Cardul de Credit
-
Upload
andreea-maria -
Category
Documents
-
view
37 -
download
0
Transcript of Cardul de Credit
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI Facultatea de MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA
Specializarea: INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA
REFERAT la disciplina Operatiuni bancare
Stancescu I. Andreea MariaGrupa : 8201
2013
1
Cardul de credit
Introducere
Cardul este o inovatie revolutionara care a putut fi aplicata datorita progreselor
deosebite in domeniile informatic si electronic in masura sa faciliteze schimbul de fonduri
prin tehnici electronice intre partenerii de tranzactii prin intermediul bancilor. Cardul a intrat
definitiv in familia instrumentelor de plata atunci cand aplicarea tuturor inovatiilor
componente s-a dovedit eficienta, adica preturile echipamentelor si retelei au devenit
accesibile, atat bancilor cat mai ales populatiei, principalul beneficiar, care putea efectua plati
fara a mai folosi numerarul.
Din punct de vedere istoric, aparitia cardului are loc in anul 1946, la New York, cand
o banca specializata in creditul de consum lanseaza pe piata un nou produs “Charge It”, care
consta in emiterea unui bon valoric numit “scrip”, pe baza caruia clientii puteau efectua
cumparaturi de la comerciantii care au acceptat acest nou sistem de decontare. Comerciantii
depuneau bonurile la banca emitenta si incasau contravaloarea bunurilor vandute, banca
facand transferul banilor din conturile clientilor in conturile comerciantilor. In 1950 apare, tot
in America, cardul de plastic pentru consum si calatorii emis de o firma Diners Club si
preluat apoi de banci pentru creditul de consum. Extinderea cardului de plastic are loc in 1960
prin Bank of America care lanseaza produsul BANK AMERICARD (ulterior VISA
International), care in 10 ani ajunge la peste 20 milioane de utilizatori.
In Europa, prima lansare a unui card european are loc dupa 1967, in Franta, prin
“Carte Bleu”, un card care necesita semnatura clientului pe factura, dupa care facturile se
remiteau la banca pentru incasare. Cardurile s-au raspandit foarte repede, cele mai solicitate
pe plan mondial fiind VISA, MASTERCARD si MAESTRO. In Romania, primele carduri
(VISA) au fost lansate in 1995 prin sistemul bancar, dar principiile privind emiterea si
utilizarea instrumentelor de plata electronica pe teritoriul tarii noastre au fost stabilite de
Banca Nationala a Romaniei, mai tarziu, prin Regulamentul nr. 4/2002.
2
Capitolul I : Cardul ca instrument de plata
Cardul este definit ca un instrument de plata electronica, respectiv un suport de
informatie standardizat, securizat si individualizat, care permite detinatorului sau sa utilizeze
disponibilitatile banesti proprii dintr -un cont deschis pe numele sau la emitentul cardului ori sa
utilizeze o linie de credit, in limita unui plafon stabilit in prealabil, deschisa de emitent in
favoarea detinatorului cardului, in vederea efectuarii, cumulativ sau nu, a urmatoarelor
operatiuni:
retragerea de numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice
in cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precum
distribuitoarele de numerar si ATM, de la ghiseele emitentului/bancii acceptante sau de63
la sediul unei institutii obligata prin contract sa accepte instrumentul de plata
electronica;
plata bunurilor sau a serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si
plata obligatiilor catre autoritatile administratiei publice, reprezentand impozite, taxe,
amenzi, penalitati etc., prin intermediul imprinterilor, terminalelor POS sau prin alte
medii electronice;
transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si exec utate
de institutiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica.
Cardul nu este insa moneda, respectiv moneda electronica, ci numai un
instrument de plata care mijloceste transferul de moneda da la debitor la creditor, bazat pe un
3
anumit tip de tehnologie. Cardul este un instrument de plata care permite efectuarea unui
numar nelimitat de tranzactii spre deosebire de instrumentele de plata pe suport hartie care
erau legate de o singura tranzactie, iar transmitere a informatiei-bani este electronica si nu prin
posta.
