CAPITOLUL VIII TURISMUL - adroltenia.ro · Muntii Capatanii, Muntii Lotrului, Muntii Fagaras. Se...

235

CAPITOLUL VIII TURISMUL

Datorita pozitionarii sale, reliefului variat, pitorescului locurilor, monumentelor istorice si traditiilor culturale, Regiunea Sud-Vest Oltenia dispune de conditii prielnice pentru dezvoltarea turismului.

8.1. Principalele atractii turistice

Turismul montan. Muntii Carpati incadreaza regiunea Oltenia in partea de nord si nord-vest, unde sunt traversati de fluviul Dunarea. Cele mai frumoase zone montane din Oltenia sunt localizate in judetele Gorj, Valcea si Mehedinti.

Zona montana Gorj cuprinde trei lanturi muntoase principale: lantul Muntilor Parang cu cel mai inalt varf din Oltenia – Parangu Mare (2519 m.); acest lant totalizeaza 14 varfuri cu inaltimi peste 2000 metri si o minunata salba de lacuri glaciare; Muntii Godeanu cu cel mai inalt varf - Varful Gugu (2291 m.); lantul Muntilor Valcan cu cel mai inalt varf Oslea (1946 m.). In judetul Gorj exista mai mult de 25 rute

turistice alpine pedestre, inclusiv doua rute europene de lung parcurs pedestru (E3 si E7), trei zone pe care se practica alpinismul si escalada (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier si Cheile Oltetului - Polovragi), cinci zone speologice ce reprezinta cel mai mare potential speologic din Romania avand peste 2.000 de pesteri, o statiune de schi (Ranca) precum si zone pentru vanatoare si pescuit, toate reprezentand atractii pentru un mare numar de turisti in fiecare an. Aceste localitati sunt cuprinse in oferta turistica a unor importanti tur-operatori din tara si strainatate, dar capacitatile de cazare si serviciile sunt inca limitate. Zonele Cerna - Valea Mare, Baia de Fier, Lainici, au de asemenea potential turistic, dar infrastructura este slab dezvoltata pentru moment. In judetul Valcea muntii ating altitudini de peste 2400 m. Principalele lanturi muntoase sunt Muntii Capatanii, Muntii Lotrului, Muntii Fagaras. Se remarca statiunile balneo-climaterice de pe Valea Oltului – Calimanesti, Caciulata, Baile Olanesti, Voineasa - pe raul Lotru si zona Buila–Vanturarita, cu varful Vanturarita Mare (1885 m), declarata Parc National prin Hotararea de Guvern nr. 2151/30 noiembrie 2004. Masivul Buila-Vanturarita, prin potentialul sau deosebit, intruneste conditiile optime dezvoltarii si practicarii diferitelor forme de turism precum turism montan, agroturism, turism monahal, sportiv, de odihna si relaxare etc. Desi infrastructura nu este dezvoltata decat in mica masura, exista totusi un minim necesar desfasurarii activitatilor turistice. Datorita dispunerii in trepte a masivului, aici se intalneste o fauna de clima calda, submediteraneana, cat si specii relicte, glaciare precum si numeroase specii protejate printre care capra neagra, cerbul, rasul

236

bursucul, vipera, soparla de stanca, codobatura alba, cocosul de munte, etc. Flora Masivului Buila-Vanturarita cuprinde de asemenea numeroase specii protejate, pana in prezent fiind identificate 22, dintre care numeroase specii precum tisa, zada, bradisorul, pedicuta, ghintura galbena, floarea de colt, mierea ursului, garofita de stanca, iedera alba, bulbucul de munte constituie un genofond predominant. Valea Lotru este una dintre cele mai putin poluate zone din tara (declarata ca zona cu poluare de nivel 0). Parcul national Cozia – cu o suprafata de 17000 ha este unul dintre cele mai frumoase din tara. In Mehedinti principalele lanturi muntoase sunt Muntii Cerna si Muntii Mehedinti, atingand altitudini de peste 1500 m. Aceasta zona cuprinde parcul national Domogled –Valea Cerna ce se intinde pe o suprafata de 60.000 hectare, intre judetele Mehedinti, Gorj si Caras Severin si parcul natural Portile de Fier, cu o suprafata totala de 115.000 hectare, in judetele Mehedinti si Caras Severin. Turismul pentru vanatoare si pescuit reprezinta o posibilitate de valorificare a resurselor regiunii. Vanatoarea se poate practica in padurile Olteniei cu aprobare din partea Directiei Silvice din judetul respectiv, in perioadele permise prin lege si in padurile ce nu fac parte din zonele protejate prin lege.

