Alesandro c@u7/6

Rdzboiul femeilor vol tPRizboiul femeilor vol 212

Cavalerul D'Harmental vol I[2Cavalerul D' Harmental vol 22

Sfinxul Rogu vol 113

Sfinxul Rogu vol 2BSfinxul Rogu vol 313

Laleaua neagrS

Cavalerul reginei vol LPCavalerul reginei vol 2[2

Regina Margot vol LBRegina Margot vol2BRegina Margot vol 3/3

Colierul reginei vol 1/3

Colierul reginei voJ 2BColierul reginei volCdldul din Paris volCilSul din Paris volCilSul din Paris vol

3Br/42/43/4

Alesandre

0fltiiul lrn 1p$rigva| 4

Autor: Alexandre Dumas

Titlu original: Le drame de 93

Titlu: CilSul din Paris 4/4Editor Dexon Office, Bucuregti

Edilie completatd 5i revizuiti

@ by Dexon Office, 2018

Toate drepturile pentru aceastd versiune aparlin Dexon Office

lnformalii, comenzi ramburs

Email dexonoffice@gmail'comwww.aldopress.rorsBN 978-973 -7 0L-7 56-7

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei

DUMAS, ALEXANDRECiliul din Paris / Alexandre Dumas. - Bucuregti :

Dexon, 20184 vol.lsBN 978-97 3-7 01 -7 64-2Vol. 4. - 2018, - ISBN 978-973-701-756-7

821.133.1

Capitolul 175Sosirea in inchisoare

Soarta nefericitei Lili era hotirdtd.La drept vorbind ar fi putut fi condamnatd la moarte, gi era o fericire

c[ juralii fuseserd induioqali de figura ei nevinovatd.Dar oricum penku Enric pedeapsa era groazniCd. CAnd se despdrli

de logodnica lui se sim{i zdrobit:

- Cum, igi zicea in drum spre casd, e posibil ca Dumnezeu sdpermiti o astfel de nelegiuire?

Dar o singuri privire aruncatd pe stradd ii ardtd. ci in Franla erauacum posibile lucruri mult mai g&ve.

Orfelia afli cu groazd de condamnarea lui Lili. Sora Cildului ilcuprinse cu dragoste cdutdnd sd-l mAngdie.

- Mulfumegte lui Dumnezeu cd cel pulin s-a inlSturat de pe capullui Lili o condamnare la eqafod! murmurd sora C61[ului. Putea spera cdnevinovi{ia ei va fi doveditd cumva.

Enric rdse cu amdriciune. iqi respinse sora aproape cu violen!6.

- Aq vrea sd am credinla ta copildreascS, zise el o voce durd,dar in pieptul meu totul e pustiu qi rece! Ah, dragd sord. Multe

nedreptdli se fac acum in frumoasa Fran{d. Strdzile sunt pline de sdngenevinovat, cum vrei ca cerul sd protejeze o slrmanl fat6?

Orfelia il imbrlfiqi din nou.

- Nu te indoi de puterea cerului, frate! murmurS tdndra, te.a protejat deja de multe ori in mod minunat.

- Nu, nu! o intrerupse Cdl6ul, smulgdndu-se bl6nd din bralele ei giridic6nd capul cu mAndrie, cu hot[rdre. Va trebui de astd-datd sd o ajutcu singur pe Lili, zise el. Sd aflu in ce inchisoare este. Probabil cd va fidusl in provincie unde inchisorile nu sunt aga de pline, qi apoi, apoi...

Se ?ntrerupse gdnditor. Fruntea i se increli. Ochii ii strdlucird.Orfelia il privi neliniqtitd.

- Enric, ce vrei si faci? bAigui tdndra, gdnde,ste-te cd egti singurulrneu sprijin pe lume. Nu te arunca din nou in primejdie; Promite-mi,llnric! Dumnezeule, de c6te ori a trebuit sd tremur pentru viafa ta.

Enric o privi miqcat.

- Dragd sor[, qtiu bine cd !i-am ftcut multe sup6riri, murmurd('dlaul sdrut6nd-o pe frunte. Dar fii linigtitd, incd nu qtiu nici eu ce-am

g Abwndro @unm

s6 fac pentru salvarea lui Lili. indat6 ce voi afla unde au dus-o pe ifi voi

il;;.'G voi sfbtui cu tine ce s[ fac. gtiu c[ o iubeEti pe Lili tot atat

cdt o iubesc qi eu.

