Capitolul 24: Evidența circulației produselor farmaceutice
Transcript of Capitolul 24: Evidența circulației produselor farmaceutice
Capitolul 24.
EVIDENŢA CIRCULAŢIEI
PRODUSELOR FARMACEUTICE
24.1. Evidenţa intrărilor produselor farmaceutice
24.2. Ieşirile de produse farmaceutice. Rulajul
24.2.1. Însemnătatea, tipurile şi structura rulajului
24.2.2. Raportul dintre indicii rulajului şi alţi indici finan-
ciari de activitate a întreprinderilor farmaceutice
24.2.3. Scopul de bază şi sarcinile dirijării cu rulajul
24.2.4. Etapele de studiu al conjuncturii pieţei
farmaceutice în procesul de dirijare cu rulajul
întreprinderilor farmaceutice
24.2.5. Determinarea indicilor volumului şi structurii
rulajului
24.2.6. Normarea şi planificarea stocurilor de produse
farmaceutice
24.2.7. Planificarea intrărilor de produse farmaceutice
24.3. Documentarea rulajului
24.4. Evidenţa cheltuielilor şi pierderilor de produse
farmaceutice
24.5. Documentaţia de evidenţă şi gestiune a persoanelor
gestionare
24.6. Evidenţa cantitativă a circulaţiei medicamentelor
Partea IV.
MANAGEMENTUL EVIDENȚEI ȘI GESTIUNII ÎN
ÎNTREPRINDERILE FARMACEUTICE
578
24.1. Evidenţa intrărilor produselor farmaceutice.
Furnizorii principali de produse farmaceutice pentru farmacii sunt depozitele
farmaceutice. Unele grupuri de produse sunt furnizate de sistemul de tehnică medi-
cală, reactivi chimici, reţeaua de comerţ a mărfurilor industriale, etc. Recipientele
farmaceutice, produsul vegetal medicamentos, pot fi recepţionate şi de la populaţie.
Recepţionarea produselor farmaceutice poate avea loc:
nemijlocit la depozitul farmaceutic;
în farmacie, în cazul transportării lor cu transportul depozitului;
Primind produsele farmaceutice nemijlocit la depozitul farmaceutic, persoana
care le recepţionează este datoare să verifice: denumirea, preţul şi cantitatea în
corespundere cu datele indicate în documentele de însoţire. În caz dacă recepţia
produselor nu poate fi efectuată după numărul de unităţi şi masa neto, atunci re-
prezentantul farmaciei le recepţionează după numărul de locuri şi masa bruto.
Acest fapt se fixează în documentele de însoţire. Dreptul de a recepţiona produse-
le farmaceutice la depozit se confirmă printr-o delegaţie după o formă stabilită
valabilă pentru o singură recepţionare, de regulă, pe un termen de până la 15 zile.
Persoanelor ce se ocupă permanent de aprovizionarea cu medicamente li se poate
elibera delegaţie pe un termen de până la un an de zile pentru achiziţionarea de la
furnizorii cu care întreprinderea farmaceutică are relaţii contractuale de furnizare-
achiziţionare permanente.
Pentru recepţionarea substanţelor toxice şi stupefiante se întocmeşte o delega-
ţie aparte.
În cazul transportării produselor farmaceutice la farmacie cu transportul de-
pozitului, expeditorul le transmite farmacistului diriginte (sau altei persoane res-
ponsabile) împreună cu documentele de însoţire, conform numărului de locuri şi
masei bruto. În acest caz persoana care efectuează recepţia semnează exemplarele
borderoului de expediere şi transport care se întorc expeditorului.
Faptul recepţiei produselor farmaceutice se confirmă prin delegaţie sau prin
semnătura farmacistului-diriginte şi aplicarea ştampilei farmaciei pe exemplarele
borderoului de expediere şi transport ce se înapoiază depozitului.
Pe exemplarul borderoului de expediere şi transport a produselor farmaceuti-
ce care rămâne în farmacie persoana gestionară aplică ştampila de recepţie cu ur-
mătorul conţinut:
Valorile materiale enumerate în acest document,
în sumă de ________________________________________ lei __ bani
au fost recepţionate în întregime şi se află sub responsabilitatea mea (noastră)
_____________ ______________________ data semnătura(rele)
579
Regula principală de recepţie a produselor este – recepţia conform cantităţii,
calităţii lor şi preţurilor (recepţia valorică).
Persoana gestionară din farmacie controlează pentru fiecare denumire – canti-
tatea, preţul, valoarea totală şi verifică aceste date cu cele indicate în borderoul de
expediere şi transport.
Afară de aceasta, toate produsele supuse recepţionării se verifică la prezenţa
următorilor indici:
marcajul, care trebuie să permită stabilirea denumirii întreprinderii industriale
producătoare;
denumirea preparatului;
numărul seriei, numărul analizei, termenul valabilităţii şi alţi indici, prevăzuţi
de documentaţia tehnică de normare.
În caz că se stabileşte o necorespundere a cantităţii sau calităţii produselor re-
cepţionate cu datele din documentele de însoţire, iar furnizorul de produse farma-
ceutice nu este de acord cu necorespunderile depistate, în farmacie se creează o
comisie de recepţionare în componenţa cărei se include: farmacistul-diriginte,
persoanele gestionare, alţi farmacişti precum şi o persoană necointeresată (poate fi
şi din cadrul colectivului). Comisia întocmeşte un act special, numit “Act despre
necorespunderea cantităţii şi/sau calităţii produselor farmaceutice, stabilită în tim-
pul recepţionării”. În caz de necesitate se prelevează proba medie în scopul expe-
dierii produsele necalitative pentru control la LCCM AM.
Depozitului farmaceutic i se trimite o scrisoare – reclamaţie la care se ane-
xează “Actul despre necorespunderea cantităţii şi/sau calităţii produselor farmace-
utice, stabilită în timpul recepţionării”, Actul de prelevare a probei medii şi Bule-
tinul de analiză.
Documentele de însoţire a produselor farmaceutice recepţionate se înregis-
trează la intrări în următoarele documente:
1. Registrul intrărilor de produse farmaceutice. Acest Registru serveşte ca
bază pentru întocmirea compartimentului “Intrări” al Raportului de gestiune des-
pre circulaţia produselor farmaceutice.
2. Registrul pentru evidenţa cantitativă a toxicelor, stupefiantelor şi a alcoo-
lului etilic (Registrul de evidenţă cantitativă). În acest Registru se înregistrează
datele cantitative ale intrărilor medicamentelor supuse, conform regulamentelor în
vigoare, evidenţei cantitative.
3. Registrul de evidenţă a medicamentelor cu un termen redus de valabilitate.
Forma acestui registru nu este reglementată. În el se introduc datele cantitative despre
medicamentele cu termen redus de valabilitate în scopul atenţionării permanente a
persoanelor gestionare şi celorlalţi specialişti pentru prevenirea pierderilor posibile.
4. Compartimentul “Intrări” al “Raportului de gestiune a persoanelor gestio-
580
nare”. Această evidenţă este principala formă de înregistrare valorică a intrărilor
de produse farmaceutice. În calitate de documente justificative pentru efectuarea
înregistrărilor în acest compartiment servesc facturile ce însoţesc produsele far-
maceutice de la depozit sau alţi furnizori. Trebuie de menţionat că valoarea intră-
rilor se înregistrează deplin (total), chiar dacă pe parcursul recepţiei au fost depis-
tate divergenţe sau unele produse au fost alterate şi n-au fost recepţionate, fapt
confirmat prin documentele corespunzătoare. Acestea din urmă se vor înregistra în
compartimentele corespunzătoare a Raportului de gestiune.
În procesul circulaţiei produselor farmaceutice pot avea loc şi alte operaţii
economico-financiare, ce servesc ca surse de intrări sau rezultatul cărora duce la
majorarea stocurilor de produse farmaceutice. Aceste operaţii, precum şi rezultate-
le valorice ale lor se trec în compartimentul “Intrări” al Raportului de gestiune.
Posibilele surse suplimentare şi operaţii de majorare a stocurilor de produse
farmaceutice sunt prezentate în tab. 24.1.
Tabelul 24.1
Sursele suplimentare de majorare a volumului stocurilor
de produse farmaceutice în farmacie
Nr Operaţiile de majorare Documentarea operaţiilor
1. Transferarea produsului vegetal medi-
camentos în marfă
Act de transfer a produsului vegetal
medicamentos în marfă;
2. Achiziţionarea recipientelor farmaceu-
tice de la populaţie şi recepţionarea lor
din secţiile unităţilor medico-sanitare.
1. Borderou de achiziţie a recipientelor
de sticlă utilizate;
2. Factura de recepţionare a recipiente-
lor de la instituţiile medico-sanitare.
3. Transferarea în marfă a ambalajului,
materialelor auxiliare şi altor valori
materiale.
Act de transfer a ambalajului, materia-
lelor auxiliare şi altor valori materiale
în marfă.
4. Înregistrarea la intrări a diferenţei în
plus ca rezultat al evidenţei elaborărilor
farmaceutice, preparării formelor ex-
temporale, realizării apei purificate.
1. Registrul de evidenţă a elaborărilor
farmaceutice.
