- pag. 1 / 38 -

Propietati fizice

Propietati mecanice

a. Densitatea sticlei este de 2,5 - ceea ce inseamna o masa de 2,5 kg / mp si mm de grosime pentru sticla plana;

b. Rezistenta la compresie a sticlei este foarte ridicata, respectiv 1 000 N/mm2 (1 000 MPa) - ceea ce inseamna ca, pentru a sparge un cub de sticla de 1 cm, este necesara o incarcatura de 10 tone.

c. Rezistenta la indoire - O suprafata de sticla supusa flexarii are o fata de compresie si una de extensie. Rezistenta la rupere la indoire este de ordinul a: 40 MPa pentru o sticla polizata si, 120-200 MPa pentru o sticla intarita. Aceasta depinde de grosime, finisarea marginilor si tipul de taiere. (Valoarea crescuta a rezistentei sticlei intarite tratate SGG SECURIT, se datoreaza faptului ca tratamentul preseaza fetele sticlei una peste alta foarte puternic.)

d. Elasticitatea - Sticla este un material perfect elastic (nu prezinta niciodata deformari permanente); ea este in acelasi timp fragila (supusa unei indoiri incrucisate, se sparge fara a prezenta fisuri prealabile);

e. Modulul de elasticitate Young "E" - Exprima forta de tractiune care ar trebui teoretic aplicata unei bucati de sticla pentru a-i transmite o alungire egala cu lungimea sa initiala. Se exprima in unitate de forta pe unitate de suprafata. Pentru sticla, conform normelor europene :

E = 7.1010Pa = 70 GPa.

f. Coeficientul lui Poisson "m" - Coeficientul de contractie laterala. Cand o bucata dintr-un material sufera o alungire sub influenta unei actiuni mecanice, se constata o subtiere a sectiunii sale. Coeficientul Poisson (m) este raportul intre subtierea unitara pe directia perpendiculara directiei efortului si alungirea unitara in directia efortului. Pentru sticla de constructii : m = 0,22.

Comportamentul termic

a. Dilatatia liniara Este exprimata printr-un coeficient, masurand alungirea pe o unitate de lungime pentru o variatie de 1o C. Acest coeficient este in general dat pentru un domeniu de temperaturi intre 20o si 300o C. Coeficientul de dilatatie liniara al sticlei este de : 9.10-6.

b. Tensiuni de natura termica Datorita slabei conductivitati termice a sticlei, incalzirea si racirea partiala a unei sticle, antreneaza tensiuni ce pot provoca spargeri denumite termice (soc termic). Cand conditiile de utilizare risca antrenarea intr-o sticla a diferentelor de

- pag. 2 / 38 -

temperaturi importante, va fi necesara luarea precautiilor suplimentare de montaj si de finisaj. Un tratament termic complementar permite sticlei sa suporte diferente de temperatura de la 150oC la 200o C.

- pag. 3 / 38 -

Sticla si radiatia solara

Radiatia solara

Compozitia radiatiei solare

Din punct de vedere al cantitatii si tipului de energie transmise, radiatia solara care ajunge pe pamant este compusa din:

3% ultraviolete + 55% infrarosii + 42% lumina vizibila Fiecareia din aceste trei parti ale radiatiei ii corespunde cate un spectru definit prin urmatoarele intervale de lungimi de unda: - radiatia ultravioleta de la 0,28 la 0,38 microni, - radiatia vizibila de la 0,38 la 0,78 microni, - radiatia infrarosie de la 0,78 la 2,5 microni. Repartitia energetica a radiatiei solare globale, functie de lungimea de unda intre 0,3 si 2,5 microni, pentru o suprafata perpendiculara pe acea radiatie, este reprezentata de curba urmatoare:

Senzatia luminoasa

Senzatia luminoasa pe care o percepem este datorata actiunii radiatiilor electromagnetice cu lungimile de unda cuprinse intre 0,38 si 0,78 microni. Cu o eficacitate variabila asupra ochiului, in functie de lungimea lor de unda, aceste radiatii permit fenomenul fiziologic al vederii.

Caracteristici spectrofotometrice

Radiatia

Cand o radiatie loveste o sticla, o parte este reflectata, o parte este absorbita si o a treia transmisa. Rapoartele dintre fiecare din aceste trei parti si fluxul de energie incident, definesc factorul de reflexie, factorul de absorbtie si respectiv factorul de transmisie al acelei sticle.

Graficele acestor raporturi pe tot intervalul de lungimi de unda, constituie curbele spectrale ale sticlei. Pentru un flux de energie dat, aceste rapoarte depind de culoarea sticlei, de grosimea ei, si in cazul unei sticle cu depunere, de tipul acestei depuneri.

- pag. 4 / 38 -

Factori de transmisie, de reflexie si de absorbtie energetica

Factorii de transmisie, de reflexie si de absorbtie energetica sunt rapoarte intre fluxul de energie transmis, reflectat sau absorbit si fluxul de energie incident.

Pentru diferite tipuri de sticla, veti gasi acesti trei factori calculati pentru lungimi de unda cuprinse intre 0,3 si 2,5 microni.

Factori de transmisie si de reflexie luminoasa

Factorii de transmisie si reflexie luminoasa ai sticlei, sunt rapoartele dintre fluxul luminos transmis si reflectat, si fluxul luminos total incident.

Pentru diferite tipuri de sticla, veti gasi acesti factori calculati pentru un flux luminos incident perpendicular pe suprafata.

Anumite vitraje, foarte groase sau multiple, chiar si incolore, pot produce prin transmisie un efect de colorare (tenta de verde sau de bleu), functie de grosimea totala a vitrajului si de partile componente.

Factor solar g

Factorul solar g al unei sticle, este raportul dintre energia totala intrata in incapere - transversal pe sticla - si energia solara incidenta. Aceasta energie totala, este suma dintre energia solara intrata prin transmisie directa si energia cedata de sticla mediului interior, ca urmare a incalzirii prin absorbtie energetica

Factorul solar = (Flux transmis + Flux remis) / Flux incident

Factorul solar al unui perete vitrat este fractiunea din energia solara intrata in incapere, raportata la energia solara incidenta. El va fi egal cu fluxul transmis in interior la care se aduna fluxul remis catre interior.

Factorii solari sunt calculati in functie de tipul sticlei si de factorii de transmisie si absorbtie energetica; pentru aceasta se fac urmatoarele conventii:

- spectrul solar este cel definit de norme,

- temperaturile ambiante interioara si exterioara sunt egale intre ele,

- coeficientul de schimb al sticlei catre exterior este de 23 W/(mp.K) si catre interior de

8 W(mp.K)

- pag. 5 / 38 -

Energia solara

Efectul de sera

Energia solara care intra intr-o incapere printr-un geam, este absorbita de obiecte si peretii interiori, care se incalzesc si emit la randul lor o radiatie termica (situata in principal in infrarosu indepartat - mai mult de cinci microni).

Sticla, chiar si cea clara si incolora, este practic opaca la radiatii cu lungimi de unda mai mari de cinci microni. Energia solara intrata prin aceste ferestre, este practic retinuta in incapere, aceasta avand tendinta sa se incalzeasca. Acesta este efectul de sera, pe care il constatam spre exemplu, intr-o masina stationata in plin soare cu geamurile inchise.

Control solar

Pentru a evita supraincalzirea, exista mai multe solutii ce pot fi adoptate, cum ar fi: - asigurarea circulatiei aerului, - utilizarea storurilor, avand grija ca acestea sa nu provoace spargerea termica a sticlei, - utilizarea sticlei cu transmisie energetica limitata numita sticla de control solar, care nu lasa sa treaca decat o fractiune bine determinata a radiatiei energetice solare, permitand iluminarea si evitand supraincalzirea. Protectia solara trebuie conceputa luand in considerare urmatoarele trei obiective: - diminuarea aportului solar factor solar g minim, - diminuarea transferului de caldura de la interior la exterior coeficient U minim, - garantarea unei bune transmisii luminoase transmisie luminoasa ridicata.

