Calendarul Asociaţiunii

pe anul comun

1931întocmit de:

m lO ftN G E O K G E S C Us e c r e ta r u l li te r a r o l „R sociaţiunii**

&Biblioteca poporală a „A s o c ia ţ iu n ii

Preţul pentru abonaţi i Cei, pentru neabonaţi 7 Cei.

Asociaţiunea pentru lite­

ratura română şi cultura

EË3 poporului român fsüÎ N T E M E I A T Ă L A 1 8 0 1

P R E Ş E D I N T E D E O N O A R E :

M. Sa Regele FERDINAND I.P reşedin te a c tiv : V ic e p r e şe d in te a ctiv :

A n d r e iu B â rs e a n u D r. V a s i l e S u c i usenator, membra al mitropolit de Alba-,Academiei Române* :: lulia ş i Fagăraş

C o m ite tu l central al ^ A so ciaţiu n ii* n u m ără 30 de fru n taşi d in to ate păturile so cie tă ţii rom âneşti

l E d e d a t o r i a f i e c ă r u i b u n R o m â n s ă s p r i j i n e a s c ă „ A s o c i a - ţ i u n e a “ , a b o n â n d p u b l i c a ţ i i l e ei şi i n s c r i i n d u - s e d e m e m b r u

T axele de m em brii sunt urm ătoarele:m em bru fo n d ato r al C ase i N a ţio n a le

o d ată pentru totdeaun a . . . . . . 1000 L e im em bru fondator al A so cia ţiu n ei o d ată

pen tru td td e a u n a ....................................400 „m em bru pe via ţă al A so cia ţiu n ei od ată

pentru t o td e a u n a .................................... 200 ,,m em bru a ctiv al A so cia ţiu n ei, a n u a 1 . 10 ,,m em bru ajutător al A so cia ţiu n ei, a n u al 2 „

Biblioteca poporală a Asociaţiunii Nr. 95.

Calendarul Asociaţiuniipe anul comun

H 1 9 2 1

Întocmit de

1 0 A N G E O R G E S C Usecretarul literar al „Asociaţiunii''

Sfbiiu. Ed itura A so c ia ţ iu n iiTiparul Tipografici V . Krafit

■ g. Jbîbl oiiivTäüI-Ißio ] .|Nf. —.......

însemnări cronologice pe anul 1921.’ !

Dela crearea lumii, după Suidas (6000 a. Ilr.) . . . 7921 . „ „ „ „ era bizantinii (5508 a. Ilr.) 7429

„ „ „ ,, periodul Iulian (1 Ianuario. 4713 a. Ilr.) ........................................................... 0G;S4

Dela întemeierea” Romei (d. Varro 24 Apr. 743 a. Ifr.) 2004 Dela aşezarea Calendarului Iulian prin Sosigene (1 Ian.

45 a. Ilr.) ............................................................... I960Dela întemeierea Constantinopolului......................... 1 599 'Dela naşterea Domnului nostru Isus llristos . . . . 3021

, 'Dela risipirea Ierusalimului prin Romani (1 Sept.69 d. Ifr.) ........................................................... . 1852 '

Dela venirea Romanilor în Dacia sub Traian (a. 105d. Hr.) . . . . . . . . . . . . . . . . . -1810.,.

Dela năvălirile barbare în Dacia-Traiauă (270—275d. Hr.): Goţii, Gepi/ii, Avarii, Ilunii şi a. . . '• 1010 •

Dela despărţirea bisericii orientale de cea din Apus . 868Dela descălecarea lui Radu, Negru-Vodă în Muntenia . •

(1209 d. I l r . ) ...................................... .... 712Dela aflarea prafului de puşcă (1331 d. Ilr.) . . . . . ' 590

- Dela'descălecarea lui Dragoş-Vodă în Moldova (1342d. Hr.) . . . . . . . . . . . . . . . . . ’ 579.

Dela aflarea h ârtie i..................... ............................. . . 5481 Dela aflarea tiparu lu i................. .... 479

Dela ocuparea Constantinopolului prin Turci . . . . 4G7Dela descoperirea Americei (11 Oct. 1492)................. . 429 , ■Dela reformaţia lui Lutlier (1517 d. Ilr.) . . . . . 401Dela întâia carte tipărită româneşte . . . . . . . 350Dela îndreptarea Calendarului Iulian prin papa Gri-

gorie XIII. (15 Oct. 1582) .................................. 339Dela ştergerea iobăgiei (Dumiupca tuturor Sfinţilor

0/18 (Iunie 1 8 4 8 ).................................. 73l)elasuirea pe tron a M. S. Regelui nostru Ferdinand I 0

3

Seninele cronologic« pe anul 1921.

Cal. C-al.- Cal.lut. I i rr:r. lai.

. 4 4 Crugul soarelui,. . . 9

. 3 3 Mâna anijlui . . 4

. III XXI Crugul lunii . . . . . 19

. 26 2 5 Slova păscăliei . ■ JLU (Şt)• c. B.

Indiciul (Sml roman) Numărul do aur Kpacta . . . . Coreul solar . . Litera Duminecii

Regentnl anului 1921 este Mercur.In vechime erau cunoscute mai multe planete şi^se

credea, ca fiecaro din ele are'să domnească asupra pămân­tului nostru, ca un rege, pe rând, câte un an întreg. De atunci s’a păsţrat panii azi numirea dc r e g e n t al auului. Regentul anului ■ se credea, că are mare influenţă asupra

'm e r s u lu i v r e m i i delà noi în cursul'anului. Insă această credinţă este cu totul neîntemeiată deoarece experienţa de mii îndelungaţi a dovedit, că m e r s u l v r e m ii nu esté acelaş din 7 în 7 ani, cât e numărul planetelor afară de pământul nostru. - ,

, Regentul anului 1021 e M orcu r . Planeta Mercur este cea mai apropiată de saare şi se învârte in jurul lui în

-88 zile. Dopărtarea sa dola pământul nistru e insă supusă multor schimbări. In c o n j u'n cţ iu n e a in f e r i o a r ă (când planeta se allă intre pământ şi soare) acoastă depărtare o îminai do 70 milioane lini. po când în timpul con ju n o ţi­u n ii mi p u r i o a r o (când soarele stă înt re planetă şi .păinâut.) ea ajunge până la 220 mii. km.

Mărimea planetei Mercur este eain a tieia parte ca a pământului. Diametrul acestei planete este calculat la o lungime de aproximativ -1800 km. So poate vedea cu ochiul liber numai între împrejurări foarte favorabile în zorii zilii sau seara îndată diipa apunerea soarelui. Coloarea ci sea- mănă nu a lunii. ’ <.

Explicarea prescurtărilor.

Ap.0 .

— Apostol. = Cuvios.

M. = Martir. 1’ . = l’ărinte.

I’ r. — l ’roroc. S., St. = Sfânt.

1*

x ' întunecimi.

„ In ,anul 1921 vor fi 2 întunecimi de Soare şi 2 de- Lufla, dintre care .Ia noi se vedo prima întunecime de soare

şi a. doua de lună. ■ ._• l . întunecime inelarii de soare în 26 Maitie (8 Apri-

he). începutul întunecimii o.la 8 oro 52 minute dimineaţa, iar sfarşttul ia 1 oră 38 minute dimineaţs, Se vede şi în ' huropa centrală,- deci* şi Ja noi.

2. Inlunechm foiala de lună în 9/22 Aprilie. La noi rin se vede.-

3. ■ întunecime totală de soar? în i.ieptemvriB (3 Octomvrie). La noi na se-vede.

întunecime •parţială de lună în 3/16 şi In 4/17 Octomvrie, ^In 3/16 Ostomvrie Ia 10 ore 1 minutâ seara luna intiă in semi-umbra, la 11 ore 14 minute începe în­tunecimea şi tins pană in 4/17 Octomvrie la 2 ore 34 minute dimineaţa, iar pe Ia 3 ore 46 minute dimineaţa luna iasă din semi-umbra. Atât începutul cat şi sfârşitul întunecimii se vad şi la noi. , •

Cele patru anotimpuri.

P r i m ă va r a se începe în 8/21 Martie la O ore i>l min dimineaţa.

V a ra se începe în 9/22 Iunie la 1 oră 30 minute dimmea(a. , ,

T oa n in a se începe în 10/23 Septemvrie Ia 4 ore20 minute d. a. ■ .

I a r n a se începe în 9/22 Decemvrie la .11 ore 8 min dimineaţa.

Lunii plinii . . < . . . » Lpnrt nonii . . . . . . ^Pătrarul întiin . .......... ) Fătrarul ultim'

răs. însemnează răsare; ap. apune; o. ore; m. minute. Sărbătorile însemnate cu (f) sunt Kărhători' împărăteşti,' iar

cele cu | sunt sSrbiitocj bisericeşti. >

Sărbători biccriceşti şi naţionale\

ce sunt a se respecta de către toate autorităţile

bisericeşti, şcolare şi civile.

I. Sărbători l/isuricexti: (După calendarul vechili)1. Naşterea Născătoarei de Dumnezeu, 8 Septemvrie.2. înălţarea sf. Cruci, 14 Septemvrie. ,3. Sf. mucenic Dimitrie, 26 Octomyrie.4 Sfinţii Arh. Mikail şi Gavril, 8 Noemvrie,5. Intrarea în biserică, 21 Noemvrie.

. 6. Sf. părinte Nicolae, b Decemvrie.7. Naşterea Domnului (Crăciunul) în 25 şi 26 De­

cemvrie, 2 zile.8. Anul nou, 1 Ianuarie. •9. Botezul Domnului, 6 Ianuarie.

10. întâmpinarea Domnului, 2 Februarie11. Bunavestire, 25 Martie. ;12. Sf. Mucenic George, 23 Aprilie. -13. învierea Domnului (Pastile), 2 zile.11. Sf. Iinp. Constantin şi lîlena, "1 Mam.15. înălţarea Domnului.16. Pogorirea Duhului sfânt (Rusaliile), 2 zile.IV. Sf. Ap. Petru şi Pavel, 2'J Iuuie.18. Sf. proroc Ilie, 20 Iulie.19. Schimbarea la iaţS, 6 August.20. Adormirea Născătoaiei de Dumnezeu, lo Augusl.

Ii. Sărbiitari. na(i<inuln: ■

1. Unirea Principatelor române, 24 Ianuarie (GFebr.) -2. Proclamarea independenţei României, 10/23 Haiu.3. Ziua eroilor ‘ -întru amintirea ostaşilor căzuţi în

rasboi, se serbează în ziua Înălţării Domnului (Maiu).4. Ziua naşterii M. S. Regelui, 11/24 August.5. Ziua naşterii M. S. Reginei, 10/29 Octomvrie.6. Alipirea Ardealului, Bănatului şi a ţinuturilor ro­

mâneşti din Ungaria la Regatul român (Adunarea naţionalii dela Alba-Iulia), 18 Noemvrie (1 Den.).

G ;

Ianuarie are 31 züb GerarZilele Calendarul Iulian 1 Oalend. Gregor.

Vineri 1 ( f ) T împr. şi Vas. VU í'elixSâmb. ' 2 P. Silvestru 151 MaurD. în. de bot. Dl. Ev. d. Marc. 3 . 1 , v. 1 ,01 .5 , v. 8

Dum. 3 Pr. Malaehia 16 MarcelLuni 4 Sin. 70 Ap. 3 17 AntonioMarţi 1 5 l>op. şi Teona 18 FrişcaMere 0 ( f ) Botezul Dlui

7 f loan Botez19 Canut .

Joi 20 Fab. şi Seb.Vineri .. 8 C. George 21 AgnesSâmb. 9 M. Poliect 122 Viehentie.P .d .B o tez, Ev. d. Matei c. 4, V. 11 , 01. 8, v. 11

23 Log. Mariei24 Tiuiotei25 Pavel,26 Policarp27 loan II rig.28 Carol o. m.29 Franeisc

Dum. 10 P. Grigorie ' .Luni 11 C. l'eodosie ®Marti 12 M. TatianaMere. 13.M. ErmilJoi 14 Părinţii de SinaiVineri 15 C. Pavel TebanSâmb. 16 Lanţ. Api PetruDam. leproş. Ev. di Luca o. 17,Dum. 17 -f- C. Antonie CLuni 18 P. Atan. şi ChiriiMarţi 19 C. Macarie '.Mere. '20 f . C. EftiinioJoi 21 C. Maxim . . 1Vineri 22 Ap. Timotei xSâmb., 23 M. ClemerifDum. lui Zaheu Ev.d. Luca c. IDum. 24 C. XeniaLuni 25 t P Grig. Teol.Marti 26 C. Xenofon OMere. 27 ‘I* loan Ilrisost.■Joi 28 P. Efrem ŞirulVineri 29 IgnatieSâmb. 30 (t)V a *.,G r.ş l loanDum. Hanan. Ev. d.Matoi c. 15,Dum. 31_Cliir şi loan j;

17, v. 12. G U , v. 130 Martina31 Petru Nol

1 Febr. Ignqt.2 ( f ) lat. Diái3 Blasiu4 Veronica5 Agata •

(5 Dorotea 7. Romuald 8 loan ' Í) A polonia

Lungimea xilii: del 8 ore 21 min pân; la 9 ore 2i min.

Ziua crctştc cu 1 orii

L u na . 'Pătrarul prim îi

4/17 lan. la 7 ort 31 m. dim.

Lună plină. în 11/24 Ian. la 12 pre 8 m. noaptea.

Pătrarul ultim în 17/30 Ian. la 9 oru 2 min. scara.

Lună nouă la 26 Ian. (8 Febr.) la 1 oră 37 min. dimin.

S em ne de tim p.Ia n u a r ie c a m oin ă , p r i­

m ă v a ra fr itru roasă , v a ră că ld u ro a sa . Jan n ario c a ld nu o som n d o an m ă n o s . D u p ă ia rn ă r .o n g ra ca v i n - ta ri c a ld o , p rim ă v a ra s o u m p lo c im ito r iilo . Ia n u - a r io u sca t ş i ^ c r o s a d u c e F a u r cu n e a . N e g u ra d in ia n u a r ie a d n c o F a u r u m o d ; C iihd ao tra.^ n o r ii sp ro m caziizi, u rm ează fr ig , — c â n d fipro m oa ză n oa p to — c ă ld u ră . ^ u m a fo s t t im ­pul Ift S í, ü r i^ o r io (1 0 ) a$a v a f i t o t an u l.

în 1, ţ i 6 Ia n . dofclo- u'îiro la ca rn e .

Februarie are 28 zile ' FaurZilele Caledarul Iulian

Luni Mar{i JMere. | Joi I Vineri j Sâmb. !

- f -

1 M. Trifun2 ( f ) Intlmp. DIui 33 Drppt. Simeon4 P. fs dor ,5 ii. AgatiaG P. .Viscol op.

Oalend. Gre:or.14 Valentin15 Faust IGIuliana •17 Constanţa18 Flavian19 Conrad

I).Vam, şl iViis. Ev. d. Lue. c. 18, v. 10.Gl. í , v. 1

Dani.LuniMartiMaro.JoiVineriS a u i b .

7 Partenie8 Teodor Strafilat9 11. Niehifor ®

10 M. ITaralambie11 M. Vlasie12 P. Meletie13 P. Martiniau

20 Elefterio I 21 Eleonora22 Petru C.23 Rom., iSev.

{ 24 f Ap. Mâţei li £5 Valp., Vict.120 t Alexandr.

I). Fiul. rătăc. Ev. d. Luca c. 15, y. 11. 01. 2, v. 2

tiaip 14 P. Axenlio 27 f LeandruLuni 15 Ap. Ouisim 28 RomanMarţi 16 M. Pamtilie f 1 Marlis AlbinMsrc. 17 M. Teodor Tiron 2 SiniplioiiiJoi 18 P. Leon papa 3 CiiniguudaVineri 19 Ap. Arciiip 4 i CasimirSâmb. 20 P. Leon ep. 5 f Eusobie

D. Iăs. d: carne. Ev. d. Mat. c. 25, v. 31.01.3, v. 3

Dum. 21 P. Timotei 6 f FridcricLuni 22 Engen - 7 Ap. TornaMarţi 23 M. Poliearp 8 JoanMerc. 24 ţ Afl.c. S. I. B. © 9 Francisca•Toi . 25 P. Tarasie ' 10 f 40 MartiriVineri 26 P. Poifir 11 ileraclieSâmb. 27 P. Procopiu 12 -j- Grigorio

D. I. do brânză. Ev. d. Mat. c. 0, v. 14. 01.4, v. 4

num. j 28 P, Vasilio . I in lîosinn

Lungimea x ilii : délai 9 ore 23 m ii. până*

. la 10 ore 55 min!■ ' — i Ziua crcşlu cu 1 úr'áj

. 3ü min. }

Lunk.Piitr. prim î n 2 / 1 5 Ş

Fobr. la 7 ore 53 min. seara.

Lumi plină în 9/22 Fobr. la 10 ore 32 min. dimin.

Pttlnrr ultim î n 1 0 Febr. (1 Maitie) la3 orc 3 miu. d. a.

Lună waţii în 24 Febr. (9 Martie') la7 ore 9 iuin. seara.'

S em n e do' t im p .r » u t a lb in tă r e s ta s e -

m y n rilu r ilo . F a u r m î t , M ai f r u m o s . C â n d n n î n - g h e a t î i în I- a u r , o d o a n raânii.ş. V .in t u r i lodu m ia z ă n o a p te p r e v e ? te r c an m ă n o s N e g u ra d e a p u s arata ţror. A p a c u r g â to a r o d o e c a ld a , u rm ea ză p e r .

In 10,12, 21 şi 23 Fobr. doslcgaro dt> post.

P o s tu l T a ş t i lo r s o în * , o e p e în 28 t-Vbrnarip.

I ii s e ill n ă r i

ui

Martie are 31 zile 1 Germán ar

Zilele Calendarul Iulian |j Calend Gregor.Luni.Mărfi

.Mere.Joi/VineriSâmb..

1 M Eadochia2 M. Teodot

: 3 M. Eutropie4 C. Glierasim, )5 M. Conon

■6SS..42 Martiri

14 Matilda15 Longin16 Heribert17 Gertruda18 Eduard19 Iosif Log.

I). l -a din post Ev. d. loan c. 1. v. 43. Gl. 5, v. 5

Dum.LuniMartiMere.,'Joi :,VineriSâmb.

7 'ÎI. Vas., Eugenie8 P. TeoSIact .9 f SS. 40 M. d. Sav.

10 M. Codrat ®11 P. Sofronie '12 C. Teofan13 P. Niohifor

20 Florlila21 Benedict.22 Octavian23 Viet.,-Eber24 Joia v. Gavril25 V. p. B. v . ‘ )26 Emannil

D. a 2 din post. Ev. d. Maro. c. 2, v. 1. Gl. 6, v. 6

Dum.LuniMartiîipre.JoiVineriSimb.-

14 C. Benedipt15 M. Agapie16 M. Sabin . '17 C. Alexie18 P. Chirii C19 M. Iiris. şi Darie20 C. dela Sf. Sava

27 (f) Sf. P-'şti28 (f) Lun. Paşt.£9 Ciril30 Cvirin31 f Pr. Amos

1 Aprilie Hugo2 Amalia

D. a 3 din post. Ev. d. Marc. c. 8, v. 34, Gl. 7, v. 7

Dum.LuniMartiMere.JoiVineriSilmb.

21 C. Iacob Ep.22 M. Vasile23 C. Nicón24 -j- P. Zabaria25 (t ) Bunavestire 20 Sob. Arh.Gav. O 27 C. Matrona

3 -j- Ricard4 Bunav. Isidor5 Vinc., nos.6 Sixt7 Hermann8 Dionisiu .9 Maria Cl.

D. a 4 d. post. Ev. d. Marc. c. 9, v. 17. 61. 8, V. 8

Dum.LuniMarţiMere.

28 C. Ştefan • •29 C.-P. Marca30 C. P. loan31 C\iv. Ipatio ,

10 Ezechil11 Leo12 luliu • 113 Iustin ■

!I) Uunavolir» bo »Hrboasl îa i Apriho.

Lungimea xilii: dela 11 ore 2 min. până la 12 oro 47 mju.

Ziua ercştc cu 1 oră 45 uiitiuto.

L una.l ’ălr. prim în 4/17

Mart. la 4 oro 49 min. dim.

Lună plină în 10/23 Mart. la 9 ore 19 min. seara.

Pair. ultim în 18/31 . Martie la 10 oro 14

min. dim.Lună nouă în 26

Mart. (8 Apr.) la 10 ore 5 min. dim.

S em n e de tim p.N e a u a d in M a rţilo r î m ­

p u ţin e a ză v in u l. M artia v â a ln r o s , — M ai frn n w s. D a c ii M a rtlo o c n ron ii, (lu p a P a ş t i m u lt p ion ii.

în S (2 1 ) i f a t t i o la □ ' o r o f i i m in . s o îu c o p o p r im ă v a ră .

în 2(1 M a rtie (8 A p r .) in tn n e e im o in o l . d o so a ro . S o y o <îo ş i la n o i.

Inse m ii ă r i

,12Aprilie are 30 'zile. Prier 1i. ' " i " ■■■■»—...................... . . i ,i

Zilele i Calendarul Iulian Calend. Gregor. Lungimea x ilii: dela 12 ore 50 inin.panii la 14 ore 29 min. :

Ziua creşte cu 1 oră' 39 min.

Joi | 1 Maria egipt. Vineri j 2 P. Tit 3 Sâmb. | 3 C. Nichita

14 Tiburtiu15 Anastasio16 Aron

' D. a 5 d. post. Ev. d. Maro. c. 10, v. 33. GI. 1, v. 9

Dum.Luni

. Marţi Mere. JoiVineri

. Sâmb.

4 P. Iosif5 M. Claudie, Diod.6 P. Eutichie7 P. George8 Ap. Irodion9 C. Eupsiebie ®

10 M. Ter. şi Pomp.

17 Rudolf18 Valeriu19 Hermogen20 Sulpiţiu21 Adolar22 Şotir23 Adalbert

L una.Pătfţ prim în 2/15

Apr. la 11 ore 12 min. dim.

Lună plină în 9/22 Apr. la 8 ore 49 min. dim.

Pătr. ullim în 17/30 Apr. la 5 ore 9miu.; dimin. *

Lundnmtüin 24 Apr. (7 Mai) la 10 oro 2 miu. seara.

, Dumineca Floriilor, ev. d. loan c. 12

Dum.LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

U ( f ) Floriile12 P. Vasile/13 M. Artenion 1-1 P. Martin, papa15 Ap. Arislarii16 (1) Vineri Patim ,17 M. Sim. Persul C

2d George25 Marcu26 Clet27 Peregrin28 Vitali« ■29 Petru30 Catarina ,

/ Dumineca Paştilur, uv. d. Ioau c. 1 iS orn uo de tim p.Trier írumos, 3Iai rí- ,

forog Prier umed aduce Muecuvántar?. öándacii diu Aprilie îngheaţă in ' ilai. Negura dia Aprilie, la riisiirit şi miazăzi, e souin l'un. D»? tuna in Aprilie, na te maţ tonio de ger. Prior frumos, varii furtunoasă.

ia 9/22 Aprilie întune­cime do luna. La noi nu so vóile.

în 21 şi 23 Aprilie dos- le‘?aro la carne.

Dum., Luni

MărfiMore.JoiVineriHfimb.

18 ( i ) Sf. Paşti19 (+) Lunla Paştilor20 ( f ) C. Teodor St.21 M. Iauuario 22; C. Teodur 8 .23 (t ) Muo. George24 M. Sava Strat. 0

1 Maiu F. şi Iac.2 Anastasie

. 3 ţ AII. Sf. Cr. 4 Florian 0 ( f ) fnălţ. Dini6 loan P.7 Stanislau

D. Tomii. Ev. d. loan c. 20, v. 19. Gl. 1, v. 1 >

Dum.Luni

, Marţi Mere. ,ToiVineri

25 Ap. Ev. Mareu26 M. Vasile27 M. Simeon28 9 Martiri -29 9.M, din Chizia30 Ap. Ţacoh

8 Mihail9 Grigor N. '

10 Isidor11 Gangolf12 Paneraţiu13 Servaţin

î n s e m n ă r i

\

14' "

Maia "■ uro 31 zile

; Zilele Calendarul Iulian Calend. Gregor.. Sátíib. .1 Pr. Ieremia ' 5 Ï 114 Bonifatiu

Florar

D. Miíon. Ev. d. Marcu c. 15, v. 43. Gl. 2, v. 3 ■Dum.Luni ' Marti Mero. JoiViijeriSàmb.*,

2 P. Atanasie 8 M. Timotei

.4 M. Pelagia5 M. Irina6 Droptul Iov7 Säva

15 (+) Rusaliile •16 ( f) Lun. Rus.17 I’ascalis18 Venautius19 Celestin20 Bernhard

i t Ap. şi Ev. loan ® jj 21 FelixD. Slăbănog. Ev. d. foan o 5, v. 1. Gl. ii, v. 4

Dan. 9 Pr. Isaia j 22 JulianaLuni- 10 Ap. Simon Zilot 23 Desideria •

Marţi 11 M. Moehie 24 Ioana, Sus.Mere. 12 P. Epifanie r 25 UrhauJoi 13 M. Gliceria 26 in ia verdeVineri 14 M. Isidor 27 Ioan P.Sâmb. 15 P. Pahomie 28 Wilhelm

D. Samarin. Ev. d. loan c. 4 v. 6. Gl. 4, v. 7Dum. 16 P. Teodor C 29 Maximin.Luai 17 Ap. Andronio 30'KcrdinandMarţi 18 M. Petru 31 PctronelaMere. 19 M. Patriciu 1 Iunie Graţian.Joi 20 11. Talaleu 2 ErasniVineri 21 ( f ) Const. şl El. 3 ClotildaSàmb. 22 M. Vasilisc 4 Qnirin

D. Orbului Ev. d. loan c. 9Dum. 23 P. Milinil 5 BonifaţiuLuni1' 24 P. Simeon O 6 Norbert,Marţi 25 3 all. cap. Sf, 1. li. 7 LuereţiaMero. 26 Ap. Carp • S MedardJoi - 27 (t) înalţ. Dlui 9 PrimulVineri 28’Eutichie, Nieliita 10 Margareta

, Sâmb. 29 C. Toodosia 11 Vani ava1). SS. Par. Ev. ii. loan c. 17 v. 1 . GÎ 6, v. 10

Dum. 30 P. Isadno > I 12 luau- Luni 31 Ap, Ermil |13 Aut, de I’ad. |

Lungimea v ilii: delà'.' 14 ore 27 miu. până Ia 15 oro 41 min...

Ziua creşte cu J. orii 14 min.

Luna.■l’ătr. prim în 1/14

Mai la 4 ore 25- *■ min. d. a.Ta u w p l i n i i în 8 /2 1 ;

Mai Ia 9 oro 15 min. scara.- .;1

Piilr. ultim în 16/20 ] Mai la, 10 orc 45 1 min. seara.

Lwtănoua în 24 Mai ' (6 Iunie) la 7 oro ' 15 min. dini. j

Piilr. p r im în 30 Mai ! (12 Iunie) Ia 10 ore' seara. ' j

S om n o d e tim p. ]H o u a ilo s ca ra ş i ri'u.-oa- |

ro a d in M ai a d n e fân <?i j v iu m u lt . P lo a ia caM .t 1 d in M ai o lţ in e cu \ a n ta ro . 'i R u s a lii n m ed o, C ră ciu n p ra s . R<»inJ din M ai p re - j ţiiiosito nn c a r d o m ă la i. },

.G â n d a c ii m n lti v o s to s c * an m ă n os . Alai p lo io s , în n îo fra m 6 s . D o o b ru m a ! în t r o S u n tn o o r fffţ ?i A r - \niiiilcm v a bn im A *1 î n - ! t r o S f in lo -M fu ii. (Ym d - s u n t g re o r i m u lţi şi d in a - ] in toA lo c t i iu ţo i lo r ţin- m a ro cu r fiţy n io , — fftn- a io s ă f io p n ţin .

î n s e m n ă r i

1(3Ionie are 30 zile Ciresar

Zilele Calendarul IulianMarţiMere.Joi

1 Vineri Sâmb.

1 M. Iustin2 P.Niehifor3 M. Lucian4 P. Mitrofan

' 5 M Doroftei

Calend. Gregor.14 loan c. nou15 Vitus16 Beno17. Adolf18 Gervasiu

Dum. Rusaliilor. Ev. d. loan e. 7, v. 37

Dum.LuniMarţiMere.

. Joi Vineri Sâmb.

6 ( f ) Rusaliile7 ( f ) Lunia Rus. ®8 M. Teodor Strat.9 P, Ciril

10 M. Timotei11 Ap. Bart. şi Varn.12 P. Onufrie

19 Inliana20 Silveriu21 Aloisie22 Pauliu23 Elelrud24 loan Botez.25 Prosper

n . 1 d. R. a t, SS Ev. d. Mat, c. 10, v. 32. Gl.8, v. 1

DomLuniMarţiMere.J o i ..VineriSâmb.

13 M. Aeilina14 Pr. Eliseu15 Pr. A mos IG P. Tihon17 M. Manuil18 M. Leootie19 Ap. Iuda. fr: Dlui j

26 Vigiliu27 Ladislan28 Leo papa29 ff) Pet. şi P.30 Pavel

1 iulie Teob.2 Cero. Măriei

Lungimea x ilii: delà 15ore43min. până la 15 ore 53 min.

Ziua creşte până la '9/2.3 cu 18 min., de aci până la finea

' lunii scade cu 12 m.

Luna.Lună plină în 7/20

Iun. la 10 ore 41 min. dimin.

Pălr. ultim în 15/28 Iunie la 2 ore 17 min d. a.

Lună, nouă în 22 Iun, (5 Iulie) la 2 ora30 min. d. a.

Pălr. prim în 29 Iun. (12 Iulie) la 5 ore 1G min. dim.

D. a 2-a d. Rus., Ev. d Mat. c. 4, v. 18. Gl. 1, v. 2

Dum.LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

2011 Metodie21 II. Iulian22 M Eusebiu ©23 M. Agripina 2 4 ( f ) Naşt.Sf.l.Bot.25 M. Esvronia26 C. David

,3 Eliodor4 Udalric5 Ciril şi .Met.6 Pr. Isaia7 Vilibald8 Chilian9 Anatolia

D. à 3-a d. Ras. Ev. d. Mat c. 6, r. 22. Gl. 2, v. 3 j

Dum.LuniMarţi

. Mern.

27 P. Samson !; 10 Am alia"£8 Chir ?i loan !■ 11 Pju I., papa 29 ( f ) Ap Pet. ?IP. 3 li 12 Her. §: For..30 Sob SS Ap: |, 13 Marjcareta

S em n e de tim p . I u n ie m ai u sca t d e câ t

u m e d , u m p le b u ţile c a v in b u n . O am en ii ş i v â n ­tu l d o I u n ie ca r4 n d s e s ch im b a . _ Iu n ie aracnl ş i r e c e , s tr ic îi în t r e g a n u l. C n iâ to r ia f im ic i lo r vea-» to ş to t im p b u n . O n id e lo m u lto su n t s em n e d o v in

g r â u m u lt . S X ritn l p o s - I i lo r v e s te ş te fu rta n ă . I )e su n t m a lt i b u re ţi iu ti, ia rn a v i ito a r e a re să fie u ;o a r ă , la d in co n tră g re a . B u re ţii por<*e;ti n o spu n capătu l, c c ia ja l ţ i în c e p u - ' t u l iern ii v iitg.ore c u i i a r o nJi ii&.

P o s tu l t f . A p o s to l i P e ­tru r/i p a ţ e l sa în c e p e în 11 în n ie .

î n s e m n ă r i

i a j

Iulie aro 31 zilo______ • Cuptor j

Zilele Calendarul Iulian Calond. Gregor. Lungim caxilii: deli 15ore58min. pâni la 15 ore 2 min

JoiVineriSâmb.

1 Cosma şi Damian2 Veştmânt. Prer.c.3 M. Iacint

14 Bonavent.15 împărţ. Ap.16 Rnt

D. a 4-a d. Rus. Ev. d. Mat. c 8, v. 5. Gl. 3, v. 4 Ziua scade cu 56 miri

Durti.LuniMartiMere.JoiVineriSâmb.

4 P. Andrei Crit.5 P. Atanasie6 P. Sisoe7 P. Toma ©

’ 8 M Prooopiu9 M. Pancratiu

10 45 Mart. din Nie.

17 Alexe 18Frideric19 Aurelia20 Ilie Pr.21 Praxedo22 Mar. Magdal.23 Apolinar

Luna.Lună plină în 7/2C

Iul. 1 oră 8 min noaptea.

Pălr. ullim în 15/2£ Iul.la3ore20 min dimineaţa.

Lună, nouă în 21 IulD. a 5-a d. Rus. Ev. d. Mat. e. 8,v. 28. Gl. 4, v. 5

Dum.LuniMartiMere.JoiVineriSâmb.

11 M. Eufemia12 M. Proclu şi Har.13 Sinod. Arh. Gav.14 Ap. Achila15 M. Chir. şi Iul. (16 M. Antinogen17 M. Marina

24 Cristina25 Ap. Iaeob26 Ana27 Pantaleon28 Victor P.29 Marta30 Avdon

(3 Aug.) la 9 orc 17 min. seara.

Pălr. prim în 2b Iulie (10 Aug.) la 3 ore 14 min. d. a

Snforinţa e învă­D .6-a d .R as. P. Ev. d.M at.o.9, v. 1. G1.5, v . 6 ţătorul cel mare, şl

ca într’o vedenie lim­Dum.LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

18 M. Iacint ?i Emil19 C. Maorina20 (f) Prorocul Hie21 C. Sim. §i lean ®22 t Maria Magda!.23 M. Trofim, Foca24 M. Cristina

31 Ign, d. Loi1 AU0. Petru2 Porţiuncula3 Stefan ;4 Dominic5 Maria Ş.6 Schim.la faţă

pede am simţit, că un popor, care a ştiu! cum să sufere, are şi dreptul la vieaţă. Maria. Reg. României

S em n e do tim p ’.D. a 7-£Dum.LuniMarţiMoro.JoiVineriSâmb.

d. R. Ev. d. Mat. e. 9

25 f Adorm. S. Anei26 M. Ermolae27 f M. Pantclimon28 Ap.Proh.giNic.)29 M. Calinie30 Ap.'Sila '?i Silvan31 Drept. Ktuloxiu

v. 27. Gl. 6, v. 7

7 Caietau8 Cliiriac9 Roman

10 Laurenţiu11 Susann12 Chu a13 Casiaii

C ă ld u ra m a ro d in J u lio în so m n o a z ii a n b u n . D a c a p a ia n jo n u l îş i r u p e p fm za în d o u a , v a p lou ft. D a c ii lâ n a p lin a a ro c u r te la a raoazi ţ i r a tă r i i , u rm e a ­z ă t im p son in s ta to rn ic M tiţiinoaieio d o tu rn ir iu :ii r id ica ta c-a d o ulai-m v i 's tp s c iarn ii ^ roa .

I

î n s e m n ă r i19

2*

20Angnst are iii zile

Zilele Calendarul Iulian Calend. Gregor.D .a 8-ad.Rus. Ev. d. M at.c.l4,v. 14. G1. 7, v. iiDam.Luni

■ ' Marţi Mere.

'.Toi : Vinuri-

Riîmb.

1 Scoat. Sf, 7 Mac.2 Primul M. Stefan3 C. P. Isacb’ie4 SS 7 tin. din Efes5 M. Eusignin ® 0 (t)Sahim b.lafată

' 7 C. Domeţiu

14 Eusebin15 (1) Adorm M.10 aohus17 Bertram18 Elena19 Ludovie20 Stefan reg.

, ,"I )J_a9-Dum.

■ Luni Marţi •

'. Mero. y Joi

Vineri , Sâmb.

rd. Rus. Ev.d. Mat. <;.Î4,v. 22. Gl. 8. v. 98 Emilian II21 Ioana9 Ap. Matin (din cei 70) 22 Timotei

10 M. Laureriţiu II23 Filip11 M. Euplu 1 24. Bartolomei12 M. Fotio şi Anieh. 25 Ludovic13 C. Maxim C 20 Zefirin14 Pr. Mihea J| 27 losiE -

D. 10 d. Rus. E d. Mat. o. 17, v. 14. Gl. 1, v. 10, Dum.

LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

15 (t) Ad. N. d. Dzeu16 M. Diomid17 M. Miron18 M Flor §i Laur19 M. Andrei Strat.20 Pr. Samuil ©21 Ap. Tadeu

28 Augustin29 Tăier. o. Ioan30 Kqsa31 Raimund

1 Sept. Egidiu2 Stefan C.3 Serafina

D .a l l -Dum.LuniMarţiMero.JoiVineriSiimb.1). a 12-

Dum.LuniMarţi

ad. Kus.Ev.d. JJat.o.l;22 M. Agatonie 123 M. Lup si Jrinen24 M. Euiickie 2f> Ap.. Bartolomei20 It. Adrian »27 C. Dimen 328 G. Moise Arapulad.Rus. Nv.de Mat. c .l2 9 (j)T S Ie rc . S.I.B,30 P. Al., loan, Pav.31 Braul Prcao. Mar.

3, v. 23.01.2, v. 114 Rosalia5 Laurenţiu fi Magnus7 Regina8 ft ) Naşt. M.9 Gorgoniu ,

lONienl. Toi. f3,v;lG G1.3 v , î *11 Protns ■ ,12 Macedoniu13 Matern p

MăsălarLunyimea x ilii: dela

15 ore 2 min, până la 13 ore 30 m in.'

Zina scade cu 1 oră 32 minute..

L u n a.Lnnii pliml in 5/18.

Aug..'la 4 ore 28 min. d. a.

Pair. ultim în 13/?C Aug. la 1 oră 51 min. (1. a.

Lună nouă în 20 ’August (2 Sept.) . la 4 ore 33 min. dimineaţa.

"’iitr. print în 27 August (9 Sept.) la 4 ore 30, min. dimineaţa.

S e m n e de tim p.' N e g u r a do p e liv e z i ş i

râuri, d o s ’ a ratii după ip u a e r o a s o a re lu i in - îonm nii t im p l>nn s t a t o i - î i c . l ’lo a i.i d in A u g u s t iiih ţio v in n l . V â n tu r ile

ş i toa m n a , v a fi k l)a c? i b a r z a '

î n 1 A a g n s t s o î Df'opo

Inse ni n ă r i

2 2 :

Septemvrie arc 30 zile RăpcinnZilele Calendarul Iulian 1 Cal end. Gregor.

Mere.JoiVineriSâmb.

1 C. SimeonStâlp.2 M Mamant3 M. Antim4 M.V. şiMoisaP. ®

U f Inălţ. S. Cr ; 15 Nieodim i 16 Ludmila.1 17 Hildegard

13ore32 min.] la 11 ore 42

Ziua scade cu 1 40 minute.D. a 13- a d. Rus. Ev. d.Mat. c. 21, v 33. OI.4, v. 2

Diim.LuniMarţiMere.JoiVineri Sâm b.

5 Pr. Zaharia6 Min. Arh. Mihail7 M. Sozont8 ( f ) Nsşţ. Măriei9 f loachim şi Ana

10 M. Minbdora11 C. Teodora C

18 Toma Ap.19 Ianuarie20 Eastatie21 Matei22 Mauriciu23 Tecla24 Rupert

L una.Luna, plină în <

Sept. Ia 8 ore min. dini.

Pair. ultim în 1 Sept, Ia 10 ore min seara.

hunii nouă in Sept. (1 Oct) 1 orii 26 min. t

Pătr. prim în ■ Sept. (8 Oct.) I

ore 12 min. sei

D. (îd In S.Cr ) Ev. d. loan o. 3,v. 13. G1.5,v. 3

Dum.LuniMarti

• Mere. JoiVineriSâmb.

12 M. Autonom13 M. Cornelie Sut. 1 4 (f ) Inălţ S.Crud 10 f M. Nichita16 M. Eufemia17 M. Sofia18 Ç. Eumeßio ©

25 Cieopa 26.Ciprian27 Cosma28 Venceslav29 Mihail30 lerónim

1 Oat. Rémig. .S em n e de tim

T o a m n ă c a ld ă , n lu n g ă . D e cad© g hi în a in te d e S.lnt-ilii i a m a so p u n e cu r i I îă p c iu n o ca ld , B rum r o c e urnod . D u p ă s tă -M a r io s il n u p orţi la r io . T u n e tu l d in S te m v r ie v e s to ş to no m u ltă în F a u r ş i an n noa . D u c e r e a t im p u ri r â n d n n o le lo r în se a m n ă şi ia m a s e v a p u n o iu

In 18 S e p te m v r ie in n o c im o to ta lă de s o a c a r o in să Ja n o i nn v e d o .

In 10/2!J S o p to m v iio 1 o r o 2 0 iiiin u to du am iazi ■so în c e j io tto a m j

D. (d In. S. Cr.) Ev. d. Marc. c. 8, v. 34. Gl". 6, v. 4

Dum.LuniMar{iMero.JoiVineriSâmb.

19 M. Trofim II 2 Leodegar20 M Eustatic ' 3 Candid21 Ap. Codrat | 4 Francisc22 M. Foea 5 Placid23 ( f ) Zem. S. Ioan B i 6 Bruno24 M.TecIa | 7 iustina25 0. Eufrosina î ;| 8 Brifiita

D. a 16-a'd. Rus. Ev. d. Luc. c. 5, v. J. Gl. 7. v. 5

Dum.Luni Mărfi Mere. Joi ■

2(1 ( f ) Ad.S. Ap.Ioan I27 M. Calistrat28 P. Hariton 20 P. Cliiriao '30 M. Origorio ;|

9 Dionisio10 Francise11 Nicasiu .12 Maximilian .3 Colorngn '

Inse tu ii ă r i

íO e io m r i« are 81 zile

Zilele 1 Calendarul luliap l| Calend. Gregor.VineriBâmb.

1 .ip, Anania2 Mi Ci prian

!j 14 Ca!i,t ' !j 15, Terezia

I) a l? -a d . Rus. Ev. 2 d. Luc, c. 6. v 31. 01.8 v 6 ®Oum.

LuniMarţiMore.JoiVineriSâmb.