O atractie turistica deosebita o reprezinta lumea pesterilor subterane, unele deschise turismului, iar altele avand statut de rezervatii naturale. In Romania exista peste 12.000 pesteri, reprezentand unul din cele mai bogate patrimonii speologice din Europa. Aceste pesteri au fost studiate in cadrul unor expeditii internationale datorita structurii lor minerale specifice, florei si faunei. Pestera Topolnita, din judetul Mehedinti, avand o lungime de 10.700 metri si galerii intinse pe patru etaje, este una dintre cele mai faimoase pesteri din Oltenia. Pestera Izverna, localizata de asemenea in judetul Mehedinti, este una dintre cele mai renumite pesteri din Europa pentru practicarea speologiei subacvatice si a fost filmata de Jacques Yves Cousteau in sectiunea 'Explorari ale secolului XX' din filmul Muzeului Smithsonian din Washington. Pestera Muierilor din Baia de Fier – Gorj , datorita frumusetii sale a fost prima pestera electrificata din Romania si impreuna cu pestera Polovragi, sunt singurele pesteri amenajate si introduse in marele circuit turistic. Pestera Liliecilor este renumita pentru numarul mare de specii si exemplare de lilieci si chiar daca unele dintre ele au disparut in ultimii ani , inca mai detine peste 30 de specii.

Statiuni turistice: Voineasa, statiune de odihna si tratament de importanta nationala, deschisa in toate anotimpurile, este situata la capatul sudic al Muntilor Lotru, pe valea raului Lotru, la o altitudine de 600-800 m si la 60 km NV de municipiul Ramnicu-Valcea. Climatul intramontan cu veri racoroase si ierni reci, permite practicarea sporturilor de iarna in tot timpul sezonului rece. Principalul factor terapeutic este climatul tonic, cu aer curat, fara praf si alergeni, puternic ozonizat, bogat in aerosoli ionizati si radiatii ultraviolete. Statiunea este recomandata pentru tratamentul neuro-asteniilor, intarirea organismului slabit, suprasolicitare fizica si intelectuala, anemii secundare, dar si pentru vacante si sejururi relaxante in orice perioada a anului. Statiunea Vidra este situata langa lacul cu acelasi nume din bazinul Muntilor Lotrului in amonte de Voineasa la o distanta de 25 km, la o altitudine de 1400 m. Accesul in zona se face pe drumul national 7A ce face legatura intre Valea Oltului si Petrosani prin pasul Obarsia

237

Lotrului. Statiunea Vidra dispune de un numar de 80 locuri de cazare, o unitate de alimentatie publica si diferite posibilitati de agrement. Ceea ce face interesanta Statiunea Vidra este amplasarea acesteia intr-un cadru natural unic, posibilitatea de practicare a sporturilor de iarna, in statiune functionand instalatii de teleski si telescaun, a vanatorii si pescuitului, sau a drumetiilor la cabanele din apropiere, pe trasee turistice marcate. Situata pe unul dintre platourile Muntilor Parang (1600 m. altitudine), la 18 kilometri de orasul Novaci si 63 kilometri departare de Targu-Jiu, localitatea gorjana Ranca a cunoscut o dezvoltare rapida. Dupa ce in urma cu trei ani a fost montata o instalatie de teleschi, din aceasta iarna una dintre cele doua partii are si nocturna. La Ranca exista un hotel de doua stele, in constructie mai aflandu-se inca trei amplasamente de acelasi fel si un hotel de cinci stele. Prin vilele si casele de odihna construite in ultimii ani, Ranca a fost transformata intr-un adevarat oras-statiune. In portofoliul de proiecte Phare 2005-2006 pe linie de dezvoltare/modernizare a infrastructurii turistice se afla si proiectul CL Novaci privind dezvoltarea integrata prin optimizarea domeniului schiabil si a sistemului de colectare-epurare a apelor uzate menajere in zona turistica precum si amenajarea unei retele de transport pe cablu, investitie estimata la circa 4,6 milioane de euro. Amplasat intr-un cadru natural deosebit – inconjurat de Muntii Capatanii, Magura Slatioarei, dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, orasul Horezu, jud.Valcea, cel mai puternic centru de olarit din sudul tarii, a devenit oficial statiune turistica prin HG 936/2005. Statiunea turistica Horezu se afla in centrul depresiunii cu acelasi nume, marginita la nord de Muntii Capatanii(2124 de metri), iar la sud de Magura Slatioarei (767 de metri) si de dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor. Totodata, Horezu se afla in apropierea celei mai mari concentrari de manastiri din tara, intr-o zona cu flora si fauna bogata, cu peisaje de un farmec aparte. La Horezu se pot practia forme variate de turism, prioritar fiind cel etno-cultural, favorizat de traditia acestei zone in care mestesugurile artizanale precum tesaturile executate manual, pictura religioasa si olaritul sunt predominante

