“S cunoatem, s prevenim, s protejm - pentru sigurana îngrijirii sntii mamei i nou-nscutului!”
Directia de Sanatate
Publica Hunedoara
Ziua Mondial a Siguranei Pacienilor a fost celebrat începând cu anul 2019 pentru:
a spori implicarea publicului dar i a asistenei medicale;
a îmbunti înelegerea global a siguranei pacienilor;
a promova aciuni globale care s sporeasc sigurana actului medical i s reduc daunele pentru pacieni.
Sigurana pacientului este definit ca fiind prevenirea erorilor de practic medical i a efectelor adeverse asociate îngrijirilor de sntate. Extrapolând, sigurana mamei i a bebeluului depind de capacitatea de a preveni i diminua orice risc asociat asistenei medicale, pentru o sarcin i o natere sntoas.
Campania din acest an capt o importan substanial inând cont de povara semnificativ a riscurilor pentru
care femeile i nou-nscuii ar putea fi expui îngrijirii nesigure, agravat de întreruperea serviciilor eseniale de sntate
cauzate de pandemia COVID-19, aceasta fiind desfurat sub auspiciile Organizaiei Mondiale a Sntii. Noile
descoperiri publicate în British Medical Journal (BMJ) ajut la elucidarea riscurilor COVID-19 pentru femeile
însrcinate i bebeluii lor. Studiul s-a bazat pe evoluia clinic a femeilor însrcinate monitorizate în spital pentru
COVID-19.
Femeile însrcinate diagnosticate cu COVID-19 sunt cel mai adesea asimptomatice. Acestea sunt îns
mai susceptibile de a face forme grave care s necesite îngrijire în terapie intensiv.
TEMA CAMPANIEI:
Îngrijiri de sntate preventive în siguran pentru mam i nou-nscut
SCOPUL:Informarea femeilor despre sigurana îngrijirilor mamei i nou-nscutului i promovarea de intervenii
preventive destinate reducerii riscurilor evitabile asociate sarcinii i îngrijirii nou-nscutului.
SLOGAN: S cunoatem, s prevenim, s protejm -pentru sigurana îngrijirii sntii mamei i nou-nscutului!
OBIECTIVE:
Creterea gradului de contientizare cu privire la problemele siguranei materne i a nou-nscuilor, în special în timpul
naterii.
Creterea nivelului de informare i contientizare a femeilor dar i a populaiei generale cu privire la problemele siguranei
îngrijirii mamei i a nou-nscutului.
Creterea nivelului de informare a femeilor despre intervenii preventive destinate reducerii riscurilor pentru sntate
evitabile asociate sarcinii i îngrijirii nou-nscutului.
Informarea femeilor din grupurile de populaie vulnerabil despre intervenii preventive destinate reducerii riscurilor pentru
sntate evitabile asociate sarcinii i îngrijirii nou-nscutului.
Sarcina i naterea sunt fenomene naturale i de dorit în viaa fiecrei femei, prin care îi realizeaz
menirea biologic i social. Sarcina este starea fiziologic a femeii, plin de schimbri fizice i psihice
importante, ce va culmina cu apariia unei noi viei.
Starea de sntate a mamei, felul în care decurge sarcina i naterea pot fi un indicator important pentru
sntatea viitorului nou-nscut.
Sntatea mamei i a nou-nscutului sunt importante i nu trebuie s fie condiionate de factorii socio-
economici sau de condiiile de via. Îmbuntirea calitii asistenei medicale poate reduce considerabil
numrul de decese la sugari.
În aceast direcie, Organizaia Mondial a Sntii a realizat un ghid cu recomandri privind îngrijirea
prenatal care surprind natura complex a problemelor legate de asistena medical prenatal i acord astfel
prioritate sntii i bunstrii mamei i nou-nscutului.
Natalitatea este un fenomen demografic,
complex, de importan biologic, social,
politic, cultural, sanitar, legislativ, ce
exprim frecvena sau intensitatea
subpopulaii dintrun anumit teritoriu i o
anumit perioad de timp [1].
Numrul sarcinilor a sczut considerabil
în perioada 20102019, meninânduse
îns aproximativ aceleai proporii pe
grupe de vârst. Numrul sarcinilor a
cunoscut un trend descendent, astfel c în
2019 comparativ cu 2010 au fost cu 78
716 sarcini mai puine
sarcin reprezentau 32,4% din total
sarcini, în 2019 se ajunge la 20,1% din
total. Procentual, numrul întreruperilor
sarcinilor a sczut considerabil. Dac în
anul 2010, 67,4% din sarcini se terminau
printro natere cu un nscut viu, în 2019,
procentul urca la 79,6%.