Capitolul II : Date de identificare
Principalele date de identificare prezente pe card:
a)pe fata cardului:
- numele titularului sau al detinatorului autorizat;
- numarul de card format din 16 cifre;
- data expirarii (in format luna-an (LL/AA), cardul fiind valid pana in ultima zi
calendaristica a lunii trecute);
- sigla bancii care a emis cardul si unde este deschis contul curent accesat prin
intermediul cardului;
- organizatia internationala de carduri sub a carei sigla a fost emis cardul (Visa sau
MasterCard).
b)pe spatele cardului:
- panelul cu semnatura detinatorului de card sau cea a utilizatorului autorizat (cardul
va fi semnat in momentul predarii de catre unitatea teritoriala clientului);
- cod de securitate (ultimele trei cifre ale numarului de sapte cifre si care este utilizat in
cazul tranzactiilor efectuate in mediu virtual).
Participantii la o tranzactie cu carduri sunt urmatorii:
-detinatorul de card;
-comerciantul;
-banca acceptatoare;
-banca emitenta;
-organizatia internationala sub sigla careia este emis cardul.
Cardul bancar poate fi utilizat pentru:
• plati la comerciantii acceptatori – achizitionare de bunuri /servicii la comerciantii care
4
afiseaza sigla organizatiei de carduri:
- in mediu electronic - EFT/POS – autorizare pe baza de semnatura si/sau cod PIN;
- in mediu manual - Imprinter (Zip-Zap) - numai pe baza de semnatura;
- in mediu virtual (Internet/Telefon/Fax) – autorizarea pe baza de semnatura, niciodata
nu este utilizat codul PIN.
• retrageri de numerar:
- de la ATM-uri (bancomate) care afiseaza sigla organizatiei de carduri – intotdeauna
pe baza de cod PIN;
- de la ghiseele bancare care afiseaza sigla organizatiei de carduri – intotdeauna pe
baza de cod PIN si semnatura.
Capitolul III : Caracteristicile tehnologice ale cardurilor
Pentru clasificarea cardurilor se utilizează mai multe criterii, după cum urmează:
1)După modul de stocare al informaţiei:
• Carduri cu bandă magnetică;
• Carduri cu microprocesor;
Cardurile cu bandă magnetică conţin toate informaţiile esenţiale despre deţinătorul de card.
Acestea sunt emise de bănci, comercianţi, prezintă caracteristici comune pentru toate sistemele
naţionale de plată, şi anume:
-sunt confecţionate din material plastic şi au aceleaşi dimensiuni tipizate şi standardizate de ISO;
-prezintă pe recto denumirea şi simbolul emitentului şi o hologramă tridimensională vizibilă la
lumina ultravioletelor, numărul cardului, data expirării, numele posesorului autorizat;
-pe verso-ul cardului prezintă o bandă magnetică şi un panel de semnatură.Culorile de fundal şi
desenul hologramei se aleg de fiecare emitent. În afara numelui posesorului imprimat în relief,
apar cuvinte marcă pentru identificarea tipului cardului şi simboluri ce indică tipul de posesor.
Cardurile cu microprocesor
5
În ultima perioadă (cu începere din anul 1992) a apărut o generaţie de carduri care conţin
încorporate un microprocesor şi o componentă de memorie (chip). Acestea se numesc chip-
carduri şi prezintă un grad de securitate ridicat, fiind promovate pe scară largă de societăţile
emitente: VISA Internaţional şi MASTER CARD.Cărţile au fost dotate progresiv cu
microprocesoare încorporate („chips" ). Aceste instrumente, standardizate pe plan internaţional,
integrează date informatice susceptibile unei lecturi optice în cadrul aparatelor de distribuit
bilete, facilitându-se astfel evidenţa şi verificarea ordinelor primite de la clienţi. De asemenea, se
economisesc hârtia şi timpul pentru verificarea autenticităţii semnăturilor (spre deosebire de cec).
Cardurile cu microprocesor se mai numesc şi SMART CARDURI. SMART-CARD-urile au o
serie de caracteristici, printre care se numară:
-sunt rezistente la încercările de spargere şi protejează informaţia personală;
-izolează calculele sensibile, legate de securitate (mai ales cele legatede autentificare sau
semnături digitale), de alte parţi ale sistemului care „nu trebuie să stie";
-asigură portabilitatea informaţiilor incluse între calculatoare ş isisteme, independent de
arhitectura de bază ale acestor sisteme.