Turismul balnear. Romania detine o treime din rezervele de ape minerale din Europa. Statiunile sale balneo-climaterice (terme) erau foarte populare printre turistii din Germania si Austria pana in anii ’50. Mai tarziu, lipsa investitiilor in infrastructura a dus la decalaje in competitia cu alte tari. In Oltenia exista 3 zone bogate in ape minerale: in Mehedinti (Bala, Schela Cladovei, Gura Vaii), in Gorj (Sacelu), in Valcea (Govora, Baile Olanesti, Calimanesti-Caciulata). Toate aceste localitati se afla in zona Carpatilor de Sud, in apropierea unor zone turistice interesante. Aceasta reprezinta o importanta resursa, dar pentru a putea fi exploatata, sunt necesare investitii semnificative. In prezent, din cele 6 localitati termale din Oltenia, 2 necesita investitii atat in infrastructura de baza cat si in capacitatea de cazare (Bala si Sacelu), celelalte 4 necesitand investitii in capacitatea de cazare. In paralel cu dezvoltarea si modernizarea tuturor statiunilor balneo-climaterice existente, infiintarea unora noi este obligatorie pentru a exploata potentialul existent (exemplu, Ionele, Desa, Gighera, Urzicuta si Ghercesti din Dolj). Izvoarele minerale din sudul comunei Gighera, judetul Dolj, poseda un insemnat potential curativ atestat prin studii hidrogeologice complexe. Pentru a fi exploatate, sunt necesare investitii in infrastructura pentru revitalizarea acestei statiuni balneoclimaterice care a functionat cu succes inainte de cel de-al doilea razboi mondial. De asemenea trebuie incurajata dezvoltarea turismului montan prin modernizarea statiunilor Voineasa, Vidra si Ranca.

238

Dunarea si Lunca Dunarii. Dunarea reprezinta frontiera naturala a regiunii cu Serbia si Bulgaria, pe o lungime de peste 600 km. Pentru toate cele trei judete de la Dunare, Olt, Dolj si Mehedinti, vecinatatea acestui fluviu poate constitui un potential turistic, prea putin exploatat in prezent. Fluviul Dunarea si raul Olt reprezinta o sursa importanta de pescuit, iar intreaga regiune este considerata un adevarat paradis pentru vanatoare. In judetul Dolj se gaseste cel de al doilea mare lac natural din Romania, lacul Bistret, cu o suprafata de 1867 hectare. Pescuitul se poate practica in perioadele reglementate prin lege, atat pe raurile regiunii, cat si in lacurile naturale (Bistret, Zaton) si in cele artificiale, situate pe cursurile Dunarii, Oltului, Lotrului.