Fala Orfeliei se insenin[ Ei surdse fratelui ei'

Caiaul deveni pentru o perioadl de timp tacitum'La cilteva zile dupd coirdumtrure, Lili Miranda fusese transportat[

din paris intr-o altd inchisoare impreun6. Cl6direa de pe vdrfu1 unui

munte in care fusese dusi Lili nu era propriu-zis o inchisoare. Chiar qi

in provincie inchisorile erau pline de condamnafi politici'-.

Fosta m6ndstire a Cdmpului Sfdnt era un castel medieval care se

ridica pe varful unui munte. De la inceputul revolufiei, man[stirea

n r.t" pararita de cdtre calugarifele din ordinul Sfantului vincenfiu.

M6nistirea era foarte izolatd qi nu putuse fi aranjatd pentru primirea

"""4"-r"tilor politici. De aceea acolo erau nebuni 9i femei osdndite

pentru crime.' riti Miranda ajunse la mdndstire intr-o seard frumoasd de mai. Pe

timpul c6l6toriei Lili statos" retras6. Muuumite lui Enric. care avea

maie influenld asupra funcfionarilor, Lili fusese tot timpul bine_tratatl

J" ur"gtiu. pi cend ceilalli prizonieri erau legali cu lanfuri unii de aliii,

Lili umblase liberd printri gardieni. Tdn6ra cipdtase chiar qi un pat mai

bun dec6t celelalte tovardqe ale ei.Laintrarcain manlstire Lili se desp6(i plin[ de recunogtinlI depaz-

nlcll el.Directorul inchisorii ii primi pe prizonieri. Lili il privi nelini;titipe

b[rbatul care trebuia s[-i liotarascl soarta. Era un b1rbat in varsti cu o

fali serioasd, dar blandl. intrebd pe fiecare prizonierd cum se numegte

qi'p""t- ce a fost pedepsita. Apoi femeile au fost predate pazrlicilor,

caie agteptau in curte, qi duse fiecare la locul ei'

c6nd directorul se apropie de Lili, gardianul care insolise cortegiul,

ii predS acestuia o scrisoare. Directorul o deschise qi o citi cu atenlie.

Apoi o privi pe Lili cldtindnd capul g0nditor.^

- Apropie-te copil[! zie directorul. Se scrie aici cd ai jurat cd

eEti nevinovata. Am cunoqtinld de ceea ce s-a petrecut la oper6. Am

fost atunci la bal 9i am luat parte la serbare.

fi6 se apropie de el ro$ind. Cobordse privirea, dar linuta mAndr[

ardta cd qi condamnat6, ea se simlea totuqi nevinovatd'

- Ei bine, nu vreau sa mi te spovedeqti mie, zise directorul d

o scurt[ tdcere. in orice caz eqti condamnatd qi-!i vei ispdgi pedeapsa.

-Aqi putea sd-!i fac o rug6minte? murmur[ Lili'

- Vorbeqte fbr[ sfia16, ce este? zise directorul'

- Ah, fii milos cu mine, nu md l[sa impreund cu acele femei,murmurd Lili. Sunt altfel decdt ele.

- Oricum intenfia mea nu era sd te trimit in secfia femeiascd, zisel'uncfionarul. Cum stii, avem aici de ani de zile mulfi nebuni. Acegtia aunevoie de ingrijitoare bldnde gi energice. Ei bine una din ingrijitoarelenoastre a murit. Vrei sd iei acest post?

Ochii lui Lili strdlucir[ de bucurie.

-Ah, c6t ili sunt de recunoscdtoare, nicio muncd nu va fi prea greapentru mine. De diminea,ti pdnb seara voi lucra neobositd.

Directorul o privi cu bundvoinfd.

- Ei bine, cred cd noi doi o si ne inlelegem bine, zise funcfio-narul. Va sd zicd, de m6ine ili iei slujba in primire. Nevastd-me a te vaintroduce. Oricum vei locui in casa noastrS. In orele libere o vei ajuta ingospodirie pe nevasta mea.

- Cu plScere, cu plicere, qopti Lili care abia putea infelege aceastdneaqteptatd intorsituri fericitd in soarta ei.