2. Registrul de receptură.
3. Registrul de evidenţă a rulajului prin
virament şi achitărilor cu cumpărătorii.
4. Notă despre diferenţa în plus şi în
minus.
5. Înregistrarea la intrări a excedentului
de produse farmaceutice depistat în
rezultatul inventarierii.
Act despre rezultatele inventarierii.
6. Obţinerea surplusului de valoare în
cazul reevaluării produselor farmaceu-
tice în legătură cu majorarea preţurilor.
Act despre reevaluarea produselor far-
maceutice.
581
24.2. Ieşirile de produse farmaceutice. Rulajul.
24.2.1. Însemnătatea, tipurile şi structura rulajului.
Baza activităţii de antreprenoriat a întreprinderii farmaceutice pe piaţă o con-
stituie procesul de comercializare a medicamentelor şi altor produse farmaceutice.
Conţinutul economic al acestui proces este reflectat prin rulaj.
Prin rulaj se subînţelege volumul de realizare a medicamentelor şi altor pro-
duse farmaceutice pentru o anumită perioadă de timp.
Asigurării rulajului tuturor întreprinderilor farmaceutice, indiferent de forme-
le lor de proprietate şi juridico-organizatorice de activitate, i se acordă o mare
importanţă în politica economică şi socială a statului. Aceasta se explică prin fap-
tul că mărimea rulajului caracterizează volumul şi nivelul satisfacerii cererii popu-
laţiei la medicamente, stimulează dezvoltarea producerii lor şi duce la accelerarea
circuitului de capital al întreprinderile farmaceutice, circuitului mijloacelor bă-
neşti, veniturilor în buget (impozite) şi a altor indici macroeconomici.
Nu mai puţin important este rolul rulajului şi în activitatea concretă a între-
prinderilor farmaceutice.
Aşa, volumul rulajului determină gradul de pătrundere a întreprinderii farma-
ceutice şi locul pe care îl ocupă ea pe piaţă farmaceutică, posibilităţile şi tempul
de dezvoltare economică a ei.
În sistemul de indicatori ce caracterizează dezvoltarea întreprinderii farmace-
utice rulajul are un rol neunivoc:
1. Este indicatorul de bază de apreciere a volumului de activitate a întreprinderii
farmaceutice.
2. Serveşte ca un indicator ce determină stabilirea potenţialului de resurse a în-
treprinderii farmaceutice (materiale, financiare şi de muncă).
3. Este indicatorul de bază ce determină consumul acestor resurse (volumul şi
conţinutul cheltuielilor).
În acelaşi timp, în condiţiile relaţiilor de piaţă, rulajul poartă un caracter sub-
ordonator privind raportul venitului întreprinderii farmaceutice faţă de activitatea
comercială.
Rulajul întreprinderii farmaceutice se prezintă sub diferite tipuri şi forme.
Structura rulajului după tipuri şi forme este prezentată în fig. 24.1.
a) Rulajul cu amănuntul – reprezintă valoarea realizării produselor farmace-
utice populaţiei şi altor consumatori prin numerar sau prin virament, finalizând
astfel procesul de circulaţie a lor pe piaţă.
b) Rulajul cu ridicata – reprezintă realizarea produselor farmaceutice, ce au
trecut un anumit proces tehnologic de prelucrare în întreprinderea farmaceutică
(transportarea, depozitarea, păstrarea, divizarea), diferitor cumpărători angrosişti,
ce vor organiza procesul de realizare a lor consumatorilor finali.
582
Figura 24.1. Tipurile rulajului şi caracteristica lor
Criteriu de
clasificare
Tipul rulajului Caracteristica
(conţinutul)
Cantitatea de pro-duse eliberate des-
tinatarului
Cu amănuntul
“en detail”
Cu ridicata
“en gross”
Produse eliberate în cantităţi necesare
nemijlocit consumatorului
Produse eliberate cumpărătorilor
angrosişti (intermediari) şi/sau în
cantităţi necesare mai multor consu-
matori
Formele organiza-
torice de realizare
Conform recepturii de ambulator
Conform recepturii de staţionar
Realizarea fără reţete
Volumul de realizare a medicamente-
lor conform recepturii de ambulator
Volumul de realizare a medicamente-
lor conform recepturii de staţionar
Volumul de realizarea a medicamen-
telor fără reţete şi a altor produse
farmaceutice
Cumpărătorii (con-
sumatorii)
Nemijlocit populaţiei
Instituţiilor, organiza-
ţiilor, întreprinderilor
Termenele de
achitare
Formele de
achitare
Plată preventivă sau
achitare concomitentă
La realizare sau
credit mărfar
În numerar
Prin virament
Volumul de realizarea a produselor
farmaceutice nemijlocit populaţiei
Volumul de realizarea a produselor farmaceutice instituţiilor, organizaţii-
lor, întreprinderilor
Volumul de realizare a produselor farma-ceutice pentru care achitarea a fost efectu-
ată preventiv sau la momentul realizării
Volumul produselor farmaceutice elibera-te pentru realizare, costul cărora va fi
achitat la finele realizării sau în alt termen
Volumul realizării produselor farmaceuti-ce costul cărora este achitat în valută sub
forma sa naturală
Volumul realizării produselor farmaceuti-ce costul cărora este achitat printr-o formă
de achitare fără numerar
583
Suma totală a realizărilor cu amănuntul şi cu ridicata constituie volumul brut
al rulajului întreprinderii farmaceutice sau rulajul total.
Structura rulajului caracterizează, de regulă, componenţa realizării după gru-
pele mărfare conform rapoartelor de gestiune statistice.
24.2.2. Raportul dintre indicii rulajului şi alţi indici financiari de
activitate a întreprinderilor farmaceutice.
Indicii rulajului au un grad mare de dependenţă cu alţi indici de bază a activităţii
întreprinderilor farmaceutice. În sistemul de indici un rol important îl au următoarele:
1. Corelaţia (dependenţa) dintre părţile componente ale rulajului;
2. Dependenţa dintre rulaj şi indicii volumului potenţialului de resurse şi eficaci-
tatea utilizării lor;
3. Dependenţa dintre rulaj şi principalii indici financiari exprimaţi în valori abso-
lute şi relative.
1. Corelaţia dintre părţile componente ale rulajului se exprimă prin expresia
balanţei de marfă:
Si + I = R + A + Sf, (24.1)
unde: R – volumul de realizare (rulajul) pentru o anumită perioadă;
I – volumul intrărilor de produse farmaceutice;
Si, Sf – suma soldurilor, respectiv la începutul şi la sfârşitul perioadei;
A – alte ieşiri documentate ale mărfurilor.
Datorită faptului că între aceşti indici există o corelaţie foarte strânsă, dirija-
rea cu rulajul îmbină acţiuni asupra sistemului lor în întregime.
2. Dependenţa dintre rulaj şi indicii volumului potenţialului de resurse se de-
termină în contextul utilizării fiecărui tip de resurse în parte.
Astfel, dependenţa dintre rulaj şi resursele umane (de personal) se exprimă în
felul următor:
R = Ep x Pm, (24.2)
unde: R – volumul de realizare (rulajul) pentru o anumită perioadă;
Ep – efectivul mediu scriptic de personal pentru această perioadă;
Pm – productivitatea medie a muncii personalului pentru această perioadă
(exprimată în volumul rulajului pentru un lucrător).
Dependenţa dintre rulaj şi mijloacele fixe utilizate se exprimă prin următoarea
relaţie:
R = Cmf x RDmf, (24.3)
unde: R – volumul de realizare (rulajul) pentru o anumită perioadă;
Cmf – costul mediu al mijloacelor fixe pentru această perioadă;
RDmf – randamentul mijloacelor fixe (exprimat prin volumul rulajului la o
unitate de mijloace fixe).
584
3. Dependenţa dintre rulaj şi principalii indici economico-financiari se expri-
mă, de regulă, în contextul fiecărui indice în parte.
Aşa, dependenţa dintre rulaj şi venitul brut se exprimă în felul următor:
R = Vb : NVb x 100%, (24.4)
unde: R – volumul de realizare (rulajul);
Vb – venitul brut de la realizare;
NVb – nivelul venitului brut de la realizare (exprimat în procente către rulaj).
Dependenţa dintre rulaj şi cheltuielile de circulaţie se exprimă în felul următor:
R = Ch : NCh x 100%, (24.5)
unde: R – volumul de realizare (rulajul);
Ch – suma cheltuielilor de circulaţie;
NCh – nivelul cheltuielilor de circulaţie (exprimat în procente către rulaj).
Dependenţa dintre rulaj şi suma impozitelor achitate se exprimă prin relaţia:
R = SI x 100% : CI, (24.6)
unde: R – volumul de realizare (rulajul) pentru o anumită perioadă;
SI – suma impozitelor achitate în această perioadă;
CI – capacitatea impozitelor faţă de rulaj (exprimată prin raportul sumei im-
pozitelor către rulaj în procente).
Legătura dintre rulaj şi beneficiu se exprimă prin relaţia:
R = B : RN x 100%, (24.7)
unde: R – volumul de realizare (rulajul) pentru o anumită perioadă;
B – suma beneficiului de la realizare în această perioadă;
RN – rentabilitatea – nivelul beneficiului faţă de rulaj (exprimată prin rapor-
tul sumei beneficiului către rulaj în procente).