Turismul rural. Zonele rurale ofera o veritabila ospitalitate bazata pe mediul nepoluat, vinuri si gastronomie de buna calitate, si pe bine-cunoscutele traditii folclorice ale Olteniei. Desi turismul rural in Oltenia este la inceputul sau, exista in regiune case si pensiuni care s-au adaptat cerintelor specifice acestui tip de turism. Tinand cont de nivelul in general scazut al infrastructurii de baza din mediul rural acest tip de turism intimpina unele dificultati in ceea ce priveste competitivitatea la nivel international. In plus, agroturismul nu-i atrage pe turistii romani, deoarece majoritatea acestora au rude ce traiesc in zona rurala. Pe plan national s-a infiintat Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), care promoveaza exploatarea resurselor locale turistice, intr-un mod prin care se pot proteja atat mediul cat si traditiile locale. ANTREC are filiale in judetele Valcea, Mehedinti, Gorj si Dolj. La nivelul regiunii Oltenia sunt in prezent inregistrate in reteaua ANTREC un numar total de 67 de pensiuni agro-turistice . Dintre acestea, 2 se afla in Dolj, 26 in Gorj, 22 in Mehedinti si 17 in Valcea.

Parcuri naturale. Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone protejate. Cele mai importante parcuri nationale sunt Domogled – Valea Cernei (60.000 hectare in judetele Mehedinti si Gorj), parcul natural Cozia, cu o suprafata de 17.000 hectare si parcul national Bulia-Vanturarita, insumand o suprafata de 4168 ha. situate in judetul Valcea, si parcul natural Portile de Fier in judetul Mehedinti (115.000 hectare). In regiune se gasesc paduri de salcam la Vinju Mare, paduri de tei la Biltoanele si Strehaia; lacurile temporare Zatonul Mare si Zatonul Mic, padurile de liliac de la Ponoare, un spectacol impresionant de flori, pe o suprafata de peste 20 hectare. Un monument natural unic in Europa este Podul lui Dumnezeu de la Ponoare, regiune carstica aflata la sud de Baia de Arama (judetul Mehedinti), pod natural format deasupra unei imense grote, "Podul" masoara 61 metri lungime si 13 metri inaltime. Zona Padurii Zaval, situata pe o suprafata de 370 ha in sudul judetului Dolj, in imediata apropiere a Dunarii, beneficiaza de un fond forestier natural exceptional, specific sleaului de lunca, de exemplu stejarul pedunculat, sau specii de frasin cu varste de pana la 200 de ani. Toate aceste zone prezinta o certa atractie turistica, dar serviciile de protectie a mediului sunt slab dezvoltate.

Turism istoric, religios si cultural. Mostenirea Imperiului Roman si a Daciei se regaseste de-a lungul intregii regiuni. Ruinele podului construit peste Dunare de cunoscutul arhitect al antichitatii, Apolodor din Damasc, pentru patrunderea trupelor imperiale in Dacia, cele ale bailor termale romane construite pe timpul imparatului Adrian sau cele ale cetatilor dacice

239

Sucidava si Buridava deschid o fila din trecutul daco-roman al poporului nostru. Antichitatea dacica si romana este reprezentata de asemenea prin asezarea fortificata geto-dacica de la Sprancenata, judetul Olt (sec. II i. Hr.), zidurile cetatii bizantine de la Celei - Corabia cu Fantana Secreta, monument unic al arhitecturii romane bizantine.

Oltenia este de asemenea un tinut al manastirilor, bisericilor si schiturilor, fiind a doua regiune dupa Moldova ca numar si importanta a acestor asezaminte religioase. Regiunea insumeaza peste 60 manastiri si schituri ortodoxe, din toate perioadele istorice ale regiunii, incepand cu secolul 14, unele din acestea prezentand fresce exterioare de o valoare deosebita si constituind veritabile locuri de pelerinaj care atrag un numar important de turisti. Bisericile de lemn reprezinta o alta interesanta mostenire din timpurile medievale. Manastirile de pe Valea Oltului: Cozia, Stanisoara, Bistrita, Frasinei, Hurezi, Surpatele, Govora, Turnu, Cheia, Manastirea Dintr-un Lemn, Arnota – in judetul Valcea, Tismana, Lainici, Polovragi, Stramba si Crasna – in Gorj, situate in zone pitoresti, constituie adevarate izvoare de spiritualitate si de renastere sufleteasca.

