Caiete de sarcini Pentru lucrari de arhitectura

2

CUPRINS

1 Lucrari de zidarie _______________________________________________________ 7

1.1 Principalele etape de executie la zidaria simpla din caramida ______________ 7

1.2 Executarea zidariei de caramida ______________________________________ 8 1.2.1 Zidarie din caramida plina _________________________________________ 8

1.2.1.1 Zidaria de ½ caramida __________________________________________ 9 1.2.1.2 Zidaria de 1 caramida __________________________________________ 9 1.2.1.3 Capete, ramificatii, colturi si încrucisari ___________________________ 10

1.2.2 Zidarie din blocuri de beton celular autoclavizat_______________________ 10

2 Lucrari de tencuieli_____________________________________________________ 12

2.1 Principii generale de executie a tencuielilor ____________________________ 12

2.2 Mortare pentru tencuieli ____________________________________________ 12

2.3 Scule, dispozitive si utilaje pentru realizarea manuala a tencuielilor________ 13 2.3.1 Scule pentru operatii de tratare ____________________________________ 13 2.3.2 Scule pentru operatii de aplicare a mortarului _________________________ 13 2.3.3 Scule pentru operatia de finisare a suprafetelor________________________ 14 2.3.4 Scule pentru operatii diverse sau speciale ____________________________ 14

2.4 Executarea diferitelor etape ( straturi ) ale tencuielilor simple_____________ 15

2.5 Trasarea suprafetelor ______________________________________________ 15

2.6 Aplicarea stratului amorsa (spritul)___________________________________ 16 2.6.1 Aplicarea manuala a spritului _____________________________________ 17

2.7 Aplicarea grundului________________________________________________ 17 2.7.1 Reguli generale ________________________________________________ 17 2.7.2 Aplicarea manuala a grundului ____________________________________ 18

2.8 Aplicarea tinciului _________________________________________________ 19

2.9 Tehnologia de executie a unor tipuri principale de tencuieli _______________ 20 2.9.1 Tencuieli driscuite ______________________________________________ 20 2.9.2 Tencuieli gletuite _______________________________________________ 21 2.9.3 Tencuiala pe zidarie din bca_______________________________________ 21 2.9.4 Tencuieli pe beton ______________________________________________ 22

2.10 Alcatuirea si tehnologia de executie a tencuielilor decorative ____________ 23 2.10.1 Tencuieli de terasit si de dolomit ___________________________________ 24

2.11 Organizarea executiei lucrarilor de tencuieli _________________________ 25 2.11.1 Executarea tencuielilor cu echipe individuale _________________________ 25 2.11.2 Executarea tencuielilor cu brigazi de specialitate ______________________ 25

2.11.2.1 Executarea manuala a tencuielilor_______________________________ 25

3 Lucrari de izolatii ______________________________________________________ 27

3.1 Izolatii – consideratii generale _______________________________________ 27

3.2 Importanta lucrarilor de izolatii. Precizarea domeniului de tratare a problemei 27

3

3.3 Caracteristici ale lucrarilor de izolatii _________________________________ 28

3.4 Clasificari ale lucrarilor de izolatii____________________________________ 28

3.5 Elemente determinante în alegerea variantei tehnologice optime___________ 29 3.5.1 Functie de locul unde este plasata si urmeaza sa se execute izolatia ________ 29

3.5.1.1 Lucrari executate la exterior ____________________________________ 29 3.5.1.2 Lucrari executate la interior_____________________________________ 29

3.5.2 Functie de tipul izolatiei__________________________________________ 29 3.5.3 Functie de materialele folosite _____________________________________ 29

3.6 Pregatirea lucrarilor _______________________________________________ 30 3.6.1 Conditii generale _______________________________________________ 30 3.6.2 Fazele pregatirii lucrarilor ________________________________________ 30 3.6.3 Etapele de verificare si control a calitatii_____________________________ 30 3.6.4 Instruirea personalului muncitor ___________________________________ 30

3.7 Probleme specifice legate de tehnologia lucrarilor de izolatii ______________ 30 3.7.1 Prelucrarea fronturilor de lucru ____________________________________ 30 3.7.2 Controlul si receptia lucrarilor _____________________________________ 31

3.7.2.1 Controlul si receptia izolatiei termice la cladiri______________________ 31 3.7.2.2 Controlul si receptia termoizolatiei la conducte si utilaje ______________ 31 3.7.2.3 Controlul si receptia hidroizolatiei _______________________________ 32 3.7.2.4 Controlul si receptia fonoizolatiei ________________________________ 32 3.7.2.5 Controlul si receptia izolatiilor anticorozive ________________________ 32