Examinarea relaţiilor de mai sus are un rol important în sistemul de măsuri
economice de dirijare cu rulajul în întreprinderile farmaceutice.
24.2.3. Scopul de bază şi sarcinile dirijării cu rulajul.
Scopul de bază de dirijare cu rulajul este asigurarea unui ritm înalt de dezvol-
tare a întreprinderii farmaceutice şi satisfacerii cererii populaţiei pentru întreg
sortimentul de medicamente.
În conformitate cu acest scop în faţa sistemul de dirijare cu rulajul stau urmă-
toarele sarcini principale:
1. Corelarea tempului de creştere a rulajului cu creşterea indicilor şi schimbă-
rile conjuncturii pieţei farmaceutice;
2. Planificarea volumului de realizare ce va asigura obţinerea de către între-
prinderea farmaceutică a venitului scontat;
585
3. Asigurarea utilizării raţionale a potenţialului uman, material şi financiar
(personalului farmaceutic, mijloacelor fixe) la etapa de planificare a rulajului;
4. Asigurarea unei astfel de structuri a rulajului, care în cea mai mare măsură
ar corespunde structurii cererii contingentului populaţiei deservite;
5. Planificarea volumului şi structurii intrărilor de produse farmaceutice şi
stocurilor mărfare, care ar asigura activitatea ritmică a întreprinderii farmaceutice
şi un sortiment stabil al medicamentelor.
În conformitate cu scopul şi sarcinile sistemului de dirijare cu rulajul între-
prinderii farmaceutice, se stabileşte conţinutul concret al acţiunilor şi consecutivi-
tatea realizării lor, fig. 24.2.
Figura 24.2. Caracteristica sistemului de dirijare cu rulajul întreprinderii
farmaceutice.
24.2.4. Etapele de studiu al conjuncturii pieţei farmaceutice în proce-
sul de dirijare cu rulajul întreprinderilor farmaceutice.
Studiul conjuncturii pieţei farmaceutice în procesul de dirijare cu rulajul în-
treprinderilor farmaceutice include următoarele trei etape:
1. Supravegherea curentă asupra activităţii de pe piaţă, şi în primul rând, asu-
pra acelor segmente, în care întreprinderea farmaceutică îşi realizează activitatea
de asistenţă cu medicamente şi alte produse de uz medical. Se atrage o deosebită
atenţie:
dinamicii volumului rulajului în întregime şi pe tipuri;
dinamicii volumului de realizare a diferitor grupuri de produse farmaceutice;
dinamicii nivelului mediu şi diapazonului de preţuri pentru diferite grupuri de
produse farmaceutice;
modificărilor numărului de întreprinderi farmaceutice pe anumite segmente de
piaţă.
Rezultatele supravegherii curente se fixează sub formă de tabele sau sub for-
mă grafică.
Conţinutul sistemului de dirijare cu rulajul
1. Aprecierea şi
determinarea
conjuncturii pi-
eţei farmaceuti-
ce
2. Determinarea
volumului şi
structurii rula-
jului
3. Normarea şi
planificarea
stocurilor de
produse far-
maceutice
4. Planificarea
volumului intrări-
lor şi achiziţionă-
rilor de produse
farmaceutice
586
2. Aprecierea conjuncturii curente a pieţei se efectuează în procesul analizei
acelor schimbări, ce au loc în momentul supravegherii comparativ cu perioada
precedentă. Analiza se petrece în două etape:
La prima etapă a analizei se efectuează un calcul al indicilor analitici ce ca-
racterizează conjunctura pieţei de consum de bază:
rulajului întreprinderilor farmaceutice pe cap de locuitor în municipiu, raion;
rulajului mediu pentru o unitate farmaceutică;
tempului de majorare (reducere) a preţurilor medii la medicamente.
La a doua etapă de analiză se evidenţiază circumstanţele de modificare a rula-
jului: sezonalitatea realizărilor, devierile ca rezultat ale unor factori întâmplători
(schimbării bruşte ale climei, modificări în activitatea instituţiilor medico-sanitare,
calamităţi naturale, reacţii ale cumpărătorilor la modificările economico-
financiare în legislaţie, etc.).
3. Prognozarea conjuncturii pieţei farmaceutice. În condiţiile nestabilităţii
economice de dezvoltare a ţării prognozarea se limitează la perioadele apropiate şi
medii, suficiente pentru determinarea indicilor rulajului, care se face, de regulă,
prin două metode de bază: factorială şi de trend.
Metoda factorială de prognozare a conjuncturii e bazată pe studiul factorilor ce
influenţează cererea, oferta, preţurile şi concurenţa pe piaţa farmaceutică precum şi
posibilele modificări al acestor factori pe perioada de prognozare. Factorii pot fi de
origine economică, demografică, social-politică, naturală, etc. Iniţial se studiază influ-
enţa diferitor factori asupra anumitor părţi componente şi tipuri ale rulajului, după ce
se aleg cei mai esenţiali din ei şi se constituie un model multifactorial de regresie.
Firmele farmaceutice mari elaborează de sine stătător prognoze multifactoriale de
conjunctură, introducând în statele de personal specialişti pentru studiul şi prognoza-
rea pieţei. Firmele mai mici pot procura astfel de informaţie de la firmele specializate
în prognozarea conjuncturii pieţei pentru anumite produse.
Metoda de trend este bazată pe extrapolarea tendinţei rulajului, anterior apre-
ciată, pentru perioada, pentru care se efectuează prognoza.
Această metodă este accesibilă oricărei întreprinderi farmaceutice, deoarece
este bazată pe rezultatele observărilor curente.
Metoda de trend se utilizează de regulă pentru prognozarea conjuncturii pieţei
farmaceutice pe o perioadă apropiată.
Luând ca bază rezultatele prognozei se efectuează determinarea indicilor rula-
jului după volum şi structură pentru perioada stabilită.
24.2.5. Determinarea indicilor volumului şi structurii rulajului.
Procesul de determinare a indicilor rulajului se petrece în câteva etape, prin-
cipalele dintre care sunt indicate în fig. 24.3.
587
Figura 24.3. Continuitatea etapelor de determinare a indicilor rulajului în-
treprinderilor farmaceutice
1. Selectarea scopurilor prioritare de dezvoltare a rulajului întreprinderii far-
maceutice.
Scopurile principale sunt:
a) asigurarea valorică a indicilor rulajului, reieşind din posibilităţile maxima-
le ale pieţei farmaceutice şi posibilele modificări ale conjuncturii ei.
Un astfel de scop e caracteristic în cazurile când cererea nu este încă pe de-
plin satisfăcută (nu e necesar de a căuta cumpărători cu ridicata, nu se aşteaptă o
schimbare a sortimentului, politicii de preţ, fondarea de noi filiale).
b) realizarea valorică a indicilor rulajului, ce va asigura un profit preventiv sta-
bilit, necesar dezvoltării întreprinderii farmaceutice în perioada de planifica-
re. Acest scop este caracteristic pentru etapa iniţială şi medie de activitate,
nu prevede restricţii în ceia ce ţine de sortiment, de politica de preţ, etc.
c) realizarea valorică a indicilor rulajului, ce asigură o eficacitate maximală a
efectivului de potenţial al întreprinderii farmaceutice (mijloace fixe, personal).
Toate scopurile de dezvoltare a rulajului sunt interdependente şi trebuie luate
în consideraţie în mod complex, însă evidenţiind din ele scopul prioritar pentru
întreprinderea dată, deoarece de aceasta depind metodele de calcul al indicilor planici.
Etapele principale de determinare a rulajului
1. Selectarea scopurilor prioritare de dezvoltare a rulajului întreprinderii
farmaceutice
2. Analiza volumului şi structurii rulajului în perioadele precedente
3. Elaborarea indicilor rulajului
4. Elaborarea structurii de realizare a produselor farmaceutice
5. Aprecierea intensităţii planului de realizare elaborat
6. Elaborarea măsurilor pentru realizarea indicilor determinaţi ai rulajului
588
2. Analiza volumului şi structurii rulajului în perioadele precedente.
Pe parcursul studiului dinamicii indicilor rulajului pe perioadele precedente e
necesar de asigurat comparabilitatea valorică a lor (comparabilitatea indicilor de
preţuri). În aceste scopuri se utilizează publicaţiile periodice ale indicilor de infla-
ţie în raport cu prima perioadă de analiză. Indicii perioadelor ulterioare ale rulaju-
lui se recalculează după expresia:
Rc = Rf : Ii, (24.8)
unde: Rc – volumul de realizare în preţuri comparabile;
Rf – volumul de realizare efectiv;
Ii – indicele de inflaţie faţă de prima perioadă de analiză.
Exemplu: rulajul anului 2010 – 3000 mii lei;
rulajul anului 2011 – 3500 mii lei;
indicele de inflaţie – 1,15;
Rc = 3500 : 1,15 = 3043,5 mii lei.
După cum arată calculele, se observă doar o mică creştere a rulajului în pre-
ţuri comparabile.