Iluminarea

Factor de lumina a zilei

Cunoasterea factorului de transmisie al unei sticle, permite fixarea unui ordin de marime apropiat de nivelul de iluminare disponibil in interiorul unei incaperi, daca este cunoscut nivelul de iluminare din exterior.

Raportul de iluminare interioara intr-un punct dat al unei incaperi, iluminata din exterior, masurat pe un plan orizontal, este constant indiferent de ora la care se face masuratoarea. Acest raport se numeste factor de lumina a zilei.

Pentru o incapere cu un factor de lumina a zilei de 0,1 in apropierea ferestrei si de 0,01 in capatul cel mai intunecat al incaperii, o iluminare exterioara de 5.000 lux (timp noros), va genera o lumina interioara de 500 de lux in apropierea ferestrei, si de 50 de lux in coltul cel mai indepartat, pe cand o iluminare exterioara de 20.000 lux va genera o iluminare interioara de 2.000 de lux si respectiv de 200 de lux, in aceeasi incapere.

Confortul luminos

Iluminarea trebuie sa contribuie la bunastare, asigurand conditii optime pentru ochi, atat in termeni de cantitate cat si de repartitie a luminii, evitand atat suprailuminarea, cat si colturile intunecate.

- pag. 6 / 38 -

Calitatea confortului luminos este legata de o alegere corecta a transmisiei si distributiei luminoase, cat si de orientarea si dimensionarea optima a ferestrelor.

Fenomenul de decolorare

Lumina solara care ne este necesara pentru perceptia mediului inconjurator, este o forma de energie susceptibila ca, in anumite cazuri, sa degradeze culorile obiectelor care sunt expuse acestui tip de energie.

Alterarea culorilor obiectelor expuse la radiatia solara, se datoreaza degradarii progresive a legaturilor chimice a colorantilor sub actiunea fotonilor, particule ce detin o cantitate foarte mare de energie. Radiatiile care au o astfel de actiune fotochimica, sunt in principal radiatiile ultraviolete, si intr-o mai mica masura lumina vizibila cu lungimi de unda scurte (violet, bleu).

Absorbtia radiatiei solare de catre suprafetele obiectelor, genereaza cresteri de temperatura si poate deasemenea activa reactii chimice susceptibile sa altereze culorile. Este de notat, ca fenomenul de degradare afecteaza mai intai colorantii organici, ale caror legaturi chimice sunt in general mai putin stabile decat cele ale pigmentilor minerali.

Orice radiatie este purtatoare de energie si nu exista un mijloc de a proteja in totalitate obiectele impotriva decolorarii, cu exceptia plasarii lor la adapost de lumina si medii atmosferice agresive, la temperatura joasa .

In acelasi timp, diferitele tipuri de sticla ofera solutii eficace. Cea mai performanta solutie consta in a elimina radiatia ultravioleta, care in ciuda proportiei mici din radiatia solara este cauza principala a degradarilor de culoare. Ea poate fi oprita aproape in totalitate prin utilizarea de sticla stratificata cu film PVB, care nu transmite decat 0,4% din radiatia ultravioleta, in comparatie cu 44%, cat transmite o sticla clara de 10 mm grosime.

- pag. 7 / 38 -

Sticla si izolatia termica

Schimburile termice

Peretii vitrati, separa in general doua medii aflate la temperaturi diferite. Are loc deci, un transfer de caldura de la mediul cald la cel rece. Peretele vitrat are in acelasi timp particularitatea de a fi transparent la radiatia solara care genereaza caldura

Schimbul de caldura de-a lungul unui perete

Schimburile termice de-a lungul unui perete se fac in conformitate cu trei modele de propagare:

a - conductia transferul de caldura in interiorul unui corp sau intre doua corpuri aflate in contact direct. Acest transfer se efectueaza fara deplasare de materie.Conductivitatea termica a sticlei este:l= 1,0 W/(m.K)

b - convectia transferul de caldura intre suprafata unui solid si a unui fluid lichid sau gazos. Acest transfer este insotit de o deplasare de materie.

c - radiatia transferul de caldura rezultat dintr-un schimb prin radiatie intre doua corpuri aflate la temperaturi diferite. La temperatura ambianta, aceasta radiatie se situeaza in gama infrarosu cu lungimi de unda mai mari de 5 microni.

d - emisivitatea - este o caracteristica a suprafetelor unui corp. Cu cat emisivitatea este mai mica, cu atat transferul de caldura prin radiatie este mai mic. Emisivitatea normala "En" a sticlei este de 0,89. Anumite tipuri de sticla, pot fi acoperite cu o depunere numita de joasa emisivitate si astfel, emisivitatea sticlei va fi mai mica de 0,1

Coeficienti de schimb superficial

Cand un perete este in contact cu aerul, el schimba caldura prin conductie si prin convectie cu aerul, si prin radiatie, cu mediul.

Ansamblul acestor transferuri termice, este definit intr-o maniera conventionala, pentru o anumita viteza a vantului, de emisivitatile si temperaturile intalnite in jurul cladirii. Ele sunt caracterizate de:

- He - pentru schimburile exterioare, si

- Hi - pentru schimburile interioare.

Valorile uzuale ale acestor coeficienti sunt:

- He = 23 W/(mp.K), si

- Hi = 8 W/(mp.K).

- pag. 8 / 38 -

Transmisia termica de-a lungul unui perete

Coeficientul U

Transferurile termice de-a lungul unui perete prin conductie, convectie si radiatie, se exprima prin coeficientul U. Acesta reprezinta fluxul de caldura care traverseaza 1 m2 de perete, la o diferenta de temperatura de 1oC intre exteriorul si interiorul incaperii.

Valoarea sa conventionala a fost stabilita pentru coeficientii "He" si "Hi", definiti anterior.

Exista posibilitatea de a calcula coeficientul U specific, utilizand valori diferite pentru "He", care sunt functie de viteza vantului si de noile conditii de temperatura.

Cu cat coeficientul U este mai mic, cu atat pierderile termice sunt mai mici

Coeficientul U al sticlei

Peretele vitrat poate fi facut cu o sticla simpla sau cu o sticla dubla, in al doilea caz obtinandu-se o mai buna izolatie termica.

Principiul sticlei duble este de a inchide intre doua foi de sticla un strat de aer imobil si uscat, in scopul de a limita schimburile termice prin convectie si de a profita de slaba conductivitate termica a aerului aflat intre cele doua foi de sticla

Ameliorarea coeficientului U al sticlei

Pentru ameliorarea coeficientului U, trebuie eliminate transferurile termice prin conductie, convectie si radiatie. Cum exista posibilitatea sa se actioneze asupra coeficientilor de schimb superficial, ameliorarea acestui coeficient se va face prin diminuarea schimburilor intre cele doua componente ale geamului dublu, in felul urmator:

- transferurile prin radiatie - pot fi diminuate utilizand sticla cu o acoperire slab emisiva, ca de exemplu sticla cu acoperire pirolitica SGG EKO si SGG EKO PLUS, sau sticla cu acoperire sub vid SGG PLANITHERM , SGG PLANITHERM FUTUR si SGG PLANISTAR,

- pag. 9 / 38 -

- transferurile prin conductie si convectie - pot fi diminuate prin inlocuirea aerului dintre cele doua foi de geam printr-un gaz mai greu,cu o conductivitate termica mai mica (argon, in general).

Factor solar

Un perete vitrat este in general transparent la radiatia solara care transporta energie.

Factorul solar al unui perete vitrat este partea de energie intrata intr-o incapere raportata la energia totala incidenta. El va fi egal cu fluxul transmis in interior la care se aduna fluxul remis catre exterior

Cu cat factorul solar este mai mic, cu atat este mai importanta cantitatea de energie incidenta.

Factorul solar al ferestrei

Factorul solar al ferestrelor depinde de pozitia lor pe fatada, de cantitatea de lumina din timpul zilei si de materialul tamplariei.

Bilant energetic

O fereastra, este caracterizata pe de o parte de pierderile termice definite de coeficientul U si pe de alta parte de aportul solar, definit prin factorul solar.

Bilantul energetic, este dat de diferenta intre pierderile termice si aportul solar recuperabil.

Bilantul este negativ cand aportul solar este mai mare decat pierderile.

