7/25/2019 Cap 6 Epoca Maselor

1/3

Constantinescu Felicia-Andra,Gr. 8, Serie 2, An II

Opera subterana a lui Sigmund FreudCapitolul I

Se spune ca exista doua tipuri de genii, cele universitare cum ar i !ur"#eim, $ax %eber

sau &roglie, care apartin exclusive lumii cunoasterii si genii universale precum $arx, !ar'in,

(instein sau Freud care apartin lumii in cel mai larg sens. !intre acestia in )urul ideilor si

doctrinei lui Freud s-a ormat o scoala de discipoli, un el de secta de adepti cu misiunea de a

propaga ideile $agistrului asigurandu-se mai intai ca nici un Freud nu ii va succede lui Freud, eiiind doar discipoli sau adepti. !esi acest cult dedicate omului exista anumite scrieri au un loc

aparte in cadrul operei, cele reeritoare in general la psi#ologia multimilor * +otem si tabu,

+si#ologia maselor si anali/a sinelui, +0iitorul unei ilu/ii, +$oise si monoteismul, dar si

eseul +(ul si sinele, dintre care cele dedicate psi#ologiei religiei repre/inta si asta/i un punct

spinos pentru o anumita categorie de psi#analisti reudieni. entru a nu recunoaste insa aceasta

unitate intre lucrari, 1+psi#ologia religioasa iind unita cu psi#ologia multimilor s-a spus ca

iind scrieri de batranete pot i ignorate, pe motiv ca la acea varsta nu mai putea ace stiinta in

adevaratul sens al cuvantului.

rin eseul +si#ologia maselor si anali/a eului Freud si-a acut debutul oicial indomeniul psi#ologiei sociale.Ca marca a socialului el vede masele organi/ate sau nu si

conducatorii lor, aducand in prim plan inconstientul. Asa cum scrie $art#e 3obert poporul se

ala pe picior de egalitate cu straundurile psi#icului. !in perspectiva scrierilor 4e &on doar

descrie, arde anali/ea/a pe cand Freud incearca sa explice, dar iecare dintre ei a contribuit la

intarirea conturului unei stiinte autonome si anume psi#ologia multimilor.

5u se poate spune ca nu exista legatura intre preocuparea lui Freud pentru psi#ologia

multimilor si cea de practician care vindeca nevro/ele, desi determinarea lui pentru aceasta tema

are mai multe motive, pe primul loc iind contextul si evenimentele petrecute in istorie,

ra/boaiele, caderea Germaniei si Austro-6ngariei, aptul ca Freud era evreu si na/istii antisemitisi un motiv de natura stiintiica si anume descoperirea #ipno/ei ca metoda de tratare a

nevro/elor. !ar Freud repudia/a #ipno/a substituindu-i notiunile pe care el insusi le-a descoperit

1care se aplica si in psi#ologia multimilor si anume sugestia. Asadar tot psi#anali/a este

undamentul si in psi#ologia multimilor. 6n alt motiv pentru optiunea catre aceasta tematica este

de ordin personal, desi a imbatranit, motiv pentru ca detractorii sa-i denigre/e scrierile sub

pretextul conservatorismului si aptului ca a suerit de cancer, unii adaugand c#iar slabirea

7/25/2019 Cap 6 Epoca Maselor

2/3

acultatilor sale intelectuale. In autobiograia sa Freud admite ca cei care ii vor citi operele vor

remarca dierente mari intre cele scrise la varste dierite, apt pe care el il )ustiica +Itele care se

incurcasera de-a lungul evolutiei mele au inceput acum sa se descalceasca. ot el admite si

aptul ca nu se simte in largul lui pe terenul psi#ologiei multimilor, loc unde spatiul vietii

mentale devine cel al vietii religioase, timpul nu mai este decupat ca la primele teorii in a/e de

la 7- ani, -92 ci este un timp c:clic si relativ.

De la psihologia clasica a maselor la psihologia revolutionara

a maselor

Asa cum spune si un istoric american *Alaturi de 5iet/sc#e, Freud a proclamat ca stiinta

dominant a viitorului nu istoria, ci psi#ologia. Istoria devine psi#ologie a maselor. re/entand

toate marile teme ale psi#ologiei multimilor, u/iunea indivi/ilor in mase, puterea conducatorilor,

originea credintei si a religiei si conservarea lor in inconstientul popoarelor, enigma supunerii

oamenilor si arta de a-i guverna, opera lui Freud poate i considerata un tratat complet.

si#ologia maselor are ca unctie explicarea enomenelor politice, istorice, culturale, atat

pre/ente cat si trecute, desi mult timp aceasta a ost de natura exclusive politica avand ca scop

conservarea ordinii sociale.Si Freud ramane adeptul acestei teorii, in ciuda criticilor sale la

adresa represiunii, admitand ca a ost si este un liberal de moda vec#e. (l nu incearca sa

tre/easca in popor vec#ile ilu/ii, ci incearca sa-i aca pe oameni sa-si dea seama, sa

constienti/e/e prin propriile orte propriul inern in care traiesc. In acest scop, in eseul +0iitorul

unei ilu/ii, intr-o maniera cat se poate de ateista, demasca alsitatea religiilor si a metodelor

propuse de ele pentru eliberare, descoperind c#iar analogii intre religii si nevro/a obsesionala.

ot Freud demasca, cel putin partial, in eseul +si#ologia maselor si anali/a eului

realitatea legaturii dintre conducator si multime, spunand ca adevaratii seducatori nu sunt

Casanova si nici !on ;uan, ci aceia care reusesc sa ridice multimi intregi pentru ca apoi sa le

intoarca in olosul lor, precum $ao, Stalin si 5apoleon. Acestia ie vii ie morti suscita pasiuni si

emotii. In cele din urma psi#ologia multimilor devine o critica nemiloasa adusa la adresa

societatii in permanenta preocupata de revolutii. rima generatie de psi#ologi ai multimilor 4e

&on si arde pun accentul pe elementul conservator al maselor, pe re/istenta lor la revolutii, pe

cand noua generatie, mai apropiata de Freud vede o piedica in calea revolutiilor, dar toti sunt de

acord ca motivul se inscrie in sera psi#ologica. entru a anali/a acest obstacol Federn, discipol

al lui Freud, si Fromm de/volta o psi#ologie revolutionara a maselor, o psi#ologie de stanga. In

lucrarea +Contributie la psi#ologia revolutiei* societatea ara tata, aul Federn sustine ca o

structura autoritara si patriar#ala, perpetuata prin modelul amiliei, mentine in unctiune

societatea burg#e/a si scade dramatic sansele unei revolutii reusite. Atat scrierile lui Freud cat si

7/25/2019 Cap 6 Epoca Maselor

3/3

cele ale discipolilor sau atesta aptul ca psi#anali/a nu este nici pe departe doar un domeniu

clinic, ci unul cu variate interese inclusive pentru enomenele de multime.

Bibliografie:

Serge $os"ovici- (poca maselor, capitolul