1

CUPRINS

Cap. 1 CARACTERIZAREA MOROFOLOGICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ A SPECIEI PERSEA AMERICANA............................................................................................................................ 2

1.1 Caracterizarea botanică. .................................................................................................... 2

1.2 Compoziţia chimică, valoarea nutritivă, nutraceutică şi energetică..................................... 3

1.3 Areale de cultură pe Glob .................................................................................................. 5

1.4 Caracteristici tehnologice .................................................................................................. 6

1.5 Soiurile şi descrierea lor .................................................................................................... 7

1.6 Modalităţi de valorificare ................................................................................................ 10

1.7 Boli şi dăunători specifici ................................................................................................ 10

Cap. 2 TEHNOLOGIA DE VALORIFICARe .......................................................................... 16

2.1 Modul de recoltare .......................................................................................................... 16

2.2 Condiţionarea produsului ................................................................................................ 17

2.3 Modalităţi de ambalare .................................................................................................... 19

2.4 Condiţii de păstrare ......................................................................................................... 21

CAP. 3 STANDARDE DE COMERCIALIZARE .................................................................... 22

3.1 Cerinţe minime de calitate ............................................................................................... 22

3.2 Cerinţe de maturare ......................................................................................................... 23

3.3 Categorii de calitate......................................................................................................... 23

3.4 Calibrarea........................................................................................................................ 24

3.5 Toleranţele ...................................................................................................................... 25

3.6 Omogenitatea .................................................................................................................. 25

3.7 Marcajul .......................................................................................................................... 26

Cap. 4 PARTICULARITĂŢI DE DESFACERE A PRODUSULUI ÎN REŢEAUA COMERCIALĂ A MUNICIPIULUI IAŞI ................................................................................ 27

4.1 Categorii de spaţii comerciale specializate de desfacere................................................... 27

4.2 Modul de prezentare al produselor................................................................................... 28

4.3 Perioada de comercializare .............................................................................................. 28

4.4 Condiţiile de păstrare din spaţiile comerciale ................................................................... 29

4.5 Categorii de calitate......................................................................................................... 29

4.6 Corespondenţa calitate standard – stare produs ................................................................ 29

4.7 Simptome de boli şi dăunători pe produsele analizate ...................................................... 32

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 34

2

Cap. 1 CARACTERIZAREA MOROFOLOGICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ A SPECIEI PERSEA AMERICANA

1.1 Caracterizarea botanică.

Avocado (Persea americana) este un arbore originar din zona Americii Centrale, din

sudul Mexicului şi până în regiunea andină, fiind clasificat în familia botanică Lauraceae, alături

de scorţişoara, camforul şi dafinul.

Arborele de avocado a fost cunoscut şi cultivat de către azteci şi mayaşi, iar ulterior, în

secolul al XVII-lea a fost adus în Europa de către spanioli. Astfel denumirea populară a acestei

specii, avocado, vine din limba spaniolă, de la aguacate, termen împrumutat din limba nahuatl a

unei populaţii amerindiene, care denumea fructul ahuacati (însemnând testicol).1 Fructul mai

este cunoscut şi sub denumirea de para aligatorului, datorită asemănarii formei şi culorii pieliţei

acestuia, sau de untul săracului, datorită conţinutului bogat în grăsimi.

Avocado este considerat un pom fructifer mereu verde, deşi unele varietăţi îşi pierd

frunzele pentru scurt timp înainte de a înflori. Arborele are în general o înălţime de 10 – 12

metrii, dar există şi exemplare care, în mediul lor natural, pot atinge chiar 20 metrii. Frunzele

sunt persistente, de diferite forme (ovale, rotunde sau lanceolate), cu peţiol scurt şi pot atinge o

lungime de 12 – 25 cm sau chiar mai mult. În general frunzele tinere sunt roşiatice şi ţepoase,

pentru ca în timp să devină fine, lucioase şi de culoare verde închis. Florile sunt mărunte, având

diametrul de 1 – 1,3 cm, de culoare galben – verzui şi sunt grupate în inflorescenţe.

Fructul este o drupă mare de 4 – 20 cm, cărnoasă, de diferite forme (sferică, ovoidă sau

piriformă) şi culori în funcţie de varietate (de la verde – gălbuie până la negru purpuriu), având

coaja groasă. Fiecare fruct cântăreşte în jur de 300 – 700 grame. Pulpa este fină, untoasă, de

culoare crem până la gălbuie, însă verzuie sub coajă. Sâmburele este mare şi aşezat în poziţie

răsturnată faţă de peduncul.

1 http://en.wikipedia.org/wiki/Avocado

3

Avocado face parte din familia Lauraceae, având următoarea taxonomie:2

Regnul Plantae

Încrengătura Magnoliophyta

Clasa Magnoliopsida

Ordinul Laurales

Familia Lauraceae

Genul Persea

Figura 1.1 – Persea americana (avocado)

1.2 Compoziţia chimică, valoarea nutritivă, nutraceutică şi energetică

Compoziţia chimică a avocadoului diferă în funcţie de soiul cultivat. În general, fructul

conţine apă, zaharuri, acizi organici (acidul ascorbic, acidul pantotenic), vitamine (A, E, K şi C),

minerale (fosfor, potasiu, calciu, magneziu, fluor, etc).

Valoarea nutritivă este reflectată de conţinutul de vitamine, minerale, carbohidraţi,

proteine şi grăsimi.

2 http://en.wikipedia.org/wiki/Avocado

4

Tabelul 1.1

Compoziţia chimică a avocadoului la 100g3

Nutrienţi UM Cantitatea

Energie calorică

Glucide

Lipide

Proteine

Apă

Vitamina A

Vitamina C

Vitamina D

Vitamina E

Vitamina K

Tiamină

Vitamina B6

Niacină

Calciu

Fier

Magneziu

Mangan

Fosfor

Potasiu

Zinc

Acizi graşi Ω3

Acizi graşi Ω6

kcal

g

g

g

g

UI

mg

mg

mg

mg

mg

mg

mg

mg

mg

mg

mg

mg

mg

mg

mg

mg

160

9

15

2

73,2

146

10

0

2,1

210

0,1

0,3

1,7

12

0,5

29

0,1

52

485

0,6

110

1689

Datorită compoziţie sale chimice avocadoul are o deosebită valoarea nutraceutică fiind

folosit pentru prevenirea şi tratarea unui număr mare de boli şi stări fiziologice datorită

proprietăţilor sale antioxidante şi remineralizante.