3.7.3 Mentinerea integritatii izolatiilor ___________________________________ 33 3.7.3.1 Prevenirea degradarilor în perioada de santier ______________________ 33 3.7.3.2 Prevenirea degradarilor în exploatare _____________________________ 33 3.7.3.3 Verificarea periodica __________________________________________ 33

4 Lucrari de hidroizolatii __________________________________________________ 35

4.1 Caracteristici _____________________________________________________ 35

4.2 Hidroizolatii bituminoase ___________________________________________ 35 4.2.1 Structura si rolul straturilor componente _____________________________ 35 4.2.2 Alegerea structurii hidroizolatiei ___________________________________ 37 4.2.3 Tehnologii de executie ___________________________________________ 37

4.2.3.1 Unelte folosite _______________________________________________ 37 4.2.3.2 Lucrari executate la exterior ____________________________________ 39 4.2.3.3 Hidroizolatia rosturilor ________________________________________ 39 4.2.3.4 Izolarea trecerilor de conducte sau a altor piese metalice ______________ 41

4.3 Materiale _________________________________________________________ 42 4.3.1 Materiale principale _____________________________________________ 42

4.3.1.1 Materiale bitumate în foi: ______________________________________ 42 4.3.1.2 Materiale bituminoase pentru amorsare, lipire si etansare _____________ 42 4.3.1.3 Materiale auxiliare____________________________________________ 43

4.4 Hidroizolatii la terase si acoperisuri___________________________________ 43 4.4.1 Hidroizolatii la terase____________________________________________ 46

4.5 Verificarea calitatii lucrarilor de hidroizolatii __________________________ 47

4.6 Întretinerea hidroizolatiilor _________________________________________ 48 4.6.1 Masuri de întretinere a hidroizolatiilor ______________________________ 48 4.6.2 Lucrari de reparatii si întretinere curenta_____________________________ 49

4

5 Lucrari de termoizolatii__________________________________________________ 50

5.1 Caracteristici _____________________________________________________ 50

5.2 Tehnologii de executie ______________________________________________ 50 5.2.1 Termoizolatia la acoperisuri_______________________________________ 50 5.2.2 Termoizolatia la conducte ________________________________________ 51

5.2.2.1 Pregatirea suprafetelor_________________________________________ 52 5.2.2.2 Executarea termoizolatiei conductelor ____________________________ 52

5.3 Controlul calitatii si receptia lucrarilor________________________________ 53

5.4 Reguli de exploatare si de întretinere__________________________________ 54

6 Tehnologii de executie a fonoizolatiilor_____________________________________ 55

6.1 Caracteristici _____________________________________________________ 55

6.2 Tehnologii de executie ______________________________________________ 55 6.2.1 Pereti exteriori _________________________________________________ 55 6.2.2 Pereti interiori _________________________________________________ 55 6.2.3 Pardoseli si plansee _____________________________________________ 56 6.2.4 Tratamente fonoabsorbante _______________________________________ 57

7 Tehnologii de executie a izolatiilor anticorozive si antiacide ____________________ 57

7.1 Caracteristici _____________________________________________________ 57

7.2 Protectia constructiilor metalice contra coroziunii_______________________ 58 7.2.1 Protectia constructiilor metalice supraterane __________________________ 58

7.2.1.1 Pregatirea suprafetelor metalice _________________________________ 59 7.2.2 Protectia suprafetelor metalice_____________________________________ 60

7.3 Protectia constructiilor metalice îngropate _____________________________ 61

8 Lucrari de pardoseli ____________________________________________________ 63

8.1 Consideratii generale _______________________________________________ 63

8.2 Structura si tehnologia unor tipuri de pardoseli de larga utilizare__________ 63 8.2.1 Pardoseli din beton de ciment turnat monolit _________________________ 63

8.2.1.1 Reguli generale de turnare a betonului în pardoseli __________________ 63 8.2.1.2 Compactarea betonului în poardoseli prin vibrare ___________________ 64

8.2.2 Tratarea betonului dupa turnare ____________________________________ 64

8.3 Alcatuirea pardoselilor _____________________________________________ 65

8.4 Materiale _________________________________________________________ 66

8.5 Executarea lucrarilor de pardoseli. ___________________________________ 67 8.5.1 Reguli generale ________________________________________________ 67 8.5.2 Lucrari care trebuie terminate înainte de începerea lucrarilor de pardoseli___ 67 8.5.3 Executarea stratului suport________________________________________ 69 8.5.4 Executarea îmbracamintii pardoselii ________________________________ 70