De un interes special sunt asa numitele 'Cule', case fortificate ce se gasesc numai in Oltenia. Avand originile in Afganistan si in Iran, culele au fost construite in secolul XVIII de catre micii proprietari pentru a se proteja de invaziile turcesti de peste Dunare. Cu timpul, aceste "cule" si-au pierdut destinatia defensiva, si au devenit pentru locuitorii sai mai ales un semn de apartenenta la clasa proprietarilor de pamant. In orasul Targu Jiu exista Muzeul in aer liber cuprinzand sculpturile lui Constantin Brancusi, dedicat eroilor romani din Primul Razboi Mondial. Complexul deschis cuprinde 'Poarta Sarutului', 'Aleea Scaunelor', 'Masa Tacerii', 'Coloana Infinitului'. Alte sapte sculpturi autentice ale lui Constantin Brancusi se gasesc expuse la Muzeul de Arta Moderna din Craiova.

8.2. Infrastructura de turism.

Cele prezentate mai sus sunt dovada unei mari diversitati si bogatii a ofertei turistice din Oltenia. O astfel de oferta este insuficient exploatata si, ca urmare, alaturi de investitia in infrastructura de baza si in cea turistica, apare necesitatea de investitii in promovarea turismului. Cu toate ca potentialul turistic al regiunii este unul deosebit, turismul regional este departe de a fi unul dintre sectoarele care contribuie decisiv la formarea PIB Oltenia. In prezent, contributia sectorului turistic in PIB este in jur de 2-3%.

In Regiunea Sud-Vest Oltenia, in anul 2003, baza materiala cuprindea 189 unitati de cazare (4,84% din totalul national), numar ce o situeaza pe penultimul loc comparativ cu celelalte regiuni. Cu un numar de 13936 locuri de cazare (5,05% din totalul national), regiunea ocupa locul 7, inaintea Regiunii Bucuresti-Ilfov cu 11467 locuri.

In anul 2002, in regiunea Oltenia erau inregistrate un numar de 58 agentii de turism (24 in Dolj, 6 in Gorj, 6 in Mehedinti, 7 in Olt si 15 in Valcea), conform datelor furnizate de analiza socio-economica a regiunii de dezvoltare sud-vest Oltenia realizata de Grupul de Economie Aplicata - GEA Bucuresti.

Urmand tendinta generala din economia Olteniei, si turismul a inregistrat o tendinta descrescatoare. Toti indicatorii: capacitatea de cazare, turisti cazati, innoptari, indici de utilizare a capacitatii in functiune, au scazut, in unele cazuri la mai putin de jumatate fata de

240

1990. Oltenia este regiunea cu cea mai semnificativa descrestere a capacitatii de cazare, mai mult de doua ori comparativ cu regiunile Sud-Est, Sud, Vest si Bucuresti-Ilfov si cu aproape de 3 ori comparativ cu regiunea Nord-Vest:

Tab. 8.1. Situatia capacitatilor de primire in Regiunea Oltenia, comparativ cu celelalte regiuni

Regiune Capacitate de cazare

1990 Capacitate de cazare

2004 Capacitate - dinamica (%)

Innoptari 1990 (mii)


Innoptari – dinamica

(%)

NE 24986 17183 -31,22 3824,5 1489,9 -61,04

SE 162799 130854 -19,62 14115,6 5397,2 -61,76

S 26900 22494 -16,37 4205,8 1781,9 -57,63

SV OLTENIA

26376 13936 -47,16 4045,6 1647,7 -59,27

V 26006 21066 -18,99 4089,2 1938,8 -52,58

NV 29102 24576 -15,55 4909,9 2221,1 -54,76

C 44241 34365 -22,32 6341,5 2664,7 -57,97

BI 12826 11467 -10,59 3019,7 1359,2 -54,98

Romania 353236 275941 -21,88 44551,8 18500,5 -58,47

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Oltenia se gaseste pe locul 6 in Romania in anul 2004 in ceea ce priveste numarul de innoptari.

Fig. 8.1. Capacitatea de cazare pe regiuni

0

50000

100000

150000

200000

NE SE S OLTENIA V NV C BI

Capacitatea de cazare pe regiuni

Capacitatea de cazare 1990 Capacitatea de cazare 2004

Sursa: Anuarele Statistice ale Romaniei

Un indicator foarte important al rentabilitatii spatiilor de cazare este indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare, calculat prin raportarea numarului de innoptari realizate la capaciatea de cazare turistica in functiune.