În sistemul general ai indicilor de dezvoltare a rulajului în perioadele prece-
dente perioadei de planificare un rol important îl au:
a) indicii ce caracterizează dinamica rulajului. Dinamica se caracterizează
prin tempul de schimbare a rulajului (media anuală de schimbare în %);
b) indicii ce caracterizează a uniformitatea realizării.
De obicei aceşti indici sunt abaterea medie pătratică şi coeficientul de variaţie
(neuniformitate), care se calculă după expresiile:
G = (R1 – R)– 2
: p şi (24.9)
V = (R · G : R) · 100, (24.10)
unde: G – abaterea medie pătratică (arată diapazonul de variaţie a rulajului);
R1, R – rulajul în fiecare perioadă concretă;
R – rulajul mediu;
p – numărul de perioade;
V – coeficientul de variaţie în %.
c) indicii ce caracterizează structura rulajului.
În procesul analizei structurii se calculă nivelul (%) fiecărei grupe de produse
farmaceutice în volumul total de realizare.
d) indicii ce caracterizează influenţa fiecărui factor în parte asupra schimbă-
rilor indicilor rulajului. O astfel de analiză se realizează în baza calculelor pre-
ventive a indicilor de modificare a fiecărui factor cu aplicarea analizei corelaţio-
nal-regresionale.
589
24.2.6. Normarea şi planificarea stocurilor de produse farmaceutice.
Clasificarea stocurilor de produse farmaceutice. Procesul de realizare a me-
dicamentelor este asigurat de prezenţa în întreprinderile farmaceutice a unui stoc
de produse farmaceutice.
Crearea stocurilor de produse farmaceutice de anumite mărimi permite între-
prinderii farmaceutice de a asigura un sortiment stabil de medicamente, de a reali-
za o anumită politică de preţuri, de a majora nivelul asistenţei cu medicamente a
populaţiei.
Toate acestea necesită menţinerea unui stoc, optimal după mărime şi satisfă-
cător după sortiment, de medicamente în fiecare întreprindere farmaceutică.
După destinaţia lor stocurile de produse farmaceutice se împart în trei grupe:
1. stocuri curente;
2. stocuri sezoniere;
3. stocuri cu destinaţie specială.
Stocurile de produse farmaceutice curente constituie partea de bază a stocuri-
lor unităţii farmaceutice. Ele se creează pentru asigurarea realizării neîntrerupte a
mărfurilor în perioada curentă şi necesită o completare permanentă.
Stocurile de produse farmaceutice sezoniere se creează pentru asigurarea asis-
tenţei cu anumite medicamente, necesare în tratamentul îmbolnăvirilor ce poartă
un caracter sezonier. De exemplu, unele îmbolnăviri ale tractului gastro-intestinal
pentru perioada de vară, sau îmbolnăvirile aparatului respirator pe perioada de
iarnă.
Stocurile cu destinaţie specială se creează în întreprinderile farmaceutice pen-
tru asigurarea anumitor scopuri, ce nu depind de asistenţa curentă cu medicamente
(epidemii, măsuri de profilaxie).
În dependenţă de locul amplasării stocurile se clasează: în reţeaua de distribu-
ţie cu amănuntul (în farmacii), în reţeaua de distribuţie cu ridicata (la depozitele
farmaceutice) şi stocuri în drum.
Stocurile de produse farmaceutice în întreprinderile farmaceutice se apreciază
prin următorii indici:
1. suma stocurilor în expresie valorică;
2. cantitatea stocurilor în indici naturali;
3. mărimea stocurilor în zile de circulaţie.
Etapele de normare şi planificare a stocurilor de produse farmaceutice.
Procesul de normare şi planificare a stocurilor de produse farmaceutice constă din
câteva etape (fig. 24.4):
590
Figura 24.4. Consecutivitatea etapelor de normare şi planificare a stocurilor
de produse farmaceutice în întreprinderile farmaceutice
1. Determinarea scopurilor de formare a stocurilor de produse farmaceutice în
întreprinderea farmaceutică.
Stocurile pot fi create în reţeaua farmaceutică cu diferite scopuri, principalele
dintre care sunt:
a) asigurarea stabilă şi ritmică a procesului de realizare cu amănuntul şi cu ridi-
cata a medicamentelor către consumatori;
b) crearea stocurilor suficiente pentru medicamentele cu o cerere sporită sezonie-
ră şi cu destinaţie specială;
c) prevenirea devalorizării activelor financiare libere pe care le posedă întreprin-
derea farmaceutică în condiţiile economiei inflaţioniste şi modificării cursului
valutelor.
2. Analiza volumului, componenţei şi vitezei de rotaţie a stocurilor de produ-
se farmaceutice în perioadele precedente.
Sarcina principală a acestei analize este evidenţierea nivelului de asigurare a
Etapele principale de normare şi planificare a stocurilor de pro-
duse farmaceutice
1. Determinarea scopurilor de formare a stocurilor de produse farmaceutice în
întreprinderea farmaceutică
2. Analiza volumului, componenţei şi vitezei de rotaţie a stocurilor de produ-
se farmaceutice în perioadele precedente
3. Elaborarea normativelor stocurilor de produse farmaceutice
4. Determinarea planului sumar (valoric) al stocurilor de produse farmaceutice
5. Aprecierea eficacităţii planului stocurilor de produse elaborat
6. Asigurarea unui control permanent asupra stării stocurilor de produse far-
maceutice al întreprinderii farmaceutice
591
procesului de realizare cu stocuri de produse farmaceutice în perioada precedentă
perioadei de prognozare şi aprecierea eficienţei utilizării lor.
La etapa iniţială de analiză se examinează indicii valorici ai stocurilor la în-
ceputul şi sfârșitul perioadei precedente, concordanţa dintre dinamica stocurilor cu
dinamica rulajului.
La etapa următoare se studiază nivelul asigurării rulajului cu stocurile necesa-
re de medicamente.
Pentru aprecierea nivelului de asigurare se utilizează indicele stocurilor de
produse farmaceutice în zile de circulaţie.
Se calculă stocurile medii (soldurile de produse farmaceutice) după expresia
mediei cronologice:
SP = (0,5SP1+SP2+…+0,5SPn):(n-1) (24.11)
Circulaţia stocurilor de produse farmaceutice în zile, se caracterizează prin
perioada, în decursul căreia se realizează aceste stocuri:
N (numărul de circulaţii) = R : SP (24.12)
SPz = 360 : N sau SPz = SP : Rz, (24.13)
unde: SPz – stocurile de marfă exprimate în zile de circulaţie;
Rz – rulajul mediu pentru o zi.
Rezultatele analizei se utilizează în procesul de optimizare a stocurilor de
marfă în perioada planică.
3. Elaborarea normativelor stocurilor de produse farmaceutice.
Normativele stocurilor de produse farmaceutice se elaborează în zile de circu-
laţie numai pentru stocurile curente (celelalte tipuri de stocuri nu se normează).
Normarea poate fi efectuată prin următoarele metode de bază:
a) în baza coeficientului de elasticitate a mărimii stocurilor de produse farma-
ceutice în zile faţă de volumul rulajului.
Această metodă se foloseşte, de regulă, în cazurile, în care mărimea stocurilor
de produse farmaceutice în perioada analizată au asigurat realizarea stabilă şi rit-
mică a medicamentelor. În condiţiile de normare majorarea volumului de realizare
duce, de regulă, la micşorarea mărimii stocurilor de produse în zile de circulaţie.
În baza determinării coeficientului de elasticitate a rulajului şi volumului de creş-
tere a realizării se calculă normativul stocurilor de produse farmaceutice pentru
perioada planică.
Ke = (Ism – 1) : (Ir – 1), (24.14)
unde: Ke – coeficientul de elasticitate a stocurilor de marfă în zile faţă de volumul
de realizare;
Ism – indicele de modificare a stocurilor de marfă în perioada preplanică;
Ir – indicele de modificare a rulajului în perioada preplanică.
592
Exemplu:
Anii SM în zile Rulajul (mii lei)
2010 55 1500
2011 50 1700
2012 x
Ke = ((55:50) – 1) : ((1500:1700) – 1) = (1,1 – 1) : (0,88 – 1) = 0,83
Normativul stocurilor mărfare pentru anul 2012 va constitui 42 zile (50 x 0,83).
b) în baza calculelor economice.
Această metodă permite de a stabili mai confirmativ normativul stocurilor de
produse farmaceutice în reţeaua farmaceutică. Esenţa ei constă în faptul că deter-
minarea normativului stocurilor de produse farmaceutice se efectuează pe elemen-
tele separate din care el constă: stocurile de lucru, stocurile de aprovizionare cu-
rentă, stocurile de asigurare şi stocurile în drum.
Stocurile de lucru constau din rezervele de produse farmaceutice în formele
sortimentului prezent la locurile de lucru în sala de deservire, rezerve în volumul
realizării pentru ziua de lucru şi cele ce se află în procesul pregătirii către realizare.
Stocurile de realizare curentă includ 1/2 din volumul mediu al intrărilor de
produse farmaceutice, exprimate în zile de circulaţie.
Stocurile de asigurare se stabilesc reieşind din variaţiile cererii la anumite
medicamente după zilele lunii şi din condiţiile procesului de aprovizionare (ritmi-
citatea lui).