8.6 Executarea lucrarilor pe timp friguros.________________________________ 70

8.7 Conditii tehnice de calitate __________________________________________ 70

8.8 Conditiile tehnice de protectie a muncii si paza contra incendiilor _________ 70

8.9 Pardoseli din piatra artificiala _______________________________________ 71 8.9.1 Obiect si domeniu de aplicare _____________________________________ 71

5

8.9.2 Materiale _____________________________________________________ 72 8.9.3 Executarea lucrarilor de pardoseli __________________________________ 72 8.9.4 Executarea îmbracamintilor din beton de ciment turnat monolit___________ 74 8.9.5 Executarea îmbracamintilor din placi din gresie ceramica _______________ 74 8.9.6 Scafe sau plinte ________________________________________________ 76 8.9.7 Conditii tehnice de calitate________________________________________ 77 8.9.8 Transportul si depozitarea materialelor pe santier ______________________ 78

9 Zugraveli si vopsitorii ___________________________________________________ 79

9.1 Consideratii generale. Definitii _______________________________________ 79

9.2 Rolul lucrarilor de zugraveli si vopsitorii. Precizarea domeniului de tratare a lucrarilor 80

9.3 Caracteristicile lucrarilor de zugraveli si vopsitorii ______________________ 80

9.4 Clasificarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii_________________________ 81 9.4.1 Clasificarea dupa liantul întrebuintat ________________________________ 81 9.4.2 Clasificare dupa constituientii de baza si aspectul peliculei ______________ 81 9.4.3 Clasificare dupa calitatea finisajului ________________________________ 82

9.5 Pregatirea lucrarilor _______________________________________________ 82 9.5.1 Pregatirea obiectului de consrtuctie _________________________________ 82 9.5.2 Organizarea lucrarilor ___________________________________________ 83 9.5.3 Protejarea diverselor parti de constructii în timpul executiei zugravelilor si

vopsitoriilor 84

9.6 Materiale si dispozitive _____________________________________________ 84 9.6.1 Materiale _____________________________________________________ 84 9.6.2 Liantii ________________________________________________________ 85 9.6.3 Materiale auxiliare ______________________________________________ 86

9.6.3.1 Materialele folosite la prepararea compozitiilor _____________________ 86 9.6.3.2 Materiale folosite la prepararea compozitiilor si la pregatirea suprafetelor

suport 86 9.6.3.3 Materiale folosite la pregatirea suprafetelor ________________________ 86

9.6.4 Produse industriale finite _________________________________________ 87 9.6.4.1 Grunduri____________________________________________________ 87 9.6.4.2 Chituri _____________________________________________________ 87 9.6.4.3 Vopsele ____________________________________________________ 88 9.6.4.4 Lacuri______________________________________________________ 88 9.6.4.5 Emailuri ____________________________________________________ 88 9.6.4.6 Diluanti ____________________________________________________ 88 9.6.4.7 Solventi ____________________________________________________ 89 9.6.4.8 Decapanti___________________________________________________ 89 9.6.4.9 Alte materiale folosite pentru finisari _____________________________ 89

9.7 Scule si dispozitive _________________________________________________ 89 9.7.1 Unelte pentru masurare, trasare si verificare __________________________ 90 9.7.2 Dispozitive pentru prepararea, transportul si pastrarea compozitiilor _______ 90 9.7.3 Utilaje pentru prepararea compozitiilor pe santier______________________ 90 9.7.4 Unelte si utilaje pentru pregatirea suprafetelor ________________________ 91 9.7.5 Utilaje pentru curatirea si slefuirea suprafetelor _______________________ 91 9.7.6 Unelte pentru spoit, zugravit si vopsit _______________________________ 91 9.7.7 Aparate pentru aplicarea compozitiilor de zugravit _____________________ 92 9.7.8 Aparate pentru aplicarea compozitiilor de vopsit ______________________ 92

6

9.8 Tehnologia lucrarilor uzuale de zugraveli si vopsitorii ___________________ 93 9.8.1 Principalele faze si operatii _______________________________________ 93