241

Tab. 8.2. Capacitatea de cazare in anul 2004

Regiune

Capacitate de cazare -

locuri existente

2004

% din nivelul

national

Capacitatea de

cazare in functiune

(mii locuri 2004)

% din nivelul

national

Indicii de utilizare

neta a capacitatii in

functiune (%)

Nord Est 17183 6,22 5049,7 9,35 29,5

Sud Est 130854 47,42 13773,6 25,51 39,2

Sud 22494 8,15 6437,8 11,92 27,7

Sud Vest

Oltenia 13936 5,05 3703,4 6,85 44,5

Vest 21066 7,63 5402,1 10 35,9

Nord Vest 24576 8,90 6699,8 12,40 33,2

Centru 34365 12,45 9071,9 16,80 29,4

Bucuresti

Ilfov 11467 4,15 3850,3 7,13 35,3

Romania 275941 53988,6 34,3

Sursa : Anuarul statistic al Romaniei 2005

La nivel de judet, situatia mai jos prezentata arata o diferenta a nivelului de descrestere pentru toti indicatorii, judetul Valcea fiind cel mai putin afectat de descresterea activitatilor din turism. Tab. 8.3. Situatia capacitatilor de primire in Regiunea Oltenia, comparatie intre judete

Unitate teritoriala

Capacitate de cazare

1990

Capacitate de cazare

2004

Capacitate - descrestere

(%)



Innoptari – descrestere (%)

Dolj 1929 1068 44,63 333,1 78,4 76,46

Gorj 4426 1170 73,56 358,5 90 74,89

Mehedinti 2407 916 61,94 341,4 123,5 63,82

Olt 1863 724 61,13 258 39,7 84,61

Valcea 15751 10058 36,14 2754,6 1316,1 52,22

Regiune 26376 13936 47,16 4045,6 1647,7 59,27 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Judetul Valcea totalizeaza 3,6% din capacitatea de cazare a Romaniei (72,1% din total regiune) si este judetul cu cea mai dezvoltata infrastructura de turism din regiune.

242

Fig. 8.2. Capacitatea de cazare la nivel regional in 2004. Comparatie intre judete

Capacitatea de cazare la nivel regional - 2004

7,7%

8,4%6,6%5,2%

72,1%Dolj

Gorj

Mehedinţi

Olt

Vâlcea


Judetele Gorj si Mehedinti au inregistrat cele mai semnificative descresteri in ceea ce priveste capacitatea de cazare, 73,56%, respectiv 61,94%, un procent ridicat fiind si in judetul Olt(61,13%) .

Fig. 8.3. Capacitatea de cazare in Regiunea Oltenia – Comparatie intre judete 1990/2004

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

Dolj Gorj MehedinţiO l t V â l c e a

Capacitatea de cazare in Regiunea Oltenia

Comparaţie intre judete

Capacitate de cazare 1990 Capacitate de cazare 2004


243

Fig. 8.4. Situatia innoptarilor– Comparatie intre judete 1990/2004

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Dolj Gorj MehedinţiO l t V â l c e a

Situatia innoptarilor - comparatie pe judete

Înnoptări 1990 Înnoptări 2004


Infrastructura de acces spre zonele turistice slab dezvoltata, utilitati turistice nemodernizate si dotare tehnica necorespunzatoare duc la un indicele de utilizare a capacitatilor aflate in functiune scazut. Tab. 8.4. Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare %

1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004

OLT 55,6 26,3 21,3 19 27,4 25,6 26,4

DOLJ 64,8 54,3 25,5 25,8 25,1 19,1 22,1

MEHEDINTI 49,5 31,4 26,4 28,1 27 28,3 39,2

GORJ 54,1 41,3 20,7 25,2 29,2 24,4 27,4

VALCEA 61,8 55,2 53,1 55,4 54,2 53,9 51,5

OLTENIA 59,8 49,3 42,6 44,9 45 44,4 44,5

Sursa: Institutul National de Statistica, Statistica Teritoriala, 2006

Dezvoltarea economiei, imbunatatirea calitatii serviciilor turistice si dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict conditionate de modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport, comunicatii si nu numai. Se impune astfel nevoia dezvoltarii infrastructurii turistice de acces si a imbunatatirii si reabilitarii punctelor turistice de atractie si a facilitatilor pentru turisti in zonele cu potential turistic ridicat, cu posibilitati de stabilizare si gradual, de extindere a structurii de atragere a turistilor.