Specialiştii recomandă consumul acestuia fruct, deoarece avocado:4

contribuie la prevenirea declanşării diverselor tipuri de cancer, datorită

proprietăţilor antioxidante,

3 http://nutritiondata.self.com/facts/fruits-and-fruit-juices/1843/2 4 http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/beneficiile-consumului-de-avocado_11690

5

are capacitatea de a proteja ficatul împotriva cirozei şi a hepatitei virale,

conţine naumiţi compuşi care inhibă sau distrig celulele canceroase (în cazul

cancerului oral),

previne malformaţiile congenitale,

reduce riscul de accident vascular,

previne cancerul de prostată şi de sân,

tratează diverse afecţiuni dermatologice (psoriazisul),

previne pierderea de memorie şi accelerarea bolii alzheimer,

previne osteoporoza, datorită conţinutului bogat în vitamina k, care creşte

densitatea osoasă,

previne constipaţia şi reglează apetitul.

1.3 Areale de cultură pe Glob

În ultimii ani, pe plan mondial, s-a manifestat o tendinţă de creştere a producţiei de

avocado datorită dezvoltării comerţului cu acest produs în lume.

Avocado este o plantă tropicală care preferă zone cu temperaturi calde pe tot parcursul

anului, temperaturi care să nu fie mai mici de 10° C. Planta preferă o umiditate între 60 – 80%,

însă poate creşte şi în zone mai uscate, cu o umiditate relativă de minim 40%.

Datorită cerinţelor de climă arealele de cultură a avocadoului se situează între 30 grade

latitudine nordică şi 35 grade latitudine sudică, din Maryland (S.U.A., nord) până în Africa de

Sud şi Australia (sud).

Principalii producători de avocado la nivel mondial sunt: Mexic, Chile, Republica

Dominicană, Indonezia, Columbia, Peru, S.U.A., Kenya, Brazilia şi China. Anumite varietăţi de

avocado sunt crescute şi în Europa în sudul Spaniei, Portugalia şi insula Creta.

Figura 1.2 – Principalele ţări producătoare de avocado (anul 2012)

6

1.4 Caracteristici tehnologice

Avocado este un fruct climacteric, care se maturizează în timpul vegetaţiei, dar se coace

după culegerea acestuia din copac. Fructele utilizate în comerţ sunt culese verzi şi ţinute la rece

la temperaturi sub 6° C. Momentul culegerii coincide cu maturitatea fiziologică, atunci când

subtanţa uscată atinge pragul minim de 23%. Dupa cules, fructul se coace în una sau două

săptămâni, în funcţie de varietate şi de temperatura de păstrare. Pentru grăbirea coacerii se

foloseşte tratamentul cu etilenă.

Producţia mondială este în continuă creştere, datorită dezvoltării cererii pentru acest

fruct. Producţia anuală de avocado se estimează la circa 4,4 milioane de tone.5

Caracteristicile tehnice ale fructului diferă în funcţie de varietatea acestuia şi se referă

la: calitatea medie, momentul culegerii, productivitatea arborelui, densitatea arborilor la hectar,

perioada de înflorire a arborilor, pretarea fructelor la tratamentul cu etilenă, etc.

Tabelul nr. 1.2

Caracteristicile tehnologice ale unor diferite varietăţi de avocado6

Varietăţi

Caracteristici tehnologice HASS FUERTE GWEN REDD BACON

Calitatea medie excelentă excelentă foarte bună foarte bună medie

Momentul recoltării Ianuarie –

August

Noiembrie –

Martie

Aprilie –

Septembrie

Mai -

Noiembrie

Octombrie -

Februarie

Greutatea fructului (g) 150 – 350 150 – 420 175 – 450 240 – 500 280 – 510

Productivitatea arborelui

(%, în raport cu varietatea

Hass)

100 75 125 150 100

Perioada înfloririi arborelui Martie –

Mai

Februarie –

Aprilie Martie – Mai

Aprilie –

Iunie

Februarie -

Aprilie

Numărul arborilor la hectar 123 - 247 123 - 247 247 – 395 247 – 345 197 - 296

Pretarea fructului la

tratamentul cu etilenă excelentă slabă bună slabă slabă

5 http://en.wikipedia.org/wiki/Avocado#cite_note-FAO-17 6 http://ucanr.org/sites/alternativefruits/files/121263.pdf

7

1.5 Soiurile şi descrierea lor

Există o mare varietate de avocado cu mari diferenţe în cee ce priveşte dimensiunea şi

forma fructului, culoarea acestuia, consistenţa şi gustul pulpei, conţinutul în grăsimi şi mărimea

seminţelor. Specia Persea americana a fost împărţită în trei soiuri: soiul Mexican, soiul

Guatemalan şi soiul West Indian.

Fructele din soiul Mexican au coaja subţire, delicată care se rupe uşor la manipulare.

Culoarea variază de la verde – închis până la violet închis. Printre varietăţile acestui soi se

numără varietatea Topa Topa, Duke, Mentone.

Soiul Guatemalan se caracterizează prin fructe care se maturează într-un timp mai

îndelungat comparativ cu cele din alte soiuri (până la 15 luni la varietatea Reed). Un dezavantaj

al fructelor din acest soi este faptul ca au o coajă groasă, uneori lemnoasă. Printre varietăţile şi

hibrizii acestui soi se numără Reed, Nabal, Dickinson, Queen, Hass, Fuerte.

Soiul West Indian este nativ din zonele joase ale Americii Centrale, cu fructe de diferite

mărimi, de la mici la foarte mari şi care sunt sensibile la temperaturi mai scăzute. Printre

varietăţile acestui soi se numără: Waldin, Booth, Trapp.

Tabelul 1.3

Comparaţie între soiurile de avocado7

Soiul

Caracteristici MEXICAN GUATEMALAN WEST INDIAN

Perioada de maturare (luni) 6 12 sau mai multe 5

Mărimea fructelor mică variabilă variabilă

Grosimea cojii foarte subţire groasă medie

Mărimea seminţei mare mică variabilă

Conţinutul de ulei cel mai mare mare scăzut

Aroma pulpei picantă gust de nucă dulce

Cele mai cultivate varietăţi şi hibrizi de avocado, ce fac obiectul comerţului

internaţional, sunt: Hass, Fuerte, Gwen, Pinkerton, Bacon, Ettinger, Edrinol.