9.8.1.1 Pregatirea suprafetelor_________________________________________ 93 9.8.1.2 Prelucrarea suprafetelor________________________________________ 93 9.8.1.3 Acoperirea cu pelicule _________________________________________ 94 9.8.1.4 Vopsitorii pe baza de poliacetat de vinil (Vinarom) __________________ 94

9.9 Tehnologia unor lucrari speciale de zugraveli si vopsitorii ________________ 95 9.9.1 Zugraveli exterioare cu vopsele acrilice emulsionante __________________ 95 9.9.2 Zugraveli exterioare sau interioare cu vopsele emulsionate, cu efect decorativ 96

9.10 Materiale _______________________________________________________ 96

9.11 Lucrari care trebuie terminate înainte de începerea zugravelilor si vopsitoriilor 96

9.11.1 Pregatirea suprafetelor ___________________________________________ 97 9.11.1.1 Pregatirea suprafetelor de beton sau tencuiala driscuita ______________ 97 9.11.1.2 Pregatirea suprafetelor gletuite_________________________________ 97 9.11.1.3 Pregatirea suprafetelor de lemn, PFL, PAL________________________ 98 9.11.1.4 Pregatirea suprafetelor metalice ________________________________ 98

9.11.2 Conditii de executie _____________________________________________ 99 9.11.3 Masuri de tehnica securitatii muncii si pci___________________________ 100 9.11.4 Conditii tehnice de calitate si verificarea lucrarilor____________________ 101 9.11.5 Zugraveli ____________________________________________________ 102 9.11.6 Vopsitorii ____________________________________________________ 102 9.11.7 Întretinere____________________________________________________ 103

7

1 Lucrari de zidarie

1.1 Principalele etape de executie la zidaria simpla din caramida

În detaliu, procesul de realizare a zidariei obisnuite din caramida cuprinde

urmatoarele operatii principale:

1) Trasarea zidului, constând din stabilirea si materializarea pe planseu a traseelor exacte ale

zidariei, masurarea si marcarea golurilor de ferestre si usi (cu detalii pentru urechi).

2) Instalarea abstecurilor la colturile zidurilor, constând din: aducerea abstecurilor,

pozitionarea lor exacta, verificarea verticalitatii, fixarea definitiva si întinderea sforii.

3) Asternerea stratului de mortar de baza, constând din: luarea mortarului cu mistria si

asternerea lui uniforma în interiorul trasajului, pe prima portiune de executat.

4) Asezarea caramizilor pe zid, cuprinzând luarea caramizilor din stiva, udarea lor, luarea cu

mistria (cu mâna dreapta) a mortarului si întinderea lui pe marginea caramizii pentru formarea

rostului vertical, asezarea caramizii (cu mâna stânga) pe patul de mortar si fixarea prin batere usoara

cu coada mistriei.

5) Ajustarea caramizilor unde este cazul (la început de rând cu ¼, ½ sau ¾ de caramida,

idem în dreptul golurilor) constând din: marcarea locului de taiere si taierea prin lovire cu partea

ascunsa a ciocanului de zidar.

6) Curatirea cu mistria, dupa asezarea fiecarui rând de caramizi a mortarului în exces de pe

ambele parti ale zidului.

7) Amestecarea periodica a mortarului în targa, cu lopata sau mistria, pentru mentinerea

consistentei uniforme.

8) Montarea, întinderea si fixarea sforii la fiecare rând nou.

9) Verificarea orizontalitatii si verticalitatii rândurilor, cu bolobocul si dreptarul.

10) Montarea ghermelelor (executate corespunzator, în coada de rândunica si carbolinizate),

pentru fixarea ulterioara a tâmplariei.

11) Montarea buiandrugilor prefabricati din beton armat deasupra golurilor de usi si

ferestre.

La realizarea etapelor respective trebuie sa se respecte urmatoarele 4 reguli de baza:

1) Udarea caramizii. Înainte de punerea în opera caramida trebuie sa fie curatata de noroi,

argila, etc., si bine udata cu apa. În special pe caldura si vânt, eventuala lipsa de apa în porii

caramizii face ca aceasta sa absoarba apa din mortar si mortarul sa nu-si faca priza corespunzator si

sa-si reduca rezistenta.

8

2) Uniformitatea ridicarii zidariei de-a lungul întregului front. Pe masura ridicarii zidariei,

încarcarea asupra rândurilor ei inferioare sporeste, sporind în acelasi timp si încarcarea asupra

terenului. Astfel, în anumite situatii se poate ajunge la o trasare neuniforma a fundatiilor si ca

urmare la fisurarea zidariei.

