Carpati Geologie

8/16/2019 Carpati Geologie

1/44

CARPAŢII ROMÂNEŞTI - DATE GEOLOGICE

CARACTERISTICI GENERALE:

-au luat naştere într -un sector secundar (N) al Oc. Tethys, dintre plăcile Eurasiatică(sectorul Esteuropean) şi Africană, format în prima parte a Mz.

-un rol aparte l-a avut jocul microplăcilor (blocuri)

EVOLUŢIA PALEOGEOGRAFICĂ

1. Etapa prealpină

2. Etapa alpină


2/44

1. Etapa prealpină

Ptz final ÷ Pz final

nucleele unor masive carpatice (roci metamorfozate + mase intrusive de granite)

2. Etapa alpină

realizarea orogenului (sistemului) carpatic

antrenarea în ↑ a unităţilor limitrofe inclusiv a celor de platformă

faze :

2.1. Faza preK med

2.2. Faza K med – Pg 2.3. Faza Ng - Q


3/44

2.1. Faza precretacic mediu

triasic → formarea Oc. Tethys

prima parte a Mz (÷ începutul K) → expansiunea oceanului

urmează etapa de compresiune → ≈, , ╩ parţiale, subducţii

2.2. Faza K med – Pg

Realizarea:

osaturii sistemului carpatic

curburilor principale

unor legături complexe cu regiunile din Vorland

Orogeneze

austrică

laramică


4/44

► Orogeneza austrică → mezo-K

închiderea baz. oc.→ aliniam. de sutură (Maramureş; S şi V M. Apuseni)

iniţializarea şariajelor în cele 3 mari unităţi carpatice C.Or. :

• individualizarea Ucr-mz, ╩ treptat şi ╠ spre E

• realizarea între aceasta şi bl. Esteuropean a două ╚╝ (în V → fundament oc.,↓ activă, ▓ J-K; în E → fundament provenit din bl. Esteuropean, ↓ mai lentă, ▓ subţire)

• începutul Ucr-mz peste marginea flişului int.

C.Mer. şi M. Banatului:

• începe marele şariaj prin care UG ╠ spre S-E peste un sector ↓ al platf.

Moessice→ rezultă iniţial pz. (secundară) de Severin M. Apuseni:

• încetarea funcţionării riftului→ începutul K

• declanşarea de → Ptect între unit. N şi SE


5/44

►Orogeneza laramică → senonian sup. – Pg

definitivarea majore→ munţi din roci cristaline pedimentaţie intensă → pediplenă generalizată la sf. etapei

C.Or.• accent. tiparului structural creat de mişcările austrice + subducţia marginii platf.Esteuropene

• încheierea ╠ Ucr-mz peste flişul int. care va fi ≈ şi transf. în• accent. ↓ în unit. E (a fliş ext.)→ ▓ domin. din spaţiul carpatic (cr. + fliş int.) C.Mer.

•două (N → S) → PG peste AD (provenit din micropl. moessică) + Pz.Supragetică (formațiuni ale DG peste PG)•efuziuni magmatice (banatite)

• ▬ ▬ ▬ t e ct. a uscat. cr.

╚╝, ▲,▲ ▲ ▲ (↑↑ cu I ≠ ) M. Apuseni • unit. struct. maj. (N+S) s-au apropiat pe direcția NV –SE• → N (pz. Codru + Biharea peste AB) + S (pz. Drocea + Trascău) •reducerea fostului baz. oc. (ofiolite mai extinse doar în Drocea)

• ╩

extinse + început de▬

▬ ▬

baz. de sedim. unde se acum.și

bloc. calcaroase(actualele olistolite)


6/44

2.3. Faza Ng-Q desăvârșirea structurii Carpaților

►Mişcările savice – sf. oligocenului

• ≈ flişul Pg din C.Or.• unele ↑ în restul spaţiului carpatic• trepte de modelare (Râul Şes I) cu caracter de pedimente