In conformitate cu normele europene, bilantul energetic se calculeaza dupa cum urmeaza:

BE = U - a x g

unde:

BE - bilantul energetic in perioada de incalzire (W / (mp.K)),

U - coeficient de transmisie termica (pierderi),

g - factor solar,

a = (42 x Fr x Ft x Fo x Rs) / Dj

unde:

Fr - factor de randament, dependent de inertia termica a constructiei si de modul de

incalzire,

Ft - factor de turbulenta, care depinde de rugozitatea peretelui,

Fo - factor de umbra, care depinde de umbra lasata de obstacolele existente in mediul

inconjurator,

- pag. 10 / 38 -

Rs - radiatia solara reprezentand cantitatea de energie solara incidenta in timpul perioadei de

incalzire (kWh / mp),

Dj - suma diferentelor de temperatura dintre exterior si interior (temperatura de baza18oC), in

timpul perioadei de incalzire.

Confortul termic

Temperaturi ale peretilor prea ridicate

Corpul uman schimba caldura cu mediul inconjurator prin radiatie. Astfel, o senzatie de frig poate fi simtita in apropierea unui perete cu temperatura scazuta, chiar si intr-o incapere cu o temperatura confortabila. Iarna, datorita unui coeficient U scazut, temperatura fetei interioare a peretelui vitrat va fi mult mai ridicata si astfel efectul de perete rece va fi diminuat. Astfel, se va putea sta in apropierea ferestrelor fara a avea senzatie de disconfort, si de asemenea se diminueaza riscurile de condens.

Control solar - Diminuarea aporturilor energetice

solare

In timpul verii, conditiile meteorologice sunt caracterizate de: - un cer degajat, - temperatura ridicata, - flux solar important, - vant slab, - durata mare de insorire. Ferestrele cu sticla clara reprezinta locul prin care intra fluxul energetic solar. In anumite conditii, are loc o crestere importanta a temperaturii interioare, ceea ce duce la crearea efectului de sera. Sticla de control solar permite atenuarea acestui efect, cu intreg cortegiul sau de consecinte neplacute, respectiv limitarea costurilor energetice necesare climatizarii, diminuarea disconfortului datorat temperaturii ridicate, si ameliorarea confortului vizual, prin inlaturarea senzatiei de orbire. Protectia termica in timpul verii, va fi cu atat mai ridicata cu cat factorul solar g si coeficientul U vor fi mai scazuti. Cantitatea de energie solara intrata, va fi limitata prin utilizarea de sticla cu o putere de absorbtie energetica mare, sau cu o reflexie energetica mare catre exterior.

- pag. 11 / 38 -

Sticla si izolatia acustica

Intensitati, presiuni si nivele acustice

Forta unui zgomot poate fi caracterizata prin intensitatea sa: I, sau prin presiunea sa: P, masurate respectiv in W/mp si Pa.

Se utilizeaza nivelul de presiune sau de intensitate pe o scara logaritmica, a carei origine este pragul de audibilitate (Io, Po):

- nivelul de presiune : L1=20 log (P/Po),

- nivelul de intensitate : L1=10 log (I/Io).

Unitatea, decibelul (dB), este deci logaritmul unui raport. Daca intensitatile acustice a doua sau mai multe surse se aduna, nu acelasi lucru se intampla cu nivelele. De exemplu, 2 trompete care fiecare poate produce un nivel de 80 dB, impreuna vor produce 83 dB si nu 160 dB

Frecventa

Frecventa defineste numarul de repetitii al parametrilor unui fenomen intr-o secunda; se exprima in hertzi (Hz).

Urechea umana este sensibila la sunete a caror frecvente sunt cuprinse intre 16 Hz si

20.000 Hz.

Acustica arhitecturala ia in considerare doar intervalul cuprins intre 50 Hz si 5.000 Hz, impartit in octave (fiecare frecventa este dublul precedentei) sau in treimi de octave

Valori ponderate

Pentru a tine cont de diferenta de sensibilitate a urechii umane functie de frecventa (sunete grave, medii si inalte), nivelele sunt reprezentate pe o curba, numita curba A. Nivelele exprimate in dB(A), reflecta mai bine problemele generate de zgomote.

Sonometrele permit masurarea directa a nivelelor in dB sau in dB(A

Indice de atenuare acustica R

Indicele de atenuare acustica "R" se determina in laborator si reprezinta caracteristicile unui element (fereastra, inchidere, etc.), pentru fiecare treime de octava centrata intre valorile 100 si 3.150 de Hz; rezulta astfel 16 valori. Masuratorile pot fi facute si pentru frecvente intre 50 Hz si 100 Hz si 3.150 Hz si 5.000 Hz.

Pornind de le cele 16 valori de atenuare acustica functie de frecventa, calculele permit exprimarea in moduri diferite a calitatilor acustice a elementului studiat. Valorile uzual utilizate, sunt valori globale definite printr-o curba de referinta, adaptate la doua spectre de zgomot date:

- pag. 12 / 38 -

- zgomotul roz de referinta - contine aceeasi energie acustica, in fiecare interval de frecventa de masura

- zgomotul de trafic rutier - dat de zgomotul exterior al traficului urban

Utilizarea indicelui unic "Rw" (C;Ctr)

Intensitatea zgomotului interior perceputa de ocupantii unui imobil, constituie elementul determinant pentru evaluarea cu fereastra inchisa a "protectiei contra zgomotului exterior".

Izolatia acustica obtinuta datorita constructiei este definita de "indicele de atenuare" reprezentand diferenta intre zgomotul interior si zgomotul exterior.

Indicele de atenuare masurat pentru fiecare element de constructie, reprezinta caracteristica de izolatie acustica a acestuia. Cei responsabili de realizarea constructiei, aleg indicele de atenuare "R" al fiecarui element de constructie, astfel incat, valoarea lui "DnT" (izolatie acustica normata) sa fie cea ceruta

Indice de atenuare ponderata "Rw"

Indicele de atenuare acustica "R", depinde de frecventa. Datele corespunzatoare sunt reprezentate intr-un tabel (16 valori pentru un spectru segmentat in treimi de octava = 16 benzi de frecventa, de la 100 Hz la 3.150 Hz). Valoarea calculata "Rw" tine cont de cele 16 valori, reprezentand valoarea acustica standard a unei ferestre

Conditii de adaptare la un spectru "C" SI "Ctr"

Ca urmare a modului de realizare si de montaj, o fereastra poate prezenta sensibilitate pentru frecvente joase, medii sau inalte. O fereastra dubla este eficienta, atat timp cat da o buna izolatie acustica pentru orice frecventa, acolo unde sursa de zgomot este cea mai puternica.

Prin alegerea tipurilor de sticla intr-o combinatie corecta, este posibil sa se optimizeze caracteristicile acustice pentru un anumit tip de zgomot.

Pana acum, o sticla era evaluata pe baza unui singur indice, fara sa se tina seama de caracteristicile sursei de zgomot, ceea ce conducea la erori de alegere a materialului.

Pentru a evita o astfel de situatie, a fost creat un indice comun "Rw" (C;Ctr). Corectia "Ctr", se utilizeaza in mod special daca este vorba de zgomotul provenind de la trafic. Pentru alte tipuri de zgomot, vom utiliza mai curand corectia "C".

Aceste doua corectii sunt in general cifre negative si utilizarea lor semnifica, ca o valoare a izolatiei acustice prea ridicata va fi corectata, in sensul scaderii acesteia. Cele doua corectii sunt detereminate prin masuratori de laborator.

De exemplu, conform normei EN717-1, formula este Rw(C;Ctr) = 37(-4;-9). Aceasta inseamna in acest exemplu, ca indicele de atenuare ponderat Rw este de 37 dB si pentru traficul urban este redus cu 9 dB, deci va fi 28 dB, iar pentru zgomotul roz, va fi redus cu 4 dB si va fi deci 33 dB.