Stocurile în drum se stabilesc în cazurile când aprovizionarea (de regulă, de
la furnizori străini) se efectuează cu condiţia plăţii preventive. Acest element al
stocurilor se stabileşte în baza volumului său în perioada preplanică.
4. Determinarea planului sumar (valoric) al stocurilor de produse farmaceutice.
Stocurile de produse farmaceutice curente în sumă se determină în baza nor-
mativului calculat în zile şi rulajului mediu pentru o zi pentru perioada planică. La
suma stocurilor curente se adaugă suma stocurilor cu destinaţie specială (dacă
astfel de stocuri sunt prevăzute pentru întreprinderea farmaceutică în perioada
planică).
Calculele se efectuează după formula:
SP = SPz · Rz + SPsz + SPds, (24.15)
unde: SP – stocurile mărfare în sumă;
SPz – normativul stocurilor mărfare în zile;
Rz – rulajul mediu pentru o zi;
SPsz – stocurile mărfare sezoniere;
SPds – stocurile mărfare cu destinaţie specială.
593
5. Aprecierea eficacităţii planului de stocuri elaborat.
În procesul de apreciere a eficacităţii utilizării stocurilor produselor farmaceu-
tice indicele perioadei planice se contrapune indicilor analogici perioadei
preplanice.
În sistemul indicilor comparabili poate fi inclusă şi rentabilitatea stocurilor
mărfare (raportul dintre suma profitului de la realizare către suma stocurilor măr-
fare, exprimat în procente).
În cazul micşorării esenţiale a indicilor eficacităţii utilizării stocurilor de pro-
duse farmaceutice în perioada planică în calculele sumei planificate a lor se fac
corectări (o micşorare neesenţială se admite pentru stabilizarea sortimentului şi
intensificarea ritmicităţii procesului de realizare).
6. Asigurarea unui control permanent asupra stării stocurilor întreprinderii
farmaceutice.
Acest control are menirea de a nu admite micşorarea nivelului minim al vo-
lumului stocurilor de produse farmaceutice; respectarea termenelor lor de păstrare;
asigurarea în limita stocurilor a întregului sortiment de medicamente etc.
24.2.7. Planificarea intrărilor de produse farmaceutice.
Condiţia de bază pentru îndeplinirea planului rulajului şi formării volumului
necesar al stocurilor de produse farmaceutice este asigurarea intrărilor lor în între-
prinderea farmaceutică.
Scopul planificării intrărilor de produse farmaceutice este asigurarea ritmici-
tăţii achiziţionărilor de medicamente în volumul şi sortimentul necesar.
Procesul de planificare a intrărilor de produse farmaceutice se efectuează con-
form următoarelor etape de bază (fig. 24.5).
1. Analiza intrărilor de produse farmaceutice în întreprinderea farmaceutică în
perioada preplanică.
O astfel de analiză se realizează în strânsă concordanţă cu indicii de analiză a
rulajului şi stocurilor marfă.
Pentru concordarea acestor indici analiza intrărilor de produse farmaceutice
se efectuează în aceleaşi preţuri (cu ridicata sau de realizare). În procesul analizei
se studiază următoarele ale circulaţiei mărfurilor:
a) dinamica rulajului şi structura intrărilor de produse farmaceutice.
Analiza dinamicii intrărilor se efectuează în preţuri comparabile.
Se determină gradul de schimbare a volumului intrărilor de produse farmace-
utice în perioada preplanică în întregime pe întreprinderea farmaceutică şi pe gru-
pe de mărfuri.
594
Figura 24.5. Consecutivitatea etapelor de planificare a întrărilor de produse
farmaceutice în întreprinderile farmaceutice
b) asigurarea rulajului şi stocurilor de marfă cu un volum necesar de intrări.
Micşorarea rulajului concomitent cu micşorarea volumului stocurilor de pro-
duse farmaceutice denotă, de regulă, o aprovizionare insuficientă cu ele a între-
prinderii farmaceutice.
c) componenţa surselor intrărilor de produse farmaceutice în întreprinderea
farmaceutică.
În procesul de efectuare a acestei analize se stabileşte nivelul (cota parte) în
procesul de aprovizionare a diferitor furnizori – depozitelor farmaceutice, nemij-
locit a producătorilor, diferitor intermediari, etc.
În afară de acesta se determină cota parte în procesul de aprovizionare a fur-
nizorilor locali şi din alte localităţi, autohtoni şi de peste hotare.
d) nivelul corespunderii intrărilor efective de produse farmaceutice volumului
prevăzut în contractele încheiate.
Pentru realizarea acestei analize se utilizează indicele “coeficientul intrărilor”,
care se calculă după expresia:
Ki = Ie · 100 : SIc, (24.16)
unde: Ki – coeficientul intrărilor de produse farmaceutice în întreprinderea farma-
ceutică;
Ie – intrările efective de produse farmaceutice;
SIc – suma intrărilor de produse farmaceutice prevăzută în contractele în-
cheiate.
Etapele de bază de planificare a intrărilor de produse farmaceuti-
ce în întreprinderea farmaceutică
1. Analiza intrărilor de produse farmaceutice în întreprinderea farmaceutică în
perioada preplanică.
2. Determinarea volumului planic şi structurii intrărilor de produse
farmaceutice.
3. Determinarea volumului planic şi surselor de achiziţionare a
medicamentelor.
4. Asigurarea ritmicităţii şi optimizarea achiziţionărilor de produse farmaceu-
tice în întreprinderea farmaceutică.
595
Coeficientul intrărilor se calculă pe întreprinderea farmaceutică în întregime,
pe grupe de produse farmaceutice, pe fiecare furnizor în parte. În cazul valorii coefi-
cientului mai mic de unu se stabilesc cauzele neîndeplinirii obligaţiunilor contrac-
tuale: refuzul întreprinderii farmaceutice de unele medicamente, circumstanţele
“fors majore”, alte cauze.
e) uniformitatea intrărilor de produse farmaceutice pe anumite perioade (luni,
decade, săptămâni). O astfel de analiză se efectuează în preţuri comparabile în
întregime pe întreprinderea farmaceutică şi pe grupe de produse farmaceutice
aparte. Se ia în consideraţie sezonalitatea utilizării unor medicamente.
f) frecvenţa intrărilor de produse farmaceutice în întreprinderea farmaceutică.
Acest indice are un rol important în asigurarea stabilităţii sortimentului de medi-
camente, mărimii stocurilor de produse farmaceutice, cheltuielilor pentru trans-
portarea şi păstrarea lor.
Rezultatele analizei efectuate se utilizează în procesul următoarelor etape de
planificare a intrărilor de produse farmaceutice.
2. Determinarea volumului planic şi structurii intrărilor de produse
farmaceutice.
Ca bază pentru efectuarea unor astfel de calcule servesc planurile argumenta-
te de realizare a produselor farmaceutice (planul rulajului) şi a stocurilor de pro-
duse farmaceutice. Calculele se efectuează după expresia balanţei de mărfuri (vezi
formula 24.1) din care se deduce:
I = R + A + Sf - Si, (24.17)
unde: I – volumul planic al intrărilor de produse farmaceutice;
R – volumul planic de realizare a mărfurilor (rulajul);
Si – suma efectivă a stocurilor de produse farmaceutice la începutul perioa-
dei;
Sf – suma calculată a stocurilor de produse farmaceutice la sfârşitul perioa-
dei;
A – alte ieşiri de produse farmaceutice ce se aşteaptă pe parcursul perioadei.
3. Determinarea volumului planic şi surselor de achiziţionare a
medicamentelor.
Volumul planic al achiziţionărilor se determină în baza volumului planic al
intrărilor de produse farmaceutice. Totodată e necesar de luat în consideraţie că
volumul intrărilor de produse farmaceutice de cele mai dese ori se calculă în pre-
ţuri de realizare, pe când achiziţionările în preţuri de achiziţie (de import plus
adaosul comercial al întreprinderii farmaceutice angrosiste sau cu ridicata). Dife-
renţa dintre aceşti indici constituie suma rabatului comercial sau venitul brut de la
realizarea produselor farmaceutice.
Cu această condiţie volumul planic al achiziţionărilor se calculă după formula:
596
Vac = I - RC, (24.18)
unde: Vac – volumul achiziţionărilor;
I – volumul planic al intrărilor (în preţuri de realizare);
RC – suma planificată a rabatului comercial de la realizare.
Datorită faptului că conjunctura pieţei farmaceutice este în permanentă
schimbare, relaţiilor nestabile cu unii furnizori de produse farmaceutice şi altor
cauze, asigurarea deplină a întregului volum planificat al achiziţionărilor de pro-
duse farmaceutice în majoritatea cazurilor este greu de realizat.
De aceea la această etapă de planificare a achiziţionărilor se stabilesc doar
sursele principale de achiziţionare.
În cadrul surselor de achiziţionare se evidenţiază, de regulă, producătorii de
medicamente, intermediarii (firmele angrosiste), furnizorii locali şi străini.
Achiziţionările medicamentelor nemijlocit de la producători asigură un nivel
mai mic al preţurilor contractuale de cumpărare, ceia ce influenţează pozitiv vo-
lumul de formare a venitului brut în urma realizării (comparativ cu achiziţionarea
medicamentelor prin intermediari).