3 M. üionis. Ar. ® 1C Gal4 M. Icrotei 17 Hedmg5 JJ. Haretina 18 Luca6 (■ Ap. Toma 19 Petru d. A.

7 M. Sergio §i V a c h 20 Filieian S C. Pelagia 2.1 Ursula

______ 9 t Ap. laoob ). Alf. 22 CordulaD a 18 ad .R u s.E r.3d .Iu iTc 77v. n j i L l,'vT7

10 M. Euiampie 23 loan C.11 Ap Filip C

DumLuni

. Marţi Morc. JoiVineriSâmb.

12 M. Prov, Tarah13 M. Carp şi Papii14 ( f ) C Para8chlva15 M. Lucian16 M. Longin sut.

24 Rafail25 Hrisant26 Amand27 F'ument28 Sim. şi Iuda29 Narcis

D. a 19-a d. Rus. Ev. 4 d. LocTc; 8, v T Gi.2, v. 8Dum,LuniMarţiMere.•Toi -VineriSâmb.

O17 Pr. Osie18 Ap. şi Ev. Lue19 Pr. Ioil £0 M. Artemio21 C. P. Uarioti22 P. Avorchie23 Ap. Iacob fr. Dlui

30 Claudiu31 Volfgang

1 Nov. Te il Sf.2 Pom. răn.3 Hubert4 Carol Jî.

_ ________ n 5 Emericp . a 20-a d. R Ê v.6 d. Luc, c. 8, v. 2ü."gÍJ{~ v .9Dur.).LutiMarţiM*hc.JoiVineriSamb.

24 M. Art ta25 M. Marcian ) 2 6 ( f ) M. D m ltrle27 M. Nestor28 M. Tirenţie £9 M. Anastasia 30 M. ZenoVie

6 Leonard7 Engelbert8 Ootfricd9 Teodor

10 Andrei A.11 Martin12 Cunibort

D. a 21-a d.R. Év. 5d. Luc, c. 16, v. 19.01.4, v.lODum. 131 Ap. Stahie şi soţii"|| 13 Stanislau

| Lunţjimeaxilii: dela| l i om 38 nr’u. pâ­

nă la 9 oro 56 min.

Ztua scadc cu 1 oră- 42 minute.

Lutia.Lumi plină în 3/16

Octomv. la 12 ore,-• noaptea. \

I'ătr. ultim în 11/24 i Oct. Ia 5 ore 31 '; min. dim. f

Iaouî nouă în 18/31 Oct. la 12 ore 39” min. noaptea.

I ’ătr. prim în 25 Oot. (7 No-.) la 4 ore 54 min. d. a.

S em n e de tim p .B r u a u r a l şi iU i- f iş o r

su n t lu n i P orori. C u câ t fr a n z e le *rl>oriIur c a d iuai cu râ n d , c u a tflt m » i r o - . dilr>r v a fi an n l u n n a to r - G o r o l ş i fr ip u l d in O c - to .t iv r io îm b lâ n z e ş te pe Ia n u a r ie F a u r . L u m in a d e fr ia z a iio a p to a d u c e c u ­râ n d g e r m a ro . Ş o a r e c i i ■ d e câ m p , d o r o t r a - r că tre s a t , ia rn a e a p ro a p e . • N e a u a ş i fr ig u l d in O c - to m v r io a d a c Ia n u a rie m o a lo . C ;iod a rb o r ii tin / fru n z a n m lt , ia m a e d o - n a r tc , d a r v a f i «;rea si a a n u l v o r f i nrnîtu

o m id e . '

I n 8 /1 6 şi 4 /1 7 O ct. e s te în tu n e c im e p a r ţia la do lu n ii Î s 9 o r o 12 m in a te s c a r a . S o v o d e ş i la n o i.

B rum âre l

I n s e ni n ă r

26

Noemvrie are 30 zile Brumar■ Zilele | Calendarul. Iulian 1 Calend. Gregor.

Lungimea x ili i : dels 9 ore 56 niin. pâ nă la 8 ore 40 min

| Ziua scade cu 1 or; 14 minute.

LuniMartiMere.JoiVineriSâmb

1 Cosma şi Damian2 M. Acliindin ®3 M. Achepsima4 ,C. Ioanichie5 M Galacteon O/P. Pavel, arliiep.

14 Vénérant15 Leopold16 Otmar17 Grigorie '18 Odo Eg.19 Elisaveta

p . a 22 d. Rus. Ev. 7 d. Lue. c. 8, v. 41. Ol. 5, v. 11 L una.Dam.LuniMărfiMero.JoiVineriSâinbl

7 S S .3 3 M d.Melit.8 ( f ) Arh. Mih. şi G.9 M. Onisifor C

10 Ap. Erast şi soţii11 M. Mina, Victoi12 S. loan milost. 13-|-Ioan Gurădeaur

.20 Felix:21 într. Născ.22 Cecilia23 Clement24 loan25 Catarina 2(ţ Conrad

Lună plină în 2/15 Nov. ia 2 ore 40 min. d. a.

Piitr. ultim în 9/22 Nov. la 12 ore 41

. iniu. d. a.Lună nouă in 10/2!)

Nov. la 2 oro 26D. a 23 d. R. Ev. 8d. Lue. o. 10, v. 25. 01. G, v. 1

DumLuniMarjiMero.

14 fA p . Filip j15 M. Gur., Br. P. C. 10 t A d. Ev. Mat. © 17 P. Grigorie !

27 Virgil '28 Sosten 09 Saturnin30 Andreiu Ap.

1 Deo. Eligiu2 Bibiana !3 Fr. Xaver i

I ’ătr. prim, în 24 Nov. (7 Dec.) la 2 oro 19 min. d. a.

JoiVineriSâmb.

18 If..Platonlt) Pr. Âvdie j20 t C. Grig. 1’. Proc. |

Omul poato pentru altul, ceeaco n’ar pu­tea pentru, el însuş.. Măria, Reg. României/D. a 24 d. Rus. Ev. 9 d.Luc.c. 12, v. 10.Gl. 7, v .2

Dom.LuniMărfiMere.JoiVineriSâmb,

21 ( f ) In tr. în bis. I22 Ap. Filimon23 P. Amfilohie24 f M Ecaterina 325 P. Clem. şi-Petru , 2G C. Alipie27 M. lacob Persul |

4 Varvara5 Sava ■0 Nicolae7 Ambrosie8 (ţ ) Zem. M«r.9 Leucadia

10 ludita

S e m n e de tim p .Do ploauii la începutul

lui Iîraraar, siiptSmâna Cnioinnnlm va f[ goroasii. Ilmmar se polrivoşto cu .Mâr|işor. Xoaua nrnliii do ’ popomi însoatnniî mugori .»uţini do ca priniuvarii., Şoarecii do câmp, <lo soD. 25 d. Rus. Ev. 13 d. Luc. e. 18, v. 18. Gl 8, v. 3

Dum.LuniM(v j i

28 M. Stefan col nou 11 2f) M. Pariimon 1 30 f Ap. Andrei u

11 Damaschin12 Maxonti«13 Ln ei a

fu 15 fto o 'm v r io * o î n - •opfl jmi ini Cr;H'inrnj)ni.

I ii s c rti h ü r i

L'7

f

28

Decemvrie are 31 zile IndreaZilelo

Mérő.JoiVineriSâmb.

Calendarul Iulian1 Pr. Naurn2 Pr. Avacum

'3 Pr. Sofronie4 y M. Varvara

Oalend. Gregor.14 Spiridoui15 Celian16 Adelaida17 Lazar

D .2 6 d.Rus Ev. 10 d. Luc c. 13, v .35.Gl. 1, v.4Dum.LunfMarfiMere.JoiVineriSâmb.

5 C. Sava cel sfinţit6 (1 ) P. Nloolae7 P. Ambrozie8 C. Patapie . C9 f Zom. Sf. ADa

10 M. Mina, Erm.11 C. Daniil stâlp.

18 Graţian19 Nemesis20 Liberat21 (Toma Ap.22 Dimitrie23 Victoria2il Adam şi Eva

D. sf. s trâ m .E v .lld . Luc c.14, v. 16. 01.2, v. BDum.LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

12 t P. Spiridon13 t M. Eustr. şi soţii14 M. Tirs15 M. KIefterie16 Pr. Ageu O17 Pr. Daniil18 M. Sebastian •

25 ( f ) Naşt. Dlsi26 ( f ) Stefan27 loan Ev.28 Pruncii nev.29 Toma ep.30 David31 Silvestru

D. în. Naşt. Dlui. Ev. d Mat. c. 1, v. 1. Gl. 3. v. 6Duri.LuniMarţiMere.JoiVineriSâmb.

19 M. Bouifaciu20 M. Ignatie21 M. Iuliana22 M. Anastasia23 SS 10 Mart. d. C.24 M. Eugenia 5 i25 ( ţ ) Naşt. Dlul

1 Ianuarie 10222 Macarie3 Genoveva4 Tit5 Telesfor0 (t) Epifania7 Valentin

D- d. Naşt. Dlui. Ev. d. Mat. o. 2, v. 13. GJ. 4, v. 7Dum.LuniMarţiMere.JoiV ineri

26 ( f ) S. N.d.Dzeu27 ( f ) Arhld. Stefan28 SS. 20 mii Mart.29 Prunc. uo. de Irod30 M. Anisia O31 0. Meltţnia

8 Öeverin9 Iulian

10 Pavel11 Higiu12 Ernest13 Hívrie

Lungimea .'Jlii: dela8 ore 35 miu. pâ- dS Ia 8 ore 21 ro­

d i i i } z l iîU c n ; jn ; i în

0/22 Dec., ou 19 min., iar de .aci.' creşte până la finea lunii cu 47 minute.'

Luna.Luna plinii. în 2/15"

Dec. la 3 ore 50/ min. dim.

Piitr. ultim in 8 21 Dec. la 8 ore 54

' min. seara.Lună noicii în 16/29

Dec. la 6 oro 39 min.-dim.

Pil Ir. prim în 24 Dec. (6 lan ) la 3 ore 50 min. dimineaţa.

Lunii plinii în 30 Dec. (12 Ian. 1922) la 11 ore 30 min. n.

S e m n e de tim p.D u că în c e p u tu l lu i D e

c e m v r io v a f i p o r o s , t o t a ş a v a fi z o c o tă p tă ju â n i. C â n d e â n ii la tră la lu n ii, u rm oazft g o r m ;ire O cru l ş i n e a n a d in D p ce n jv r io v e s te s c g r â u m u lt. C ră ­c iu n n e ^ ru , P a ^ li a lb o . C ân d p o r c ii d e inerrăşaf n r tn â n d i b in o , v a f i t im p y-cnijj. D u p ii o ia r o f i g io a u n n on za an n u n o s .

In 9 /2 2 D e c o m v r io la " 11 o r o B m in u te d im in e a ţa :s o î o c e p o ia r n a . [

I In 29 ş i 81 D e c c m v i io ,o s to d e s l o ja r e (|o p n m o , ■

Î n s e m n ă r i

✓V

30

Scara timbrelor.Scara I. Pentru cambii (poliţe) asemnate de

bani prin comercianţi, documente de datorie dela casse publice despre împrumuturi p etre i luni: până la io o Lei 20 bani, iar după fiecare altă sută încă 20 bani. * •

. Scara II/ Pentru chitanţe şi alte documente V de drept, cari în privinţa timbrului nu se ţin de

scara I. ori de scara III.: până la 100 Lei 50 bani,- iar dup$ fiecare altă 100 Lei încă 50 bani.

Scara III. Pentru cesiune de ob iecte m obile,contracte de cumpărare şi de schirtlb la; .obiecte mobile, contracte de liferare etc.: până ia 100 Lei 1 Leu,, iar după fiecare aită 100 Lei încă' 1 Leu,

Fracţiunile de 100 şî 1000 dau sume întregi de sute, respective de mii.

Un exemplu: cineva are o cambie pe sumă de 360 Lei; se percepe taxa de timbru dela 400 Lei, deci 80 bani. (Aceasta la scara I.)

Luăm un exemplu la scara II. Cineva are să ridice cu chitanţă o sumă de 2120 Lei; taxa tim­brului se percepe dela suma rotundă de 3000 Lei, deci un timbru de r5 Lei.

Prin urmare brice sumă care trece,peste sută sau miie este a se socoti ca’ sum^ rotundă ă sutei ori miiei ce urmează* */■ « Chitanţele oficianţilor puhliţi pentru ridicarc dc*salare sunt scutite de timbru

v Târguriledin Transilvania, Bănat şi ţinuturile locuite ' v de Români.

, —*-----N o t ^ D a tu l z ilo i o s te în s e m n a t dap& ca le n d a ru l veoh lu şt su n t a ră ta te n u m a i ’ z i le le tâ ig u r ilo r do, ro& rfuri. — L o c u r ile în s e m n a te c a * b i c i dupfi r e p e ţ it e ruguri n a n c -a a d a t d a te le cerir»o , d o c i la a c o s te Ju calitiiţi a treb u it stt în scm n & m tiirg a r ile d u p ă d a te le o f ic ia le , c a r o în s ă în m u lte « i z u r i s ’ au

^ a i l o v o r i t c a n o e ja c t o . j ^ ^

J la n n a r ie . I. Deva, Lăpuşul românesc, Lupşa, Şilimeghiu, Vinerea, Zerindul mare.^2. Făget, Mehadia. 3. Haiddcut (Hideg­kút). 4. Baiauinare, Cnş, Murăş-λşorhei.J5, Corond, Crasna, Ormânişul do Câmpie, Vaida-ÎÎecea. 6. Ilia, Lăpuşufuoguresc.7. Buza, Jimbotui raare^ iSărmaşitl mare. 8. Asuagml de sus (Silvaşul de susf, Băţayii marj (Baţon), Bercliez. 9. Cal. 10. Loifa.^ll. Miheş. 12. Aiud, Breţcu, Cozmaş, Crfjf (Crişul saseşc), Gialacuta, Huedin, Râşliov (Rosinău, ju£, Braşov). |4. Bateş, Caratisobeş, Ib^şfatîiu. 15. Hodoş, Micăsasa, Miercurea Ciu- cului. 16. Buziaş (jud. Timiş), Guifislău (Goroslăul de po Someş,J3ebeşv(jud. Sibju^Zwn. 18. Chirjiir. 19. Proştea mare, Sângeorgiu! săseso, Teacs^, 20. i ’ecica Română (Ó.Pócskn, jud.ylrad). 21. BaJţt, Ba^nia (jud. Arad^. Cáöna, (ghierghio-) Ditro, Ete3, Ghierla, Ghin?, Nocrih, Preşmăr, Şinţ^reag (Som-- • kerók). 22. Lufcoj, Zilfîala. 23. ArnW i, Nadeşul săsesc. 24. Aimaşul mare (jud. Cluj), Măgheruş. 25. Cetatea^de baltă. 26. Huedin. 27. Baluiea. 28. Cehul Sifvaniei, Ileanda mare. 30. Ttfrda, Zeteleăca. 3lyBistrija,^Şi»fand. ^

, F e b r n a r le . I. Atei, ‘ Bufoni (jud. Arad),</tCarţfa!ăUw Jibău, Simijărtinul Homorodnlji, BoBbrşin. 2. Haţeg.,3. Aita mare, ^phibed. 4. Boiu|, Covasna, MpÎiaş, Supurio de jos.,5. Tăşnad./6, Rögbiéül săsesc, Rodna veche. 7. Alţma,. Teinş.8. Cincul’ ’niaro, Papauţ. Chind'lţ mic. 10. Boroşnefil mare.. Bfíntul George, ll. Borşă, Crişpifac, (Székely-) Cristţr, M er curea (jud. Sibiu), Miorounh- (Sereda-) Murăşulni, Bic, ţioiiP

J j

ni

3a ' ■■ ■ / ■ i ■ ' . : ' :o

■ > 12U

* /outa mare. t j . ComJoşul mare (jad. Ti«iiş), Drăguş. ?I5, Baia mare, Vinlul'de sus. 16. Brau, Dieio-SM iărtin, Drdju, Le- : chiuţa, Pişcolt. 17. Ateţd, J)ej, Zăhn. 18. Balavájár, Otlor- hei, Venpţia Sejos. 20. AJäior, D an k 21. Bătafia (jad. Arad).. 22. Abrad, Bcmtida, Cinea! miö, l e /u t . 23. Ciaohi Găfbău, Ha^ad, Ţaga. 24. Pe^iş. 25,liog*oz, Bogşa, D a ib o j , G urus>* 26. Arid. 27. Cluj, Hărascrae (Harosohereci Mălăncrav (Almakerék), Olafaläul mare.'28 Ghioroc, Záram.].,'

\M ' Martie. I- ^gn'ta, Dezua, Orăştie, Sigfntul Marmaţiei. 3V Baia de Criş, Făget, Sighişoara, Vurpăr. 4. Brad, Cehul Sil vaniei,, Muriiş Oşorhei, Timişoara. 5. Bălcaci. 6 Agâr- ^ ( % e!.begy, jud.' T;-Arie?), Apóidul mare, Blaj Ciuc

. biindomimo, Deta (Timiş), Gârcei (Görcsön) Ghergheni.'Eăl- . . maj, Mănasturul unguresc, Motişdorf, Praid, Zlatna. 7. Bâr- Y i V ' *aya’ Cer«?8i. 8. Asuagiul de sus (Silyaşul- d l stts), Căpâlnaş (3; ■ ■/ Cetatea, de baltă, Chirf»ăr, Ciue-Sâogeorgiu, Coliaim, Mo'cm’

Sungeorgiul da pădure (Erdő|zenf:györgy)? Trapold. & Aibă Iulia, Bilac, Huedin, Yaidahaza. 10. SânpauÎ |j. Drhg, Ozun Tâşufld. 12. Oraviţa (Román), JRoşia montană Şimleul Sil­v a n i . 13. Feldioara fínd. Braşovului), Ibaşfalău/15. Haşfalău

. - (Hejasfalva). 17. Cojopna, Poiana sărată, Ruşii Munţi, Săsciori.19. Basna,. Mar pod, Ocna Sibiului, Petriş (jnâ. Bistrita-Năsăud)

C ernatal.de 'jos, Mehadia. 21. Ohierten’iş (jud.' Timi.)' ' . ?T2V Bo" ovici’. Eted> ? ,măFţin. 23. Vorumloc: 24. Becleau,

. liida, Ilia, Cioebiş (Kékes), Viştea de jos, Zam. 25. «biacova Ilă?maşul Lăpuşului, Lăpuşul românesc, Ogra. 26. Ocnele*

!% Muraşului (Uioara), Orlat. 27. Hunedoara. 28. Cuci, Mă- •gheruş. 30. Crasna, Hălmaag. 31. Bătanii mari (Baţon). j

*1/ „ f P ' 1IIe* I- Agârbiciti , (jud. Târnava, mare), Borgo- rund, Frumoasa (tíiuo-Sepviz): 3. Porumbacul de jos 4

Diertau^Chişineu, Hodoş, Săbăd. 7. M ap, Făget, Gilău, Bär- '• . , maşu1 «nare. 8. Oälgäu, Mollora veche. 9. Câmj.eni. |0. Hălmaj,

. i^mtSmărie-( )cjea. II. (Arcid). Arohind (WnzS-Kited),

Atel, liicaz (Beoaş, Gherghio), Macfalău. Moşna, Ortidorf, Per- iamoş, Racoşul de jos, Sâmbăta de jos, Sebeş (jud. Sibiu), Turda.12: Codlea, lacebeni, Lechinta, »Lunca, Olpret, Sâtimiclăuş. 14. Boroşebiş, Săvăghisla (Torda-Szt.-Lá«z’ó), Sfântul George. 15. Ardihat, Caransebeş, Copşa mică, Nadeşul săsesc, Oclandul Homorodului. 16. Gherla. 17. Buziaş (jud. Timiş), Şinca veche.18. Bandul de Câmpie, Cazon, Dicio Sânmărtin, (Giergio ) Ditro, Iara de jos, lleni (llieşfalău în Secuime), Orşova, Pâncota, Teaca, Voiteg. 19. Abrud, Covasna, Ileanda mare, Saschiz. 20. Cernat, Ciuc Sânmărtin. Hodod, Jimborul mare, t

; Sibiu. 21. Cristur (Székely-), Lupşa, Murăş-Ludoş, Rodna veche, ■ Sântămăria de piatră. 22. Beiuş, Lacova (jud. Caraş Severin),

- Căpâlnaş, Geoagiul de jos, Gurghiu (Györgyény), Jibău, Mol­dova nouă, Ormenişul de Câmpie, Yoila. 23 - Aita mari, Borşa, Dobra, Ibaşfaiău, *Lipova, Lugoj, Miercurea Ciueului, ' Nocrih, Sălaşul de sus, Tăşnad, Vinerea, Zămeşti. 24. Cafa, Heteag. 25. Aiud, Farcaşlacă. Sângeorgiul săsesc, Şeica mare,' Şimand. 26. Chezdi Oşorhei, Dezua, Păpăut, Pecica ung. (jud. Arad), Retişdorf. 27. Bârghiş, Huedin, Şărcaia. 29. Bogşa, - Reghin (săsesc). 30. Borchez, Corond, Deva, Ighiu, Soborşin.~

M aia. I. Grădişte, Guroslău (Goroslăul de pe S o m e ş ) ,^ Eăpuşul ung. 2. Petroşeni. 3. »Ilaidacut (Hidegkút), Sân- mărtinul Homorodului, Trăsoău. 4. Bistriţa, Ţaga. 5. Bahnea, Boroşneul mare. 6. Chibed, Făgăraş, Supurul de jos. 7. Ba- raolt, Juculdejos, Micăsasa, Motişdorf, Poiana sărată, Sper- mezău (Ispánmező). 8. Bateş. 10. Beclean, Cetatea de baltă,

.Eted, Marpod, Sacul. II. Lona. 12. Cal. 13. Ozon, Şomcuta -mare, Timişoara. 14. ftăsăud. 16. Şiliodia. 17. Baia maro, Cincul

mare, Miheş, Mură? Oşorhei, Odoihei.. IS. Monor. 19, Co-• Palnio Mănăştur, Dej, Ză’.au. • 20. BüzöWJiífllau, Cehul Sil- '

vaniei, *(Jiacova, Dobra. 21. Radna, Zarn’. 22; Orâştie. 23. Făget, Vinga. 24. 'Bozovici. 26. Viotu) ^q-bus. 27. Hune­doara, Olpret, Sumbăta de jos. 28, M ^iu, Şimleul Silvaniei*

■ • ..* • 3

. • ' 33

29. Deta (Timiş),-Jibău. 30. ComLşul mare (jad. Timiş),- Ghîerteniş (jud. Timiş), Gialacuta. 31. Agnita, Cluj. Mălăn-

orav (Almakerék), Proştea mare.

I n i i le . I. Sălişte (judeţul Sibiu). 2. Baia de Criş, Gher- gheni (Ghiergio Sânmiclăuş), Leohinta, Periamoş. 3. Aleşd, Brad, Crişpatac. 4. Baghion. Câmpeni. 5. Zlatna, 6. Şilimeghiu) Zărand. 7. Capâlnaş (jud. Caraş-Severin), Daneş, Iiia, Sighet (Marmaţiei). 8. Ciachi.Gârbău, Jimborul mare, Lăpnşul ro­mânesc. 9. Budiul de Câmpie. 10. Panticeu. II. Carjfalău, Gârcei (Görcsön), Macfalău, Moldova nouă, Petriş, Racoşul de jos

f Şeica mică. Sighişoara, Şiatereag (Somkerék), Turda, Vintul de /jos. 12. Petelea, Rodna veche. 14. Mercurea (jud. Sibiu), Teaca.-15. Hodód. 16. Mănăşturul ung., Sfântul George. 17. Bonfida

- Cisnădie, Frumoasa (Ciue-Sepviz). >8. Arad, Berchez, Tăşnad' Zăbala. 19. Almaşul mare (jud Cluj), Blaj, Cazon, Hărăscrac

' (Haroseherec)7 Ieciu (Ifaros-Vécs), Ieinut (Radnót), Lugoj, Vurpăr. 20. Bârzăva, Bătania (jud. Arad),Cermei. 21. Corond! 22.. Asuagiul de sus (Silvaşul de sus), Cernatul de jos, Ibaş-

jalău. 23. Arpaşul de jos, Capâlnaş, Drag, Geaca, Dia. 24. Cristur (Székely) Lăpuşul unguresc. 25.' Făget, Ghiriş, Sic.' Veneţia de jos. 26. Mehadia. 28, Hunedoara, Râşnov (Roşinău jud. Braşov), *Zorlen{ul mare. 29. Berceniş, Crasna, Reteag.'30. Mediaş, Miercurea Ciucuki (Ciuc-Sereda). Poiana fin' d {ui Sibiu). - . ■ u

I n l le . I. Bogşa. 2. Poiana sărată. 3, Hălmaj. 4, (Ghiorghio-) Ditro. 5. Bălâuşeţi. 6. Hodod. 8. Cehul Silvaniei*

, Zam. 9. Câmpeni, Covasna. 10, Gherla. II. Dicio /Sânmărtin’ Gilău, Pecica română (Ó-Pécska, judeţul Arad). 12. Armeni* ‘ Cohalm, Oravita (Román). 13. Alba Iulia, Huedin, Praid’15. Buza. 17.' Buziaş (jud. Timiş). 18. B ă | a n i.% ri (BatonV ' Boroşmeu (jud. Arad), Pâncota. 19. Ardihat, Basna, Mercurea (Sereda-) Murăşului, ţOlpiet, Sângeorgiul săsesc, Sighet (Marmaţiei), Vaida-Redea. 20. *Lipova, Petriş, 21. Dava,

85

Miheş. 22. Beinş, Caransebeş. 23. Ifăgheruş. 24. Ocna ' Sibiului, Preşmăr. 25. Bretcu. 26. Bran. 28. Reghin (să­

sesc), Rodna veche. 29. Apóidul mic, Aţei, Sapurul de jos, Timişoara. 30. Ocnele Murăşului (Uioara). 31. Avrig.

Angnst. 2. Papăut- 3. Hărăscrao (Haroscheree), Lona.- 4. Dej. 5. Drag, Mooia. Soborşin, Şomcuta mare, Voila. 6. Aiud,

~ Farcaşlacă, Guruslău (Goroşlăul de pe Someş). 7. Mănăşturul ung. 8. Barot, Cetatea de baltă. Cozmaş, Vinga, Zarand. 9, Baia - mare. 10. Copşa jnioă, Şărcaia, Vinjol de sus. II. Boroşneul

■■ mare, Copşa mare, Făget, Sebeş (judeţul Sibiiu). 12. Bicaz (Becaş Gheorghio), *Ciacova, Corond, Merghindeal, Zerindul

-mare. 14. Frata, Jimborul mare, Moldova veche, Viştea L de jos. 15. Câmpeni, Comloşul mare (jud. Timiş), Haţeg, Ilia, Sân-Paul, Şilimeghin, Teiuş. 16. Cisnădie, Orlat. 18. Alfina, Bistriţa. ’ 19. Cluj, Criţ (Crişul săsesc), Pişcolţ, Sân- . martinul Homorodului, Voiteg, Zlatna. 21. Ileni, Porum- bacul de jos. 22. Alămor, Jucul de jos, Murăş Oşorhei, Si- ghet (Marmatiei). 23. Beclean, Biertan, Dezna, Oeoagiul de jos. 25. Ghergheni' (Ghierghio Sânmiclăuş), Năsâud, Zălau. 26. Gălgău, O ifilorf. 27. Făgăraş, Frumoasa (Cine Sepviz), Macfalău, Panticeu, Ţăşnad, Turda.. 28. Deta (jud.

- Timiş )L Spermezău (Ispánmező),- Yorumloc, 29. Cristur (Székely-), Draşov, Ghierteniş (jud. Timiş), Şimand* Zam. 30. *Búteni (jud. Arad)..

S e p te m v r ie . I. ‘ Haidacut (Hidegkút), Pecica ung. (judeţul Arad), 8ibira. 2. Brad. Cacova (jud. Caraş Severin)j

. Cehul Silvaniei. 3. Cata, Gurghiu (Györgeny), Ogra (Murăş Orga). 4. Marcod, Orşova. 6. Ciachi Gârbău, Lupşa. 7. Ardihat, Căjulnaş, Cernat. 8. Baia de Criş, Dobra, Gârcei-

' (Görcsön), Hodoş, Huedin, Jbaşfalâu, Lăpuşul românesc, Lechinţa, *Lipova, *Lunca, Poiana (judeţul Sibiului), Ra- coşul d« jos, Sântă-Mărie-Orlea, Sânmiclăuş, Vaidahaza,

. Zărneşti., 9. Aleşd, Bogşa, Mediaş. 10. Şimleul Silvaniei.8*

36

: « . Halmai, Penamoş. 12. Asuagiul de sus (Silvaşul de

T i ’ MŞmTe“ ’ Ghl0rCc- de jos.< 13, Abiud, Breţcu,p ’ t8' Ung-’ Monrr> Si0> Zsm- 15 Boroşsebe?,Eeteag. J6. Eted, Miercurea Cincului (Ciuc-Sereda) Timişoara.

p ' ■ lra' í ’ Bahne3’ CodIea- Mălăneiav (Almakerék), Ruşii Munţi. 18. Buziaş (jud. Timiş), Şieul mare. 19. Vinga20. Bozovici, Bözöd-Uifaláu, Cincul mare, Iara de jos. 21. Borşa, Cal, Cnşpatao, Murăş Ludoş,' OdorheiOrăştie. 22.

aneş. 23. Bran, Caransebeş. 24. BS{anii mari (B.ţon), Eoşia mon'ană, ,Săbăd, Săiişte (jud. Sibiu), Zăbala. 26. Pâncota, Şl-

27■ Ciuo Sândominic, Cohalm, Olpret, Sărmaşulmare ' Trăscău. 28. Arpaşul de jos. Eârghiş, Crasna, Iiia, Jibău. 29.’ Batania. .Sălaşul de b u f , Síáetcl George. 30. *Ciacova, Micăsasa!

O c t o m v r le . I. Lugoj, Radua. 2. Dicio Sânmărtin Petroşani, Praid. 3. Aiud, Arohita (Arcid), Archind (Mező- Erked), Borcuta, Carţfalău,. Hălmeag, Ileanda mare, Sighet (Marmafiei). 4 . Nocrih. 7. Braşov, Cehul Silvaniei. 8. Bonţida Ghiriş, Tâşrad. 10. Eiirzava, Boroşineu, Dalboşeţ, Reghin (săsesc). II. Bruiu, ‘ Zorlonţul mare. 12. Almaşol mare (jud Cluj) Hodod, Şinca veche, 13. Buza', Gherla, Grădişte, Ighiu, Poiana ■ sărată, Săsciori. 14. Oclandul Homorodului. 15. Berchez, Chezdi Oşorhei. Iacobeni (lacăşdorf, jud. Târnava mare),- Mănârade Petriş (jud. Bistriţa-Năsăud). Sângeorgiul de pădure (Erdő’

l Ö1F ^ ^ V'ăghiS,a (Torda-Szt:' Pásztó, jcd. Turda-Arieş)16. Mehadia, Rodna veche. )7. Bătania (jud. Arad), Borgo- P pnd Chiochiş (Kékes, jtd . S,Dobâca), Deva. 18. Agârbiciu (jud.Tarn.mare), Eandul de Câmpie, Marpod, Nadeşul săsesc, Papaut 19. Draşu, Öangeorgiul săseso, 20. Cluj. 21. Zeteleaca.22. Arad, Câmpeni, Făget, Iernut (Radnót), Sighişoara 23Cojocna, Motişiorf. Teaca. 25.; Chindd mic, Sac5‘ Şomarfar. 26 Dobra, Năsăud. Teiuş. 27. Bălcaci, Bo- ' roşneu mare, Ciocman, Ciuo Sânmărtin. 28. Beiuş, »Ciacova Şomcuta mare. 29. Baghion, Budiul do Cânp’e (Bodon) - Co-

87

vasna, Mănăşturul ung., Merourea (jad. Sibiu), Murăş Oşorhei, Şărcaia, Şeioa mică, Tăşnad. 30. Barot, Farcaşlacă. 31. Cermei, Hunedoara.

N o e m v r le . I. Baia mare, Bateş, Hundrubeh. 2. Agârbiqiu (Egerbegy,, jud, Turda- ir ie ş y Măghoruş, Richiş- dorf, 4. Supurai de jos. 6. Apoldul mare, Frata, Hărăsorao (Hâroscherec, jud. M.-Turda) Vinţul de sus, 7, Căpălnaş.8. Gam^lău (Goroslăul de pe Someş), Ibaşfalău, *Lipova.9. Jimborul mare. 10. Bistriţa. 12. Cuci. Ditro (Ghiergio), Gârcei - (GorosSn, judeţal Sălagiu), Gialacuta, Huedin, Saschiz (Chisdu) Vinţul" de jos. 13. Deta (jud. Timiş). 14, Cazon. 15. Beelean. 16. Olafalăul mare. 17. Mediaş, Sic.. 19. Chibed, Haşfa'ău (II jîsfalva), Zăbala 20. Soborşin. 21. Chi- şineu. 22. Trapold. 23. Atei,. Blaj, Făgăraş, Orăştie, Petelea, Turda. 24 Copalnie Mănăştur, Ză au 25. Ozuti. 27. Miercurea (Sereda-) Murăşului. 28. Gilău. 30. Bozod-Uifalău, Ghergheni (Ghierghio SânmiclăuşX Sânmiclăuş, Şeica maro, Zam.

Decemvrie. I,N Dej, Feldioara (jud. Braşov), Rodna . veche. 2. Aleşd, Brad, Făget, Timişoara. 4. Alba-Iulia,

Hălmaj, Praid. 5. Jibău, Ormenişul do Cârrpie, Sighet ( Marmaţiei), Şi india. 6. Abrud, Cetatea de baltă, Ciuo Sângeorgiu, Hasmaşul Lăpuşului. 7, Bălăuşeri (Balayâsâr), Cernatul de jos,' Huedin, Ocna Sibiului 8. Agnita, Baia de Criş, Boroşsebeş, Odorhei. 9, Cehul Silvanifi. 10. Şimleul Silvamei. 12, Zarand, 16. Ai ta mare. 17, Geoagiul de jos.19. Olpret. 20. Ardihat, Maofalău, Petriş. 21. Apoldnl mic, Bozovici, *Buteni (jad. Arad). 23. Motiu. 25 Boroşineu. Frumoasa (Ciuo-Sepviz). 26. Ciocman. 28. Chezdi Oşor­hei, Cluj, Cohalm, Ileni ([lieşfalău în Secuime), Radnot, Sibiu. 29. Hodod. 31. Că;â'naş, Sântămăria de piatiă (Ko- Boldogfalvj) ' . ^

38

Târgurile (bâlciuriie)cele mai însemnate din vechiul Regat.

, F e b r u a r i e ! 2< Intâmp. Domnului, la Roznov (Neamtu),: Carbuneşti (Gorj) şi Galaţi. - In 8 la Piatra. _ - ,

M a r t ie s în 9 (40 M uc) : la Coniâneşti Ocneşti (Bacău), —Grmd (Iablanija), Roznoy (Neamtu), Brâricoveni (Romanati),

. Jupa, Ciupagea (Vlaşca), Câmpu-Mare (Argeş), Tecueiu (Te- eorman), Giurgeni (Ialomiţa). - In 13, Bogdăneşti, Oneşti

(Bacau). — In 25 (Bunavestire):- Greci (Olt), Ticveni (Argeş), Ghio]dem, Stăneşti (R.-Sărat), Negreşti (Vaslui), Bălăneşti i r ° r ’ Sftul Teodor: în Iaşi- In săptămâna brânzei,^ Marti şi Mercuii: la Vaideeni (Vâlcea). In Dumineca Floriilor: : la Iaşi, Şuteşti (Brăila), Giurgeni, Ciochina (Ialomiţa), Roznov

: (Neamtu), Negreşti . (Vaslui). . 'A p rilie : In. 23, la sftul Gheorghe: la Moineşti (Bacău)

Bărgoan (Neamtu), Boteşti, Nesporeşti (Roman), Slatina, Ca­racal, Piteşti, Lupoaia (Mehedinţi), R.-Sărat, Sălcioara' (R - Sărat), Polovraci (Schitul), Preajba (Gorj), Slobozia (lalomital Frăteşti (Vlaşca), Iaşi, Bârlad. .' ’ .

M a l a : în 21, la Constantin şi Elena: Ia Ocna, Dăr- măneşti (Bacău), Dobroteni (Olt), Roznov (Neamtu), Galaţi— La întâmpinarea Domnului: în Piteşti, T.-Jiu, Uda (Olt)’ Câmpu-mare (Argeş), Mărculeşti (Muscel), Iaşi, Ciacăr, Biăila’ Slobozia (Ialomiţa), Neamtu, Trifeşti (Roman), R.-Sărat. J ‘La Moşi, în Bucureşti, Mavrodin (Teleorman), Olteniţa (Ilfov). — Dumineca Rusaliilor: la Alexandria (Teleorman), Vaideeni (Vâl­cea). — In Dumineca tuturor Sfinţilor: la Piatra-Neamţu, Cioi- d e m (Ia lom ita ),,în piteŞti, uimeni (Argeş), Negoeşti (Dolj), Luciu, Salcii'(Ialomiţa), Jilava (Ilfov), Piatra, Negreşti (Vaslui)m m r î e 7 D1Do~24’ Drăgacea’ la Buzău, Focşani, Ipateştî (Olt) Buda (R.-Sarat), Coletina-Teiu (Ilfov), Giurgeni (Ial0-

rvS , a- « ’ CrâmpU' Lung’ CornăH Cărbuneşti, Broşteni (Mehedinţi). — In 29, sftal Petru, la Bacău, Oneşti (Bacău)

39

Vivizu-de-Sus (Brăila), Broşteni (Ialomiţa), Talpa (Ne amţu) Bogheoea, Sagna, Burueneşti (R o m a D ), Giurgiu.

I a l le t în 20, sftul Ilie, la Câmpu-Lung, Floreşti (Vas­lui), Dărmănuşi (Bacău), Şuteşti (Brăila), Budeştii-Ghicăi (Neamţu), Bârlad, Fălticeni, Băile -Slăm'c (Bacău), Radianai (Bacău), Giurgeni (Ialomiţa), Dumitreşti (R.-Sărat). — In 24, la Jilava (Ilfov), Tupilaţi (Roman). — In 27, sfântul Pantilimon, la Ocna (Bacău), Davideni (Neamţu), Curtea- de-Argeş, Argintoaia (Mehedinţi), Drăghiceni (Olt), Pleseşti (R.-Sărat), Vaideeni (Vâlcea), Pantelimon (Ilfov).

Ânflust: în 6, Schimbarea la faţă, la Lociu (Mehe­dinţi), Poenari (Argeşti), Neamţu (Muscel), Mogoşeşti, Roman,’ Damieneşti (Roman), Bogdana (Tutova), Galaţi. — In 15, sfântă Maria-Mare, T.-Jiu, Curtea-de Argeş, Constanţa, Ul- meni (Ilfov), Vârteşti, Dumitreşti (R.-Sărat), Giurgiu, Iaşi (Abatorul), Giurgeni (Ialomiţa), Cotroceni (Ilfov), Voineşti, Deleni (Vaslui), Caşin (Bacău), Sinaia (Prahova). — In 29, Tăierea capului sf. Ioan, la Bacău, Comăneşti, Oneşti (Bacău), Călăraşi (Ialomiţa), Davideni (Neamţu), Mogoşeşti, Mirceşti, Iugani (Roman). —! In 30 la Bârlad, Cornăţel (Dîmboviţa).

Septem vrie : în 8, sf. Măria-Mică, la Răureni (Vâlcea),• ţine .25 zile, Cărbuneşti (Gorj), Giurgeni (Ialomiţa), Buda,

(R.-Sărat), Bogdana (Bacău), Ciochina (Ialomiţa), Valea- Hălăuceşti (Roman), Buşteni (Prahova). — In 14, Ziua Crucii, la Drăgăşani (Olt), Negreşti (Vaslui), Scheia, Doljeşti (Roman), Bârlad, Telega (Prahova). .

O ctom vrîe: în 14, Vinerea Mare, Ia T.-Jiu, R.-Vâlcei, Godeni (Muscel), Slobozia (Ialomiţi), Galaţi. — In 26 la Moineşti. (Bacău), Lupoaia (Romanaţi), Negreşti (Vasluiu).

IV o c m v r lc : în 8, sf. Voevozi, la Ocna, Bărroăneşti,' Oneşti (Bacău), Bârlad, Piatra, Telega (Prahova).

D ecem vrie: î)i 2, la Comăneşti (Bacău). — In 5, la Piatra. — In 7, la Moineşti (Bacău), Şuteşti (Brăila), Neamţu,

T P.oroseşti, Negreşti (Vaslui).

Timpul cât poartă animalele ds casă.Iepele poartă: 48—49 săptămâni sau 340 zile

ae'le poarta: 4 0 -4 1 săptămâni sau 285 zile'Oii« si 4 8 -5 0 săptămâni sau 354 zile.Spi-nnf ,caP e: aDroape 22 săptămâni sau 154 ziie Că p t l i 6 săptămâni'sau 120Cafelele 9 saptamam sau 6 3 -6 5 zile -

. Gama c oceşte: 2 0 -2 2 zile 1 6 -2 0 ouă 'Curca cloceşte: 2 6 -3 0 zile 15 20 ouă'

, . Gaşca cIo,eşte: 2 8 -3 2 zile 1 2 -1 5 ouă Eata cloceşte: 28—32 zii-, 1 5 -2 0 ouă 'Porumbi^ cloceşte: 14—16 zile.

; :; Timpul vânatului.*)

Soiul vânatului

Vânatul în gen. oprit . Tauri cerbastri .Tauri de cerbi .Ceibi, cerbastri ţi tâjrioar

Capre sălbatice ..Căpriori...............Iepuri . . . . .Cocoşi sălbatici .Găini, sălbatice .Fazan i şi dropii

Găinuşe . . . .

Potârn ichi . . .

P repe liţe . . . .

Rate sălbatice .Beca(i do pădure Becati de apă .Paseri cântăreţe

3 3 = O tzţ' C

______ !

* ) L in io a r a ( —) insoam nft tim p u l o p r it .

învăţătură şi petrecere.

Sămănâtorul- Păşeşte ’n ţarină sămănâtorul

S i ’n brazda neagră, umedă de rouă,

Aruncă ’n tfu n noroc vieaţă nouă,

Pe care va legă-o viitorul.

Sunând grăunţele pe bulgari plouă ;

Speranţa, dragostea lui sfântă, dorul

De-a ’mbelşugă cu munca lui ogorul,

t samănă cu mâinile-amândouă.