Pentru a evita cu desavârsire un asemenea risc, zidaria trebuie ridicata uniform pe întregul

front. Daca totusi, o întrerupere se impune, aceasta trebuie facuta cu strepi, care sa permita o corecta

legatura la continuare.

3) Orizontalitatea rândurilor zidariei. Diferente mici cumulate la grosimea rosturilor

orizontale pot sa duca la un numar neegal de rânduri de zidarie pe aceeasi înaltime, deci, alternanta

neregulata a rândurilor la ziduri care se întâlnesc, de unde pericol de tasari neuniforme si chiar de

surpare a zidurilor. De aceea, trebuie acordata o atentie deosebita la lucru cu abstecul si sfoara,

pentru stricta respectare a orizontalitatii si uniformitatii grosimii rosturilor.

4) Verificarea fetelor laterale si a muchiilor zidariei. Devierea peretelui de la verticala din

cauza executiei superficiale, aduce dupa sine modificarea grosimii stratului de tencuiala, deci

consum nejustificat de materiale si de mâna de lucru, iar în cazul unei devieri mari, poate chiar pune

în pericol stabilitatea zidariei. De aceea, verticalitatea peretilor trebuie verificata continuu pe

parcursul executiei, cu ajutorul firului cu plumb si al pozitiei abstecurilor.

1.2 Executarea zidariei de caramida

1.2.1 Zidarie din caramida plina

Din caramizi presate pline, de format standardizat în tara noastra 240x115x63mm, se pot

executa ziduri de ¼ caramida (6.5cm), de ½ caramida (12.5cm), de 1 caramida (25cm), de 1 ½

caramida (37.5cm) si mai groase, multiplu de 12.5cm. În conditiile climatice din tara noastra nu

sunt necesare însa ziduri mai groase de 1 ½ caramida, iar zidurile portante care ar necesita astfel de

grosimi se înlocuiesc, în general, cu alte solutii de executie.

Grosimile zidurilor aratate mai sus rezulta din modul de asezare al caramizii si anume:

1) Pe muchie, adica cu latura lunga orizontala si cu latimea asezata pe verticala; rezultând

zidaria de ¼ de caramida.

2) Pe lat, adica pe latura lunga si latimea caramizii orizontale, lungimea caramizii fiind

paralela cu latimea zidului; rezulta zidaria de ½ de caramida.

9

3) În lung, adica latura lunga si latimea caramizii tot orizontala, lungimea caramizii fiind

însa de aceasta data paralela cu lungimea zidului, rezulta zidaria de 1 caramida, respectiv de 1 ½

caramida (una pe lung doua pe lat).

Executia în toate cazurile, trebuie sa respecte regulile generale, pe faze descrise anterior.

Caramizile se aseaza în zidarie cu rosturile orizontale continui, iar rosturile verticale tesute,

decalate la fiecare rând cu cel putin ¼ de caramida, iar la zidurile subtiri cu ½ de caramida.

La zidurile mai groase de 1 ½ caramizi executate cu caramizi pline, se admit si rosturi

verticale continui pe mai multe rânduri (3-5), deci legaturi la câteva rânduri, rezultând de aici

diferite metode de executarea zidariei.

Rândurile de caramida trebuie sa fie perfect orizontale si grosimea rosturilor uniforma.

Teserea rosturilor zidariei se obtine prin alternarea modului de asezare si prin introducerea

la capetele unor rânduri a unor completari de ½, ¼ sau ¾ de caramida.

La colturi si la intersectii se alterneaza si continuitatea rândurilor.

1.2.1.1 Zidaria de ½ caramida

Se realizeaza prin asezarea caramizilor în lung, numai la peretii despartitori sau de

umplurura, neportanti, zidirea facându-se cu mortar de ciment-var sau var-ciment. Din doua în doua

rânduri se porneste cu ½ de caramida pentru teserea rosturilor pe verticala. Schemele de realizare a

zidurilor de ½ de caramida sunt aratate în. Intersectiile în cruce se evita si la aceste ziduri.

1.2.1.2 Zidaria de 1 caramida

Se poate realiza în doua moduri: cu legatura în latime sau în cruce. În ambele cazuri

decalajul între rosturile verticale este de ¼ de caramida si se realizeaza prin introducerea unor

completari de ¾ de caramida. Schemele de executare se dau pentru ambele moduri de realizare (în

cruce).

În functie de rolul în constructie (zid portant sau de umplutura) se stabileste mortarul de

utilizat.