Aceste constatari permit alegerea unei ferestre corepunzatoare pentru o aplicatie data. O informatie mai buna poate fi obtinuta comparand valorile pentru treimi de octave a indicelui de atenuare "R" al ferestrei si al spectrului de frecventa al zgomotului

- pag. 13 / 38 -

Influenta spectrului de zgomot asupra izolatiei acustice

Zgomot 1 Zgomot 2 - Zgomotul 1 - fereastra prezinta o buna izolatie - Zgomotul 2 - fereastra prezinta deficiente in intervalul de frecvente de la 1250 la 2500 Hz interval care corespunde maximului de energie al acestui zgomot

Comportamentul sticlei

Fiecare material are o frecventa critica la care incepe sa vibreze. La aceasta frecventa, zgomotul se transmite mult mai usor.

Din acest punct de vedere, o foaie de sticla sufera la nivelul izolatiei acustice, o scadere a performantei de 10-15 dB. Pentru o sticla de 4 mm grosime, frecventa critica este de 3.000 Hz, aceeasi ca pentru o placa de ipsos de 13 mm.

Crescand grosimea sticlei, scaderea performantelor datorate frecventei critice, se va deplasa catre frecventele joase. Este dificil a se executa tratamente acustice asupra fatadelor supuse la numeroase zgomote de intensitate foarte ridicata la frecvente joase.

Pana de curand, ameliorarea performantelor acustice a suprafetelor vitrate, a fost obtinuta mai ales prin cresterea grosimii sticlei si prin asimetria ferestrelor in cazul geamurilor duble, sticla stratificata de securitate comportandu-se ca si o sticla monolitica de aceeasi grosime.

In prezent, sticla stratificata acustica SGG STADIP SILENCE, inlatura complet efectele frecventei critice. In medie, este posibil sa se castige intre 1 si 3 dB pentru o compozitie de sticla similara si in acelasi timp, sa se asigure o omogenitate a performantelor pentru toate frecventele

- pag. 14 / 38 -

Comparatia performantelor acustice

Vitraj simplu

: 8 mm Rw : 32 dB (-1;-2)

: 4 mm Rw : 30 dB (-1;-3)

Dublu vitraj

: 8 (12) 4 mm Rw : 34 dB (-1;-4)

: 4 (12) 4 mm Rw : 30 dB ( 0;-3)

Nivelul de izolatie acustica al fatadei "DnT, A, tr"

Din punctul de vedere al izolatiei acustice o fatada este caracterizata de "nivelul de izolatie acustica -DnT, A, tr". Acest nivel se masoara "in situ" si depinde de:

- indicele de atenuare acustica - R1 al partii opace al fatadei,

- indicele de atenuare acustica - R2 al partii vitrate a fatadei (ferestre),

- suprafetele corespunzatoare S1 si S2 ale partii opace si vitrate ale fatadei,

- izolatia acustica a gurilor de aer,

- calitatea executiei constructiei (in mod special din punct de vedere al etanseitatii),

- transmisiile laterale, in mod special pentru izolatiile ridicate (>35 dB).

- pag. 15 / 38 -

Indicele "R"

Indicele "R" masoara atenuarea acustica a sticlei. Pentru un geam simplu, atenuarea acustica depinde de masa si de rigiditate, deci de grosime. Pentru un geam dublu, depinde mai mult de rezonanta "masa-aer-masa" a intregului geam. Performanta acustica nu este influentata de fata pe care se monteaza sticla (de exemplu pentru o sticla cu depunere pe una din fete, nu conteaza care fata va fi spre exterior). Sticla nu se monteaza ca atare intr-o constructie, ci incorporata intr-o rama. Sticla si rama constituie impreuna elementul care determina izolatia acustica a intregii ferestre, si in anumite cazuri a fatadei. Este imposibil sa se extrapoleze caracteristicile ferestrei pornind doar de la performanta sticlei. Indicele de atenuare al ferestrei nu poate fi dat decat dupa masuratori efectuate asupra ferestrei complete. Este indicat sa se armonizeze tipul de sticla cu rama si cu feroneria. Sticla de inalta performanta trebuie montata in rame construite din materiale cu performante ridicate.

- pag. 16 / 38 -

Sticla si protectia la socuri Tehnologiile de fabricatie, transformare si montaj, confera sticlei excelente capacitati de raspuns la normele de securitate care sunt convenite pentru constructiile actuale, in mod special protectia la socuri. Socurile potentiale pot fi de diverse naturi, si modul de raspuns al sticlei depinde de doi factori fundamentali care sunt: - nivelul de energie transmis la impact: "E", si - suprafata maxima de contact dezvoltata in timpul socului: "SCM". Reprezentarea schematica a domeniilor de aplicatie, functie de acesti doi factori este redata in schema de mai jos.

Protectie impotriva riscului de raniri in caz de spargere accidentala Protectie impotriva aruncarii unui obiect pe un acoperis de sticla Protectie impotriva spargerii la impingere Protectie contra vandalismului si a efractiei Nivel 1 Protectie contra vandalismului si a efractiei Nivel 2 Protectie impotriva focului cu arme de vanatoare Protectie impotriva focului cu alte tipuri de arme

Protectie impotriva riscului de ranire in cazul spargerii accidentale

Ca regula generala, acest tip de sticla este cel cunoscut in general sub denumirea de sticla de securitate si este vorba de sticla SGG SECURIT, SGG SECURIPOINT , SGG STADIP si de sticla de securitate calita termic.

Protectie impotriva lovirii cu un obiect

Sticla stratificata SGG STADIP si SGG STADIP PROTECT, evita trecerea unui obiect aruncat accidental printr-un perete vitrat, asigurand o stabilitate reziduala dupa soc, pentru a proteja zonele invecinate expuse.

Un anumit tip de sticla este considerat ca rezistent la socuri, daca in urma aplicarii unui soc nu a fost sparta sau gaurita, fisurarea fiind admisa.

- pag. 17 / 38 -

Protectie impotriva vandalismului si efractiei Nivel 1

Actele de vandalism sunt asimilate cu aruncarea obiectelor mai mult sau mai putin masive intr-o maniera mai mult sau mai putin violenta. Corpurile aruncate si diferitele nivele de energie de impact asociate, impun norme de protectie, la care de exemplu SGG STADIP PROTECT raspunde foarte bine.

Protectie impotriva vandalismului si efractiei: Protectie intarita

Impotriva lovirilor repetate cu o energie puternica de impact (de exemplu lovirea cu un ciocan), trebuie asigurata o protectie intarita. Pentru un astfel de nivel al protectiei, se utilizeaza sticla de tip SGG STADIP PROTECT SP.

Protectia impotriva armelor de foc

Armele de foc si in mod special armele de vanatoare, datorita munitiei masive reprezinta un caz particular din punctul de vedere al energiei de impact, deoarece dezvolta la suprafata de impact diverse nivele de energie. Pentru protectia impotriva lor sunt stabilite mai multe clase de protectie. Toate acestea sunt integral acoperite de gama SGG STADIP PROTECT, dezvoltatata in mod special de catre Saint Gobain

- pag. 18 / 38 -

Sticla si structura

Una din marile tendinte ale arhitecturii contemporane este sa puna in comunicare directa spatiile interioare ale constructiilor cu exteriorul, intr-o proportie cat mai mare. Sticla obtinuta cu ajutorul tehnologiilor moderne dezvoltate in ultimii ani, s-a impus ca un filtru ideal dedicat acestui scop.

Sticla este materialul care conciliaza transparenta si estetica cu izolatia termica, protectia solara, la socuri, acustica sau la foc. In acest context, aplicatiile sticlei mai ales ca element de structura, cum ar fi peretii cortina, plafoanele, etc., se multiplica.

In fata acestor tipuri de solicitari, proprietatile mecanice ale sticlei sunt importante. Este necesar ca sticla sa aiba capacitatea de raspuns la aceste solicitari. Astfel, zonele limitrofe ale aplicatiilor, interfetele de lucru intre diversele materiale constitutive ale intregului sistem, principiile de trasmisie a eforturilor, trebuie foarte atent studiate, tinand cont de doua constrangeri functionale fundamentale:

- administrarea cu precizie a conditiilor de sprijinire ;

- verificarea atenta a elementelor cinematice (miscarile dintre elementele constitutive).