Hass este un hibrid Mexican – Guatemalan, cel mai cultivat în lume (80% din hibrizii şi

varietăţile cultivate), care se caracterizează prin fructe ovale de dimensiuni medii spre mari, cu o

7 http://ucanr.org/sites/alternativefruits/files/121263.pdf

8

greutate medie de 350 grame, coaja groasă de culoare violet – închis, gust plăcut şi cu seminţe de

mărime medie.8

Fig. 1.3 – Hibridul Hass

Fuerte este o varietate ce se caracterizează prin fructe de dimensiuni medii spre mari, ce

pot atinge sau chiar depăşi 420 grame, cu formă de pară şi coaja verde ce se descojeşte uşor şi

pulpă gălbuie, cremoasă. Numele acestei varietăţi a fost dat după ce fructele au rezistat unui

înghet în 1913 (fuerte, sp. = puternic).9 Această varietate este cea mai comercializată în ţara

noastră.

Fig. 1.4 – Varietatea Fuerte

Gwen este un hibrid de avocado obţinut din alţi doi hibrizi, Hass şi Thille, ce se

aseamănă cu Hass în ceea ce priveşte aparenţa, gustul şi textura, dar fructele au dimensiuni mai

mari (în jur de 450 grame) şi au culoarea cojii verde.

Fig. 1.5 – Hibridul Gwen

8 http://www.docstoc.com/docs/87281066/Avocado-Peeling 9 http://en.wikipedia.org/wiki/Avocado#A_cultivars

9

Pinkerton este o varietate guatemalană caracterizată prin fructe sub formă de pară

subţire, coajă subţire, verde, pulpă cremoasă, cu un conţinut ridicat în grăsimi.

Fig. 1.6 – Varietatea Pinkerton

Bacon este un hibrid dezvoltat de un fermier, James Bacon, în 1954, caracterizat prin

fructe de dimensiuni medii, cu coaja verde şi pulpa galben – verzuie.

Fig. 1.7 – Hibridul Bacon

Fiecare sămânţă de avocado are potenţialul să devină un nou hibrid datorită

recombinării genetice ce are loc în timpul procesului de polinizare. Din acest motiv există un

număr foarte mare de hibrizi şi varietăţi ale acestui fruct.10

Fig. 1.8 – Alte varităţi şi hibrizi de avocado

10 http://ucanr.org/sites/alternativefruits/files/121263.pdf

10

1.6 Modalităţi de valorificare

Avocado este un fruct climacteric care, la fel ca banana, odată ajuns la maturitate se

coace după ce este cules. Fructele sunt ţinute la temperaturi scăzute, de 4 – 5° C, până ajung la

destinaţia finală, pentru a întârzia procesul de coacere a acestuia. Acesta este motivul pentru care

cele mai multe fructe de avocado din reţeaua comercială sunt foarte tari şi nu prea bune la gust,

dacă sunt consumate imediat după cumpărare. Astfel păstrarea avocadoului la temperaturi de

refrigerare este principalul mod de conservare a acestuia.

Există şi alte metode de conservare a fructului, însă sunt mai puţin practicate datorită

efectelor asupra compoziţiei chimice precum şi a costurilor mai ridicate a acestora:11

congelarea presupune îngheţarea fructului cu ajutorul azotului lichid – fructele pot fi

păstrate până la 9 luni,

tratamentele termice convenţionale determină pierderea aromei în funcţie de

temperatură şi durata tratamentului,

congelarea uscată este un tratament scump dar cu rezultate bune la fructele pre-

deshidratate,

adăugarea de aditivi la refrigerare (cisteină şi pirofosfaţi),

folosirea presiunii hidrostatică înaltă – combinând presiunea înaltă cu un pH scăzut,

se poate obţine un produs refrigerat,

tratamente cu microunde determină decolorarea uşoară a fructelor şi păstrarea mai

bună a aromei.

Pentru a aduce fructul la maturitatea de consum, acesta se ţine, la fel ca alte fructe

tropicale, la temperatura camerei şi în spaţii întunecoase, pentru a grăbi procesul de coacere.

Avocado poate fi comercializat şi sub formă secundară, ca ingredient principal în produsul

guacamole.

Pe lângă utilizarea lui în industria alimentară, avocado este folosit şi la obţinerea

uleiurilor vegetale, utilizate îndeosebi în industria cosmetică şi farmaceutică.

1.7 Boli şi dăunători specifici

Arborii de avocado sunt vulnerabili la boli bacteriene, virale, fungice, boli de nutriţie

(excese sau deficienţe de minerale), dar şi la unii dăunători specifici. Bolile pot afecta toate

părţile plantei cauzând pete, putrezire, crăpare sau modificări de culoare. Atacul dăunătorilor are

11 http://www.fao.org/fileadmin/user_upload/inpho/docs/Post_Harvest_Compendium_-_Avocado.pdf

11

consecinţe deosebit de grave asupra dezvoltării plantei: frunzele devin lipsite de turgescenţă şi se

ofilesc iar fructele se usucă, nu se mai maturează iar producţia este compromisă.

În perioada de vegetaţie cât şi în perioada post recoltare avocadoul poate fi atacat de

dăunători, din clasa termitelor şi a nematozilor, din speciile12:Amblypelta nitida, Bactrocera

tryoni, Selenothrips rubrocintus, Heliothrips haemorrhoidalis, etc:

Amblypelta nitida, se găseşte fracvent în zonele în care plantaţiile de avocado se află

lângă zone cultivate cu plante ornamentale. Atât adulţii cât şi nimfele se hrănesc

înţepând fructele şi sugând sucul din ţesut, cauzând astfel uscarea ţesuturilor atacate.

Bactrocera tryoni afectează frunzele şi fructele prin faptul că adulţii depun larvele în

interiorul ţesuturilor. Fructele afectate se recunosc rapid deoarece se dezvoltă putregai

iar zona în care adulţii au înţepat fructul devine decolorată.

Selenothrips rubrocintus se hraneşte cu seva din ţesuturi cauzând deschiderea la

culoare a zonelor afectate. Primele afectate sunt frunzele, dar în infestările severe

acest trips atacă şi fructele.

Heliothrips haemorrhoidalis se hrăneşte cu coaja fructelor cauzând cicatrici şi

închiderea la culoare a acestora, precum şi declasarea lor.

a) Amblypelta nitida b) Fruct atacat de Amblypelta nitida c) Bactrocera tryoni

d) Selenothrips rubrocintus e) Heliothrips haemorrhoidalis f) Fruct atacat de Heliothrips haemorrhoidalis

Fig. 1.9 – Dăunătorii avocadoului şi cauzele atacului acestora asupra fructelor

12 http://www.daff.qld.gov.au/plants/fruit-and-vegetables/fruit-and-nuts/avocados/pests-and-diseases-avocados

12

Dintre bolile fructelor de avocado cauzate de microorganisme se numără: antracnoză,

putregaiul umed, fuzarioză, putregaiuri mucegăiri, etc13.