Achiziţionările medicamentelor de la furnizorii locali asigură un nivel mai
mic al cheltuielilor de transport, ceia ce influenţează pozitiv mărimea profitului de
la activitatea de realizare.
În legătură cu acestea, la stabilirea surselor de achiziţionare a medicamentelor
e raţional de a majora volumul achiziţionărilor nemijlocit de la producători şi de la
furnizorii locali.
4. Asigurarea ritmicităţii şi optimizarea achiziţionărilor intrărilor de produse
farmaceutice în întreprinderea farmaceutică.
Această sarcină se realizează prin determinarea mărimii optimale a volumului
fiecărei partide de achiziţionare a produselor în întreprinderea farmaceutică.
Cu cât e mai mare volumul partidei de achiziţionare, cu atât e mai mic nivelul
relativ al cheltuielilor pentru formarea comenzii, transportarea şi recepţionarea
produselor în întreprinderea farmaceutică (convenţional vom însemna aceste chel-
tuieli Ch1). Totodată volumul mare al partidelor determină o valoare înaltă a sto-
curilor medii de produse farmaceutice. Dacă produsele farmaceutice se achiziţio-
nează odată în două luni, atunci valoarea medie a stocurilor va constitui 30 zile,
iar dacă odată în lună, atunci 15 zile.
În ultimul caz se vor micşora cheltuielile pentru depozitarea mărfurilor (le în-
semnăm Ch2).
Calculul mărimii optimale a volumului unei achiziţionări, care asigură mini-
mizarea sumară a cheltuielilor (Ch1 + Ch2 →min), se efectuează după expresia,
cunoscută ca expresia Wilson:
VOac = (2 · Vac · Ch1) : Ch2, (24.19)
597
unde: VOac – volumul optimal al unei achiziţionări;
Vac – volumul planic al achiziţionărilor.
Etapa finală de planificare a rulajului, stocurilor produselor farmaceutice şi
intrărilor lor este concordarea bilanţieră a tuturor indicilor planificaţi: volumului
de realizare, stocurilor iniţial şi final, volumului de intrări. Concordarea bilanţie-
ră a acestor indici permite de a verifica interacţiunea dintre ei pe întreprinderea
farmaceutică în întregime, iar în caz de necesitate, şi pe unele grupe de produse
farmaceutice.
24.3. Documentarea rulajului.
Evidenţa rulajului cu amănuntul prevede oglindirea valorică a recepturii de
ambulator şi de staţionar precum şi a volumului de realizare a medicamentelor
fără reţetele medicilor şi a produselor parafarmaceutice. În acest tip de rulaj se
includ şi livrările gratuite şi cu înlesniri ale medicamentelor.
Livrarea medicamentelor extemporale bolnavilor de ambulator se înregistrea-
ză în Registrul de receptură, în care se ţine evidenţa cantitativă şi valorică a recep-
turii de ambulator.
Livrarea medicamentelor extemporale bolnavilor de staţionar se efectuează
conform bonurilor de comandă-livrare. Bonurile taxate se înregistrează în “Re-
gistrul de evidenţă a rulajului prin virament şi achitărilor cu cumpărătorii”.
Acest Registru serveşte şi ca document de evidenţă a recepturii extemporale de
staţionar.
Evidenţa separată a livrărilor medicamentelor industriale (specialităţilor) către
bolnavii de ambulator în întreprinderile farmaceutice nu se ţine. Conform regulamen-
telor în vigoare toate medicamentele, cu excepţia celor permise pentru livrare fără
reţeta (lista OTC), se livrează din farmacii conform prescripţiilor medicale.
Fără reţetă medicamentele şi alte articole de uz medical pot fi livrate din sec-
ţia respectivă a farmaciei, dacă este organizată o astfel de secţie separată sau din
secţia de livrare a medicamentelor industriale. În cazul când nu se organizează o
astfel de secţie separată valoarea acestor livrări nu poate fi determinată.
Medicamentele industriale bolnavilor de staţionar se livrează conform bonuri-
lor de comandă-livrare prezentate de secţiile respective ale staţionarului în farma-
cie. Analogic bonurile taxate se înregistrează în “Registrul de evidenţă a rulajului
prin virament şi achitărilor cu cumpărătorii”.
Livrările gratuite sau cu reduceri de preţ a medicamentelor bolnavilor de
ambulator se efectuează conform prescripţiilor medicale pe formularele de reţetă
Nr. 3. Periodic pentru fiecare instituţie medico-sanitară ce a prescris aceste reţete
în farmacie se întocmeşte “Centralizatorul gratuităţilor şi înlesnirilor”. Centraliza-
torul se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de farmacistul-diriginte şi
598
contabilul-şef. Primul exemplar împreună cu Nota corespunzătoare de plată şi cu
exemplarul al doilea al Facturii de expediţie pentru achitarea acestor reţete se pre-
zintă instituţiei medico-sanitare. Al doilea exemplar al centralizatorului, împreună
cu reţetele şi primul exemplar al Facturii de expediţie rămâne în farmacie.
Evidenţa încasărilor în întreprinderile farmaceutice se ţine în “Registrul maşi-
nii de casă şi control”.
Încasările din filiale zilnic sau periodic se transmit în casa întreprinderii far-
maceutice corespunzătoare. Acest fapt se documentează şi prin întocmirea “Bonu-
lui de casă de încasare”.
Toate tipurile de realizare pentru fiecare zi se înregistrează în Raportul de
gestiune a persoanelor gestionare.
La finele fiecărei luni, în baza înregistrărilor efectuate în “Registrul de evi-
denţă a rulajului prin virament şi achitărilor cu cumpărătorii”, pentru fiecare cum-
părător se întocmeşte un “Act de verificare” în care se indică soldul datoriei iniţia-
le (la începutul lunii), valoarea livrărilor pe parcursul lunii şi soldul datoriilor fi-
nale (la sfârşitul lunii). Actul serveşte ca document de verificare a situaţiei decon-
tărilor între întreprinderea farmaceutică şi cumpărători. În rezultat se determină şi
se confirmă sumele debitoare-creditoare la sfârşitul lunii.
24.4. Evidenţa cheltuielilor şi pierderilor de produse farmaceutice.
În afară de rulaj ieşirile de produse farmaceutice din întreprinderile farmaceu-
tice mai includ diferite tipuri de cheltuieli şi pierderi.
Alte tipuri de ieşiri de produse farmaceutice şi documentarea lor sunt prezen-
tate în tab. 24.2.
Noţiunea “cheltuieli de produse farmaceutice” în farmacie include: prelevarea
pentru control a formelor medicamentoase preparate în farmacii, cheltuieli de pro-
duse farmaceutice pentru necesităţi de gospodărire, cheltuieli în scopul acordării
ajutorului premedical, scăderea valorică a stocurilor de produse farmaceutice în
rezultatul reevaluării lor (în caz de micşorare a preţurilor), decontări ca rezultat al
alterărilor sau expirării termenului de valabilitate etc.
Evidenţa cheltuielilor de produse farmaceutice pentru necesităţi de gospo-
dărire. Noţiunea de “necesităţi de gospodărire” include dezinfecţia recipientelor
farmaceutice, spălarea şi prelucrarea utilajului şi instalaţiilor, podelei şi a ferestre-
lor, spălarea echipamentului sanitar etc. În aceste scopuri în farmacie se utilizează:
săpun, detergenţi, amidon, cloramină, soluţie de amoniac, muştar, eter, alcool eti-
lic, etc.
Aceste produse se eliberează de către persoanele gestionare personalului au-
xiliar sau altor persoane pe măsura necesităţilor. În momentul eliberării aceste
materiale se înregistrează în “Registrul de evidenţă a cheltuielilor de produse far-
599
maceutice pentru necesităţi de gospodărire”. Totalul înregistrărilor lunare se trans-
feră în “Actul de decontare a produselor farmaceutice cheltuite pentru necesităţi
de gospodărire”. Actul se întocmeşte în două exemplare. Primul se transmite în
contabilitatea întreprinderii farmaceutice împreună cu Raportul de gestiune a per-
soanelor de gestiune, al doilea rămâne la persoana gestionară care a eliberat aceste
mărfuri.
Tabelul 24.2
Documentarea cheltuielilor şi pierderilor de produse farmaceutice
Nr Tipurile de cheltuieli şi pierderi Documentarea operaţiilor
1. Necesităţi de gospodărire Registrul de evidenţă a cheltuielilor de
produse farmaceutice pentru necesităţi de
gospodărire.
Act de decontare a produselor farmaceutice
cheltuite pentru necesităţile de gospodărire.
2. Acordarea ajutorului premedical Registrul de evidenţă a confecţiilor medi-
cale, folosite la acordarea ajutorului
premedical.
Act de decontare a confecţiilor medicale
folosite la acordarea ajutorului premedical
3. Reevaluarea produselor farmaceuti-
ce în legătură cu reducerea preţuri-
lor cu amănuntul
Act despre reevaluarea produselor farma-
ceutice.
4. Prelevarea probei medii de medi-
camente pentru analiză la Laborato-
rul pentru Controlul Calităţii Medi-
camentelor
Proces verbal de prelevare a formei medi-
camentoase sau Act de prelevare a probei
medii pentru controlul calităţii.