Trudeşte, făeătorule de bine,

: Venl-vor, roiuri, alţii după tine, - >

Ş i vor culege rodul — bogăţie.

Tu f i i soldatul je r tfe i mari, depline,

Ca dintr’uh bob să odrăslească mia,

Cu sângele tău cald stropeşte g lia !

f A. V/a/tufă,

M oş Marin.Avea dreptate satul să spue că pe vorba lui

Moş Marin poţi zidi biserică. Aşa om de ispravă şi vrednic, şi priceput la toate, şi săritor la ne­voile altora, mai rar trimite Dumnezeu, — da şi când îl trimite undeva, apoi acolo curat că se împlineşte vorba Românului: omul sfinţeşte locul. Ce erau Tunseştii cu douăzeci de ani în urmă, pân’ a nu veni Moş Marin? Un cătun de vreo treizeci de cocioabe, nici un gospodar ca lumea, femeile se dondăneau toată ziulica, bărbaţii se îmbătau şi-şi stâlceau nevestele ’n bătăi, copiii flă­mânzi, ofiliţi şi plini de toate cele, plângeau pe sub lâviţi, şi vită ’n bătătură nu se pomeneâ, nici păpuşoiu în pătul; — ciulini pe curaturi, pe iz­lazuri bozii şi dudău, în sat sărăcie lucie. Nici horă dinaintea crâşmei nu se -mai ştia, nici jocuri de copii, nici plug la Sân Vasile. Până şi doina, strămoşeasca doină, speriată de aşa ticăloşie, fu­gise ’n lumea toată din locurile astea blestemate.

Ba tu cumva că era să plângă'după ea Kir Mihali posesorul, ori Şmil orândarul, stăpânii fără pic de îndurare peste toată ceata asta de. robi vlăguiţi şi păcătoşii

. . . Unde mai e Mihali? Pe unde-o mai fi Şmil acum? Ţăranii, înstăriţi, îşi muncesc astăzi pământul lor, căsuţe vesele s’au ridicat pe unde erau bordee triste şi afumate, drept dragul să Ie priveşti cum

Jrâ ucesc m bătaia soarelui, cu păreţii lor drepţi'

t io Ia7 Detedâ ?i Iar^ * cu brâie de ta«-.S W J > 63 pn ’Speî ?i ’n J'urul fe restre lor

; ş'au Î T S V m T ° rtire r° bii dinaiQte vrem e-’ altul si ’n c e f l - ŞaU p n n s ÎDdemn unul dela l â n t nom , Z nCCtUl S’a Sădit ?'a Crescut P°mS p o S . n t a 51 S a P » P 0d W . l â ^ .

aici w ! 1“me de; Când a deJu2'at Moş Marin■ „aia. Toate sau prefăcut şi s’au înfrumseţat Si

:

c râ s li % PnV,Î -mandreîă de hor* în bătăturar â S ? LCe de vo,nîci fete frumoase! Incai

; C VOrba de Mitrana, crezi că i zână de prin

flaJrf’ nU T 6 °hip ?1 faPturâ omenească. Râd far ’ ,Pe , myStată ?Hi dau coate privind o;

Vai C ^ m!C1 ?î Umezî’ şl strilucesc,

soarelui de Pe cama?a « în bătaia

M , ~ TU ?U maî poîî când ° vezi, Ancuţo. parcă nu tencrezi căi a t a . . .

ha? - i? A Duml^ ? tu^ ‘ nu ţî-o fi dragă

* «■ « j DCa Şl fa ce cu o f l l îu ' ,a lum ea strânsă, ca de obireiu, împrejurul iui Moş Marin pe tăpşanul de sub nuc. , ’

n e a e r c a ^ v a ^ f ÎDtrebati-° dra&» mei> Pe Dum- . irrentar • face cu ochiul, are la ştiinţă cu ce g eutăţi şi cu ce primejdifii îngrădită o frumuseţe

ca asta pe lume? Pe câţi nu-i ispiteşte bogăţia asta scum pă... Trebue să fii om ca s’o ştii p 3 z l...

. . . Voi. mai duceţi-vă încolo, copii, de vă jucaţi — ce-ascultaţl la vorbele oamenilor m arii,.. Apoi, eu ştiu focul frumuseţii, că,doar am avut si eu o minune de fată, de veneau Dumineca flăcăii, ca la comedie, de peste dealuri şi coclauri, s o vadă la horă; şi nu se mai dau duşi, nici morţi, de pe la noi. Ce-i Mitrana acu? Mai gro­zavă erâ Ancuţa . . . pune-ţi tulpanul la ochi că-i vorba de tine. _

— . — Hai, fost-ai leleo când ai fost. . .■— Poi dă, fdta mea, fiecare la vremea lui.

Acu se chiamă vorba că-i rândul Mitranei. — Şi cum vă spuneam, se face ^.ncuţa mea aşa ... de seama Mitranei... şaptesprezece... optspre­zece ani... pe-aicea; şi naltă, şi rumenă, şi voinică, de ţi se lumină sufletul când te uitai la'ea; Biata măsa, biată să fie de păcate — ce vreţi? cap de femeie — las’ c ’o pierdea din ochi nu altă ceva, da câte năzdrăvănii toate i-ar fi trecut fetei prin gând — ea, de cuvânt, să i ţie hangu. Da în vremea asta, peţitorii îşi făcuseră vad la noi.' La început eu nu mă prea amestecam, le lâsam pe ele să aleagi şi sâ hotărască; şi elé se lăsau pe tanj*13. Ba că unu-i sărac? ba că altuia-i bate coliva în piept, ba că nu-i încă vremea şi să mai aşteptăm. In sfârşit,' bag eu de seamă că toate

46

astea-s vorbe de clacă, şi într’o zi numai ce-o apuc pe nevastă din scurt:

— Ia ascultă, Mărando, da de Paraschiv ce zici? ■ >

— Care Paraschiv?Se faceâ moartă ’n popuşoi.

_ Cum care? Că nu-i decât unu ’n sat: Paraschiv a Saftei Morarului, îi flăcău cu minte, ' singur la părinţi, muncitor, gospodar; de voinic ;

- şi de frumos — slavă D om nului... ha? Ce zici?^ Doamne, zău, Marine, cât nu vrei tu să

ne mai ridicăm/şi noi o leacâ din ce suntem. Cum ţii tu sâ rîmâi tot în teapa t a l . . . Nu vezi ce fată avem ? Sâ stea alături cu boierii de seamă, da nu . . . ■ /

; — Ce bâigui tu. Mărando? Se vede că nu • ţi-s minţile acasă. •

, ~ Ba nu bâiguiu de fel. Ştie ea'Măranda , sSraca ce spune. Da ai cu 'cine te ’nţelege?

Ş’atunci, par’că deodată mi s’a luat o perdea de pe minte.

— Bine, muere nebună, că mai bine nu ţi-aş — fcice vra să zică de asta se tot învârteşte pe-aici ' clâpaugul ciocoiului... Ei, taci tu coane Nicuşor, că-ţi găseşte el badea ac de cojoc. Auzi tu ocara dracului 1 . . , ;

Şi unde ml-am luat, până una alta, pe leliţa Măranda . la rapanghel, şi dă-i, şi descoas-o şl

47

descânt-o — până i-am pus minţile la loc. No rocire că nu se întâmplase nimic cu fata; putea să-mi dogorească obrazul, de nu deschideam ochii la vreme. Şi m’am pus pe pază straşnică. Un pas nu mai făcea Ancuţa de lângă mine. Noaptea, cât auzeam cel mai mic sgomot — eram în picioare, încărcasem puşca cu sfârmături de ceaun, ş’o ţineam în cuiu deasupra patului. Acft, zic, să poftească puiul de ciocoiu prin bătătură pe la mine, că l ’a văzut aghiuţă! Dimineaţa — Ancuţa cu mine la câmp — şi munceâ fata mea cât patru bărbaţi. în vremea 'asta cioclovina se pârpoleâ pe jăratic, s’o vadă. Şi într’o zi, numai ce să mă pomenesc cu el la o g o r . . . Bade Marine c ’am auzit c ’ai fi supărat pe mine, că e u . . . aşa şi pe dincolo; — Şi unde las lucrul şi m ăîntorc răstit la el-: . '

— Ia ’n ascultă, Domnişorule — lui acolo— să faci bine să-ţi cauţi de treabă, şi vorbă'cu fata mea să nu mai faci. Cautâ-ţi tete de seama D-tale. D-ta eşti boier, noi suntem ţărani, şi n’avem nimic de împărţit cu de-al de D-ta. M’aiînţeles?... Cu mine — scurta vorbă. v

Şi a plecat ca un căţel cu coada între pi­cioare. Se tăcuse vorbă în sat şi la curte despre asta. In sfârşit, eu nu eram în boii mei. Mă tot gândeam în fel şi chip. Ciocoiul, pe cât înţele­sesem legase şcoala la gard. Cum s’o scot la capăt?

48

Zi câ-i dă dracu in gând să vîe într’o noapte sâ horbâcâiascâ prin ograda noastră. Doamne fereşte, întri 'ntr’un păcat. _ Nu mai aveam tihna, nu mai aveam somn, fata plângeâ, muierea mâ boscorodeâ într’una. Ca să curm — ce-mi zic? Am doi bă­ieţi mari însuraţi, la casa ior. Stau să-mi strâng tot de. pe câmp. Mă râfuiesc cu boierul. Las casa şi pământul pe seama băieţilor. - îmi încarc fdt, îmi iau frumuşel nevasta şi fata, şi mă duc — unde m’a îndreptă, Dumnezeu, ca lumea-i largă ...

Ei, şi iacă aşa au venit lucrurile de-am po­posit aici la cumătru, Vasile, 'tovarăş vechiu de cărâuşie — Dumnezeu să-l ierte — ş’apoi încetul cu încetul mi-am înfiripat iar gospodăria, că dacă-i sănătate şi omu-i vrednic toate se fac. Şi nu. mi-a părut rău, şi nici azi nu-mi pare, că mi-am lăsat casa şi pământul, pentrucă cinstea-i mai scumpă şi decât casa şi decât pământul. Şi-au fost, se vede, toate pe voia Celui de sus, ca iaca toate-au eşit la bun sfârşit. . . f Alexandru Vlahuţă.

Celui ce-ţi vorbeşte cu stricteţe, tu raspunde-i cu blândeţe. Dacă te latră vre-un râne, astupă-i gura cu pâne şi nu dâ în el cu peatrâ, că mal tare te latră. Şi nechibzuitul azi vorbeşte nebu­neşte şi ca mâne se câieşte.

In noaptea sfântă...In noaptea sfântă de Crăciun

Când vin la geam colindători

Ş i ’n cântecele lor ne spun

Povestea celor „Trei păstori",

Când după datini strămoşeşti

Se ’mpart colaci — prinos adus

Odraslei sfinte din poweşli

Nevinovatului Isu s — ,

In noaptea sfântă de Crăciun

Când se iveşle „Steaua" 'n zări

Ş i pretutindeni în cătun

S ’aprind pe masă luminări,

E-atâta farmec pe pământ ’

Că pleacă ’n stoluri îngerei

Ş i se cobor -din cer pe rând

La case mari ca şi ’n bordei...

Ei vin pe tainice cărări*

Împresura}-! de fulgişori

S ’aducă binecuvântări

In preajma sfintei Sărbători.

Dar numai celor buni li-e dat

Să-i vadă 'n vis când se-cobor,

Cum din aripi de-argint curat

Revarsă pace 'n urma lor

" * * * * * ...................... .....*

. Acel ce dă — ’cu suflet bun —

Din darul, său şi Ia săraci,

In noaptea sfântă de Crăciun

E ’mbrăfişat de îngeraşi.., v - ________ Aurelia Pop.

Păsărică din A rdeal...Păsărică din Ardeal,

Sboară tu din deal în deal -

Ş i din deal peste vălcea,

Până-i dâ de mândra mea.

De-i găsi-o încă jună,

Spune-i dragă voie bună;

De-i găsi-o măritată,

N ’aiba bine niciodată,

FăP amar şi zile grele,

Cumu-s şi zilei? mele.

Cui: do 1. Georgescu.

51

Răvaşul politic al anului,I. Externe.

— Politica Europei întregi se poate spune că a fost turburată de fărădelegile Bolşevicilor maghiari şi ruşi. Un bun cunoscător al socialismului din toate ţerile europene, domnul A, C. Guza, profesor de economie naţională la universitatea din Iaşi (Moldova) zice că socialismul comunist, antinaţional şi antireligiös, a fost întemeiat de Jidanii: Karl Marx şi Fr. Engels; mai târziu Ferdinand Lassale, jidan şi el. Conducătorii socialiştilor în toate ţerile au fost şi sunt jidani. In Germania: Bernstein, Sin-

. ger, Stadthagen, Goldstein, Wurm, Ketzenstein, Aron, foşti deputaţi socialişti înainte de răsboiu. Acum după răsboiu o evreică, Rosa Luxenburg a fost în fruntea spartachiştilor şi alta (Sarah Lerch născ. Rabinovici) în fruntea anarchiştilor din Mün­chen. In Austria asemenea: Adler, Ellenberger Ingner, Austerlitz, Koha şiÎBeer; iar în Ungaria: Abraham Kohn, Feldmann, Grossmann, Schwartz, Pfeifer, Rosenzweig, Schlesinger, Meier, Stern, Kugler, — apoi Bela Kun, Samuely, Garbay şi alţu dm guvernul bolşevic. — T ot aşa e si în Rusia, unde sunt însă şi mai mulţi, fiindcă po­porul nu e aşa de deştept ca în alte ţerl. Iată

'Căpeteniile: Trotzld (cu numele adevărat evreesc Braunstem), Zinowiew (Apfelbaum), Kameniew

4*

52

(Rosenfeld), Steklow (Nuhăm Kiss), Suchanow (Ghimner), Gocew (Goldmann), Miskowsky (Gol- denberg), Lenin (Lurie), Songef(Blechmann),Cernof (Schwartz); însuşi Kerenski e nepotul u d u î jidani Herrensohn. /

Nici la noi Românii nu e mai bine. C. Qo- brogeanu-Gherea a fost jidan din Harkov cu nu­mele său adevărat: Nuhăm Katz. Şeful socialiş­tilor din Iaşi e jidanul Gelehrter. T ot jidani sunt: Ilie Moscovici, Sternberg, Ungar, Isac Brânişteanu (Braunstein), Leonard Isac, M. Cohn; I. Konitz, Catz ■ Jancu, Sami Steinberg, HaimCohn, L. Lichtblau ş. a.Ii numim, ca să-i cunoaştem şi să-i ocolim.

— La începutul lui Octomvrie 1919, fiind salutat domnul Saint Aulaire, ministrul Franţei, la Bucureşti, din partea domnului Ioan Suciu, fost . membru al Consiliului Dirigent, la Oradea-Mare, a spus între altele^ ,L a Budapesta am fost sa­lutat de reprezentanţii poporului maghiar într’o foarte frumoasa limbă franceză şi totuşi mă sim­ţeam la mii de kilometri departe de ei. IPentrucâ intre sufletele lor şi al meu este o prăpastie gro- zavă. pe când cu D-voastră mă simţesc inimă . lângă inimă*. Ce ţi e dragostea de frate 1 Vorba vechiului nostru poet: .Despărţit ori depărtat fratele-i tot frate 1*

— La începutul lui Noemvrie 1919 Românii de pe valea Nirului, de lângă Dobriţin, înaintează

prin domnul Romul Fersigan un memoriu către Consiliul Dirigent din Cluj să intervină pentru ei la conferinţa de pace să fié cuprinşi şi ei în nouele hotare ale României. ,Şi Românii desnaţionalizâţi au dreptul de a se reînol sufleteşte — zice între altele acest memoriu — atunci, când fraţii în sbor de vultur au trecut Cârpaţii, ca s i-i mântuească de osândă*. Gândindu-se apoi la , iadul de sufe-, rinţe‘ , care se va năpăstul asupra lor după retra­gerea armatei române ne strigă în auzul tuturora aceste mişcătoare cuvinte: »Treceţi-ne şi pe noi cu tot avutul nostru acolo, unde putem şi noi sta sub scutul aripilor Vulturului Român, ca să ne încălzim şi noi la razele soarelui dreptăţii de pe bolta cerului ţării româneşti unite pe vecii* Să nu-i uităm pe aceşti fraţi nenorociţi în număr de 15.000, ci sâ-i ajutăm când vom püteà. Să nu-i uităm nici pe cei din Banat şi de pe valea Timocului în Sârbia, unde sunt vreo 300.000 R o ­mâni, aproape atâţia câţi sunt în Bucovina. Mai avem deci fraţi înstreinaţi 1 '

— Fiind salutat noul preşedinte al republicei franceze, Paul Deschanel, cu prilejul alegerel sale, din partea adunarei deputaţilor noştri, Dumneasa a trimis domnului N. lorga, preşedintele adunăret, următoarea telegramă: ,V â rog să fiţi, pe lângă camera deputaţilor României unite interpretul călduroaselor mele mulţumiri pentru felicitările

atât de cordiale pe care aţi binevoit să le adre­saţi în numele său. Eu ştiam că sunt ecoul fidel al poporului francez atunci, când vă dădeam asi-

. gurarea profundei .sale simpatii şi a credincioasei sale prietena în momentul în care naţiunea ro­mană trecea prin încercări teribile. Sunt fericit să reinoiesc această mărturie a sentimentelor pe care le ştm că sunt reciproce, în ceasul în care Romama vede, în fine, că se realizează aspiraţiile sale naţionale, în aplausele Franţei*.' : ,^ a s^rşitul lui Ianuarie 1920 marele

prieten al nostru ^marchizul de Saint-Aulaire pă- răseşte ţara noastră, înlocuit fiind cu însărcinatul de afaceri Camion.

— In şedinţa din 26 Ianuarie 1920 a adu- na™ deputaţilor.d-1 K Ior}a c « c„ e scri!0area Principelui moştenitor al ţării, dată din Bistriţa m care spunea, intre altele: ,V oiu fi vrednic ur­maş al vitejilor din trecut şi volu sluji statul ro­manesc ca cel mai vrednic slujitor al lui.*

-r * Carol.1/77 J 1 n0uI Pnmministru francez

MiUerand, preşedintele conferinţei de pace, a fă­cut între altele următoarele declaraţiuni: .Pacea înlăuntru şi In- afară e dorinţa ce ţâşneşte din adancul spiritelor şi inimilor îngrozite de heca­tombele, a căror sdrobitoare răspundere în faţa istoriei o poartă Germania. , Spre a preveni re­

55

întoarcerea unei asemeni catastrofe, avem în ve­dere Societatea Naţiunilor, expresia nouă a unei vechi concepţii franceze. Guvernul republicei nu va neglijâ nimic din ceeace depinde de el spre a o seconda şi a-i întări organizarea. — Execu­tarea tuturor hotărîrilor tratatului din Versailles va fi legea noastră. O vom urma fără violenţe şi fără slăbiciune, cu o tărie nesdruncinată. Aceasta aduce cu sine ţinerea strânsă şi prietenească a ali­anţelor, care au scăpat lumea*.

■- — In Februarie 1920 primmlnistrul nostru, Dr. Alexandru Vaida- Voevod, lucră cu mult succes pentru cauza româneasca în streinătate. Cerându-se

'■în camera comunelor din Londra să se trimită o comîsiune de anchetă în Transilvania, prîmministrul englez lloyd George a declarat următoarele: A m mare încredere în primul ministru român şi ’ sunt convins că-face totul pentru protecţia mlnorită- ^lor Ataţa vreme cât nu sunt convins de con ­trarul, cred că nu e de dorit să se trimeaţâ o asemenea cormsiune. Dacă se va întâmplâ> ceva mai târziu, chestia va fi discutată*.

t T o ‘ a t u n c i * ducându-se domnul Vaida laLondra, pdm m btatal englez, u d “banchetul dat in onoarea oaspetelui

rostit următorul toast: ,Ma bucur mult c l not. " “ ” «>« e»™ ,nulul englez şi a POt

prunul ministru .1 R „ mânW ^ - ~ P=

în trecut ne-a fost prietenă şi a reprezentat pentru noi un ajutor efectiv şi sperăm că pe acest ajutor vom 'putea conta şi în. viitor. Mă bucur cu a tâ t

, mai mult, că pot saluta pe domnul Vaida, care reprezentă o parte din oameni, cari ne-au fost

.foarte scumpi. Şt iu că D-sa este unul din. con­ducătorii transilvăneni, care a purtat în parla­mentul maghiar o splendidă luptă şi a ştiut să

' întreţină spiritul eliberării în Transilvania. II salut mai departe ca un reprezentant al libertăţii tran-

, silvănene, care libertate cred că o va şti conduce şi mai departe. — Este o mare deosebire între a , întâlni pe un om personal şi a avea cu el între­vederi directe şi intime, şi Între a-1 întâlni la con- " ferinţa de pace, în parlament, sau câteodată în cabinet. Eu am fost foarte nerăbdător ca să văd stabilită odată o legătură mai strânsă între noi şi România, şi sper că vom puteâ contâ şi în viitor pe legătura asta intimă, care ne va putea fi de mare ajutor în ce priveşte Ungaria şi Rusia.

, Răsbriiul a adus cu sine mari schimbări. Toate ţările trec şi au trecut prin mari prefaceri interne, dar sunt convins, că, dacă în trecut ar fi fost între persoanele de importanţă un mai larg schimb de vederi, atunci răsboiul nu s’ar fi făcut. De

. aceea sunt foarte plăcut impresionat,« că domnul Vaida ne-a făcut onoarea să vie în ţara noastră. i?tiu că are . o grea situaţie, dar îl cunosc că e

57

_bine pregătit şi curajos şi sper că va avea to t succesul dorit*.

— Odată cu vizita domnului primministru Vaida la Londra se schimbă la faţă şi gazetele englezeşti. Din vrăjmaşe, cum ne erau, ni se pre­fac î* prietene sau cel puţin curmă atacurile la - adresa noastră. Aşa e »Manchester Guardian*, aşa ,N ation‘, aşa »The Observer* şi altele. Aceasta din urmă scria: »Relaţiile personale, stabilite astăzi, sunt mijloacele cele mai sigure ' pentru a se ajunge la o înţelegere între Româniaşi prietenii ei. In starea tristă a Europei de astăzi relaţiile acestea sunt indispensabile. Rezultatul vizitei va însemna reînvierea încrederei şi simpatiei de-amândouă părţile. Vaida-Voevod lasă în urma sa impresia unei personalităţi luminate şi sincere. *

— La începutul lui Martie 1920 domnul Ion Pelivan, reprezentantul Basarabiei la conferenţa de pace, trimite adunărei deputaţilor următoarea telegramă: .Conferenţa din Londra a recunoscut unirea Basarabiei cu patria mamă. Dreptatea cauzei noastre a triumfat, scuturându-şi şi ultimele urme ale jugului moscovit. Basarabia îşi are de acum înainte liniştea trebuincioasă, ca prin munca în­cordată să-şl asigure desvolţarea economică şi culturala şi să contribuie la prosperitatea întregului neam românesc. — In aceste clipe de adevărată sărbătoare, cu inima plină de bucurie, felicit în

•persoana D-voastră (d-l N t

i™Z Z«r'motl e m m a ^ rCeaSti m u,t fmb^urătoare te- PutatHor ■ l0rga> P^Şedlntele adunărei de-

S S qc L T to cuvântare' în care’între * *biruitoare î 1.n -Care COnştiinta lumei civilizate, neamuri " Va barbariei cotropitoare dea ^ o T n T ? n° aŞte drepta ea n*amu,ui nostru

: p S 5 ” n Care' “ ai bine de ° suta de anî>, . . umnezeu şi de oameni, a ştiut să-şi

•I- SiV^r* * 16 adânci aie iaranuiui mundt°rŞl cinstit Întreaga noastră conştiinţă şi toate nă-

~acest n° aStre dm Viit° r ; ' CCaSul când d«Ptatea acestui neam se înfăptueşte in văzul lumei întregi

u r r ajertfeî înt« g ^ ' ‘ ^ s t r u neam, e desigurt o n a l ă 7 A T ile CdC " aH din istoria noa^ ou îf • j 4' ( P * p,e,ung'te îndelung repetate ovaţii, adunarea aplaudă în picidare.)

. . ~ La ,nceputul Iui Aprilie 1920 ziarele aduc scrisoarea^ pe care domnul primministru Vaida o ' P meşte dela Lloyd George, în numele conferinţei de pace, cu privire la cererea României de a ses e s e ^ f .UDÎrea Basarabiei cu ţara-mamă: ,Gă-

prilejul să vă amintesc, că hotărîrea acestei chestiuni a fost amânată de conferenţa păcii până ce guvernul român va fi executat e l a c 'a r e a U ^

gariei. — Consiliul suprem a luat totuşi nota de asigurarea dată de Excelenţa Voastră la 26 F e­bruarie, că/ evacuarea trupelor române nu va fi intarziată peste datele fixate de misiunea inter­aliată trimisâ la faţa locului. — De aceea con- - siliul, ţinând samă de aceasta, a aprobat formula aci alăturată a unirei Basarabiei cu România. Aceasta recunoaştere nu poate fi totuş încorporată m formă legală a unui tratat până la evacuarea.

/ complecta a Ungariei de câtre trupele române*.- — Io 6 Maiu 1920 domnul Millerand^ preşe­

dintele conferenţei de pace, respinge propunerea făcută de contele Apponyi ta numele delegaţiei 1 maghiare, de a nu se sfărâma fosta Ungarie, . fiindcă ea a fiinţat o mie de ani şi fiindcă m noua Ungarie naţionalităţile nemaghiare nu vor mai fi asuprite ca în vechea Ungarie. Millerand spune limpede: , 0 stare de lucruri, chiar milenară, nu are drept de existenţa, cjacă e"contra dreptăţii *. Ii aminteşte apoi contelui maghiar de partea cea mare de vină,, pe care bărbaţii.,de stat ai fostei Ungarii o ,au în des- . lănţuirea răsboiului mondial. Ce priveşte dorinţa lui Apponyi de a se face o nouă votare a po­poarelor din Ungaria veche să se declare fiecare de cine vrea să se ţină, Millerand, îi spune că votarea s'a întâmplat în Octomvrie şi Noemvrie 1918, când Italienii s’au alipit Ia Italia, Slovacii

59

la Cehoslovacia, Românii la România şi Sârbii Ii Sârbia. Nici micul popor rutean din părţile Ung varului nu se va ţinea de Ungaria, ci de Ceho slovăcia. O ,singură nădejde mai rămâne Ungariei să fie primită şi ea în Societatea Naţiunilor, daci va împlini cinstit Kotărîrile conferenţei de pac< privitoare la ea.

— In August 1920 a cercetat capitala noastri ministrul externe cehoslovac Eduard Benes, unul din cei mai neîmpăcaţi duşmani ai fostei împă­răţii austro-ungare. El a venit cu. gândul bun de a asigura pacea cu statele vecine, mai ales cir-Iugoslavia şi cu» România, cu cari vrei să în-

' ceapă şi un schimb de mărfuri. Cuvântând înaintea deputaţilor cehoslovaci din Praga la 1 Septemvrie 1920-el a spus, că a izbu tit/să facă o mică an­tantă (înţelegere) cu aceste trei state pentru cazul când af fi atăcaţi vreunul din ei din o parte oare­care. Leacul împotriva bolşevismului, a spus Benes, e pacea în afară şi munca înlăuntrul ţărei. Vizi­tând adunarea deputaţilor noştri, ministrul ceho­slovac a fost călduros salutat din partea preşe­dintelui adunărei, d-1 JJuiliu Zamfirescu. Din partea opoziţiei naţionale 1-a salutat d -1 N. Iorga, care i-a spus între altele: ,In Dumneavoastră salutăm pa­tria Dumneavoastră şi poporul Dumneavoastră, dar aş zice mai mult. In Praga în anul 1848 s’au adunat reprezentanţii tuturor popoarelor slave, pentru a

proclamă panslavismul, nu în formă năvălitoare, care ştirbeşte drepturile popoarelor, ci în formă li­beratoare, care recunoaşte fiecărui popor dreptul de a trăi pe pământul său. — Fiindcă’ poporul nostru caută legături de pace cu toţi vecinii săi, nu cred că un mai bun mijlocitor faţă de Slavii de pretu­tindeni s’ar puteâ găsi în afară de Bohemia lui Palacky din anul 1848. — Ţin să adaog o amin­tire şi un simbol. Intre Dumneavoastră şi noi este o legătură foarte veche, pe care o cunosc foarte puţini dintre ai noştri şi pe care încă mai puţini din D-Voastrâ o cunosc. Cea dintâi operă literară românească, începutul literaturei româ­neşti, se datoreşte întinderei curentului hysit prin Maramureş în mijlocul poporului românesc. Cea dintâi traducere a scripturei în graiul nostru se datoreşte prin urmare unui impuls venit din Bohemia dela începutul veacului al 15-lea, care are neuitatul merit de a fi predicat în acelaş timp cultura în limba poporului şi democraţia poporului, sprijinind un stat într’adevăr modern. —

.Astăzi, mănăstirea dela Peri, acea mănăstire în jurul căreia s’a organizat vieaţa ierarhică reli­gioasă a Românilor din Maramureş şi Ardeal, este în stăpânirea D-Voastră: păstraţi însuş locul, unde s’a făcut întâiaoară atingerea sufletească binecuvântată a poporului D-Voastră cu poporul nostru. — Naţiunea ceho-slovacâ ţine astfel în

« a mai e aS! ăzt* un simb° l care poate fi d ce le Z * m .are, insemnăta^ venind din timpurii

In th S , cu T rtatC PâDă ÎD timpuri,e de -aşa cum ati " inte^ tâ°<* vecinătate,nu a ^ t a r e l o r c frC ' ° dlnioara a l« vecinătate

II. Interne.

IOIO r n u LUmea Nouă‘ deIa 29 Noemvrie ; ° brOgeanu- Gherea, care a fost cel maimvaţat socialist român, spune tovarăşilor săi să nu cugete că socialismul e una cu L a rJ sm u ,

şevice De°c a i tUrbMăril° r * răsturnărilor bol-'

i ^ r î c e 0 ^ ^ noî:cugetate po t să provoace n u l •’ “ î * ?'‘ nC' desorganizând producţiunea J U " , ? °are’ desastru spuma de civilizaţie cât ne 1 **şî să compromită grav acea f S'care, neîndoielnic, din zi în SociaI,stă® » lf . Apoi încheie as f i £ * * ? t0 t fflai între fraţi Va M sfârşit prin t u n i T ? °& 1Upta ' acelora, cari nu aparţin s o c ia l iZ i * ^ " ^ -cari aparţin t o d r e p M amrhIs ? a .“" 'O '»

f.: i

— Aprobând M. Sa Regele Ferdinand I le­gile votate de parlament pentru unirea terilor române într’un singur stat, Academia llonuhui a prezentat M, Sale la 18 Ianuarie 19200 scrisoare mai lungă, din care reţinem: ,Dela înfiinţarea sa în anul 1866, an binecuvântat cu întemeierea au­gustei Dinastii a României, prin alegerea ferici-

. tului întru amintire Domn şi Rege Ca rol I, in­stitutul nostru, format de reprezentanţi ai ştiinţii şi literaturii româneşti din toate ţerile locuitc de Români, a Cultivat şi întreţinut vie conştiinţa unităţii naţionale. In fiecare primăvară, aceit institut de cultură naţională al tuturor Româ­nilor întrunea în sesiunea sa generală pe frun­taşii intelectuali ai românismului de pretutindeni, cari, întorcându-si duceau cu ei acasă cuvântul înţelept, îndemnul înălţător al Suveranului şi Pro­tectorului, cuvântul mângăitor de dragoste, nă­dejde şi credinţă, cuvântul însufleţitor de unire şl înălţare naţională ce se propoveduli de aici pentru neamul întreg. — Iată cuvântul s’a în­făptuit. Când se împlinei jumătate de veac dela întemeierea Dinastiei ca şi a institutului nojtru, Maiestatea Voastră a tras »abia pentru îndepli­nirea unităţii naţionale, conducând poporul ro­mânesc ia biruinţă şi mântuire. — Binecuvântată fi-va deapururea marea cucerire românească cc aţi înscris, Sire, în istorie, în care glorificat veţi fi,

m veac in veac, ca întemeietor al României unite, restitutor Daclârum*. Binecuvântată dea- purea fi-va^suhiima dragoste de ţară şl neam a Maiestăţii Sale Reginei, duioasei Mame a osta­şilor, care ca un înger păzitor a veghiat la patul de suferinţe al răniţilor pentru patrie şi la grelele încercări ale ţării. Bogat roditoare şi binecu­vântate fie faptele ce aţi împlinit întru mărirea Şi g oria Maiestăţilor Voastre, intru fericirea şiin orirea patriei unite şi a neamului românesc întregi*

telegrama de anul; nou, trimisă de d-1 lulm Maniu în numele poporului român din

r ea > Maiestatea Sa Regina Maria a răspuns următoarele: .A dânc înduioşată de inimoasele Dumneavoastră cuvinte, Vă mulţumesc din suflet şi fac urări fierbinţi de bine, sănătate şi pros­peritate pentru Duneavoastrâ şi scumpul nostru Popor românesc de pretutindeni, urând dorinţa arzătoare de a-i vedea pe toţi deplin fericiţi*.

—- Cu noua stăpânire românească nu vreau să se împace unii Unguri smintiţi dela Oradea- mare. Colonelul Cserey Vilmos în baza unui ordin ce ar fi primit dela cartierul general al Iui Hortlm a început să adune arme şi muniţie şi să se or­ganizeze cu scopul de a lua din mâna Românilor stăpânirea ţarii. Făcându se cercetări mai dea-' proape, s’au aflat vinovaţi în această mişcare, îri-

drep ta tă contra statului român, următorii inşi: C serey Vilmos, colonel în fosta armata austro- ungară; Cécsy Nagy Imre, colonel şi el în aceeaşi arm ată; Szunyogh Albert, maior; Jankovlch Ti­ham ér, jude de ocol în Oradea-mare; locotenentul Csapó, care spuneâ că e curier, dar a fost g.lsit cu rapoarte militare ascunse în cutii de peşte; D r. Örley György, notar public; Lukács Ödön, a ju to r de primar în Oradea-mare, care pusese şi ju răm ânt de credinţă noului stat românesc. Din acte le înfăţişate la judecată se vede că scopul lo r era : , recucerirea cu orice preţ a Tram ilraniri ş i p rovocarea revoluţiei in România". — După lunj;i desbateri şi cercetări amănunţite, Cséc*y Najry Imre, Cserey Vilmos, Jankovlch Tihamér şi C<apó L oránd au fost osândiţi la moarte. Fostul primar ai OrSzii Lukács Ödön osândit la io m i închi­soare, iar fostul maior Szunyogh Albert la cinci ani m uncă silnică. Öriey şi Birtha au fost achitat •

— O asemenea mişcare, fmpot»iva stătu.ui nostru se iveşte şi la Timişoara, sub denumirea de „L even te-szövetség , ca o pflrticică a mljcan. porn ite din Budapesta pentru integritatea fo» U ngarii »Magyar Országos Védő c*u (M O. V . E ). Matadorii acestei mişcări sunt . ■Î L t o n A l ie rt. ad v o » ,. Io«Consiliului Naţional UnSur" c: fost deputat; Reibel Mihály, preo r *

Misehek- j Ferenc, profesor şi colonelul Nosszek. bcopul lor era, să organizeze o armată maghiară secretă, care să producă nelinişte şi să. revolte populaţia. Armata aceasta aveâ să strice po­durile, căile ferate, liniile telegrafice şi telefonice, mai apoi să atace armata română şi s’o desar-

, meze. Cugetáu că în Martie 1920 le va veni cu siguranţă in ajutor armata lui Horthy şi că con- erenţa de pace nu va încuviinţă niciodată unirea

Banatului cu. România. La 7 -Aprilie 1920, !n- chemdu-se şi acest proces, profesorul Mischek Ferenc şi sublocotenentul Schuh Ferenc au fost osândiţi la moarte. Deer István la muncă silnică pe vieaţâ, Török Lajos şi Reibel Mihály la câte 20 de ani muncă silnică, Marx Dezső şi Schrauder György la câte 5 ani muncă silnică. Toţi ceia- lalţi au fost achitaţi.

~ DüPa atâtea intrigi şi răutăţi împotriva ' Statului român îţi cade bine să auzi glasurile îm- păciuitoare ale laronului Fay şi ale deputatului Maurer Béla, directorul ziarului unguresc ,U j V ila g \ cari întind în numele Maghiarilor cinstiţi mana de pace. Ei sunt convinşi, că stările de acum nu se mai pot schimbă. Ardealul pentru vecie are să fie al României şi pierdut pentru Ungaria In numele adunărei deputaţilor preşe-

l°T Í as?gură> 04 M aghlarii “ ™bucură de toate drepturile la fel cu Românii şi-i

îndeamnă să caute într’adev&r înţelegerea cu R o­mânii cel puţin acum.

— In 13 Martie 1920 demisionează guvernul Vaida şi ajunge la putere generalul Alexandru Averescu. Noul guvern desfiinţează Consiliul Diri- gent din Transilvania. Isprăvile Consiliului Dirigent sunt: 4 divizii ardelene echipate şi conduse de ofiţeri români din fosta- armată austro • ungară; înjghebarea unui serviciu de siguranţă, - care a făcut mult bine în zilele de turburare generală din toamna anului 1918; formarea a 4 curţi de apel, parchetul (procuratura) general, 20 de tribunale, 116 judecătorii de ocol, cercând să împartă drep­tate, întrucât s’a putut, în limba română; roma­nizarea a 1306 şcoli 'primare de stat; 4 0 şcoli . civile, 20 licee, 4 licee reale, 6 şcoli comerciale, 11 şcoli de arte' şi meserii şi inaugurarea şi des- v chlderea universităţii din Cluj; începerea reformei agrare.

— Făcându-se apoi la sfârşitul lui Maiu şl începutul lui Iunie 1920 nou* alegeri parlamen­tare, au fost aleşi 369 deputaţi, grupaţi după partide precum urmează: Partidul poporului de sub conducerea generalului Averescu 219 depu­ta ţi; Federaţia Democraţiei Naţionale în frunte cu domnii N. Iorga, Dr. Lupu, Mihalache ş. a. 34; Partidul Naţional din Ardeal sub conducerea domnilor Maniu şi Vaida 28; Partidul ţărănist

dirii Basarabia m frunte cu d-1 I. Inculeţ 25: So­cialişti 19; Democraţi în frunte cu d-1 Take Ionescu 14; Liberali în frunte cu d-l Ion I C Brătianu 9;. C e ^ a n i 8 . Ţaranfşti ardeled 6 \

ndependenţi 4 ; Democraţi bucovineni. ’i ; R u- tem 1; Evrei r. — Aşteptăm să-i vedem la lucru.

frunză, frunzulcana m ea..; — Frunză,, frunzuleana mea,

Penfruce eşti fu aşa Tristă şi îngălbinită,Când pădurea-i înverzită

'Ş i când lumca-i fericită?— Ia, m’a rupt din creanga mea Un om cu inima rea, 'Şi-a, cântat, bade, din mine,Tot de rău şi nu de bine;Şi-a cântat durerile,Şi-a plâns mângâierile . . .Şi-aşa de amar a plâns,Că de buză-i m’am aprins,

. Şi din mâni, când m’a lăsat,Bade, zău, că fn’am^ uscat.

Un donator pentru Cultura naţională.f Doctorul Cornel Păcuraru.

La începutul lui Aprilie a acestui an 192b, de pe vaporul .îm păratul Traian*, care se în- torcek dela Marsilia spre ţara, a fost dcbarcat în portul Pireu medicul vaporului Doctorul Cornel Păcuraru, greu bolnav. Internat acolo într’un sa­natoriu, la 10 Aprilie şi-a dat sufletul, iar la 13 a fost înmormântat acolo, lângă portul Atenei.

Românul acesta ardelean, ale cărui rămăşiţe pământeşti au rămas în pământ străin, nu a fost Insă ca oricare altu l: el a trăit şi a muncit cu un rost moral şi cu un scop naţional mai înalt decât interesele personale şi egoiste, ca ri, stăpânesc pe cei mulţi.

Urmând spiritului şi ideilor în cari a fost crescut şi a trăit, 'el a muncit şi adunat cât' a putut pentru a contribui prin avutul său la des- voltarea culturii neamului: In această direcţie a fost îndreptată afecţiunea (pornirea) fundamentală a sufletului lui.

Cariera lui,'încheiată la vârsta de 50 de ani, a fost modestă.

După studiile secundare făcute la Blaj, a studiat medicina la Bucureşti, a fost,medic de plasă la Bolintin, apoi Ia Panciu, de unde a trecut ca medic-şef al spitalului dela Cernavoda, şi acolo

b 'J

^ D obrogd f M t n ib 6 _ S f le ei naturale, frumuseţile caracteristice si

S T r , " “ T ale • * * * St,âb»0.iul” U 'b 5 Î " ' , ' ° P“ ,e d' " ' A r* a -cunrins de f Tarnave, » fost !n curândS S l Î , 5‘ » intrat ea mtdfc

po^ I m T a‘ S ta tu H P= ale earai » • r t w t o â « d S P ” * p 'mişcătoare dintre porturile României şi Constan

1,101v L â n d e te f IeXaDdria' Marsi1^ Rotterdam. M an teAnIC Ş’ P°P°arele Orientului euro-

• V PUSUIUÎ (Italîa' Franîa> Olanda) gândul lui eră totdeauna îndreptat spre neamul lui Toate observaţiile despre lu c ^ r i le .^ e s p T ţeÎSe Ş P°P°a*'ele ce-r veneau înainte, toate le făcea

“ f e p r l i i d°" ân" ’“! d' aCaSă' k t P [mk dm Punctul de. vedere al trecutului lor sau al interesului l®r viitor

î„c" -u? r * 0”31' - De A i Z *adune V a ^ ^ lui CeIe mai sâ

C a r * - ■*

T t ^ mUM sau iUbit de °SUS

In ajunul marelui râsboiu şi-a fixat în scris dorul şi voinţa lui în testamentul din care se re­produc aici părţile principale,' în cari se arată fundamentul gândirii lui:

. ,Las întreaga mea avere Academiei Romane din Bucureşti şi Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român, , Astra* din Sibiiu, Transilvania în următoarele condiţiuni:

Las Academiei Române din Bucureşti moşia mea de lângă gara Mircea-Vodă de pe hotarul sa­telor Facria şi Cilibichioi în întindere de 148 hec­tare, care va constitui Fundaţlunea Dr. C. Păcu- raru-Bianu. Dorind ca această fundaţiune să se aug­menteze neîncetat în fiecare, an, 20% din veni­turi, atât ale moşiei cât şi ale sumelor capitalizate, se vor capitaliza, iar restul de 80% se va dis­tribui în modul următor:

1. 40% se va destina pentru burse numai pentru fii de ţărani români, distinşi la învăţătură şi lipsiţi de mijloace. Aceste burse se vor dă. pentru ramura comerciala, a meseriilor, a Indus­triilor şl agricola. Va fi de competenţa Aca­demiei să modalizeze cvantumul şi durata bur­selor pentru aceste studii, ţinându-se cont de dorinţa mea de a fi ajutaţi cât mai mulţi tineri. A ceste burse se vor spori atât în cyanţum c it şi în număr, în raport cu creşterea veniturilor fun- daţiunei şi cu schimbările condiţiunilor de vieaţa.