Intotdeauna inscris in procesul inovatiei, dar totodata dornic de a creste accesibilitatea acestor tehnici pentru un numar cat mai mare de proiecte, SAINT GOBAIN GLASS va ofera tot suportul tehnic in cadrul unei game largi de produse:

- SGG LITE WALL, SGG MULTIPOINT si SGG SPIDER GLASS - sisteme pentru pereti cortina;

- SGG ROOF LITE - sisteme pentru acoperis;

- SGG LITE FLOOR - sisteme pentru podele de sticla;

- SGG MECA GLASS - sisteme pentru fatade contravantuite.

Exista mai multe tehnici de montaj a sticlei fara rame, care permit realizarea de mari suprafete vitrate monobloc, fara a fi intrerupte de ramele traditionale sau de alte dispozitive de sustinere sau de fixare.

In loc sa fie prinsa intr-un sistem de rame, sticla este fixata pe un suport, la randul lui prins de structura portanta a cladirii. Etanseitatea ansamblului se realizeaza cu ajutorul chiturilor

siliconice.

In functie de modul de fixare al sticlei, tehnicile se diferentiaza dupa cum urmeaza:

1. Fixare prin lipire: VEC (vitrage exterieur colle)

Sticla este fixata pe suport cu ajutorul unei legaturi structurale din silicon, aplicata de-a lungul structurii pe fata interioara.

- pag. 19 / 38 -

Aceasta tehnica se poate folosi pentru toate tipurile de sticla, inclusiv geamurile duble, caz in care nu este necesar ca foaia de geam interioara sa fie sticla calita sau armata(fig.1).

Fig.1

2. Fixare cu ajutorul buloanelor

Anumite sisteme de fixare, constau in sustinerea sticlei cu ajutorul unor piese de fixare aparente, dar care nu acopera decat o parte foarte mica din suprafata de sticla.

In anumite cazuri, gaurile de fixare pot fi finisate astfel incat buloanele sa nu depaseasca grosimea sticlei (fig.2).

Fig.2

3. Fixare prin strangere

Acest sistem este deseori utilizat pentru imbracarea fatadelor de la parterul cladirilor. Este vorba de ansambluri care pot include una sau mai multe usi de intrare, simple sau duble, in totalitate din sticla calita sau asamblate cu ajutorul accesoriilor metalice si consolidate cu stalpi sau grinzi din sticla groasa sau sticla calita.

4. Fixare prin suspensie

Acest sistem este utilizat mai ales pentru vitrarile aflate la mare inaltime. Permite eliminarea tendintei de flambare a sticlei, atunci cand aceasta se sprijina pe marginea inferioara. De asemenea, permite o buna preluare a miscarilor generale ale cladirii.

Suspensia sticlei monolitice se face cu ajutorul unei pense care exercita presiune pe ambele fete ale sticlei (fig.3).

Cand geamurile izolante (duble) trebuiesc suspendate, nu se pot folosi aceste pense, deoarece nu se poate aplica presiune pe fetele sticlei. Pentru a putea fi suspendate, pe fiecare fata a

- pag. 20 / 38 -

geamului dublu se lipesc fasii subtiri de sticla, care apoi vor fi prinse in sistemul de agatare (fig.4).

Pentru a prelua eforturile exercitate de vant asupra geamurilor, marginile verticale ale sticlei trebuie sa fie sustinute pe toata inaltimea lor de catre stalpi perpendiculari, confectionati la randul lor din sticla groasa sau din sticla calita.

- pag. 21 / 38 -

Protectia Luminatoarele sunt definite drept panouri de sticla ce sunt inclinate la un unghi cuprins intre 0o (orizontal) si 75o fata de orizontala.

Incarcarea

La fel ca la panourile verticale, luminatoarele trebuie proiectate sa reziste stresului si deformarilor cauzate de vant, dar e necesar sa se tina cont si de incarcarea cauzata de zapada, gheata, apa de ploaie si greutatea proprie a sticlei. Sticla este semnificativ mai slaba la eforturi sustinute pe o perioada mare de timp (greutatea proprie) la care se pot adauga si eforturi ce pot dura relativ mult timp (zapada, gheata, apa de ploaie). Proiectantul cladirii trebuie sa ia in consideratie si accesul in siguranta a personalului de intretinere. Datorita unghiului inclinat al luminatoarelor, intensitatea solara poate fi mai mare decat in cazul panourilor verticale, ceea ce creste nivelul de stres termic indus in sticla.

Securitatea

Exista riscul ca un panou de luminator sa cada din rama sa atunci cand se sparge si de aceea sa va tine cont de caracteristicile modului de spargere ale sticlei utilizate. Se recomanda sticla laminata (foaie simpla), iar daca aceasta este folosita in structura dubla (sandwich), se va monta la interior pentru a minimiza riscul caderii sticlei dupa spargere. In anumite circumstante se accepta folosirea sticlei securit tratata termic suplimentar (heat soak tested) pentru a elimina riscul (foarte rar) de spargere spontana datorita incluziunilor de sulfid de nichel.

- pag. 22 / 38 -

Sticla Saint-Gobain fabricata in Romania PLANILUX Este o sticla transparenta cu doua fete paralele obtinuta prin procedeul de flotare pe baie de cositor ("sticla float") procedeu ce garanteaza o suprafata perfect plana a foii de sticla.

SGG PLANILUX beneficiaza de o transmisie luminoasa ridicata, fiind foarte solicitata pentru transparenta sa ce permite trecerea unei mari cantitati de lumina si o buna comunicare cu mediul exterior, atat de necesare interioarelor.

Cu grosimi de la 2 la 19 mm, SGG PLANILUX acopera o gama larga de aplicatii in domeniul constructiilor, mobilei, decoratiunilor, etc.

DIMENSIUNI DE FABRICATIE

Grosime (mm)

Toleranta (mm)

Dimensiuni standard pentru ROMANIA

(mm)

Greutate medie (kg/m2)

2 0.2 3210x2000 3210x2250

5.0

3 0.2 3210x2000 3210x2250

7.5

4 0.2 3210x2000 3210x2250

10.0

5 0.2 3210x2000 3210x2250

12.5

6 0.2 3210x2000 3210x2250

15.0

8 0.3 3210x2000 3210x2250

20.0

10 0.3 3210x2000 3210x2250

25.0

12 0.3 3210x2000 3210x2250

30.0

15 0.5 3210x2000 3210x2250

37.5

19 1.0 3210x2000 3210x2250

47.5

- pag. 23 / 38 -

PROPRIETATI FIZICE

Spectrofotometrice-Termice-Mecanice-Acustice

Grosime mm

2 3 4 5 6 8 10 12 15 19

Greutate Kg/m2

5 7.5 10 12.5 15 20 25 30 37.5 47.5

91 90 90 89 89 87 86 85 84 82

8 8 8 8 8 8 8 8 8 7

Factor luminos

%

%

% 8 8 8 8 8 8 8 8 8 7

UV % 70 64 56 56 53 48 44 41 37 33

87 85 83 81 79 75 72 69 65 60

8 8 8 7 7 7 7 7 6 6

8 8 8 7 7 7 7 7 6 6

Factori energetici

%

%

%

% 5 7 9 12 14 18 21 24 29 34

0.88 0.87 0.85 0.84 0.82 0.80 0.78 0.75 0.72 0.69

Factor solar

0.88 0.86 0.85 0.83 0.82 0.79 0.77 0.74 0.71 0.67

Coeficient umbrire 1.01 1.00 0.98 0.96 0.95 0.92 0.89 0.87 0.83 0.79

Coeficient W(m2.K) 5.9 5.8 5.8 5.8 5.7 5.7 5.6 5.6 5.5 5.3

29 30 30 31 32 33 34 36 37

-2 -1 -1 -1 -1 -1 0 -1 -1

-5 -3 -2 -2 -2 -2 -2 -3 -3

27 29 29 30 31 32 34 35 36

Indice de atenuare acustica

dB

dB

dB

dB

dB

24 27 28 29 30 31 32 33 34

- pag. 24 / 38 -

PARSOL Se obtine prin incorporarea de oxizi metalici in masa sticlei float clara. Pe langa colorare acest procedeu permite si cresterea rezistentei la actiunea agentilor atmosferici.