înregistrând în intervalul 2015-
(peste 10‰), fa de media UE
care a cunoscut scdere
10,1‰ în 2016 la 9,5‰ în 2019).
În 2020 România înregistra o
rat a natalitii de 9,2‰, pentru
UE nefiind date disponibile.
Dinamica ratei natalitii la 1000 locuitori în România vs media UE
În profil teritorial, cea mai
mic rat a natalitii a fost
în jud. CaraSeverin (6.5
nscui vii ‰ loc.) i cea mai
mare în judeul Ilfov (10,5
nscui vii ‰ locuitori).
Mortalitatea infantil (01 an) este un indicator important care oglindete atât starea socio-economic a unei populaii, cât i activitatea general a sectorului sanitar în totalitatea sa.
Foarte important este i analiza pe grupe de vârst a acestui indicator:
rata mortalitii infantile neonatale precoce (06 zile) sau timpurie este partea din mortalitatea infantil care exprim intensitatea deceselor infantile în primele ase zile de la natere.
rata mortalitii infantile neonatale (027 zile) reprezint partea din mortalitatea infantil, care exprim intensitatea deceselor infantile în primele 27 de zile de la natere.
rata mortalitii infantile postneonatale (28365 zile) este partea din mortalitatea infantil care exprim intensitatea deceselor ce survin în intervalul de la 28 zile pân la vârsta de 1 an [1].
[1]. Conf. Univ. Dr. Cucu M A, Cristea C et al. Raportul Naional al Strii de Sntate al Populaiei, 2019 ; Site-ul oficial INSP: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/12/Raport-Starea-de- Sanatate-2019.pdf
Dinamica mortalitii infantile la 1000 nscui vii în România vs media UE în intervalul 2010-2019 În intervalul 2010-2019, tendina mortalitii
infantile în UE a prezentat valori relativ
constante (4 ‰ în 2010, 3,7‰ în 2014,
3,6‰ în 2017) în timp ce în România
indicatorul a cunoscut scdere gradual
semnificativ, ara noastr înregistrând în
2018 cea mai substanial reducere cu valori
de 6‰ comparativ cu media UE 3,5‰.
Sursa datelor: European Core Health Indicators
• Mortalitatea infantil, în anul 2019, pe gen, era mult mai mare pentru genul masculin (6,6‰ nscui vii) comparativ cu genul feminin (5,6‰ nscui vii), precum i fa de media pe total ar (6,1‰ nscui vii) [1].
• Mortalitatea neonatal precoce (06 zile). Analiza pe gen i medii arat c mortalitatea neonatal precoce (06 zile) a urmat un trend descendent începând din 2010 pân în 2019, cu mai multe decese înregistrate la genul masculin i în mediul rural. Astfel, la genul masculin, aceasta a sczut de la 4,3‰ nscui vii în 2010, la 2,7‰ nscui vii în 2019, iar le genul feminin, a sczut de la 3,0‰ nscui vii în 2010, la 2,1‰ nscui vii în 2019.
• Mortalitatea neonatal (027 zile) înregistra în 2019 cretere cu 0,2‰ nscui vii (3,6‰ nscui vii), fa de 2018 (3,4‰ nscui vii), dar se meninea la un nivel foarte ridicat, 58,4% din decesele infantile în 2019 i 57,2% din decesele infantile în 2018, reprezentând mai mult de jumtate din decesele înregistrate la copiii sub 1 an. În ansamblu, în intervalul 2010-2019, mortalitatea neonatal a înregistrat o tendin de scdere, de la 5,5‰ nscui vii în 2010, la 3,6‰ nscui vii în 2019.
• Mortalitatea postneonatal (28-365) la 1000 nscui vii pe medii în România, în 2019 era în scdere, dar se meninea la o pondere foarte ridicat (41,6% din decesele infantile), reprezentând aproape jumtate din decesele înregistrate la copiii sub 1 an. Mortalitatea postneonatal a cunoscut o tendin de scdere în intervalul de timp 20102019, de la 4,3‰ nscui vii în 2010, la 2,5‰ nscui vii în 2019.