^ 4 0 % va servi pentru cultivarea limbei romane in sensul aspiraţiunilor pe care ea are dreptul să , şi le reclame în cadrul limbilor neo-, ? eJ ş ! anume se va decerne deocamdată tot Ia doi am un premiu pentru cea mai bună lu­crare literară sau didactică tipărită, scrisă în limba , romană cea ,mai curată, adică astfel ca cuvintele de origine maghiară, turcă, slavă, greacă, între- duse pe once cale în limba noastră, să fie cu

.totul neglijate, şi înlocuite cu cuvintele sinonime de viţă latină ce se vor află în dicţionarul limbei romane sau m gura poporului român de pretu- indem; sau celei mai bune cărţi, care combate

documentat curentul greşit de a prim! în limba literară to t felul de cuvinte barbare: ungureşti .

ugăreşt», turceşti, greceşti etc. — Uşurinţa cu care poporul român mărginaş sau amestecat cu neamuri streine, asimilează în mod progresiv cu­vinte streine până ce în urmă îşi p « ^ cu ' ţotu! limba naţională, m’a convins că fenomenul de maghiarizare şi rutenizare este sprijinit de curentul nostru literar şi didactic poporanist, care introduce m limbă toate amestecăturile popo-

t T o L r ^ ' f îIndeajuns Pentrt^ rezistenţa na­ţională. Pe de altă parte desgroparea de cătrescriitori, a cuvintelor de origină, streină de prinjChnsoave şi .ceasloave* scrise pe.timpuri detrista memorie naţională, de către streini abia

romanizaţi, sau de Români cu/ cultură cu totul streină, sub cuvânt, că ar fi vorbe arhaice în­locuind unele cuvinte adevărat româneşti de viţa latină, precum şi pe acelea pe cari cultura ne-a în­dreptăţit a le adoptă din limbile surori neolatine pentru nuanţarea ideilor noastre, o consider ca un fenomen de desnaţlonallzare pe cale literară şi didactica.

Desnaţionalizarea poporului începe cu pro­miscuitatea de cuvinte streine adoptate în limbă. E a devine fatală prin bilinguism, adică când po­porul este nevoit a cunoaşte o a doua limbă; aceasta din urmă o sugrumă pe cea veche. E deajuns ca lucratorii din creerii munţilor lui Horia şi a lui Avram Iancu să meargă vară la lucru pe câmpia ungurească, ca ei să se întoarcă cu un vocabular însemnat de cuvinte ungureşti pe cari să le răspândească ca neghina în grâul curat prin satele lor. Când o limbă poporană, devine astfel împestriţata este imposibil să lupte în contra unei culturi streine; aceasta devine predominanta până la urmă nimic nu mai rămâne din limba

/ naţionala. In acest fel s’au rutenizat în 100 de ani falnicii plăeşi ai lui Ştefan cel mare din Bu­covina ; tot astfel s’au maghiarizat sute de sate româneşti de descendenţi ai legiunilor şi colo­niilor romane în Ardeal, şi'Ungaria. Tot în acest fel şi cu siguranţă mai repede, căci trăim în era

electricităţei, s’ar desnaţionaliză chiar poporul din regat în caz de o nenorocita invazie şi ocupaţie streină. A adopta toate streinismele în limba literară şi didactică, nepotrivit cu geniul latin al limbei, este un semn trist de decadenţă, de decadenţa naţională, care ne pregăteşte, la ornai uşoară asimilare, dar contra căreia trebuie să luptăm cu energie pe toate căile şi cu toate mij­loacele, a nu ceda streinului nimic din ce e de viţă latină, în limba şi sufletul Românului e prin­cipiul care trebuie să călăuzească pe orice Român, deoarece poporul nostru numai ca sentinela a la- tinităţei are rost de a exista aici la porţile Orien­tului şj deoarece o naţiune: numai prin limba sa cât mai curată se poate diferenţia cât mai bine de celelalte popoare vecine, cari toate caută sa o asi­mileze. Pentru aceste motive scriitorii noştri făp- tuesc o crimă naţională când cu nepăsare sau cu neştiinţă primesc şi, cultivă în limbă cuvinte de origine streină în detrimentul celor de viţă latina, stricând prin aceasta nu numai caracterul neolatin a le i, ci şi sonoritatea ei, .superioare celorlalte limbi, cari o profanează cu barbarismele lor. Prin acest legat neînsemnat doresc nu numai a pro­testă în contra acestui curent nenorocit, ci şi a formă sâmburele unei îndreptări în înţelesul ca1, ba noastră să-şi poată menţinea prin literatură Ş şcoală adevăratul caracter românesc neolatin.

3- E de dorit ca cărţile didactice ce con­curează la premii să fi obţinut prealabil autori- zaţiunea. ministeriala de carte didactică, de ase­menea ca cu ocaziunea publicărei concursului la premii sase pună la cunoştinţa concurenţilor ex-\ punerea de motive a legatului de sub punctul 2.

4. Crescând veniturile să se sporească şi pre­miile atât în cvantum cât şi în numârar. Un pre­miu' nu va puteă. fi mai mic de trei mii dé lei. Premiile vor fi alternative literare şi didactice ori­care va fi cvantumul şi numărul lor.

5. In caz dacă Academia ar refuza acest legat el va trece în aceleaşi condiţiuni la ,Casa şcoalelor*. Dacă nici aceasta instituţie nu va primi legatul sau dacă se va desfiinţă, atunci va trece la Societatea pentru învăţătura Poporului român din Bucureşti, Biserica Sf. Ecaterina to t în adeleaşi condiţiuni.

Tot restul averei aflător la moartea mea, 'pre­cum : bani, bonuri, acţiuni, imobile etc. îl las -Aso- ciaţiunei pentru literatura română şi cultura popo­rului român („Astra“) din Sibiiu, Transilvania, din care avere se vor achită ■ mşi întâiu spesele de înmormântare, care. Vâ fi simplă şl spesele de ' executare álé acestui testament. Din averea ce va rămânea după achitarea acestor spese, Aso- ciaţiunea , Astra* va forma un fond ce va purtă numele ,Fundaţiunea Dr. C- Păcuraru-Bianu* cu următoarele destinaţiuni:

70

I. ,20% din venitul anual se va adăugă J a mărimea fondului.

II. 4 0 % din venit va'servi pentru stipendii (burse) numai pentru fiii de Români, distinşi la învăţătură şi lipsiţi de mijloace. Aceste stipendii vor fi ramura de meserii, comerţ, industrie ş i . agronomiei Va fi de competenţa Asociaţiunei să modalizeze cvantumul şl durata stipendiilor, ţi- nându-se, cont de dorinţa mea de a se ajuta cât mai mulţi tineri în acelaşi timp.

III. Restul de 40 “/j din venit va servi pentru cultivarea limbei române în sensul aspiraţiunilor pe care ea are dreptul să şl le reclame în cadrul limbilor neolatine, conform normelor şl motivelor stabilite in punctele 2 şi 3 ale acestui testament.

IV. Crescând veniturile să se mărească pre­miile' în cvantum şi în numân Un premiu, nu va fi mai mic de două mii coroane sau lei. Premiile vor fi alternative pentru lucrări literare şi pentru lucrări didactice orieari ar fi cvantumul şi numărul lor.

V. In caz de desfiinţare a Asociaţiunei, Astra* legatul va trece Arhidieceselor din Blaj şi Sibiiu în părţi egale tot în scopul arătat.4

Valoarea fondului lăsat Academiei Române este cam de 148 000 lei, iar a celui lăsat Asocla- ţiunn transilvan^ este aproximativ de 250000 lei: inventarele cari sunt în lucrare vor aduce preci­zarea, care. acuma lipseşte. , '

Intime'legături sufleteşti şi de sânge au ho- tărît ca aceste -două fonduri să poarte în veci pe lângă numele , Păcuraru* purtat' de donator şi numele ,Bianu‘, numindu-se fondurile ,Păcuraru- Blanu*.

Acest testament este un document care cu­prinde în sine arătarea şl explicarea rostului moral şi naţional al celui care l’a scris: Naţio- nalism-democraţie cultură, sunt cele trei idei" fun-' damentale, cári au stăpânit pe cel care a închinat neamului sâu to t avutul adunat ban cu ban din modesta lui leafă şi din mici şi rare' câştiguri aduse de profesiunea lui de medic.

Fapta Doctorjilui Păcuraru arată nu numai un om, un caracter; ea arată o întreagă şcoală, năzuinţa sufletească a uneia din părţile cele mai bogate în virtute naţională a neamului nostru. Fapta Iul este pentru mulţi o mustrare şi pentru alţii să fie o pildă.

Fiul unui intelectual român ardelean fără ávere, ridicat după revoluţia dela 1848, în timpul absolutismului austriac, la modeste funcţiuni ju­decătoreşti şi administrative, având o foarte nu- măroasă familie, Păcuraru a crescut în împre­jurări grele aproape de sărăcie; şi-a petrecut anii unei copilării amărîte de o sănătate slabă între sătenii Târnâvelor. A învăţat la Blaj, apoi a venit la Bucureşti şi a studiat medicina, câştl-

; gandu-şi cu munca lui mijloacele de traiu ca mic funcţionar de bibliotecă, ca extern şi intern la spitale.' A fo it lipsit de talentul de a se însinuâ pe ' angă cei influenţi; nu a alergat să ,se urce sus

pe treptele caţierei, nici să câştige sume mari din profesiunea lui. Ii plăcea să stea jos pe pă­mântul/realităţii — ferit de a linguşi , sau de a fi jignit. Gândurile lui erau însă to t în sus spre idealele nâţionale, spre înălţarea neamului.

In ultimul răsboiu Păcuraru a servit ca medic- mâlor în spitalele Moldovei. Când a văzut unirea visata şi dorită de dânsul din adâncul sufletului spunea: .Acuma numai dacă s’ar limpezi iute la cap. clasa conducătoare şi naţia să se pună pe lucrul Cum nu este pe lume ţară mai frumoasă ca Dacia noastră, aşa în câţiva ani să nu fie popor mai mândru decât al nostru. Pentru acest scop dau şi eu tot ce am şl ce pot da*. '

.. Cat‘ Români ar fi putut şi ar putea face în­miit mai mult decât Doctorul Păcurarul Avem toţt in minte numele unor mari bogaţi, cari au mcnls ochii lăsând averi de multe milioane făcute

n ţară şi prin ţară, fâră să fie lăsat nimica- pentru cultura neamului lor ) l folosul ţârei lor, lăsând to t unor rude bogate! Şi erau toţi Ro-

am adevăraţi dm cea mai înaltă clasă condu­cătoare a neamului 1 Iar instituţiile înalte de ştiinţă

şi de cultură ale ţărei tânjesc în sărăcia slabelor dotaţii ce le poate acordi bietul stat!

Această deosebire adâncă între sufletele oa­menilor este luată din deosebitele îndreptări mo­rale ale spiritului în care au fost crescuţi, în care şi-au format caracterele şi directivele vieţei.

Doctorul Păcuraru â fost crescut în spiritul, de iubire devotată şl de datorie către neam — fără deosebiri de nici un fel, — care de secole a stăpânit Blajul copilăriei şi tinereţei lui şi al părinţilor lui. Acest spirit nu l-a părăsit niciodată, cum a pă­răsit pe mulţi ardeleni veniţi.în ţară, unde au făcut averi dar au uitat de greutăţile naţionale ale celor, rămaşi acasă. Cu atât mai mare este me- N ritul acelora, cari nu şi-au uitat şi nu-şi uită această înaltă datorie. — Şi între aceştia unul din cei dintâi este Doctorul Cornel Păcurarul Cu cinste să fie veşnică amintirea lui!

Ion Bianu,membru ol Academiei Rom ine,

profesor universitar.

7 !)

Duce-moiu şi n'oiu veni, Vtdei-voiu cin’ m'a dor):; M’or dori surorile, . ,Ori câmpul cu florile;M’or dori cumnaţi şi fraţi, Ori cei brazi încetinaţi?

- Binefăcătorii culturei româneşti._ Domnul Vasile Pârvan, profesor universitar

- dăruit Acuităţii de litere a univer- din Cluj toată plata (gooo lei) ce i se cuveniâ

pentru cursurile ţinute la aceasta universitate în lunile Octomvrie, Noemvrie şi Decemvrie 1919 Banii aceştia vor formă, conform hotărirei facul-

t?C1 j ® li*tere" un fond> al cătui nume va fi .Fondul Vasile Pârvan‘ şl al cărui venit se va

’ “ de,an' ca premiu, pentru o lucrare istorica Un dar frumos de 50.000 lei a făcut domnul

profesor Parvan şi universităţii din Bucureşti — Darurile acestea nu sunt mari, dar sunt însemnate fiindcă domnul profesor e om sărac, nu se poate

udă cu bogăţii mari, ca alţii, cari dau din pri­sosul lor. . #

V, Consiliul Dirigent în şedinţa din 22 Martie 1920 a făcut din venitele' resortului comunicaţiei şi aprovizionărei următoarele daruri:

Câte un milion coroane peiitru câte un cămin pe seama ucenicilor industriali şi comerciali în oraşele Cluj, Oradea-Mare, Arad, Satu-Mare, Sibiiu Braşov, Targul-Mureşului, Timişoara, L u g o j/ '

Câte doua milioane coroane pentru câte o biserica ortodoxa şi greco-catolicâ română în Cluj

? ? h° r .C0.r0ane pentru ridicarea unui mo* nument al unirii în Alba-Iulia.

81

Un milion coroane ,Asoclaţiunei pentru li­teratura româna şi cultura poporului român* din Sibiiu pentru răspândirea de cărţi folositoare în popor.' Nu ştim, dacă alţii au primit banii votaţi ele

Consiliul Dirigent. ,Asociaţiunea* noastră însă până astăzi n’a primit nici o para. Sperăm că, fiind vorba de un lucru aşa de bun şi de folo­sitor, banii făgăduiţi se vor şi dâ.

i • , ' * ’Adam Buda de Galaţi, deşi Ungur, de fel din

Rea, de lângă Haţeg, e unul dui cei mai mari binefăcători ai noştri. Timp de 65 de ani a adunat cu o sârguinţă rară pietre, paseri, fluturi, animale sălbatice şi altele, prefăcându-şi caia într’un ade­vărat muzeu, pe care veneau să-l vadă învăţaţi mari chiar şi din ţări streine. A adunat nu numai lucruri ce se găseau în ţară la noi, ci şi în streină-

'ta te . Pentru ace3t scop a călătorit foarte mult nu numai în ţările europene, ci şi în Egipt, Pa­lestina, ba chiar şi la m^rea gheţoasA de miază­noapte. Muzeul lui au voit să 1 cumpere Germanii cu 100.000 mărci. El insă, aducându şi aminte că a trăit vieaţa întreagă între Români şi cu ei şi-a lucrat moşiile ce le aveâ şi câ şl în vinele Iul cur^e sânge românesc dela strămoşii lui odinioară Români, a vândut muzeul cu mult mai ieftin Aso- ciaţiunei noastre şi anume cu 50 000 coroane, din

I '• c ,

E piscopul Dr. Valeriu T raian Frenţiu.

S3

care el a primit numai jumătate (25.000 cor.), iar cu cealaltă jumătate a făcut o fondaţiunc, din venitele căreia, an de an, să se sporească muzeul său. Iată, pentruce am zis că el e unul din cei mai mari binefăcători al noştri. A murit la 31 Maiu 1920, în Haţeg, la vrâsta de 81 ani. Odihnească în pacel

■ - * - 1 . /Dom nul, profesor universitar şi deputat al

circumscripţiei electorale Orşova, Dr. Traxan La- lescu a dăruit suma de 150.000 coroane cu scopul s i se înzestreze şcoalele româneşti din această circumscripţie cu cărţi şi alte rechizite şcolare. Acest dar e prisosul rămas domnului deputat din vânzarea a 30 deVagoane de p3puşoiu (cucuruz),' mijlocită pe seama locuitorilor din circumscripţia Orşova.

F apta domnului deputat vorbeşte de sine. Dacă toţi, cari fac astăzi afaceri frumoase, ar urma această pildă, noi Românii am fi unul din cele mai înaintate popoare ale lumei.

*

La începutul lui August 1920, ţinându-se , consistor la Ldgoj, Prea Sf. Sa episcopul Dr. Valeriu

Traian Frenţiu a dăruit două milioane de coroane pentru trebuinţele culturale ale eparhiei Lugojului. Preoţlmea, adunată în număr marc cu acest prilej, a aplaudat timp îndelungat stând In picioare pe

Prea. Sf. Sa. In numele clerului din centru mulţumit Prea Sf. Sale prepozitul capitular Ioa Boroş, iar în numele clerului din afara, vicari Haţegului Tecfil Crişan. Prin fapta aceasta Pre Sf. Sa episcopul Valeriu şi a înscris numele îi şirul marilor binefăcători ai bisericei şi neamulu nostru, alături de un Grigorie Maior, Ion Bob Alex. Sterca Şuluţiu, Ioan Vancea, Samuil Vulcan Mihail Pavel, Emanuil Gojdu, Vasile Stroescu Dr. Cornel Păcuraru Bianu ş. a. Ea poate fi ur îndemn şi pentru alţii, cari în timpul din urmS au făcut afaceri foarte frumoase, să facă şi e asemenea.

Bade, de când m’ai lăsat. . .Bade, de când mai lăsat,Multe, lacrimi am vărsat;Multe lacrimi şi suspine Am vărsat eu pentru tine.Dar nu te blastâm mai rău,Fără să dea Dumnezeu, ,Pe unde călătoreşti,Ca mine să nu găseşti;Pe unde i călători

- S ă n’al pe cine iubi!

Badea Vasile tata orfanilor.1)Cine trece dimineaţa prin piaţa Blajului poate

să vadă, cum se deschide tntr’un loc o poartă mare, largă, şi cum ies printr’însa şiruri frumoase de

, copilaşi, doi cu doi, ca o oaste de cătănuţe dră­gălaşe. Da? nu sunt cătănuţe, ci şcolărei cu tăbli­ţele subsuoară, cari se duc la învăţătură de dimi­neaţă. Trec lin şi cuviincioşi, au ochii blânzi şi buni, încât îţi vine să te opreşti în loc şi să te întrebi cu plăcere multă: Cine sunt aceşti îngeraşi scumpi,1 pe cari ţi-e mai mare dragul să-i vezi? De unde ies? Şi cine le poartă o grijă atât de bună?

Te întrebi şi te uiţi spre casa de unde au ieşit. Şi vezi, că acolo e „Casa orfanilor“, casa care ocroteşte, din toamna anului 1918 , pe bieţii orfani ai soldaţilor căzuţi în răhboiu. Şi dacă te uiţi mai cu luare aminte, vezi cum stă în pragul porţii un om ca la cincizeci de ani, îmbrăcat în port de sat, cu faţa duioasă şi bună, cu capul gol. Stă şi petrece cu ochii ceata micilor orfani, până când apucă la cotitură de cale şi nu se mai văd.

E badea Vasile tata orfanilor. . .. îiadea Vasile dela Orfelinat. Un bade cu inimă

de aur, pe care 11 punem în carte, ca să-l cunoască toată lumea. Sătean din Dâmbul de Câmpie, care ş’a deslipit de moşioara sa din sat, de casa lui frumoasă acoperită cu ţiglă, de ograda cuprinsă

') Din frumoasa cărticică »In pragul vremii*, tipărită de curând ta Blaj. Prejul unui exemplar G Loi.

, • 85

CU de toate, şi a venit Ja Blaj, ca să se facă ta tă copiilor fără părinţi. . . Vă puteţi închipui un lucru şi mai frumos decât acesta?

Badea Vasile îşi are povestea sa duioasă. m i arnic Ş> de omenie, trăiâ fericit în satul

sau, muncind cu tragere de inimă în zilele de peste săptămână,^iar Dumineca lăudând pe Dumnezeu ca

•un creştin iubitor de biserică. Eră însurat, aveâ nevasta cu dragoste şi un fecior cu minte şi as­cultător, cum dă Dumnezeu numai oamenilor buni. Aveau o moşioară de vreo 12 iugăre, o lucrau cu hărnicie şi nu-şi doreau altă soartă. Pe ficior îl chemâ tot Vasile, ca pe tatăl său.

Dar a venit procletul de răsboiu din nouăsute- patrusprezece. Vasile, feciorul, eră cătană în Bosnia

ej ”D ^ ^ dela plecare n’au ma> avut rând să-l vada decât la Oşorheiu, odată, ori do două ori.

S m -m w 1 f at bătaia’ Va8i,e a trebuit săsară CUregimentul^ lui asupra Sârbilor, a căror ţară eră aproape. Cum a dus-o pe lâ bătaie, cum, cum nu, bunul Dumnezeu ştie, că n’a mai venit nici o veste

fn d f i l Î 'atUn0i‘ N’aVenit nici Până astăzi, după cinci eptare' S’a prăPădit> P0 semne, în gro­

zava Încleştare cu Sârbii. In cea dintâi în c le ş tLmare jale a dat peste -casa badii Vasile

Rusu du,.Dâmbul de Câmpie. Alţi oameni din saî t j t mai primeau câte-o scrisorică din bătaie ori vreo veste, ori de bine - ori de râu, iar părin^

lui Vasilica nimic. . . încât, dela o vreme, lelea Domnica, de supărare a căzut la pat. A căzut şi nu s’a mai ridicat. Când boleă greu tot întrebă, pe soţul său, împovărat atunci cu două dureri:

— Vine Vasilica, vine?, — Vine, Domnică, vine. Cum să nu vie? —

răspundeă badea Vasile cu ochii în lacrimi. Iar atunci biata bolnavă cereai pălăria fiului său, o luă în mână şi o udiâ domol, ca şi când ar mângăiă faţa celui, care tot nu mai veniâ...

Şi într’o zi, sărmana mamă s’a stins de boală cea grea, cu gândul la Vasile al ei. Pe patul de dureri i-a legat de sufletul bărbatului şi i-a zis cu limbă de moarte:

— Averea noastră, dacă nu s’o mai întoarce copilul, s’o laşi la biserică, care să creaBcă din ea r orfani. Să crească,copii săraci, să fie de sufletul lui.

Apoi s’a dus. Şi .badea Vasile a rămas singur. Dar nici vreme n’a avut să-şi tragă cumplita du­rere, căci a trebuit să plece şi dânsul la bătaie.A plecat şi a cutrierat Galiţia, luptându-se pe la Lutzk şi pe aiurea. Pe urmă ajungând la vrâsta de 50 ani, a fost lăsat acasă.,

Sosit în sat, a dat de pustiu. Casa goală, curtea goală. Un mort în ţintirim şi un gând greu către dealurile, Serbiei. Acolo nu mai eră de stat. A vândut vituţele pe cari le mai aveă, a pus băni* şorii în şerpar şi a mers la Blaj,

A mers să împlinească dorinţa moartei şi să caute alinare.

Şi alinarea a găsit-o. Aici tocmai se făceau pregătiri ^pentru întemeierea casei orfanilor. Soseau daruri din toate părţile ppntru pornirea acestui aşezământ de milostenie creştinească Şi badea Va- sile a dat de Sfinţia Sa Păr. Dr. Vasile Suciu - tot un Vasile — marele părinte al orfelinatului, şi de atunci durerea, sa a dat de-o caldă şi mângăitoare alinare:.'. S’a lipit cu tot avutul său de „Casa orfani­lor“, carora li s’a făcut prin aceasta ca un tată. Moşia de 12 până în 15 iugăre, loc de frunte şi bun, a dat-o în arândă, iar banii îi varsă cu credinţă în fondul or- ~

atului. Şi-ţi spune cu vorba sa moale şi blândă:— Averea mea e a lor. Şi casă, şi Ioc, şi bani,

tot ce am. Al lor sunt şi eu. Iar ei sunt copiii m e i.. . Să aibă şi ei, sărăcii, un tatăl- Aşa spune badea Vasile. Şi face precum spune.

Are o sută cincizeci şi unu de copila ji , , toţi ca graurii. Ii grijeşte, îi pune în rând, le face foc, le duce la moară, ca un tată adevărat. Tot printre ei, ziua şi noaptea. Copilaşii îl iubesc şi II împre­soară, ca nişte puişori. Să vedeţi cum îi povăţueşte şi îi scoate la plimbare pe uliţile Blajului, mai cu mila şi mai cu blândeţe decât un părinte adevărat...De se întorc oamenii pe drum şi se uită a dra­goste, vreme îndelungată. Şi zic:

î— Iată, tata orfauilor...■ Alexandru Lupean.

Cântee de leagăn.Nani, nani puişor;Dormi, a sufletului dor.Dormi şi dulce vis visează Cum scoboară pe o rază Îngeraşul tău de pază,Ş i te-adie blând pe gene " Cu miros de sânziene.Nani, nani puişor,Dormi a sufletului dor.

Nani, nani puişor,Dormi a mamii scump odor. Dormi. , căci mâne-o gâză mică Va aduce-o scrisorică De pe câmpul de răsboi Şi-o vom cei) amândoi.Dormi lin, mama ta veghiază Tata la hotar stă pază.Nani, nani puişor,Dormi a mamii scump odor.

Nani, nani puişor,Dormi a sufletului dor.Dormi să creşti frumos şi mare, Să te faci voinic şi tare, >

90

Căci fata-fi. aduce (ie Murg frumos de călărie Ş i o flintă voinicească Şi'O şapcufă soldăţească: -

Ca să fii mândria mamii.Dormi frumos, lin... nani-nani. ‘

Nani, nani puişor,Dormi a mamii drag odor. îngeraşul păzitor Veghie stă / a-a/ tău căpşor Iar măicuţa ta cea dragă Ruga-se-va noaptea ’ntreagă.Iar când ochii vei deschide,Flamş duice-fi va suride Ş i ’htr’o dalbă di mi nea fă Tata te-a luă în brafă Ş i eu tatei o să-i spun Că puiuţul a fo st bun.Dormi frumos, lin, nani-nani Tu lumina scump’ a mamii. •

_ _ _ _ _ Emil Andrei Chiffa.

Măi, bădifo, de departe Trimite-mi oţir de carte,Carte ’n patru cornurele

- La mijloc cu floricele

Răvaşul armatei.Fiind armata corpul cel mai însemnat in

vieaţa ţării noastre, nu va fi fârâ interes să în­semnăm, aici, pe scurt, lucrurile mai de seamă întâmplate în anul trecut la armata noastră.

— La urările de bine şduse armatei române cu prilejul anului nou de domnul luliu Maniu, preşedintele Consiliul Dirigent, domnul general V, Petala din Cluj a răspuns, între altele, că armata ro­mâna azi se găseşte întărită prin energiile (puterile) nouă ale Ardealului. Nepregătiţi au plecat la Tisa, unde au biruit la un loc: fiii vechiului regat cu fiii Ardealului. V â puteţi bizui, domnule preşe­dinte, a zis mai departe generalul, pe armată. Ori de câteori va bate vreo vijelie, ea va şţl să apere ţara în afară, ca să vă dea d*voastră liniştea dinlăuntru pentru a puteâ, săvârşi în pace muncape care aţi început-o.

. — Tot cu prilejul acela generalul Troian Moşoiu, cel mai v ite a z , fiu al Ardealului, a at către grupul Tisa un ordin de zi, din care re

•ţinem următoarele: ,Anul care a trecut OP’i?) a fost cel mai de căpetenie an ■ al neamulu nos ro. In timpul lui, prin vitejia voastră, cârmuita înţelepciunea mai marilor voştri şi mai f r*su* to a te prin înţelepciunea aceluia, -care *** w ' u

numele plin de cea mai curata gl >

91i

92

învingătorul, s'a sfărmat o nedreptate de veacuri.^nptele dela Hadad, Clucea, Sătmar, Györ-

telek, Matesalca, Fegyvernek, Kisújszállás, Szolnok sunt mărturia neperitoare a vitejiei voastre ne- spuse, prin care aţi făurit cel mai frumos vis al neamului: România mare. Răm âne să întărim ceeace vrednicia noastră â câştigat. Vitejiei să-i urmeze înţelepciunea îşi munca sârguitoare şi rod­nică. însufleţiţi de aceste gânduri, să intrăm în noul an, şi răsplata străduinţelor noastre o să fie ne­asemuită*. '

~ ^ a fel a glăsuit şi domnul Iuliu Maniu către tinerii diviziei a 19a:, »Dările de seamă asupra recrutărilor din Banat arată, cum, voi aţi înţeles, că ziua chemărei la arme pentru tot Ro-

- mânul, e o sfântă serbitoare. Avântul, cu care toţi va ţi înşirat sub drapel, .dovedeşte lumei în­tregi, cu câtă dragoste de neam ştiţi voi să vă rupcţi din sânul familiei voastre, să uitaţi toate neajunsurile de acasă, când conducătorii vă chiamă să serviţi noua şi mândra voastră patrie. Dra-

. gostea şi jertfele ce aduceţi neamului vă vor fi răsplătite din belşug. Noua stăpânire românească, susţinută prin braţele voastre, va face ca neamul românesc şi graiul românesc mărit să fie, ca

reptate şl ordine să se facă pretutindeni şi ca oamenI Pace şi bunâvoire să domnească.

Viteza voaptră va înfrânge toată puterea duş-

manului. Nepoţii şi strănepoţii vă vor binecuvânta?i lume*. întreaga* se; va închina înaintea faptelorvoastre româneşti. Conducătorii neamului sun t mândri de faptele voastre, mândri că îi înţelegeţi că sunteţi un suflet cu ei. Primiţi recunoştinţa noastră pentru gândul vostru românesc şl fap ta voastră patrio tică. . ."

~ La Februarie 1920 s’a serbătorit am in­tirea^ viteazului general Stan Poetaş, ucis mişeleşte de bandele bolşevice ruseşti, la Soroca, un an mal înainte. Locuitorii oraşului şi judeţului Soroca, drept recunoştinţă pentru vitejia, cu care i-a ap ăra t marele general, i-au ridicat la mormânt un m o­nument. După parastas s’a dat o masă săracilor pentru odihna sufletului viteazului general.

—- In urma hotăririlor luate de Consiliul Suprem al Societăţii Naţiunilor şi în deplină în­ţelegere cu guvernul român s’a hotărît retragereaarfima!C1, n0aStre din t i ra u n £ureascâ. Comunicatul oficial din 26 Februarie 1920 al marelui cartier general ne spune, că în seara zilei de 25 Februarie c. armata română a fost pe JiniaBirczel—R ak am a z - Margitta Cserepes - Madaras - Kunhegyes - Pii s i ' poki S zajo l-R akdczi-F o ldvar. Retragerea s’a intamplat fără nici un incident.' .

~ ? “pă retraE«rea arm atei'rom âne de pe pământul-duşman, ce puteâ să urmeze decât de-

izarea Decretul de demobilizare al armatei

iscălit de M. Sa Regele e următorul: Articol I. — Demobilizarea armatei începe pe ziua de 20 Martie ,1920. Ea se va face în m «d-treptat şi în ordinea contingentelor, începând cu cele mai vechi. Con­tingentele 19x0, 1911, 1912, 1913 1914 şi 1915 care au fost lăsate la vatră pe zilele de 10 Dec. 1919 şi x februarie 1920 se consideră demobili­zate pe acele date. Articol II. — Guvernul este autorizat (împuternicit) să ţină sau să cheme sub arme la nevoie contingentele necesare siguranţei statului In raport -cu situaţia politică externă.

1 — La 19 August 1920 a venit la noi mare­şalul francez Joffre, învingătorul dela Marna, să decoreze cu crucea de răsboiu franceză pe marele

■ căpitan al armatei române, M. Sa Ragele "Ferdi- nand I. şi capitala noastră Bucureştii. Aceeaş cinste a avut-o şi comuna Mârâjeşti, ridicată de guvernul nostru la rangul de comună urbană. Ea a fost pomenită cu cinste şl într’un ordm de zi către armata franceza. Crucea de râsboiu franceză nu s a dat decât unor oraşe pustiite de Germani în timpul răsboiului. E deci o mare dovadă de dra­goste ce ne-a arătat sora noastră mai mare, Franţa.

u ace aş prilej mareşalul Joffre a dat legiunea de onoare următorilor ofiţeri generali: In graţiul

e comandor domnilor generali Traian Moşoiu şi

t i ' i , " f “1" 1 de s "erai de brigada Zadig, colonel A rtur Grfgorejcu,

Dumitru Marţian, Ené Pop, N. Mihăiiescu. In . gradul de cavaleri ai legiunei domnilor Locotenent-

colonel Eugen Nicodini şi căpitan Zamfiropol. In gradul cu, crucea de răsboîu domnilor locot. U. Hotnoc, Nlcolae Popa, Ion Stănescu şi Sava,

u. şef de muzică.înainte de a părăsi capitala, mareşalul a

adresat domnului 'general Raşcanu, m'nistru de răsboîu, următoarea scrisoare: , Domnule Ministru, lrupele române, pe care am avut onoare à le trece în revistă, în ziua de 19 August c.; în parcul

a ro , alături, de M. Sa Regele, şi la 22 August la, serbarea aniversării bătăliei dela Mărăşeşti, m au impresionat foarte viu, prin frumoasa lor

* ţinută şi prin atitudinea lor mândră şi marţială;, ele mi-au dat impresiunea unor trupe disciplinate,

so ide şi gata a susţinea cu glorie marile şi no­bilele tradiţiuni ale armatei române. — V’aş fi recunoscător, Domnule Ministru, dacă aţi binevoi să fiţi pe lângă M. Sa Regele, interpretul admi­r a ţ i e i şi urărilor mele ce le fac pentru armata

a e. Primiţi, vă rog, Domnule Ministru, expresiunea înaltei mele consideraţiuni : J o jre '. .

Cinsteşte toate legile, dar te închină numai la a ta; căci cel ce se închină la două credinţe, acela nici o lege n’are.

7 *

Gen

era'

,ul

Moţ

oiu

trecâ

nd

in re

vist

ă tru

pele

in

ajun

ul

lupt

elor

de

la So

lnok

.

100

Arm ată m uncitoare i

Cei - mai-, m u lţi ce tito ri ai acestui „calendar, poate, nu ştiu că eu do m u lt predic adevărul acesta.

L egionarii rom ani a u 'c u c e r i t lum ea cu armele, «ar p re tu tinden i au dus şi civilizaţia, ţâ n ă şi în părţile .noastre în tâ ln im m ulte urm e ale lucrărilor or. Ici tu rn u ri de pază. Colo ru ine de cetăţi; Şi

aproape pretu tinden i u rm e de drum uri bune, mai trainico decât şoselele de astăzi.

A rm atele de astăzi s u n t pu teri mari. De ce11 u »săvârşesc şi lucruri train ice , de civilizaţie, vred­nice de puterile lo r? Se susţin cu cheltuieli mari pen ru apăraroa.-patriei-. D ar patria se poate apăra n u m ă r:c u tu n u l? N u se poate ' asigura şi mai

ic p n n puternice lucrări de civilizaţie? m j ni-l ău dat, ,îa parte, legionarii r’o-

r a t u n î i . m aC0le>îaCepătOare’ pe' care le aveau

m a t e l e ^ « " - M d°P‘in P « * * da ar-Je au astăzi. . ° U pu tern i?el° mijloace, pe care

Dinţii«1 0 06 în'SreSC C0l° s P » s ° - ' - ' D in toato rcgimentolo a rm ie i fin(. . ,colo mai iubito ,u „ t m „2iooIo™ ' " ^ C,”! “m' “ W o

.Lucrările geodetico (do -şi cartografrco (facerea hărţilorîn toato ţorilo au fost siivâraitn *CQ' aProaP°alo armatelor. * do ”>a,oro

Gen

era!

M

oşoi

u în

mij

locu

l of

iţer

ilor

să

i.

102

D ovadă, că, dacă se organizează şi voieşte, armata poate face, în timp de pace, şi lucruri pre­ţioase, de interes public. —

Cine nu cunoaşte, mai departe, lucrările tru­pelor de gen iu?

Ştim cu toţii, ce ajutor preţios poate da ar­mata, când e vre-o nenorocire publică: cutremur de pământ, inundaţii, incendii (foc) ş. a.

D e ce nu s ’ar putea face toate lucrările de in teres public cu ajutorul arm atei?

S unt atâtea. A ş regula cursul văilor, râurilor, fluviilor. A ş face navigabile râurile mai mari. Aş în ch id e cursul superior al văţlor, prim ejdioasele cuiburi de inundaţie, regulând şi folosind spre alte scopuri puterea apei A ş trage canaluri pre- tutiiidenj, unde cere trebuinţa, să nu ne mai am e­n inţe seceta.

Urmările acestor lucrări şi ale altora, ca ace­stea, abia se pot spune.

1 impui e ban. Cum putem întrebuinţa mai cu folos aiâtea \braţe sănătoase, decât punându-le la lucruri folositoare, care ar lumină şi înălţă m ult m intea şi inima ostaşilor.

Lucrările acestea tot trebuie să se facă odată: acum ori mai târziu. Vor costâ sute de milioane. Dacă le-ar face armata, n’ar costâ atât.

Arhimerfes ziceâ: >Daţi-mi un punct de razim Şl v o i u mişca pământul!« Cu mai multă îndrep-

104

. tă iire aş puteâ^ zice e u : »Daţi-mi disciplina m i- itară, un învăţăm ânt corespunzător şi cu regi­

m entele rornâneşti voiu face lucruri mai m inunate- decât au făcut legiunile rom ane odinioară!»

. Cam aşa scriam şi îna in te de ■ răsboiu şi în tim pul răsboiului, a tât în gazetele româneşti, cât şi m cele streine.: D ar ideile mari dela oameni mici nu p rea înseam nă m ult.

Acum vedem; că ba aic'i, ba colo, nevoia în - ; cepe a sili popoarele la aceste lucruri.

N u de m ult s ’a răspândit ştirea, că Bulgaria v rea sa-şi brganizeze o arm ată muncitoare, în caresa se recruteze şi femeile.

L a m inisterul de dom enii d in -B ucu reşti se cugetau , cum să are prim ăvara cu auto-pluguri. La conducerea p lu g u rilo r. cu m otoare avea să se “ trebuintez0 cei 4000 de recrufi «i cenligentului

2 -“H °e’ !” !n|oles, " 11 ,mt '“'«W m«iintaiu m tr o şcoală specială. .

in d iv ilr01“ * i,mS '" ’ "(ătoare penlrum W . r P°P° " e' '?l tocm”1 > « » ■ nemi- «•■rate ,pSUn , i „e,„i. Ministerul lucrărilor pu-

a u « r ' r " r“! d° d0" M ii’ ^ senatoriintte L i t„P*rlam!n‘ avea * aducim â l . r f i " C“a!ta J" * * • ani Ho- p S l l î °ele ” ai ‘""»'i'»»™ t i " ale

Gavrfl Todlca.

105

Răvaş cultural.—/ Domnul Vasile Stroescu, marele binefă­

cător al culturei româneşti, a schiţat înaintea corespondentului din Paris al .Patriei* dela 17 Oc- tomvrie 1919 următorul program cultural: .înainte de toate va trebui ca populaţia Romaniel-Mari să se simţească b?ne economiceşte. Vor trebui studiate temeinic, — dar temeinic, — toate in­stituţiile agricole, financiare, ale altor neamuri, mai înaintate decât noi — şi tot ce este bun in gospodăria lor, în împărţeala lucrului, în afacerile financiare să folosim cu cumpăt şi sistematic. Spre scopul acesta vor trebui trimiţi bursieri, cari să studieze şi să raporteze celor cari i-au trimfs. F ă ră bună stare materială nici un popor nu va putea prosperi. — Şcoli poporale, biblioteci, un * versitâţi poporale, reviste pentru popor — iată de ce avem nevoie în viitorul apropiat, ca să deschidem ochii acestui popor cu mare viitor, talentat, dar schinjuit până acum de toţi stre nn.

— Un grup de lotoşăneni, în O ctom vric 19 »9 . au trimis un apel către toţi Rom ânii, să ^a™caf c. fiecare după puteri pentru următoare c uc* i. Restaurarea casei din satul Ipoteşti * Botoşani, unde s’a născut poetul Ml ia - 1 şi şi-a petrecut cei dintâi ani ai *P «iy I L l i a « . t t o c i a «««I “ “ î ,unui muzeu referitor la vieaţa şi

3 - Clădirea unui lo ca ld e şcoală primară ,Mihail . Em inescui-în satul Ipoteşti în grădina casei p ă ­rinteşti. 4. Ridicarea unei-statu i în Botoşani. Banii sunt a-se trimite: Direcţiunei liceului ,Lau- rian* din Botoşani. _ J _

~ La S Noemvrie 1919 învăţatul profesor Vasile Pârvan şi-a ţinut lecţia de deschidere la

universitatea din Cluj. A fost mai mult decât deschiderea unui curs, a fost arătarea unui drum pe care neamul nostru trebuie să meargă în des- ' voltarea sa culturală. Unul care 1 a ascultat scrie despre domnul-Pârvan următoarele: ,A fost ca un glas ce cobora din înălţimile senine ale gân­dului veşnic asupra lumii absorbite astăzi să-şi întocmească din nou lăcaşul de huzur al trupului; un profetic strigâi de alarmă să nu rătăcim drumul. Am trăit una din acele rare clipe ale omului, în care, prin haosul învăţăturilor greşite, lumina unui gand de adevăr taie deodată întunerecul A fost o predică înflăcărată de Apostol, care a mişcat adânc pe toţi cei de faţă*.