5. Perisabilitatea naturală Calculul perisabilităţii naturale.
Situaţia comparativă pentru medicamente-
le ce se află la evidenţă cantitativă.
Act al rezultatelor inventarierii.
6. Alterarea produselor farmaceutice Act despre alterarea produselor farmaceu-
tice şi altor valori materiale.
7. Transferarea produselor farmaceu-
tice în materiale auxiliare sau obiec-
te de mică valoare şi scurtă durată.
Act de transfer a produselor farmaceutice
în materiale auxiliare sau obiecte de mică
valoare şi scurtă durată.
În “Registrul de evidenţă a cheltuielilor de produse farmaceutice pentru nece-
sităţi de gospodărire” în dreptul fiecărei denumiri de valori materiale folosite se
indică numărul actului în care ele au fost incluse şi data întocmirii lui.
Actul serveşte ca document justificativ de trecere la ieşiri a sumelor de produ-
se farmaceutice cheltuite în scop de gospodărire şi se anexează la Raportul de ges-
tiune a persoanelor gestionare. Suma cheltuită se decontează în activul cheltuieli-
lor farmaciei.
600
Evidenţa cheltuielilor de produse farmaceutice în scopul acordării ajutoru-
lui premedical. Una din funcţiile farmaciei (numită funcţie medicală) este acorda-
rea ajutorului premedical. Faptul acordării ajutorului premedical se fixează de
fiecare dată în “Registrul de evidenţă a confecţiilor medicale folosite la acordarea
ajutorului premedical”.
În baza înregistrărilor din Registru la finele lunii se întocmeşte “Actul de de-
contare a confecţiilor medicale folosite la acordarea ajutorului premedical”. Actul
se întocmeşte în două exemplare. Primul exemplar, anexat la Raportul de gestiune
a persoanelor gestionare, se transmite în contabilitatea întreprinderii farmaceutice,
al doilea rămâne în posesia persoanelor gestionare. Numărul Actului şi data în-
tocmirii se fixează în “Registrul de evidenţă a confecţiilor medicale folosite la
acordarea ajutorului premedical”.
Evidenţa medicamentelor prelevate în scop de control. Prelevarea medica-
mentelor de către LCCM se documentează prin întocmirea “Procesului verbal de
prelevare a formei medicamentoase”, pentru formele medicamentoase extempora-
le sau “Actul de prelevare a probei medii”, pentru formele medicamentoase indus-
triale. În aceste documente se indică denumirea medicamentelor sau componenţa
formei medicamentoase, numele persoanelor ce au preparat, divizat şi controlat
forma medicamentoasă, cantitatea probei medii, preţul, suma, semnăturile farma-
cistului-expert care a prelevat forma medicamentoasă şi a farmacistului-diriginte.
Documentele se întocmesc în două exemplare: unul - se ia în laborator, al doilea
rămâne la persoana gestionară şi se anexează la Raportul de gestiune ca document
ce justifică ieşirea de produse farmaceutice.
Reevaluarea produselor farmaceutice. Micşorarea valorică a stocurilor de
produse farmaceutice poate avea loc ca rezultat al reevaluărilor lor în cazul redu-
cerii preţurilor. În urma experienţei acumulate în întreprinderile farmaceutice,
dacă reevaluării vor fi supuse mai mult de 1/3 din nomenclatura produselor, atunci
se recomandă ca reevaluarea să se efectueze cu petrecerea inventarierii totale.
Când reevaluării se supun mai puţin de 1/3 din produsele existente efectuează
inventarierea numai acestor produse (inventariere parţială). Reevaluarea produse-
lor farmaceutice se documentează prin întocmirea “Actului de reevaluare a produ-
selor farmaceutice”. Actul se întocmeşte în două exemplare separat pentru fiecare
secţie în preţ cu amănuntul şi în preţ cu ridicata. În baza acestui act diferenţa valo-
rică a produselor farmaceutice reevaluate se trece la micşorarea stocurilor de pro-
duse farmaceutice.
Evidenţa pierderilor de produse farmaceutice. Pierderile de produse farma-
ceutice pot fi divizate în 3 grupe:
perisabilitatea naturală (pierderi ce sunt legate de procesele de păstrare, diviza-
re, producere etc.);
601
alte alterări argumentate;
alterări neargumentate.
Perisabilitatea naturală va fi examinată detaliat în cadrul temei “Inventarierea
valorilor materiale”, deoarece trecerea la pierderi a sumelor de perisabilitate natu-
rală în contul cheltuielilor se efectuează numai la momentul inventarierilor.
Alte tipuri de alterări argumentate şi neargumentate nu pot fi incluse în nor-
mele perisabilităţii naturale dacă alterările au avut loc din cauzele:
păstrării incorecte;
ambalării necalitative;
transportării incorecte;
calamităţilor naturale;
expirării termenului valabilităţii etc.
Astfel de pierderi se documentează prin întocmirea “Actului despre alterarea
valorilor materiale”. Acest act se întocmeşte separat pentru fiecare grup de valori
materiale (medicamente, ambalaj etc.) la momentul depistării faptului de alterare
ori în timpul inventarierii de către comisia de inventariere în două exemplare cu
indicaţia cauzelor alterării şi a persoanelor vinovate. Ambele exemplare, împreună
cu lămuririle în scris a persoanelor gestionare sau vinovate de alterarea valorilor
materiale se transmit farmacistului-diriginte pentru a-l aproba şi a lua decizia res-
pectivă. După aprobarea actului un exemplar se transmite în contabilitate, al doi-
lea rămâne în posesia persoanei gestionare şi se anexează la Raportul de gestiune
în cazul când s-a luat decizia de a trece valoarea produselor farmaceutice alterate
la pierderi.
Valoarea mărfurilor alterate poate fi trecută la pierderi numai în cazul dacă a
fost argumentat, că persoana (persoanele) gestionară nu poartă nici o vină pentru
alterări. În celelalte cazuri valoarea mărfurilor alterate va fi compensată de către
persoanele vinovate de alterarea lor sau de persoanele gestionare.
După luarea deciziei pe marginea Actului, medicamentele alterate vor fi ni-
micite în conformitate cu prevederile Regulamentului respectiv aprobat de Minis-
terul Sănătăţii.
Decontarea medicamentelor din cauza expirării termenului valabilităţii.
Faptul expirării termenului de valabilitate a medicamentelor se documentează
printr-un “Act despre decontarea medicamentelor ca rezultat al expirării termenu-
lui de valabilitate”. Suma valorică a medicamentelor cu termen de valabilitate
expirat poate fi trecută la pierderi sau poate fi recuperată din contul persoanelor
gestionare, la decizia farmacistului-diriginte, reieşind din cauzele concrete care au
dus la faptul nerealizării lor până la expirarea termenului de valabilitate. Nimici-
rea medicamentelor cu termenul de valabilitate expirat se efectuează în conformi-
tate cu Regulamentului respectiv aprobat de Ministerul Sănătăţii.
602
Compensarea valorică a alterărilor neargumentate (adică dacă alterarea a avut
loc din cauza neglijenţei persoanelor gestionare sau a altor persoane) se va face din
contul acestor persoane. Astfel de alterări se documentează în momentul depistării
lor printr-un Act, după forma stabilită. Actul se aprobă de farmacist-diriginte şi tot
el ia decizia despre compensarea valorică a valorilor materiale alterate.
Toate operaţiile de ieşiri indicate mai sus, fără excepţie, după aprobarea do-
cumentelor primare justificative de trecere la pierderi, se oglindesc în comparti-
mentul “Ieşiri” al “Raportului de gestiune a persoanelor gestionare”. La Raport se
anexează câte un exemplar de fiecare document justificativ.
Aceste tipuri de cheltuieli de valori materiale contribuie la micşorarea valorică
a stocurilor de produse farmaceutice în preţ cu ridicata şi cu amănuntul, iar suma
rabatului comercial din valoarea stocurilor (rabatul comercial nerealizat) se micşo-
rează cu diferenţa dintre costul acestor produse în preţ cu amănuntul şi cu ridicata.
Tot ca ieşiri de produse farmaceutice pot fi considerate transferurile interne
de produse farmaceutice (dintr-o secţie în alta, sau dintr-o secţie în filialele între-
prinderii farmaceutice). Aceste transferuri se documentează prin întocmirea Bonu-
rilor de comandă-livrare sau Bonurilor de transfer intern a produselor farmaceuti-
ce. În aceste cazuri, subdiviziunea din care se livrează valorile materiale va înre-
gistra livrarea în compartimentul “Ieşiri”, iar subdiviziunea care le recepţionează o
va înregistra în compartimentul “Intrări” al Raportului său de gestiune.
24.5. Documentaţia de evidenţă şi gestiune a persoanelor gestionare.
Toate persoanele gestionare din întreprinderile farmaceutice (secţii şi filiale)
în conformitate cu periodicitatea stabilită întocmesc “Raportul de gestiune a per-
soanelor gestionare”. Raportul de gestiune constă din două compartimente de ba-
ză: “Intrări” şi “Ieşiri” de valori materiale după grupe de evidenţă. Ca documente
de confirmare a intrărilor şi ieşirilor de valori materiale servesc facturile, conturile,
borderourile de expediere şi transport de valori materiale, bonurile de încasare a bani-
lor în numerar în casă de la realizarea produselor farmaceutice, precum şi alte docu-
mente de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor de valori materiale enumerate mai sus.
