Cap 2 - Breviare de Calcule - 2-1calcule Hidraulice
-
Upload
luciana-ciolpan -
Category
Documents
-
view
564 -
download
4
Transcript of Cap 2 - Breviare de Calcule - 2-1calcule Hidraulice
CAPITOLUL II
BREVIAR DE CALCULE
CUPRINS
2.1 Calcule hidrologice şi hidraulice
2.1.1 Condiţii de dimensionare
2.1.2. Calculul normei de irigaţie pentru dimensionarea sistemului
2.1.2.1. Calculul deficitului de umiditate
2.1.2.2. Calculul anului cu asigurarea de 20%
2.1.2.3. Calculul normei de irigaţie şi a normei de udare
2.1.2.4. Calculul hidromodulului de udare
2.1.3 Organizarea aplicării udărilor prin scurgere la suprafaţă
2.1.3.1 Alegerea elementelor tehnice ale udării
2.1.3.2 Stabilirea poziţiei de start
2.1.3.3 Organizarea muncii
2.1.3.4 Echipamentul mobil de udare
2.1.3.5 Determinarea elementelor udării prin brazde
2.1.3.6 Determinarea cotei liniei piezometrice necesară la vanele de
alimentare a seturilor de udare („gurile de apă”)
2.1.3.7 Determinarea debitelor pe tronsoane la conducta secundară
2.1.4 Dimensionarea conductelor prin calcul analitic
2.2.1 Dimensionarea planşeului clădirii staţiei de pompare
2.2.1.1. Determinarea încărcărilor
2.2.1.2. Determinarea momentelor şi calculul necesarului de armătură
2.1.1 Condiţii de dimensionare
Pentru a putea realiza dimensionarea hidraulică a reţelei de conducte îngropate sunt
necesare atât calcule hidrologice, cât şi calculul elementelor regimului de irigaţie.
Factorii naturali determină posibilitatea amenajării prin scurgere la suprafaţă prin:
- condiţiile pedologice şi hidrologice ale zonei trebuie să corespundă în totalitate
introducerii udării prin scurgere la suprafaţă;
- condiţiile orografice ale zonei sub aspectul pantei generale şi orografiei terenului,care să
se preteze pentru udarea prin scurgere la suprafaţă.
Condiţiile tehnice pentru amenajarea acestui tip de plot sunt următoarele:
- caracteristicile dimensionale şi tehnice ale ploturilor sunt identice cu cele ale
amenajărilor clasice pentru scurgere la suprafaţă;
- debitele de dimensionare sunt cele corespunzătoare pentru udarea prin scurgere la
suprafaţă;
- staţia de pompare se dimensionează la presiuni şi debite corespunzător tipului de
amenajare.
Dimensionarea hidraulica a reţelei se efectuează pentru udarea prin scurgere la
suprafaţă.
2.1.2. Calculul normei de irigaţie pentru dimensionarea sistemului
Pentru realizarea acestor calcule, pentru zona luată în studiu se are în vedere faptul că
regimul de irigaţie s-a calculat pentru un asolament cu următoarea componenţă:
Tabel nr. 2.1 privind ponderea fiecărei culturi în suprafaţa amenajată
Cultura PorumbGrâu de
toamnăSoia Fl. Soarelui Lucernă I
Suprafaţa
ocupată [ %]50 21 5 10 14
La calculul necesarului de apa al culturilor irigate este folosită metoda bilanţului apei în
sol din perioada de vegetaţie care evidenţiază relaţia ce se stabileşte între cantităţile de apă
pătrunse în sol (înregistrate în categoria venituri) şi cantităţile de apă ce se consumă din sol
(înregistrate în categoria cheltuielilor).În procesul de exploatare se corelează necesarul de apă cu
condiţiile climatice caracteristice fiecărui an, având în vedere că amenajarea de irigaţii e
proiectată să satisfacă irigaţia din luna de vârf.
Necesarul de apă la sursă se stabileşte adăugând pierderile de apă din sistem.
Calculele de bilanţ ale apei în sol şi ale normelor de irigaţii trebuie efectuate pe şiruri de
ani consecutivi, nefiind admisă utilizarea de şiruri întrerupte. Pentru o perioadă de 15 ani
consecutivi, pentru fiecare an în parte, se folosesc date privind: precipitaţiile lunare şi anuale
respectiv evapotranspiraţia lunară şi anuală.
Precipitaţiile, mai precis aportul de apa din precipitaţiile dintr-o anumita lună, se
consideră egal cu totalul precipitaţiilor căzute în luna respectiva (inclusiv cele sub 5 mm).
În calculul aportului precipitaţiilor nu se ţine cont de pierderile de apă prin scurgere la
suprafaţa solului iar infiltraţia în adâncime se ia în considerare numai în cazul când solul e
aprovizionat la capacitatea de apă în câmp pe adâncimea de calcul, admiţându-se ca pierderi
numai cantităţile de apa ce depăşesc capacitatea de apă în câmp.
Evapotranspiraţia reprezintă consumul total de apă prin transpiraţia plantelor şi prin
evaporaţia de la suprafaţa solului.
2.1.2.1. Calculul deficitului de umiditate
Calculul deficitului de umiditate, respectiv al excesului de umiditate, se realizează pe
fiecare an, pentru fiecare cultură în parte, datele de intrare fiind constituite de către precipitaţiile
lunare şi evapotranspiraţiile lunare pentru fiecare cultură.
Aceste evapotranspiraţii se obţin prin înmulţirea evapotranspiraţiilor lunare pe fiecare an
şi a coeficientului de corecţie în funcţie de latitudine (latitudinea de 45°) cu coeficienţi de
corecţie lunari, specifici pentru fiecare cultură în parte.
Cu aceste date se întocmesc tabele pentru fiecare an, în care este redat calculul deficitelor
(exceselor) de umiditate pentru fiecare cultură în parte.
Tabel nr. 2.2 privind calculul elementelor bilanţului apei
ANUL 1992
ELEMENTE DE
BILANŢ
VALORI PE LUNA TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 139 8 130 488 714 1086 1368 1285 485 501 109 0
P 259 426 63 302 912 1047 273 302 69 78 43 87
PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 125.1 6.8 78 395.28 535.5 923.1 1819.44 1619.1 320.1 350.7 92.65 0
+ 133.9 419.2 - - 376.5 123.9 - - - - - 87
- - - 15 93.28 - - 1546.44 1317.1 251.1 272.7 49.65 - 3545.27
GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 139 8 416 917.44 1320.9 1140.3 0 0 0 501 109 0
+ 120 418 - - - - 273 302 69 - - 87
- - - 353 615.44 408.9 93.3 - - - 423 66 - 1959.64
SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 125.1 6.8 78 488 542.64 923.1 1682.64 1452.05 412.25 350.7 92.65 0
+ 133.9 419.2 - - 369.36 123.9 - - - - - 87
- - - 15 186 - - 1409.64 1150.05 343.25 272.7 49.65 - 3426.29
FLOAREA
SOARELUI
kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
kp Ep 125.1 6.8 78 551.44 592.62 1466.1 1969.92 989.45 315.25 350.7 92.65 0
+ 133.9 419.2 - - 319.38 - - - - - - 87
- - - 15 249.44 - 419.1 1696.92 687.45 246.25 272.7 49.65 - 3636.51
LUCERNĂ
I
kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
kp Ep 139 8 130 780.8 792.54 1096.86 1463.76 1477.75 470.45 501 109 0
+ 120 418 - - 119.46 - - - - - - 87
- - - 67 478.8 - 49.86 1190.76 1175.75 401.45 423 66 - 3852.62
ANUL 1993
ELEMENTE DE
BILANŢ
VALORI PE LUNĂ TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 16 20 73 416 989 1116 1352 1153 749 406 278 101
P 45 30 295 380 788 1281 733 633 313 4 447 321
PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 14.4 17 43.8 336.96 741.75 948.6 1798.16 1452.78 494.34 284.2 236.3 90.9
+ 30.6 13 251.2 43.04 46.25 332.4 - - - - 210.7 230.1
- - - - - - - 1065.16 819.78 181.34 280.2 - - 2346.48
GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 16 20 233.6 782.08 1829.65 1171.8 0 0 0 406 278 101
+ 29 10 61.4 - - 109.2 733 633 313 - 169 220
- - - - 402.08 1041.65 - - - - 402 - - 1845.73
SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 14.4 17 43.8 416 751.64 948.6 1662.96 1302.89 636.65 284.2 236.3 90.9
+ 30.6 13 251.2 - 36.36 332.4 - - - - 210.7 230.1
- - - - 36 - - 929.96 669.89 323.65 280.2 - - 2239.7
FLOAREA
SOARELUI
kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
kp Ep 14.4 17 43.8 470.08 820.87 1506.6 1946.88 887.81 486.85 284.2 236.3 90.9
+ 30.6 13 251.2 - - - - - - - 210.7 230.1
- - - - 90.08 32.87 225.6 1213.88 254.81 173.85 280.2 - - 2271.29
LUCERNĂ
I
kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
kp Ep 16 20 73 665.6 1097.79 1127.16 1446.64 1325.95 726.53 406 278 101
+ 29 10 222 - - 153.84 - - - - 169 220
- - - - 285.6 309.79 - 713.64 692.95 413.53 402 - - 2817.51
ANUL 1994
ELEMENTE DE
BILANŢ
VALORI PE LUNĂ TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 30 89 402 859 1279 1534 1292 943 440 213 165
P 203 132 450 212 712 812 547 210 275 26 315 442
PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 25.5 53.4 325.62 644.25 1087.15 2040.22 1627.92 622.38 308 181.05 148.5
+ 203 106.5 396.6 - 67.75 - - - - - 133.95 293.5
- - - - 113.62 - 275.15 1493.22 1417.92 347.38 282 - - 3929.29
GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 0 30 284.8 755.76 1589.15 1342.95 0 0 0 440 213 165
+ 203 102 165.2 - - - 547 210 275 - 102 277
- - - - 543.76 877.15 530.95 - - - 414 - - 2365.86
SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 25.5 53.4 402 652.84 1087.15 1886.82 1459.96 801.55 308 181.05 148.5
+ 203 106.5 396.6 - 59.16 - - - - - 133.95 293.5
- - - - 190 - 275.15 1339.82 1249.96 526.55 282 - - 3863.48