2) După funcţiile îndeplinite (respectiv modul de acoperire a cheltuielilor), cardurile se
împart în:
• carduri de credit;
• carduri de debit;
• card multifuncţional.
Cardul de credit: ca instrument de plată dă dreptul posesorului de a utiliza o linie de credit pe o
anumită perioadă de timp, egală de regulă cu termenul de valabilitate al cardului.Pe baza acestei
linii de credit titularul poate face plăţi şi retrageri de numerar până la un plafon prestabilit. Banca
poate să modifice acest plafon în funcţie de solvabilitatea clientului.Plafonul de creditare
constituie o împuternicire dată de banca emitentă centrului de autorizare pentru a autoriza orice
operaţie în limita acestuia în cazul lipsei disponibilului.
Cardul de debit: asigură utilizatorului posibilitatea achiziţionării de bunuri sau servicii, sau
retragere de numerar în limita soldului disponibil în contul aferent cardului.Conditia esentială de
6
funcţionare a acestui tip de card o reprezintă existenţa disponibilului în contul dedicat cardului.
Aceste carduri pot fi emise sub restricţia unei utilizări doar în mediul electronic, caz în care va
apărea menţiunea „Use only electronic” iar elementele de identificare nu sunt realizate în relief.
Tot aici se încadrează şi cardurile pentru retragere de numerar care permit deţinătorului să
retragă numerar prin automatele bancare de distribuire a numerarului sau să depună numerar,
precum şi consultarea soldului contului.
Card multifuncţional: este un debit card care poate îndeplini şi alte funcţii: retrageri de numerar
de la ATM-uri, garantarea unor cecuri emise de deţinătorul cardului.
3) După calitatea emitentului: se realizează distincţia între:
• cardurile emise de bănci;
• cardurile emise de societăţile nebancare.
Cardurile emise de bănci se încadrează în domeniul preocupărilor multiple ale băncilor de a
identifica şi de a lansa pe piaţă instrumente de plată atractive, utile, facil de obţinut, sigure şi
profitabile. Sistemul bancar american a reuşit lansarea cardurilor pe piaţa mondială a
instrumentelor de plată cu începere din anul 1960, când Bank of America a lansat un instrument
de plată, denumit Bank Americard (în prezent VISA Internaţional). La început cardul a fost
utilizat de foarte puţini consumatori, pentru ca numai după 10 ani statisticile să indice
prelucrarea a peste 170 milioane de bonuri de vânzări (realizate pe baza acestui tip decard).În
1966 un grup de 17 bancheri din diferite instituţii financiare şi-au creat propria reţea prin care să-
şi accepte reciproc cardurile locale. Astfel s-a creat Asociaţia Interbancară de Carduri, care se
ocupa de producerile de autorizare, clearing şi decontare. În anul 1979, caurmare a dezvoltării pe
plan internaţional a acestei organizaţii, numele s-a schimbat în Mastercard, care a înregistrat o
dezvoltare rapidă, ca şi Visa Internaţional, existând, în 1990 peste 90 milioane de Mastercard în
circulaţie.
Carduri emise de societăţi nonbancare
Urmând exemplul cardurilor bancare, societăţile nonbancare,
lanţurile de magazine şi cluburi private au lansat propriile carduri. Acestea asigurau posibilitatea
7
efectuării de cheltuieli în timp real, fără a se mai pune problema dimensionării la un moment dat
a disponibilităţilor proprii.În această categorie se încadrează cardul de comerciant, care poate fi
utilizat numai la punctele de vânzare controlate de către emitentul de card (magazine,
benzinării).
4) După momentul în care se utilizează tranzacţia:
• carduri cu plata înainte (prealimentate) – carduri care au o reală putere de cumpărare, întrucât
utilizatorul a realizat o plată în avans (cardurile telefonice).