►Mişcările stirice – miocen (burdigalian – sm)

•activarea unor fracturi profunde

↓ unor regiuni (baz. Transilvaniei şi panonic,unele depresiuni interne în munţii Apuseni şi Banatului)• începutul erupţiilor vulcanice (V C.Or.);•crearea avanfosei carpatice

►Mişcările attice – miocen sup. (sm. sup.)• finalizarea stilului tectonic al flişului Pg şi ↑ sa• erupţii vulcanice în C.Or. + S-V M. Apuseni•transgresiunea ponţiană baz. marine (panonic, transilvan, getic) cu unelelegături între ele.• nivele de eroziune


7/44

►Mişcările de ↑ de la sf. pliocenului + Q

• ↑ Carpaţilor cu 500-1000, dar și procese de ↓ activă în unele depr. (Braşov,Ciuc, Gheorghieni)

• continuarea erupţiilor vulcanice construirea lanţurilor de munţi (V C.Or.) şi formarea masivelor vulcanice (M.Metaliferi)

• ultimele erupţii vulcanice bazaltele Q

• ╩ baz. de sedim.

• nivele de eroziune în lungul văilor

• 4-8 nivele de terase


8/44

Carpaţii Orientali

4 subunităţi tectono-structurale:

• cristalino-mezozoică

• fliş

• vulcanite neogene

• depresiuni tectonice intramontane


9/44

1. Unitatea cristalino-

mezozoică (Dacidelemediane și Dacidelemarginale)

• axul C. Or. (poziţia relativ centrală)

• în raport de ea s-audezvoltat celelalteunităţi, în alcătuirea lor intrând materialeprovenite din aceasta

• dominant rocicristaline (mezo- și epimetamorfice) asoc.

cu roci granitice (m.a.Pz)

• ▓ vechi Mz (m.a.calcare), redus decătre eroziune la mai

multe petece


10/44

• între falia central-carpatică (V) şi cea est-carpatică (E)

• două mari compartim. – N (munţii Maramureş, Rodnei, Suhard, ObcinaMestecăniş, Giumalău, Rarău, Bistriţei, Hășmaș, Ciuc) şi S (munţii Leaota, Bucegi,Postăvaru, PiatraMare); se adaugă oinsulă cr. cu ▓ şi r. vulc. în M. Perşani

• mişcările austrice → definitivarea structurii în

pânze → subunit. V(Dme) ╠ peste cea E(Dma) pz.transilvană, care larândul ei pesteflişul K pz.bucovinică


11/44

2. Unităţile flişului

• cea mai mare parte a

C.Or. • pe ambele părţi aleaxului cristalin, dardominant pe latura E undeeste continuă şi unde înlocuieşte la sud deTrotuş masa cristalină.

• ▓ flişului s-au acumulat într-o ╚╝ care a începutindividualizarea la sf. J,dar care a funcţionat ca

baz. ▓ ↓ din K • fundament dublu → oc.(V; f. ↓ după orog.austrică) + de platf. (E)


12/44

• în V falia E-carpatică o

separă de Ucr-mz, iar în Efalia externă o separă deavanfosa carpatică

• numeroase masive:Obcina Feredeu, Obcina

Mare, munţii Stânişoarei, Ceahlău, Tarcău, Goşmanu, Berzunţ, Vrancei, Buzăului, Ciucaş, Baiu, Bodoc, Baraolt,Clăbucetele Întorsurii.

• 3 subunităţi: flişul intern, flişul extern,flişul transcarpatic.