FLOAREA
SOARELUI
kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 25.5 53.4 454.26 712.97 1726.65 2208.96 994.84 612.95 308 181.05 148.5
+ 203 106.5 396.6 - - - - - - - 133.95 293.5
- - - - 242.26 0.97 914.65 1661.96 784.84 337.95 282 - - 4224.63
LUCERNĂ
I
kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
kp Ep 0 30 89 643.2 953.49 1291.79 1641.38 1485.8 914.71 440 213 165
+ 203 102 361 - - - - - - - 102 277
- - - - 431.2 241.49 479.79 1094.38 1275.8 639.71 414 - - 4576.37
ANUL 1995
ELEMENTE DE
BILANŢ
VALORI PE LUNĂ TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 0 106 397 751 1024 2564 1490 631 262 125 0
P 368 226 240 356 446 546 411 426 316 273 208 289
PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0.00 0.00 63.60 321.25 563.24 870.10 3409.60 1876.95 416.59 183.24 105.92 0.00
+ 368.00 226.00 176.40 34.75 - - - - - 89.76 102.08 289.00
- - - - - 117.24 324.10 2998.60 1450.95 100.59 - - - 4991.48
GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 0.00 0.00 339.19 745.62 1389.33 1074.84 0.00 0.00 0.00 261.78 124.61 0.00
+ 368.00 226.00 - - - - 411.00 426.00 316.00 11.22 83.39 289.00
- - - 99.19 389.62 943.33 528.84 - - - - - - 1960.98
SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0.00 0.00 63.60 396.61 570.75 870.10 3153.24 1683.29 536.52 183.24 105.92 0.00
+ 368.00 226.00 176.40 - - - - - - 89.76 102.08 289.00
- - - - 40.61 124.75 324.10 2742.24 1257.29 220.52 - - - 4709.51
FLOAREA
SOARELUI
kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0.00 0.00 63.60 448.17 623.32 1381.93 3691.60 1147.02 410.28 183.24 105.92 0.00
+ 368.00 226.00 176.40 - - - - - - 89.76 102.08 289.00
- - - - 92.17 177.32 835.93 3280.60 721.02 94.28 - - - 5201.32
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 0.00 0.00 106.00 634.57 833.60 1033.89 2743.06 1713.09 612.26 261.78 124.61 0.00
+ 368.00 226.00 134.00 - - - - - - 11.22 83.39 289.00
- - - - 278.57 387.60 487.89 2332.06 1287.09 296.26 - - - 5069.47
ANUL 1996
ELEMENTE DE
BILANŢ
VALORI PE LUNĂ TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 0 110 399 761 1024 2564 1490 631 262 125 0
P 368 226 240 356 446 546 411 426 316 273 208 289
PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0.00 0.00 66.00 323.19 570.75 870.10 3409.60 1876.95 416.59 183.24 105.92 0.00
+ 368.00 226.00 174.00 32.81 - - - - - 89.76 102.08 289.00
- - - - - 124.75 324.10 2998.60 1450.95 100.59 - - - 4998.99
GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 0.00 0.00 352.00 750.12 1407.85 1074.84 0.00 0.00 0.00 261.78 124.61 0.00
+ 368.00 226.00 - - - - 411.00 426.00 316.00 11.22 83.39 289.00
- - - 112.00 394.12 961.85 528.84 - - - - - - 1996.81
SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0.00 0.00 66.00 399.00 578.36 870.10 3153.24 1683.29 536.52 183.24 105.92 0.00
+ 368.00 226.00 174.00 - - - - - - 89.76 102.08 289.00
- - - - 43.00 132.36 324.10 2742.24 1257.29 220.52 - - - 4719.51
FLOAREA
SOARELUI
kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0.00 0.00 66.00 450.87 631.63 1381.93 3691.60 1147.02 410.28 183.24 105.92 0.00
+ 368.00 226.00 174.00 - - - - - - 89.76 102.08 289.00
- - - - 94.87 185.63 835.93 3280.60 721.02 94.28 - - - 5212.33
LUCERNĂ
I
kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
kp Ep 0.00 0.00 110.00 638.40 844.71 1033.89 2743.06 1713.09 612.26 261.78 124.61 0.00
+ 368.00 226.00 130.00 - - - - - - 11.22 83.39 289.00
- - - - 282.40 398.71 487.89 2332.06 1287.09 296.26 - - - 5084.41
ANUL 1997
ELEMENTE DE BILANŢVALORI PE LUNĂ
TOTALI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 0 51 253 770 1302 1571 1401 844 430 60 0
P 358 251 233 213 984 392 14 214 38 194 18 180
PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 0 30.6 204.93 577.5 1106.7 2089.43 1765.26 557.04 301 51 0
+ 358 251 202.4 8.07 406.5 - - - - - - 180
- - - - - - 714.7 2075.43 1551.26 519.04 107 33 - 5000.43
GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 0 0 163.2 475.64 1424.5 1367.1 0 0 0 430 60 0
+ 358 251 69.8 - - - 14 214 38 - - 180
- - - - 262.64 440.5 975.1 - - - 236 42 - 1956.24
SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 0 30.6 253 585.2 1106.7 1932.33 1583.13 717.4 301 51 0
+ 358 251 202.4 - 398.8 - - - - - - 180
- - - - 40 - 714.7 1918.33 1369.13 679.4 107 33 - 4861.56
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 0 0 30.6 285.89 639.1 1757.7 2262.24 1078.77 548.6 301 51 0
+ 358 251 202.4 - 344.9 - - - - - - 180
- - - - 72.89 - 1365.7 2248.24 864.77 510.6 107 33 - 5202.2
LUCERNĂ
I
kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
kp Ep 0 0 51 404.8 854.7 1315.02 1680.97 1611.15 818.68 430 60 0
+ 358 251 182 - 129.3 - - - - - - 180
- - - - 191.8 - 923.02 1666.97 1397.15 780.68 236 42 - 5237.62
ANUL 1998
ELEMENTE DE BILANŢVALORI PE LUNĂ
TOTALI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 0 73 289 718 1397 1487 1336 968 454 169 69
P 213 1367 85 489 607 679 807 50 181 243 647 190
PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 0 43.8 234.09 538.5 1187.45 1977.71 1683.36 638.88 317.8 143.65 62.1
+ 213 1367 41.2 254.91 68.5 - - - - - 503.35 127.9
- - - - - - 508.45 1170.71 1633.36 457.88 74.8 - - 3845.2
GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 0 0 233.6 543.32 1328.3 1466.85 0 0 0 454 169 69
+ 213 1367 - - - - 807 50 181 - 478 121
- - - 148.6 54.32 721.3 787.85 - - - 211 - - 1923.07
SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 0 43.8 289 545.68 1187.45 1829.01 1509.68 822.8 317.8 143.65 62.1
+ 213 1367 41.2 200 61.32 - - - - - 503.35 127.9
- - - - - - 508.45 1022.01 1459.68 641.8 74.8 - - 3706.74
FLOAREA
SOARELUI
kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 0 43.8 326.57 595.94 1885.95 2141.28 1028.72 629.2 317.8 143.65 62.1
+ 213 1367 41.2 162.43 11.06 - - - - - 503.35 127.9
- - - - - - 1206.95 1334.28 978.72 448.2 74.8 - - 4042.95
LUCERNĂ
I
kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
kp Ep 0 0 73 462.4 796.98 1410.97 1591.09 1536.4 938.96 454 169 69
+ 213 1367 12 26.6 - - - - - - 478 121
- - - - - 189.98 731.97 784.09 1486.4 757.96 211 - - 4161.4
ANUL 1999
ELEMENTE DE BILANŢVALORI PE LUNĂ
TOTALI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 4 48 106 278 812 1116 1344 1153 857 567 125 69
P 332 233 241 980 375 748 1772 256 142 282 165 283
PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 3.6 40.8 63.6 225.18 609 948.6 1787.52 1452.78 565.62 396.9 106.25 62.1
+ 328.4 192.2 177.4 754.82 - - - - - - 58.75 220.9
- - - - - 234 200.6 15.52 1196.78 423.62 114.9 - - 2185.42
GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 4 48 339.2 522.64 1502.2 1171.8 0 0 0 567 125 69
+ 328 185 - 457.36 - - 1772 256 142 - 40 214
- - - 98.2 - 1127.2 423.8 - - - 285 - - 1934.2
SOIA kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 3.6 40.8 63.6 278 617.12 948.6 1653.12 1302.89 728.45 396.9 106.25 62.1
+ 328.4 192.2 177.4 702 - - 118.88 - - - 58.75 220.9
- - - - - 242.12 200.6 - 1046.89 586.45 114.9 - - 2190.96
FLOAREA
SOARELUI
kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
kp Ep 3.6 40.8 63.6 314.14 673.96 1506.6 1935.36 887.81 557.05 396.9 106.25 62.1
+ 328.4 192.2 177.4 665.86 - - - - - - 58.75 220.9
- - - - - 298.96 758.6 163.36 631.81 415.05 114.9 - - 2382.68
LUCERNĂ
I
kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
kp Ep 4 48 106 444.8 901.32 1127.16 1438.08 1325.95 831.29 567 125 69
+ 328 185 135 535.2 - - 333.92 - - - 40 214
- - - - - 526.32 379.16 - 1069.95 689.29 285 - - 2949.72
ANUL 2000
ELEMENTE DE BILANŢVALORI PE LUNĂ
TOTALI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 9 0 3 506 850 1186 1368 1329 761 368 37 17
P 243 480 307 534 923 509 206 97 44 378 256 169
PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 8.1 0 1.8 409.86 637.5 1008.1 1819.44 1674.54 502.26 257.6 31.45 15.3
+ 234.9 480 305.2 124.14 285.5 - - - - 120.4 224.55 153.7
- - - - - - 499.1 1613.44 1577.54 458.26 - - - 4148.34
GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 9 0 9.6 951.28 1572.5 1245.3 0 0 0 368 37 17
+ 234 480 297.4 - - - 206 97 44 10 219 152
- - - - 417.28 649.5 736.3 - - - - - - 1803.08
SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 8.1 0 1.8 506 646 1008.1 1682.64 1501.77 646.85 257.6 31.45 15.3
+ 234.9 480 305.2 28 277 - - - - 120.4 224.55 153.7
- - - - - - 499.1 1476.64 1404.77 602.85 - - - 3983.36
FLOAREA
SOARELUI
kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
kp Ep 8.1 0 1.8 571.78 705.5 1601.1 1969.92 1023.33 494.65 257.6 31.45 15.3
+ 234.9 480 305.2 - 217.5 - - - - 120.4 224.55 153.7
- - - - 37.78 - 1092.1 1763.92 926.33 450.65 - - - 4270.78
LUCERNĂ
I
kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
kp Ep 9 0 3 809.6 943.5 1197.86 1463.76 1528.35 738.17 368 37 17
+ 234 480 304 - - - - - - 10 219 152
- - - - 275.6 20.5 688.86 1257.76 1431.35 694.17 - - - 4368.24
ANUL 2001
ELEMENTE DE BILANŢVALORI PE LUNĂ
TOTALI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 127 154 389 690 1147 1267 1081 667 304 103 0
P 174 100 22 472 1568 691 1044 674 495 295 525 87
PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 107.95 92.4 315.09 517.5 974.95 1685.11 1362.06 440.22 212.8 87.55 0
+ 174 - - 156.91 1050.5 - - - 54.78 82.2 437.45 87
- - 7.95 70.4 - - 283.95 641.11 688.06 - - - - 1691.47
GRÂU kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 0 127 492.8 731.32 1276.5 1204.35 0 0 0 304 103 0
+ 174 - - - 291.5 - 1044 674 495 - 422 87
- - 27 470.8 259.32 - 513.35 - - - 9 - - 1279.47
SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 107.95 92.4 389 524.4 974.95 1558.41 1221.53 566.95 212.8 87.55 0
+ 174 - - 83 1043.6 - - - - 82.2 437.45 87
- - 7.95 70.4 - - 283.95 514.41 547.53 71.95 - - - 1496.19
FLOAREA
SOARELUI
kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 107.95 92.4 439.57 572.7 1548.45 1824.48 832.37 433.55 212.8 87.55 0
+ 174 - - 32.43 995.3 - - - 61.45 82.2 437.45 87
- - 7.95 70.4 - - 857.45 780.48 158.37 - - - - 1874.65
LUCERNĂ
I
kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
kp Ep 0 127 154 622.4 765.9 1158.47 1355.69 1243.15 646.99 304 103 0
+ 174 - - - 802.1 - - - - - 422 87
- - 27 132 150.4 - 467.47 311.69 569.15 151.99 9 - - 1818.7
ANUL 2002
ELEMENTE DE BILANŢVALORI PE LUNĂ
TOTALI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 168 84 361 782 1170 1376 1314 767 426 188 110
P 300 162 508 866 175 723 1608 90 24 400 224 3
PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 142.8 50.4 292.41 586.5 994.5 1830.08 1655.64 506.22 298.2 159.8 99
+ 300 19.2 457.6 573.59 - - - - - 101.8 64.2 -
- - - - - 411.5 271.5 222.08 1565.64 482.22 - - 96 3048.94
GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 0 168 268.8 678.68 1446.7 1228.5 0 0 0 426 188 110
+ 300 - 239.2 187.32 - - 1608 90 24 - 36 -
- - 6 - - 1271.7 505.5 - - - 26 - 107 1916.2
SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 142.8 50.4 361 594.32 994.5 1692.48 1484.82 651.95 298.2 159.8 99
+ 300 19.2 457.6 505 - - - - - 101.8 64.2 -
- - - - - 419.32 271.5 84.48 1394.82 627.95 - - 96 2894.07
FLOAREA
SOARELUI
kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 142.8 50.4 407.93 649.06 1579.5 1981.44 1011.78 498.55 298.2 159.8 99
+ 300 19.2 457.6 458.07 - - - - - 101.8 64.2 -
- - - - - 474.06 856.5 373.44 921.78 474.55 - - 96 3196.33
LUCERNĂ
I
kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
kp Ep 0 168 84 577.6 868.02 1181.7 1472.32 1511.1 743.99 426 188 110
+ 300 - 424 288.4 - - 135.68 - - - 36 -
- - 6 - - 693.02 458.7 - 1421.1 719.99 26 - 107 3431.81
ANUL 2003
ELEMENTE DE BILANŢVALORI PE LUNĂ
TOTALI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 11 0 112 258 654 1116 1550 1270 679 331 125 77
P 433 2 356 52 554 683 496 91 429 19 544 406
PORUMB kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 9.9 0 67.2 208.98 490.5 948.6 2061.5 1600.2 448.14 231.7 106.25 69.3
+ 423.1 2 288.8 - 63.5 - - - - - 437.75 336.7
- - - - 156.98 - 265.6 1565.5 1509.2 19.14 212.7 - - 3729.12
GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 11 0 358.4 485.04 1209.9 1171.8 0 0 0 331 125 77
+ 422 2 - - - - 496 91 429 - 419 329
- - - 2.4 433.04 655.9 488.8 - - - 312 - - 1892.14
SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 9.9 0 67.2 258 497.04 948.6 1906.5 1435.1 577.15 231.7 106.25 69.3
+ 423.1 2 288.8 - 56.96 - - - - - 437.75 336.7
- - - - 206 - 265.6 1410.5 1344.1 148.15 212.7 - - 3587.05
FLOAREA
SOARELUI
kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
kp Ep 9.9 0 67.2 291.54 542.82 1506.6 2232 977.9 441.35 231.7 106.25 69.3
+ 423.1 2 288.8 - 11.18 - - - - - 437.75 336.7
- - - - 239.54 - 823.6 1736 886.9 12.35 212.7 - - 3911.09
LUCERNĂ
I
kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
kp Ep 11 0 112 412.8 725.94 1127.16 1658.5 1460.5 658.63 331 125 77
+ 422 2 244 - - - - - - - 419 329
- - - - 360.8 171.94 444.16 1162.5 1369.5 229.63 312 - - 4050.53
ANUL 2004
ELEMENTE DE BILANŢVALORI PE LUNĂ
TOTALI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 24 25 87 389 451 1217 1328 1248 719 662 338 199
P 397 53 65 217 172 1303 930 262 90 262 307 749
PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 21.6 21.25 52.2 315.09 338.25 1034.45 1766.24 1572.48 474.54 463.4 287.3 179.1
+ 375.4 31.75 12.8 - - 268.55 - - - - 19.7 569.9
- - - - 98.09 166.25 - 836.24 1310.48 384.54 201.4 - - 2997
GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 24 25 278.4 731.32 834.35 1277.85 0 0 0 662 338 199
+ 373 28 - - - 25.15 930 262 90 - - 550
- - - 213.4 514.32 662.35 - - - - 400 31 - 1821.07
SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 21.6 21.25 52.2 389 342.76 1034.45 1633.44 1410.24 611.15 463.4 287.3 179.1
+ 375.4 31.75 12.8 - - 268.55 - - - - 19.7 569.9
- - - - 172 170.76 - 703.44 1148.24 521.15 201.4 - - 2916.99
FLOAREA
SOARELUI
kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
kp Ep 21.6 21.25 52.2 439.57 374.33 1642.95 1912.32 960.96 467.35 463.4 287.3 179.1
+ 375.4 31.75 12.8 - - - - - - - 19.7 569.9
- - - - 222.57 202.33 339.95 982.32 698.96 377.35 201.4 - - 3024.88
LUCERNĂ
I
kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
kp Ep 24 25 87 622.4 500.61 1229.17 1420.96 1435.2 697.43 662 338 199
+ 373 28 - - - 73.83 - - - - - 550
- - - 22 405.4 328.61 - 490.96 1173.2 607.43 400 31 - 3458.6
ANUL 2005
ELEMENTE DE BILANŢ VALORI PE LUNĂ TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 22 122 458 729 1263 1352 1248 803 421 243 0
P 320 198 323 359 826 772 491 476 41 169 320 257
PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 18.7 73.2 370.98 546.75 1073.55 1798.16 1572.48 529.98 294.7 206.55 0
+ 320 179.3 249.8 - 279.25 - - - - - 113.45 257
- - - - 11.98 - 301.55 1307.16 1096.48 488.98 125.7 - - 3331.85
GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 0 22 390.4 861.04 1348.65 1326.15 0 0 0 421 243 0
+ 320 176 - - - - 491 476 41 - 77 257
- - - 67.4 502.04 522.65 554.15 - - - 252 - - 1898.24
SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 18.7 73.2 458 554.04 1073.55 1662.96 1410.24 682.55 294.7 206.55 0
+ 320 179.3 249.8 - 271.96 - - - - - 113.45 257
- - - - 99 - 301.55 1171.96 934.24 641.55 125.7 - - 3274
FLOAREA
SOARELUI
kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 18.7 73.2 517.54 605.07 1705.05 1946.88 960.96 521.95 294.7 206.55 0
+ 320 179.3 249.8 - 220.93 - - - - - 113.45 257
- - - - 158.54 - 933.05 1455.88 484.96 480.95 125.7 - - 3639.08
LUCERNĂ
I
kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
kp Ep 0 22 122 732.8 809.19 1275.63 1446.64 1435.2 778.91 421 243 0
+ 320 176 201 - 16.81 - - - - - 77 257
- - - - 373.8 - 503.63 955.64 959.2 737.91 252 - - 3782.18
ANUL 2006
ELEMENTE DE BILANŢVALORI PE LUNĂ
TOTALI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 0 106 450 988 811 1439 1416 809 178 314 0
P 250 432 367 580 874 132 115 85 156 195 721 412
PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 0 63.6 364.5 741 689.35 1913.87 1784.16 533.94 124.6 266.9 0
+ 250 432 303.4 215.5 133 - - - - 70.4 454.1 412
- - - - - - 557.35 1798.87 1699.16 377.94 - - - 4433.32
GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
kp Ep 0 0 339.2 846 1827.8 851.55 0 0 0 178 314 0
+ 250 432 27.8 - - - 115 85 156 17 407 412
- - - - 266 953.8 719.55 - - - - - - 1939.35
SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 0 63.6 450 750.88 689.35 1769.97 1600.08 687.65 124.6 266.9 0
+ 250 432 303.4 130 123.12 - - - - 70.4 454.1 412
- - - - - - 557.35 1654.97 1515.08 531.65 - - - 4259.05
FLOAREA
SOARELUI
kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
kp Ep 0 0 63.6 508.5 820.04 1094.85 2072.16 1090.32 525.85 124.6 266.9 0
+ 250 432 303.4 71.5 53.96 - - - - 70.4 454.1 412
- - - - - - 962.85 1957.16 1005.32 369.85 - - - 4295.18
LUCERNĂ
I
kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
kp Ep 0 0 106 720 1096.68 819.11 1539.73 1628.4 784.73 178 314 0
+ 250 432 261 - - - - - - 17 407 412
- - - - 140 222.68 687.11 1424.73 1543.4 628.73 - - - 4646.65
2.1.2.2. Calculul anului cu asigurarea de 20%
Acest calcul se realizează pentru fiecare cultură în parte, extrăgând din tabelele
calculate anterior suma deficitului de umiditate şi aranjând în ordine descrescătoare
valorile corespunzătoare anilor din sirul de calcul pentru determinarea anului
corespunzător asigurării de 20% .