SGG PARSOL acopera nevoile de protectie solara prin controlul luminii, oferind o buna protectie contra razelor ultraviolete. In acest sens, este utilizata pentru protejarea de soare a produselor sensibile, alimentare si textile.

Prin functia sa de control solar, SGG PARSOL permite atenuarea efectului de sera cu intreg cortegiul sau de consecinte neplacute, respectiv limiteaza costurile energetice necesare climatizarii, diminueaza disconfortul datorat temperaturii ridicate si amelioreaza confortul vizual, prin inlaturarea senzatiei de orbire.

SGG PARSOL se foloseste si pentru decoratiuni interioare, la placarile transparente si la placarea in totalitate a peretilor.

SGG PARSOL se foloseste atat ca atare, cat si la realizarea geamurilor duble in sistem termopan (dubla vitrare), la realizarea de sticla stratificata, sticla securit, etc.

Manipularea si decuparea nu presupun conditii speciale.

Stocarea se face in conformitate cu conditiile generale de depozitare.

Se recomanda evitarea folosirii unor agenti de curatare abrazivi sau care contin fluor.

Este disponibila la urmatoarele grosimi:

bronz: 3, 4, 5, 6, 8, 10, 12 mm,

gri, roz, verde: 3, 4, 5, 6, 8, 10 mm.

- pag. 25 / 38 -

PROPRIETATI FIZICE

Termice - Spectrofotometrice - Acustice - Mecanice

SGG PARSOL BRONZ GRI

Grosime mm

4 5 6 8 10 12 4 5 6 8 10

Greutate kg/m2

10 12.5 15 20 25 30 10 12.5 15 20 25

61 55 49 40 33 27 54 47 41 32 24

6 6 5 5 5 5 6 5 5 5 5

Factor luminos

%

%

% 6 6 5 5 5 5 6 5 5 5 5

UV % 30 24 19 12 8 5 27 21 17 11 7

60 54 49 40 33 7 56 50 44 35 28

6 6 5 5 5 5 6 6 5 5 5

6 6 5 5 5 5 6 6 5 5 5

Factori energetici

%

%

%

% 34 40 46 55 62 68 38 44 51 60 67

0.69 0.65 0.61 0.54 0.49 0.45 0.66 0.61 0.57 0.51 0.45

Factor solar

0.69 0.65 0.61 0.54 0.49 0.45 0.66 0.61 0.57 0.51 0.46

Coeficient umbra 0.79 0.74 0.70 0.63 0.56 0.52 0.76 0.71 0.66 0.58 0.52

Coeficient W(m2.K) 5.8 5.8 5.7 5.7 5.6 5.6 5.8 5.8 5.7 5.7 5.6

SGG PARSOL ROZ VERDE

Grosime mm

4 5 6 8 10 4 5 6 8 10

Greutate kg/m2

10 12.5 15 20 25 10 12.5 15 20 25

76 73 70 64 59 79 76 73 68 63

7 7 7 6 6 7 7 7 6 6

Factor luminos

%

%

% 7 7 7 6 6 7 7 7 6 6

UV % 33 26 22 15 10 26 21 18 12 9

76 73 70 64 59 53 48 43 36 31

7 7 7 6 6 6 6 5 5 5

7 7 7 6 6 6 6 5 5 5

Factori energetici

%

%

%

% 17 20 23 30 35 41 46 52 59 64

0.80 0.78 0.76 0.72 0.68 0.64 0.60 0.57 0.51 0.48

Factor solar

0.81 0.78 0.76 0.72 0.69 0.63 0.59 0.56 0.50 0.47

Coeficient umbra 0.92 0.90 0.87 0.83 0.78 0.73 0.69 0.65 0.59 0.55

Coeficient W(m2.K) 5.8 5.8 5.7 5.7 5.6 5.8 5.8 5.7 5.7 5.6

- pag. 26 / 38 -

ANTELIO SGG ANTELIO este o sticla reflectorizanta ce atenueaza in mod controlat radiatiile luminoase nedorite. Luminozitatea si nivelul de protectie solara depind de gradul de absorbtie si de reflexie luminoasa al sticlei folosite. Prin utilizarea sticlei cu reflexie energetica mare catre exterior este limitata cantitatea de energie solara intrata in interiorul incaperii.

SGG ANTELIO se obtine prin pulverizarea la cald a unui strat de oxizi metalici pe o sticla

SGG PLANILUX sau SGG PARSOL

Depunerile de oxizi metalici accentueaza efectul de oglinda, efect exploatat din plin in arhitectura contemporana.

Cu acest tip de sticla se realizeaza si geamuri in sistem termopan (dubla vitrare), sticla stratificata, sticla securit, etc.

SGG Antelio se fabrica in urmatoarele nuante si grosimi:

Argint 6; 8; 10 mm - depunere pe SGG PLANILUX,

Clar 5; 6; 8; 10 mm - depunere pe SGG PLANILUX,

Smarald 6; 8 mm - depunere pe SGG PARSOL verde,

Havane 5; 6; 8; 10 mm - depunere pe SGG PARSOL bronz.

Stocarea se face n conformitate cu conditiile generale de depozitare.

Manipularea trebuie sa aiba in vedere reducerea pe cat posibil a contactului cu suprafata depunerii metalice. Se recomanda si evitarea contactului suprafetei depunerii cu masa de taiat.

Se recomanda evitarea folosirii unor agenti de curatare abrazivi sau care contin fluor

- pag. 27 / 38 -

PROPRIETATI FIZICE PENTRU VITRARE SIMPLA

Spectrofotometrice - Termice - Mecanice - Acustice

SGG ANTELIO ARGINT CLAR SMARALD HAVANE

Grosime mm 6 6 6 6 6 6 6 6

Greutate kg/m2 15 15 15 15 15 15 15 15

Numar de depuneri 1 2 1 2 1 2 1 2

67 67 47 47 54 54 24 24

31 31 32 26 30 21 34 12

Factor luminos

%

%

% 31 31 26 32 21 30 12 34

UV % 34 34 20 20 11 11 5 5

64 64 51 51 33 33 30 30

25 23 26 19 23 12 27 10

23 25 19 26 12 23 10 27

Factori energetici

%

%

%

% 11 13 23 30 44 55 43 60

0.67 0.67 0.57 0.59 0.45 0.47 0.41 0.45

Factor solar

0.67 0.67 0.58 0.60 0.44 0.47 0.42 0.46

Coeficient umbra 0.77 0.77 0.66 0.68 0.51 0.55 0.47 0.52

Coeficient W(m2.K) 5.7 5.7 5.7 5.7 5.7 5.7 5.7 5.7

- pag. 28 / 38 -

EKO SGG EKO este o sticla slab emisiva obtinuta prin pulverizare continua (piroliza) de oxizi metalici pe o sticla clara. Stratul de oxizi format este total integrat suprafetei sticlei, ceea ce ii confera acesteia o mare rezistenta.

Incorporata intr-un geam dublu sau intr-un sistem de sticla stratificata duce la cresterea semnificativa a izolatiei termice. Pierderile energetice prin radiatie sunt sensibil reduse iar confortul termic este mult imbunatatit. In plus, temperatura suprafetei de sticla este mult mai ridicata, reducand astfel senzatia de frig la atingere si eliminand riscul de condens.

SGG EKO prezinta o foarte buna transmisie luminoasa combinata cu performante termice ridicate. Prin slaba sa emisivitate raspunde perfect nevoilor de control a energiei si protectiei mediului.

Datorita tehnicii de fabricare ce confera depunerii o rezistenta excelenta, manipularea si stocarea nu presupun precautii speciale.