13/44

2.1. Flişul intern(Dacidele externe)

• în E Ucr-mz

• ▓ dominant K (grezos sauconglomeratic), provenitdin cordilierele ╩ din Ucr-mz

• orog.laramică → peste fliş. ext, ↑, ╩ de ▲ ce

s-au alăturat Ucr-mz • Pz de Ceahlău (V-internă sau internă superioară);stratele de Sinaia (marnocalcare), stratele deComarnic (gresii şi marnocalcare),conglomeratele de Ciucaş

şi Ceahlău

• Pz de Teleajen (internă inferioară, flişului

curbicortical, E-internă);mat. fine (argile, marne)


14/44

2.2. Flişul extern(Moldavidele)

• între faliile internă (V) şi

externă (E)• ╚╝ în K (peste sectoare▬ ▬ ▬ şi ↓ ale Platf.Esteuropene)

• în K sup şi Pg regim ↓

activ• sursele ▓ K - Platf.Esteuropeană şi fragm.cordilierei de şisturi verzi(cordiliera cumană); Pg -

s-au adăugat ▲

din flişul int.

•primele ≈ mişcările laramice

•stilul tect. şi pânzele

mişcările Nz (m.a. stirice)


15/44

• Pz. Audia (V); argilo-marnoasă (K); grezoasă (Pg); seria gresiei de Siriu

• Pz. de Tarcău (centru şi E); K - marno-argilos;eocen - depozite groase(gresiile de Tarcău şi Fusaru); oligocen (menilite, disodile, argile,gresii de Kliwa)

• Pz. de Vrancea - arealemai mici (ferestretectonice – scoase la zide sub pz. de Tarcău);alcătuire apropiată de pz.

de Tarcău (dar provenitedomin. din unit. de platf.); în Vrancea şi în baz.râurilor Oituz, Bistriţa (Tazlău-Cracău), Humor,Suceava (Putna)


16/44

2.3. Flişul transcarpatic(Pz. Botiza-Petrova)

• lat. NV a Ucr-mz (Maramureş), m.a. întrevăile Vişeu şi Iza

• ▓ groase Pg grezo-argiloase, localmicroconglomerate

• zonă labilă K-Pg; Pg ↓ activă

• mişc.stirice≈,││,peste lat. V a Ucr-mz

3 U it t l i ă


17/44

3. Unitatea vulcanică

• V lanţ aproapecontinuu de aparatevulcanice şi platouri

• Ng în lungul unorfracturi profunde din Baz.transilvan, unde se prod.Subducţii

•faze → badenian (miocenmed.) ÷ sf. plioc. - Q

• c.m. imp. ▲ vulc.→ Oaş, Igniş, Gutâi, Călimani, Gurghiu, Harghita

• între ei → aparate vulc.mai < încorporate în ▓ (Ţibleş, Bârgău)

• dominant andezite şi aglomerate vulcanice, seadaugă riolite şi localbazalte.

M O G tâi


18/44

M.Oaş-Gutâi• riolite, tufuri, andezite,andezite bazaltoide• conuri + caldeire (baz.Mara şi Săpânţa)

denudate şi fragm.Ulterior

M.Ţibleş-Bârgău • sedimentar-vulcanic

• corp. intruse (neckuri,silluri, lacoliţi) în ▓ Pg;lipsesc curgerile de laveşi piroclastitele

M. Rodnei (S+E)

• mici neckuri în ▓ Pg

M. Toroiaga

• dikeuri + silluri deandezite ce străpung

cristalinul


19/44

M.Călimani-Gurghiu-Harghita

• desfăşurarea c.m. >, ▬ ▬ ▬


20/44

Bazaltele cuaternare

(plioc. final-pleist. inf. ÷ leist. med.)• M. Perşani (Racoş, Hoghiz, Veneţia, gara

Perşani); M. Călimani (coloane în alcăt. vers.)• curgeri de bazalte +piroclastite


21/44

4. Unităţile depresionare intramontane

• cel mai mare număr de depresiuni

• multe sunt mici şi au rezultat prin eroziune diferenţială (în bazin de recepţie, pe

contacte longitudinale, în spatele unor bare de roci dure în care râurile şi-au tăiat defilee).