Directorul ii fbcu semn sd-l uflneze. Trecurd printrun qir de cori-doare pdnd au ajuns in interiorul mAndstirii.

Era deja seari. Directorul deschise o uqd Lili intrd intr-o gr[dindingrijitd, care-i aminti de casa gi gridina de acasi unde petrecuse at6teaceasuri fericite.

Capitolul L76O noui casi pirinteascd

Lili era a;a de emolionatd incit igi acoperi fafa mAinile gi incepu sdplAngd ?ncet.

Directorul binuia pricina acestei emofii. inchise poarta, o lud demAni gi o duse prin grddin[. Dincolo de grddinS era o casd mare giliumoas[.

-Acolo este casa mea, acolo vei locui, Lili Miranda zise directorul

hldnd.Lili credea c[ viseazl. Urci scdrile qi se pomeni in intr-o cameri

rnare gi bine luminatd in care se jucau niqte copii. O femeie inaltd cu olati prietenoasd le iegi in intdmpinare.

Lili auzi ca prin vis explicaliile pe care bitrdnul le dldu nevesteisale. Apoi se simfi apucatd, de m0ini qi silitd sd priveascl in ochii buneilbmei. Nu se mai putu stdp6ni gi incepu s[ pl6ngd. I se p5ru c[ nu maicra prizonierl gi c[-qi gisise o noud cas[ pdrinteasc6.

e Absdndra @unar

- B[rbatul meu mi-a povestit totul, zise femeia. Nici eu, copila

mea,nuvreaus[t.tpo""a.qti,amvfu.zttinochiit6ialbaqtriqilimpezi

"a "qti nevinovatS. Daca vrei i md ajuli o s6-fi fiu recunoscdtoare' De

altfei m6ine i1i voi atdta ce trebuie sd faci' r

- I1i mullumesc de o mie de ori, suspind tdndra' Eram aqa de neno-

rocitdqiacumsuntcainrai.AhDoamne.!Bmaimultdecdtammeritat!Seara trecu rePede. ...

;e cul_Lili mAncd cu copiii. Se simlea fericitd' Abia dupd ce co-plrr s

"uroe qi Lili ii ajutase sl se dezbrace, fu dusd de nevasta directorului

in camera ei.Cametaera mic6, dar curat[' Directoarea plecb si incuie uqa' Lili

.r, 1il;;;, nu pri"oniera. cdt de fericitS o frcea acest sentiment. Inge-

nunchie in fala icoanei qi se rug6 mult timp'

Capitolul L77Vaporul aerian

,i"ip. i" ,i":e cd aplictisit odinioar[ ""{:u t:.g* "l -"]::"-1".:::l"l:

p" iut" vroia sd le experimenteze numaidec6t' ?li T"-1t itlil^:

Lili ili incePu munca.

Bun[voinla directorului 9i a nevestei sale' fa![ de ea pdrea-nem6-

surat6. Din ce in ce mai muli acegtia c6pdtaserd convingerea ci Lili era

nlrrirro'ttut5. Nevasta directorului o ttataca pe o fiic[ a ei'

Lili se interesa mult qi de nebunii pe caie ii avea sub supraveghere'

Vtaitoti erau inofensivi. Ea trebuia sliurele celulele, s6le aducd apd qi

;;;;. ilr-""."ra",, toat'z\uaavea de lucru. in scurt timp clp'tase

oadevaratasimpatiepentruuniidintrenebuniqicSutasileimbun6t6-teascd soarta.--i;-s;;il

un bltrdn, care i se pSrea lui Lili un sfant din legendi, avea

toatd simpatia ei. Bdtr6nul aveabarba qi p5ru1 alb' nigte ochi vioi care

"" p"r." i"roc c5 ar fi nebun. Avea o voce foarte simpaticS gi totdeauna

.arrd ."."u cdte ceva era de o politele ie;iti din comun'

Montgolfier, aEa se n.r,n"u bbtrdnul, pdrea a se fi atagat qi el foarte

tare de Lili.-^ Lii ii povesti directoarei despre nebunii pe care-i aveain.ingrijrre.

- lu, ba,rarr.rl Montgolfier iste un om fbarte de treabl qi inofensiv

dup6 cAte imi dau "o."J*a 'ise femeia' E inchis d"ji,-1: ?:f:*

ilil l";;;; i. ""u""i' Acum ar fi o cruzime si i se redea li

care oricum nu-i mai poate servi la nimic! De aceea b[rbatul meu s-agAndit cd e mai bine s6-qi sfArqeascd zilele aici fbrd griji.