Antracnoza este produsă de Colletotrichum Gloesporioides. Această ciupercă cauzează

dezvoltarea pe suprafaţa fructelor de pete sau leziuni adâncite, închise la culoare. Această boală

se dezvoltă mai intens în perioada post-recoltare, când leziunile devin din ce în ce mai mari

putând acoperi toată sufrafaţa fructelor şi infesta pulpa.

Figura 1.10 – Antacnoza la avocado

Putrezirea umedă este o boală produsă de bacteria Erwinia carotovora. Boala se

prezintă sub forma unui putregai moale, lipicos, urât mirositor, care determină închiderea la

culoare a pulpei şi cojii.

Figura 1.11 – Putregaiul umed

Pătarea solară (eng. Sunblotch) este cauzată de un viroid şi se caracterizeaza prin

apariţia unor pete sau dungi culoare galbenă pe suprafaţa cojii şi prin dezvoltarea întârziată şi

diformă a fructelor.

13 http://postharvest.ucdavis.edu/PFfruits/AvocadoPhotos/?repository=30055&a=83188 http://www.ipm.ucdavis.edu/PMG/selectnewpest.avocado.html http://www.daff.qld.gov.au/plants/fruit-and-vegetables/fruit-and-nuts/avocados/pests-and-diseases-avocados http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_avocado_diseases

13

Figura 1.12 – Sunblotch

Râia este cauzată de ciuperca Sphaceloma perseae şi determină apariţia pe suprafaţa

fructelor mature a unor pete râioase, circulare şi de culoare maro.14

Figura 1.13 – Râia la avocado

Alte tipuri de putregaiuri sunt datorate diverselor fungi care atacă fructele în perioada

vegetativă şi post-recoltare cauzând anumite efect specifice. În general principalele simptome în

cazul putrezirii sunt: dezvoltarea unor pete (de obicei închise la culoare) şi afectarea cojii şi a

ţesuturilor, înmuierea pulpei, fructele capată miros de putred, dezvoltarea ciupercii şi sporilor pe

suprafaţa fructelor. Printre alte fungi care pot cauza putrezirea fructelor de avocado se numără:

Dothiorella gregaria, Lasiodioplodia theobromae, Phytophtora citricola, Fusarium

decemcellulare, Rhizopus stolonifer, Botryoshaeria obtusa, Botrytis vulgaris, etc.15

14 http://plantdiseasehandbook.tamu.edu/food-crops/fruit-crops/avocado/ 15 http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_avocado_diseases

14

a) Putregai cauzat de Dothriorella

gregaria b) Putregai cauzat de Lasiodioplodia theobromae

c) Putregai cauzat de Phytophtora

citricola d) Putregai cauzat de Botryoshaeria obtusa

Fig. 1.14 – Alte tipuri de putregai la avocado

Arsurile solare sunt cauza expunerii fructelor într-un timp mai îndelungat la temperaturi

ridicate şi la lumina soarelui. Arsurile provoacă iniţial apariţia unei zone gălbui pe partea expusă

iar apoi acestă zonă devine roşiatică iar ţesuturile se usucă.

Fig. 1.15 – Arsuri solare la avocado

15

Fructele de avocado pot suferi şi unele tulburări de dezvoltare datorită unor deficienţe

nutriţionale sau folosirii unor pesticide cu efect toxic. Printre aceste tulburări se numără:16

asfixierea: fructele se deschid la culoarea şi capătă miros alcoolic datorită respiraţiei

anaerobe,

albinismul: este cauzat datorită plantării de seminţe imature,

himeră: este cauzată de o mutaţie ce duce la lipsa clorofilei pe anumite zone ale

fructului,

dezvoltări anormale ale fructului.

a) dezvoltare anormală a fructului b) Himeră

Fig. 1.16 – Alte stări patologice a avocadoului

16 http://www.dpi.nsw.gov.au/__data/assets/pdf_file/0006/120012/avocado-diseases.pdf

16

Cap. 2 TEHNOLOGIA DE VALORIFICARE

2.1 Modul de recoltare

Recoltarea constituie un complex de operaţii de mare răspundere deoarece modul de

execuţie ale acesteia are repercursiuni directe asupra menţinerii calităţii produselor. Faza cea mai

importantă la recoltare este stabilirea gradului de maturitate şi a momentului optim pentru

începerea lucrării, în funcţie de destinaţia producţiei. În general, se disting următoarele faze de

maturitate: maturitatea de recoltare, maturitatea de consum, maturitatea comercială,

maturitatea tehnică şi maturitatea fiziologică.

Din punct de vedere al tehnologizării recoltarea se poate face manual, semimecanizat

sau mecanizat:

recoltarea manuală. În acest caz toate operaţiile se execută manual şi din

această cauză consuul de forţă de muncă este foarte mare;

recoltarea semimecanizată se poate aplica la bulboase. În acest caz o parte din

operaţii sunt executate mecanizat (de exemplu dislocarea bulbilor de ceapă), iar

strângerea şi încărcarea în mijloacele de transport se efectuează manual;

recoltarea mecanizată, se efectuează când toate operaţiile sunt executate cu

ajutorul maşinilor. De obicei, acest tip de recoltare se face la legumele destinate

prelucrării industriale.

În general recoltarea avocadoului se execută manual în momentul atingerii maturităţii

de recoltare, atunci cand fructul nu este încă copt, dar compoziţia chimică a acestuia (în grăsimi,

glucide şi proteine) este cea prezentată în capitolul anterior.

Fructele de avocado sunt recoltate cu ajutorul scărilor, culegătoarelor sau foarfecilor

telescopici pentru cules. Cu ajutorul acestor unelte fructele sunt tăiate la nivelul peduncului şi nu

trase de pe copac.

17

a) folosirea culegătoarelor b) cules manual

c) folosirea foarfecilor telescopici d) avocado cules prin tăierea pedunculului

Fig. 2.1 – Modalităţi de recoltare a avocadoului

2.2 Condiţionarea produsului

Condiţionarea produsului presupune următoarele operaţii tehnologice: presortarea,

sortarea, calibrarea şi spălarea fructelor.17

Presortarea este operaţia prin care sunt eliminate din masa produsului destinată

comercializării:

fructele necorespunzătoare calitativ, cu defecte clare, atacate de boli sau

dăunători;

resturile de tulpini sau alte organe ale plantelor;

impurităţile fizice (resturi de buruieni, pământ, vreji, etc).

Această operaţie are loc, de obicei, în momentul recoltării, iar în cazul avocadoului

presupune îndepărtarea pedunculului de fruct şi a frunzelor precum şi îndepărtarea acestora din

masa produsului recoltat.