22/44

opus acestora sunt depresiunile mari , tectonice; eroziunea, cu rol secundar, doar aaccentuat unele caracteristici morfologice; se disting două tipuri:

- tectonice şi de baraj vulcanic Maramureş, Oaş, Dornelor, Ciuc,Gheorghieni, Borsec, Bilbor, Drăgoiasa

- tectonice propriu-zise (posttectonice) cu caracter de graben (Braşov, Comăneşti)


23/44

Carpaţii Meridionali

• între falia Iezer-Păpuşa (Db.), falia pericarpatică (S), falia transilvană (N)

• unitate mult mai omogenă (în raport cu C.Or. sau M. Apuseni), atât litologic (dominantcristalină) cât şi tectono-structural


24/44

1. Autohtonul

danubian (Dacidele

marginale)

• în S-V între Olteţ şi Dunăre; evidenţiat deeroz. care a îndepărtat pz.acoperitoare

• Parâng, Vâlcan,Retezat, Ţarcu, Cerna, Almăj

• s-a realizat într-un

sector labil al Pl.Moessice

• mişc. laramice → încălecarea PG peste AD


25/44

•cristalin → Ptz (prehercinic),mezometamorfic (gnaise,cuarţite → ▲ Cernei,Vâlcan, Parâng) +epimetamorfic (M. Almăj) + granitoide (▲ Parâng,Retezat, Ţarcu); → Pz

(hercinic ↓ metamorfozat→ ▲ Parâng, Vâlcan,Retezat)

• ▓ → Pz, Mz (J-K), mio-pliocen (în depres.posttect. → Dep.Petroşani)

2 Pânza Getică (Dacidele


26/44

2. Pânza Getică (Dacidelemediane)

• ▲ Locvei, Semenic,Poiana Ruscă, Şurean,

Cândrel, Căpăţânei, Făgăraş, iar ca petece maiextinse în Godeanu,Mehedinţi

• sf. Ptz şi Pz → ╚╝ ▓ încare s-au realizat

metamorfozări, ≈ ╩ • redevine ╚╝ ▓ în Mz (sf. Tşi în J)

• mişc. austrice → începe

şariajul (se formează Pz.de Severin în DG)

• mişc. laramice → audesăvârşit →PG + AD,dar şi Unit. Supragetice

(peste PG)

• roci cristaline (şisturi) Ptz


27/44

• roci cristaline (şisturi) Ptzfinal-Pz: predominant mezometamorfice/mezo-

katamorfice (din Semenic

÷ Iezer-Păpuşa) (gnaise,

micaşisturi, cuarţite), dar şi şist . epimetamorfice înSemenic (S) şi PoianaRuscă (S) (şisturi cuarţito-sericitoase, calcarecristaline)

• < blocuri magmatice(granite, granodiorite (M.Semenic şi V M. Almăj)

• sedimentar → unităţile Reşiţa-Moldova-Nouă,Haţeg , Măgura Codlei , Vânturariţa, Şopot (M. Almăj); petice desedimentar în M. Godeanu (gresii şi conglomerate) şi la Gura Văii (calcare)


28/44

3. Pânza de Severin

• în Pod. Mehedinţi → fâşie între PG şi AD

• o fosă în DG (în K med) în care s-au acum. ▓ flişoide (gresii, marne,

argile) + ofiolite (m.a.blocuri de bazalte).

• mişc. austrice → dislocarea complexului deSeverin şi ╠ spre SE

• mişc. laramice au dus laacoperirea lui de către PG


29/44

4. Unităţi supragetice

• Făgăraş, Cindrel,Şureanu, Căpăţânii, Poiana Ruscă, Dognecea şi Locvei.