Tabel nr. 2.3 privind calculul deficitului de umiditate cu asigurarea de 20%
- Porumb -
Nr. crt.
Anul Σ deficit P%
1 1997 5000.43 4.552 1996 4998.99 11.043 1995 4991.48 17.534 2006 4433.32 24.035 2000 4148.34 30.526 1994 3929.29 37.017 1998 3845.20 43.518 2003 3729.12 50.009 1992 3545.27 56.49
10 2005 3331.85 62.9911 2002 3048.94 69.4812 2004 2997.00 75.9713 1993 2346.48 82.4714 1999 2185.42 88.9615 2001 1691.47 95.45
- Soia -
Nr. crt.
Anul Σ deficit P%
1 1997 4861.56 4.552 1996 4719.51 11.043 1995 4709.51 17.534 2000 3983.36 24.035 1994 3863.48 30.526 2006 3729.12 37.017 1998 3706.74 43.518 2003 3587.05 50.009 1992 3426.29 56.49
10 2005 3274.00 62.9911 2004 2916.99 69.4812 2002 2894.07 75.9713 1993 2239.70 82.4714 1999 2190.96 88.9615 2001 1691.47 95.45
- Grâu -
Nr. crt.
Anul Σ deficit P%
1 1994 2365.86 4.552 1996 1996.81 11.043 1995 1960.98 17.534 1992 1959.64 24.035 1997 1956.24 30.526 2006 1939.35 37.017 1999 1934.20 43.518 1998 1923.07 50.009 2002 1916.20 56.4910 2005 1898.24 62.9911 2003 1892.14 69.4812 1993 1845.73 75.9713 2004 1821.07 82.4714 2000 1803.08 88.9615 2001 1279.47 95.45
- Floarea Soarelui -
Nr. crt.
Anul Σ deficit P%
1 1996 5212.33 4.552 1997 5202.20 11.043 1995 5201.32 17.534 2006 4295.18 24.035 2000 4270.78 30.526 1994 4224.63 37.017 1998 4042.95 43.518 2003 3911.09 50.009 2005 3639.08 56.4910 1992 3636.51 62.9911 2002 3196.33 69.4812 2004 3024.88 75.9713 1999 2382.68 82.4714 1993 2271.29 88.9615 2001 1874.65 95.45
- Lucerna I -
Nr. crt.
Anul Σ deficit P%
1 1997 5237.62 4.552 1996 4998.99 11.043 1995 5069.47 17.534 2006 4646.65 24.035 1994 4576.37 30.526 2000 4368.24 37.017 1998 4161.40 43.518 2003 4050.53 50.009 1992 3852.62 56.4910 2005 3782.18 62.9911 2004 3458.60 69.4812 2002 3431.81 75.9713 1999 2949.72 82.4714 1993 2817.51 88.9615 2001 1818.70 95.45
Pentru toate culturile anul cu asigurarea de 20% se găseşte în tabelul următor:
Tabel nr. 2.4 Centralizator privind deficitul de umiditate cu asigurarea de 20%
Nr. crt. Anul Cultura Asigurarea
1 1995 Porumb 20%
2 1995 Grâu 20%
3 1995 Soia 20%
4 1995 Floarea Soarelui 20%
5 1995 Lucerna I 20%
2.1.2.3. Calculul normei de irigaţie şi a normei de udare
Schema udărilor se stabileşte în funcţie de rezerva minimă sau maximă pe baza
precipitaţiilor, evapotranspiraţiei şi deficitului (excesului), corespunzătoare anului cu
asigurarea de 20% pentru fiecare cultură în parte.
Pentru stabilirea schemei udărilor administrate fiecărei culturi din planul de cultura
se utilizează următoarele relaţii:
unde:
Cc [m3/ha] = capacitatea pentru apă în câmp a solului
Co [m3/ha] = coeficient de ofilire a solului
Ri [m3/ha] = rezerva iniţială de apă , existentă la începutul lunii de calcul
Rf [m3/ha] = rezerva finală de apă , existentă la sfârşitul lunii de calcul
H [m] = adâncimea de 1.5 m pentru solurile profunde pe care se exercită rezerva
maximă de apă în sol
Da [t/m3 ] = densitatea aparentă
P [m3/ha] = valoarea precipitaţiilor
ETRM = evapotranspiraţia reală maximă
Pmin [m3/ha] = valoarea minima admisibilă a umidităţii solului în perioada de
vegetaţie (plafon minim) pe adâncimea h, care se calculează gravimetric cu relaţia:
Pmin= Co + ½ (Cc-Co) ( termenii au fost explicitaţi anterior )
h [m] = adâncimea stratului activ de sol în care se dezvoltă masa principală a
rădăcinilor
Norma de udare în perioada de vegetaţie (m) este cantitatea de apă aplicată unei
culturi pe un hectar la o udare, pentru a ridica valoarea proviziei momentane, Pmom , (în
condiţii de exploatare) sau de la valoarea plafonului minim, Pmin, (în condiţii de proiectare)
până la valoarea capacităţii pentru apă în câmp, pe adâncimea de strat activ h.
- în condiţii de proiectare
- în condiţii de exploatare
unde:
Da [t/m3 ] = densitatea aparentă
Cc [m3/ha] = capacitatea pentru apă în câmp a solului
Pmin [m3/ha] = valoarea minima admisibilă a umidităţii solului în perioada de
vegetaţie (plafon minim) pe adâncimea h
Pmom [m3/ha] = provizia momentană de apă din sol
h [m] = adâncimea stratului activ de sol în care se dezvoltă masa principală a
rădăcinilor
Norma de irigaţie din perioada de vegetaţie [Σm] reprezintă cantitatea necesară
irigării unei suprafeţe de un hectar, ocupată de o cultură, pe întreaga perioadă de vegetaţie,
pentru acoperirea deficitului de umiditate. Altfel spus norma de irigare reprezintă suma
normelor de udare din această perioadă.
Valorile Cc% şi Co% , respectiv Da se determină în funcţie de tipul de sol
şi sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel nr. 2.5 privind calculul indicilor fizici şi hidrofizici pe adâncime
Adâncime
[ cm ]
Grosime strat
[ m ]
Da
[ t/mc ]
Co
[ % ]
Cc
[ % ]
0 - 50 0.50 1.27 12.40 22.90
0 - 75 0.75 1.28 12.20 22.60
0 - 100 1.00 1.28 12.00 22.40
0 - 125 1.25 1.29 11.95 22.30
0 - 150 1.50 1.29 11.90 22.20
Se mai are în vedere că se pot întâlni următoarele situaţii:
- stratul de sol capabil să înmagazineze apa (H) este profund; în această situaţie se ia
în considerare adâncimea de 1,5 m în perioada rece ( 1 octombrie - 1 aprilie) şi
adâncimea stratului activ (h) ( la care se găseşte masa principală a rădăcinilor) în
perioada de vegetaţie această adâncime depinzând de planta cultivată , stadiul ei de
vegetaţie şi de zona naturală , valorile orientative respective fiind date tabelar
(vezi „Îmbunătăţiri funciare” de Lucica Roşu pagina 157, tabel 7.1).
Tabel nr. 2.6 privind adâncimea (h) de dezvoltare a masei principale a
rădăcinilor pe culturi şi zone climatice (m):
CulturileZona secetoasa ( Dobrogea şi
Bărăganul de Nord)Restul zonei
Fasole, grâu, legume ,porumb cultura dublă după grâu între (15 şi 31 iulie)
0,75 0,50
Lucerna an I , floarea soarelui, sfecla, cartofi, porumb, soia , viţă de vie, porumb cultura a II a după grâu luna august
1,00 0,75
Lucerna an II, III, pomi 1,25 1,00
La stabilirea regimului optim de umiditate necesar în sol se admit următoarele
ipoteze:
- în lunile din afara perioadei de vegetaţie nu se prescrie o limită minimă a rezervei de apă
din sol (această rezervă ar putea, teoretic, să scadă pană la valoarea corespunzătoare
coeficientului de ofilire); în această perioadă, calculele se efectuează pe adâncimea
maximă H în care se înmagazinează apa care poate fi folosită de către plante;
- în perioada de vegetaţie , rezerva de apă din sol poate varia intre rezerva maximă şi o
rezervă minimă ,calculul efectuându-se pe adâncimea h în care se dezvoltă masa
principală a rădăcinilor plantelor;
- în afara perioadei de vegetaţie sau la începutul ei ,poate apare necesitatea unor udări de
aprovizionare, care în condiţiile ţării noastre se aplică fie în lunile septembrie – octombrie,
sub forma udărilor pentru asigurarea răsăritului la culturile de toamnă , în cazul toamnelor
secetoase, fie în lunile martie-aprilie pentru culturile de primăvară , atunci când apare un
deficit de apa în stratul superior al solului.