Dupd aceste detalii, interesul lui Lili pentru batr6n crescu qi maimult. Chiar de a doua zi, Lllj cercetd cu foarte mare atenfie camerabdtr6nului.

Montgolfier observd curiozitateatinerei gi-i frcu semn sd se apropie.

-A$a, dragd, te intereseazd ce vezi pe aici?

Bdtrdnul ardtd spre o masd mare pe care erau bucdfi de mdtase, gre-utdfi qi alte lucruri.

- Ce sunt toate astea? intrebi tdndra.Bdtrdnul lud o fald misterioasd qi se aplecd la urechea fetei.

- Din astea o si iasd o magini de zburat, zise Montgolfier.Lili privi miratd qi-l intrebd uimitd.

- O maqin6, de zburat? O maqin[ cu care vor zbura oamenii?Bdtrdnul afirmd dAnd din cap.

- Desigur, zise el. N-ai auzit ci in timpuri strdvechi a existat ungiuvaergiu care qi-a fbcut aripi?

- Ah, ce spui? zise Lili privindu-l uimitb pe bitrdnul care ntt ardtadeloc a fi maniac. A fost in vechime un bdrbat care gtia sdzboarc?

Montgolfier cl6tin[ misterios din cap.

- Da, acel megter gi-a ftcut aripi pentru el qi pentru fiul siu, qi le-alipit cu ceard. Apoi s-au ridicat in aer. Ins[ fiul azbwatprea aproape desoare, ceara s-a topit qi nenorocitul a cdntt frdngdndu-qi oasele.

- Ah, ingrozitor! strigl Lili. $i dumneata vrei sd faci o magind dezburat? Dar nu vdd ceard, vld numai mdtase, sfori, sdrme...

- St! Nu vorbi aqa de tare, nu-mi trdda secretul! murmurl Mont-golfier misterios.

El o lud de m6ni pe Lili qi-i ardti toate lucrurile de pe mas[.

- Sunt aproape de fintd! murmur[ Montgolfier. Yezi nt, mai puAinde o via![ omeneasci mi-a trebuit sa pregitesc toate astea.

Suspini addnc.

- Mult timp inainte ca tu si te fi n[scut, aveam deja planul gatainminte. Din nefericire m-am adresat curlii regale cerdnd mijloace pentrua-mi pune planul in aplicare. Dar nu m-au inleles ;i m-au inchis in casade nebuni. Nu totdeauna am dus-o aqa de bine ca aici, addugi el cudurere. M-au inchis intr-o celulS umed5, ?ntunecoas6, sinistrS, in caream petrecut ani de zile. $i asta pentru cd am vrut sd fac un bine omenirii.

Bbtr0nul se liniqti dupd c6teva minute. Se ddduse cifiva paqi inapoi.Sa fi avut dreptate lumea sd, zicd, de bitrAn ci e nebun?

- Nu trebuie sd te temi de mine, dragi copild, urmd ghicind

to A/ooandro @unas

gdndrnileluiLili.AuvrutsScreadbc6suntnebun,darnusrrnt.Curt#;6;"ei furnici, an cu an am cdutat sb-mi ajung scopul pe care-l

;;;;; l" minte. Vroiam sd fac o maEind de zburat qi e aproape .gara-Dat

""-."t"a"a cu aripile p6sdrilor, ci are un balon de mdtase plin cu aer'

Dedesubt va fi vas cu frdnghii-un fel de barc6 in care vor sta oamenii,

care astfel vor putea cbl[tori prin aer'--l S,, o astfel de maqini viei sd construiegti din toate astea?

intreb6 fata ardtdnd lucrurile de pe mas6'

-Nrlteindoi,ziseeldeodatduptoup"ameninldtor'N-amlrdittoatdviafa in zaddr. Nu sunt nebun, deqi de multe ori aq fi gltut.ilebuni c6nd

"pr["p; J"'fintb fiind, a trebuit sd incetez din pricina lipsei de mijloace.

' f ilabdtiAnului tr[da un entuziasm indescriptibil'

- Uite drag6, tot ce vezi aici pe masd a tiebuit sd cumpdr fbcAnd

economii.

