carl-rogers-1231792932245833-2

download carl-rogers-1231792932245833-2

of 20

Transcript of carl-rogers-1231792932245833-2

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    1/20

    Carl Ransom Rogers - 8 ian.1902-4 feb 1987 Illinois, Chicago

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    2/20

    A fost unul dintre principalii fondatori aiabordarii umaniste in psihologie si unul

    dintre parintii fondatori ai cercetarii inpsihoterapie

    Primele studii le-a facut in domeniulagriculturii apoi teologie la care a renuntat

    si s-a reorientat spre psihologia clinic

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    3/20

    Si-a inceput activitatea clinic ntr-un centru deprevenire a cruzimii mpotriva copiilor.

    In 1936 il invita pe Otto Rank sa sustina catevaprelegeri

    am devenit infectat de ideile lui Rank, teoria sitehnicile terapeutice ale lui Otto Rank au fost

    punctul de plecare al drumului ctre elaborareapropriei lui abordri.

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    4/20

    Rogers regsete n ideile lui Rank propria saconvingere c natura uman este n esenpozitiv.

    Rank evideniaz libertatea i potenialul fiineiumane i asemenea lui Jung, Horney, Adler iFairbairn vede self-ul ntr-o manier holistic.

    Contrazicnd determinismul freudian, Rankconsider voina ca fiind nucleul personalitii

    umane: neleg prin voin o orientare pozitivcare organizeaz i integreaz self-ul servindu-se de creativitate i care inhib i controleazimpulsurile instinctuale.

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    5/20

    n 1942 a scris prima lui carte Counseling andPsychotherapy.

    In 1951, i-a fost publicat cea mai importantlucrare, Client-Centered Therapy, n careprezint principiile de baz ale teoriei sale.

    A scris numeroase carti si articole, a facut

    cercetare, a tinut discursuri In 1987, a fost propus pentru premiul Nobel

    pentru pace.

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    6/20

    Conform unui studiu empiric( Haggbloom 2002)Rogers a fost considerat printre primii sasepsihologi si clinicieni ai secolului XX.

    In 1956 a primit premiul pentru remarcabilecontributii stiintifice acordat de Asociatia dePsihologie Americana iar in 1972 pentrucontributii profesionale

    Abordarea Centrata pe Persoana isi gasesteaplicatii in diferite domenii ca psihoterapia, siconsilierea educatia, organizatii si grupuri

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    7/20

    Nasterea Psihoterapiei Centrata pe Persoanaeste datata la 11decembrie 1940 cand Rogersare o prezentare la Universitatea din

    Minnesota cu tema:Concepte mai noi inPsihoterapie. Atunci a vorbit despre Non Directivitate, fiind foarte convins de acestfundamental insight al lui.

    Rogers a considerat ca cel mai bine stie clientul,ca el stie ce il raneste si el stie cum sa meargamai departe.

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    8/20

    A accentuat faptul ca obiectivulterapeutului este sa-l faca capabil pe clientsa ia contact cu propriile resurse, decat

    sa-l ghideze, sa-l sfatuiasca sau sa-linfluenteze in ce directie ar trebui sa o ia.

    Pentru ca au fost foarte multe critici ca

    este inactiv, s-a facut o mare presiune siatunci a denumit abordareapsihoterapiecentrata pe Client.

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    9/20

    Mai tarziu a redenumit-opsihoterapie centratape Persoana pentru a reflecta ca aceasta teoriese poate aplica in toate interactiunile dintre

    oameni nu numai in acelea dintre terapeut siclient.

    Cu privire la dezvoltare el descrie mai degrabaprincipii decat stadii;cea mai importanta temaeste cea a dezvoltarii self-conceptului de la unself nediferentiat la a deveni deplin diferentiat

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    10/20

    Self conceptul este o structura globala organizatconsistent conceptual, compus din perceptii alecaracteristicilor lui Eu sau Mie, si perceptiilor

    relatiilor lui Eu sau Mie cu altii si cu diferiteaspecte ale vietii , impreuna cu valorile atasateacestor perceptii.

    Este o structura globala accesibila constientului ,desi nu in mod necesar constienta, este fluid siin continua schimbare, un proces dar in fiecaremoment o entitate specifica.

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    11/20

    ntreaga sa teorie se bazeaz pe o unic for avieii pe care el o numete TENDINA LAACTUALIZARE

    Poate fi definit ca motivaia intrinsecprezent n orice form de via de a-i dezvoltapotenialul pn la cel mai nalt nivel posibil. Nuvorbim despre supravieuire: Rogers considerc toate fiinele tind s fac ce/ cum este maibine pentru existena lor.