Tendinta de-a lungul ultimului deceniu arata o descrestere a activitatilor din turism, cauzata de descresterea constanta a puterii de cumparare a tuturor categoriilor de populatie.

244

Tab. 8.5. Evolutia capacitatii de cazare 1990 - 2004

An Capacitate de cazare Sosiri (mii)

Innoptari (mii)

Coeficient (%) din capacitatea

de functiune existenta in functiune

1990 26373 6790,3 1024,6 4045,6 59,8

1991 22230 5906 793,3 2730 46,2

1992 18766 5167,5 642,4 2369 45,8

1993 18046 4926,3 576 2070 42

1994 17875 4125,3 495,4 1974,9 47,8

1995 17462 4149,8 544,6 2044,1 49,3

1996 17010 4095 506,3 1791,9 43,8

1997 17118 4238,9 433,7 1682,1 39,7

1998 16890 4082,3 374,3 1619 39,7

1999 15363 3758 343,1 1569,8 41,8

2000 15295 3736 327 1591 42,6

2001 15326 3885 338 1745 44,9

2002 14855 3755 350 1691 45

2003 15112 3701 324 1643 44,4

2004 13936 3703 361 1648 44,5

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005

Fig. 8.5. Evolutia capacitatii de cazare 1990-2004

Capacitatea de cazare

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

existenta in functiune


245

Fig. 8.6. Sosiri si innoptari 1990-2004.

Sosiri şi înnoptări

0

1000

2000

3000

4000

5000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Sosiri (mii) Înnoptări (mii)


Tab. 8.6. Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare la nivelul regiunii Oltenia:

2001 2002 2003 2004

Total, din care 164 158 183 189

Hoteluri

54 55 56 56

Moteluri 9 9 16 16

Vile turistice 45 41 50 40

Alte unitati de cazare turistica 56 53 61 77

Sursa: Directia de Statistica Regionala Dolj, 2005

Analizand datele de mai sus, rezulta ca hotelurile si motelurile au pe departe cea mai mare pondere in ceea ce priveste capacitatea de cazare existenta la nivel regional, aceeasi situatie inregistrandu-se si la nivelul national.

In ceea ce priveste calitatea unitatilor de cazare, este de remarcat faptul ca hotelurile de 5 stele nu sunt prezente in Oltenia. Putem gasi un numar limitat de hoteluri de 4 si 3 stele, celelalte fiind clasificate sub acest nivel, fapt ce demonstreaza ca hotelurile din regiune se adreseaza inca unui segment de turisti cu un nivel scazut de pretentii de confort. Viitoarea

246

strategie trebuie deci axata si pe infiintarea de capacitati de cazare de nivel superior de clasificare (de la 3 la 5 stele), pentru a putea atrage un numar mai mare de turisti straini.

Tab. 8.7. Hoteluri dupa nivele de clasificare, cu certificate valabile la 31.03.2005

DOLJ 0 2 5 4 0

GORJ 0 0 2 2 0

MEHEDINTI 0 0 2 3 0

OLT 0 0 0 6 0

VALCEA 0 0 7 16 3

OLTENIA 0 2 16 31 3 Sursa: Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Autoritatea Nationala pentru Turism

In ciuda faptului ca cifra de afaceri inregistrata de hoteluri si restaurante reprezinta numai aproximativ 1% din totalul cifrei de afaceri inregistrata la nivelul regional in anul 2004, consideram ca turismul poate fi unul din sectoarele de absorbtie a somerilor.

Tab. 8.8. Cifra de afaceri a unitatilor locale active in 2004

Preturi curente miliarde lei

Regiune Activitate (capitole CAEN)

Total

Din care: dupa clasa de marime, conform numarului de angajati

0-9 10-49 50-249 250 si peste

Total Romania 4520731 843050 1038671 1073067 1565943

Hoteluri si restaurante 44377 14134 13203 10489 6551

% din total 0,98 1,67 1,27 0,97 0,41

Total Sud Vest 300436 50011 56768 52414 141243


% din total 0,93 2,18 0,99 1,48 0,27


Mai putin de 1% din cifra de afaceri a unitatilor locale active este reflectata de activitatile turistice. La nivel regional, veniturile obtinute de unitatile mici din turism (hoteluri si restaurante) reprezinta 2,18% din totalul veniturilor intreprinderilor cu 0-9 angajati, ilustrand ca aceste unitati turistice au avut un trend ascendent. ( fata de 1,72% in 2003).