Repartiia pe gen evideniaz
faptul c mortalitatea neonatal
urmat acelai trend descendent
înregistrate la genul masculin
Mortalitatea neonatal precoce (06 zile) la 1000 nscui vii pe gen în România, în anii 20102019
Figura alturat reflect structura mortalitii
infantile pe clase de boli, cea mai mare pondere
este deinut de afeciuni în perioada perinatal
(39,5% din decesele infantile), urmat de decese
prin boli ale aparatului respirator (23,6% din
decesele infantile) i malformaii congenitale
(21,4% din decesele infantile). O pondere destul
de ridicat este deinut i de leziuni traumatice
(4,4% din decesele infantile). Se constat o
pondere ridicat a malformaiilor congenitale
grave care nu au fost depistate în perioada
intrauterin, i care au dus la deces, i de
asemenea un numr crescut i o pondere mare de
afeciuni respiratorii, care sunt decese evitabile.
• Mortinatalitatea se refer la nscuii mori raportai la 1000 de nscui vii + nscuii mori. În 2019 rata mortinatalitii a avut tendin de scdere, înregistrând 3,3 la 1000 nscui vii i mori în anul 2019, fa de anul 2010, când indicatorul înregistra 4,0‰ nscui vii i mori. Rata mortinatalitii a avut de asemenea o tendin de scdere, înregistrând o valoare de 3,3 la 1000 nscui vii i mori în anul 2019, fa de anul 2010, când rata mortinatalitii era de 4,0‰ nscui vii i mori.
• Mortalitatea matern, calculat ca raport al numrului de decese prin complicaii ale sarcinii, naterii i luziei (avort + risc obstetrical direct) la 1 000 nscui vii a sczut, ajungând în 2018 la valoarea de 0,1 la 1 000 nscui vii.
• Rata mortalitii materne în anul 2019 a fost de 0,11 la 1 000 nscui vii, mai mic decât cea din 2010, care a avut valoarea de 0,24‰ nscui vii. Valori crescute în intervalul 20102019 au fost înregistrate în anul 2010 (0,24‰ nscui vii) i în 2011 (0,25‰ nscui vii), prezentând valori diferite pe cele dou componente: risc obstetrical cauze directe i avort [1].
Mortalitate matern prin complicaii ale sarcinii, naterii i luziei
în România în perioada 20102019
♦ Condiii medicale preexistente
În prezent, dovezile sugereaz c persoanele mai vulnerabile la boli severe din cauza COVID-19 sunt cele care nu
aparin rasei albe/europoid, sunt mai în vârst, sunt supraponderale i / sau au o afeciune medical preexistent.
Conform celor mai recente descoperiri, femeile însrcinate diagnosticate cu COVID-19, care au afeciuni medicale
preexistente (diabet sau hipertensiune arterial cronic), care nu aparin rasei europoide, sunt în vârst sau sunt
supraponderale sufer de complicaii severe datorate COVID-19. Mercedes Bonet, un autor al studiului, comenteaz:
„Dovezile arat c o afeciune preexistent, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterial, crete riscul indiferent dac
suntei sau nu gravid”.
• Rezultatele cercetrii arat c femeile însrcinate i diagnosticate cu COVID-19 sunt mai susceptibile de a ajunge în
unitatea de terapie intensiv sau au nevoie de sprijin respirator în comparaie cu cele care nu sunt însrcinate.
• Gravidele diagnosticate cu COVID-19 au fost, de asemenea, mai predispuse s nasc prematur. Descoperirile arat, de
asemenea, c 1 din 4 bebelui nscui de femei diagnosticate cu COVID-19 au ajuns la terapie intensiv neonatal. Rata
mortalitii la natere i a nou-nscuilor a fost sczut.
• În prezent, nu este clar msura în care SARS-CoV-2 se transmite de la mam la copil: intrauterin, intrapartum sau în
perioada postnatal timpurie. OMS studiaz transmiterea vertical a SARS-CoV-2 i a momentului când aceasta se
realizeaz.
♦ Implicaii pentru asistena medical
Este important ca personalul medical s fie contient de faptul c femeile însrcinate diagnosticate cu COVID-
19 i bebeluii lor nou-nscui au mai multe anse de a necesita îngrijiri de specialitate. Acest lucru este valabil mai ales
pentru femeile însrcinate diagnosticate cu COVID-19 care au i alte comorbiditi sau factori de risc.
În plus, este crucial s subliniem faptul c, indiferent dac o femeie are sau nu COVID-19, trebuie asigurat
dreptul ei la o sarcin i natere sigur i sntoas [7].