17 http://www.fao.org/fileadmin/user_upload/inpho/docs/Post_Harvest_Compendium_-_Avocado.pdf

18

Sortarea propriu-zisă are loc atunci când din întreg lotul de fructe recoltate sunt

eliminate cele prea mici, prea verzi, cele vătămate, tăiate, crăpate sau vestejite, cele cu maturare

incompletă, etc. Sortarea se face după criterii mult mai riguroase decât la presortare şi presupune

alegerea fructelor care corespund standardului de comercializare. Această operaţie se poate

realiza în mod selectiv sau în masă. De obicei, în cazul avocadoului, sortarea se realizează

manual şi în masă.

Fig. 2.2 – Sortarea fructelor de avocado

Calibrarea fructelor presupune alegerea lor în funcţie de greutate, volum şi diametru. În

cazul avocadoului există o interdependenţă între aceste trei criterii astfel încât calibrarea

presupune clasificarea fructelor în clase de greutate. Această operaţie este realizată automat cu

ajutorul maşinilor de calibrare.

Fig. 2.3 – Calibrarea fructelor de avocado

Spălarea avocadoului are drep scop eliminarea impurităţilor de orice natură de pe

suprafaţa fructelor şi este o etapă care se desfăşoară fie înainte de ambalare, fie înainte de

depozitare. În ambele cazuri este obligatoriu ca după spălarea fructele să fie uscate sau zvântate,

deoarece apa de pe suprafaţa fructelor poate fi considerată un factor de risc ce determină

degradarea şi declasarea fructelor.

19

Fig. 2.4 – Spălarea fructelor de avocado

2.3 Modalităţi de ambalare

Avocado se ambalează în lăzi de carton, în coşuri, în saci, în plasă sau în diferite tipuri

de ambalaje confecţionate din material plastic. Ambalajele pot fi de diferite capacităţi, în funcţie

de cerinţele pieţei. Este obligatoriu ca în acelaşi tip de ambalaj să se introducă produse omogene,

de aceeaşi calitate, calibru şi grad de maturare.18

Operaţia de ambalare poate fi executată atât manual, de către muncitori, cât şi

mecanizat, cu ajutorul unor maşini şi utilaje de ambalat.

a) Ambalare manuală b) Utilaj pentru ambalat

Fig. 2.5 – Modalităţi de ambalarea a fructelor de avocado

Avocado poate fi comercializat fie în vrac, fie ambalat. Pentru comercializarea în vrac

fructul este păstrat în lăzi din diferite materiale şi capacităţi. De regulă lăzile de capacităţi mari

se folosesc în cazul comercializării de la producător la procesator, iar lăzile de capacităţi mici de

la procesator la distribuitor sau cumpărător. Aceste ambalaje trebuie să asigure o circulaţie a

aerului cât mai eficienţă în interiorul lor.

18 http://www.fao.org/fileadmin/user_upload/inpho/docs/Post_Harvest_Compendium_-_Avocado.pdf

20

Fig. 2.6 – Ambalarea în vrac a avocadoului

În cazul comercializării sub formă ambalată, pentru ambalare se folosesc diferite tipuri

de lăzi, coşuri, confecţionate din material plastic sau din lemn, saci din fibre plastice sau textile

de diferite capacităţi sau folii din material plastic (pentru ambalarea fructelor în vid).

a) ambalare în vid b) ambalare în folie de plastic

c) ambalare în sac d) ambalare în caserole

Fig 2.7 – Modalităţi de preambalare a avocadoului

Materialele utilizate pentru ambalare trebuie să fie noi, curate și de calitate astfel încât

să se evite producerea oricăror deteriorări externe sau interne a produselor. Utilizarea hârtiei sau

21

timbrele, care poartă mențiuni comerciale, este permisă cu condiția ca tipărirea sau etichetarea să

fie realizată cu cerneală sau lipici netoxice.

2.4 Condiţii de păstrare

Depozitarea şi păstrarea fructelor are un rol deosebit în menţinerea calităţii acestora,

deoarece pot apărea anumite degradări sau infestări cu diverse microorganisme ce pot avea ca

efect pierderi cantitative dar şi economice. De aceea spaţiile de depozitare trebuie să

îndeplinească anumite cerinţe de salubritate, cum ar fi:

să fie curate, ventilate şi aerisite,

să nu prezinte pe suprafaţa de depozitare pete de mucegaiuri sau urme de dăunători,

să asigure un spaţiu suficient pentru păstrarea fructelor şi circulaţia aerului,

să fie uşor de igienizat, etc.

Fructele de avocado se păstrează în spaţii specializate sau în depozite prevăzute cu

instalaţii care să asigure îndeplinirea următorilor parametrii optimi de depozitare specifici:19

temperatura de păstrare 5 – 13° C,

umiditatea relativă 90%,

durata de păstrare 7 – 28 zile (în funcţie de avansarea procesului de coacere),

atunci când fructele se depozitează în atmosferă controlată trebuiesc respectaţi

următorii parametrii: temperatură 3 - 12° C, umiditatea relativă 85 – 90%, O₂ 2 –

5%, CO₂ 3 – 10%, timp de păstrare de până la 42 zile.

19 http://www.tis-gdv.de/tis_e/ware/obst/avocado/avocado.htm

22

CAP. 3 STANDARDE DE COMERCIALIZARE

3.1 Cerinţe minime de calitate

Cerinţele minime de calitate care trebuiesc îndeplinite pentru comercializarea fructelor

de avocado sunt înscrise în Regulamentul C.E. nr. 1799/2001 în sectorul fructelor şi legumelor

privind standardele de comercializare20. Standardul de calitate privind avocado a fost preluat din

alte standarde internaţionale cum sunt: standardul Codex Alimentarius CODEX STAN 197 –

1995, standardul Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite FFV – 4221.

Cerinţele minime de calitate pentru avocado prevăzute în acest standard sunt:

Produs intact. Fructele de avocado nu trebuie să prezinte nici o deterioare sau

rănire.

Fără zgârieturi şi/sau tăieturi cicatrizate;

Produs sănătos. Produsele afectate de putrezire, mucegaiuri sau deteriorate astfel

încât devin inapte pentru consum sunt excluse de la comercializare.

Produs curat, fără materii străine vizibile. Fructele nu trebuie să prezinte urme de

sol, praf, reziduuri chimice sau alte materii străine.

Fără deteriorări cauzate de temperaturi joase;

Produs neafectat de dăunători. Prezenţa dăunătorilor afectează grav aspectul

comercial şi acceptarea produsului de către consumator. Prin urmare nu este permisă

prezenţa insectelor, acarienilor sau altor dăunători specifici.