- Dumnezeule, ce spui?! strigb Lili privindu-l uimit[ Ei plinS de

admirafie.un suris mandru se arat6 pe fa[abatranului care-qi netezibarba alb['

- pu copilS, zise apoi Montgolfier ridic6nd capul cu mdndrie' pot

.prrrr" "[

douazeci qi cinci de ani am fldmdnzitpentru-a ajunge la scop'

- Cum te comp[timesc! strigd Lili apucdndu-i mdna'

- N-ai nevoie s[ m[ "o*pEti-"qti

copil[, n-am nevoie- de milS'

oare nu e ceva frumos se-fi jertfeqti viafa pentru binele omenirii? Dac6

""ir*ii ra-*irealizezdesctperiiea, se va face o adevdratdrevolufie in

,"ijm"J"f" ae comunicafie ale-lumii. Poate cd acum c6nd a venit o nou6

.ri, d"."op"rirea mea va fi primiti mai bine"''- Da,-dar nu pot pricepe cum ai sd faci din toate astea"'

-eqa-i cd num6 trddezi? murmuri el' E aproape gata'ln

.,

curte, unde ne plimbdm, amvdzut o albie mare care seamdnS cu o

barcd. Aiard de asti gtiu cum s6-mi umplu balonul qi intr-o buni dimi-

nea![ m5 vei vedea pornind prin aer'

iiti n, Etia dacdlrebuia sd rddd sau sd fie uimit6'I$u vasdzicd,asta ai de gdnd! Ei bine, c6nd o fi qi-o fi' si md iei

qi pe mine!'-'- psrltur, cu plScere! zise Montgolfier. Tu mi-ai devenit indatd

simpaticS, frirrd"a nu te punai cu mine. urdt cum s-au purtat celelalte

G.ijitoui.. O presimlire imi spune c[-!i.voi putea fi {e fglo-s' ^-tlti

nu mai avea timp sd sfea de vorbb cu simpaticul bltrAn. Avea

inca foarte mult de lucru'. Montgolfier ins[ se apropie iar de masl Ei iqi

continud lucrul.

@filfful Uin lparid 4 tl

Capitolul 178Ordinul Ministrului de justitie

Fericirea lui Lili ar fi fost completl dacd ar fi primit ceva gtiri de laEnric sau de la sora lui.

Dar nu primea nimic. Nu qtia cI nici una din scrisorile pe care le tri-metea Cdldului nu ajungeau pdndla el. Influenla lui Danton era enormdgi nimeni nu indrSznea si se opund poruncilor lui.

Danton promisese prinlesei Adella de Barry, s6-l piardd pe Sanson.De aceea poruncise s6 i se raporteze tot ce frcea C6ldul qi ca oricescrisori ale lui Sanson sau adresate lui, sd-i fie aduse.

Enric n-avea idee de aceastd poruncd. Drept urmare cu cAt treceausdptdmAnile fird veqti de la cei dragi, cu at6t Lili devenea mai tristlftrrd ca bunitatea protectorilor ei s-o poatl mdngdia. Era tot mai multcuprinsd de dorul de acasi. Obrajii ii devenir[ mai palizi, mai transpa-renfi, privirea devenise stins[.

Bdtrdnul Montgolfier care devenise foarte bun prieten cu ea, cduta inzadar s-o inveseleascS.

-Ah, mie nu-mi lipsegte nimic, rdspundea Lili la intrebdrile bdtr6-nului, sau mai bine, mie-mi lipseqte libertatea. Sunt ca o pasdre qi numd pot aclimatiza.Inima mea va aparfine in veci, celor de care cine qtiepentru cdt[ vreme voi fi despdrfitd.

Lili nu indrlznea sd intrebe pe director despre Enric. Auzea totdeaunacu groaz\ cum puternicii de ieri trebuiau sd mearg[ dzi la eqafod. Erafoarte cu putin!5 ca Enric, care cu trista lui slujbd care pusese capdtlaatdteaviefi, si trebuiascd sd meargd in curdnd el insuqi la eqafod.

Deseori Lili se scula din somn pldngdnd. Era chinuitd de visurigroaznice in care vedea capul iubitului sub culitul ghilotinei.

Ah, dacd ar fi cdpdtat veste de la Enric! Nu inlelegea de ce nu-i scria,sau nu venea. O uitase oare? Nu qtia cd scrisorile ei pline de dragosteerau citite de privirea rece a lui Danton qi apoi aruncate la cog.