— Gazetele din Decemvrie 1919 aduc ştirea, câ. domnul Nicolac lor ga,. învăţatul profesor al universităţii din Bucureşti, a fost ales membru al Institutului Franţei, unde nu sunt aleşi decât foarte puţini învăţaţi ai lumii. Neamul românesc nu puteâ fi cinstit mai mult, decât cinstindu-se cel mat harnic şi mai învăţat fiu al său.

107

— In zilele de io şi i i Ianuarie 1920 şi-a ţinut la Sibiiu „Asocia(iuneau noastră obişnuita sa adunare generală, care însă în cei din urmă şase ani nu s’a ţinut din pricina răsboiului. A fost de faţă multă lume în frunte cu domnul Vaier Branisce, şeful resortului de culte al Con­siliului Dîrigent şi domnul Nicolae Iorga cu comi­tetul central al Ligei Culturale. Casele Naţionale au fost reprezentate de domnul colonel Ion Ma- nolescu: Basarabia de domnul deputat Ion Buz­dugan. Adunarea generală a luat la cunoştinţă raportul comitetului central despre lucrările Aso- ciaţiunei îa cei din urmă şase ani şi a schimbat statutele să se potrivească mai bine cu vremlle de astăzi. Cele mai însemnate schimbări sunt, că din taxele membrilor ajutători şl activi jum ătate ră­mâne despărţămintelor şi numai ceeâlaltă jumătate se trimite la centru în Sibiiu. Taxele sunt acestea:

T axa de membru fondator al Casei v ' Naţionale Centrale, odată pentrut o t d e a u n a ........................... . • 1000 Lei

T axa de membru fondator al Aso-ciaţiunii, odată pentru totdeauna 400 „ .

T axa de membru pe vieaţă al Aso* - ciaţiunii, odată pentru totdeauna 200 „

T axa de membru activ al Asocia-ţiunii, anual . . . . . . • 10 »

T axa de membru ajutător al Aso-iciaţiunii, anual . . . . . . 2 ><

si n.im°^d r ° rii C-aSe.i Naîiona,e primesc diplom at o r l r • 5 ,e -m tableIe de marmoră deIa ’’ . - f sei Naţionale. Membrii fondatori ş ipe yieaţă ai Asociaţiunii primesc diplome şi b ile te

b ^ r% Membrii act,vl ■?' ajutători prim esc . _ egitimare pe anul, pe care; au p lă ti tnării; m; mbrii. au drePt să ia parte Ia ad u - nările A socia,unu ş, să primească cu preţ reduscăiţile ş, publicaţiunile ei (nu gratuit, cum e râ

Î î d aSHZl “ Şî tiparul atât de sena la J ( , area generală a contopit fosta

Î a f I I î - e* a Asocîaţiunii cu liceul de fete a l statujul dm Sibiiu, rămânând în grija ei şi m aideparte internatul de fete împreunat cu acest

S 1*. 1 • pr0punerea d' lul # lorga, preşe- ^ Ie ^ C u l t u r a l e , adunarea a prim i, ca

de alutor ' r0m^ ti să dea mâna“ ajutor, sprijinindu-se una pe alta în munca ce o

p l T s j i t apr° bat CU aclamat'une generala fa r f e de preşedinte deonoare,IceSL Ja mCmbm ° n0rar- Tot cu Prilejul2 t r T “ " * Pârintclui Ion Dă>lcilă s ’a

109

— In i şi 2 Februarie 1920 a fost marea serbare a deschiderii universităţii româneşti din Cluj. A fost de faţa M. Sa Regele Ferdinand cu familia regala şi Principele Carol, reprezentanţii marilor puteri streine (Statele Unite Nord-Americane, Anglia, Franţa, Italia, Spania, Olanda, Polonia. Cehoslovacia, Jugoslavia şl Grecia), reprezentanţii universităţilor române şi streine (Paris, Lyon şi Strassburg), înalt Preasfinţiţii mitropoliţi Cristea dela Bucureşti şi Suciu dela Blaj cu episcopii, delegaţiile parlamentare şi alte multe delegaţii. M. Sa Regele a primit să fie naşul nouei univer­sităţi, dăruind finuţei sale 400.000 leî, să se în­fiinţeze pe lângă universitate un institut de istorie românească, fiindcă istoria noastră a fost mai vi­treg tratată de stăpânirea ungurească de pe vre­m u ri.— Nu puteai înşira aici to t ce s'a vorbit şi săvârşit atunci. Am face o carte întreagă numai cu acestea. însemnăm numai din cuvântarea d-lul Sexlil Puşcariu, cel dintâlu rector al universităţii româneşti din Cluj, următoarele daté preţioase cu privire.la vieaţa nouei universilăţi: ,L a 1 No- emvrie 1919 s’au început cursurilç là câteşl patru facultăţile universităţii din Cluj. La facultatea de drept cu 11 profesori şi agregaţi şi 938 studenţi. La facultatea de litere cu 22 profesori, agregaţi, conferenţiari şi lectori şi cu 116 studenţi. La fa­cultatea de medicină cu 17 profesori şi agregaţi,

-ajutaţi de 102 adjuncţi, asistenţi şi practicanţi şi cu 721 studenţi. La facultatea de ştiinţe cu 19 profesori, agregaţi şi conferenţiari, asistaţi de 20 ş fi de lucrări, asistenţi conservatori de colecţii şi preparatori şi cu 105 studenţi. Cei 18S0 de studenţi se repartizează. astfel :

După naţionalitate:• . 1296 Români

- 278 Evrei229 Germani - -77 Maghiari

1880După locul naşterii:

— T3°S din Transilvania 3*5 din BanatIot din părţile Aradului, Bihorului

şi Maramurăşului 84 din vechiul Regat J2 din Basarabia

._______ ££ din -Bucovinadeci 1829 din România întregită.

- La aceştia se adaogă 1 Român din Mace­donia şi 1 de dincolo de Nistru, apoi:

38 din Ungaria Y din Austria• 5 din Polonia , din Cehoslovacia

\ £ us,a 1 din Ucraina• _____ L Iugoslavia

‘ * " E lv e ţ ,a decTŢT din streinâtate.

Ca termen de comparaţie, îmi voiu luâ voie să adaug, că universitatea maghiară din Cluj a ajuns cifra de 1880 de studenţi abia în al 31-lea an al existenţei sale, iar universitatea din Strassburg, care, în acelaşi an 1872 şi cu aceleaşi tendinţe a fost întemeiata de Germani, penţruca după 47 de ani să fie redată poporului, căruia îi aparţine de drept, s’a deschis anul acesta cu 800 şi a ajuns acum cifra de 1200 de studenţi*.

— In Februarie 1920 s’a format în Cluj „Cercul naluraliştilor din Dacia superioară" cu scopul: a) de a da prilej cercetătorilor ţării să se cunoască; h) de a încuraja şi ajută. to t felul de cercetări ştiinţifice în domeniul ştiinţelor na­turale; c) de a răspândi în ţară şi în streinătate cunoştinţele dobândite prin feluritele cercetări ştiinţifice; d) de a face cunoscute tuturora rezul­tatele cercetărilor făcute de învăţaţii streini înainte de unirea cu vechiul regat; e) de a stabili-le­gături cu învăţaţii şi societăţile ştiinţifice din streinătate. — însemnăm că nu e nici un scop amintit,aici, care să nu poaţă fi atins şi în cadrele secţiei ştiinţelor naturale a Asociaţiunei noastre, care poat^ să ajute şi altfel munca învăţaţilor dela Cluj, mai ales că cei mal mulţi sunt membrii ori vechi sprijinitori ai noştri, ca: Dr. I. Popescu- Volteşti, Dr. Alexandru Borza, Dr. Dobrescu ş. a.

— In Martie 1920 s’a pornit cu îndemnul ţi

,■ . ■1 ■ sub ocrotirea M.' Sale lîeghiâ Marja o înălţătoare mişcare pentru cinstirea eroilor căzuţi în răsboiul abîâ încheiat. Mişcarea se va înfiripa după judeţe, după oraşe, adunâridu-se bani şi ţinând viu in­teresul .publicului pentru jertfa cea mare adusă de iubiţii noştri ostaşi pentru noi. Se vor exhumk

'(scoate) osemintele eroilor, împrăştiate în cele pa­tru colţuri ale lumei, şi se vor aşezk în morminte comune, deasupra cărora numele lor va fi scris pe lespezi de granit şi de marmoră cu litere de aur. Se va închina şi o zi în amintirea lor: serbătoarea eroilor. Societatea „Mormintele (roilor căzuţi în răsboi“ tipăreşte şi o revistă , Cultul eroilor noştri* pentru a înştiinţa lumea regulat despre cele ce se lucrează acolo. Costul abonamentului la revista aceasta e 60 lei anual, pe hârtie obişnuită şi 240 lei pe hârtie de I jx . Banii şi orice fel de daruri s î 'trim it societăţii „Mormintele Eroilor Bucureşti, Cercul militar et. Iii prin Str. Sărindar.

— După mai multe consfătuiri ale fruntaşilor noştri din Cluj cu trimişii reuniunii ,Cele trei Crişuri* din Oradea-mare, a biruit gândul cel bun, care spuneâ fruntaşilor noştri: să nu înfiinţeze o societate culturală nouă, ci să sprijinească din toate puterile vechea noistrâ Asociaţiune, căreia trebuie să i dea vieaţă nouă. Şi astfel s’a înjghebat din nou despărţământul Cluj al Asociaţiunei, ale- gându-şi director pc domnul Se.r/il Puşrariu, pro-

112'

11!)

fesor universitar. Despărţământul a ţinut apoi un şir de conferenţe foarte frumoase.. Amintim următoarele: Basarabia sub stăpânirea rusească de profesorul G. Giuglea; Vechimea elementului românesc în Transilvania de Ion Lupaş; Cerce- tăşia la Români de V . Ghidionescu; Cultura na-' ţionalâ de G. Ştefanescu-Goangă; Energiile na­turale ale României de I. Popescu Volteşti; în­semnătatea economica a elementului Macedo- Român de I. Capldan; Filozofia românească de Marin Ştefanescu; Problemele culturei româneşti de G. Bogdan-Duică; Arta ţărănească de G. Oprescu; Rolul Carpaţilor în România actuală de G. Vâlsan; Frumuseţile florei ardelene de A l. Borza; Bogăţiile miniere ale munţilor apuseni de Victor Stanciu ş. a.

— L a 28 Martie 1920 s’a inaugurat com* servatorul din Cluj. ,In cuibul celui mai înver­şunat şovinism maghiar, în Cluj — ziceâ domnulO. Dima, directorul conservatorului — au răsărit pe cerul artei româneşti, ca şi în poveşti, trei mândre stele: teatrul naţional, opera naţională şi conservatorul de muzica şi arta dramatică*. Che­marea conservatorului este: să pregătească com­pozitori, cântăreţi de concerte şi de operă, artişti dramatici, virtuoşi, dirigenţî, profesori de muzică 51 instrumentalişti de orhestre. Deşi conserva­torul s'a deschis târziu, deşi locuinţe sunt puţine ji greutăţi mari, totuşi s’au înscris ioo elevi şi

114

eleve la muzică şi 19 la declamaţiune. Cu totul 119. Semn bun. Pentru viitor aşteptăm fapte.

' Scriitorul danez K r. Nyrop în cartea sa , La.vânătoare în Româaia* învinovăţeşte pe Ro­mâni că chinuiesc animalele Iată ce povesteşte el, precum ne spune d-1 profesor dela Cluj St. Bezdechi: , în cale întâlnirăm un ţăran, c a r e .. . oprea (caii) la fiecare 500 de coţi, s ir ii din car, netezeâ caii ş i . . . smânceâ urechea .bietului do-

■_ bltoc cu atâta putere că mă temeam să nu i-o scoată din loc. După părerea ţăranului român, mijlocul acesta e minunat pentru circularea sân­gelui şi pentruca să i înfierbânte pe dobitoc la mers*. Cât priveşte înjurăturile (sidalmele) noa­stre, iată ce spune: , Cred că dică s’a r face so­coteala, care popor înjură mai mult, Românii ar ieşi cei dintâi; orice-1 atinge, el trebuie să is-

' bucnească numai decât într’o înjurătură*. Să dăm mulţumită lui Dumnezeu că nu pretutindeni sunt

. Românii aşa, cum îi înfăţişează Danezul Nyrop. Celor mal mulţi dintre noi ne sunt dragi vitele d® lucru, pe care le privim ca pe tovarăşii noştri cei mai buni şi le desmierdăm cu iubire, nu le batem cu sîlbatăcie. Dovadă şi numele frumoase cu care-şi desmiardă Românii vitele. Nici obiceiul

. ţigănesc al înjurăturilor nu-1 avem toţi şi ar fi bine să nu-1 aibă nimeni, ca să nu ne meargă vestea rea, ca de data aceasta.

3 1 5 -

— La începutul Iui Iulie 1920 a fost săr­bătorit la Bucureşti marele prietin al Românilor, scriitorul englez, Scolus Viator. L a banchetul dat în cinstea lui, a amintit, cum a venit el la Blaj să arate greşelile politicei româneşti, din fosta Ungarie, dar 'acolo întâlnindu se cu domnul Iuliu Maniu s’a convins de dreptatea cauzei romaneşti. Prietenie veche îl leagă şi de domnii Vaida şi Goga. A mai spus că baza prieteniei anglo- române trebuie să fie sinceritatea. Cuvinte ade vărate.

— In 4. Iulie 1920 s’a ţinut la Râmnicu- Vâlcea congresul Ligei Culturale sub preşedinţia d-lui N. Iorga. A fost cel dintâi congres al L igei,' Ia care au putut veni Românii neîmpiedecaţi de pretutindeni. Şi au venit oaspeţi numâroşi nu numai din vechiul regat, x i şi din Ardeal, mai ales din Sibiiu şi Sâlişte, de unde a venit un cor minunat care a şl concertat cu prilejul acela. Dintre hotărîrile congresului amintim următoarele:1. de a nu uitk pe fraţii aceia, cari şi după sta­tornicirea nouelor hotare ale ţării, rămân tot sub stăpâniri streine şi, în legătură cii aceasta, de a nu aveâ prietenie decât cu acelea puteri cari vor ţineît seamă de noi şi de fraţii noştri. 2. Să se aducă împoi dela Iaşi capul lui Mlhai-Viteazul la mănăstirea Dealului din Târgovişte. (S’a adus dejâl). 3. Viitorul congres al Ligei sa senină la

116

Târgu-JIu, fiindcă in anul viitor se împlinesc ioo de ani dela moartea lui Tudor Vladimirescu, Foarte însemnată e şi hotărîrea să se înfiinţeze secţii ale Ligel şi la sate. -

i ’ — L a io Iulie 1920 a venit la Cluj delauniversitatea din Paris, unde a fo3t chemat să ţină cursuri; marele învăţat român, Dimitrie Pom-

. unul din cei mai buni matematicieni din lume,decorat de Francezi cu .Legiunea de onoare*. Deşi învăţatul acesta a fost chemat din nou de Francezi şi de Americani să rămână la ei, el n’a voit, ci a venit să împărtăşească pe fraţii săi Români de luminile minţii sale. Aceasta e ade­vărată iubire de neam.

— In 2 6 August 1920 a fost reaşezat spre veşnică odihnă la mănăstirea Dealului îo Târgo- vişte capul lui Mihai Viteazul. Inchinându se amin- tirei marelui voevod M. Sa Regele Ferdinand I. a spus, între altele, cu prilejul acesta: ,După trei veacuri de lupte şi îndelungate suferinţe prin grele jertfe de sânge, izbutit am a-ţi aduce la îndepli­nire pohta ce ai pohtit; Ţara Românească, întreagă şi nedespărţită, şi-a dobândit neatârnarea în mar-

. ginile hotarelor pentru care ţi-ai dat vieaţa. Drep­tatea a învins, iar jertfa ta n’a fost îndeşert. — De aceea ţi-se închină azi ca eroului lor naţional milioane de Inimi româneşti, te salută din cer sufletele miilor de ostaşi cărora, jertfindu şi ca şi

117

tine vieaţa pentru măreaţa ideie a unirii, le-a fost dat să fie executorii testamentului tău. Cu noi toţi se bucură şi sufletele întâilor Voevozi Basarabia ale căror rămăşiţe a u f o s t descoperite de curând în străvechea Biserică Domnească din Curtea dă- Argeş; par^că li-a ajuns prea strâmt lăcaşul lor în zilele noastre, când atâta s’£u întins hota . ele Ţârii, ai cărei întemeietori au fost el. — Dea Domnul ca mărimea jertfei lui Mihai Viteazul şi amintirea pururea vie a suferinţelor seculare ale unui neam întreg, precum şi a marii răsplăţi prin izbânda noastră, să ne fie îndemn statornic' spre înălţarea sufletelor, către acea unire a tuturor, dela mic până la mare, în munca pentru binele obştesc, prin care să putem consolida ceeace.ne-a ajutat Dumnezeu să câştigăm, căci grea este răspun­derea ce avem faţă de trecutul şl viitorul nea­mului românesc*.

Spune-mi bade-adevărat, Cerneala ţi s’a gătat,Ori peana ţl s’a stricat, / Ore mâna ţi-a săcat,Ori de mine ţi-ai uitat?.... _ De ţi-a secat direapta, Scrie-mi ceva cu stânga,Să nu ml uit de Dumneata.

Din bogăţiile ţării noastre.■ »Care e mai mândră decât tine între

1 ' ' toate ţările semănate de Domnul pepământ?» Alccu Rusu.

I. P e faţa pământului.1. Cereale (grâu, cucuruz, orz, secara,"meiu şi

. hrişcă). Pe pământul, ce se ţine azi de România,^ s’au semănat în 19 13 cam 9 milioane hectare.

Producţia anuală â fost cam 1200 kilograme de hectar. In totaL 10,800.000 tone. Pentru trebuinţele unui locuitor se socoteşte la an cam 500 kg.; la

. 1 6 7 * milione locuitori 8,250.000 tone, — Dacă am şemânâ şi astăzi atâta ca atunci, ne-ar răinâneâ, după acoperirea propriilor trebuinţe 2,550.000 tone cereale, care, luând preţul de vânzare 500 Lei tona, ar face 1,275.000.000 Lei.

2. Plante leguminoase (fasole, mazere, linte) şi cartofi se cultivi pe o Întindere de pământ de abik 20.000 hectare. In vechiul regat se producea mai puţin de 20 kg. de cartofi de cap pe an ; aşa încât de multeori trebuii cumpărat din streinătate, ceeace e o ruşine pentru o ţară agricolă ca a noastră. In şl cânepă, rapiţâ şi floarea soarelui se fultivâ şi mai puţin; sfecle de zahăr ab ii pe o întindere de 10.000 hectare. Ş i când te gândeşti, cat s ar putei cultivi 1

3. Păşuni şi fâncfe în vechiul regat erau

' 1 1 8 ■

sunt puţine, mai ales dela 1866 încoace. Păşunile bogate de odinioară s’au arat şi semănat cu grâu, încât ţăranii nu mai aveau »unde paşte vitele lor. De aceea s’a simţit nevoia în 1907 să se voteze legea imaşurilor, pentru a sili pe proprietari să deie loc de păscut pentru vitele sătenilor. Totatunci au fost îndemnaţi să samene şi ei luţernâ şi trifoiu. In Ardeal, Banat, Crişana şi Maramurăş locul de păşu- nat are o întindere de 1,837:199 h e c t a r e , dupăcum arată d-1 Ioan Timoc, director silvic central, în ziarul .Patria*, Cluj, Nr. 13 1 din 2 0 Iunie 1920, pag. 2.

4. Vite. In 1860 avea singur vechiul regat 2700.000 de capete de vite. In 19 15 însă in loc să se înmulţească numărul vitelor s’a scobont la 2,200.000. şi acestea, în partea cea mai mare, 87 la sută, slabe şi pipernicite, fiindcă ţăranii din vechiul regat nu ştiu îngriji vitele. Numai în Do- brogea sunt şi astăzi cai sprinteni şl bine ţinuţi. Oi şi ast&zi avem mai multe ca vecinii noştri Asemenea şi porci. Cu albinăritul şi creşterea vermllor de mâtasâ nu ne putem laudi. Nu pro­ducem nici cât avem trebuinţă pentru noi.

5. Cu pescăriiul stăm mai bine. Apele noastre, dar mai ales Dunărea, sunt pline de peşti. Păs­trăvi, mrene şi lostriţe la munte; crapi şi ştiuce în celelalte ape. De preţ sunt şi peştii de mare, cari îşi lapâdă icrele în râuri. Aşa e morunul care dă caviarul (i:re negre), nişetrul şi cega cu carnea

grasă şl gustoasă. Scrumbiile de Dunăre şi che­f l i i sunt deasemenea foarte căutaţi. Vechiul regat, îmbunătăţind Jacurile din Dobrogea prin canale, m cari curge apă dulce din Dunăre, şi-a făcut un venit de peste trei milioane'de Lei pe an.

6. Nici cu pădurile nu stăm prea bine. Din pământul vechiului regat abia 2 0 % mai e aco­perit cu păduri. Cele mai multe au fost tăiate şi stârpite' de lăcomia omului. Adevărat că în 19 13 vechiul regat a exportat lemne şi scânduri in preţ de 22 milioane de Lei, dar şi atunci erau locuri unde se încălziâ iarna cu bâligar. fiind lemnele foarte scumpe. Sunt părţi întregi de ţară, unde" nu mai e arbore. A şa codrii Vlăsiei şi ai Herţii astăzi sunt numai în amintirea bătrânilor. Munţii Dornei şi ai Vrancei iarâş sunt despâduriţi cu totul. Cercetând un strein munţii aceştia, a crezut că vede ţinuturile arse de soare din Sahara. n Ardeal, Banat, Crişana şi Maramurâş, precum

ne spune d-1 inginer Ioan Timoc, statul are pâ- 'Ufl* \ ^ectare. Comunele şi comdose-

soratele de 1.403.567 hectare, iar particularii de

duri 10 t0tăl 3.674.389 hectare Pă-fireaseiTt ° atat de “ are- Urmarea fireasca trebuie să fie: Să cruţăm pădurile l ‘

™ nt Pretutindeni răspândite în Ro- âma, afară de Bucovina, care, fiind aşezată prea

la miazănoapte, nu e potrivita pentru aşa ceva

Răspândirea viţei e mai mare în părţile delu­roase ale Românie! vechi (Cotnari, Iaşi, Huşi, Nicoreşti, Odobeşti, Valea Călugăreasca, Dealu mare, Drăgăşani). In Basarabia sunt multe vii pe dealurile dintre Bender (Tighina) — Leova, apoi dealungul Nistrului dela Tighlna în jos. Mai în sus la Orhei, Căzăneşti şi Ungheni.

8. Pomdul (livezile) încă ar putek fi o bogăţie şi mai mare decât e acum. Cireşile din Banat ajungeau cele dintâi pe piaţa Budapestei. Prunele din Muntenia ar putea — uscate —■ sâ înlocuiască pe cele sârbeşti şi californiene. Basarabia întreagă e numai o grădină. Vin Ucraineni din părţile Chersonului de adună perjele din Basarabia spre a le îisck şi vinde cu preţ îndoit. Fiecarc sat românesc ar putea câştigâ milioane la an pe urma pomăritului, ca Rădăşenii din Moldova, buqâoară.

II. Sub păm ânt.Pe cât e de bogată faţa pământului românesc,

pe atât e de bogat şl subsolul. Aproape nimic din de ne trebuie, nu ne lipseşte.

t. Pietre de var, de ciment, de construcţie se găsesc din belşug în munţii noştri. L a Soroca în Basarabia sunt granituri tot atât de vestite ca şi cele din Finlanda; iar cele din Dobrogea se căutau şl în Odessa. Iar de munţii Ardealului nici nu mai votbim.

Pentru industria ţării, îndeosebi pentru a pune m niişcare fabricile, e nevoie de putere, pe care o dă sau apa, sau cărbunele de pământ, sau pe­trolul. Toate acestea se găsesc din belşug în ţara noastră. Singură Bistriţa, care curge prin Buco­vina. şi Moldova, ar puteâ dâ atâta putere, încât ea să mişte toate trenurile din Moldova.

2. Ţara noastră e apoi, după Caucas, cei mal bogată ţară în petrol din Europa întreagă, şi a paţra din lumea întreagă. Din Dâtnboviţa şi până în Suceava zăcămintele de petrol se ţin lanţ. Mai bogate sunt izvoarele în judeţele Dâm- boviţa, Prahova, Buzău şi Bacău. Vechilor ■puţuri de mană, din care se scoteâ păcura cu ciubărul, le-au -luat locul sondele, prJn care uneori ţişneşte petrolul ca şi apa într’o fântână arteziană./ In I9 13 şau scos' peste două milioane tone de petrol. Din el se scoate benzina, petrolul de lămpi, pa­rafina, sau se vinde şi aşa brut, cum se scoate din pământ. Peste 66. milioane de Lei a intrat în vechiul regat la 19 12 pe urma petrolului. -

3 Tot ca putere de încălzit sau lumintit se folosesc şi gazurile naturale, care se scurg din sonde. In apropiere de Turda, lângă Cluj, la Şărmaş, apoi pe Târnava mică la Sân-Martin s’a aflat atat de mult gaz natural, încât în 24 de ceasuri s’a scurs aproape un milion de metri cu­bici, A fost vorba, daca nu vcne’i râsboiul, casă

fie dus prin ţevi la Budapesta spre a lumina oraşul întreg. Acum va lumină, oraşele noastre din Ardeal; ori se vor înfiinţa şi la noi fabrici ca în America de nord. • •

4. E de însemnat apoi cărbunele de pământ. Minele de cărbuni dela Petroşeni, aproape de iz­voarele Jiului sunt vestite în Europa întreagă. Cărbunii de acolo au tăria celor englezi. Asemenea şi cei din Banat, dela Reşiţa, Ianina, Bârzasca. Căr­buni cu putere de încălzit mai slabă ( , lignit*) se află în mai multe locuri atât în Ardeal (în părţile Hunedoarei, Braşovului, Solnoc-Dobâcă), cât şi în vechiul regat (Jilava în Muscel, Comâneşti în Bacău) ori la Taraclea lângă Tighina în Basarabia.

5.- Avem apoi, în Ardeal mai cu seamă, multe . minereuri cu tot felul de metale preţioase. A ur în munţii apuseni la Brad, Ruda, Săcărâmb, Abrud, Roşia, Bucium,’ Zlatna, apoi în munţii Rodnei la Baia mare, Mâgheruş, Groşi, Capnic ş. a. A fară de aur se mai găseşte aci argint, plumb,, zinc, aramă ş. a. In munţii Bihorului la Petroasa s’au descoperit mari cantităţi de aluminiu, apoi la Băiţa, tot acolo, aramă, molibdenit ,ş. a. din care Germanii făceau ţevi de tunuri. Aramă şi fier .mult se afla în munţii Banaţului la Reşiţa, Rudaria ş. a., apoi la Ghelar şi Huniedoara. In Bucovina e mult mangan lalacobeni, iar în D(h brogea aramă şi fkr la Altân-Ţepe,

; . - . - 123

m •

6. Nu e de dispreţuit nici bogăţia de sare ce o avem. Câte ţeri nu sunt silite să fiarbă apa mării şi aşa să-şi scoată sarea, de care au nevoie. Noi avem atâta sare, ca poate nici o altă ţară din lume. Nu numai în vechiul regat la Ocnele mari, la Slânic şi Târgu-Ocna, ci şi în Ardeal. Se poate zice că dela Ocna Sibiiuluf până la Ocnele Maramurâşului (Slatina, Şugătag ş. a.), apoi dela Turda până la Uioara şi Praid pe Târnava mică sunt nenumărate locuri cu sare. Uneori vedem stânci întregi de sare ieşite la suprafaţa pămân­tului. Alteori, deşi s’a săpat în afunzime de sute de metri, totuş nu s’a dat de fundul ocnei de sare. Nu se poate preţul bogăţia de sare ce o avem. Mai ales că ţerile vecine (Ungaria, Bulgaria, Serbia ş. a.) nu au sare de loc şi astfel sunt si­lite s’o cumpere dela noi.

7. Dar n’am încheiat încă şirul bogăţiilor noastre. Apele minerale, care izvoresc din toate părţile, aduc lecuirea multor boli şi din pricina aceasta sunt foarte căutate. L a Slănicul Moldovei sunt ape ca şi cele dela Carlsbad. L a Călimâneşti şi Câciulata pe Olt ape bune pentru boli de ră­runchi. Cele dela Govora sunt neîntrecute împo­triva reumatismului. La Vatra Dornei în Bucovina sunt bai de ape acidulate. Ce să zicem apoi de băile dela Borsec, Tuşnad, Vâlcele şi Basna? Ele n’au pereche în toată Europa. Asemenea cele dela

Basna, Meliadia şi Băile dela Orade cu izvoare, fierbinţi de 41 grade şi bai de nomol. De acestea (de nomol) sunt şi la lacul sărat lângă Brăila, la Techirghiol lângă Constanţa şi la Budaci lângă Cetatea albă în Basarabia.

De-am şti numai să folosim toate aceste mari-bogaţii 1 Spicuiteide: /. O.

Cruţaţi pădurile. ;Din multe părţi ne vin ştiri rele, că sătenii

noştri din cauza stărilor grele prin care trecem şi a lipsei de pază cuvenită s’au pus cu topoarele pe păduri şi le taie fără cruţare.

E un lucru cât se poate de primejdios pen­tru noi toţi.

Numai Nemţii, în furia lor nebună de a pră­pădi lumea, s’au apucat să dărâme în calea lor tot şi au pustiit cu nemiluita pădurile.

Carpaţii noştri, atât de frumoşi altădată, au ajuns o ruină pe urma acestor barbari. V a trebui o muncă de zeci de ani, ca să putem iarăşi îm­păduri ceeace ne-a răpit nebunia şi u ra duşmanului.

Un Francez„cuminte spuneâ odată, că nu e om acela, care nu plantează măcar un pom în fiecare an. Ce să zicem atunci de aceia, cari nu numai că nu plantează, dar strică câte 20 30 dc arbori în fiecare an.

. , .. 11*?. .

Ce ar fi, dacă milioanele de' oameni, cari trăesc in lenevie, ar sădi numai câte un pomişor în fiecare an? întreg pământul ar fi numai o grădini.

Pădurile au o înrâurire bună’ asupra mersului vremii (climei). In părţile păduroase nu este nici­odată secetă. Ţinuturile păduroase atrag umezeala şi bucatele se fac mai frumoase.

Afară de aceea ţinuturile păduroase au un- farmec deosebit. E le plac ochiului şi vrăjesc su­fletul. Locuitorii din aceste ţinuturi sunt mai vioi

'ŞÎ mai deschişi la inimă. ,Dar frumuseţa ţinutului 1Nu cred că este fiinţă omenească, care să nu

fie cuprinsă“ de un simţământ de desfătare şi plă­cere, atunci când întră într’o pădure. ParVai în­tră într’o biserică măreaţă.

Din contră, ţinuturile sterpe te fac trist şi gânditor.

Duceţi-vă în-Dobrogea sau în Basarabia şi vă veţi convinge. Pustietatea locului, câmpia aceea întinsă fără de o tufă măcar, fără o umbră de odihnă, te întristează.

Iată de ce vrem să legăm la Inima tuturor oamenilor noştri, să cruţe pădurile ţi să-şi plan­teze pentru nevoile casei salcâmi (acăţi), cari în cinci ani se fac cât un codru.

Pădurile statului (erariale) să le lase să crească, Căci ele sunt cea mai preţioasă avere naţională.

, 'l 127

Un pom n'u-1 poţi face ca pe o casă. Poţi zidi o casă/cu o mulţime de etaje (caturi) în câteya luni, dacă ţi dă mâna, dar un arbore are. nevoie de zeci şi de sute de ani că să crească şi să se desvoalte.

Nu-i păcat să strici cu securea în câteva minute tot ce natura a făcut pe îndelete în sute de anif ■ -

Ba e cel mai mare păcat. E o fără de lege chîar.

De aceea rugăm pe toţi oamenii de bine să nu taie păduri fără de nici o trebuinţă; iar dacă taie, să nu taie o porţiune de pădure, fără să să­dească alta în loc.

Lipsa de păduri e cea mai mare sărăcie şi pacoste pe o ţară.

Deci să le cruţăm I

De-ai fi, mândro, mai aproape,Ţi-aş spune vorbele toate.Dar’ eşti mândro mai departe, •Numai cât îţi trimit carte:Carte scrisă ’n cornurele,Plină de dor şi de jele.Cine-o prinde-o s’o cetească, ,

. Lacrimile să-l pornească . . .

iîîii ,

Meseriile şi negoţul.Plugarul nostru se încredinţează pe zi ce

merge, tot mai mult şi tot mai bine, că oamenii nu trăiesc numai din plugărie. In satul său se gă­sesc şi câţiva cărturari: cel puţin preotul, învăţă­torul şi notarul sau secretarul; de asemenea se

- află, mal rar, şi câte un meseriaş şi câte un ne­guţător (boltaş), ceşti din urmă, în cele mai multe locuri, oameni de altă viţă.

In satele mai ttiari numărul cărturarilor, al meseriaşilor şi negustorilor este şi el mai mare; iar oraşele sunt. locuite în partea lor cea' mai mare de meseriaşi, neguţători şi cărturari.

Dar, pe când satele noastre, în partea pre­cumpănitoare a lor, sunt locuite de Români, pe atunci oraşele toate, mari şi mici, din mijlocul satelor româneşti, sunt locuite de alte neamuri. Noi Românii, îndeosebi cei ce am trăit sub stă­pâniri streine, oraşe nu avem, şi astfel ne lipsesc şi meseriaşii, neguţătorii şi, în mare parte, şi căr­turarii. Ceice îi avem, aşa sunt de puţini, că se pierd în marea de streini. Iar, până când ne vor lipsi aceşti stâlpi puternici ai socielăţii, clădirea ţării rămâne'slab alcătuită şi mereu ameninţată de furtuni.

Iată pentruce toţi avem o datorie mare: aceea de a lucri' din toate puterile şi cu toate mijloacele pentru a pune,, cât mai îngrabă, la

temelia statului nostru, mare şi frumos, stâlpii puternici de razim, care îi lipsesc.' -

O datorie de căpetenie pentru formarea cla­selor ce ne lipsesc o are Statul şi ştim, că Statul român a luat şi ia neîntrerupt măsuri pentru în­deplinirea acestei datorii. In toate oraşele Statul nostru îşi are acum şcoalele sale, către care se îndreaptă cu zor mulţime ne mai pomenită de tineri de ai noştri, pentru a se lumina şi a fi, astfel, de folos sieşi, ţării şi neamului. Intre aceste şcoale se numără şi şcoalele de meseni şi cele de negoţ, unele pentru tineretul cu mai puţine pre­gătiri, iar altele pentru cei cu pregătiri mai multe de şcoală. Aceste şcoale vor da un avant în­semnat sporirei păturii de meseriaşi şi neguţători români. Pentru orfanii de răsboiu, îndeosebi, ele vor fi aşezăminte de mare binefacere.-

Ca şi Statul, aşa şi Biserica are o mare da­torie ’de împlinit pentru formarea unei pături puternice de buni meseriaşi şi neguţători. Şi ştim că Biserica, şi în timpurile de urgie, a purtat grije de creşterea meseriaşilor şl neguţătorilor români; cu. atât mai mult o va face aceasta acum, când va puteîi lucrâ mână în mână cu Statul îfl aceasta privinţă.

In al treilea rând vine socotita societatea, îndeosebi reuniunile di meseriaşi şi de neguţători, cari le avem în aproape toate oraşele. Aceste

9

; -1 2 9

reuniuni, cari în trecut au îmbrăţişat cu toatăcăldura soartea meseriilor şi negoţului, vor puteaface şl mai mult în viitor pentru înaintarea acestora.

^nn aceste rânduri nu ne îndreptăm însă, atâta , către Stat, către Biserică şi Reuniuni, cât mai ales, către iubita noastră ţărănime, talpa ţării, care ne-a dat, şi până acum, aproape tot ce avem: cărturari, meseriaşi, neguţători ş. a. Ne adresăm, c^tre ţărănimea noastră pentrucă pe ea o priveşte, în rândul întâi, sporirea păturii noastre de meseriaşi şi neguţători.

Familiile număroase, cu mulţi băieţi, ce ar puteâ face ele mai cu minte, decât să-şi lase pe unul din ei la plugârie, iar pe ceialalţi să i pre­gătească pentru meserii şi negoţ? Aceasta, pen- trucă, ce se va alege din o moşioarâ, cum sunt cele mai multe moşii ţărăneşti, dacă ea se mai fărâmiţează acum şi se va fărâmiţă încă şi mai mult după 2 —3 rânduri de oameni? Scăparea de această fărâmiţare şi, prin ea, de sărăcirea care ar urmă asupra satelor noastre, se poateface numai prin îndreptarea tineretului spre meserii ?i negoţ.

Pregătirea pentru aceste cărări ale vieţii este şi ea împreunată cu cheltuieli; dar nici pe de- parte cu atâtea câte se cer pentru' trecerea unui tânăr Pnn toate , coaiele. Şi apoi pentru ^

talentaţi şi cu purtări bune sunt şi acum şi se .vor face, şi în viitor, tot mai multe şi mai deseamă ajutoare, înlesnindu-le, astfel, părinţilor cre­

şterea fiilor lor.înfricoşatul râsbolu prin care am trecut ş

urmările lui, aşa de grele şi dureroase, sunt şi .ele, credem, o lecţie pentru ţăranii noştri, ca să-şi dek copiii la meserii şi negoţ. Nicicând oamenii noştri nu au avut prilejul să "se încredinţeze ca acum.ce poate aduce o meserie sau o îndelet­nicire cu negoţul. E i pot s& vadă limpede, că aceste ocupaţfuni sunt vrednice de t o a t ă ' luarea aminte a lor şi că prin ele vor îndrepţi, îndoială, pe copiii lor pe calea îndestulării şi e- ricirii; adeverindu-se cuvintele înţelepţilor lumii, că ,o meserie face cât o moşie* şl că , meseria

e plug de aur*. _ _ _ _ _ * ' S‘mU‘ '

Dumineca şi !n serbători du-te la biserică, ca să se apropie îngerul, de tine şi să se depărteze

diavolul. *. Pe vorbă eşti stăpân până nu ţi-a ieşit din

gură. îndată ce-ai vorbit, eşti şi judecat. De aceea când vorbeşti cu cineva, să-ţi pui vorba subjtre lăcaţi: «na la inimă, alta la gât şi a treia la buze. Cuvântul scăpat e ca săgeata, înapoi nu se mal întoarce niciodată. _______

Răvaş bisericesc.— In Decemvrie 19 19 M. Sa Regele Ferdînand

a dat cârja de arhiereu înalt Preasfinţitului Miron Cristea, Mitropolitul-Primat al României, Yladimir de Iiepta al Bucovinei şi Ignatie Pap, episcopul Aradului, în sala tronului dela Bucureşti. Cu pri­lejul acesta Regele a salutat călduros pe fiecare în parte, iar la urmă le-a zis tuturora: »înalţi Prea Sfinţiţi Părinţi! Mergeţi şi întoarceţi-vâ acum la scaunele voastre episcopale şi urmaţi a apropia

' cât mai mult de biserică sufletele credincioşilor, propoveduind în aceste vremuri de grele încer­cări morale tuturor treptelor sociale iubirea dea- proapelui, buna înţelegere şi pacea obştească, întăriţi în inima frica de Dumnezeu, ferirea de nedreptate şi fapte rele, respectul ocârmuitorilor către ocârmuiţl şi al acestora din urmă către autoritate. Numai prin păstrarea şi întărirea unor asemenea sentimente putem aveâ o ţară bine întemeiata cu o propăşire sigura în timp de pace şi o puternică pregătire pentru orice vreme grea*.

' — L a 1 Ianuarie .1920 (anul nou) a fost mare serbătoare la Blaj. Mitropolitul ales al R o­mânilor uniţi cu Roma, D r. Vasile 'Suciu, vice­preşedintele Asociaţiunei noastre, recunoscut de Papa şl Regele nostru Ferdinand I, atunci a fost sfinţit întru .arhiereu din partea Preasfinţiţilor episcopi: Dr. Demetriu Radu dela Oradea mare,

133

Dr. Valeriu Traîan Frenţiu dela Lugoj şi Dr. Iulîu Hossu dela Gherla. L a această serbâtoare au fost de faţă: Alteţa Sa Regală Principele Carol aLRom âniei; locţiitorul ministrului-preşe- dinte, Ştefan Cido Pop; preşedintele adunîrei de­putaţilor, Nicolae lor g a ; preşedintele consiliului diligent, luliu Maniu; şeful resortului de culte şi instrucţie publică din Cluj, Vaier Branisce', mai mulţi prefecţi, senatori, deputaţi, apoi cler. şi popor număros. Din lungul şir de cuvântări rostite atunci la Blaj, cea mai frumoasă a fost a //in* cipelui Carol, care a spus între altele: ,Nu pot să mă gândesc la Blaj, cu atât mai mult nu pot veni în. această localitate, fără a fi adânc mjşcat. Serbarea de astăzi justifică (îndreptăţeşte) şi ma' mult aceasta emoţie, deoarece este una din pietrele.ce împodobesc crucea aşezată pe vâr u clădirei, ridicată cu atâta trudă şi dragoste e neam de către generaţiile trecute. In nume e Maiestăţii Sale Regelui Te salut azi in d *Jdel* culturei româneşti de peste munţi, pe cel nM mitropolit unit al României pe v e c i întreg te Şi dupâce aminteşte pe toţi oamenii mân, pc cari Blajul i a dat neamului încheie: ,Iată, ce s a făcut pâna astăzi. înalt Preasfinţiei Tale ît r • mâne sarcina de a păstră, şi de i desvoltă, P n în cele mai tainice colţuri ale sufletului popo rului cred/ncio3, această bazată şi slântă moş c

t

;nire. Alegerea I. P. S. Tale este pentru toţi o chezăşie. Activitatea de bun Român, atât pe

- terenul naţional cât şi pe cel cultural, ne-o asi- ... gură. E lev al Blajului, crescut în sufletul şi în

credinţele de ac),' veţi şt) să duceţi mal departe măreaţa operă a , premergătorilor ‘

- V — L a 26 Februarie 1920 s’a adunat la Si- .biiu congresul pentru alegerea mitropolitului or­todox al,. Transilvaniei. Aproape cu unanimitatea voturilor (60. din 68 voturi) a fost ales tânărul profesor deli seminarul Andreian din Sibliu, Dr. Nicolae Bălan.