SGG EKO

Grosime (mm)

Dimensiuni maxime (mm)

Dimensiuni standard pentru ROMANIA

(mm)

Greutate (kg/m2)

4 6000x3210 3210x2000 3210x2250

10

SGG EKO PLUS

Grosime (mm)

Dimensiuni maxime (mm)

Dimensiuni standard pentru ROMANIA

(mm)

Greutate (kg/m2)

4 6

6000x3210 3210x2000 3210x2250

10 15

- pag. 29 / 38 -

PROPRIETATI FIZICE

Termice - Spectrofotometrice - Mecanice -Acustice

Produs SGG EKO SGG EKO PLUS

Grosime mm 4 4 4 4 6 6

Greutate kg/m2 10 10 10 10 15 15

Numar de depuneri 1 2 1 2 1 2

80 80 76 76 75 75

16 16 13 12 13 12

Factor luminos

%

%

% 16 16 12 13 12 13

UV % 68 68 35 35 31 31

76 76 62 62 59 59

12 11 13 12 13 11

11 12 12 13 11 13

Factori energetici

%

%

%

% 12 13 25 26 28 30

0.79 0.78 0.69 0.66 0.67 0.64

Factor solar

0.77 0.77 0.66 0.64 0.64 0.62

Coeficient umbra 0.91 0.90 0.79 0.76 0.76 0.74

- pag. 30 / 38 -

MIRALITE SGG MIRALITE este o oglinda obtinuta prin depuneri succesive de argint sau cupru si a unuia sau mai multor straturi de protectie pe un suport clar (SGG PLANILUX) sau colorat (SGG PARSOL). Se fabrica n variantele: clar, bronz, gri, roz si verde.

SGG MIRALITE are multiple aplicatii in domeniul decoratiunilor interioare imbogatind spatiul prin calitatile estetice ale oglinzilor. Este utilizata atat pentru placarea in totalitate a peretilor cat si pentru decorarea partilor comune ale imobilelor, holurilor de intrare, palierelor, ascensoarelor, etc.

De asemenea se poate folosi in toate incaperile unde se doreste compensarea lipsei de spatiu sau de lumina: baruri, discoteci, restaurante, hoteluri, sali de spectacole, sali de sport si piscine, centre comerciale si magazine.

Dupa decupare, sticla SGG MIRALITE poate fi fasonata, sablata sau gravata.

DIMENSIUNI

Grosime (mm) Dimenisuni (mm) CLAR

2 3210x2000 3210x2000 3210x2250 3210x2440

3

3210x2550 3210x2000 3210x2250 3210x2440

4

3210x2550 3210x2000 3210x2250 5

3210x2550 3210x2000 3210x2250 6

3210x2550 8 3210x2550

Grosime (mm)

Dimensiuni (mm)

BRONZ GRI VERDE ROZ

3210x2250 3 3210x2550

3210x2000

3210x2250 4

3210x2550

5 3210x2250

3210x2000

3210x2250 6

3210x2550

8 3210x2250

- pag. 31 / 38 -

Grosime (mm) Dimensiuni (mm) CLAR BRONZ

3210x2250 4 3210x2550 3210x2250 6 3210x2550

- pag. 32 / 38 -

STADIP Un anumit tip de sticla este considerat rezistent la socuri, daca in urma aplicarii unui soc nu a fost sparta sau gaurita, fisurarea fiind admisa. In cazul spargerii folia retine fragmentele de sticla.

SGG STADIP este compusa din doua sau mai multe foi de sticla asamblate intre ele folosind una sau mai multe folii de butirat de polivinil (PVB), aderenta perfecta a acestora obtinandu-se prin tratament termic sub presiune. Sticla folosita poate fi: clara, extraclara, colorata in masa, de control solar sau imprimata, iar foliile PVB pot fi clare, opace sau pentru anumite aplicatii, colorate.

Functie de tipul de sticla folosit si numarul foliilor PVB, sticla SGG STADIP asigura protectia contra riscului de ranire la spargere, a efractiei, antiglont si explozie.

SGG STADIP se foloseste si pentru placarea totala a peretilor.

Codificarea se face in functie de componentele de fabricare: xx.y, unde:

xx - indica grosimea foilor de sticla utilizate;

y - indica numarul de folii PVB (grosimea unei folii fiind de 0.38 mm).

SGG STADIP beneficiaza de cele mai bune clasari pentru neinflamabilitate.

TABEL DE UTILIZARI RECOMANDATE

APLICATII SGG STADIP si SGG STADIP PROTECT

Inchideri normale de ferestre si usi 33.1; 44.1

Compartimentari interioare 33.1; 44.1

Inchideri verande 33.1; 44.1; SP 510; SP 510 SGG EKO PLUS

Acoperisuri verande 33.1; 44.1; 33.2; 44.2; 44.2 SGG EKO PLUS; 55.2; 66.2; SP 510; SP 510 SGG EKO PLUS

Acoperisuri cu vitrare de control solar 53.2 SGG Antelio Clar; 64.2 SGG Antelio Argint

Parapeti 33.2; 44.2; 55.2; 66.2; SP 510

Rampele scarilor 44.2; 55.2; 66.2

Usi de exterior 33.1; 44.1; SP 510; SP 510 SGG EKO PLUS; SP 615; SP722; SP 827

Vitrine, magazine obisnuite (nivel de protectie 1,2,3 si 4 APSAD)

SP 615; SP 722; SP 827

Vitrine pentru magazine de blanuri si pielarie SP 615; SP 722; SP 827

Vitrine pentru magazine de bijuterii (nivel de protectie 1,2,3 APSAD)

SP 615; SP 722; SP 827

Cladiri in care exista un trafic intens de persoane (scoli, adiminstratii, sali sportive acoperite, etc)

33.1; 44.1; 33.2; 44.2; 55.2; 66.2; SP 615; SP 722; SP 827

Muzee - vitrare si mobilier de expunere SP 510; SP 615; SP 722; SP 827

Spitale de psihiatrie SP 510; SP 615; SP 722; SP 827

Ambasade si Sectii de Politie SP 615; SP 722; SP 827; HS 323-S, HS 349-NS; FS 651.34-S; HS 752.40-S; HS 783-S, HS 787-NS

Banci, Oficii Postale SP 615; SP 722; SP 827; HS 323-S, HS 349-NS; FS 651.34-S; HS 752.40-S; HS 783-S, HS 787-NS

Penitenciare SP 510; SP 615; SP 722; SP 827; HS 323-S, HS

- pag. 33 / 38 -

349-NS; FS 651.34-S; HS 752.40-S; HS 783-S, HS 787-NS

GAME DE PRODUSE STANDARD

Dimensiuni Produse Grosime Greutate

Lungime Inaltime

Protectie contra riscurilor de ranire in cazul spargerii 33.1 6.4 15.4 3210 6000 2000 2250 2400

44.1 8.4 20.5 3210 6000 2000 2250 2400

Protectie la presiune si impingere sau aruncarii de obiecte 33.2 6.8 15.8 3210 6000 2000 2250 2400

33.2 PVB Bronz 6.8 15.8 3210 2000 2400

53.2 SGG ANTELIO Clar 8.8 20.8 3210 2000

44.2 8.8 20.8 3210 6000 2000 2250 2400 2550

44.2 SGG EKO PLUS 8.8 20.8 3210 6000 2250 2400

44.2 PVB Bronz 8.8 20.8 3210 2000 2400

44.2 Opal 1 8.8 20.8 3210 2400

64.2 SGG ANTELIO Argint 10.8 25.8 3210 2000

55.2 10.8 25.8 3210 6000 2250 2400 2550

66.2 12.8 30.8 3210 6000 2250 2400 2550

44.4 9.5 21.6 3210 6000 2400

Protectie contra vandalismului si efractiei SP 510 10.3 23.0 3210 6000 2400

SP 510 SGG EKO PLUS 10.3 23.0 3210 6000 2400

SP 615 15.0 34.0 3210 2400

SP 722 22.5 49.8 3210 2400

SP 827 26.8 58.9 3210 2400

Protectie antiglont HS 323-S 23 53 3210 2250

FS 651.34-S 34 81.5 3210 2250

FS 752.40-S 40 91.5 3210 2250

- pag. 34 / 38 -

PROPRIETATI FIZICE

Spectrofotometrice - Termice - Mecanice - Acustice

SGG STADIP SGG STADIP PROTECT Produs

33.1 44.1 55.1 66.1 33.2 107

44.2 209

55.2 211

66.2 213

44.4 410

SP 510

Grosime mm

6 8 10 12 7 9 11 13 10 10

Greutate kg/m2

15.5 20.5 25.5 30.5 16 21 26 31 21.5 23

89 87 86 85 88 87 86 85 87 87

8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

Factor luminos

%

%

% 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

UV % 2 2 2 2

- pag. 35 / 38 -

GLOSAR

A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, T, U, V, X, Y, Z

A

ABSORBTIE ENERGETICA Procent din energia absorbita de catre sticla si care provoaca incalzirea acesteia. Aceasta marime permite determinarea riscurilor de spargere prin soc termic.