Dacă din calculul bilanţului apei în sol reiese că rezerva iniţială de apă în luna
aprilie e plafonul minim şi luna aprilie e deficitară , se recomandă aplicarea udării de
aprovizionare în primăvară pentru asigurarea dezvoltării optime a plantelor în primele faze
de vegetaţie.
Aceste udări se calculează pentru adâncimea de 0,3 – 0,4 m , considerând
umiditatea solului egală cu coeficientul de ofilire . Norma de aprovizionare nu se admite
mai mică decât 400 m3/ ha pentru udarea prin brazde.
În cadrul ipotezelor referitoare la stabilirea regimului la stabilirea regimului optim
de umiditate , rezervele de apa din sol oscilează intre următoarele limite:
a) R max(H) calculat astfel:
( 1 )
b) R min(H) calculat astfel:
( 2 )
c) R max(h) calculat astfel:
( 3 )
d) R min(h) calculat astfel:
( 4 )
În cazul nostru s-au utilizat pentru determinarea rezervelor minime şi maxime
pentru fiecare cultura în parte, relaţiile ( 1 ) şi ( 2 ) unde:
- R max(h) – reprezintă rezerva maximă de apă în sol, corespunzătoare Cc pentru apă
în stratul activ h [mc/ha]
- R min(h) – reprezintă rezerva de apa din sol, corespunzătoare plafonului minim în
stratul activ h [mc/ha]
- Restul termenilor au fost explicitaţi anterior.
Referitor la rezerva iniţială Ri şi rezerva finală, se are în vedere că necesarul de apa
al culturilor irigate se calculează pe o perioadă de o lună după formula:
în care:
Mi – reprezintă norma de irigaţie în luna de calcul [mc/ha]
Af – reprezintă aportul de apă din pânza freatică în luna de calcul [mc/ha]
Restul termenilor au fost explicitaţi anterior.
Dacă rezerva finală lunară este mai mare decât R min(h) reiese că nu este necesară
suplimentarea aportului natural pentru irigaţie.
Dacă rezerva finală lunară este mai mică decât R min(h) reiese că este necesară
suplimentarea aportului natural pentru irigaţie pentru eliminarea deficitului de apă.
Dacă rezerva finală lunară este mai mare decât R max(h) în luna următoare se va lua
R max(h) în calcul ca valoare pentru rezerva iniţială.
PORUMB
Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 2201,60 ]
Nr. Crt
Ecuaţie bilanţ
LUNA
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
1 P 273 208 289 368 226 240 356 446 546 411 426 3162 ETRM 262 125 0 0 0 106 397 751 1024 2564 1490 6313 Rmax 4296 28674 Rmin 2303 22025 Ri 3299 3310 3394 3683 4296 4296 2867 2827 2522 2744 2691 23286 Rf 3310 3394 3683 4051 4522 4430 2827 2522 2744 2691 2328 27137 m 700
8Nr.
udări0 0 1 3 1 1
GRÂU
Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 1670,40 ]
Nr. Crt
Ecuaţie bilanţ
LUNA
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
1 P 273 208 289 368 226 240 356 446 546 411 426 3162 ETRM 374 147 0 0 0 565 921 1852 1265 0 0 03 Rmax 4296 21704 Rmin 2303 16705 Ri 2034 1933 1995 2284 2652 2878 2170 2105 1699 1980 2170 21706 Rf 1933 1995 2284 2652 2878 2552 2105 1699 1980 2391 2596 24867 m 500
8Nr.
udări1 2 2 0 0 0
SOIA
Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 2201,60 ]
Nr. Crt
Ecuaţie bilanţ
LUNA
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
1 P 273 208 289 368 226 240 356 446 546 411 426 3162 ETRM 262 125 0 0 0 106 490 761 1024 2371 1336 6973 Rmax 4296 28674 Rmin 2303 22025 Ri 3299 3310 3394 3683 4296 4296 2867 2734 2419 2641 2781 25716 Rf 3310 3394 3683 4051 4522 4430 2734 2419 2641 2781 2571 21907 m 700
8Nr.
udări 0 0 1 3 1 0
FLOAREA SOARELUI
Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 2201,60 ]
Nr. Crt
Ecuaţie bilanţ
LUNA
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
1 P 273 208 289 368 226 240 356 446 546 411 426 3162 ETRM 262 125 0 0 0 106 553 831 1626 2776 910 5333 Rmax 4296 28674 Rmin 2303 22025 Ri 3299 3310 3394 3683 4296 4296 2867 2670 2285 2605 2340 25566 Rf 3310 3394 3683 4051 4522 4430 2670 2285 2605 2340 2556 23397 m 700
8Nr.
udări 0 0 2 3 1 0
LUCERNĂ
Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 2201,60 ]
Nr. Crt
Ecuaţie bilanţ
LUNA
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
1 P 273 208 289 368 226 240 356 446 546 411 426 3162 ETRM 374 147 0 0 0 177 783 1111 1216 2062 1360 7953 Rmax 4296 28674 Rmin 2303 22025 Ri 3299 3198 3260 3549 4296 4296 2867 2440 2474 2504 2253 27196 Rf 3198 3260 3549 3917 4522 4359 2440 2474 2504 2253 2719 22407 m 700
8Nr.
udări 0 1 1 2 2 0
Tabel nr. 2.7 privind calculul normei ponderate (de udare şi de irigaţie )pentru dimensionarea sistemului
Nr.
crt.Cultura α ( % )
Norma de udare lunară m ( mc/ha )Schema udărilor
Norma de
irigare Σm
( mc/ha )IV V VI VII VIII IX
1 Porumb 500 0 700 2100 700 700
0.1.3.1.1.0.4200
0 0 350 1050 350 350 2100
2 Grâu 21500 1000 1000 0 0 0
1.2.2.0.0.0.2500
105 210 210 0 0 0 525
4 Soia 50 0 700 2100 700 0
0.0.1.3.1.0.3500
0 0 35 105 35 0 175
5 Floarea Soarelui 100 0 1400 2100 700 0
0.0.2.3.1.0.4200
0 0 140 210 70 0 420
6 Lucerna I 140 700 700 1400 1400 0
0.1.1.2.2.0.4200
0 98 98 196 196 0 588
8 TOTAL 100500 1700 4500 7700 3500 700
2818600
105 308 833 1561 651 350 3808
2.1.2.4. Calculul hidromodulului de udare
Debitele de dimensionare din sistemul de irigaţie se stabilesc pe baza unui
parametru sintetic, numit debit specific sau hidromodul de udare, care permite trecerea de
la volumul de apă (reprezentând necesarul de apă al culturilor pe durata udărilor) la debit
de calcul pentru dimensionarea elementelor componente ale sistemului de irigaţie.
Hidromodulul de udare (qu) reprezintă debitul necesar irigării unei culturi de pe un
hectar într-o anumită perioadă de timp şi se calculează cu relaţia:
qu = = [l/s·ha],
în care: m [m3/ha] = norma netă de udare
t [ore] = durata udării pe zi
T [zile] = durata udării într-o lună [zile];
Hidromodulul de udare ponderat (qu pond) se calculează pentru toate culturile ce se
irigă din amenajarea respectivă (asolament) cu relaţia:
qu pond = x qu [l/s·ha]
în care: [%] = ponderea unei culturi (suprafaţa ocupată de o cultură din întreaga
suprafaţă a amenajării)
qu pond brut = [l/s·ha]
în care: η = randamentul sistemului ;
η = ηr x ηc = 82 % unde:
ηr = 0,95 - tipul de amenajare cu conducte îngropate
ηc = 0,86 - pentru udarea prin brazde
Tabel nr. 2.8 privind calculul hidromodulului de udare net
Tabel nr. 2.9 privind calculul hidromodulului de udare mediu ponderat
Nrcrt
Cultura
LUNA ; qu , qu pond [l/s x ha] ; 20 hIV V VI VII VIII IX
ququ
pond.qu
qu pond.
ququ
pond.qu
qu pond.
ququ
pond.qu
qu pond.
1 Porumb 0.00 0.00 0.00 0.00 0.32 0.16 0.94 0.47 0.31 0.16 0.32 0.162 Grâu 0.23 0.05 0.45 0.09 0.46 0.10 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.003 Soia 0.00 0.00 0.00 0.00 0.32 0.02 0.94 0.05 0.31 0.02 0.00 0.00
4Floarea Soarelui
0.00 0.00 0.00 0.00 0.65 0.06 0.94 0.09 0.31 0.03 0.00 0.00
5Lucernă
I0.00 0.00 0.31 0.04 0.32 0.05 0.63 0.09 0.63 0.09 0.00 0.00
Tabel nr. 2.10 privind calculul hidromodulului de udare ponderat brut
Nr.crt.