- — In Dumineca cea dintâi din postul mare, 29 Februarie 1920, s’au început, în căminul stu­denţesc din Cluj, cu îndemnul şi stăruinţa părin- telui-protopop, Dr. loan Lupaş, profesor univer­sitar, directorul căminului studenţesc un şir frumos de meditaţii religioase pe seama studenţilor noştri dela universitatea de acolo. Au cuvântat domnii D r. Gavril Tripon, Marin Ştefanescu, I. Paul,

. Ştefanescu-Goangă ş. a.— L a 2 1 Martie 1920 a fost ales episcop

al Caransebeşului, în locul I. P. S. Sale Miron Cristea, trecut la Bucureşti, arhimandritul Dr. Tr. Jo sif Badescu. Sfinţia Sa a mai fost ales odată pe vremea Ungurilor, dar n’a fost întărit, fiind primejdios pentru statul unguresc. Acum sperăm

> că va fi cu atât mai folositor statului ţomânesc.

13-1

13 5

— la Dumineca Rosallilor (17/30 Maiu 1920) a fost hirotonit şi înscăunat de mitropolit ortodox al Românilor din Transilvania părintele U r . N i- colae Bălan. O serbatoare cum nu s’a mai po­m enit în Istoria bisericel ardelene. Pe lângă cincî episcopi, în frunte cu Mitropolitul Primat Miron, au fost de faţă ministrul preşedinte,' general Ave- rescu, miniştrii P. P. Negulescti şi 0 . Goga, admi­nistratorul Casei Bisericei, C. Dobrescu, reprezen­tanţii Academici Române din Bucureşti şi al uni­versităţii din Cluj: N. lorga, Sextil Puşcariu, 1; L u p a ş Onisifor Ohibu, Silviu Dragomir ş. a. Dintre cuvântările frumoase rostite cu acel prilej mai m ult a plăcut cuvântarea noului mitropolit, care spunek ce are de gând s i facă, a domnului mi­nistru Negulescu, care arăţi ce trebuie s i se facă între împrejurările grele de acum şi a domnului N , lorga. Acesta din urma, salutând pe noul mitropolit, a zii despre biserică următoarele cu­v in te : ,In vremi de materialism brutal fa-o Idea­lista, în vremi de formalism trufaş ţine-o des­c h is ! oricui, în vremi de urîte desbinări pa- streazâ-o pentru oricare fiu al naţiei, care este şi credinciosul ei‘ . Iar mal departe^ -,Iţi urâm multe pagine de fericita muncă în cattea de aur a po­porului român, larg deschisă înaintea I. P. S .T a le , tânSr urmaş al Iul Şaguna, el însuş aşa de tânăr la începutul păstoriei lui*.

136

. —- L a 24 Iulie a votat şi senatul legea des­pre restatornicirea vechei episcopii din Oradea- Mare. Raportor a fost I. P. S. Sa mitropolitul Nicolae Bălan.- Iată articolul unic al acestei legi: » Vechea episcopie ortodoxă română din Oradea- Mare, în ţinutul Bihorului, se restatorniceşte în drepturile sale de odinioară. Ministrul. cultelor şi artelor, Octavian Gog a “ . (Din .Monitorul Oficial*).

— Ţinându se la începutul lui August 1920 consistor în Lugoj, P. Sf. Sa episcopul Valeriu a numit asesori consistoriali pe următorii preoţi din arhidieceza de Alba-Iulia şi Făgăraş: Dr. Elie Dăianu, D r.Ioan Bălan, Ştefan Roşianu, Dr. Victor Macaveiu şi Dr. Zenovie Pâclişanu. Măsura aceasta

- e potrivită pentru, strângerea legăturilor frăţeşti ; dintre o episcopie şi ceealaltă. Tot atunci s’au ţinut

exerciţii spirituale pentru clerul eparhiei Lugojene sub conducerea părintelui protopop Dr. I. Bălan.

Cu mai marii tăi să n’ai dara veri: nici nu te împrumută dela ei, nici nu-i împrumută. Spune un înţelept:, de vei mâncă cireşe dintr’o farfurie cu dânşii, ei îţi vor svârli- sâmburii în obraz.

• . * . ‘Lacom nu fii niciodată; şi la masa altuia să nu

porunceşti. Nici nu cere dela gazdă ceva: căci oaspe’e nu mânânCă ce gândeşte, ci mânâncâ ce găseşte.

’ Morţii noştri. —i.

Tuturor acelbra, cari au sprijinit Patria cu armele, o au ajutat cu sfatul, o au mărit prin ştiinţe şi învăţături, le este gătit un loc anumit în ceriu, unde cei răposaţi in veci se odihnesc. (Cicero.)

Lnca llussu. Tânăr cărturar ardelean, trecut în vechiul regat pe , vama cucului* ca atâţia alţii: Gheorghtf Coşbuc, Şt. O. Iosif, Ilarie Chendi, Aurel Vlaicu ş. a. A învăţat carte la Blaj şi, ca să împlinească voia părinţilor, precum ne spune “ un prieten al său d-1 A l. Ctura, a intrat la teo­logie. Dar sufletul lui îşi luă sborul v dincolo de Câmpul libertăţii, dincolo de Munţii Sibiiului spre- ţara românească ce străluciă în marginea zării cao ispititoare Fata Morgana.

Trecut dincolo a fost meditator, apoi secretar la L iga Culturală, scriitor şl redactor la mai multe gazete.. A luat şi licenţa în drept. A scris mult sub pseudonimul Saul. Pe urmă a trecut la insti­tutul geologic din Bucureşti, de sub conducerea marelui nostru învăţat L . Mrazec, ajungând şef de serviciu. _

Ce bine şi-a purtat slujba aceasta şi toate slujbele ce le-a avut, arată şi cuvintele rostite de domnul profesor Mrazec la moartea lui, întâmplata la 29 Septemvrie 1919. E l a zis între altele:

1 3 7 -

-138

,Lu ca Rusu-a venit între noi. odată cu înfiinţarea Institutului, a servit alături de noi în timp de 12 ani, ajutându-ne la propăşirea lui cu inteligenţa, cu spiritul său viu, cu cunoştinţele sale, cu price­perea sa adâncă şi cu munca sa disciplinată.

,E râ un om de un patriotism luminat, un om de convingeri sincere, care, conştient de rolul naţional important ce-1 avea de îndeplinit insti­tutul geologic în desvoltarea culturală şi econo­mică a ţării, se Identifică din fiecare fibră’ a inimei sale cu interesele acestei instituţiuni.

.Soarta ni l-a răpit tocmai acum, în mo- inentele acestea aşa de grele ale unei noui orga­nizări, când este aşa de mare nevoie de spiritul lui de abnegaţiune, de inima lui caldă, de munca lui disciplinată. In aceste clipe lipsa Iui Iasă un gol adânc în inimile noastre.'*

* ' , Septimiu Albini. La 7 Noemvrie 19 19 s’a stins

din vieaţă Septimiu Albini, după lungi şl mari su­ferinţe, în al 58-lea an al vieţii, la Cut, in Ardealul lui mult iubit, precum cetim în necrologul său. A fost fiul lui Vaslle Albini, tribun în 1848, crescut în spirit curat românesc. In anii 1886—1888 a fost şi profesor şi director la şcoala civilă de fete

' a Asociaţiunii noastre. Mai mult însă a muncit ca gazetar Ia .Tribuna* de pe vremuri din Sibiiu. Trecând dincolo, a fost câtăva vreme funcţionar

1311

la Academ ia Română, apoi a văzut lariş de gazetărie . *

Dr. Aron Lnpşa. Fost preot militar, mort lai i Noemvrie 1919 în spitalul garnizoanei Sibiiu. D u p ă studiile liceale, făcute la Blaj, fiind unul din ce i m ai buni băieţi, a fost trimis în institutul ,De propaganda fide* la Roma, unde a luat doctoratul în fitosofie şi teologie. A fost în mal multe slujbe bisericeşti în eparhia Lugojului şi a fost citva tim p preot chiar şi la Românii d.n f e r i c a . In tim pul din urmă a fost preot militar. Din r s s ’a întors bolnav de o boală care nu a ş i-a d at obştescul sfârşit.

Alexandru Vlahnţil a întrit şi el, 1» j a su lu i trecut (,9 Noemvrie „ • ! » . ■» * " • " " f „e m u d rd , - a . - “ lC arag ia ie , G. C o îbuejl B. . „ spu„ae, „scriitori români şi-au dat sea ^c e a mare,- pe care o au sen. , C a vh m \ \ d a t el. Dovadă neîntrecuta s a P * . publicată bla .M inerva* 19c9* Iata cc a ce asta frumoasă poezie:

Voi, cnror vi »’a dat sol» ■ » “De preoţi ai accitci m in P '

' Voi, in ai căror »«IM se (.»"■»»« întunecate valuri dc dureri,

140

Ş* gânduri de-un întreg popor gândite __Nu duceţi minunatul vostru dar Ofrandă manilor nelegiuite,Ci, ca pe sfânta masă din altar,

', . A ’mpârtâşirii taină preacurată,A şa cuvântul să vi-1 pregătiţi —Ca mii de inimi la un fel să bată,Şi miilor de veacuri să yorbiţi.

A început cu obişnuitele ciripituri de dra­goste.- Ici-colo, răpit de focul patimilor a mai căzut şi el în câte o ispită, ori chiar păcat al tinereţelor. S 'a ridicat însă din ce în ce tot mai sus, spre culmile idealului. Uneori atinge înălţimi întradevăr creştine ca în ,Hristos a înviat* ori »■Şi ce* din urmă ca şi cei dintâi*.

De altfel, întreagă vieaţa lui, se poate spune, că a, fost o apostolie. In versuri şi-a exprimat programul la Ateneu în ,Unde ne sunt visătorii??, când a ţinut şi conferinţa , Curentul Eminescu*, in care combăteâ disgustul nesănătos de vieaţă al imitatorilor lui Eminescu, şi renunţă solemn la frământările mărunte ale persoanei proprii. In proză de mai multeori. Intre altele şi în toastul rostit la cununia cântăreţului pătimirii noastre d-1 O. Goga. Voind să arate rostul şi chemarea unui scriitor în vieaţa popoarelor, a amintit un fapt ca­racteristic din râsboiul purtat cu atâta vitejie

co n tra Ruşilor de Japoneii, poporul pentru care V Jah u ţă avei o dragoste deosebit.!. Un vas de râs- bo iu inamic trebuii sa fie descopcrit numai decât. In tr ’o noapte oarba se oferi un ofiţer japonez *a se ducă singur pani In apropierea nemijlocita de a c e l vas, şi acolo să aprindă torţe mari, pentru a arată tovarăşilor sâi direcţia, in care sJ-ţl în­d rep te loviturile. Zis şi făcut. Ofiţerul şi a fâcut d atoria , pâna la sfârşit, cu vrednicie, dar l a c o s ta t vieaţa. Aşa luminator trebuie t i fie «edi­toru l, încheii Vlahuţa.1 Cu lumina minţii şi a in im ei sale trebuie sa arate calca, pe care au U m ea rg ă connaţionalii sai.

Ş i aşa a fost maestrul Vlahuţa, începând din tinereţe, când scrii la .România liberi', ori la ,E p o c a * , mai târziu Ia .Viaţa* şi la ,Simânâtorul', p e care el l-a înfiinţat cu prietenul Jiu Coţbuc, ş l sfârşind cu paginile scrise in timpul din urma în .Lam u ra* şi .Dacia*, al căror director cri — un luptător pentru lumina. A povestit cu o rarâ d ib ăcie istoria neamului în .Din trecutul nostru*. A cântat frumuseţile naturei noastre în .România p itoreasca*. (Aceasta din urma e tradutJ şi în lim b a franceza.) Ne-a dcsvJlit, cu pricepere unica, m inunile săvârşite pe pânza de prietenul *au, p ictorul Nicolae Grigorescu. Ne-a >pu* atâtea vo rb e cuminţi , La gura sobei*. Ne-a arătat, cum se vădeşte dreptatea Iul Dumnezeu şi in lumea

aceasta, în volumul .Dreptate«, tipărit în 19 14 la »Flacăra*, ca de lucrările sale mai vechi, schiţe, nuvele, polemici literare, ba chiar şi de romanul şău_,Dan* să nu mai vorbim.

Un critic literar a spus odată despre el, că el l-a admirat totdeauna: în tinereţe lucrările sale din tinereţe, iar acum, în vrâsta bărbăţiei, operele maturităţii sale literare.

Credem că şi în viitor se va puteâ spune despre el acelaş lucru.

* -■ '• ’

Dr. Coriolan Pop, advocat, întemeietorul şi directorul băncii .Bihoreana*, fost primul prefect român al judeţului Bihor şl oraşului Oradea mare, membru fondator al Asociaţiunii, comandor al or­dinului »Coroana României*, decorat cu »Meritul comercial şi industrial1 cl. I., a încetat din vieaţă în 28 JNoemvrie 1919, la vârsta de 55 ani. Suflet nobil, de adevărat creştin şl Român, epltropul bisericei româneşti unite din Oradea mare a în­ţeles să facă şi din banca, în fruntea căreia stăteâ, un izvor de cultură românească. Nefiind în Orade librărie cu cărţi româneşti, până bine de curând, el lăsă să se cumpere cărţi bune româneşti, mai ales câlindare, şi să se pună Ia 'îndemâna muşte* riilor. Iată o pildă frumoasă din vieaţa lui atât de scurtă!

D r. Tiberia Tisn, medic de plasî, a murit lai Decemvrie 1919, în al 44-lea an al vieţii şl al 1 6-lea al practicei sale medicale. A foit înmor­m ântat în cimitirul bisericei din Ţebea.

#Cornelia Dr. Hetcon născ. I’op, soţia direc­

torului liceului Alexandru Papiu Ilarlan din Târgul Mureşului, Dr. Petru Hetcou şi fiica părintelui protopop Ion Pop din Morlaca, duPa o boali scurta, a răposat pe neaşteptate in 17 Ianuarie 1920, la vârsta de abiă 29 de ani şi în al 6 lea an al fericitei sale casnicii. Rămăşiţele pământeşti ale răposatei s'au aşezat spre veţnlcl odihni in cripta familiară din Morlaca. Pufn dup» aceea a murit şl soţul ci, Dr. Peţru llctcon.

Moise Frăţilfl, directorul şcoalei primare de sta t din Sibiiu, fost director şi învâţator al şcold rom âne din Răşinar şi vicepreşedinte a) pom­pierilor din judeţul Sibiiu, după o toall t .d * lungată contrasa in temniţele Clujului, unde înv preună cu alţi martiri ai neamului a suferit 01 paciinţă osânda Prea pentru lupta purtată M iu izbândirea idealului naţional, şia<d»t.nobilulsuflet în m â n i l e Creatorului la 29 Ianuarie t9» . In vârsta

de 59 ani. *D r. V alenlln Drapu», * • « « « )» l i

siguranţa 6«"«™ '» * 0 ,1L b i l ia tanc» .Economul* .i re le lo r U .So li.

144

. Satelor*, apoi la .Orizontul Român*, membru foarte activ al Asociaţiunii noastre, a încetat din vieaţâ la 7 Februarie 1920, în vârsta de abik 36 ani.

*F ia Brătiann. Duminecă noaptea, la 8 Februarie

1920, a murit, în Bucureşti, venerabila matronă Pia Brătiaau, soţia marelui bărbat de stat Ion Brâtianu, şi mama domnilor Ionel, Vintilâ şi Dinu Brătianu, după o boală scurtă de două zile, în al 79-lea an al vieţii. înmormântarea i s’a făcut, fără pompă, cum* a fost şi dorinţa răposatei. Sicriul cu rămăşiţele ei pământeşti a fost dus la Florica şi aşezat acolo în cripta familiară, lângă soţul ei iubit. A fară de fiii numiţi pe răposata o mai jelesc şi trei fete, *

7 Victor Tordăşianu. La 14 Februarie 1920 a adormit în Domnul, la vârstă de 60 de ani, pre­şedintele societăţii meseriaşilor români din Sibiiu, Victor Tordâşianu.

Om mare, nu după slujba înaltă pe care n’a avut-o şi n’a râvnit-o niciodată, ci mare după munca desvoltată de el pentru înaintarea popo­rului nostru. Iar mărimea oamenilor se măsoară nu după ranguri şi măriri deşerte, ci după munca, după binele şi fericirea de care a putut împărtăşi pe alţii. In această privinţa puţini se pot asemâni cu el. E l ne-a dat prin muncă încordata o clasă socială, care/ ne lipsei: meseriaşii români. Victor

Tordâşianu aduni dc pe sate băieţii români xa- raci, um bli cu ei zile întregi, dela casa la casa dela măiestru la măiestru, pâna îi aştzi pe toţi la v/eun meşteşug şi le purti şi mal departe grija, ca un adevărat părinte. Cine n’a auzit de şedinţele literare ţinute de Tordâşianu, ca preşe­dinte al societăţii meseriaşilor români, cu scopul de a d i şi hrana sufleteasca celor luaţi sub ocrotirea sa?

Şi cine nu ştie de frumoasele expoziţii aran­jate tot de el, mai ales de expoziţiile de copii, cele mai izbutite între toate?

Şi multe altele a făcut Victor Tordâşianu, tot lucruri bune, frumoase şl folositoare neamului. E de admirat îndrasneala cu care Incepei lucru; rile mari şi statornicia cu care-şi ducei Ia bun sfârşit planurile. Pe el nu l-au dis^uitat nid vor­bele rele ale pizmatărcţilor şl nici cele nesocotite ale nepricepuţilor. El mergei înainte pe calea care şi-o croise dela început: calea muncii şi a cinstii. De aceea bine scrie un prieten al sâu cu prilejul morţii, ca el e unul din puţinii, cari, dupâ moarte, încep sa trăiască cu adevărat prin crea- ţiunile ramase în urma lui. In ved pomenirea Iul.

•Anrel Bnnca, mare comerciant In Galaţi, —

fratele învăţatului canonic Dr. Augusta »unea dela B laj (mort şi cil) şi al domnului Arsenic

Bunea, protopop onorar în Sibiiu, - vicepreşedintele camerei de comerţ din Galaţi, decorat cu Coroana României în gradul de cavaler şi cu meritul co­mercial şi ^industrial clasa I, membru şi al Aso* ciaţiunii noastre a încetat din vieaţâ la 23 Februarie 19 2 °-. Aducându-şi răposatul aminte că primise ceva ajutor de bani dela Asociaţiune pe vremea cand era la învăţătura, a dat înapoi Asociaţiunei nu numai banii ce i primise şi interesele cuvenite după ei, ci cu mult mai mult, suma de 10.000 cor. Dacă toţi acela, pe cari i-a ajutorat Asociaţiunea în cursul vremii ar urma pilda frumoasă a răpo­satului, astflzi însoţirea rioastră n’ar trebui să mai ducă grijă multa în lipsă de mijloace.

v A. D. Xenopol, una din cele mai strălucite mândrii ale românismului, s’a stins şi el în primă­vara Acestui an (29 Februarie a. c ), dupăce a văzut reînchegându-se, în vechile ei hotare, Dacia

. Traianâ, a cărei istorie a scris o fca nimeni altul. Născut la 23 Martie 1847, în Iaşi, după absolvirea liceului academic, la propunerea lui Titu Maio-

, rescu fu tr’mis de societatea .Junimea‘ la Berlin, unde a luat doctoratul în drept şi filozofie. Re­întors în ţară la 1871, întră fn magistratura, iar dela 1878 iu avocat. La 1883 e numit profesor titular de istoria Românilor la universitatea din Iaşi. La 1893 fii ales membru al Academiei Române,

' 77iar la 1900 membru corespondent al Institutului din Franţa. A fost prezident al societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi şi directorul revistei , Arhiva*. Afară de iiumâroase studii şi articole publicate în revistele şi ziarele româneşti şi streine (,Revue historique*, ,R . de geographie*, ,R . critique*, ,R . philosoph'que€ etc.) a scris: Rasboaiele dintre Ruşi şi Turci în 2 volume la 1880; Teoria lui Roesler 1884, o apologie a continuităţii noastre neîntrerupte pe aceste plaiuri; Memoriu istoric, asupra învăţământului superior în Moldova 1885; Influenţa-franceză în România I887; Istoria R o­mânilor din Dacia Traiană în 6 volume mari 1888—93 (o ediţie mai nouă în 5 volume se află la , Cartea Românească* din Bucureşti cu preţul 100 Lei). Primul proiect de constituţie al Mol­dovei 1898; Domnia lui Cuza-Vodă; Istoria par­tidelor politice etc. Franţuzeşte a publicat: L e i Roumains au Moyen-Age, Paris 1885; Histoire des Roumains de la Dacie trajane, Paris 1896,2 voi.; Les principes fondamentales de l’histoire, Paris 1899, — o carte minunată de filozofie a is­toriei, care a avut un mare răsunet în întreagă lumea cultă nu numai din Franţa, ci şi din Ger- ■mania, Italia, Spania şi Ungaria. E des amintit şi de filozofi mari ca H. Bergson ş. a. Deşi învăţat cu renume în toată lumea, nu şi-a uitat o clipă de nea­mul nostru rotnânesc şi de aspiraţiunile sale fireşti.

' • 10* ’

Sciiind istoria Românilor sub Mihai-Viteazul, el zicea: , Câtă vreme poporul românesc nu va stă­pâni cetatea Carpaţilor, leagănul în care el , a crescut şi s’a desvoltat, până atunci vieaţa lui va fi bătută de toate vânturile*. Un program întreg de luptă în această zicere. Şi el a avut mulţumirea de a-1 vedea împlinit, dupăce a muncit, ca puţini alţii, pentru izbândirea lui.

Haralamb 6L Leca, 'poet şi autor dramatic s’a stins la io Martie 1920, în floarea vieţii (abia 47 de ani), la Bucureşti. In vremea când teatrul românesc nu cunoşteâ alţe lucrări decât pe ale lui Caragiale, el şi-a adus* prinosul în piesele sale teatrale: Jucătorii de cărţi‘ , ,Casta-Diva‘ ,, Câinii* şi .Suprema forţa*, cari au avut succes deosebit pe scenele teatrelor din ţară. Ca poet ne-a lăsat .mai cu seamă cele , Cinci poeme*. Academia Româna, preţuind munca lui, l-a, pre­miat. A fost şi subdirector general al teatrelor.

* ; - •Ioan Mihălţiann, general auditor în pensiune?" •

dupa lungi şi grele suferinţe, a adormit în Domnul la 28 Martie 1920 şi a fost înmormântat în cimi­tirul .central din Sibiiu cu onorurile cuvenite. II deplânge soţia sa Ana născută Petricu ţi fiul său Ionel, student universitar în streinătate.

149

' Uheorghe Tofan, secretar general al învăţă­mântului şî unul din cei mal buni scriitori ai fraţilor noştri din Bucovina şi-a dat obştescul sfârşit în Iulie 1920. Nimeni dintre cărturarii noţtri de acolo, • afară, poate, de domnul Iancu Nistor, fost ministru al Bucovinei, n’a făcut mai mult, decât el, pentru romanizarea acestei ţărişoare, pe care o cunoştek şi o iubea atât de mult. Intro vreme, când vrăjmaşii neamului nestru Învrăjbiră învâţătorimea cu preoţimea, el a ştiut s i l unească pe toţi de o potrivă în munca pentru Înălţarea neamului. A scris mult şl bine la revista .Junimea literară*, care a fost pentru Bucovina ceeacc fu­sese .Luceafărul* pentru Ardeal şi .Sămănătorul pentru vechiul regat. Şi fiindcă tineretul erăm ai cu seam ă ameninţat de primejdia înstreinâni, el trimitek an de an pe băieţii cei mai indrâsneţi la cursurile de vară dela Vălenii de munte El tnsu» s’a dus acolo cu minunatul cor al .Armoniei , care a străbătut România întreagă. .Nu voiu uită scara, — scrie domnul Nicolae Iorga,, up ^ dăm aceste ştiri asupra lui, — când n ţ veche, apoi dărâmată, am fo.t trezit la un c e » dfn noapte de g.asurile măiestre pământului lui Ş t e ^ cd M.re, ^cea m ai neaşteptată, dar f foirţc multserenade*. A muncit ş n #)âtuil deîn timpul răsboialui, pregătind şi el.

150

alţi Români vrednici unirea acestei ţâri, răpite de Muscali, - cu ţara-mamâ. Domnul Iorga pro­pune, ca o şcoală din Bucovina, şcoala de pre­gătire a învăţătorilor să poarte numele lui. Sperăm că fraţii Bucovineni îi vor şti preţul, după cum se cuvine, amintirea.

✓ * v , . .., /Teodor V. Stefanelli. Aproape în acelaş timp

s a stins la Folticeni îo Moldova, de unde-i era nevasta, alt scriitor bucovinean, Teodor V . Ste- fanelli. A fost'co leg de şcoală al marelui poet Mihail Eminescu, despre care a scris o cărticică de amintiri duioase. D e'altfel a fost magistrat (judecător) foarte bun, ridicându-se, prin vrednicia sa, până la treapta cea mai înaltă ce se putea aJunge şi pe vremea Austriacilor. In timpul liber se îndeletniceâ şl cu scrisul şi astfel ne-a dat, pe lângă unele povestiri interesante, şi o mulţime de documente şi însemnări istorice asupra republicei

a Câmpulungului Bucovinei, apoi asupra stâlpului de biruinţă ridicat pe hotarul comunei Vama, aproape de-Câmpulung, precum şl asupra începuturilor neamului Calmâşul, din care s’au tras cei patru voevozi Callimachi ai Moldovei. Aca­demia Româna, cel mai înalt aşezământ cultural a nostru,^ preţuind scrierile lui, l-a ales membru activ al ei după moartea învăţatului canonic dela

a J . Dr. Augustin Bunea. Tn timpul răsboiulul a avut mult să sufere bietul bătrân Totuşi nu s’a

descurajat şi, puţin înainte dc moarte, l-am auzit vorbind la Academie despre cadastru şl cărţi fun* duare în Bucureşti/

Lanrenţiu l’ascn, protopop român unit (n Dicio-Sân-Mărtin, preşedintele partidului naţional din judeţul Târnava mic3, a râposat în August 19 2 0 la vârsta de 53 ani. Fiind Român Inimos, c a re s’a ridicat totdeauna pentru apărarea nea­m ului nostru, erk mereu atacat cu îndârjire dc U ngu ri. Şl In timpul din urmă a avut s i sufere m ult. Cu Asociaţiunea încă a avut vechi legaturi, fiind ani dearândul membru, mai apoi director de despărţăm ânt foarte harnic.

*loan Stefureac. In C â m p u l u n g u l Bucovinei s *

stio s în floarea vieţii, la 5 Septemvrie 1920. oan Ştefureac, profesor-athitect la şcoala de n,e,cr d c acolo. înainte dc a ajunge la şcoala * •« « « " • S te fu reac a fost învăţător în comuna Hllca. A călătorit mult umblând din sat in sat ţ c * “ la casă, însemnându-şl în caietele »ale e*e , i crestaturile ce le vedeii făcute In lemn la ţi- rănii noştri, fotografiând porţile lucra e nu o ri adunând U d şi fard «cobite cu m mulU m ăiestrie După el rămâne o fo«te leg ere de desemne privitoares la a ^ţăranului nostru. Ave.H de gândI Ini , P spune scriito.ul bucovinean O. RoUca, v

152

un album, în care să arate cum s’ar putei folosi frumos şî cu chibzuială motivele aflate şf adunate de el. A veâ şi pregătirea trebuincioasă pentru această lucrare. A studiat mult' şi cu temelu la

, Viena. Cum însă a murit înainte de a şl isprăvi lucrarea, .cine ştie cine va fi chemat să îndepli­nească gândul lui. Ca toţi visătorii şi artiştii a murit sărac, lăsând moştenire celor şase copii ai lui aceste cuvinte ale prietenilor şi cunoscuţilor lui: a fost un om bun şi un fiu folositor nea­mului său.

■ ' - ■ II.Gândul meu sboară acuma pios spre mormintele voastre, Vouă vă dau ce-am mai sfânt din durerile inimei mele! Sângele vostru vărsat va rămâne deapururi ca pildă

■ „ Toţi să fim gata de jertfă şi preţ să nu punem pe vieaţa Care-asfinţeşte cu noi, ci pe-aceea ce încă mijeşte Şi oricât de aspru Calvarul ar fi — să urzim viitorul Astăzi, că nimeni nu ştie ce-aduce ziua de mâne!

(Caleidoscopul lu i A. Mirea.)

' Sublocotenent Ilie Georgescn, născut în Poiana Sibiiului la 1894, a fost fiul învâţâtorului-director de acolo. După terminarea şcoalei primare din sat, a fost dat la negoţ în Cluj. Având însă mare atragere către învăţătură în 1907 a urmat Ia liceul din Odorheiu 2 clase, iar începând cu clasa III până în V III la liceul de stat din Sibiiu. Fiind limba şi literatura română foarte batjocorite la acest liceu, tinerii români, intre cari şi elevul Ilie

Georgescu, scoteau, o revistă literară românească .Isvorul* pentru micile lor îndeletniciri în scrisul românesc. Ilie Georgescu erk unul din cei mai harnici scriitori ai acestei reviste. In toamna a.-19 14 , văzând că va fi recrutat pentru armata maghiară, a trecut Carpaţii, s’a înscris la şcoala militară din Bucureşti, ca să lupte mai târziu pentru neamul său. In 1916, după intrarea României în râsboiu, a fost trimis cu regimentul 34 infanterie pe frontul dela Turtucaia în Dobrogea, unde a căzut eroic pe câmpul de luptă. Fiind un tânăr ascultător şl plăqut, camarazii şi superiorii îşi vor aduce aminte cu drag de el, iar neamul românesc, pentru în­tregirea căruia s'a jertfit şi el, îi va pomeni cu cinste numele în cartea sa de aur.

*Sublocotenent Emil Rebreanu. Un nume ur­

gisit Ungurilor, dar cu atât mai drag Românilor. Sublocotenentul din fosta armată austroungară Em il Rebreanu, adus de pe frontul italian pe cel român, să lupte împotriva fraţilor săi de peste munţi, a încercat să dezerteze din tabăra ungu­rească în cea românească, dar a fost prins şi ju­decat la moarte prin ştreang numai decât. Dar să lăsăm să vorbească însuş comunicatul duşman austro-ungar. Curtea marţială a brigăzii 16 de hon­vezi a adus la i4M aiu 19 17 sub Nr. 4 189/17/21 următoarea hotărîre: Emil Rebreanu, născut în co-

154

muna Maieru, judeţul Bistriţa-Năsăud la anul 1891- ecemvrie 17, gr.-cat. necăsătorit, student în drep-

tun, soldat al regimentului 5 artilerie, mai apoi împărţit ca sublocotenent comandant peste o co­loană de muniţii, a fost declarat vinovat de crima prevăzută în § 18 3 care se judecă conform '§ 191 încercând să treacă peste frontul unguresc spre Romama cu gândul de a se înrola Ia inamic. E declarat deci vinovat de crima trădării de patrie, spionând poziţia aruncătoarelor de mine ale aliaţilor noştri germani, precum şi toate datele despre

p i nostru de IuP « Şi apărare cu m ăştile ... rentru toate acestea, conform ordinelor coman­damentului suprem, pe lângă aceea că e degradat Ş se confişcă signum laudis, medalia mare de argint şi crucea Carol, e judecat la moarte prin

mandam* ^ e.ntî°^a ® lnd aprobatâ din partea co-- a ului suPrem a fost executata în 14 Maiu »917. la ora zece seara.

noi Crk CHmâ Ia Ungun, e virtute la

m o a r î i 3CtUl Pnn Cafe a fost osândit laS S n î " Par-tCa l0r* ■“ aS,^ura nemurire şi re­cunoştinţă veşnica din partea noastrâ.

1 * -

« J L î " * 0! ' R1" d pe ,ând “

,fc ,ln ci sub 'itcâiu l ;;ardci ro)ii m .

ghiare ţinuturile româneşti din partea apusean.! a ţărei, notarul român Gh. Ionescu din Ciuci, ju­deţul Arad, urmărit de Unguri, încerci s i se re­fugieze spre Tisa, ori chiar spre Budapesta, unde a v e i o fată măritată după domnul Dr. Euj;en Barbul. N ’a putut ajunge însă la ţântl, căd în casa părintelui Arddeanu din Kctegyhaia a fost prins în ziua întâiu de Paşti, iar a doua zi osândit la moarte sub cuvânt că la el în sat ar fi or­ganizat oamenii contra gardei roţii ungureni. D u p i osânda a şt fost împuşcat numai decât. C a un mucenic, cu linişte şi resemnare şi-a îm­părţit hainele şi bânişorii, cc-i mii avei, acelora, cari îi dâruiau moartea. A cerut doar, in schimb, s ă i pună la căpătâi o cruce, Nid de atâta na fost învrednicit. Familia găsindu-l, în sfârşit, mor­mântul, l-a exhumat şi adus acasă, la Adad. in păm ânt românesc, cu dnste crcjtincascl. Numele, lui încă e vrednic să fie trecut în rândul muce­nicilor noştri, cari au jertfit totul pentru noi, chiar

şi vieaţa. •Dr. Victor Unicii. A murit la Sibliu, dupA o

îndelungata boală la 7 Septemvrie avo cat Victor Raicu, fo,t voluntar in armata^ ro m ână şi membru activ al Asodaţ un ,l, J u l d in .u n r f « r i

100

Î I V i t atragă atenîlunea nimănui asupra lu n t l « PnDSOrii rUSCŞti + înroIarea ca vo- lucru fi*1* ?T Î a r° mână 1 s’a Părut totdeauna un fo a s T ' [ Ubi- de t0ti Camaraziî' el a fost gata turora r Pret,Ut'ndenea sa «tea la îndemâna tu-T s l ' T , , V de tifos în b a n u l u i 1918

• *? gandJ de atunci ca nu va ajunge sa vadă

lui se Co \ NU SpUn£k nimîc- dar din ochiislăbit f / ,aCeSt gâDd- B ° a h de atunci 1-ala Silfii * ,m t* ÎDcât ab,a a Put“ t veni acasă1 de l 1 « r aCCea abiâ a mai avut câtevafăcut dafn ' j ,mUrit imPacat c« sufletul ca şi-a »acut datona deplin faţă de neam, ,

Fl0rian Voina- L a 15 Ianuarie protonon 1 r m SPÎtaIuI din CluJ- fiul fostului tenlntd FIÎ T VUlUÎ VaSilC V ° ina’ Subl0C0- al institutnlii-1311 X ° lna’ sţudent in medecină, elev trecuse în n ' T * 1COmilitar din Bucureşti, care

VZJTZ1 7 1 T 119,5 ,n v" " “' " «Ardealului Tn r ’ Pentru desrobirea

Moldova s’a a l e i T o b o S f ^ * * •UPtd0rmai ne urma î • care nu ,arta şi careP= «roia i-a ,, rapo In vec. aiii|nl. ^ lu.

3s v3; a de

Haţeg de o boala ce Un'C- 19 2 ° U Ru?î* lângă Doalâ, ce n„ .arW, câştigată în râs-

boiul pentru întregirea neamului, locotenentul Aurel Medrea, fiu de preot, el Snsuş absolvent de teologie şi elev al conservatorului din Viena. înrolat la 19 15 în fosta armata austro-ungarS ajunge curând prisonier la Ruşi, unde a înjghebat corpul voluntarilor români din Rusia. Fiind cân­tăreţ (basist) bun şl conducător de cor priceput, a organizat şi instruit un cor al voluntarilor care număra 120 membri. Cu acest cor, care a con­certat şi în Chiev, capitala Ucrainei, tânărul Medrea a făcut' adevărate minuni. E ri foarte drag fraţilor noştri basarabeni, cari dela acest cor au auzit mai întâiu imnul nostru naţional .Deşteaptă-te Rom âne* şi alte cântări româneşti. Cu cel dintâi transport de voluntari ardeleni Medrea a venit în M oldova. In neuitata zi, când pe piaţa unfti din Iaşi voluntarii ardeleni jurau cred-nţA rcRclu tuturor Românilor, corul lui Medrea a cAntat cc' mai puternic .Trăiască Regele* şi alte cântece naţionale, aducând lacrimi in ochii tuturor M. ^ R egin a 1-a distins, dându-i un buchet de flori

dup» nenorocita pace dela Iiucureţt încheiata t N e m ţ i Medrea tot mai ţineâ .ufletul fn corpul

•1 Mârlan cu corul minunii,voluntarilor dela HarJa «irvidulL a a doua m o b ila re a lo.l lmp>«‘-

jandarmeriei. A id . !n/ .J “? “ . de b»’ 1»

158

marad plăcut, iubitor de dreotate '«î ^ 1 ." *

Streină-s, Doamne, streină, Ca şi-o floare din grădină. Dar nici aia nu-i streină. C ’are flori şi rădăcină.

Streină-s ca puiu de cuc, N ’am mila pe un’ mă duc; Dar nici ăla nu-i strein,Că mai are-o sorioarâ Pe mierliţi cântătoare: Cântă sara pe răcoare, Dimineaţa ’n prânzul mare. Scoală feciori după boale, I'ete mari după lingoare.

Ochii nu mi-ar lăcrim i; Dar’ inima mea tot plânge,

De n’ar plânge inima,

Cu ochii nu pot învinge.

li.'.l

M a r t ir ii neamnlni flinBilior: Dr. Ioan Ciordaş şi so|iiIn noaptea de 3 spre 4 Aprilie 1!>19

b an d iţii secui, în frunte cu un anume Ver- b oczy , rid ică tâlhăreşte, pe la miezul nopţii, pe vrednicul advocat romAn, directorul des­părţăm ântulu i Beiuş al Asociaţiunii, Dr. Ioan Ciordaş, sufletul românesc al Bihorului şi îl duc în comuna Lunca din apropierea \ aş- c ă u lu i, unde într’o grădină din dosul pri­m ă rie i îl omoară într’un mod, cnrc Întrece o r ic e închipuire omenească. I-au scos ocini, i-a u tă ia t limba şi mai mult viu dccAt tnor« l-a u coperit cu pămAnt, căci mormftnt, cum se cad e, nu i-au făcut accatc beat» cu clup•j jjj ^

M u ltă vreme nu s'a ştiut nimic, cc » *

în tâm p lat c , el. CAml » «Io»* » ' '“P* £

d icarea lui, l!'™ “" “ . cu , f , ' , 1 . p0 Verbiiczy, undei C i o r i i I - « » £ p u n s: S i nu mai c « .« c n.ncn|i " « L CiordM . c»ci va 6 pr.n. *■ l » W * 'm ai d e c ftt ! . . ,^ntţ |*

A ,a nu r im » 1 « « » " ! ' , P»«* _

J > a , t i l a 1 S H 0 a " irm " ’r

1 vânători în Beiuş şi s ’a întors acasă şi fa­milia lui Ciordaş. Atunci s ’au făcut întrebări în toate părţile, ba s ’au pus şi premii pentru

- descoperirea lui. A şi fost descoperit, dar negru cu totul şi trecut în putreziciune.

A lături de el a fost aflat şi cadavrul lui Dr. Nieolae. Bolcaş, alt avocat, Român inimos, din Beiuş şi şl, care încă a fost Schingiuit şi batjocorit la fel cu Ciordaş.

T o t acolo, între Lunca şi Vaşcău, au mai dat de cadavrul lui Nieolae Bogdan, fost director de bancă şi proprietar în Vaşcău, iar în hotarul comunei N egru, aproape de Beiuş, s a dat de urmele lui Gheorghe Păl- euţiu, comerciant român în Finiş, pe care încă-1 făcură nevăzut într’o bună dimineaţă Secuii din Beiuş. In acelaş timp au fost

' ucişi mişeleşte preoţii Mihail Dânilâ din Di jir şi I. Silaghi din Popbicău, eparhia unită a Orăzii mari, asemenea doamna VirginiaHo- tăran din Şiria şi fiul ei ş. a .

.Recunoscute cadavrele lui Ciordaş şi . Bolcaş, au fost aşezate, în două sicrie de ■ -metal .şi îngropate cu toată cinstea cuvenită

unor martiri ai neamului în cimiterul din Beiuş. Prohodul s’a făcut la biserica unită din Beiuş. Două plutoane au dat onorurile mili­ta re . Au vorbit cei doi protopopi şi a cântat co ru l L ira . In cinstea lui Ciordaş s’a numit p iaţa mare, din mijlocul Beiuşului, „Piaţa D r. Ciordaş“ , iar fosta stradă maghiară astăzi se numeşte „Strada Dr. Nicolae Bolcaş“ . E puţin ce am făcut până acum pentru pomenirea lo r. Sperăm că, la stăruinţa bunilor Roiriâni din Bihor, se va face în curând şi mai mult. M ai ales pentru pomenirea lui Ciordaş, care a fost un om foarte vrednic.

F iu de preot sărac din Dob, judeţul S ă tm a r, el aveâ să fie prefectul Bihorului, d a că bandiţii secui nu-i scurtau zilele înainte de vrem e. Şi puţine judeţe din ţara întreabă a r fi avut un prefect mai destoinic dccât cl. în tr e g trecutul lui arată aceasta.

D éjà ca student universitar a făcut p a rte din vestita gardă de 17 inşi a iuri- ştilo r din Orade, care pe timpul urgisitului baron Bânffy da dovezi luminoase de românism

ad ev ărat. , 11

Incepându-şi apoi înainte cu .1 8 ani p ractica de advocat în Beiuş, el n’a văzut de afaceri, ca atâţia alţii, ci s’a ,pus pe lucru să deştepte poporul român din Bihor

1 la conştiinţa drepturilor sale naţionale. Îll a păşit mai întâiu de. deputat cu program naţional român îndată după. proclamarea activităţii în 1 9 0 5 ; N ’a izbutit, dar păşirea lui a rodit mai târziu alegerea părintelui Lucaciu în dieta din Budapesta.

Politica a fost numai o parte a muncei şale binecuvântate.

N ’a fost mişcare culturală românească în Bihor, şi mai ales în Beiuş,- care să nu fi pornit dela el, ori să nu fie sprijinită de el. E l nu eră ca alţii, să zădărnicească tot ce nu porneşte dela el. Mi-aduc aminte de el, cum erâ ca director de despărţământ al Âsociaţiunei în Beiuş. Se întâmplă uneori, să nu poată merge şi el cu ceice plecau pe

,fiate să ţină prelegeri şi conferenţe. D ar el nu împiedecă pe nimeni, ba îi trimeteâ tot­deauna cu trăsura ori iarna cu sania lui.