247

Tab. 8.9. Investitii totale unitati locale active in 2004

Preturi curente miliarde lei


Total


0-9 10-49 50-249 250 si peste

Total Romania 618424 74996 90438 145966 307024


% din total 2,01 5,17 4,57 2,02 0,49

Sud - Vest 66590 4388 5705 6770 49727


% din total 1,79 4,76 2,08 5,81 0,94


Aceiasi situatie se poate gasi in ceea ce priveste investitiile in sector. Numai 1,79 % din totalul investitiilor intreprinderilor sunt orientate spre activitatile de turism, de 5 ori mai putin decat la nivel national. Un procent relativ semnificativ al investitiilor in turism se inregistreaza la intreprinderile cu 0-9 angajati si cu 10-49 angajati, atat la nivel national cat si la cel regional.

Tab. 8.10. Personalul unitatilor locale active in 2004

Numar persoane


Total


0-9 10-49 50-249 250 si peste

Total Romania 4110085 799083 775364 1016518 1519120


% din total 2,56 4,77 4,39 2,30 0,63

Sud - Vest 326581 59430 50470 70382 146299


% din total 2,56 5,27 3,99 3,00 0,76


Un procent semnificativ al personalului unitatilor locale active din hoteluri si restaurante se inregistreaza la intreprinderile cu 0-9 angajati, atat la nivel regional cat si la nivel national.

O tendinta pozitiva o constituie cresterea capacitatii de cazare din sectorul privat din 1999 pana in 2004 cu aproximativ 30%, ceea ce se poate observa si din graficul urmator (dispunem de date numai la nivel national):

248

Fig. 8.7. Evolutia capacitatii de cazare 1999-2004

Evoluţia capacitaţii de cazare 1999-2004

42866

51275

50197

51882

50752

51632

5398979,39%

39812

34039

32907

31132

25121

77,1%

67,1%

63,4%

62%

49%

1999

2000

2001

2002

2003

2004

capacitatea in functiune

din care: sector privat


Aceasta crestere se datoreaza atat faptului ca procesul de privatizare a unitatilor de turism a fost in evolutie ascendenta precum si dezvoltarii agro-turismului.

Evolutia ascendenta a sectorului privat este confirmata de asemenea de cresterea totala a numarului de innoptari (dispunem numai de date de la nivel national):

Fig. 8.8. Evolutia numarului de innoptari 1999-2004

Evolutia numarului de innoptari 1999-2004

14865

17670

17647

18122

17277

17845

1850180,34%

13904

11636

11626

8795

10968

77,9%

67,3%

64,2%

62,2%

49,8%

1999

2000

2001

2002

2003

2004 Înnoptări

din care: sector privat

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei

Turismul reprezinta pentru Oltenia sectorul economic care dispune de un valoros potential de dezvoltare, neexploatat inca suficient si care poate deveni o sursa de atractie atat a investitorilor cat si a turistilor(romani si straini). Marele avantaj al Olteniei pentru dezvoltatarea

249

turismului este oferit de prezenta resurselor naturale si culturale de o mare diversitate si armonios repartizate in teritoriu care dau posibilitatea practicarii intregii game de forme de turism.

Se impune, astfel, pe langa modernizarea struturilor turistice, a statiunilor turistice, si crearea de produse turistice noi, statiuni, programe originale, atractive si inedite ce ar putea , printr-o activitate sustinuta de promovare, sa directioneze importante fluxuri turistice spre Oltenia.

CAPITOLUL VIII TURISMUL - adroltenia.ro · Muntii Capatanii, Muntii Lotrului, Muntii Fagaras. Se...

Documents

Transcript of CAPITOLUL VIII TURISMUL - adroltenia.ro · Muntii Capatanii, Muntii Lotrului, Muntii Fagaras. Se...