De ceva vreme, lui Lili incepu s5-i pard cd feJele protectorilor eidevenirb mai sumbre. Din Paris soseau scrisori sigilate. Atunci, direc-torul devenea mai sumbru gi se uita cu o fa!6 migcatd,la tdndra frrd aspune un cuv6nt. Ceasuri intregi, se sfituia in secret cu nevastl-sa gi

cdnd ieqeau din camerl plreau a fi pl6ns mult.Ce se intdmplase?Lili nu putea bdnui ce hot6rdri se luau afunci in Paris. Din ce in ce

mai mult era nevoie de inchisori pentru condamnali politici. Directorul

12 Absmdro @unas

era in corespondenf[ cu ministrul de justilie, Danton' Care ii cerea nici

-ui -"ft, nici mai pufin dec6t sdfacaloccu orice pre!, pentru mai mu$i

condamnali' - r:,: ---r^^^^ ^^-::: .Intr.oseafa,cupaoeLiliculcasecopiii,venionoudscrisoaresigilati

O" lu -i"irtrol de justifie. Directorul stitea tocmai la masd cu nevast6-sa'

Lili aduse o lamPd.Abia citi c6teva?dnduri din scrisoare gi directorul trase un strigdt de

spaimd.' - 616u"11ic, groaznic! strigd el. Patria noastrd a devenit o peqterd de

bandili. Sdrmani prizoniert, ce vor deveni!

Cdnd citi si diiectoarea scrisoarea, strigl qi ea'

- inntoritor! Cum poateindrdzni acest monstru de Danton!_ i"e;;;;"qte 9i mai mult! spuse directorul b5t6nd din picior. uite

ce scrie: ,,Deoarece trebuie fbcut loc numaidecdt in inchisoare 9i fiindc[

air""toriinu mai gtiu ce sd facd cu prizonierii, ili comunic prin aceasta,

"a p*ri.

"at*a ziie voi trimite cdteva baterii de cavalerie, cu ordinul de

u i-p.rqcu pur qi simplu pe condamna\i|tili'se opri fbri voie in prag, tremurdnd'Dumneziule, ce primejdie ii amenin!6 pe toli!Seputeacaunminist*a"justiliesdindrdzneascSimpuqteptlzo-

nieri fbr[ apdrarct?..' iifitt"Ul*i s6 se find de uqd pentru a nu se prdbqi' . -

-i;i;; frce datoria! zisl directorul serios' Ce-i drept' e scris si

te supui superiorilor. Dumnezeu mi-e martor, am fbcut-o cdt-a fost cu

p",rrpr Dar se fac o astfel de baie de s6nge, ar insemna s5 m6 dezonorez

pentru totdeauna.Dumnezeule, ce vrei s6 faci? strigi nevast[-sa'

- Am sd-mi apdr prizonierii, rlspunse demn 9i mdndru.directorul'

Astfel de nebuni gicriminali nu mai pot fi superiorii mei. Mrrlt timp, n-o

sd domneasc[ ei! cu timpul vom caqtiga totul. Deocamdat[, man[stirea

e o adevdratl cetate. Nulas Soldafii sd intre, chiar de ar trebui sE uzdm

de violenld.Nevasia directorului devenise palid6'

- Bdrbate, qtii cd ifi primejduieqti cu asta viala ta 9i a

noastr6? murmuri ea cu buzele tremurdnde'_br"gar.vast[! rdspunse directorul, imbr[liq6nd-o cu dragoste, ai

accepta"u',,iqt.oamenifrt6apdraresdfieomordli?N.amficomplicilaomoruri migeleqti?----iiii."

ripenla director qi-i sirutd mdna acoperind-o-de lacrimi._iti ."it"r"esc de o mie de ori! zise tdndra c'zdndin genunchi.

@frtfrut [in lPude 4 t3

- imi fac numai datoria! zise directorul gdndiior. Sd deaDumnezeu'si n-ajungd lucrurile atdt de departe.Fruntea i se increli de grijl qi privirea prevestea numai lucruri rele.