CulturaLUNA ; Σm [mc/ha] ; qu[l/s x ha] ; 20 h
IV V VI VII VIII IXm qu m qu m qu m qu m qu m qu
1 Porumb 0 0.00 0 0.00 700 0.32 2100 0.94 700 0.31 700 0.322 Grâu 500 0.23 1000 0.45 1000 0.46 0 0.00 0 0.00 0 0.003 Soia 0 0.00 0 0.00 700 0.32 2100 0.94 700 0.31 0 0.00
4Floarea Soarelui
0 0.00 0 0.00 1400 0.65 2100 0.94 700 0.31 0 0.00
5Lucernă
I0 0.00 700 0.31 700 0.32 1400 0.63 1400 0.63 0 0.00
Nrcrt
Cultura
LUNA ; qu pond , qu pond b [l/s x ha] ; 20 hIV V VI VII VIII IX
qu pond.
qu p.b.qu
pond.qu p.b.
qu pond.
qu p.b.qu
pond.qu p.b.
qu pond.
qu p.b.qu
pond.qu p.b.
1 Porumb 0.00 0.00 0.00 0.00 0.16 0.20 0.47 0.58 0.16 0.19 0.16 0.20
2 Grâu 0.05 0.06 0.09 0.11 0.10 0.12 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3 Soia 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02 0.02 0.05 0.06 0.02 0.02 0.00 0.00
4Floarea Soarelui
0.00 0.00 0.00 0.00 0.06 0.08 0.09 0.12 0.03 0.04 0.00 0.00
5Lucernă
I0.00 0.00 0.04 0.05 0.05 0.06 0.09 0.12 0.09 0.11 0.00 0.00
6 TOTAL 0.05 0.06 0.14 0.17 0.39 0.47 0.70 0.88 0.29 0.36 0.16 0.20
Tabel nr. 2.11 centralizator privind calculul hidromodulului ponderat pentru dimensionarea sistemului
Nr. crt
SpecificaţieLUNA
IV V VI VII VIII IX1 Norma netă - mnet(20h) [m3/ha] 105 308 833 1561 651 3502 Hidromodul - q u-20 h [l/s·ha] 0.23 0.76 2.08 3.45 1.57 0.32
3 Hidromodul - q u pond-20 h [l/s·ha] 0.05 0.14 0.39 0.70 0.29 0.16
4 Hidromodul - q u pond brut-20 h [l/s·ha] 0.06 0.17 0.47 0.88 0.36 0.20
2.1.3 Organizarea aplicării udărilor prin scurgere la suprafaţă
Irigarea prin brazde prezintă o serie de mari avantaje legate în primul rând de
consumuri energetice , materiale,carburanţi şi forţa de munca sensibil diminuate . Metoda
presupune însă cu necesitate o perfectă organizare a aplicării udărilor ( alegerea indicilor
calitativi , a elementelor tehnice ale udărilor , a organizării muncii) o continuă adaptare la
condiţiile fiecărui an , ale fiecărei suprafeţe în parte .În caz contrar , pierderile de apa prin
percolare sau scurgere pe la capătul aval al brazdelor devin foarte mari , conducând atât la
micşorarea randamentului udării dar mai ales la evoluţia nefavorabilă a însuşirilor
solului
( sărăturare, exces de umiditate, etc.) , eroziune de suprafaţă şi pierderi mari de recoltă .
Elementele tehnice ale udării stabilite prin proiectul de execuţie au un caracter cu totul
orientativ , condiţiile de teren ( permeabilitate, viteza de infiltraţie , însuşiri pedologice,
pante ) schimbându-se de la o sola la alta , în cadrul aceluiaşi sector hidrotehnic.
2.1.3.1 Alegerea elementelor tehnice ale udării
Se face în mod obligatoriu în fiecare campanie de irigaţii şi pentru fiecare solă în
parte prin determinări experimentale .
Elementele tehnice ale udării prin brazde sunt:
a) Secţiunea brazdelor de udare poate fi triunghiulară , trapezoidală sau
parabolică, cu adâncimea de 10-25 cm , lăţimea de fund 10-20 cm şi lăţimea la suprafaţă
40-60 cm . Forma şi dimensiunile secţiunii transversale a brazdelor se aleg în funcţie de
textura, permeabilitatea, viteza de infiltraţie, panta şi debitul maxim folosit . Secţiunea
brazdelor se va alege astfel încât trecerea apei în sol să se facă cât mai uşor şi mai uniform.
Distanţa între brazde este influenţată de însuşirile solului şi forma secţiunii
transversale , dar şi de necesităţile agrotehnice ale plantei cultivate . De aceea, de regulă ,
se adoptă ca distanţă între brazde distanţa între rândurile de brazde , cu menţiunea ca se
pot deschide brazde din două în două intervale ( atunci când distanţa dintre rânduri este
prea mică ) sau se deschid mai multe brazde intre două rânduri de plante ( pomi ,viţă de vie
, etc.).
b) Debitul de alimentare a brazdelor este unul din elementele cele mai importante
ale udării. Depinde şi influenţează totodată lungimea şi distanta intre brazde,
uniformitatea udării ,durata ei şi productivitatea udărilor, eroziunea solului.
Valoarea maximă a debitului de alimentare care ar conduce la micşorarea duratei
de udare şi mărirea productivităţii - este limitată de debitul maxim neeroziv al solului
respectiv ( condiţionat de panta şi permeabilitatea terenului).
Valoarea minimă a debitului micşorează eroziunea de suprafaţă dar conduce la
durate mai mari de udare , lungimi ale brazdelor mici , neuniformităţi , pierderi prin
percolare , randament scăzut.
Obţinerea avantajelor oferite de folosirea atât a debitului maxim cât şi a celui
minim se poate face prin:
- utilizarea a două debite de alimentare : a unui debit iniţial mare ( pentru ca apa să
ajungă la capătul aval al brazdei şi a unui debit de regim mic ( pentru a micşora eroziunea
şi pierderea apei prin capătul aval);
- captarea apei care se scurge pe la capătul aval al brazdei şi folosirea ei pentru
alimentarea brazdelor din aval ( când condiţiile de teren permit) sau repomparea ei în
reţeaua de alimentare .
Mărimea debitului de alimentare ( iniţial şi de regim) se stabileşte experimental pe
fiecare sola , astfel:
în care : I % [%] - panta longitudinală a brazdei ,
- se calculează debitul de regim , cu relaţiile:
- pentru soluri cu textură uşoară
- pentru soluri cu textură medie
- pentru soluri cu textură grea
- se alimentează un grup de 8-10 brazde cu Qmax n calculat , urmărindu-se dacă apare
eroziunea ;
- în momentul în care apa a ajuns pe ultima treime din lungimea brazdei , se reduce
debitul la valoarea celui de regim , Q r ;
- se efectuează măsurători cu privire la viteza de avans a apei , la cantitatea de apă
infiltrată şi distribuţia umidităţii de-a lungul brazdei ;
- în funcţie de rezultatele observaţiilor şi măsurătorilor se corectează valoarea debitului de
alimentare ( iniţial şi de regim).
Se menţionează şi faptul că debitul de alimentare a brazdelor trebuie micşorat de la
prima la următoarele udări , cunoscută fiind variaţia vitezei de infiltraţie şi a
permeabilităţii cu umiditatea solului.
d) Lungimea brazdelor este de asemenea în interdependenţă cu celelalte elemente
tehnice ale udării şi influenţează sensibil atât productivitatea muncii udătorilor cât şi
randamentul udării şi deci mărimea a producţiilor obţinute . Lungimi mici ale brazdelor
conduc la uniformităţi de udare foarte bune dar micşorează în mare măsură
productivitatea udărilor . Lungimile mari măresc productivitatea dar pe lângă
neuniformităţi pronunţate ale udării conduc şi la pierderi mari de apă prin percolare.
Lungimea optimă a brazdelor se alege în funcţie de panta lor , de viteza de infiltraţie apei
în sol , debitul de alimentare, rugozitatea secţiunii etc. Atunci când este posibil se
recomandă păstrarea lungimii brazdelor stabilită prin proiectul de execuţie şi adaptarea
celorlalte elemente tehnice prin determinări experimentale . Orientativ , lungimea brazdei
de udare se stabileşte cu relaţia:
Qr [l/s] - debitul de regim
d [m] - distanta intre brazde
vi [mm/h] - viteza de infiltraţie
e) Durata de udare se stabileşte atât în funcţie celelalte elemente tehnice cât şi
de norma de udare care trebuie administrată culturii respective . Relaţia de calcul care
asigură o precizie mai mică decât în cazul irigării prin aspersiune este:
când se foloseşte un singur debit de alimentare
când se folosesc două debite de alimentare
m [mc/ha] - norma de udare
l [m] - lungimea brazdelor
d [m] - distanta intre brazde
Qi , Qr [l/s] - debite de alimentare
t1 [min] - timpul de udare cu debitul iniţial
Timpul t1 se stabileşte experimental, în teren. Orientativ se pot folosi relaţiile:
t1 = T / 4 pentru soluri uşoare;
t1 = T / 5 pentru soluri mijlocii;
t1 = T / 6 pentru soluri grele;
Tr [zile] - timpul de revenire pentru aplicarea udărilor
Tr = T x n.p.
unde:
n.p. - numărul de poziţii al echipamentului într-un sector de udare
Concluzionând , se poate afirma că stabilirea elementelor tehnice ale udării prin
brazde se face mai dificil decât la udarea prin aspersiune ,datorită strânsei interdependente
existente intre ele. Datorită influentei hotărâtoare pe care ele le au asupra eficienţei de
udare, se impune cu necesitate stabilirea şi adaptarea lor în teren şi totodată, respectarea
lor cu stricteţe . Este relevantă de asemenea influenţa pantei terenului asupra elementelor
tehnice ale udării.
2.1.3.2 Stabilirea poziţiei de start
La udarea prin brazde , echipamentul mobil se grupează pe seturi de udare , prin
proiectul de execuţie .
Mutarea echipamentului se stabileşte în funcţie atât de elementele tehnice ale
udării ( determinate experimental) cat şi de echipamentul de udare existent în unitatea
agricola.