Fără semne de zbârcire interioară;

Cu un peduncul nu mai mare de 10 mm. Totuşi absenţa pedunculului nu este

considerată un defect.

Produs fără umiditate externă anormală şi fără miros şi/sau gust străin.

20 http://www.anpc.gov.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=594:fructele-si-legumele-proaspete-verificate-de-anpc&catid=23 21 http://www.unece.org/fileadmin/DAM/trade/agr/standard/fresh/FFV-Std/English/42Avocados.pdf

23

3.2 Cerinţe de maturare

Dezvoltarea fructelor de avocado trebuie să atingă o stare fiziologică care să permită

continuarea procesului de coacere după recoltarea produsului. Fructele trebuie nu fie amare şi să

aibă un conţinut de subtanţă uscată nu mai mic de:

21% la varietatea Hass,

20% la varietăţile Fuerte, Pinkerton, Reed şi Edranol,

19% la alte varietăţi.

3.3 Categorii de calitate

Avocado, conform standardului, sunt clasificate în trei categorii de calitate:

Categoria „Extra. Fructele din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Ca

formă, aspect exterior, dezvoltare și culoare, trebuie să fie specifice soiului și/sau tipului

comercial.

Acestea nu trebuie să prezinte defecte cu excepția unor defecte superficiale

nesemnificative, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea,

menținerea calității și prezentarea în pachet. Dacă este prezent, pedunculul trebuie să fie intact.

Categoria I. Avocado din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Acestea

trebuie să fie specifice soiului și/sau tipului comercial.

Următoarele defecte minore pot fi permise cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul

general al produselor, calitatea, păstrarea calității și prezentarea în pachet:

defect minor de formă;

defect minor de culoare;

defecte minore pe coajă şi arsuri solare care apar în procesul de formare a

fructului dar a căror suprafaţă să nu depăşească 4 cm²;

În nici un caz aceste defecte nu trebuie să afecteze pulpa fructelor. Pedunculul, dacă este

present, poate prezenta uşoare defecte de manipulare.

Categoria II. Această categorie include fructele care nu se califică pentru a fi incluse în

categoriile superioare dar corespund cerințelor minime menționate anterior.

Următoarele defecte pot fi permise, cu condiția ca fructele să-și păstreze caracteristicile

esențiale cu privire la calitate, menținerea calității și prezentare:

defect de formă;

24

defect de culoare;

defecte pe coajă şi arsuri solare care apar pe parcursul formării fructului dar a

căror suprafaţă să nu depăşească 6 cm²;

În nici un caz aceste depecte nu trebuie să afecteze pulpa. Pedunculul, dacă este prezent,

poate fi afectat.

3.4 Calibrarea

Conform standardului de comercializare calibrarea avocadoului se face în funcţie de

greutate. Greutatea minimă pentru avocado este de 123 grame, cu excepţia varietăţii Hass la care

se permite un minim de 80 grame şi varietăţilor cu fructe mijlocii (Fuerte, Gwen) la care

greutatea minimă este de 170 grame.

Pentru a asigura o uniformitate de calibrare:

La varietăţile cu fructe mijlocii greutatea celui mai mic fruct trebuie să nu fie mai

mică decât 75% din greutatea celui mai mare fruct;

La celelalte varietăţi se aplică următoarele categorii de calibru codificate astfel:

o 4: 781 – 1220 g;

o 6: 576 – 780 g;

o 8: 456 – 576 g;

o 10: 364 – 462 g;

o 12: 300 – 371 g;

o 14: 258 – 313 g;

o 16: 227 – 274 g;

o 18: 203 – 243 g;

o 20: 184 – 217 g;

o 22: 165 – 196 g;

o 24: 151 – 175 g;

o 26: 144 – 157 g;

o 28: 134 – 147 g;

o 30: 123 – 137 g;

o S: 80 – 123 g (la varietatea Hass).

25

3.5 Toleranţele

Toleranțele cu privire la calitate și calibru sunt permise în fiecare pachet pentru

produsele care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

A. Toleranțe de calitate

Categoria „Extra” - 5 % din numărul sau greutatea fructelor care nu îndeplinesc

cerințele categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei I. În această toleranţă nu

este permis ca mai mult de 0,5% din fructe să îndeplinească cerinţele categoriei a II-

a de calitate.

Categoria I - 10 % din numărul sau greutatea fructelor care nu îndeplinesc cerințele

categoriei, dar le întrunesc pe cele ale categoriei II. În această toleranţă nu este

permis ca mai mult de 1% din totalul fructelor să nu îndeplinească cerinţele minime

sau cele specific clasei II.

Categoria II - 10 % din numărul sau greutatea fructelor care nu îndeplinesc nici

cerințele categoriei, nici cerințele minime. În cadrul acestei toleranțe, nu este permis

ca mai mult de 2 % din fructe să fie afectate de alterare.

B. Toleranțe de calibru

Pentru toate categoriile este permis ca 10 % din numărul sau greutatea fructelor să nu

corespundă calibrului menționat pe ambalaje.

3.6 Omogenitatea

Conţinutul fiecărui ambalaj trebuie să fie uniform şi să conţină numai fructe de aceeaşi

origine, varietate, culoare şi calibru. Pot exista totuşi ambalaje care conţin un mix de varietăţi de

avocado, dar fructele trebuie să aibă aceeaşi calitate şi calibru. Partea vizibilă a oricărui ambalaj

trebuie să fie reprezentativă pentru întreg conţinutul acestuia.

Fructele de avocado trebuiesc ambalate în aşa fel încât să fie protejate corespunzător.

Avocado poate fi prezentat în vederea comercializării sub mai multe forme:

aranjate în rânduri uniforme în pachete;

nearanjate în pachete sau în containere mari. Această prezentare este permisă

numai pentru clasele de calitate I şi II;

în vrac;

în pachete individuale destinate vânzării directe către consumator în greutate mai

mică de 5 kg.

26

3.7 Marcajul

Conform standardului de comercializare, marcarea ambalajelor ce conţin avocado,

trebuie să curpindă următoarele date, scrise ligibil, pe aceeaşi parte a etichetei şi neşterse:

numele producătorului, importatorului sau distribuitorului;

produsul conţinut, în cazul în care aceste nu este vizibil din exterior;

numele hibridului sau varietăţii din ambalaj;

ţara de origine;

categoria de calitate în care se încadrează fructele conţinute în ambalaj;

calibrul produsului;

greutatea netă;

marca oficială de control (opţional).