ALLEGE Partea opaca a unei fatade in general din sticla, sub o fereastra sau intre doua ferestre (in cazul unui perete cortina).

ARGINTAREA Operatie care consta in realizarea unei depuneri metalice reflectorizante pe o sticla, pentru a obtine o oglinda.

B

BILANT ENERGETIC Diferenta intre aportul si pierderea termica, de-a lungul unei foi de sticla sau a unei ferestre.

C

CARACTERISTICI ENERGETICE SI LUMINOASE (spectrofotometrice) Ansamblu de valori ale transmisiei, absorbtiei si reflexiei radiatiei solare prin peretii vitrati.

COEFICIENT DE UMBRIRE Coeficientul de umbrire al unui produs se obtine impartind factorul solar g la 0,87. De exemplu: coeficientul de umbrire pentru sticla clara de 3 mm este g = 1.

COEFICIENT "K" MEDIU NOAPTE/ZI este un coeficient Kmediu al peretilor vitrati echipati cu dispozitive de umbrire sau de inchidere, considerand ca acesti pereti, sunt inchisi 20% din timpul zilei si 75% din timpul noaptii.

COEFICIENT K nu coeficientul K nu este coeficientul K al peretelui vitrat (tamplarie cu sticla) neprevazut cu dispozitive de umbrire sau inchideri exterioare

COEFICIENT U (fostul coeficient K) caracterizeaza transmisia caldurii de-a lungul unui perete cu o suparafata egala cu 1 m2, separand doua medii ambiante cu temperaturi care difera cu 1o C.

D

DAYLIGHTING efect de reorientare a luminii naturale prin reflexii prin suprafete reflectorizante si orientabile. Acest sistem integrat ferestrelor permite o mai buna difuzare a luminii in interior, evitand senzatia de orbire.

DEPUNERE REFLECTORIZANTA depunere pe o sticla a diferitelor materiale,cu calitati reflectorizante a radiatiei vizibile si/sau a radiatiei infrarosii.

DEPUNERE PIROLITICA depunere obtinuta prin proiectia de compusi metalici pe sticla, la temperaturi inalte in procesul de fabricatie al sticlei.

- pag. 36 / 38 -

DEPUNERE SUB VID (magnetron) depunere pe sticla prin proiectie, de metale sau compusi metalici, intr-o incinta vidata.

E

EMISIVITATEA emisivitatea este o proprietate a unei suprafete. Cand doua suprafete sunt fata in fata si au temperaturi diferite, ele schimba caldura prin radiatie, functie de aceasta emisivitate. Emisivitatea normala a sticlei clasice este de 0,89, cea a sticlei low E poate fi mai mica de 0,2.

F

FACTOR SOLAR g procent din energia intrata intr-o incapere, in raport cu energia solara incidenta (transmisie + reemisie energetica a peretelui catre interior).

FENOMENUL DE DECOLORARE decolorarea este expresia generala desemnand efectul luminii zilei transmise sau reflectate prin sticla asupra culorilor obiectelor pe care le lumineaza.

FUSING fuzionarea sticlei de diverse culori permitand obtinerea de efecte decorative in relief.

H

HEAT SOAK TEST tratament termic complementar destinat a se verifica si elimina sticla calita termic care prezinta riscul de spargere spontana aleatorie.

I

INDICE DE ATENUARE ACUSTICA acest indice caracterizeaza calitatile acustice ale unui perete. Indica diferenta dintre nivelele sonore care sunt de-o parte si de alta a acestui perete pentru un spectru de zgomot dat.

IZOLATIE TERMICA MARITA un geam dublu se numeste de izolatie termica marita atata vreme cat are una din foile de geam din sticla de joasa emisivitate.

J

JOASA EMISIVITATE (low E) proprietatea unei suprafete, care permite reducerea schimburilor de radiatii si de asemenea ameliorarea coeficientului U.

P

PVB (butiral de polivinil) film din plastic, cu ajutorul caruia se asigura asamblarea mecanica a foilor de sticla pentru obtinerea sticlei stratificate.

R

REACTIA LA FOC califica usurinta cu care materialele iau foc si/sau alimenteaza focul.

REFLEXIE ENERGETICA (Re) procent din energia radiatiei solare incidente pe un perete vitrat care este reflectata de acesta.

REFLEXIA LUMINOASA procent din lumina vi.zibila incidenta pe un perete vitrat care este reflectat de acesta.

- pag. 37 / 38 -

S

SERIGRAFIE tehnici de depunere de vopsea, partial sau complet pe o suprafata, cu ajutorul unei site de matase.

SOC TERMIC este un fenomen determinat de o diferenta de temperatura importanta intre doua zone apropiate a unei foi de sticla si care determina spargerea acesteia.

STICLA ARCUITA sticla plana care are una din margini decupata in forma de arc de cerc.

STICLA CALITA CHIMIC sticla float a carei suprafata este intarita chimic prin schimbul de ioni la temperatura inalta, pentru a-i conferi o foarte mare rezistenta mecanica.

STICLA CALITA TERMIC sticla care a suferit un tratament termic de intarire crescandu-se foarte mult rezistenta mecanica sau la soc termic, fara a se altera calitatile luminoase sau energetice ale produsului de baza. Spargerea in bucati foarte mici, face ca acest tip de sticla sa fie considerata ca un produs de securitate in cele mai multe dintre aplicatii.

STICLA CURBATA sticla plana, care prin incalzire pana in apropierera punctului de topire a devenit curba.

STICLA EMAILATA sticla care pe una din fete are o depunere de email, executata in timpul operatiei de calire.

STICLA FLOAT sticla transparenta obtinuta prin procedeul float (curgerea sticlei topite pe o baie de cositor).

STICLA IMPRIMATA sticla plana translucida, obtinuta prin laminare intre doi cilindri care imprima un model in relief pe una din fete.

STICLA IZOLANTA sticla care satisface criteriile de etanseitate si izolatie termica in timpul unui incenndiu.

STICLA ORGANICA produs din plastic transparent sau translucid.

STICLA RECOAPTA este sticla float normala, care in cursul fabricatiei este supusa unei raciri lente ce elibereaza sticla de tensiuni interne si permite o mai usoara prelucrare.

STICLA SEMICALITA sticla care a suferit un tratament termic de semicalire crescand rezistenta sa mecanica la soc termic neputand fi totusi considerata un produs de securitate.

STICLA STRATIFICATA ansamblul de mai multe foi de sticla prinse impreuna cu ajutorul unor filme de plastic (PVB sau rasina).

STICLA TERMOFORMATA produs din sticla adus la o anumita forma pornind de la sticla topita.

T

TRANSMISIE ENERGETICA parte din energia radiatiei solare care este transmisa printr-un perete vitrat.

TRANSMISIE LUMINOASA parte din lumina vizibila care este transmisa printr-un perete vitrat.

- pag. 38 / 38 -

TRANSMISIE UV parte din lumina UV transmisa printr-un perete vitrat.

V

VEA (perete- cortina exterior, atasat ) utilizarea sticlei pentru imbracarea unei fatade pe cadre fixe sau articulate.

VEC (perete-cortina exterior, lipit) utilizarea sticlei pentru imbracarea unei fatade prin lipirea periferica pe un cadru metalic.

Z

ZGOMOT ROZ in acest caz, este un zgomot cu distributie spectrala uniforma (contine aceeasi cantitate de energie acustica in fiecare interval de frecventa masurat.)- se foloseste la simularea zgomotelor care sunt emise in interiorul unei cladiri sau zgomotul emis de traficul aerian.

ZGOMOT DE TRAFIC RUTIER simuleaza zgomotul exterior produs de traficul urban.