2.1.3.3 Organizarea muncii
Aceasta se realizează în trei perioade distincte :
- perioada pregătitoare – calculul orientativ al elementelor tehnice ale udării , stabilirea
direcţiei de semănat , schema de mutare a echipamentului , necesar de echipament şi forţa
de munca , etc.;
- perioada de udare – deschiderea brazdelor , transportul echipamentului în câmp şi
amplasarea în poziţia de start , corectarea şi adaptarea elementelor tehnice ale udării ,
aplicarea udărilor , întreţinerea echipamentului;
- perioada finala – pregătirea echipamentului pentru depozitare , transportul şi depozitarea
acestuia, urmărirea lucrărilor de mobilizare ale solului , urmărirea efectuării nivelării de
exploatare .
2.1.3.4 Echipamentul mobil de udare
Alimentarea cu apă a echipamentului în schema longitudinală se realizează prin
branşarea la gurile de apă de pe conducta distribuitoare de sector ( c.d.s.) . În continuarea
hidrantului se foloseşte echipament EUBA 150 T care este format din conducta de
transport CT şi conducta de udare CU . Elementele componente ale echipamentului de
udare EUBA 150 , din conductă de ø150mm, rigide sunt prezentate în desen. Conducta de
udare este prevăzută cu orificii dispuse pe generatoare, la distanţe egale cu distanţa între
brazde : 0.80 m . Vaneta pentru reglarea debitului orificiului de udare se acţionează
manual , închizând mai mult sau mai puţin orificiul, după care în faţa orificiului se ataşează
mânecuţa cu colierul de sârmă pe conductă.
Tronsonul de conductă de udare cu ø 150 mm , are lungimea totala de 6490 mm ,
din care 110 mm este lungimea mufei pe care sunt 8 orificii distanţate la 0.8 m . Tronsonul
de transport serveşte la cuplarea conductei de udare cu branşamentul la vana gurii de apa ,
preluând eventualele dezaxări . Buşonul de capăt este dotat cu cap.
Echipamentul EUBA 150 T este echipat cu cărucioare de tractare longitudinală ,
prin remorcare cu tractorul pe culoar. Căruciorul este realizat cu două roţi din polietilenă
de înaltă densitate ,un ax , două semicoliere şi doi ocheţi necesari pentru cuplarea la
tronsonul învecinat . Ecartamentul căruciorului este de 560 mm , diametrul roţii este de
210 mm şi asigură o lumină de 100 mm .
EUBA 150 T
2.1.3.5 Determinarea elementelor udării prin brazde
SET 1 SET 2
SET 3 SET 4
SET 5 SET 6
2.1.3.6 Determinarea cotei liniei piezometrice necesară la vanele de alimentare a
seturilor de udare („gurile de apă”)
Dimensionarea hidraulică a unui sistem de transport de oarecare importanţă (debit,
lungime sistem) trebuie făcută cu suficient de mare atenţie , deoarece o apreciere incorectă ,
în minus , a necesarului de energie pentru curgerea apei, conduce la nerealizarea
parametrilor curenţi (se asigură în final un debit mai mic decât cel cerut), iar o apreciere în
plus poate conduce la un consum nejustificat de energie sau / şi de material.
Această dimensionare se realizează în două etape:
1) Etapa de predimensionare în care se impune presiunea minimă de 0,5 mCA pe
fiecare poziţie a conductei de udare şi se transmit prin însumare, din aval spre
amonte pierderile de sarcină; la fiecare gură de apă se determină presiunea minimă
necesară.
2) Etapa de dimensionare în care , cunoscând cota apei la sursă (canal sau S.P.P.), în
capătul amonte, se calculează pierderile de sarcină pe cds (alegând din diagramă
diametrul conductei Φ şi pierderile unitare hu în funcţie de debitul Q de pe tronsonul
luat în calcul), ce se scad succesiv dinspre amonte spre aval, pentru determinarea
presiunii finale la fiecare gură de apă.
Se consideră : - A = punct din aval
- B = punct din amonte
Calculul se reia pe seturi.
SET 1
Lcu = 200 m ; Q = 29 l/s => se alege EUBA – 150 =>
Δhu = 1.9 m/100ml => Δht = Lcu* Δhu
Gura G1
poziţia 1
CLP A = CTA + 0.5 =45.8 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTA + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =49.6 m
CLP 1 = max (CLP A ; CLP B) =49.6 m
poziţia 2
CLP A = CTA + 0.5 = 41.55m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =46.7 m
CLP’2 = max (CLP A ; CLP B) = 46.7 m
CLP”2 = CLP 1 + Δhu * Lcu = 53.4 m
CLP 2 = max (CLP’2 ; CLP”2) =53.4 m
poziţia 3
CLP A = CTA + 0.5 =47.2 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =51 m
CLP’3 = max (CLP A ; CLP B) =51 m
CLP”3 = CLP 2 + Δhu * Lcu =57.2 m
CLP 3 = max (CLP’3 ; CLP”3) =57.2 m
CLP’G1 = max ( CLP 1 ; CLP 2 ; CLP 3) =57.2 m
Gura G2
poziţia 4
CLP A = CTA + 0.5 =44.3 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =48.1 m
CLP 4 = max (CLP A ; CLP B) =48.1 m
poziţia 5
CLP A = CTA + 0.5 =45.7 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =49.5 m
CLP’5 = max (CLP A ; CLP B) =49.5 m
CLP”5 = CLP 4 + Δhu * Lcu =51.9 m
CLP 5 = max (CLP’5 ; CLP”5) =51.9 m
poziţia 6
CLP A = CTA + 0.5 =46.7 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =50.5 m
CLP’6 = max (CLP A ; CLP B) =50.5 m
CLP”6 = CLP 5 + Δhu * Lcu =55.7 m
CLP 6 = max (CLP’6 ; CLP”6) =55.7 m
CLP’G2 = max ( CLP 4 ; CLP 5 ; CLP 6) =55.7 m
Gura G3
poziţia 7
CLP A = CTA + 0.5 =42.6 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =46.4 m
CLP 7 = max (CLP A ; CLP B) =46.4 m
poziţia 8
CLP A = CTA + 0.5 =43.7 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =47.5 m
CLP’8 = max (CLP A ; CLP B) =47.5 m
CLP”8 = CLP 7 + Δhu * Lcu =50.2 m
CLP 8 = max (CLP’8 ; CLP”8) =50.2 m
poziţia 9
CLP A = CTA + 0.5 =45 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =48.8 m
CLP’9 = max (CLP A ; CLP B) =48.8 m
CLP”9 = CLP 8 + Δhu * Lcu =54 m
CLP 9 = max (CLP’9 ; CLP”9) =54 m
CLP’G3 = max ( CLP 7 ; CLP 8 ; CLP 9) =54 m
SET 2
Lcu = 200 m ; Q = 27 l/s => se alege EUBA – 150 =>
Δhu = 1.7 m/100ml => Δht = Lcu* Δhu
Gura G4
poziţia 1
CLP A = CTA + 0.5 =40.2 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =43.6 m
CLP 1 = max (CLP A ; CLP B) =43.6 m
poziţia 2
CLP A = CTA + 0.5 =41.1 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =44.5 m
CLP’2 = max (CLP A ; CLP B) =44.5 m
CLP”2 = CLP 1 + Δhu * Lcu =47 m
CLP 2 = max (CLP’2 ; CLP”2) =47 m
poziţia 3
CLP A = CTA + 0.5 =42.7 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =46.1 m
CLP’3 = max (CLP A ; CLP B) =46.1 m
CLP”3 = CLP 2 + Δhu * Lcu =50.4 m
CLP 3 = max (CLP’3 ; CLP”3) =50.4 m
CLP’G4 = max ( CLP 1 ; CLP 2 ; CLP 3) =50.4 m
Gura G5
poziţia 4
CLP A = CTA + 0.5 =37.35 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =40.75 m
CLP 4 = max (CLP A ; CLP B) =40.75 m
poziţia 5
CLP A = CTA + 0.5 =37.9 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =41.3 m
CLP’5 = max (CLP A ; CLP B) =41.3 m
CLP”5 = CLP 4 + Δhu * Lcu =44.15 m
CLP 5 = max (CLP’5 ; CLP”5) =44.15 m
poziţia 6
CLP A = CTA + 0.5 =39.8 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =43.2 m
CLP’6 = max (CLP A ; CLP B) =43.2 m
CLP”6 = CLP 5 + Δhu * Lcu =47.55 m
CLP 6 = max (CLP’6 ; CLP”6) =47.55 m
CLP’G5 = max ( CLP 4 ; CLP 5 ; CLP 6) =47.55 m
Gura G6
poziţia 7
CLP A = CTA + 0.5 =33.55 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =37.9 m
CLP 7 = max (CLP A ; CLP B) =37.9 m
poziţia 8
CLP A = CTA + 0.5 =35.65 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =39.8 m
CLP’8 = max (CLP A ; CLP B) =39.8 m
CLP”8 = CLP 7 + Δhu * Lcu =41.3 m
CLP 8 = max (CLP’8 ; CLP”8) =41.3 m
CLP’G6 = max ( CLP 7 ; CLP 8) =41.3 m
CT G6 =39.3 m
CLP’G6 = 41.3 m
CLP G6 =41.3 m
CT G5 =42.2 m
CLP’ G5 =47.55 m
CLP’’ G5 = CLP G6 + L G6 – G5*Δh =42.3 m
CLP G5 = max (CT G5 ; CLP’ G5 ; CLP’’ G5) =47.55 m
CT G4 =44.5 m
CLP’ G4 =50.4 m
CLP’’ G4 = CLP G5 + L G5 – G4*Δh =48.55 m
CLP G4 = max (CT G4 ; CLP’ G4 ; CLP’’ G4) =50.4 m
CT G3 =46.2 m
CLP’ G3 =54 m
CLP’’ G3 = CLP G4 + L G4 – G3*Δh =51.4 m
CLP G3 = max (CT G3 ; CLP’ G3 ; CLP’’ G3) =54 m
CT G2 =46.7 m
CLP’ G2 =55.7 m
CLP’’ G2 = CLP G3 + L G3 – G2*Δh =56 m
CLP G2 = max (CT G2 ; CLP’ G2 ; CLP’’ G2) =56 m
CT G1 =46.8 m
CLP’ G1 =57.2 m
CLP’’ G1 = CLP G2 + L G2 – G1*Δh =58 m
CLP G1 = max (CT G1 ; CLP’ G1 ; CLP’’ G1) =58 m
Calculul s-a realizat pentru conducta cds1, pentru celelalte cds-uri calculul fiind
analog cu cel prezentat; rezultatele predimensionării sunt prezentate în graficele
următoare.