• cu plata acum (carduri de debit);
• cu plata mai târziu (carduri de credit);
• carduri de comerciant (retaiter card);
• carduri de cheltuieli (charge card) – cunoscute sub denumirea de carduri de călătorie şi
petrecere a timpului liber (travel card).
Capitolul IV : Operatiuni cu carduri
Cardurile se folosesc fie pentru retragerea de numerar fie pentru operatiuni de plati din
disponibil sau credite, cu alte cuvinte pentru operatiuni de incasari si plati. Aceste operatiuni
implica emiterea cardului, deschiderea de conturi bancare, efectuarea tranzactiilor,
compensarea - decontarea, gestionarea intregii activitati si bineinteles o infrasructura adecvata la
banci si comercianti. In vederea functionarii, emitentii de carduri trebuie sa obtina
autorizarea Bancii Nationale a Romaniei si a organizatiei proprietare de marca. In acest scop,
emitentul prezinta BNR un dosar de evaluare care cuprinde: cererea de autorizare, tipul de
card, serviciile ce se vor oferi, echipamentele de lucru, procedurile de operare, certificatul
proprietarului de marca privind designul si conditiile tehnice de executare a cardului, tipul de
hardware si software, integrarea in sistemul de autorizare si decontare a tranzactiilor, un
business plan si evaluarea riscurilor care pot interveni in transferul, decontarea si
administrarea informatiei. Autorizarea are un caracter provizoriu pe o perioada de 90 de zile,
considerata perioada de monitorizare, dupa care se emite autorizatia definitiva.
8
IV.1. Emiterea cardurilor
Emiterea cardurilor este o operatiune mai complexa care include incheierea conventiei
de card, confectionarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informatiilor la
centrul de autorizare si la institutitiile internationale si apoi eliberarea cardului.
Pe tot parcursul existentei sale, cardul este proprietatea emitentului, de regula o
institutie de credit. Aceasta are o serie de obligatii, precum pastrarea secretului codului PIN si
a parolei, a datelor despre card si detinator, pastrarea o perioada de timp, legal stabilita, a
evidentelor privind tranzactiile pentru urmarirea eventualelor erori, sa asigure mijloacele
tehnice si sa efectueze operatiunile conform contractului, sa puna la dispozitia detinatorului,
la cererea acestuia, documentele privid tranzactiile.
Confectionarea cardurilor are loc la banca emitenta care dispune de carti de plastic
produse de firme specializate si autorizate in acest scop. Pe carduri, banca imprima cu
echipamente speciale, numele si prenumele beneficiarului, numarul cardului, data expirarii,
precum si datele de identificare din banda magneti ca ( prezentate la cardurile cu banda
magnetica). La primirea cardului, titularul este obligat sa semneze pe verso in spatiul special
desemnat.
Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice) are loc dupa semnarea
conventiei. Toate operatiunile de incasari si plati trebuie sa se desfasoare prin conturi distinct
pentru carduri (conturi de card) pentru a se cunoaste miscarile debitoare si creditoare si soldul
acestora si a se calcula dobanzile cuvenite. Deschiderea unui cont de card nu este conditionat
de existenta la aceeasi banca a unui cont curent, fiind frecvente situatiile in care o persoana
are conturi de carduri la mai multe banci si cont curent la una dintre acestea. Lunar, titularul
contului de card primeste un extrs de cont cu toate tranzactiile efectuate si soldul contului.
Inchiderea contului de card are loc la cererea titularului sau din initiativa bancii, daca se
produc evenimente care impun acest lucru.
IV.2. Operatiuni de retragere de numerar
Pentru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente electromecanice,
echipamente de transmisie (relee) si softuri informatice care asigura circulatia informatiei -
bani si eliberarea numerarului. Echipamentele electromecanice sunt automatele programabile
9
ATM (Automated Teller Machine), CD (Cash Dispencer) si automatele de schimb valutar, iar
releele sunt echipamente de tip modem.
Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea de numerar sub forma
de bancnote, precum si transferuri de fonduri pentru plati de servicii, furnizarea unor
informatii de cont si consultanta bancara. Din punct de vedere fizic, ATM -ul este un seif
blindat care are in interior un numar de 10-12 casete cu bancnote, un mecanism de numarare
si altul de preluare a bancnotelor si de transport care sunt actio nate electronic, precum si un
echipament de blocare conectat la sistemul de alarmare al utilizatorului. In exterior, ATM -ul
dispune de un ecran pentru afisarea instructiunilor de lucru, o fanta pentru introducerea cartii
de plata in vederea transmiterii informatiilor la centrul informatic al bancii si primirii
raspunsului, o tastatura pentru suma de bani solicitata sau plata serviciilor si o fanta cu un
sertar pentru eliberarea numerarului.
Echipamentul de transmisie se afla la unitatea bancara care deserveste ATM-ul prin care se
transmit si se primesc informatiile la si de la central informatic de la centrala bancii comerciale.
La primirea informatiei privind golirea casetelor, acestea se inlocuiesc de personalul autorizat ca
casete cu bancnote iar cele goa le se transporta la centrul de procesare al bancii. Pentru fiecare tip
de operatiune (eliberare de numerar, plata pentru fiecare fel de serviciu sau de informatie) se
folosesc softuri specifice existente la centrul informatic care comanda succesiunea opera tiunilor.
Fluxul operational pentru eliberarea numerarului este urmatorul:
- introducerea cartii de plata in nisa pentru carduri (card reader);
- tastarea PIN-ului (se admit numai doua greseli de tastare la a treia greseala cardul se
retine de ATM);
- tastrea sumei dorite care nu trebuie sa depaseasca limita prevazuta in conventie;
- eliberarea numerarului si debitarea contului personal de card;
- restituirea cartii de plata;
- eliberarea chitantei.
In ce priveste operatiunile de plata sau informatii de cont, acestea se regasesc in
meniul care se afiseaza pe ecran, dintre care cele mai frecvente se refera la:
- plata facturilor pentru servicii ca telefon, electricitate, gaze etc;
- rambursarea ratelor de credite, plata dobanzilor, comisioanelor etc;
10
- obtinerea de extrase de cont si alte informatii de cont;
- obtinerea unor informatii fonanciare de piata (dobanzi la depozite, credite, titluri sau alte
valori mobiliare);
- operatiuni de cash management.
In toate cazurile se introduc prin tastare datele solicitate de men iul ales si se astepta
confirmarea tranzactiei. In unele cazuri pot apare mai multe variante si atunci trebuie sa se
opteze pentru una dintre ele. In final, aparatul elibereaza o chitanta privind operatia efectuata
si returneaza cartea de plata.
IV.3. Operatiuni de plati cu carduri la comercianti
Operatiunile de plati la comercianti reprezinta esenta cardurilor, inlocuind numerarul
sau cecul cu operatiuni on-line si implica o relatie tripartita: comerciant, beneficiar si banca.
Comerciantii au asigurata plata prin confirmarea primita de la banca, fie ca este o banca locala
sau din strainatate, iar beneficiarii s-au achitat de obligatia de plata in cateva secunde.
Capitolul V : Operatiuni frauduloase cu carduri
Dezvoltarea activitatii cu carduri a scos in evidenta si unele imperfectiuni in ce
priveste securitatea operatiunilor si a modului de utilizare de catre posesori. Masurile de
securitate ca holograma, PIN-ul, verificarea specimenului de semnatura nu s-au dovedit
suficiente si au fost introduse masuri in operare ca limitarea sumei autorizate, a numarului
zilnic de tranzactii la un comerciant, verificarea elementelor de identificare cu cele existente
in baza de date si alti parametrii specifici bancilor emitente. In acelasi timp, perfectionarile
tehnologice au condus la inlocuirea suportului hartie cu cel electronic si la extinderea
transmisiei telefonice, care, in unele zone, raman vulnerabile la incercarile de frauda.