Ghidul Organizaiei Mondiale a Sntii “Recomandri privind îngrijirea prenatal pentru o experien
pozitiv a sarcinii” ofer recomandri globale, privind îngrijirea prenatal. Acesta urmrete s surprind natura
complex a problemelor legate de asistena medical prenatal i s acorde prioritate sntii i bunstrii mamei i nou-
nscutului, nu numai prevenirii morii i morbiditii [8].
Documentul este destinat tuturor celor implicai în planificarea i gestionarea serviciilor de sntate maternal
i infantil i a celor implicai în formarea profesionitilor din domeniul sntii. Acest ghid acoper recomandri în
diverse domenii, inclusiv nutriie, evaluare matern i fetal, msuri preventive, intervenii pentru simptome fiziologice
comune i intervenii pentru îmbuntirea utilizrii îngrijirii prenatale i a calitii îngrijirii. [8]
MESAJELE PRINCIPALE ALE CAMPANIEI
•Pentru protejarea sntii unui viitor copil sunt necesare msuri i îngrijirea sntii înc din perioada preconcepiei. Aceasta este important pentru toate femeile i brbaii, indiferent dac intenioneaz sau nu s aib un copil într-o zi. Dac încercai s avei un copil sau doar v gândii la asta, nu este prea devreme pentru a începe s v pregtii pentru sarcin.
10 sfaturi pentru perioada preconcepiei:
1. Facei un plan cu msuri pentru a v atinge obiectivul - s rmânei însrcinat i s avei un copil sntos!
2. Discutai cu medicul despre îngrijirile de sntate în perioada de preconcepie:
• Afeciunile dumneavoastr
• Medicaie
• Vaccinri
3. Luai 400 de micrograme de acid folic în fiecare zi
4. Oprii consumul de alcool, droguri i fumatul
5. Evitai substanele toxice i contaminanii din mediu
6. Atingei i pstrai o greutate corporal optim
7. Apelai la ajutor în caz de violen
8. Informai-v despre istoricul medical al familiei dumneavoastr
9. Avei grij de sntatea dumneavoastr mintal
10. Asigurai-v c v pstrai sntatea pe toat durata sarcinii
MESAJELE PRINCIPALE ALE CAMPANIEI:
3. Infecii i boli transmisibile
4. Diabet zaharat
5. Hipertensiune arterial
7. Creterea anormal a greutii corporale
8. Depresie
9. Expunere la substane toxice din mediu i locul de munc i expunerea la radiaii a ftului
10. Msuri în caz de cltorii, violen i dezastre
MESAJELE PRINCIPALE ALE CAMPANIEI
Aflai mai multe despre cum s v ajutai s v meninei sntoi i în siguran pe dvs. i copilul dvs.
Informai-v despre:
1. Alptare
5. Screeningul nou nscutului
• Sigurana medicaiei
• Maltratare i abuz
7. Dezvoltarea copilului
8. Afeciuni medicale
Planificarea unei sarcini!
Dac v dorii un copil nu este niciodat prea devreme s v pregtii pentru asta. Urmtorii pai sunt importani pentru a
avea o sarcin sntoas. Asigurai-v c discutai cu medicul dumneavoastr despre:
Starea sntii dumneavoastr: existena unor afeciuni medicale precum: boli cu transmitere sexual (BTS), diabet zaharat, boli
tiroidiene, hipertensiune arterial care necesit o monitorizare atent i un tratatament adecvat.
Medicaia: administrarea anumitor medicamente în timpul sarcinii care pot provoca malformaii congenitale grave. Aceste
medicamente nu sunt doar eliberate pe baza unei prescripii medicale dar pot fi achiziionate fr reet ca suplimente alimentare sau
medicamente naturiste. Asigurai-v c luai doar acele medicamente care v sunt strict necesare i nu afecteaz ftul. Discutai cu
medicul curant despre consumul de analgezice (pentru controlul durerii) indiferent dac acestea sunt eliberate prin prescripie medical
sau sunt procurate fr reet. Dac utilizai curent analgezice sau droguri ilegale , discutai cu un medic pentru un plan de tratament
care s creasc ansele unei sarcini sntoase.
Acidul folic administrat în funcie de prescripia medicului curant (în general este uzitat doza de 400 mcg/zi). Acidul folic este o
form a vitaminei B a crei deficien poate determina defecte congenitale majore ale creierului i coloanei vertebrale la bebelu.
Vaccinarea: Anumite vaccinuri sunt recomandate înainte de a rmâne gravid, în timpul sarcinii sau imediat dup natere. Vaccinarile
corecte la momentul potrivit v pot ajuta s v meninei sntatea i s v protejai copilul de forme severe ale unei afeciuni.