Pentru dimensionarea conductelor s-au folosit diagramele din anexă.
În final se va alcătui un tabel privind calculul elementelor pentru brazde cuprinzând
toate seturile.
ANEXĂ
Diagramă pentru dimensionarea hidraulică a conductelor de tip PREMO
după formula lui Manning
Diagramă pentru dimensionarea hidraulică a conductelor din PVC
după formula lui Manning
Diagramă pentru dimensionarea hidraulică a conductelor metalice
după formula lui Manning
Diagramă pentru determinarea pierderilor de sarcină
la echipamentul pentru udare prin brazde de tip EUBA 150 T
2.1.3.7 Determinarea debitelor pe tronsoane la conducta secundară
CS
TRONSONUL I
Qtr I = Qset 1 + Qset 2 = 29 +27 = 56 l/s
TRONSONUL II
Qtr II = Qtr I + Qset 3 + Qset 4 = 56 + 31 + 31 = 118 l/s
TRONSONUL III
Qtr III = Qtr II + Qset 5 + Qset 6 = 118 + 39 + 24 = 181 l/s
Tabel nr. 2.12 cuprinzând calculul elementelor pentru udarea prin brazde
Nr.crt.
Nr. set
Supr.des.[ha]
Sursade
apă
Elementele brazdeiT
[ore]
Lung.Cu[m]
Lung.C.T.[m]
Nr. poz.pe set
Tp[ore]
Tr[zile]Lung.
[m]Panta[%]
q.br.[l/s]
Nr.br.în
funcţ
1 1 32,5 cds1 200 0,4 1,58 37 3,30 200 200 9 22,70 8,50
2 2 30 cds1 200 0,4 1,58 34 3,30 200 200 8 24,60 8,20
3 3 35 cds2 200 0,7 0,90 69 5,80 200 200 9 21,10 7,90
4 4 35 cds2 200 0,6 1,05 59 4,90 200 200 9 21,10 7,90
5 5 43,5 cds3 200 0,4 1,58 49 3,3 200 200 12 16,90 5
6 6 26,5 cds3 200 0,8 0,79 60 6,6 200 200 7 27,80 13,90
2.1.4 Dimensionarea conductelor prin calcul analitic
Dimensionarea se face astfel încât, pe o lungime minimă executabilă de conductă ,să fie folosită integral toată diferenţa de cotă ΔH pentru învingerea rezistenţelor hidraulice. Pentru materialul ales nu trebuie depăşită limita maximă admisă pentru viteza de curgere a apei şi presiunea normată. Respectând aceste indicaţii , se obţine soluţia optimă .
Determinarea diametrului conductei se face cu ajutorul relaţiei Chezy:
sau
în care:A [m2] - secţiunea transversală vie a conductei (apa umple complet secţiunea conductei)R [m] - raza hidraulică
P [m] – perimetrul udatC – coeficientul lui Chezy , conform relaţiei Manning
n – coeficient de rugozitate
J – panta hidraulică disponibilă
Valorile utilizate , conform datelor din literatură , sunt: k = 83 pentru conductele
metalice şi din beton sclivisit; k = 90 pentru conductele AZBO,PVC, PE.
Dimensionarea se poate face prin calcul analitic , uneori mai laborios sau folosind
diagrame care reprezintă transcrierea grafică a relaţiilor.
În cazul în care nu se dispune de diagrame, se poate rezolva problema analitic
Când pentru panta piezometrică nu se găseşte un diametru adecvat , se poate recurge
la prevederea convenabilă a conductei formată din tronsoane cu diametre diferite , astfel
încât suma pierderilor de sarcină totală sa fie aproximativ egală cu diferenţa de cotă
disponibilă . Se vor alege diametre mai mici de conductă pentru zonele cu presiune mai
mare de pe traseu .
Pentru determinarea pierderii de sarcina pe tronsoane , în cazul în care nu se dispune
de diagrame , se aplică relaţia Darcy-Weisbach:
h [m] – pierderea de sarcină
λ – coeficient de rezistenţă
l [m] – lungimea tronsonului
D [m] – diametrul conductei , dat ca diametru nominal Dn
v [m/s] – viteza apei în conducta
g [m/s2] – acceleraţia gravitaţională
De obicei , se prevede ca aducţiunea să fie executată din tuburi prefabricate sau
preuzinate , cu secţiunea circulara.
Această formă a secţiunii oferă condiţii optime atât din punct de vedere hidraulic
(raza hidraulica este maximă , deci viteza va fi maximă pe conductă , conducând la un
diametru minim pentru un debit dat ), cât şi din punct de vedere al rezistentei mecanice
(forma circulară este forma optimă la presiunea aproximativ uniformă a apei din interior).
Când pentru debitul transportat nu este suficientă o conductă de diametrul cel
mare, care sa producă curent, soluţia optimă va rezulta din analiza următoarelor variante :
- mărirea vitezei pe o conductă (fără a depăşi valoarea maxima admisă );
- prevederea unei staţii de pompare , care sa mărească panta liniei energetice ;
- prevederea a doua sau mai multe conducte în paralel ( legate intre ele ,de regulă).
Elementul esenţial în dimensionarea şi verificarea corectă a sistemului este
aprecierea rugozităţii materialului elementului de transport ( canal , conductă). Rugozitatea
poate fi apreciată direct prin stabilirea valorii rugozităţii absolute k , în mm, sau prin
includerea acesteia în formulele care dau coeficienţii de rugozitate cel mai cunoscut fiind λ.
Cele mai cunoscute relaţii , care dau valorile lui k, λ , sau C:
- relaţia lui Darcy pentru curgere în zona laminară:
- relatia Chezy:
Re – numărul lui Reynolds
C – coeficientul Chezy R [m] – raza hidraulică D [m] – diametrul conductei.
Dimensionarea hidraulică a unui sistem de transport de oarecare importanţă (debit,
lungime sistem) trebuie făcută cu suficient de mare atenţie , deoarece o apreciere incorectă ,
în minus , a necesarului de energie pentru curgerea apei, conduce la nerealizarea
parametrilor curenţi (se asigură în final un debit mai mic decât cel cerut), iar o apreciere în
plus poate conduce la un consum nejustificat de energie sau / şi de material.
La un calcul foarte corect ar trebui ţinut seama şi de variaţia temperaturii apei
transportate ( apă mai rece - vâscozitate mai mare, deci consum mai mare de energie ).
Se prezintă un exemplu de calcul pentru tronsonul 1 din conducta secundara CS.
Având Q = 181 l/s şi cunoscând diferenţa de cotă pe tronsonul luat în calcul,
respectiv lungimea conductei pe acest tronson L = 75 m se determină diametrul conductei.
Operând înlocuirile tuturor termenilor explicitaţi în relaţia debitului se obţine în final relaţia:
De aici rezultă expresia relaţiei de calcul a diametrului conductei:
Datele introduse în relaţia de calcul a diametrului conductei sunt:
Q = 0,181 m3/sec
k = 83
Diametrul conductei rezultă:
D = 0,438 mDn = 450 mm
Viteza apei în conductă se determină cu relaţia:
Ridicând la pătrat şi înlocuind expresiile:
; ,
se obţine formula de calcul a vitezei apei în conductă :
Pierderea de sarcină în conductă se determină cu relaţia Darcy-Weisbach, menţionată
anterior:
Înlocuind în expresia coeficientului de rezistenţă (după Chezy),
,
coeficientul Chezy, C,
; ,
rezultă:
cu valoarea
Pierderea de sarcină în conductă, pe acest tronson va avea valoarea:
Calculul pentru dimensionarea conductelor a fost efectuat cu ajutorul diagramei
prezentate anterior în anexă. Rezultatele calculelor sunt inserate în Tabelul nr.2.13 privind
dimensionarea hidraulică a reţelei de conducte.
Denumire
conductă
Nr.
tronson
Lungime
tronson
[m]
Debit
[l/s]
Material
DN
[mm]
v
[m/s]
Pierdere de sarcină Cotă teren CLP PD
unitară
Δhu[%]
totală
Δht[mCA]
amonte
[m]
aval
[m]
amonte
[m]
aval
[m]
amonte
[m]
aval
[m]
CS
tr.1 75 181 PREMO450 1,22 0,3 0,225 52,3 52 78 77,78 25,7 25,78
tr.2 600 118 PREMO275 1,95 1,7 10,2 52 48,8 77,78 67,58 25,78 18,78
tr.3 600 56 PREMO225 1,4 1,05 6,3 48,8 46,8 67,58 61,28 18,78 14,48
cds1tr.1 400 56 PVC250 1,5 0,65 1,3 46,8 46,2 61,28 58,68 11,48 12,48
tr.2 600 27 PVC160 1,6 1,35 2,7 46,2 39,3 58,68 50,58 12,48 11,28
cds2tr.1 400 62 PVC250 1,5 0,75 1,5 48,8 50,2 65,58 64,58 18,78 14,38
tr.2 600 31 PVC160 1,9 1,9 3,8 50,2 43,3 64,58 53,18 14,38 9,88
cds3
tr.1 600 63 PVC225 1,9 1,4 2,8 52 51,7 77,78 69,38 25,78 17,68
tr.2 30 24 OTEL200 0,78 0,4 0,12 51,7 51,7 69,38 69,26 17,68 17,56
tr.3 370 24 PVC160 1,45 1,1 4,07 51,7 48,3 69,26 65,19 17,56 16,89
Tabelul nr.2.13 privind dimensionarea hidraulică a reţelei de conducte