Capitolul 179Sf6rgitul unui print

Mbcelul din Paris continua. Mereu alte victime erau duse la egafod.in aceste zlle de teroare urc[ egafodul qi o rudd a neforicitei case regale.Ducele de Orleans, tatbl lui Louis Philipp de Orleans, cu care am ftcutcunogtinli in casa Cdliului, urci eqafodul. in zadar igi schimbasenumele cu numele simbolic de Egalitate.In zadar fusese lag gi votasepentru moartea rudei sale Ludovic al XVI-lea pentru a-qi scdpa viafa.Guvernanfii republicii nu iertard rubedenia casei regale qi sub un pretextoarecare, fu arestat.

Moartea lui era hotdrAtd de mai inainte aqa incAt Tinville nu-qi d6dumdcar osteneala sI facd un act de acuzatie. Louis-Philipp Egalitatese apdrd in fafa justiliei, dovedind c6 acuza[i:a era nefondati. Dar cefoloseau aceste vorbe unui bdrbat care era disprefuit de toatd lumea gicondamnat deja de atotputernicii zilei! Fu condamnat la moarte.

Louis Philipp, care in timpul vielii nu a fost curajos, se purtd totugica un erou. El se intoarse surdz6nd cdtre acuzatorul public.

- Deoarece ali hotdr6t de mai inainte si mi pierdefi, spuserece, ar fi trebuit si aduceli cel pulin pretexte maiinteligente. $tiu

bine cI nu credeti in aceste crime de care md acuza\i c[ le-am comis.Mascd a ipocriziei, atdt vd mai spun dumitale cetltene Fouquier, oarecemd cunoqti aqa de bine ;i totugi md condamni! De soarta mea e hot[rAt[,vd rog cet[feni jura[i, si nu md ldsali sd sufbr pAnd m6ine, ci sI m5 tri-miteli imediat la eqafod.

Aceastd dorinfd i-a fost indeplinitd. Prinful impreunl cu alfi cdlivacondamnafi, fu trimes imediat la e;afod.

Enric Sansori qi tovardgii sdi cu greu strdbdturd prin mullimea cateinjura qi badocorea pe celebrul condamnat. Prinful st[tea impasibil. Oarese cdia c[ il trddase pe unchiul s5u? Se temea de moarte, de Dumnezeu?

Nimeni nu putea qti.Un general bdtrdn, Laroque, trebuia executat in acelagi timp. Pe

drum, acesta il privise cu scArb6 pe Ludovic Philipp. Acum generalul,un partizan entuziast al lui Ludovic al XVI-lea, fu chemat la ghilotindcle un servitor de justifie.

14 Alrffildro @umm

Larocfue se intoarse cu dispre{ cdtre prinf'_ Mo, mu$umit, ceci trad^atorul patriei mele igi primegte pedeapsa!

strigd bdtrdnul cu voce tare, dar i1i marturisesc excelenfa, c5 e foarte

"t"ifitot pentru mine sd mor pe agelaqi $al9d cu dumneata!

O im|ujorare cuprinse obrajii ngbtt6fii. intoarse capul fbrl a r6s-

punde. Mullimea izbucni ln strigite'' -Meqtire

Sanson, gr6beqte-fe! se auzeau strig[tele unora'

Enric urcd ."uru ,pi."pUtforma. Peste pufin timp, capul generalului

cdzupe eqafod.Apoi veni rAndul Egalitlfii. Prinlul urcd eqafodul -cu

un pas slgur'

Oa"J?in umeri la strigitele mullimii-bestiale. Calfele ii scoaseri fracul

ii ,"lrira-i scoatd qi |izmele. Dar Louis Philjpp se smulse din m6inile

iot. C" pas sigur se apropie de scdndura ghilotinei qi se culcl pe ea'---

- Nr-uipierdeie de weme! zise condamnatul cu un surds ironic'

Cizmeie mi le puteli scoate gi c6nd voi fi mort. Gr6bi!i-v5 pungaqilor!

Enric l6s[ cu grabd sd cadd culitul ghilotinei' Rra mu$umit de

aceastd execufie tdtzie.-- ;;, Enric credea cd urlqte pe-nefericitul prin!' ece.s!1-991tribuise

destul de mult pentru a face s[ cadd capul lui Ludovic al XVIJea' --

Fi.ur" fapta iqi g[seqte rdsplata, t" gattdta Enric priving 9"- calfele

u*tt"u' in coq dui"f ptingoful. 9i va veni tdzbunatea lui Dumnezeu!