Sntatea mintal este esenial pentru o sarcin sntoas! Dac aveti un disconfort emoional o perioad mai lung, discutai cu
medicul dumneavoastr sau cu un alt specialist (psiholog, psihoterapeut sau psihiatru) despre opiunile de tratament.
Istoricul familial este important pentru sntatea
• copilului dumneavostr.
Istoricul familial este important pentru sntatea copilului dumneavostr.
Consilierea genetic este esenial dac au existat avorturi spontane, decese la sugari, probleme de fertilitate sau o afeciune genetic
aprut în sarcinile anterioare.
Stilul de via i comportamental. Informai-v medicul curant dac: fumai, bei alcool sau consumai anumite medicamente; trii într-un
mediu stresant sau abuziv; lucrai cu substane toxice.
Fumatul, consumul de alcool, sau a altor droguri pot provoca: natere prematur; defecte congenitale etc. Dac ai încercat s renunai
la alcool, fumat sau consumul de droguri i nu ai reuit este important s cerei ajutor!
Evitai substanele toxice i contaminanii din mediu cum ar fi: substanele chimice sintetice (pesticide, insecticide), metalele grele;
îngrmintele sau vecintatea pisicilor i a roztoarelor. Acestea pot afecta sistemul reproductor al brbailor i femeilor putând face mai
dificil sau chiar imposibil obinerea unei sarcini.
Persoanele supraponderale sau obeze dar i persoanele subponderale prezint un risc mai mare de a dezvolta afeciuni grave, inclusiv
complicaii în timpul sarcinii.
Violena poate afecta dramatic sarcina putând duce la avort, natere prematur sau chiar decesul ftului. Cerei ajutor dac suntei în
aceast situatie!
Avei grij de sarcina dumneavostr! Asigurai-v c pstrai toate obiceiurile sntoase i consultai medicul în mod regulat pe tot
parcursul sarcinii! [1]
În perioada sarcinii!
Sarcina este un moment important. Dac avei grij de sntatea dumneavoastr în timpul sarcinii îi vei oferi bebeluului un
început sntos în via.
Este important s prevenii naterea prematur deoarece creterea i dezvoltarea ftului se produc pe tot parcursul sarcinii,
iar bebeluii nscui înainte de termen prezint un risc mai mare de a dezvolta diferite boli. Acidul folic ajut la prevenirea
unei nateri premature dar i a defectelor congenitale majore. Administrai Acidul Folic conform prescripiei medicale.
Discutai cu medicul dumneavostr despre prevenirea oricrei forme de infecii care v-ar putea afecta sarcina. Înainte de a
rmâne însrcinat este important s facei atât dvs. cât i partenerul un test pentru infecia HIV. daca nu ai efectat testul nu
este prea târziu s îl efectuai în timpul sarcinii.
Tensiunea arterial crescut poate determina probleme grave în timpul sarcinii cu afectare fetal i riscul unei nateri
premature. Aceasta trebuie atent monitorizat!
Controlul diabetului în timpul sarcinii scade ansa apariiei unor defecte congenitale i a altor probleme pentru bebelu, dar
i a unor complicaii grave pentru dumneavoastr.
Tulburrile de sânge i coagulare pot provoca probleme grave în timpul sarcinii, inclusiv avort spontan. Monitorizarea
acestora este esenial!
Discutai cu medicul pentru orice medicament administra!
Creterea în greutate în timpul sarcinii poate afectadezvoltarea fetal. Este important ca aceasta s fie inut sub
control.
Istoricul familial poate ajuta la identificarea unei posibile sarcini la risc. În acest sens medicul v poate sugera
consilierea genetic.
Depresia în timpul sarcinii este frecvent. Dac avei probleme emoionale, cerei ajutor i vei primi consiliere i
tratament de specialitate
Atenie la stilul de via!
Atunci când dvs. consumai alcool o face i ftul. Cea mai bun opiune este s nu consumai deloc alcool în timpul
sarcinii.
Este important s renunai la fumat înainte de a rmâne gravid; dac aceasta nu s-a întâmplat este esenial s nu mai
fumai pentru sntatea bebeluului.
Dac lucrai într-un mediu toxic discutai cu medicul de medicina muncii i medicul curant despre factorii de risc.
Dac dvs. credei c ai fi fost expus la radiaii, este obligatoriu s discutai cu medicul curant.
Dac intenionai s cltorii în ar sau strintate, discutai cu medicul curant eventualele riscuri.