, Care director de despărţământ a mai făcut , lucrul acesta?

1C2 ; V ' ■

C a stăruinţa şi ajutorul lui s'a înfiinţat în B eiuş şi librăria românească „Doina“ ca să ducă lumina tiparului românesc şi in colţu rile cele mai întunecate ale Bihorului. D e câteori l-am văzut întrând in librărie

' şi ieşind cu braţul plin de cărţi româncei nouă. Când află câte-o carte hună, potrivit* p entru şcolari, o cumpăra in câte 10 1» exem p lare şi le dăruiă bibliotecci liceului de băieţi şi de fete din loc. Aşa a Aicut eu „Ş tii Rom âneşte?“ de Ion Gorun, cit „A rdelenism e şi alte — isme“ de A. Jancw

•şi cu atâtea altele. Câţi cărturar. *. bo­g ă ta ş i ai noştri fac lucrul acesta;'

T o t la îndemnul, şi cu jertfa lui, ' • fiin ţat şi banca romftneascA /-1 ,eA m * i . „ ,i cu jertfa lui", fap t » făcut 1> jertfii, l-l»to l ‘ I’ binc jid o v e sc din Beiuş, unde cr . " . , j p lă tit, c a advocatul a cc lc i Mnr., c a d irector executiv, la banca rom & ncască „Dnlganul“ . A «cui-» n

d ra g o ste de neam. # Jua| cîŞi tot din dragoste dt nea ^

în apărare şi pe vrednicii Români din Moftinul-mic, cari în frunte cu preotul lor, Grheorghe Murăşan, au fost osândiţi în pro­cesul din Sătmar la 1914. ' ;

Cuvântător dibaciu, minte deschisă, inimă caldă, prieten neuitat, şi pc deasupra, om cu legături frumoase, el ar fi fost menit să ajungă departe, mai ales când te gândeşti că era încă tânăr, de â b iâ 42 de ani.

N u4 mirare că, în urma lui, văduva (cunoscuta scriitoare: Viora din Bihor) cu cei doi orfani ai săi scrie aceste mişcătoare cu vinte : „îm i vine să ţip înnebunită de durere. . . mânile mi-se încleştează. . . Dum­nezeule ! . . . Ş i . . . cad în genunchi, implo­rând harul Domnului asupra ta, scumpă Ro­mânie, tu crezul meu s f â n t ! . . . D a r . . . lă- saţi-mă să plâng, să-mi plâng amarul, dra­gostea şi norocul meu pierdut“ . . ;

_ _ _ _ _ _ foan Georgescu.

Nu fii mândru şi nebagâtor de seamâ. Cerce­tează ţi vecinii şi prietenii. Insă du te mai rar şi şezi mai puţin; căci mai bine sa pleci şi să le pară rău, decât să stai pâne ce li se va urî de tine.

•i i(î4..' 1 ,v - ■-

Un preţios pilduitor.Pildele bune ce le găsim în vicaţa animalelor

întrec adesea pildele ce le putem împrumută dela oameni. Ş i între toate, cele mai multe 5» ceIc mai frumoase pilde din vieaţa animalelor le putem

luâ dela albine.In pildele înţeleptului Solomon m-se dă slatu . m ergi la albina şi vei cunoaşte cât este de

lu crăto are şi cât de curat lucru face, a e o sten ele împăraţii şi proştii le p esăn ă ta te şi de mulţi este iubită ş n.a.nU, m to r d eşi este slabă de putere, c. pentru .nţelepcun

^ ‘ ^ i ^ înainte

cu m ii de ani, albina este “ fl^ P0cu vân t/p en tru însuşirile ei mmuna c, ca v re d n ică pilduitoare pe scama omulu-.

Cari sunt însuşirile vredn.ee dc urm.

a lb in e i? . a (c ,iui animal,Privind mai deaproapc “ |nlr-0

dealtfel mic şi slab,, ve em • ^ huni ord,nt

so c ie ta te în care ,au bun*(rânducală) şt cea mal *rum015, sc ştic, miiînţelegere. Intr’un stup sun^P in(f-unşi m ii de albine, cari • gfl foa,tc

u - (">?

166

calea alteia, ci-şi dau rând, la intrare şi ieşire, cum şi la împărţirea muncii înlăuntrul coşniţei, aşa cum rar se poate întâmplă în cea mai bine întocmită familie.

Albinele tinere, pe vremea, în care nu pot sburâ pe afară, trebuie să îngrijească de hrânirea şt clocirea puilor şi de clădirea fagurilor, pe când cele mai bătrâne aduc materialul de hrană şl pentru clădit. In acelaş timp o seamă de albine îngrijesc de curăţenie, iar altele stau de pază la urdiniş, ca nici un strein să nu se poată furişa in locuinţa lor, unde este înmagazinat tot ce ele au adunat cu multă'trudă. Ş i vai de oaspele nechemat! Om sau animal, mare sau mic, al- binele, în urma signalului dat de paznlcele coş­niţei,; se râped şi dau năvală cu zecile şi sutele asupra celui sosit pe neaşteptate, împungându-1 cu acul lor înveninat.şi jertfindu-şi, în felul acesta, vieaţa pentru binele societăţii lor; pentrucâ, se ştie, că o .albină, care ,pune acul‘ , nu mai poate trăi.

Cine nu ştie zicătoarea, că omul strâduitor „e harnic ca o albină“ ; şi aceasta, cu drept cuvânt, pentrucâ albina „d in paza. dimineţii până în noapte* nu-şi - mai întrerupe lucrul, şl în timpul verii adună' provizii (miere şi ceară) din belşug pentru ea şi pentru stăpânul său. .

Curăţenia fagurilor, mierei şi peste tot a coşnfţei poate sluji ca pildă pe seama noastră a tuturor.

/1G7

Cruţarea deasemenea, este o frumoasa în­suşire a albinelor; căci ele nu risipesc nimica dinagoniseala lor.

lata, deci, preţiosul pilduitor al nostru: prin hărnicie neadormita, prin iubirci de ordine şl armonie, de curăţenie, de cruţare, de curaj, de jertfire pentru binele obştesc, prin un fel de în­ţelepciune, cum ne spune înţeleptul Solomon ş peste toate, prin folosul cel mare, pe care prin rodul o.teneM or » 1 4 o m t e ar trebui s j fie de foloi ţieţi »1 *110» prf"şi toată străduinţa sa.

S ă ne însemnam un lucru: cu col « rtopân.ll mai mult . t r i l u l h l»!» '“ ■ «at/U ta mor) mai m it bauurta 1« V •'ilâ ju ***tutui ti" , pri» )>"<“» " ' R s ,m>.

nesocotit la răspuns, d h j ftfJcl

Fereşte-te deJudeeJţl. în

de pumni ţi » P « '1' de dm M *

Industria mică ţărănească şi ros­turile ei în ţara mărită.

Gospodăria modesta, dar complexă, a ţâră- nlmei noastre, care se satisface pe ea însăşi cu tot ce-i trebuieşte, ne dă dovada unei hărnicii în-' cercate şi a unei îndemânări industriale deosebite, încălţămintea şi îmbrăcămintea întreagă, precum şi uneltele agricole, obiectele uzuale şi de deco­raţie, alimentele ş. a. se produceau în trecut, se produc în parte şi azi de mâna ţăranului. Tehnica şi arta populară se învăţa în casă, trecând ca un fel de moştenire, dela tată la fiu şi dela mamă la fiică.

Activitatea constructivă şi decorativă, des­făşurată de ţăran în lemn, se concentrează asupra casei ce serveşte de locuinţă oamenilor. Casele cele vechi, simple, solide şl de o execuţie ire­proşabilă, pridvoarele împodobite cu cioplituri bătrâneşti, porţile de o varietate nemărginită, fruntarele frumos profilate - sunt expresiunea cea mai curată a acestei activităţi industriale. . Dar nu numai clădirile pentru locuinţa oamenlor poartă pecetea hărniciei ţărăneşti, ci chiar şi o mulţime de lăcaşuri de închinare, dintre care unele sunt şi astăzi obiecte de admiraţie, cu stranele, w tâ m p le , cu iconostasele lor cioplite artistic. Troiţele la colţuri de stradă, ,1a răscruci şi mie-

199

zuine de hotar, crucile monumentale, bogate în picturi şi inscripţii, cari străjijesc văile şi împo­dobesc plaiurile ţârii noastre, sunt şi ele mărturii ale îndemânării industriale .ţărăneşti.

întocmai ca şi de construirea clădirilor, ţăranul trebuiâ să se îngrijească singur, cu prea puţine excepţiuni; şi de împodobirea lor cu mobiliarul necesar. Şi nu numai atât. Cu mult înainte de a ciopli mese, scaune, armâroaie, cornurare, cuicre, începuse ţăranul a-şi face uneltele întrebuinţate afară de casă: jugul boilor, râşniţa, răsboiul, plugul, grapa, îmblâdul ş. a. Tabloul de mai jo s 1) dă o idee aproximativă de lucrările făcute cu cu­ţitul şi barda, cu dalta, cu ferestrăul, cu sfredelul,cu râzuşul ş. a.

Românii au fost meşteri şt în producerea de obiecte ceramice de tot felul. Olarii, destul de numeroşi, au produs începând cu ceştile, oa e e

0"Prezen tăm acl> ,ntr’un ,ablou ’ cclc mai dC SC‘im ‘' d in tre industriile mici ţă ră n e şti:

Din peatră: ziduri de peatră cu lut galben, ziduri

d e p e a tră cu var alb . . ; .Din lut: construcţii de pământ frământat ţ “ P»,c *

b a le g ă (ecam ur); construcţii de pământ cu paie ş ^ ‘

l ip it p e nu iele; construcţii de pământ CU.P L«m 1ntat b ă tu t Intro scân duri; podurilaşternute c u ^ « t a u «

cu n is ip ; poduri aşternute cu Iuli i ’ * 4|n|d|nM (* s ; a r i i aşternute cu lut frăm ântat cu balcR. . nCiîmA|.c ă r ă m i d ă a r s ă ; olane, scocuri, mo i * » . , m )ţu ite (ro şii ş i negre); oale amălţui (

şi castroanele cele mai mici şî simple şi termi­nând cu vasele mari în formă de cazane şi am­fore, tot felul de obiecte de lut, fie că aveau să servească numai scopuri practice, fie că acestora li se adâogau şi scopuri estetice, pentru podoaba caselor şi a întocmirilor gospodăreşti. A tât e de vechiu meşteşugul ceramicilor noştri, încât chiar locul de origine al multor produse .româneşti nu se mai poate constata în ziua de astăzi.

Sculptura în piatră n’a prea fost în giistul Romanilor. Arareori găsim obiecte de piatră lu­crate, de săteni, dar şi în cazul acesta isprava fă­cută e de puţină valoare.

întrebuinţarea industrială a fierului deveni mai generală numai prin veacul al 18-lea,. dar lucrâ-

, rile mai de dai Doamne ieşeau şi în trecut, ca şi in ziua de astăzi, aproape exclusiv din atelierele fierarilor satelor.

Cu prelucrarea pieii s’au îndeletnicit din vechi timpuri meşterii români, fie ca argâsitori şi blânari, fie ca cojocari, curelari, câciularl şi opincari. '

Icoana cea mai variată, de îndemânare teh- nică-industrială şi producere de forme ornamen-

Dltt paie, stuf, papură: snopi pentru acoperişe, gar­

duri de Împrejmuire, rogojini împletite, rogojini ţesute, pălării împletite, coşuri de pâine şi ouă.

Din nulele, vergele: lese de car (coş, gratie), lese

r L “ -Cat S0a^ e,*'?Se d0 prins peşti> cotete, păreţi apă- tori, corfe şi lăzi, coşare şi hambare, coşnife, mături.

171

tale, ne-o dă industria textila (in, cânepa, urzica, lână. par de capră), cu vechiul ei sistem practicat din moşi-stramoşi de către ai casei ţi pentru tre­buinţele casei. Producţiunea textila nu s'a măr­ginit însă. numai la trebuinţele proprii ale casei;o parte a ei, prisosind uneori locuitorilor satelor, a servit pentru export şi a reprezentat ded un principal factor de îmbogăţire.

O vastă răspândire mai avei industria ali­m entară: a poamelor, a carnurilor, a mierei şi cerei, a uleiurilor, a vinului, rachiului ţi oţetului etc.

Din trunchiuri, ramuri, scoarfi): buli. btao.iic. ciii-

bere, fedeleşe, putini, coveţi, »roci, "o '«*. b0‘‘ ; “ da

crinte, tigSi, covăţele, galeţi, jBhlab»rl

guri, lopeţi, vânturători, malc, P > scrinuri, bli- nuri, păcclc, legene, scaune mese, pa - n|c ţ)

dare, cuiere, lmgurare; sfeşnice, stnip» |n)b|j£j|i

crud ; butuci, pluguri, sănii, scl'1J ( «r|apsCJlu‘; l dc' , Mfâm»t capre, şele, sămare, scări, P ■ ^

napi şi porumb, doage, ccrcu , * ‘ ’ vânturi, K*inTl. toare, sucale, suveici, coşuri, brii;; , -P > t(url(hli ,AvS.

căpriori, prăjini, ţăruşi, p a r , P P ■ Mpuţe, luci, proptele (paiante), harac, | P * • (»cSlcte, »««Ic,

a « e r c , cMbe, tencl. «''•■lollre, spctcie, tund»*1. *p ; „ „ „ n a i r > »col), juguri, gemânăr , răb'oaje, £ (e(C,|fiC. |>!<*

sau cu sfredele, mori ?• (unii de leiw.dc sirjar.puri 9. a.; coşnlţe din scoarţă de‘ , djn >coar|S dc br«4

de ani», m * « de « le , 1 d . 4!«*i dc teiu; solniţe din coaja uţ

scoarţă dc brad pcnlru ( W ?'

Economia noastră naţională, după cum n'a ajuns la o mai intensivă cultură a solului, n’ă reu­şit să ajungă nici la o , mai rentabila întrebuinţare şi sporire a produselor ei. Pentru aceasta ar fi fost neapărată nevoie, ca industriile să se bucure de toată libertatea şi de toate favorurile legale. Ori, tocmai ăsta n’a fost cazul cu industria naţională românească. «

\ înainte de epoca desrobirei delâ 1848 Ro­manilor Ie era aproape imposibil să înveţe sau să practice lâ oraş vreo meserie mai de seamă. Concurenţa eră, ca şi exclusă şi breslaşli veghiau cu och* de Argus, ca privilegiile şi scutinţele

Din cânepă, in, urzică, lână, păr, măfasă: cămăşi,

ismene, poale, scurteici (recăle), pieptare, iţari (cioareci),

tundre, sumane, şube, glugi, cârpe de cap (păsturi), pa-

chioale, broboade, şorţuri, cătrinfe, ciorapi (căl(uni); culmi,

leşnicute, chindeufe, ştergare, învelitori, merinde(e, fe|e

e masă, căpătâie, pănură, straie, {oale, procovife, trăisti;

brăcini, chingi, funii, frânghii, căpestre, bice. '

Pentru complectarea tabloului mai amintim aci şi

cele vreo câteva industrii secundare ca: Industria^pieilor

şi a blănurilor; industria oleiurilor (in, cânepă,.bostan,

floarea soarelui, răpită, cucuruz); industria mierei şi a

cere! (cu teascuri şi topitori); industria lumânărilor (in

pa me, pe sul şi în tjpare); industria vinurilor (poame şi

s ruSl>|’1) ! industria rachiurilor (prune, cireşe, tescovină,

roj 1) ; industria o(eturilor (vin şi poame); industria

poamelor uscate sau conservate, lictar, marmeladă, dul-

păs^ramie, şuşaie.C rnUr*,0r C° nSCrVa<C’ Cârna(i- Cartabo?i’

174

breslelor să nu fie atinse câtuşi de puţin. Sătenii . n’aveau voie să pregătească articolele industriale

rezervate unor anumite bresle, rămâriându-le astfel pentru , exercitarea profesiunii lor numai terenul

. destul de îngust al comunei lor proprii. ' xProtocoalele de pe vremuri ale magistratelor

orăşeneşti din Sibiiu, Braşov, Bistriţa etc. ne-au păstrat date destul de lămurite în această^ pri- vinţâ. Ca să fie pe placul măcelarilor din Sibiiu

1 d. e., magistratul ridică în nenumărate rânduri scaunele măcelarilor români neprivilegiaţi din piaţa mare şi aceasta cu nesocotirea chiar a in­tereselor de vJeaţă ale consumatorilor. Tot ase­menea lânarii, lumânărarii, argăsitorii şi cojocarii satelor avură şi ei conflicte cu meşterii oraşelor

. şi adese magistratele se văzură nevoite a veni, cu măsuri prohibitive, în pjutorul breslelor privilegiate.

Sistemul protecţionist se pare că îi lovi mal ales pe leirnarii de toate categoriile de pe la sate.

. Prin sc/colele 17 şi 18, la plângerea breslaşilor în contra .cârpacilor* dela ţară, se ficu inspecţie prin scaunele săseşti pentru a pedepsi pe cei ce contraveniau legii, pregătind ,carâ întregi sau şi numai pe jumătate nouă, roţi şl coşuri nouă* şi pentru a confişcâ materialele ce întreceau măsu­rile îngăduite de legile de atunci alp orăşenilor.

Mai erau priviţi cu ochi răi, ca unii ce prin concurenţa lor ieftineau preţurile, blănării şi ar-

găsitorii, piuarii şi oleiarii, coşarii şi olarlij, şi toarte adeseori aceste meserii fură sugrumate prin mij­loace permise şi neperrriise, care nu lipseau nici­odată breslaşilor puternici şi influenţi la împărăţie.

Numai unde privilegiile breslelor nu erau ameninţate întru nimic, î n c e t a r ă măsurile vexatorii şi sătenii puteau sa producă chiar peste trebuin­ţele locale. De acest favor .se'bucură, unde şi unde, industria forestieră şi alimentară. Graţie

. avantagiilor ce le fură asigurate cetăţilor ardelene şi comunelor dela margini prin convenţiile co­merciale şi pacea cu Turcii, articolele oieritului se produceau în cantităţi mari şi aveau câutare până departe de locul de producere. Nu arareori se întindea comerţul cu unele producte de ale oierilor — amintim în special sâul ce ieşeâ din , teascurile mărginenilor — până la Cluj, Pestă şi Viena.

Paralel c u , desvoltarea meşteşugurilor şi a negoţului, natural că sporeau în bunăstare locui­torii acelor ţinuturi, locuitori cari ştiau să pre- ţuiască şi învăţătura, creiând şi înzestrând din prisosurile ce li le dedek hărnicia şi isteţimea lor instituţii de cultura;

Aceasta epoca de înflorire a celor câteva ' meşteşuguri româneşti, durere, nu ţinti mult. Sborul

ce-şi luă dintr’odata industria orâţăneascâ în lumea întreagă şi.care avii de urmare mărirea produc-.

175

Cornurarç,

S o l n i ţ ă .

12

ţiunii în proporţii ttecuiioscUte până atunci, reduse tot mai mult mişcarea economicâ-industriala. dela Sate. Marfa târgoveţilor, în o foarte mare măsură şi fabricatele venite de peste oceane, inundară ţara dela un capăt la celalalt şi această concurenţă distruse încetul cu încetul industriile băştinaşe.

Iti noua ordine a lucrurilor formele vechi de pfoducţiune trebuiau acum adaptate împiejură­rilor schimbate ori regenerate cu totul spre a servi ţârănimei nouă mijloace de traiu şi de câştig.

ţ Pentru asta Jnsă nu se găsea chemarea şi pri" , ceperea necesară, nici la săteni şi nici la. căpe-

-teniile săteşti. Astfel ţăranul lâsat în părăsire, incepil să apeleze tot mai mult la ajutorul meseriaşilor de profesiune, măiestri cu şcoală orăşenească,

' cari se îndepărtară, în tehnică şi ornamentaţie, tot mai mult de stilurile tradiţionale şi introduseră forme de o extravaganţă de neîogaduit.' Construcţiuni de piatră, arătoase şi mândre, răsar pretutindeni acolo unde stăteau căsuţele de bârne şi lut ale părinţilor, dar ele nu mai re- oglindesc vieaţa de cinste, de munca şi suferinţă a generaţiilor de mucenici ai trecutului. Străvechile lăcaşuri de închinare, pe care n’a, avut cine să le oprească dela năruire, au pierit fără de urmă, multe au Yost transformate ori înlocuite cu altele nouă, dar nu. de mejteri săteşti, ci de cei formaţi după rânduieli orăşeneşti.

: î?8

179

In casele şi în preajma caselor noastre se -Îmbulzesc ca să ia locul admirabilelor mobile şi unelte ţărăneşti, fabricate de provenienţă oră­şenească. Adevărat că unele din ele sunt de o execuţie mai fină şi sunt provăzute cu o sume­denie de nimicuri ornamentale, dar ele n’au nimic, din ceeace viază în sufletul poporului, din aceea ce face atât de mângăioase şi dragi creaţiunile - vechei industrii şl arte populare.

înrâuririle industriei mari străine înseamnă un adevărat dezastru pentru industria casnică feme- iască. Elemente de o bizarerie tehnică şi colo- ristică execrabilă, materiale de construcţie scumpe şi de proastă calitate iau lociil tezaurelor neîn­trecute ale femeii rorhâne. Cu ele se duc, ca să nu mai revie, cele mai superbe mărturii de hăr­nicie şi isteţime românească, puterile cele dătă­toare de vieaţâ şl mândrie ale trecutului.

Şi e mare, foarte mare această, nenorocire.Noi suntem un popor pe care ne-a .ros de

veacuri neagra sărăcie. Şi dacă cu toate acestea ne-am păstrat fiinţa şi n’am pierit în lupta pentru existenţă, e. pentrucâ am avut pe lângă energia vitală extraordinară şi desterităţi şl aptitudini eco- nomice-industriale ca puţine alte popoare.

Să ne gândim, că în ceeace se numeşte cam în dispreţ »industria plugarului* se cuprinde partea cea mal preţioasă a civilizaţiei străbune, să luăm

12»

180.

în considerare că numai munca cea harnică a femeii, care a înzestrat toată casa cu podoabe şi pe toţi ai casei cu îmbrăcăminte, a scăpat neamul de pieire, că numai minunata şi fermecătoarea ei artă a înfrumseţat vieaţa şi a îndulcit îocâtva sufletul atât de îndurerat al Românului. Nouă

, celor de azi nu ne este permis deci, nici să uităm acest lucru, nici să-l nesocotim.

' *Dacă cuprindem deci într’o privire întreaga

mişcare industrială a poporului român, ea ni se prezinţi ca o muncă uriaşă pentru satisfacerea

;nevoilor existenţei. Şi cu toate acestea remarcăm lipsa .unei evoluţii în vieaţa noastră economică- industrială şi regretăm că în unele direcţii şi pentru unele ramuri ale industriei naţionale pro­păşirea este cu totul neînsemnată.

Vieaţa noastră economică-industrială s’a de- . pânat, mare parte din timp, în deşert. Metoadele

şi mijloacele de confecţionare ale celor mai multe din articolele industriei noastre naţionale sunt aceleaşi din vremea lui Negru şi Dragoş-Vodă, — ele nu au înaintat cu un pas măcar. Să aduc un singur exemplu. Industria brânzei, care ar fi

. trebuit să devină în decursul timpului un, fecund izvor de câştig şi îmbogăţire naţională, se prac­tică şi azi cu aceleaşi mijloace şi metoade primi­tive ca în cel mai depărtat trecut. Caşul cel

181

bun şi curat al Mărginenilor noştri, brânza care e scoasa din laptele cei mai gras ce-1 dau ier­burile suculente şi dulci ale munţilor noştri, e adusă întâi la oraş şi supusa aici la cele mal ciudate, operaţii, ca sa devie brânză ,bună . u- păce s’a amestecat cu lapte de vaCâ şi e de o foarte proastă calitate şl a eşit astfel din teascurile fabricantului, ea se provede cu etic ete pretenţioase si ajunge pe mesele bogaţilor e pe la oraşe c a ' brânză-desert, cu de 7. ori preţul brânzei grase, dar rudimentar fabricate, a oierului

nostru. . , 'Am putea să facem răspunzători pe con u

câtorii de până acum ai poporului pentru marile neajunsuri ce au împiedecat până azi. trecerea ao cultură mai intensivă a industriilor. i?i mea ceva. Indolenţa factorilor dela sate şl oraşe ţaţă de problema propăşirei economice industnale mai poarta vina, că o bună parte a anului ţăranul nu îndeplineşte aproape nici o munca productivă, aşa că mulţime de energii stau nefolosite ori se

*. risipesc în vânt sau pe nimicuri. „Cine cunoaşte vieaţa săteanului nostru ştie

cum se sleeşte în munci istovitoare bietul ţăran în timpul verii. El se scoală cu noaptea ’n cap şi pleacă la câmp de multe ori fără nici. o fă­râma în straiţa de merinde, iar seara nici nu-şi

simte oasele dc trudite ce sunt. Numai

Dumnezeu ştie, cum poate s’o ducă într’o aşa în­cordare şi robotă toată draga de vară. Nici boala nu-1 poate lega de pat, căci munca şi câmpul nu vreau să ştie: vitele în ogradă aşteaptă de mân­care, ţarina rămâne neogorîtă, brazda netăvălugită şi cucuruzul îngălbineşte copleşit de puieţi.

iată-l pe acelaş martir al muncii fără de preget, că nu mai ştie cum să-şi alunge urîtul ce-1 copleşeşte în lunile de iarnă. Lăsat cu totul în părăsire de cei ce ar trebui să-l povăţuiască şi instrueze, el nu ştie alta decât ori.după cuptor

v la căldură, ori la cârciumă cu prietenii, ori la ju­decătorie, cu vrăjmaşii. Doar păduritul şi hrânirea vitelor dacă mai aduce puţină variaţie în cea- surile-i de hoinăreală . . .

A fost un timp când conducătorii neamului ar fi putut face foarte mult pentru emanciparea catorva dintre industriile noastre patriarhale sau pentru împrospătarea vieţii înfloritoare a multora dintre vechile meşteşuguri româneşti. Ne întrebăm nedumeriţi: In doi ani de stăpânire cu putere aproape discreţionară, ce a oprit oare pe stă- panitorii noştri să facă a se ridică, Ja sate şi oraşe,o industrie româneasca mai de dai Doamne, să în­lesnească celor capabili dintre Români câştigarea de capitaluri pentru a puteă. susţinek lupta cu concurenţa străinilor I Doar nu eră nevoie decât ( p nişte simple consimţiri oficiale, zise permise,

183

pentru ca în scurtă vreme să răsară ca din pă­mânt o clasă începătoare de meşteşugari şi ne­gustori înstăriţi şi îndemânateci.

Ţara noastră, care a încărcat toată lumea venită din afară cu fel şi fel de favoruri, n’a prea fost generoasă cu cei din neamul nostru. , Pentru \ Români au fost ascunse acele bunătăţi şi numai ' străinii ştiau cum să dea de ele.' Au răscolit puţin ţărână de pe moşia ,alor noştri* -şi acolo • âu găsit întotdeauna comori de bucurii şi bogăţii fără de margini. Cu adevăraţi I-a răsfăţat buna şi misericordioasa stăpânire românească cum n’ar fi putut să-i răsfeţe niciodată stăpânirile lor de baş­tină, iar ei, aceşti străini alintaţi, au crescut mari şi mândri la soarele libertăţii româneşti, întinzând braţele lor multe după toate permisele şi înfi- gându-şi adânc în pământul ţării rădăcinile sugă* toare.de vlagă românească. '

Ceeace n’au înţeles şi n’au făcut un rând de conducători, rămâne să facă alt rând de condu<- câtori, cei de azi şi cei de mâne. Vieaţa cu trer butnţele ei implacabile, nevoile grozave ale vrer milor actuale, toate le strigă, le impun, ca o condiţie ce nu îngăduie preget, să îndrepte şi orienteze spre o vieaţă nouă ţărănimea română.In marea organizaţie a lumei un popor are numai atâta valoare, câtă reprezintă nu numai în ordinea _ ipprală, dar şi în cea maţepalâ, agoflişindu-şî

ao'i . ;■ ' , _ .■ . . /

cat mai bogate mijloace şi cât mai mari bunuripentru satisfacerea nevoilor vieţii.. De aceea,problema cea mai mare lâ noi Românii e, dupăemanciparea politică, desvoltarea economică-in- ■dustrială.

•! Această desvoltare urmează să se facă în linia întâi prin o bună instrucţiune industrială. Relativ la această instrucţiune, întrucât exista, am

1 avea d e , formulat câteva dorinţe. jf Şcoalele industriale trebuie organizate, în ce J priveşte metoadele şi programele lor, în spirit ; mai naţional românesc. Acele şcoale de meserii, în cari jurnalele de modă şi cataloagele fabricilor străine sunt mal des consultate şi utilizate decât izvoadele minunatei noastre arte şi ale tradiţiei strămoşeşti, trebuie să se conformeze şi ele acestei mari porunci a vremii: să trezească şi cultive în tinerime o mai mare încredere în forţele vii ale neamului, o mai largă înţelegere a vieţii industriale şi a rosturilor ei, o mai vie simţire a valorii pro­duselor şi stilurilor româneşti.

Şcoalele industriale, aşa cum sunt ele întoc­mite astăzi, nu prea ţin seamă, de nevoile reale ale vieţii dela ţară. Din ele nu ies ţărani mai bine pregătiţi pentru multele nevoi ale gospo­dăriilor lor săteşti, ci mal ales profesionişti cu oarecare rafinerie orăşenească. Ce-ar fi de făcut deci, ..pentru de a nu mai zăbovi acţiunea de or*

ganîzare industrială şi pentru de a putea împăr­tăşi poporului dela ţară cât mai neîntârziat cu­noştinţele de care are absolută.nevoie?

Pentru aceasta propun următoarea modalitate: 5— io feciori şi tot atâtea fete din satele noastre româneşti să fie trimişi, cu merinde pe câteva săptămâni, la cursuri ce s ’ar organiză an de an in vreuna din şcoalele de meserii, ferme model sau pepiniere de ale statului. Acolo ar petrece cateva săptămâni de iarnă, învăţând nu numai agronomie raţională, dar şi vreun meşteşug oare­care, potrivit cu condiţiile şi nevoile regiunii res­pective şi ale locuitorilor ei, meşteşug 'pe care l-ar practică apoi la ei acasă şi pe care în timpul cel mai scurt l-ar învăţă dela ei şi ceilalţi oameni din sat.

Lucrarea trebuie începută prin atragerea celor mai deştepţi şi mai inimoşi tineri. Pentru aceasta nu se cer nici legi, nici ameninţări, nici cheltueli extraordinare; ţăranii noştri, râvnitori de propăşire şi îmbogăţire, vor ascultă cu dragă inimă glasul ce-i va chemă la această acţiune de emancipare.

Când invitam statul şi societatea să-şi facă şi această datorie câtră neamul nostru atât de pârăginit sub raportul producţiunii industriale, ne grăbim îndată să facem o rezervă. Nu orice dascăl şi orice meşter să aibă dreptul de a se atinge de chîstia organizării şi regenerării industriei şi-

185

186 . - ,■ \: ■ »

artei ţărăneşti. Trebuie să cerem ca această operă să o săvârşească buni cunoscători ai natúréi, ai artei şi ai caracterului poporului şl ai patriei străbune, oameni cari să dovedească pricepere în alegeréa meşteşugurilor şi gust în aplicarea ele­mentelor ornamentale. De altă parte nici poporul să nu fie lăsat să încetăţenească la voia întâm­plării şi fără criterii sănătoase orice industrii sau produse de artă. A r însemna, admiţând acest lucru, să-l condamnăm la o vecinlcă neorânduială sau să-l expunem la deziluzii şi pagube considerabile.

Dar apoi concurenţa străină a marei in­dustrii...? In contra ei micii producători dela sate se vor apăra prin cooperaţie. Tovărăşiile pentru cumpărare în comun vor fi în stare să aprovi-, zioneze pe ţărani cu materii prime şi instrumente ieftine, prin ceeace vor promova în mare mă­sură prosperitatea meşteşugurilor ţărăneşti. Nea­părat, mişcării cooperative ce se va iniţiă, trebuie să i se asigure toate avantagille legale şi să fie susţinută de propagatori serioşi şi vrednici de toata încrederea. Să se înfiinţeze în cât mai multe locuri bănci rurale, după sistemul scoţian, cari să ajute pe ţăran a-şi activă şi perfecţionai munca economicâ-industrialâ, iar pentru întreprinderi mai mari industriale, pentru exploatări şi construcţiuni, băncile se pot sjndicaljză în asociaţii cu capi­taluri fixe,

încheiem cu dorinţa, ca epoca de dupâ răsboiul, care a liberat şi întregit, neamul, să aducă tot inai multă dreptate pentru clasa mun­citoare, să însemne un mare pas spre o mai dreaptă aşezare a vieţii economice-industrlale în lăuntrul statului. -

Când ţăranul român va fi început să pro­ducă 'nu numai minimul de care are absolută N nevoie, ci va râvni succese economice-industriale mai mari şi deci şi o' producţiune tot mai mare, când pe tulpina vechilor industrii vom fi reuşit să altoim fecund tehnice mai nouă şi mai renta­bile, când îi vom fi deprins pe ţăran la o cultură intensivă şi îl vom fi ajutat să inunde piaţa cu tot felul de produse de ale industriei lui ţărăneşti, — atunci şl numai atunci ne vom putea felicitâ că ne-am făcut deplin datoria faţă de dânsul.

_____ Victor Păcală.

Temeiul înţelepciunei e temerea de Dumnezeu; - deci teme-te de Dumnezeu. Asculta de mai marii tăi şi supune-te legilor; căci capul plecat sabia nu-1 taie. ' . *

Intâiu teme-te de Dumnezeu şi al doilea teme-te de cel ce nu se teme de Dumnezeu. Căci pe Dum­nezeu cel ce ’njurâ, nici de tine nu se 'ndurâ. Iar necredinciosul totdeauna dă peste nelegiuit; tonţii fiara îşi are lupul ei.

■ V > 187

Sfaturi medicale.i. O locuinţă bine construită şi bine îngrijită

ne fereşte de boale şi ne lungeşte vieaţa; pentru aceasta:

Feriţi-vă de a locul în bordeie, în case în­tunecoase cu camere strâmte, umede ş i . cu fe­restre mici, ce au în loc de geamuri de^sticlă, ochiuri de hârtie sau piei de animale.

Clădiţi-vă case cu faţa la soare şi în locuri bune, din cărămidă, cu camere înalte, largi, cu podele de scânduri şi cu ferestre mari, care să se poată deschide tot timpul.

Nu vă îngrămădiţi în camera cea mai mică şi mai întunecoasă; locuiţi totdeauna camera cea mai mare şi mai luminoasă. .

Aşezaţi-vă cu îngrijire lucrurile în came­rele voastre. ţ

Nu gătiţi niciodată mâncarea în camera voa­stră de locuit.

Deschideţi ferestrele cel puţin de 2 ori pe zi (iarna ca şi vara) pentru înlocuirea aerului otrăvit dinăuntru cu cel proaspăt din afară. ‘ •

Vâruiţi-.vâ camerele şi casele cât se poate de des.

Măturaţi-vă zilnic şl cu ferestrele deschise locuinţa voastră, cu o mătură umedă, căci mătura uscată face praf, care înghiţit este vătămător şlnătăţci.

]88 .

189

Ştergeţi deasemenea praful şi pânzele de paiangeni. Nu lăsaţi cârpe sau alte lucruri mur­dare în casă. -

Nu periaţi nici nu scuturaţi hainele sau ţoalele în camera de locuit.

Nu locuiţi cu animalele în cameră.Ţineţi mâncărurile şi alimentele în dulapuri

închise, care trebuiesc spălate din timp în timp cu apă fiartă.

Acoperiţi-vă vasele cu mâncare cu capace pentru a nu lăsă să între praful şi insectele.

Ingrijiţi-vă ca patul vostru să aibă saltele, perne şi ţoale, toate îmbrăcate cu rufe curate.

îngrijiţi curtea voastră, strângând într’un loc retras gunoiul şi bălegarul. Ţineţi-vă grajdurile de vite, depărtate de case şi curate.

Construiţi latrine de cărămidă, departe de fântâni şi curăţiţi-le cât se poate mai des.

Sădiţi pomi roditori pe lângă casă. Ei vă dau pe lângă fructe, umbră, răcoare şi aer proaspăt.

*2. O hrană bună ne ţine sănătatea şi ne face

tari şi rezistenţi la boală; deci:Nu va mulţumiţi a da stomacului vostru

hrană puţina şi rău gătită sau stricată. Nu faceţi economie mâncând sărăcăcios.

Hraniţi-va cu cumpătare, dar cu mâncări ce dau putere, ca pâinea, carnea, laptele şi legumele.

învăţaţi să gătiţi mâncările voastre. Fierbeţi sau frigeţi bine aceste mâncări, căci prin mân­carea alimentelor rău fierte sau preparate se pot căpăta multe boale.

Mâncările de post sunt bune, când sunt va­riate, bine preparate şi îndestulitoare. Nu vă mul­ţumiţi deci a mânca numai mămăligă cu ceapă sau varză acră, ci mâncaţi fasole, linte, mazăre, cartofi ş. a., gătite cu ulei, precum şi pâine de

\grâu sau de secară. Feriţi-vă de porumbul în­cins, stricat şi mucigăit, iar mămăliga făcută din *fâină de porumb bun, fierbeţi-o mult în cazan şi cmâncaţi-o proaspătă.

Nu vindeţi toate bucatele voastre pentru a avek bani, cu care să îmbogăţiţi cârciumarii. Vin* •deţi numai ceeace vă prisoseşte, iar banii luaţi nu-i întrebuinţaţi pentru băutură; numai astfel veţi goni boalele şi mai ales beţia, care face ru­şinea voastră şi a familiei voastre.

Ţineţi socoteală în umplerea stomacului vo­stru cu mâncări şi nu-1 încărcaţi in diferite oca- ziuni şi serbări (botezuri, nunţi, pomeni). Orice încărcare mai mare îi aduce mai târziu boli, cari se vindecă cu greu, sau nu se vindecă de loc. Mestecaţi bine alimentele înainte de a le înghiţi Feriţi-vă de a beâ des beuturi ce conţin spirt sau alcool, ca ţuică, vin, bere ş. a.. Ele vă ame­ţesc, vă tulbura capul şi vă întunecă mintea,

190

101

.Beţi totdeauna apa bună deia izvoare sau din fântâni, construite în beton, bine acoperite, bine împrejmuite şi cu jghiab de vite în afara împrejmuirei şi departe de locurile cu gunoaie,' latrine sau cimitire. Sleiţi fântânile voastre, cel puţin de două ori pe an. Văruiţi ghizdurile, jghia- burile şi împrejmuirea. Astupaţi bălţile din jurul fântânilor cu prundiş sau .nisip.

Nu băgaţi vasele din casă : în găleţile dela fântâni, deasemenea nu limpeziţi rufele, nu albiţi pânzăturile, nu spălaţi ţoalele, lânurile, sau vasele în găleţi sau lângă fântână. Nu adăpaţi viţeii ' din acele galeţi. Dacă sunteţi nevoiţi să beţi apă din râuri, din bălţi sau fântâni rele, fier- beţi-o înainte şi lăsaţi să se răcească.

Nu beţi cu toţii din acelaş vas.' *

3. O îmbrăcăminte bună şi curată pusă-pe un corp ţinut curat, îl păzeşte de, boale; deci:

; Nu umblaţi desbrâcaţi, cu hainele rupte sau desculţi cu picioarele goale, căci puteţi răci şi răceala vă aduce boale.

Imbrăcaţi-vă şi încâlţaţi-vâ bine şi curat.Orice haină sau încălţăminte, ce se murdă­

reşte, trebuie curăţită şi spălată; iar dacă sc rupe trebuie cârpită.

Purtaţi căciulă şi cojoc numai iarna.

Schimbaţi cămaşa voastră în fiecare săptă*

mână, Iar vara la muncă, când corpul vostru înă­duşeşte mult şi prinde mai cu înlesnire praful şi murdăriile, schimbaţi-vă şi mai des.

Schimbaţi deasemenea, cel puţin odată pe lună, rufele voastre de pat.

Purtaţi fiecare batiste în buzunar şi între- buinţaţi-le pentru nas. Nu vă ştergeţi cu ele pe faţă dupăce v ’aţi, spălat, ci ştergeţi-vă cu un şervet curat. Umblaţi tunşi sau pieptenaţi, raşi şi cu unghiile tăiate.

Ţineţi-vă totdeauna corpul curat prin spă­larea pielei cu apă caldă şi săpun, cel puţin odată pe săptămână. Mânile şi faţa spălaţi-o în fiecare dimineaţă la sculare şi seara la culcare, iar capul în fiecare săptămână cu leşie şi săpun. Spălaţi-vă picioarele de mai multeori pe săptă­mână, mai ales acei cári înăduşesc mult.

Nu faceţi bai în bălţi, eleşteuri sau lacuri murdare.

Fiecare casă să-şi aibă baia şi albia sa. Nu le împrumutaţi la ceice nu-i cunoaşteţi că sunt sănătoşi. Deasemenea nu împrumutaţi rufele voa­stre, hainele voastre ş, a., sau dacă le-aţi împru­mutat, spâlaţi-le şi curâţiţi-le când lc puneţi pe voi.

Când găzduiţi pe cineva şi-l culcaţi în patul vostru, curăţiţi acest pat şi schimbaţi rufele de pe el, la plecarea oaspelui. •

. Când vft îmbolnăviţi sau se iveşte vre-o boală

în casa voastră, chemaţi numai decât pe medic. Nu lăsaţi ca boala să se înrăutăţească mai mult. Nu vă lăsaţi conduşi de erezuri, de credinţe false, nici nu chinuiţi corpul vostru cu leacuri ce vi le dau femei.(baBe), care nu sunt cunoscătoare de boale.

Supuneţi-vâ cu încredere, cu dragoste, cu bunăvoinţă şi din toată inima la măsurile luate de medic, căci numai aşa veţi puteâ înfrunta boala şi recâştigă, sănătatea.