• cristalin- prehercinic mezometamorfice(amfibolite, gnaise,

micaşisturi şi paragnaise) în Făgăraş şi Dognecea şi hercinic (şist. epimetamorfice,dolomite etc.) în Locveişi Poiana Ruscă

•Sedimentar (T,J,K;conglomerate, gresii,calcare), Făgăraş, Dognecea, Căpăţânii şi Cindrel-Şureanu (N)


30/44

• mişc. laramice ╠ pesteunele sect. ale DG → Pz.Făgăraş – V. Oltului ÷ V.

Dâmbovicioara-Codlea,cu amploare m. > + Pz.Dognecea-Locva cudesfăş. limitată)


31/44

5. Magmatite K sup. –

Pg

• K sup. (aglomerate,tufuri, andezite) → M.Poiana Ruscă

• Pg (granite, granitoide,diorite) → m.a. în ▲ Locvei, Dognecei (bloc.c.m. >), Semenic

6. Depresiunile intramontane


32/44

6. Depresiunile intramontane

• Dep. Petroşani → graben Pg; ▓ Pg-mioc.inf. (conglomerate, argile, gresii argiloase,marne; peste 25 strate de cărbuni)

• Dep. Haţeg-Strei → două grabene (Haţeg şi Strei) separate de bl. din r. cr.; ▓ Pg-mioc.sup. (conglomerate, argile, marne, nisipuri, cărbuni)

• Dep. Caransebeş-


33/44

Dep. CaransebeşMehadia → culoar tect.badenian (mioc.sup.); ▓ mioc.sup.-pliocen(gresii, conglomerate,

marno-argile, cărbuni, nisip, argile, pietrişuri)

• Dep. Bozovici → graben badenian darschiţat în mioc.inf.(conglomerate, gresii,nisipuri, pietrişuri, argile)

• Dep. Sicheviţa-

Culoarul Dunării → culoar tect. burdigalian(mioc.inf.)-badenian(conglomerate,pietrişuri, gresii cunisipuri, argile,

intercalaţii de cărbuni)


34/44

Munţii Apuseni

• unitate m. < în raport cu celelalte

• T sup.-J sup. → dezv. unui rift (în S şi V) → s-a separat unitatea Dacidelor interiorare

(Ap.N) de cea a Transilvanidelor (Ap.S)

• roci metamorfice, magmatice, sedimentare, primele dominant în N, iar celelalte în S,unde se întrepătrund (mozaic structural şi petrografic)

1.Subunitatea central-nordică


35/44

a M. Apuseni (Dacidele

interioare)

•Gilău, Vlădeasa, Bihor, Pădurea

Craiului, Codru Moma şi VZarandului (Highiş)

• Ptz-Pz sup. → masa cristalină supusă eroz.

• PreK sup. → uscatul este

acoperit de ape 3 domenii de▓ (Bihor, Codru, Biharia)

• K sup.-Pg → definitivareastructurii în pz. (de Codru şi Biharia în raport cu autohtonul deBihor)

• mişc. laramice → au det. şi ▬

▬ ▬ regiunii → unelecompartim. ↓ (baz. ▓), iar altele ↑ (horsturi)

• magmatism în lungul unor

fracturi profunde → mase însemnate de ranite diorite etc.

• şis tur i cr is tal ine


36/44

şis tur i cr istal ine

prehercinice (ocupă c.m. >parte)

mezometamorfice(cr. de Someş - ▲Gilău, Bihor;

cr. de Mădrizeşti (E M. Zarand) epimetamorfice (▲

Gilău, Codrului, baz. sup. alSomeşului Cald) → cr. de Arada, Biharia şi Muncel

• magmati te prehercinice – granite care străpung masacristalină (batolitul din MunteleMare, corpurile din S M.Codrului, granitul de Şiria etc.)