V.1.Fraude determinate de posesorii cardurilor:
- utilizarea cardului de catre posesor fara existenta disponibilului in cont pentru mai
multe operatiuni care nu sunt supuse autorizarii (sub limita de autorizare),
speculand faptul ca operatiunea nu se verifica; banca emitenta refuza plata,
11
urmand ca banca acceptanta sa se indrepte impotriva comerciantului ;
- utilizarea cardului pentru tranzactii pe care ulterior posesorul nu le mai
recunoaste, din rea intentie sau alte motive (folosirea cardului de catre un alt
membru al familiei fara stirea posesorului); in acest caz se ridica problema calitatii
activitatii de triere a clientilor de catre banca emitenta si a preocuparii pentru
formarea unei culturi bancare;
- transmiterea cardului altor persoane care efectueaza tranzac tii (de regula in
strainatate) fara ca detinatorul sa le recunoasca; de asemenea, apare o problema de
relatii cu clientii, in special in perioada de inceput a folosirii cardurilor.
V.2.Fraude determinate de terte persoane:
- aflarea numarului cardului de catre o terta persoana in diverse imprejurari si
folosirea acestuia in operatiuni frauduloase, ca de exemplu, folosirea cardului la
un magazin, restaurant, hotel, cazinou pentru tranzactii pe care le recunoaste, insa
numarul cardului a fost furnizat de un angaj at al firmei unor persoane care
utilizeaza aceste informatii in tranzactii frauduloase sau transmiterea prin internet
a numarului de card si data valabilitatii pentru a beneficia de acces la un site ori
pentru a plati un bun/serviciu, aceste informatii ajungand la un hacker care le foloseste in
detrimentul detinatorului de card; din acest considerent multe banci
emitente limiteaza accesul cardurilor la tranzactii pe internet;
- copierea benzii magnetice a unui card valid al carui cont atasat este alimentat c u
un alt card pentru tranzactii comerciale, procedura care se numeste “skiming’’ si
este foarte greu de depistat ;
- folosirea unor carduri pierdute/furate sau contrafacute, profitand de ignoranta
comerciantului sau de complicitatea acestuia cu infractorul; de exemplu, in cazul
cardurilor pierdute/furate comerciantul accepta operatiuni sub limita de autorizare
fara a consulta lista cardurilor nevalabile, iar in cazul cardurilor contrafacute, in
care se cumpara bunuri de valori mai mari (bijuterii, produse el ectronice, haine de
lux etc), comerciantul fie ca nu verifica cu atentie cardul care se poate depista ca
nu este autentic, fie nu este prudent ca sa solicite consultarea posesorului real;
asemenea fraude se recupereaza, la sesizarea detinatorului real, de catre banca
12
emitenta, aceasta de la banca acceptanta si apoi de la comerciant.
Capitolul VI : Avantajele utilizarii cardurilor
Utilizarea cardurilor prezinta o serie de avantaje pentru toti paricipantii: client,
comerciant, banca
1)Clientul, posesor de card are trei avantaje majore: primul, si cel mai important
fiind comoditatea, detinatorul nefiind nevoit sa-si faca probleme daca are sau nu bani asupra lui,
pur si simplu intrebuinteaza cardul. Cheia succesului cardurilor a fost usurinta cu care se poate
utiliza; faptul ca se poate avea acces la cash la orice ora din zi si din noapte de la un ATM fara sa
fie nevoie sa se apeleze la serviciile unei banci au impus cardul ca principal instrument de plata
in lume.
Alt avantaj de care dispune detinatorul este faptul ca poate face cumparaturi, cu anumite tipuri de
carduri, fara a dispune de sumele necesare, in limita unui plafon de credit, plata urmand a se
efectua ulterior.
Un alt avantaj al utilizarii cardului este securitatea fizica, cunoscut fiind faptul ca in acest fel
pierderile sau furturile se micsoreaza substantial. La toate acestea se adauga diferite servicii
atasate cardurilor de catre emitenti, cu scopul de a le face atractive.
2) Principalul avantaj al comerciantului consta in cresterea cifrei de afaceri ca urmare a
posibilitatii de a servi atat clientii care dispun de numerar cat si pe cei care prefera cardul. In
tarile dezvoltate acceptarea cardului ca metoda de plata este o conditie de supravietuire pe o piata
in competitie. Odata cu cresterea numarului detinatorilor de carduri, comerciantii au inceput sa
accepte tot mai multe marci de carduri, atragand astfel mai multi clienti.