‘ * •Urmaţi sfaturile medicale ce vi se dau. Înde-

pliniţi-le, căci numai astfel veţi înlături, to a te i boalele cele mai. grele, dar mai ales acele ce se pot naşte prin traiul rău în locuinţe (junghie- turile de încheieturi, oftica, lipsa de sânge ş. a.)- Prin necurăţenia corpului (râia, bubele, bolile de oclţi ş. a ), prin nemâncare, sau mâncare rea şi ne­îndestulătoare (slăbiciune, pelagră sau pârleală, boale de stomac ş. a .);. în sfârşit prin reaua îmbră­căminte (răceală la carne şi oase, aprindere de plumâni ş. a.) şi veţi da corpului vostru sănătatea, de care are nevoie în munca de toate zilele.

J)r. George Preda. — Sibiiu.,

- — ' ■ ' , • ■ , 193

Nu te âdunâ cu proşti şi cu nerozi, ca să nu-ţl zică cineva: s’a strâns rânced lângă muced, şi ca să nu te mânânce porcii, dacă te*i amesteca în tărâţe.

194

Snoave. . ,Mare fierbere şi ciorovăială între Ţigani. Îşi ţriărită

Cula Cocoşel fata cea mai mare, pe Lina. Cel mai vestit

cărămidar din’ jur se îmbiase de naş. Se fac pregătiri,

mari. Întreagă ţigăni mea e mobilizată, căci Cocoşel a

chemat la ospăţ pe toţi fruntaşii satului.'

Femeile strâng din sat, atât pe furate cât pe îm­

prumutateblide, oale goale, tratiţe ciepate, linguri de-

vocate, furculiţe ştirbate şi alte scule trebuincioase.

Vine ziua ospăţului. Tot norodul ţigănesc e in haină'

de sărbătoare cu răsuflătoaie., Fruntaşii satului: preot, învăţător, notar şi primar

îi dau cinstea lui Cocoşel, prezentându-se la ospăţ-

Părintelui i se dă locul de cinste, în fruntea mesei,

lângă naş. ' v

Bucătăreasa, roşie ca un rac fiert, aduce mâncările

una după alta.

' La ciorbă, oaspeţilor, 11 se ajung lingurile, dar la

‘ riptură, numai unde şi unde, câte o furculiţă, ca de măr­

turie. Părintele trebuiâ să mănânce dintt^o farfurie cu

naşul. Asta n’ar fi fost aşa lucru mare, dar amândoi aveau

numai o furculiţă. Naşul îmbie furculiţa părintelui, acesta

naşului, zicându-î

— »Naşului i se cuvine cinstea!“

— »Ba nu, părinjele, ia dumneata furcuta, că' mie

nu ml-e grea{ă, să iau cu mâna, de unde iei dumneata

cu furcu{a“, — zise’ naşul, împlântând cele cinci ghiare

,!n unsoarea, în care eră înecate două picioare de gâscă.

* 'Despărţire duioasă. Hentebenje Pişta, nil vrea să

rămână în {ara Valahilor, cere permis să treacă Tisa în Ungaria.

DupSce se vede cu toate adele de drum în regulă,

merge la vecinul său Ionut şi-şi la rămas bun :

— „Ionuţ szomszédom, noi avut bine la'olalte, ţine

la miije în emlékezet (nu mă uitâ). .

~ »Te t'° vecine, te {in şi nu-mi voiu uitâ nici­

odată de ’ntreg neamul tău“, răspunde Românul.

— „Oh, cât pare la minye de bine. Acum zic visszont

látásra (la revedere).

— »Peste-o mie de am‘ vecine în Budapesta“, zice Românul.

Ruşinea Ungurului. Se nimeresc pe un drum, în-tr’o lungă călătorie: un Român, un Sas şi un Ungur.

Românul purtă în picioare opinci, Sasul cisme mari, cât

saciî de largi, iar Ungurul cisme strâmte, strânse pe pi­

cior şi cu pinteni la călcâie. :

Eră zi de vară. Căldura se întejiâ tot mai mult. Oa­

menii noştri gâfăiau de năduf şi-şi ştergeau faţa de su­

dori cu mâneca cămeşii. Ca să-şi mai uite de oboseală,

Sasul şi Unguiul începură a-1 batjocori pe Rom ân:

— „Moi Române, {i-se topeşte slănina pe şorlic“,

(opincile Românului erau din piele de porc).

— „Las’ să se topească“, răspunde Românul, „de

ab iâ veţi ayieă cu ce vă unge voi cişmele, când vă vor strânge“. ' 1

— „Moi Romunu, noi la oraş ruşine cu tine, cum

ieste In bocskori“, spune îngâmfat Ungurul.

, „Nu-i nimica jupâne“, fácü Românul, „voi ve{i

merge în treaba voastră, eu mi-oiu vedeâ de ale mele“.

' Merg ei, merg, cât tăcând, cât batjocorindu-se.

Căldura creşteâ, drumul pare căselungeâ, iar dru- ■

meţii gâfăiau pe întrecute.

.. Dela o, vreme,. Ungurul începîi să sclţiopăteze.

I se uscase cişmele pe picioare, că i ie făcură tot

rană. No mai putând răbdâ durerea; se desculfă. Işl luă

cişmele în spate şi hai mai departe la drum.

' ■ ’ . 195

, ; Românul râdeâ pe sub mustăţi. ' -

Nu merg mult şi Sasul începe a,se clătină în-mers.

Abiă-şi mai putea târî povara din picioare. *

Se desculţă şi' Sasul, luându-şi cioboatele în spate.

Românul nici habar n’aveâ. Opincile erau uşoare şi

legate larg pe picior, cum se potriveşte la drum.

Sasul şi Ungurul nu mai ziceau nimic. Românului

i se clătină coşul pieptului de râs.

Când ajung in capul oraşului, Românul se opreşte

şi se aşează sub un teiu la odihnă. Sasul şi Ungurul se

bucură, crezând că şi Românul se desculţă.

— „Aşa, aşa, Hioane, descul(ă-te că e mai bine“,

zise Sasul, .

— „Ba, nu mă desculţ, vecine“, răspunde Ion,

„aştept numai să vă duceţi, ca să nu vă fie ruşine cu

mine“,

— „Noa, che nu ruşine, Pişta numai glumit la tine“.

„Dacă nu vi-e ruşine vouă cu mine, mi-e ruşine-

mie cu voi. Incălţati-vă c’apo i'v iu“.

Se ’nealtă Sasul şi Ungurul şi pornesc to{i trei prin .

oraş. Românul păşiâ tantoş şi râzându-i barba, iar Sasul

şi Ungurul se strâmbau din picioare, de credeai că calcă

pe ace. ' .

In ziua aceea Ungurul şi-a cumpărat opinci, iar Sa­

sul a plătit cinci zloţi, de l-a adus o căruţă acasă.

i*Ce 41© nu-ţl place, La o adunare poporală, in toiul

luptelor electorale, un făran cu-stare strigă cât 11 luă

gura: „Jos cu dom nii!“ La câteva săptămâni, ţăranul

vine la învăţătorul satului rugându-1 să-i dcie un sfat,

unde sâ-şi trimeată copilul la învăţătură, că vezi Doamne, *

a cctit şi el în gazete, cum {ara are lipsă mare de oa­meni învăţaţi. • ,

190- ’/ . . V , < '

' învăţătorul li dă sfatul cerut şi-l îndrumă pe calea

cea bună. Omul mulţumeşte şi dă să plece. învăţătorul

însă îl opreşte şi-i z ice : -

— „Bade Ioane 1 Eu {i-am arătat drumul, pe care

copilul d-tale va ajunge la domnie; dar te rog să-mi dai

şi dumneata sfatul cum să fac să ajungă copilul meu

ţăran cu starea dumnitale.

— „Da de-ce să-l faci dumneata ţăran, când de âce-

ştia sunt destui şi când neamul are lipsă de oameni în­

văţa ţi?“ întrebă ţăranul.

— „Casăpoată strigă şi el odată* „Jos cu domnii 1“

răspunde învăţătorul.

Ţăramil pricepând înţepătura, s’a rugat de iertare.

__________ „Petrol“.

Casa domnitoare română.Maiestatea Sa F erd inand , Rege al României, născut la '

Sigmaringm la 11/24 August 1865 .

Maiestatea Sa H ar ia, Regina României, prinr.f fă de Bri-

tania mar» ţi Irlanda, nise. la 16/29 Octomvrie 1875. •

C op iii M a je s tă ţ ilo r Lor:

1 . Principele Carol, născut în castelul Peleş (Sinaia) la

3 Octomvrie n. 1893.

2. Princesa ElisaVeta, născută în castelul Peleş (Sinaia)

la 29 Septemvrie n. 1894 v

3. Princea t Mărioâra, născ. îu Gotha la 27 Decemvrie 1899.

4. Principele Nicolae, născut in castelul Peleş (Sinaia)

Ia 5 August n, 1903.

5. Princesa Ileam, năc, în Bucureşti la 23 DecomVrie n. 1908. •

6. f Principele Mireca, n&so. în Bacţreşti la 21 Decem­

vrie n. 1912 rîp. acolo la 2 Noemvrie n. 1916.

■> 197

19S

A f a c e r i d e p o s t ă . :Ca începere din 15 Octomvrie 1920.

: . Taxele sunt socotite in bani. ' 1 -

1. S criso ri,1) greutate: scrisori private simple 250 gr.,

recomandate nelimitat

până la 20 gr. de fiecare alte 50 gr.

Circulaţia locală . 30 bani 25 baniIn ţară. . . . .» . 30 „ '26 ,In străinătate . . . 25 , . 15

Taxele pentru străinătate deccamdată nu sunt fixate

definitiv. J-

Nomele şi locuinţa trimiţătorului annt a se scrie

corect şi uşor de cetit pe partea din dos a plicului.

2. C ărţi poştale,1) formatul cel puţin 7X10, cel

malt 9 X 14 om

În ţară şi în străinătate . . . . . . 20 bani.

Cărţi poştale pentru comat de de iStţî(nu este permisă

alti comunicare),

In ţară şi în străinătate . . . . . . 10 bani.

3 . Im prim ate1) (tip&rituri) p&nă la 2 kgr.

După greutate până la 50 gr., fiecare 50 gr. urmStoare:

In ţară • . 10 bani 10 bani

In străinătate 5 * 5 ■

Ca im p r im a te se pot trimite: hârtii tipărite'ori

litografiaţi de orice fel, apoi fotografii, corectări ca manns-.

criptele aparţinătoare şi observările referitoare la tipar,

scrise ca mâna; la cărţi se poate alături şi contai şi este

-admisă ţi inducerea unei dedicaţii, La, preţuri curent*

(cataloage) şi ciroulare se mai pot adauge tn scris pre*

Ungi taxa d» porto »« mai plăteşte ţi timbru de ajutor (vezi ral Nr. 10, pagina 201). i ' i; - •

\ 109

ţurile, condijiunile de comandă ţi de plată fi numele

. agentului voiajor. împachetarea 8e face sub bandă sau

invălitoare deschisă. Alte oomanicări nu pot coprinde im­

primatele. F o rm a tu l: tn nici o direcţi» să nn treacă

peste 46 cm, In solari 75x10 cm.

4 . H âr tii de afaceri până la % kgr.

In ţară . c ână la ICO gr. 50 bani de flec. alte 50 gr. 25 bani

In străinătate „ „ 50 , 25 , , , , 60 , 25 ,

H â r t i i de a face r i se consideră: scrisori, docu­

mente, care nn aa caracterul anei corespondenţe, ca de

pildă acte de proces, documente fi nopţile acestora, scrisori

de trausport, conturi, hârtii de afaceri ale «ocietăţilor de

asigurare, partituri scrise, manuscrise care se trimit sin­

gure. Embalajul (pachetarea) ca la impritnate. Lungimea nu poate trece peste 45 cm.

5 . Probe de m&rfnri până la 850 gr.

In ţară . până la 100 gr. 60 bani defîeo.alte50gr1'. lObani

In străinătate, , 50 . 10 , , , , , 50 , 10 ,

P robe le de m ă r fu r i nu e iertat să aibă preţ de

cumpărare şi reboie să se cunoască cuprinsul ca probă

cu Înlesnire. Lângă adresă iste de a mai notă , mostră*

sau „probă". Numele mărfii, numărul şi areţul se poate

indică, nu' ţi altă Împărtăşire tn scris. Împachetarea are

de a se face prin fâşie (bandă), cuvertă, săculeţ sau lădiţă,

cari nu e permis să fie închise ori sigilate.- Format:

30 X 20 X 10 cm.. In tuluri 80 X 15.

.Expediţia probelor de mărfuri nu poate cuprinde mai mult de 850 gr. , . • -

0. Taxe Bpeolalet

*) Recomandarea. . . . . . . . . . . | Lfcn

Reoom andat se pot trimit«: epistole, cărţi poştale,

imprimate şi mostre, afară de trimiteri cu adrese tn '

limbi secrete, cifrate, ori adrese scrise cu creionul, Cre- -

ionul de cerneală este admis la scrierea adresei. Terminul

de reclamare însetează In ţară după un an; Scrisori reco­

mandate, francate In ordine, pot fi date deadreptul In

cutiile de scrisori. Recipisele se pot cere ulterior. La astfel

de scrisori »dresa trimiţătorului trebuie indicaţi ta capul

plicului. '

Plicuri transparente nu sunt admise la scrisori reco­

mandate. '

b) Reeepise retnr . ............................ . . 1 Leu

c) Scrisori de reelamare . . . . . . 1 „■"J . S c r is o r i de rec lam are se dau pentru trimiteri

recomaniate, cari n’au sosit la locul destinaţiunii; pentru

străinătate trebuie să se prezenteze dela trimiţător un

duplicat exact al adresei. Pentru recepisele retur nesosite

se trimite o scrisoare de reclamare gratis iacă' recla­

marea se face la oficiul de expediare.

d) Trimiteri expres, deocamdată nu se admit

7. Scrisori OU valori (epistole cu bani), cutii ca

preţioase,'scrisori rambursate şi cecuri, deocamdată

nu se primesc.

8. Mandate poşta le . până la 1000 Lei se pot | trimite deocamdată numai în cuprinsnl ţării:

până la 25 Lei 60 banin n 60 8 i Leun n 75 1 Leun 1 H 100 2 Lei» n 200 n 8n » 800 ft 4 nr> » 400 n * 6 •n » 600 » ■ 6 •

pentru fiecare 100 Lei următori câte 1 Leu.

Blancheta (mandatul postai) costă 25 bani.

Tţimiţ&tornl are de a indici cit mai lămurit pe blan

•cheta- tipărită suma aaemnată .In Lei. (prin cifre ţi litere,

201

banii numai tn cifre), mai departe adresa cit mai exacţi

a primitorului ţi locul de( destinaţie.

• Pe cuponul mandatului, cât ţine cenzura, nn este

permis a scrie, aimic afară de adresa trimiţătorulni ţi

suma trimisă (numai în cifre).' ( - -.

8. Pachete poştale deomcamdată nn se pot trimite.

Până la alte dispoziţiuni se pot trimite nnmai

pachete cn cărţi de şcoală. : '

Taxa până la 20 kgr. pentru fiecare kgr. câte 1 Leu.

■Fracţiuni de kgr. se iau ca kgr. Întreg.

Pachetele trebuie - predate la postă fără indicarea,

valorii conţinutului, dar pot li rambnrsate.

Biletul de expediţie costă . . . . 25 bani.

10. T imbra de ajutor. Afară de taxele de postă

arătate mai sns ie m ii plăteşte un timbru de ajutor şi anume:

1. Timbra de ajutor de 5 bani pentrn scrisori simple,

recomandate şi scrisori de valori cum şi pentrn cărţile

poştale afară de cărţi,’* poştale locale.

2. Timbru de ajutor de 10 bani se pune pe scrisorile

de expediţie, avizări de pachete ,din ţară şi din străinătate,

apoi pe toate actele şi documentele obligate a fi timbrate

(chitanţe, facturi, conturi etc.). •

' Pentrn scrisori şi alte expediţii, poştale, ee nn snnt

prevăzute cn timbru de ajutor, se va Incasă taxa dnplă dela primitor.

11. Tarifa pentru telegrame.• " Cnvintol în Lei

In fară . . . . . . ......................... .... . _-25In Oermanla (peste Polonia sau Cehoslovacia) , 1.76

In Qermania (peste Ungaria şi Austria) . . . 2.24

In Qermania,(peste Iugoslavia) . . . . . 1-54

202

. , ; Cuvântai în Lei • .

In Cehoslovacia . . . . . . . . . . . . 1-26

In Austria . . . . . . . . . .r ; . 1-75 In Bulgaria . . . . . . . . . . . . ; 105

In Iugoslavia . . . . , .. . . . . . . 1-26 Afară de taxele de postă, telegrafie şi telefon obiş­

nuite se mai p)ăt»şte o taxă suplementară (In loc de timbru de ajutor) ia bani ;

1. Câte 10 bani pentru fiecare telegramă la ţari.

2. Câte 20 bani pentru iecare telegramă cu răspuns plătit. ' l

3. Câte 20 banlpeintiu fiecare telegramă tn străinătate.

4. Cate 10 bani pentru arizuri telefonice.

Aceste taxe to c fi chitate separat !n recipise. .

Dela 4 ore ssara până la 7 ore dimineaţa cum şi ta .

zile de Duainecă şi sărbătoare se admit numai telegrame urgente =* D =. ' -

Trimiţătornl are să seri» orie# îndrumări *au alte

ditpoziţiuni speciale, ce să refer la transmiterea sau tn-.

manuarea telegramei. Semaele convenţionale pentru dis­

poziţii speciale sunt turnătoarele:

- D = telegrame urgente plătesc, taia întreită. '■» S ? z = răspuns plătit pentru 10 cuvinte. Numărul curtatelor plătit«,

care« ginit, trtbvl« dat. v« K P D x =« răspuns plătit urgent.

= T C = telegramecola^ionate, garanteasă sosireacorectă» telegramei, IV* taxă.

»* IT 8 » a trimite dopă adresat.' Taxa o plăteţte adresatul.■» X P ea taxa curierului plititA. Deocamdată neadmi&â.

" ^0,t “ telegrame, care merg la on loe fără birou telegrafie, deci trebui» trtmiM adresatului cu po«ta de scrisori. . .

** E u " “ " Po,t “ d*r i r*comi»dat. Interiornl -ţării, 1 Len. .< * ’ Telegramă cu mai multe adrese în aceeaţ localitate. T ai» .

pentru a s-a ţi adresele următoare pănă la 100 de rarint* toci na• stabilită. '

’ rine tnţtllnţat despre trimiterea telegramei.** "■ înfiinţare urgentă deepre trimiterea telegramei.

, 1‘ I.

203

w P C P = înştiinţare despre trimiterea telegramei prin poftă.0 ourert ss telegramă ce se Ta Înmânai deecbisă.■ M ţ « telegramă primită la mina proprie.» Joar =3 să inmanneazi numai peste ti .= naitj= să inmannează şi peste noapte.' -

w T 8 = rămâne în biroul telegrafic.= G P = rămâne la postă.

= 0 P E = rămâne în postă recomandat 1 Leu.

■ Telefon = adresatul Tine înştiinţat prin telefon. Deocamdată nu ■ eite admisă.

Fiecare telegramă trebuie scrisă, să se poată ceti uţor, nu-i iertat să conţin« corecturi ţi ştergeri. Adresa trebuie să fie exactă, ea să «e poată inmanuâ telegramr iiră nici o piedecă. Mal Înainte de toate numele, apoi starea sau locuinţa şi la urat locul conform regi­strul^ oficies al numelor. '

■ ţ , Tpt ceeace expeditorul scrie In originalul depeşei eale de ex­pediat cu exoepţiunea căii de transport, şi a adresei sale exacte, care trebuie să o Indice, se numără la socotirea taxei. Punctele, vir­gulele ete. să socotesc de câte un cuvânt dacă le cere să fie puse în telegramă, ,

' j Taxa telegramelor se socoteşte după cuvinte. Un cuvânt la comunicaţia europeană nu poate cuprinde mai mult de 16 litere resp.6 Cifre, prisosul se socote te drept ia nou cuvânt.

j * Preseurtarea cuvintelor contra obiceiului limbel, afară de nu-v’ Mirii» ţâriler, localităţilor şr ale drumurilor, nu e admisibilă. — Semnele, care se tntrebuinţeaiă pentru semnarea numărului casei

. d. e. 83a să socotesc.ca un cuTânt. > ' ■

Numeri! scrişi în cifre se socotesc de atâtea cuvinte, câte grupe ' de, 6 cifre conţin. Litere sau cifre singure să secotesc de câte un Otrânt. i

Ş ţ Din locurile, unde nu se afiă staţiuni telegrafice •• pot trimite telegramele prin postă la staţiunea telegrafică cea mai apropiată ţi taxele după tarif sunt a se lipi în timbre pe înscrisul original al Ulţgiamel.

h Taxele telegrafice sunt a se solvi la expediate In bani gata. . Blaaclietele «geloase pentru expedlarea telegramei costă 10 bani.

1 1 Despre telegramele expediate fi taxele plătite pentru acelea se 41 la cerere o adeverinţă. , i •

1iiH lî

ROM ÂNIA“societate anonimă Transilvăneană de asigurări

(Fosta Banca Generală de Asigurare)

SIBITO, Edificiul „A lbina“

Capital societar 1,200.000 C Fonduri de rezervă 2,500.000 C

-

„R O M Â N IA “ e s te P rim a şi sin-

asigurare românească din Transilvania şi părţile ungurene, fondată de băncile româneşti de sub egida „Solidarităţii*

!

-Primeşte asigurări contra,

daunelor de incendiu şi

furt prin efracţie

Contractează ASIGURĂRI DE VIEAŢĂ în toate combinaţiunile uzitate precum: CAZ DE MOARTE, SUPRAVIEŢUIRE, ZESTRE şi RENTE în cele mai avan- tagioase condiţiuni. Mijloceşte asigură-

rile contra daunelor de grindină Í

1VjSjSW-3

Lfimuriri se dau îndată la ce­

rere în Sibliu la. Sediul socie­

tăţii sau la agenţiile, principale

din ARAD, BRAŞOV, CLUJ,

LUGOJ şi ORADEA-M ARE r

■ a,■ Recomandăm cetitorilor noştri cea i S mai veche şi asortată prăvălie |■ românească din ■

| Piaţa mică a SibiuluiNr. 14 5

j J„La Gligor“ )Proprietar:

'. TEODOR DOBOJU im

■ Croitoria modernă H B B E I5 1----- --- ■!— —— > ■

[ I. P e t r a ş c u |■ Sibiiu, Strada Cisnădiei 30 S

■■■■

execută tot soiul de lucrări din branşa croitorească. - Serviciu'prompt şi elegant. Se află şi stofe de reve­renzi şi de haine cu pre- :: :: ţuri convenabile. :: ::

■■■

■■■■

H m

/

pentru industrie şi comerţ, societate pe ac(ii

filai, S(p. Regina liiaria 6

F i l i a l a S i b l l uS T R A D A CI S N Ă D IE I Nr. 7, E T A J, II.

Capitalul societar urcat la : C. 100,000.000.'

Primeşte depuneri spre fructificareşi bonifică Începând cu 1 lu lîe a. C.î , i

în'Cont-curent . . . . . . . . . 3 '/ i% Nettope libel de depunere . . . . . 4 ’/s 0/o »' -i

= conform condiţiutilor în vigoare. = V

C a m p â r â si v i n de efeotivMărci, DollarI, Lire ital., Franc i

—~ precum ţi alte valute. = ,

I m p o r t e a z â sl e z p ort ea z &tot felul de mărfuri, produse economice şi industriale.

Reface, naţionalizează şi întemeiazătot felul de întreprinderi industriale de ...

-------------- f * ■ I "■

O R G A N I Z E A Z Ă şi ÎN D R U M Ădesvoltarea vieţii noastre economice-comerciale şi financiaro In o alvie sănătoasă şi naţională.

B anca C en tralăpentru Industrie şl comerţ, societate oe actif

prima importanţi.

Atelierul ie tâmplărie ţi mffie.George BariuSibiiu, Strada Şaguna Nr.27

execută la comandă tot Felul de lucrâri în branşa aceasta,

so lid şi ieftin. .

S H S S S 0 0 0 0 0

L e g ă t o r i a de cărţ i [î|]

rancisc NeuziiSib i i u , Str. Franciscanilor

excculă prompt,solid,Ieftin şi elegant toi soiul de lu­crări In branşa aceasla. ::Posedă şi fabrică de rc-

gistro şi papcfăric.■— a

0 „PEATRA“ 0

bancă economică-comercială şi de credit,' societate pe acţii în Sibiiu.

V

inde în detail şi angro tot soiul de articlii, coloniale, manufactură, cereale etc. etc. la centrala din Sibiu, Strada

Sporer 28, precum şi la sucursalele din co- . munele Noul săsăsc, Caşolf, Brad, Rehău etc. cu preţuri convenabile. :: Primeşte depuneri spre fructificare fără termin de abzicere cu 5 % , cu abzicere de 6 °/0 până la altă dis­poziţie Darea o plăteşte institutul :-:

- - j......... ....................... 1 T - " - ’ — ! ■

i \ rFarmacia „La crucea de aur“

H. H E R Z B E R GSIBIIU, Str. Turnului 18

Mare asortiment de specialităţi din streinătate şi

1 din tară, materiale de bandajuri, articole de gumă 1 şi ‘cauciuc, articole cosmetice, parfume şi toate

a r t ic o l e l e med ic a le pentru cura boale lor .

, Laboratoriul cosmetic „STELL/A“ .

„STELLA“ cremă, săpunuri şi pudră. - Diverse,

p rep a r a t e pentru nutremântul vitelor şi pentru

desinfectare etc. .

b c * 1 i a n e r : : r . ■

SOCIETATE ANONIMA R OM A n A

Sucursala SIBI1U

Str. Cisnădlei 30

Schimba cecuri şi asemnate americane

face atent pe Românii americani din Transilvania să se folosească de legă­turile noastre cu Băncile Americane cerând asemnarea ban/lor prin Banca Cfcrissovaloni, Sucursala Sibiiu.

Primeşte depuneri epre fructificare. Face asemuiri şi primeşte incassare pe pieţele m a i însemnate ale ţărei.^

Finansează Întreprinderi industrialeşi comerciale.

Cumpără monezi: dollarl, mărci etc. Face toate trau»acţlunile de bancă pe

Directorul sucursalei: Anastasiu Boiu.

Croitorie anglo-franceză pentru dame fd e p r im a c a l i t a t e

George Rummell ia loB d o EOLOcŞUa

Sibiiu, Strada Honterys Nr.5S e efeotu iazft: 0

Ca secţia engleză:

Costum e de m ă ta s ă

Costum e pentru stradă

M antii pentru serată şi de,stradă

K ag lanuri, Cynomo

Costum e sportive şi pentru călărit

Ca secţia franceză:Toalete de stradă şi

serată

Robe de vizită şi

.. societate

Mantii, haine de

mireasă

Bluse, juponuri

''de toate felurile

M Î d é r n î z â i

{României iBEEîîl: Sucursala Sibiiu:S tr a d a C ls n ăd ie i l i r . W

Capital deplin vărsat Lei 80 ,000.000

Face împrumuturi în cont crt. simplu ou gajuri şi oambial.

Primeşte depuneri spre fructificarebonificând dobândă de 4—5 % conform

' :: :: condiţiunilor în vigoare. :: "

Cumpără şi vinde efcctiv tot felul de monede streine: mărci, dolari, lire ita-

| ---- - liene, franci etc.Tratează şi vinde orice fel de mărfuri, textile, coloniale, cereale, vinuri etc.

Emite acreditive şi cecuri In întreaga Românie, cum şl In streinătate

Prin o organizare specială poate da oricând şi oricui informaţiunile dorite tn chestiunile economice şl financiare

cerute. = = = = =

Atelier de pictură de firme rrjoderne

M ic o la e T ă l r r ă c e a n u

Sibiiu, Strada Măcelarilor Nr, 30

Execută prompt rtTTÎ) Lustruire deşi solid tot felul de pictură de firme pe sticlă, tinichea şi lemn.

mobile.

binale.

i

e o l ö r i t u r ä •■ —H ....— L. i . i ■

■

ed i f i c ia lâs i ! i

Cea mai veche prăvălie românească din Sibiiu Piaţa mică Nr. 13

Aurel Popescumare asortisment de zefiruri, giolgerie, pantlici, cârpe, nas­turi, aţă şi alte mărunţişuri.

! l --------------------------------------------------------- --- --------

Creditul Techaic : Transilvănean:

Societate Anonimă Românăpentru în cura jarea întreprin-

. derilor techn ice şi industriale

l

C A P I T A L 3 0 ,0 0 0 0 0 0 LEI

Centrala: SIBIIUFilia le: T I M I Ş O A R A , C L U J

ADRESA TELEGRAFICĂ:

= CREDI TRANS ='■".— L I-------------

Favorizează desvoltarea întreprinderilortechnice privitoare ia agricultură, co-

merţ, industrie, transporturi trtc.

Fa^c avansuri în cont-airentşi participaţiuni în cond'ţ'uni—~ foarte avantagioase

Zilnio 2 reprezentaţii

£ ^ = = 3 B £ = i E = S 3

Tot ia două zile PR O G RA M NOU& ^ a E = 3 H E=3 E = ^ â

Cel mai plăcut local pentru distracţie

M E L A N I A T O T H

^ Q ^ l g o ] [ă]

D-na

d irec to ară

^ Slbiiu, Strada măcelarilor fîr, 5 p

Recomandăm publicului:: cassa de schimb românească

„Steaua“S o c i e t a t ^ i ^ o m a n c ^

C a n d r e ^ ^ o ţ i i

Execută, tot soiul de operaţii de

bancă, şi comerţ.

C u m p ă r ă : dolari, m&roi, lire,

ruble şi alte monete.

Primeşte depuneri sprft fruc­

tificare ou 4 «/,*/• conform re- i— ^ gulamentului bSnoii. —“■*

Slbllu, Strada fliăcilarllor Hr. 5

33:^ '< r —

Cercetaţi şi sprijiniţi noua

farmacie românească bine asortată cu medicamente,

cosmetice etc.

Farmacia Onireiaiul V. POP

Sibiiu, Strada Cisnădiei 26

m .......—

Beton şl edificări de beton de*fier de

tot felul proiect şi executare primeşte

fa b r ic a de m ă r fu r i c im e n t

:1|ann&Comp.:în lile d ia ş (P ia ţa G ă r ii)

Mare deposit permanent în tot felul de

mărfuri de ciment şi de pietre de artă

■

Prăvălie Românească.Avem onoare a, recomandă Onor. public magail*

nul nostru bine asortat cu următoarele mărfuri:

Stofe de lână pentru costume bărbăteşti şi femeieşti, precum şi costume confecţionate pentru

■—t bărbaţi. ' 1 _

Şifoane, pânzărie, barcheturi.zefire,

cioturi şi căptuşeli. :: Mătasă de brodat, arniciuri D. M. C., aţă pentru cusut cu mâna şi la maşină.

Basm ale de cnşmir cu ciucuri

de ibrişin, precum şi cârpe debercă ln d ifer ite colori şi mfiiimj.

Cămeşi de trico, ciorapi pentru dame, domni şi copii, diferite panglici de mfl- tasâ şi catifea, precum şi toate artico­lele ce aparţin branşei de manufactura.

Oferfi cu preţurile cele mai solide.

Hoza şi InişcaSibiiu PJftţa Huet Nr. 6

î n M o s t u l î l o c u l G r a n d m n g a / - !» -

: Biblioteca poporală a Asociatiunei î• . _ * a' ■ - . •; publicaţie periodică regulată l

j Nr. 92. Satul mea, un sat din Ardeal, de loan I• Georgescu. ■• ■ ; Nr. 93. D in popor, de Petrea Dascălul.-; Nr. 94. Povestiri, de loan Agărbiceanu. •

• Nr.-95. Calendarul Asociaţiunei pe anul 1921, i

\ . întocmit de loon Gcorgescu

j g j C i l ud veaiţl I » S lb iln cercetaţi I É• m i i i i i i i i i i i i i i i i i i I . , , S EH][ ■■■■■......... . Librăria ................. .j P » S i m t i o n j| Sibtiu, atr>. P oplgoii 14- \

: Cărţi de şcoală române. - M are asor-5 c^rţ‘ literare, de drept, şti-ş înţifice şi rituale. — Cărţi poporale. —| Note pentru pián. Tablouri naţionale etc.

j U L T IM E L E N O U T Â Ţ I A P Ă R U T E .

■ = Adresa telegrafică: =: LIBRÁR1A SIMTION, SIBIIU.

Cetiţi, \^ ^ c u m p ă ra ti şi profitaţi P ^ /

Dacă vă cumpăraţi pentru trebuinţele Dvoastri soâaduri, lăzi, stâlpi, trepto etc. dela mine alunei

1) primiţi un material de clădii bun, U9cat şl

în deplină măsură;2) clădirea Di;, va fi cea mai bună, deoarece

lemnul nu capătă bure(i, nu creapă, nu şe îndoaie şi nici nu se rupe aşa că nu vei fl silit spre cei mai mare necas a le cumpără din nou i

3) cumpăraţi dela Izvor şl mal Ieftin decâl ori unde: la mine pute|i căpătă tot felul de lăzi precum: lăzi pentru poame, vin. bere, drojdii, poştă etc. eic. urecum si toato lucrările .după măsură ui branşa ţk lemn, eventual la comandă in timpul col mai scurt, ieftin, pe lângă preţuri fără concurcnţ*, do exemplu, forme de cărămidă, graţii pentru uscatuldiu lemn de mesteacăn vânjos, deadrep(ul inaltoraim,

clisele etc. etc.Pontru prisăcării pregătoso din ,

mai bnn, în ceaimai frumoas* cxecuUn», toate une fele de lemn pentru agricultură, precum. coj ntfe, lemne de cercevlce, *tcla]ur} P ™ / J ^ guri etc. etc. cu preţurile cele mai redme «I clienţilor moi cel mai maro avans po langa favorabilo condiţiuni do plată. . ,

La fu'caro comandă alătur gratuit o structle tipărită In limba romAml, pentruchiiom

prisăcariei şi 5 metri do lemna pcntiu c^ ” 1-|,,'finat y Cereţi oferlă, i«cpti o probă *■

veţi ft mulţtiin'ţi.

Fabrică de lăzi şi negoţ de lemne

cy

SIBIIU, PIAŢA QARH 4

Cea mai veche casă de

bijuterii şi lucruri de artă

din Transilvania e alui

STERNBERGORADEA MARE, Piaţa Unirii

4t

Cumpără'şi vinde mob'le şi aranja­

mente întregi de locuinţe, tablouri

vechi, obiecte de b onz, percel. n, de

aur, argint şi briliant, cu preţuri e

cele mai convenabile.

171

covăcie şi a*cuţătorie do cuţite, atelier pentru nichelare şi galvanizare electrică.

R e p a ra re a o b le c te io r 'c h ln lr g io « .

a i B H U , S T R A D A B R U K E N T H A L Nr. 19

CUPRINSUL.

Partea calendaristică . . . . • • ‘ • 2—28

Scara timbrelor . . . . . . . . . . • • • • • • • 30

Târgurile din Transilvania, Bănat ş i: ţinuturile Io- --

cuite de Rom ân i................... ... . . . * • / 31

Târgurile (bâlciutile) cele mai însemnate din ve.- , '

chiul Regat . . ................... ............................. • • 38

Timpul cât poartă animalele de casă - . . . • • • 40

Timpul vânatului . . . . . . . . . . . . . . . . 40-

InvSţSturi şi petrecere.Sămănătorul, poez e de f A. Vlahuţă. . . . . • • 42

Moş Marin, de + Alexandiu Vlahuţă . . . . . ' • 43

In noaptea sfântă..., poezie de Crăciun, de Aurelia Pop 49

Păsărică din Ardeal, poezie. Cui. de I. Georgescu 50

Răvaşul politic al anului '51

Frunză, frunzuleana mea..., poezie 68 Un donator pentru Cultura naţională, de Ion Bianu,

membru al Ai ademiei Române, profesor universitar 69

Binefăcătorii culturei româneşti' . . . . . . . . . 80

Bade de când m’ai lăsat..., poezie . 84

Badea Vasile tata orfanilor, de Alexandru Lupeanu 85

Cântec de leagăn, poezie, de Emil Andrei Chiffa 89

Răvaşul armatei ..................................... ... 91

Armata muncitoare, de Gavil T od ica ............... ... . 100

Răvaş cultural. . . . .......................... ... . • • . • 105

Din bogăţiile tării noastre, spicuite de I. O. . . . . 118

Cruţaţi pădurile . . . < . ...................... 125

Meseriile şi negoţul, de R. Simu . . . . . . . . • 128

Răvaş bisericesc.......................' ........................• 132

Morţii noştri ............................................. ... . 1 3 7

159165

168188

Sir.lln.Vs, Uo.nnne streini, poezie . . . .

Martirii neamului din Bihor: Dr. Ioan Ciordaş şi sotif', uc Ioan Gcorgcscu

Un pre|ios pilduilor, de R. Simu

' " î i , 1'.? tArSncască 5'' fosturile ‘ ei In 'ta ra mama, dc Victor Păcală

Snn,Uv l mHCl)ICf ; dC Df- a e ° fKe Pre’da 1 Sibilu : : snoave, dc .P e tro l* ............................

Casa domnitoare romană ............................................. î™Alaccrl de poştă ................................................................ ..97

Anunţuri . . ................................................. ............................................................ 204

Chipuri.fcpi.copui Dr. v ,Cf[u Tra.an Frcnj.u

Oeicrai. i* m' * 3 Kcncralului Moşolu .

oiAţiilui c„ p,j„ t t , u ™a « primii do primarul

5<*un lung . . .

Lidolu . , fc.

l ’ot!i(e . , , ]Cornţitâre . . . "

**ÎO|J| . . . . ’

ÎK'fftiţţ . . , ' 'C llitf

82939597

99’101

103173173176176177 177 177

Pag

ina

acea

sta

să se

taie

, şi

dnpă

onple

rea

rnbri

eilor,

să

se tr

imită

Aso

cia

ţiunii,

Sib

iiu,

Str

. Şag

nna

6

I Rugăm pe tofi aceia, cărora Ie stă Ia (i inimă înaintarea înso/irei şi, p rin tr’însa a i1 neamului nostru, să binevoească a umplea (

această pagină arătând în ce calitate I doresc să fie sprijinitorii noştri■ '

şi coiiuraSEDIUL: SIBIIU, STRADA ŞAGUNA NR. 6

Despărţăminte şl agenturi In tot cuprinsul Daciei superioare

,----- ----------------------- Fondată la 1861Preşedinte de onoare:

M. S a REGELE FEROINAND I.0

Preşedinte aotlv: - Vicepreşedinte aotiv:

A N D R E IU B Â R S E A N U Dr. V A S ILE SU C IU

Subsemnatul............................................................

.......................... .dom iciliat în....... ;..................

............. :........................ poşta ultimă (în oraşe

Strada şl N r .) .................... ..................................

jude ţu l........................................................doresc

a sprijini „Asoclaţlunea“ în calitate de:

membru fondator al oa»elor naţionale \ odată 1000 M ii Aeoclatlunll. . . > pentru 40<> „ pe.viată „ _ „ . . . J totdeauna 200

aotlv „ „ , . . \ • . io „ ajutător „ ................. / anual • 1 2 J

Pag

ina

aceasta să

se taie

, şi

dnpă um

plerea ru

bricilo

r să

se trim

ită A

focia

tinnii, S

ibiin

, Str.

Şaţin

a

6

■ ■■■■■■■■ B «1B ■■■■"•.■î

Asociaţiuneă pentru lite­ratura româna şi culturars î poporului român Sîntemeiată la 1861 de marii metropoliţi Andreiu' Şaguna dela Sibiiu şi Alexandru Sterca^Şuluţiu dela Blaj, de fruntaşii neamului nostru de atunci: Timoteiu Cipariu, George Bariţiu,, cavaler L'Pjişv cariu, baron Vasile Pop, consilier laeob Bologa ş. a. cu scopul de ,a inăintâ cu tura -poporului român prin tipărire de cărţi bune şi folositoare, a înfiinţat şi va înfiinţa şi susţinea, biblioteci poporale in fiecare comună, biblioteci regionale în tiecare centru de despărţământ şl o, bibliotecă mai 'mare centrală; a ’ îniemeiat şi va jntemeiă şi susţinea muzee regionale în centrele despăr- ţămintelor, pe lângă un mare Muzeu Central; a ridicat şi va ridică şi susţineâcase naţionale

,in toate comunele româneşti; a aranjat şi va aranjâ expoziţii etnografice (de porturi, de j o ­curi naţionale etc.), de agricultură, de grădinărit, poniărit, de copii, industriale, artistice ş. a; a ţinut şi va ţineâ conferinţe şi prelegOri populare; a acordat şi va acordă premii şi burse(stipendn); a înfiinţat şi.va înfiinţă bănci populare,-coope­rative ş. a.; a instruit şi va instrui pe analfabeţi (pe cei ce nu ştiu ceti şi scrie). „Asociaţiunea e împărţită în dcspărţăminte (cercuri), iar acestea în comune sau agenturi. f> persoane pot face o agentură şi cere prin directorul despărţămanŢ ——— 1— tului o bibliotecă dela

Asuciatime, .Slin, Strafla Sapa Nr. 6.

Abonaţi publicaţiile A sociaţiunef: ^. *............................ 1 J

*„TRANSILVANIACea mai ve.-he revistă rom ânească din

=r7T~:................ Ardeal.,-— ~ ■ ”

A p are lunar sub în grijirea d-lor

.Rndrelu Bârseanu si loan Georgescucu sprijinul celor m ai de seam ă scriito ri rom âni de pretutindeni. P u b lică : poezii, novele, • schjţ£, rom ane, teatru , istorie, ştiinţă pe îrfţelesirl tuturor, = studii, dări de seam ă, notiţe, cronic» ş. a .-* =

* Costul abonam entulu i anua l:

pentru m em brii „A so cia ţiu n ei“ . . . . . 50 I>''' pentru n e m e m b r ii..............................................70 Lei

C e a mai r ăs p â n d i t ă p u b l i c a ţ i u n e poporală

„Biblioteca poporală = a Asociaţiunei1' =

«pare lun ar şi e îngrijită de secretarul literar »1 A sociaţiu n ei, cu sprijinul celor m ai buni scriitori

■ pentru popor. = ± rr^ -_

Costul abonamentului anual:

pentru m em bri, , A s o c ia ţ iu n e i" ...................25 Leipentru n e m e m b rii..............................................35 I.ei

I