Violena poate duce la rniri i la moarte în rândul femeilor, dar poate afecta grav sarcina i produce chiar decesul
ftului.
Felicitri, suntei mam!
Alptarea este foarte important atât pentru dvs. cât i pentru nou-nscut deoarece laptele matern este uor de
digerat i are anticorpi care v pot proteja bebeluul de infeciile bacteriene i virale.
Icterul este o stare fiziologic normal dup natere. În formele grave poate afecta creierul nou-nscutului
punându-i viaa în pericol. Dac observai orice schimbare a culorii tegumentului bebeluului solicitai consultul
medical de urgen.
Sindromul morii subite a sugarilor (SMSS): Aflai ce trebuie s facei pentru ca bebeluul s doarm în
siguran.
Vaccinarea: Asigurai-v c i copilul dumneavoastr beneficiaz de schema de vaccinare conform programului de
imunizare.
Dac exist posibilitatea, este important ca bebeluul s fie examinat pentru defecte cardiace congenitale sau
hipoacuzie.
Pentru sigurana copilului este important:
ca medicamentele s fie pstrate în siguran i la distan de cei mici,
s utilizai scaunele de siguran pentru copii care sunt obligatorii pentru a reduce riscul unor rni grave sau chiar fatale,
s va informai despre i s prevenii maltratarea copilului care este o problem extrem de grav.
Informai-v cum s-i oferii bebeluului un început sntos în primul an de via. Urmrirea lui implic mai mult
decât monitorizarea înlimii i a greutii. Informai-v despre reperele de urmrit în modul în care acesta se joac,
înva, vorbete i acioneaz.[3]
Situaia la nivelul judeului Hunedoara :
Anul Gravide nou intrate in evidena medicului de familie Natalitate Întreruperi de sarcin
2018 1502 3095 387
2019 1437 2930 354
2020 1291 2658 294
2017 9 2,83 ‰ nscui vii
2018 9 2,91 ‰ nscui vii
2019 6 2,05 ‰ nscui vii
2020 5 1,88‰ nscui vii
Mortalitatea infantil la nivelul judeului Hunedoara:
În cadrul Programului PN VI – Sntatea Femeii i Copilului -Profilaxia distrofiei la copiii cu vârst cuprins între 0 - 12
luni, care nu beneficiaz de lapte matern prin administrare de lapte praf:
Anul Sugari care au beneficiat de lapte praf gratuit
2018 404
2019 683
2020 510
I.Bibliografie:
•[1]. Conf. Univ. Dr. Cucu M A, Cristea C et al. Raportul Naional al Strii de Sntate al Populaiei, 2019 (pp. 15-18 ; 39 - 40; 49;
50-61); Site-ul oficial INSP: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/12/Raport-Starea-de-Sanatate-2019.pdf
•[2]. European Core Health Indicators https://webgate.ec.europa.eu/dyna/echi/?indlist=2
•[3]. Health at a Glance: Europe 2020. STATE OF HEALTH IN THE EU CYCLE. OECD European Comision – Infant Health
(p.124, 125) https://www.oecd-ilibrary.org/social-issues-migration-health/health-at-a-glance-europe-2020_82129230-
en?_ga=2.136337648.1355023682.1621933425-1695492541.1609404448
•[5]. Site-ul ofcial Eurostat: mortali
•[6]. Health for all explorer: https://gateway.euro.who.int/en/indicators/hfa_96-1216-maternal-deaths-cause-of-death-data-per-100-
000-live-births/visualizations/#id=27411
•[7]. Site-ul oficial WHO. Increasing understanding of the impact of COVID-19 for pregnant women and their babies, September
2020, LAST UPDATE: 12 March 2021. https://www.who.int/news/item/01-09-2020-increasing-understanding-of-the-impact-of-
covid-19-for-pregnant-women-and-their-babies
•[8]. Site-ul official WHO: WHO recommendations on antenatal care for a positive pregnancy experience, 2016:
https://www.who.int/publications/i/item/9789241549912
•[9]. Coord. Conf. Univ. Dr. Cucu M.A, Raportul Naional de Sntate a Copiilor i Tinerilor din ROMÂNIA 2019, Site-ul oficial
INSP: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2021/01/Raport-National-de-Sanatate-a-Copiilor-si-Tinerilor-din-
Romania-2019-2.pdf
https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/12/Raport-Starea-de-Sanatate-2019.pdf
Ec. Mezei Ioan Sebastian Dr. Ghiara Oana
COORDONATOR P.N.V,