3)Avantajul bancilor de a intra in acest sistem de plata consta in eliminarea manevrarii
unei mari cantitati de numerar cu toate dezavantajele si cheltuielile legate de acesta (securitate,
numarare, depozitare, transport).
Bancile pot folosi cardurile si ca o modalitate simpla de a acorda credite si de a incuraja clientii
sa se imprumute, dobanda la astfel de credite putand fi o sursa importanta de venituri.
Acest instrument de plata poate atrage si clienti care nu locuiesc in apropierea bancii. In mod
obisnuit, clientii bancilor erau cei care locuiau sau aveau locul de munca in apropierea bancilor,
aparitia cardurilor eliminand acest dezavantaj. De asemenea, detinatorii de carduri sunt potentiali
clienti si pentru alte produse bancare.
13
Capitolul VII : Cardurile in Romania
Anul 1992 poate fi considerat anul debutului de carduri bancare in Romania. Tranzactii cu
carduri, respectiv acceptarea la plata a cardurilor emise de banci din strainatate, au fost derulate
in Romania inca din 1972, dar acest serviciu gestionat de Oficiul National de Turism, era
destinat turistilor sau oamenilor de afaceri straini care vizitau Romania.
Din anul 1992, banci comerciale romanesti, cum ar fi: Banca Comerciala Romana, Banca
Agricola, Banca Romana pentru Dezvoltare, Banca Romana pentru Comert Exterior, Banca
Comerciala “Ion Tiriac” iar ulterior din 1995 si Banc Post, au pus bazele programelor de carduri
in Romania, angajandu-se atat in emiterea cardurilor, cat si in crearea conditiilor pentru
acceptarea acestor instrumente de plata ca mijloc de decontare in mediul economic romanesc.
Intentiile acestor banci au fost materializate in prima faza prin aderarea lor la sistemele
mondiale de carduri VISA INTERNATIONAL si ulterior, in 1994 la EUROPAY
INTERNATIONAL, precum si prin crearea unor departamente bancare specializate, dedicate
exclusiv operatiunilor cu carduri.
14
Concluzii
Cultura cardurilor în România este încă în dezvoltare. Tot mai mulţi români se
convingcă a cumpăra cu plata prin card bancar este mai sigur şi mai convenabil decât a cumpăra
cunumerar, semn că piaţa este foarte activă şi că oamenii înţeleg necesitatea diminuării plăţilor
cash.
Până în present, în activitatea de transfer electronic al fondurilor a apărut o serie de
alternative la cardurile deja existente pe bază de bandă magnetică sau microprocessor.Acestea
sunt rezultatul introducerii unor tehnologii electronice deosebit de înalte ale unor firme
specializate în domeniu. Au luat naştere ca urmare a dorinţei continue de perfecţionare,precum şi
datorită dorinţei de stopare a fraudelor .
In viitor, se are în vedere trecerea de la o creştere cantitativă la una calitativă, de la debit
şi overdraft la credit, de la carduri de salarii la carduri cu pachete de servicii, de la retrageri de
numerar la tranzacţii la comercianţi.
15
Bibliografie
www.wikipedia.orgwww.studentie.ro www.biblioteca-digitala.ase.ro
16
Cuprins:
Introducere Cardul de credit……………………………………………..…. 2 Capitolul I : Cardul ca instrument de plata…………………………………. 3 Capitolul II : Date de identificare…………………………………………....4 Capitolul III : Caracteristicile tehnologice ale cardurilor……………………5Capitolul IV: Operatiuni cu carduri………………………………………….8 IV.1. Emiterea cardurilor……………………………………………............9 IV.2. Operatiuni de retragere de numerar………………………………..….9IV.3. Operatiuni de plati cu carduri la comercianti…………………………11Capitolul V : Operatiuni fraudulase cu carduri………………………….....11V.I.Fraude determinate de posesorii cardurilor……………………………..11V.2.Fraude determinate de terte personae…………………………………..12 Capitolul VI :Avantajele utilizarii cardurilor................................................13 Capitolul VII : Cardurile in Romania……………………………………….14Concluzii………………………………………………………………….....15Bibiografie…………………………………………………………………..16Cuprins ……………………………………………………………………...17
17