27

Cap. 4 PARTICULARITĂŢI DE DESFACERE A PRODUSULUI ÎN REŢEAUA COMERCIALĂ A MUNICIPIULUI IAŞI

4.1 Categorii de spaţii comerciale specializate de desfacere

Fructele se vând în toate spaţiile de comercializare care pot asigura respectarea

parametrilor de păstrare a acestora până la vânzarea propriu-zisă.

Astfel de spaţii comerciale pot fi:

magazine specializate cu produse legumicole (aprozare) – sunt acele magazine în

care se comercializează doar legume şi fructe,

pieţe sau hale agroalimentare – sunt spaţii comerciale destinate comercializării

produselor agroalimentare: legume, fructe, produse din carne, etc.

magazine de proximitate. Astfel de magazine au o suprafaţă relativ mică, de până la

200 m², sunt amplasate într-o zonă de locuinţe şi oferă o linie limitată de produse

alimentare şi nonalimentare;

supermarketul. Este o unitate cu o suprafaţă comercială mare, de până la 2.500 –

3.000 m², ce asigură un sortiment larg de mărfuri, axat îndeosebi pe produse

alimentare. Comercializarea produselor se face în sistem de autoservire;

hipermarketul – este un magazin de detail cu o suprafată mai mare de 3.000 m², cu

un sortiment de mărfuri ce cuprinde 25.000 – 50.000 de produse, din care circa

4.000 aparţin sectorului alimentar;

depozitele en-gros – sunt spaţii comerciale unde vânzarea produselor are loc în

cantităţi mari. Un astfel de angrosist poate şi filiala sau oficiul de comercializare a

producătorilor.

Pentru comercializarea avocadoului astfel de spaţii comerciale trebuie dotate cu

instalaţii care să asigure păstrarea mărfurilor în condiţii corespunzătoare. De cele mai multe ori,

la noi în ţară, avocado se întâlneşte în super şi hipermarketuri. Condiţiile de desfacere se referă la

parametrii termici de depozitare şi transport a produselor şi la igiena spaţiilor de vânzare şi

depozitare.

28

4.2 Modul de prezentare

În vederea desfacerii, fiecare spaţiu comercial, trebuie să asigure condiţii optime

procesului de vânzare propriu-zisă a produsului. Astfel, în funcţie de tipul spaţiului de vânzare,

produsului este prezentat, în raft sau la vrac, în mai multe moduri.

Supermarketurile şi hipermarketurilor desfac fructele în raione specializate, divizate la

rândul lor în două zone de prezentare, respectiv legume şi fructe. Fructele de avocado

comercializate vrac, în general, sunt prezentate în cutii de carton stivuite unele peste altelele sau

în grămezi. Fructele preambalate, sunt prezentate de regulă în lăzi de carton sau plastic.

Figura 4.1 – Moduri de prezentare a avocadoului în super- şi hipermarket

4.3 Perioada de comercializare

Avocado este un fruct cu o largă utilizare atât în consumul individual al cumpărătorului,

cât şi din punct de vedere industrial. Producătorii urmăresc valorificarea acestui produs cât mai

repede posibil, de preferinţă în perioada imediat următoare recoltării.

Datorită marii varietăţi, fructele de avocado sunt prezente pe piaţă tot timpul anului. În

ţara noastră cea mai comercializată varietate de avocado este varietatea Fuerte. Datorită

perioadei mari în care fructele din această varietate pot fi recoltate (varietatea Fuerte se

recoltează în perioada Noiembrie – Martie) acestea sunt prezente pe piaţă în perioada Noiembrie

– Iunie.

Varietatea Gwen, altă varietate de avocado comercializată pe piaţa din România, poate

fi întâlnită în perioada Aprilie – Octombrie. Varietatea Hass este cel mai des întâlnită în perioada

Septembrie – Decembrie.

29

4.4 Condiţiile de păstrare din spaţiile comerciale

Fiecare tip de spaţiu în care se comercializează fructe de avocado trebuie să respecte

condiţiile de păstrare specifice acestui produs. Totuşi, în funcţie de mărimea spaţiului comercial,

acesta poate fi sau nu dotat cu aparatura pentru condiţionarea camerei de depozit.

Supermarketurile şi hipermarketurile păstrează legumele şi fructele în camere

frigorifice, de dimensiuni diferite, dotate şi cu aparatură de condiţionarea a umidităţii aerului.

Temperatura de păstrare din aceste spaţii este cea de refrigerare, încadrându-se în intervalul 0 -

5°C. Valoarea umidităţii relative cea mai des întâlnită în astfel de rezerve din cadrul

supermarketurilor este de 65%. Avocado este păstrat la această umiditate deoarece în cadrul

camerei de depozitare mai sunt prezente şi alte categorii de fructe şi legume ce necesită o

umiditate mai scăzută.

4.5 Categoriile de calitate

De cele mai multe ori fructele de avocado prezente pe piaţă pentru desfacere sau

valorificare se încadreaza în categoria I de calitate.

Calitatea I se întâlneşte cu predilecţie în super- şi hipermarketuri, şi este înscrisă pe

ambalajele produselor. Acestea comercializează în general fructe de calitate superioară pentru a

răspunde cerinţelor consumatorilor, dar şi pentru a-şi face un renume în ceea ce priveşte calitatea

produselor întâlnite în astfel se spaţii comerciale. Avocado de categoria I se pot găsi şi în

magazinele de proximitate, pieţe, aprozare şi superete, însă acestea au de obicei un stoc redus.

Fructe de calitatea II se pot întâlni cel mai adesea în depozitele en-gros şi în spaţiile de

comercializare ale importatorilor şi distribuitorilor.

4.6 Corespondenţa calitate standard – stare produs

Calitatea unui produs reprezintă un factor important ce stă la baza stabilirii preţului de

vânzare a acestuia dar şi a preferinţei consumatorilor pentru acel produs. Cerinţele de calitate

stabilite prin norme legislative se referă la totalitatea proprietăţilor unui produs, indiferent de

natura lor (organoleptice, tehnologice, fizico-chimice, microbiologice), şi la parametrii în care

aceste caracteristici trebuie să se încadreze. Însă consumatorul nu analizează calitatea în funcţie

de toţi aceşti parametrii, ci mai degrabă în funcţie de însuşirile senzoriale ale produsului, datorită

faptului că organele de simţ sunt primele care reacţionează cu produsul.

30

Pentru a vedea dacă produsul existent pe piaţă corespunde normelor de calitate stabilite

în standarde şi în normele legislative am analizat fructe de avocado de categoria I comercializate

supermarketurile Kaufland şi Carrefour. În acest sens am efectuat o evaluare a produselor în

funcţie de cerinţele minime de calitate specifice prezentate anterior dar şi în funcţie de cerinţele

specifice categoriei de calitate a produslui, rezultatele obţinute în urma evaluării fiind prezentate

în tabelul următor.