•şis tur i le cr istal ine h ercinice

– M. Zarand (metamorfismslab)

• magmati te hercinice – M.Zarand (granite în V + diorite şi gabrouri în centru)

• sedimentarul → 3 domenii


37/44

sedimentarul 3 domenii

de Bihor - ▲ Gilău, Vlădeasa, Bihor şi Pădurea Craiului

de Codru - ▲ Pădurea Craiului, Bihor (S-V), Gilău (S),Codru-Moma şi Zarand de Biharia - ▲ Zarand,

Bihor (S-V)

• sedimentarul posttectonic

(sf.K) - Roşia, Răchiţele, ValeaDrăganului, Borod

• magm atitele laramice (K sup.- Pg) – cea mai importantă masă s-a realizat în Vlădeasa (andezite, dacite, riolite); corpurim. < (Budureasa, Iara-Băişoara) → curgeri de lave,andezite, dacite + corp. intruse(corpuri şi filoane de granite,diorite etc.)


38/44

2. Subunitatea sudică aMunţilor Apuseni(Transilvanidele)

• ▲ Drocea (E Zarandului),Metaliferi, Trascău

• în S falia transilvană (dinlungul Mureşului), în E falia est-apuseană, în N o fractură profundă în lungul căreia masa

ofiolitelor din sud intră încontact cu cristalinul de Bihor


39/44

T sup – J med → rift → dezv.baz. oc. → ofiolite

• J sup →riftul îşi încetează ev.,

iar baz. ▓ intră în faza decomprimare

• K → ▬ ▬ ▬ masei de ofiolite,↑ bl. cu ▓ T-K inf, (pz.

Drocea + Trascău), ╩, magm.laramice

• miocen → ╚╝ posttect. care aufuncţionat ca baz. ▓

• în lungul unor linii de fractură s-a înregistrat vulcanism Ng şi Q

• cristal in → în M Trascău şi


40/44

• cristal in → în M. Trascău şi pe Valea Mureşului (şisturi mezometamorfice preherciniceşi epimetamorfice hercinice)

• magmati te of iol i t ice → întreMureş şi Arieş (m.a. în M.Drocea apoi în câteva punctedin M. Metaliferi şi în fâşii paralele în M. Trascău) bazalte şi intruziuni degabbrouri (J) + bazalte,andezite, dacite, riolite (K inf)

• sedimentarul prelaramic → ▲Trascău şi Metaliferi(calcare J-K inf., fliş, wildfliş J-K inf., K med.)

•magmati tele laramice → corpuri intrusive (diorite,granodiorite, granite carestrăpung mase de ofiolite) → V (Săvârşin, Căzăneşti), E(Cerbia, Vaţa).


41/44

•vulcanismul Ng

curgeri de lave,

depozite vulcanogen-sedimentare, corpuri careaparţin unor vulcani(Săcărâmb, Cetraş, DealuConţu, Coinel, Valea Morii,Baia de Arieş)

4 aliniamentede fracturi: - Brad-Săcărâmb-Hălmagiu spreZarand; - Zlatna- Almaş-Stăniga; - Bucium-Roşia

Montană-Baia de Arieş; -Deva-Căpâlnaş

cicluri de manifestare a


42/44

cicluri de manifestare a

vulcanismului :

● Badenian inf – vulcanismexploziv → riolite,andezite, tufuri,

piroclastite;

● Badenian sup-plioceninf – cel mai însemnat caintensitate şi produse

vulcanice, vulcanism mixt(curgeri de lave,piroclastite, dacite,andezitecuarţifereaparate vulcanice şi corpuri

intrusive);

● Pliocen sup – activitateslabă (câteva corpurimici din andezite

bazaltoide);• – -


43/44

•depresiuni le posttectonice :

● Brad-Săcărâmb (formată înbadenian; pietrişuri şi argile cucărbuni badeniene,piroclastite, marne, tufurisarmaţiene, local argile şi nisipuri panoniene;

● Zlatna-Almaş – baz. de ▓ badenian (conglomerate,pietrişuri, marne, tufuri);

● Roşia Montană – conglomerate şi marnebadeniene, marne şi argilesarmaţiene


44/44

Carpati Geologie

Documents

Transcript of Carpati Geologie