora - display 325

P

P 165

Paragraf 519

Planul modulului 50

Proiect easy800 48

PUT 285

Q

Q 165

R

Rearanjarea tabelului de parametrizare 536

Recomandãri 630

Releu de asistenþã 474

Releu de asistenþã Marker M13 419

Releu inversor 608

Releul de comandã easy 12

Remanenþã 269

Reper de salt 338

Reprezentare pe fond gri 507

638

Index

Rezistenþa la terminaþia magistralei 67

RN 167

S

S 478

S - Extensie 169

Salt condiþionat 335

Sarcini 25

Scalarea valorilor 252

Schemã de conexiuni 29

Scopul cursului 24

Scopul cursului de montare 48

Scurtcircuit/Suprasarcinã 157

Secvenþã de pornire 306

Selectare liberã a poziþiilor 599

Semnal de diagnostic 158

Semnalãri cu text 13

Semnalizãri de eroare 23

Setare 476

Setarea caracteristicilor sistemului 39

639

Simbolul sãgeatã 546

Simularea schemei de conexiuni ºi a planului modulului 127

Simularea unei scheme de conexiuni 31

Simularea unui releu de timp 38

Simulatori pentru intrãri 44

Sincronizarea participanþilor la NET 290

Sisteme de operare 18

SN 62

SN - Iesire bit prin NET 170

Solicitare de tipãrire 21

SR 351

ST 279

Starea contorului 175

Stil pentru bara de instrumente 149

Structura arborescentã 28

Suprasarcinã 166

T

T 408

Tabel de caractere Windows 477, 483

640

Index

Tabelul markerilor disponibili 161

Taste cursor 596

Taste R 76

TB 362

Telefon 23

Teme de asistenþã 152

Terminal 615

Text 178

Text implicit 549

Text în limbi strãine 483

Text static 559

Tif 526

Timer 395

Tipãrire 34

Tipuri elementare de date 454

Transfer bloc 261

Transfer pe linie privatã 272

Trasarea/ºtergerea conexiunilor 456

Þinta/ reperul saltului 172

641

U

Unicode 6

utilizare 146

Utilizarea de markeri 460

V

Valoare de temporizare 301

Valoare de timp 187

Valoare zecimalã BCD 347

Valoarea prag superioarã 401

Valori de tensiune, declanºarea comparatorului de valori analogice A 174

Variabilã de control SV 316

Variabilã de setare 583

Variabilã limitã dinamicã 566

Vedere lateralã 110

Versiunea actualã 1

X

XOR 339

Y

YP 293

642

Index

Z

Zilele sptãmânii 563

Zoom vertical 495

643

Carte Easy

Documents

Transcript of Carte Easy