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    12/20

    Rogers cuprinde cu aceast unic trebuin saumotivaie toate celelalte motivaii despre carevorbesc celelalte teorii

    TA este direcional, constructiv i prezent ntoate organismele vii. Poate fi reprimat, dar nupoate fi suprimat dect cu preul moriiorganismului. Ea acompaniaz toate motivaiile:tensiunea, nevoia, creativitatea, cutareaplcerii. Este caracteristic organismului ca untot. (Rogers 1959)

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    13/20

    Rogers prin tendinta la actualizare se adreseaztuturor formelor de via.

    n TCP, tendina la actualizare esteconsiderat a fi singura motivaie pentrudezvoltare i pentru comportamentul uman; esteunica surs de energie a organismului(Rogers, 1963) i formeaz o baz a proceselorde aspiraie (nzuin) i aciune, specifice fiineiumane (Rogers, 1978).

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    14/20

    O presiune biologic a organismului de a-i ndeplini destinul genetic Maddi (1996).

    Deci, fiecare persoan tinde s-i dezvoltepropriul potenial.

    Oamenii, n cursul actualizrii potenialuluilor, au creeat societatea i cultura.

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    15/20

    Rogers, 1980 spunea: dei condiiile sunt nefavorabilecreterii, cartofii dintr-un beci vor nmuguri, iar mldielevor crete spre firicelul de lumin care ptrunde prinfereastr. Dei nu vor deveni niciodat plante adulte,

    aceste mldie palide sunt expresia tendinei laactualizare, tendina de a-i ndeplini potenialul. Viaanu abandoneaz lupta nici n cele mai neprielnicecondiii.

    Rogers vede sntatea mental ca fiind perspectivanormal a vieii i consider boala mental,criminalitatea i alte probleme umane ca distorsiuni aletendinei naturale.

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    16/20

    Un alt concept important este cel de evaluareorganismica Rogers ne spune c organismeletiu ceea ce este bun pentru ele.

    Printre multele lucruri pe care le valorizm nmod instinctiv este i APRECIEREA POZITIV(POSITIVE REGARD), umbrela sub careRogers adun iubirea, afeciunea, atenia,purtarea de grij i altele asemenea.

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    17/20

    Un alt lucru specific uman, de aceast dat -pe care l valorizm este AUTO-APRECIEREAPOZITIV (POSITIVE SELF-REGARD)reprezentat prin: stima de sine, sentimentulpropriei valori, o imagine de sine pozitiv.

    Cptm aceast auto-apreciere pozitivexperimentnd, nvnd din aprecierea pozitivpe care ne-o arat ceilali n timpul copilrieinoastre.

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    18/20

    valorizarea organismic condiiiledevalorizare Pe msur ce cretem,

    prinii, profesorii, amicii, mass-media i alii ne

    dau ceea ce ne trebuie atunci cnd dovedim cmeritm mai curnd dect pentru c avemnevoie!

    Primirea de apreciere pozitiv numai n funcie

    de anumite condiii a fost denumit de Rogersaprecierepozitivcondiionat (conditionalpositiveregard).

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    19/20

    Odat cu trecerea timpului (nainterea n vrst),aceast condiionare ne conduce spre auto-apreciereapozitivcondiionat (conditionalpositiveself-regard).

    ncepem s ne placem numai dac ndeplinim nitestandarde pe care alii ni le-au fixat i nu dac/ atuncicnd ne actualizm cu adevrat pontenialul nostru. icum aceste standarde au fost creeate fr a ine cont defiecare individ n parte, n cele mai multe cazuri, ne

    descoperim incapabili de a le atinge/ ndeplini i, caurmare, incapabili s pstrm o stim de sine ct demic

  • 8/9/2019 carl-rogers-1231792932245833-2

    20/20

    Prpastia (decalajul, discrepana) dintre self-ulreal i self-ul ideal, dintre ceea ce sunt i ceeace ar trebui s fiu se numte INCONGRUNA .

    Cu ct prpastia este mai adnc , cu att maimult incongruen este. Cu ct este mai multincongruen, cu att mai mult suferin este.De fapt, incongruena este esenial pentru

    definiia pe care Rogers o d nevrozei: a finesincronizat (incongruent) cu propriul tu self.