În urma examenului efectuat am constatat că produsele corespund cerinţelor minime de

calitate şi se încadrează în categoria I de calitate. Standardul de comercializare prevede ca în

cazul produselor ambalate acestea să fie omogene din punct de vedere al calităţii şi al

caracteristicilor lor, cu o toleranţă de maxim 10% la categoria I.

În cazul fructelor comercializate în supermarketul Kaufland, acestea se prezintă, ca

formă de desfacere, în vrac, ambalate în cutii de carton. Au fost prezente fructe care prezintă

îmbolnăviri cu râie, uşoare defecte de formă şi unele cu deteriorări mecanice, dar care se

încadrează în toleranţele specifice categoriei I de calitate. În ceea ce priveşte marcajul lipsesc

date cu privire la calibru, varietate şi producător.

a) prezentarea produsului

b) marcajul c) deteriorări mecanice

Fig. 4.2 – Particularităţile produsului „Avocado, calitatea I” din supermarketul Kaufland

31

Fructele comercializate în supermarketul Carrefour îndeplinesc atât cerinţele de calitate

minime cât şi cele specifice categoriei I. Acestea sunt prezentate în vrac, aşezate în lăzi de

material plastic. S-au constatat fructe cu uşoare defecte de formă, dar numărul acestora se

încadrează în toleranţa de 10% specifică acestei clase de calitate. Totodată în cadrul

supermarketului se vând şi fructe de avocado preambalat.

a) prezentarea produsului

b) marcajul produsului c) avocado preambalat

Fig. 4.3 – Particularităţile produsului „Avocado, calitatea I” din supermarketul Carrefour

32

Tabelul 4.1

Analiza produsului „Avocado vrac, calitatea I”

CERINŢE DE CALITATE PARTICULARITĂŢI DE CALITATE ALE PRODUSULUI ANALIZAT

CORESPONDENŢA CERINTE DE CALITATE – CALITATEA

PRODUSULUI ANALIZAT

Cer

inţe

min

ime

de c

alita

te

Produs intact S-au găsit fructe care prezintă urme de lovituri mecanice sau deteriorări NU CORESPUNDE

Produs sănătos Fructele nu prezintă putregai CORESPUNDE Produs curat fără materii străine vizibile

Fructele analizate nu prezintă pe suprafaţă impurităţi. CORESPUNDE

Fără deteriorări cauzate de temperaturi joase

Avocado nu prezintă deteriorări cauzate de înghet, datorită păstrării necorespunzătoare

CORESPUNDE

Fără zgârieturi sau tăieturi cicatrizate

Fructele analizate nu prezită zgârieturi sau cicatrici CORESPUNDE

Produs neafectat de dăunători Fructele nu prezintă urme de dăunători CORESPUNDE

Produs fără umiditate externă anormală şi fără miros şi/sau gust străin

Fructele analizate nu prezintă urme de condens şi au gust şi miros specific CORESPUNDE

Fără semne de zbârcire interioră

Fructele au un conţinut normal de apă, fără urme de deshidratare CORESPUNDE

Cu un peduncul nu mai mare de 10 mm

Unele fructe prezintă peduncul cu o lungime sub 1 cm CORESPUNDE

Cer

inţe

de

calit

ate

spec

ifice

ca

tego

riei I

Fructul trebuie să aibă formă şi aspect caracteristic soiului

S-au constatat fructe care au defecte de formă, dar numărul lor se încadrează în toleranţa de 10%

CORESPUNDE

Defecte minore de culoare Fructele au culoare specifică varietăţii CORESPUNDE

Defecte minore produse de cauze mecanice

S-au găsit unele fructe cu urme de deteriorări mecanice, pe toată suprafaţa lor, însă numărul lor se include în toleranţa admisă

CORESPUNDE

Defecte minore de coajă Nu s-au găsit fructe cu defecte de coajă CORESPUNDE

4.7 Simptome de boli şi dăunători pe produsele analizate

În urma analizarii produselor în reţeaua de magazine s-a observat că o parte din fructe

sunt atacată de ciuperca Sphaceloma perseae care determină apariţia râiei. Cu toate acestea, ca şi

în cazul merelor, această boală nu prezintă efecte negative asupra sănătăţii de aceea nu este

considerată ca fiind motiv de declasare a fructelor, cu condiţia ca suprafaţa afectată să fie

încadrată în toleranţele clasei de calitate.

33

Alte fructe, mai ales cele din partea de jos a ambalajelor, prezentau uşoare defecte de

culoare (zone cu coaja negricioasă) sau deformări mecanice cauzate în principal de manipularea

defectuasă sau de masa fructelor de deasupra.

a) prezenţa râiei şi a unor defecte de culoare b) deteriorări mecanice

Fig. 4.4 – Simptome de boli şi alte defecte ale fructelor analizate

34

BIBLIOGRAFIE

1. Banu C., 2009, Tratat de industrie alimentară-Tehnologii alimentare, Editura Asab,

Bucureşti

2. Beceanu D.D., 2010, Tehnologia prelucrării legumelor şi fructelor, Editura Pim, Iaşi

http://www.unece.org/fileadmin/DAM/trade/agr/standard/fresh/FFV-

Std/English/42Avocados.pdf

http://en.wikipedia.org/wiki/Avocado

http://nutritiondata.self.com/facts/fruits-and-fruit-juices/1843/2

http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/beneficiile-consumului-de-

avocado_11690

http://en.wikipedia.org/wiki/Avocado#cite_note-FAO-17

http://ucanr.org/sites/alternativefruits/files/121263.pdf

http://www.docstoc.com/docs/87281066/Avocado-Peeling

http://en.wikipedia.org/wiki/Avocado#A_cultivars

http://www.fao.org/fileadmin/user_upload/inpho/docs/Post_Harvest_Compendium_-

_Avocado.pdf

http://www.daff.qld.gov.au/plants/fruit-and-vegetables/fruit-and-nuts/avocados/pests-

and-diseases-avocados

http://postharvest.ucdavis.edu/PFfruits/AvocadoPhotos/?repository=30055&a=83188

http://www.ipm.ucdavis.edu/PMG/selectnewpest.avocado.html

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_avocado_diseases

http://www.tis-gdv.de/tis_e/ware/obst/avocado/avocado.htm

http://www.anpc.gov.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=594:fructele-

si-legumele-proaspete-verificate-de-anpc&catid=23

http://www.unece.org/fileadmin/DAM/trade/agr/standard/fresh/FFV-

Std/English/42Avocados.pdf