Popor Nefericit, cdt s6nge o sd mai verqi!

Enric se insPdim6nt6'

-MAtem,murmurdcuunsurAsamar,cbtunenorocitighilotin['vei pricinui incd multd intristare, mult6 nenorocire in Franfa!

Capitolul 180Martirii libertitii

A doua zi ins6 o surprizi dureroasl il aqteaptd la eqafod' ..Era condamnat la moarte un nobil intemeietor al libertdfii, anume

Bailly.naiUy, un savant qi un patriot,- fusese un luptdtor curajos^ pentru

revolulie. Se ardtase inaraziel gi sfidase regalitatea,. p9."ry: in toatd

p"i.t." "i,

pe cAnd guvernanlii de acum erau fricoqi qi.laqi' Bailly era

*ela care in ad,rnaLa constituant6, in veci memorabil[, din sala de

bal luase cuvdntul qi impreuna cu Mirabeau strigase gdrzli rc.gale-cd

"r"" ,pii:i"iti de drepturile poporului gi se vor da inapoi numai in fala

baionetelor.

@frtfiut ltn lparig 4 t5

intreaga Fran!5 aplaudase pe acest nobil gi dezinteresat republican,ins[ toatd popularitatea lui Bailly dispdruse. Ales la 16 Iulie 1789primar al Parisului, a acceptat acest post onorific primejdios, mai multdin iubirea pentru patrie, decdt din prudenfd. Avea incredere in simpa-tiile populare si credea cE noua slujbi ii va fi uqoarl.

Dar in cur6nd. recunoscu cd popularitatea nu-l mai ajuta c6nd incepusdjoace rolul de conducdtor. Fapta care l-a ftcut urdt nu numai de poporci qi de apostolii republicii, era urmltoarea:

CAnd adunarea nalionali hotiri destituirea provizorie a nenoroci-tului rege Ludovic al XVI-lea, izbucnise o enormi rdzvrdtirepe strdzileParisului.

Poporul n6vilise asupra gdrzii elve[iene, credincioasi ?nci regelui,se ajunsese la mari vdrslri de sdnge cdron Bailly le puse capdt, tri-mi16nd pe gardigtii municipali in ajutorul trupelor regale.

Mul6imea hebui si fug[ l[s6nd in urmd mulfi morli qi rdnifi.M[sura fusese bund cdci a impiedicat arnrhia care altfel ar fi izbucnit

chiar atunci. Poporul insd nu putea infelege aceasta.Din acest motiv Bailly a fost numit Cainul Republicii Franceze, era

acuzat in gazete gi in intruniri cd a vdrsat sdngele poporului urmAndordinele partidei regaliste.

Fuga lui Bailly din Paris nu l-a salvat. Prin trdddtori a fost ademenit,prins qi adus ?n fala tribunalului revolulionar gi condamnat la moarte.Trebuia sI fie executat chiar pe locul crimei pe care o fbptuise. De aceeaCil5ul, dupi ce executd pe cdliva tovardqi ai lui Bailly, trebui sI trans-porte egafodul pe cdmpul revolufiei.

Trecuse de ora zece c6nd Enric pomi intr-acolo cu calfele lui.Fouquier-Tinville alesese locul pentru ridicarea eqafodului. Enric

dddu lui Nicolai instrucfiunile. Apoi plecd la Conciergerie pentru aprimi noi ordine.

Era pe la amiazd. Clopotele din Paris r[sunau, cdnd Cil[ul ajunsela Conciergerie. O mullime enormd inconjura inchisoarea, strigdtele seduzeau, pdnd in cele mai indep[rtate celule. Temnicerul, in momenfulcAnd Bailly ieqi din celula lui pentru a fi predat lui Enric, strig[:

- Domnul Bailly, fostul m[celar al fostului tiran!In zadar cduti sd-l inbuneze Enric. Relafiile de prietenie pe care le

avusese CIlSul cu aceqti zbiri erart de mult rupte. Cu instinct bestial,aceste brute simleau cdpozi[ialui Sanson nu era sigurl gi Cdldul de azi,putea deveni m6ine o victim[ pentru eqafod.

De aceea la observa{iile lui Enric, zbirii dddeau din umeri, algii sesileau chiar sdbrutalizeze si si ftonizeze si mai multpe bltrdnul Bailly.