Suma realizării în numerar din compartimentul “Ieşiri” se verifică prin com-
parare cu datele din “Registrul maşinii de casă şi control”.
Raportul de gestiune a persoanelor gestionare se întocmeşte în 2 exemplare.
Primul exemplar, împreună cu documentele justificative, ce confirmă fiecare in-
scripţie din Raport, anexate la el, se transmite în contabilitate, al doilea cu semnă-
tura lucrătorului contabilităţii rămâne la persoana gestionară.
După verificare în contabilitate ambele exemplare se prezintă farmacistului-
diriginte pentru aprobare. Forma Raportului de gestiune a persoanelor gestionare
este prezentată în tab. 24.3.
603
Tabel
ul
24.3
604
24.6. Evidenţa cantitativă a circulaţiei medicamentelor.
Evidenţa circulaţiei majorităţii produselor farmaceutice în farmacii şi filiale
se ţine în indici valorici. Sistemele informaţionale de evidenţă a circulaţiei medi-
camentelor în farmacii permit de a ţine şi evidenţa numerică a fiecărui medica-
ment în parte. Datorită proprietăţilor pe care le manifestă unele grupe de medica-
mente (toxice, stupefiante, psihotrope etc.) ele se supun unei proceduri suplimen-
tare de evidenţă, numită evidenţă cantitativă. Evidenţa cantitativă presupune evi-
denţa circulaţiei fiecărui medicament în parte, exprimată cantitativ, în indici natu-
rali (gr, kg, cutii, flacoane, unităţi etc.) în baza documentelor justificative a opera-
ţiilor de circulaţie şi înregistrarea zilnică cantitativă, în registre speciale, a acestor
operaţii. Lista medicamentelor supuse evidenţei cantitative se aprobă de Ministe-
rul Sănătăţii şi este prezentată în tab. 24.4. Tabelul 24.4
LISTA MEDICAMENTELOR
ce se află la evidenţă cantitativă în întreprinderile farmaceutice şi
instituţiile medico-sanitare
I. Medicamente cu conţinut de substanţe stupefiante (Tabelul 2 Lista nr.1) şi psi-
hotrope (Tabelul nr.2, Lista nr.1 şi Lista nr.2 şi Tabelul nr.3, Lista nr.2) - substan-
ţele medicamentoase şi toate formele farmaceutice
II. Medicamentele psihotrope:
Bixtonim (picături) Ketamină (soluţie injectabilă)
Clonidină (Clofelină) (pulbere; pică-
turi oftalmice; soluţie injectabilă)
Oxibutirat de sodiu (soluţie injectabilă)
Diazepam (soluţie injectabilă) Solutan (picături)
Droperidol (soluţie injectabilă) Tiopental de sodiu (soluţie injectabilă)
Efedrină (pulbere, comprimate şi solu-
ţie injectabilă)
Tramadol (toate formele farmaceutice)
Ergotamină (soluţie injectabilă) Trihexifenidil (Ciclodol) (comprimate)
Ergometrină (soluţie injectabilă)
III. Medicamentele toxice:
Atropină sulfat (pulbere) Azotat de argint (pulbere)
Tetracaină (Dicaină) (pulbere)
IV. Alcoolul etilic. în concentraţii mai mari de 70% sau în ambalaje cu un volum mai
mare de 100 ml, indiferent de concentraţie;
V. Medicamentele cu conţinut de substanţe puternic active:
Tropicamidă (picături oftalmice) Difenhidramină (pulbere, comprimate)
605
Înregistrările cantitative a operaţiilor de circulaţie a medicamentele supuse
evidenţei cantitative se efectuează în “Registrul de evidenţă cantitativă a toxicelor,
stupefiantelor, altor medicamente şi a alcoolului etilic”, forma căruia este stabilită
de Ministerul Sănătăţii (tab. 24.5).
Tabelul 24.5
REGISTRUL DE EVIDENŢĂ CANTITATIVĂ
a toxicelor, stupefiantelor, altor medicamente şi alcoolului etilic
Alcool etilic 960, litru
(denumirea medicamentului, unitatea de măsură)
Luna
So
ld ini
ţial
Intrări
Felurile de ieşiri
Ieşiri Canti
tatea
lunară
pentru
fiecare
fel
To-
tal
lu-
nar
ie-
şiri
Sto-
cul
înregis
trat
Sto-
cul
fac-tic
Semnă-
tura
persoanei
gestionare
Furni-zor,
Nr. docum.
data
Cantita-
tea
Total
lunar:
intrări şi
stoc
1
2
3
…
31
Ia-nuari
e 5,35
Basa
Farm,
1585
15.01.02
7,0 12,35
Receptura individuală
. . 0,41 . . 3,50
10,2 2,15 2,10 IMS, filialelor şi secţiilor
farmaciei . . 0,5 . . 6,7
...
Receptura
individuală
IMS, filialelor
şi secţiilor
farmaciei
Dece
mb
rie
Receptura
individuală
IMS, filialelor
şi secţiilor
farmaciei
Acest Registru, înainte de a începe înregistrările, trebuie să fie numerotat,
şnuruit, parafat şi semnat de conducătorul întreprinderii farmaceutice. Registrul se
completează pe parcursul unui an (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie). Pentru fie-
care denumire de medicament, remediu, specialitate, divizare se rezervă o filă separată.
Intrările se înregistrează pe baza facturilor sau a bonurilor de livrare care în-
soţesc medicamentele de la depozit la farmacie.
Ieşirile se înregistrează zilnic pe baza “Fişei zilnice de selecţie”, (tab. 24.6).
Tabelul 24.6
Fişa zilnică de selecţie pentru “ 3 “ ianuarie 2012
Nr Denumirea
medicamentului
U.
M. Ieşiri Total
1. Atropina
sulfat
g
Cantitatea 0,1 0,3 0,1 0,2 0,3 0,1
1,1 Documentul 633 640 645 652 654 670
2. Alcool
etilic 96%
ml
Cantitatea 50 20 100 250 60 30
410,0 Documentul 630 638 642 649 655 677
3. etc. Cantitatea
Documentul
În această fişă se înregistrează denumirea medicamentului şi cantitatea folosi-
tă pentru pregătirea fiecărei forme medicamentoase conform reţetelor sau bonuri-
lor primite.
Soldul final (la sfârşitul lunii) se determină după formula “balanţei de mărfuri”:
Sf = Si + In – Ie , (24.20)
unde: Sf – soldul final (la sfârşitul lunii);
606
Si – soldul iniţial (la începutul lunii);
In – intrări pe parcursul lunii;
Ie – ieşiri pe parcursul lunii.
Totalul pentru fiecare medicament din fişa zilnică se transferă în Registru
pentru ziua respectivă, în rubrica “Ieşiri”, “Receptura individuală”. Livrările IMS,
filialelor şi altor secţii ale farmaciei se înregistrează în bonuri de livrare sau de
transfer intern şi rezultatul totalizator se înregistrează în rubrica “IMS, filialelor şi
secţiilor farmaciei”.
Paralel, cu determinarea soldului final corespunzător datelor înscrise în Re-
gistru, se determină şi soldul final efectiv (real), adică se efectuează inventarierea
medicamentelor supuse evidenţei cantitative.
În cazul când se stabileşte o divergenţă între cantităţile “de facto” şi cea cal-
culată conform datelor înregistrate în Registru, se determină perisabilitatea natu-
rală conform normelor perisabilităţii naturale pentru toxice, stupefiante şi alcool
etilic în vigoare (tab. 24.7).
Tabelul 24.7
Normele perisabilităţii naturale pentru toxice, stupefiante şi alcool etilic
Nr.
d/o
Modul de preparare,
operaţiile tehnologice
Norma perisabilităţii naturale în %% faţă de
cantitatea consumată a medicamentelor
În farmacii
fără secţii sto-
curi separată
În farmacii cu responsabili-
tate materială separată
secţia produ-
cere
secţia sto-
curi
1. Toxice şi stupefiante:
1.1. Preparare individuală (conform
reţetelor şi bonurilor de comandă) 0,95 0,95 -
1.2. Cântărirea şi măsurarea volumu-
lui fără alte operaţii tehnologice 0,4 - 0,4
2. Alcool etilic
2.1. Preparare individuală (conform
reţetelor şi bonurilor de comandă) 1,9 1,9 -
2.2. Cântărirea şi măsurarea volumu-
lui fără alte operaţii tehnologice 0,65 - 0,65
Această verificare o efectuează farmacistul-diriginte. În caz de depistare a
unei devieri a soldului faptic (real) faţă de cel din Registru (care nu se încadrează
în limitele normelor perisabilităţii naturale) farmacistul-diriginte este dator să in-
formeze instanţele corespunzătoare în decurs de 3 zile. În caz de necesitate se
efectuează o cercetare de serviciu pentru stabilirea cauzelor devierilor şi a persoa-
nelor vinovate de lipsa care s-a comis. Aceste persoane pot fi trase la răspundere
în conformitate cu legislaţia în vigoare.