Legaturile la toate genurile de zidarie se executa prin asezarea caramizilor dupa

sistemul de legatura la fiecare rând, care se poate realiza în diverse moduri. Astfel:

1) Legatura la latime: se aplica la zidurile cu grosime de 1 caramida si se obtine prin

asezarea de caramizi în curmezis din rândurile precedente.

10

2) Legatura în bloc: se obtine prin asezarea de caramizi în lung deasupra rosturilor verticale

ale caramizilor în curmezis din rândurile precedente.

3) Legatura în cruce: este asemanatoare cu legatura în bloc, de care se deosebeste prin

aceea ca la fata zidariei rosturile verticale ale rândurilor de caramizi în lung nu se mai mentin din

doua în doua rânduri pe aceeasi verticala, ci sunt decalate.

În afara sistemului de legatura la fiecare rând, mai exista si sistemul de legatura la mai multe

rânduri, în care legatura în ambele sensuri (lungime si grosime) se asigura doar la 5-6 rânduri având

legatura numai în lungimea zidariei. Acest sistem se poate utiliza numai pe pereti cu grosimea

minima de 2 caramizi.

1.2.1.3 Capete, ramificatii, colturi si încrucisari

Peretii de zidarie se întâlnesc între ei în diverse forme:

1) Colturi, când ambele ziduri se opresc la locul de întâlnire.

2) Ramificatii, când unul din ziduri se opreste la locul de întâlnire.

3) Încrucisari, când ambele ziduri se continua dupa întâlnire.

Întâlnirile între ziduri sunt în cele mai multe cazuri în unghi drept, dar pot sa fie si în unghi

oarecare.

Pentru a realiza o buna legatura a zidariei, la colturi, ramificatii si încrucisari trebuie

asigurata teserea rosturilor prin întreruperea alternativa a celor doua rânduri.

1.2.2 Zidarie din blocuri de beton celular autoclavizat

Din blocuri mici si BCA se pot realiza zidarii cu grosimea de 7.5, 12.5, 20, 25 si 35cm

pentru pereti portanti si neportanti.

Alcatuirea zidariei din BCA este asemanatoare zidariei de caramida. Zidaria se executa cu

legatura obligatorie la fiecare rând. Teserea rosturilor vertical ale unui rând se obtine prin decalarea

lor cu ½ pâna la ¼ de bloc în raport cu rosturile verticale ale rândurilor alaturate.

Particularitatile betonului celular autoclavizat impun respectarea riguroasa a unor reguli

tehnologice care, fara a diferii în fond de cele referitoare la zidaria de caramida, în cazul BCA au un

rol hotarâtor în asigurarea calitatii nu numai a zidariei, ci si a tencuielii.

Lucrarile din zidarie din blocuri mici BCA se executa la temperaturi exterioare de cel putin

+30C.

11

Zidaria de executa din blocuri întregi sau din fractiuni care se taie pe santier cu ferastraul,

folosirea de fractiuni sparte cu ciocanul fiind interzisa.

Toarte rosturile, orizontale si verticale, se executa de 10 mm. Umiditatea blocurilor trebuie

sa fie sub 20%, cele cu umiditate mai mare depozitându-se în locuri uscate pâna la scaderea

corespunzatoare a gradului de umiditate, lucru care impune depozitarea lor pe santier de la început

în spatii uscate si acoperite.

Zidaria din blocuri mici se executa mai putin cu mortar M25 sau M10 si mai adeseori cu

mortar adeziv cu compozitia 1:3:1:1 (aracet DP25, D50, CPMB, nisip 0-1mm, 1-3mm, apa)

exprimata în volume, cu consistenta 12cm.

În timpul executarii peretilor trebuie sa nu existe diferente de înaltime pe anumite portiuni

ale acestuia mai mari de 1.50m.

La terminarea executarii plinurilor dintre goluri trebuie sa se monteze buiandrugi

prefabricati, iar deasupra acestora sa se execute zidarie cel putin de doua rânduri de blocuri,

interzicându-se sa se lase stâlpii fara a fi rigidizati la partea superioara.

Între executarea zidariei la un nivel si în aceeasi zona, la nivelul superior se lasa 3-4 zile,

timp destinat întaririi suficiente a zidariei.

Zidaria propriu-zisa a blocurilor mici de BCA se face în acelasi fel ca la zidaria din blocuri

ceramice.

12

2 Lucrari de tencuieli

2.1 Principii generale de executie a tencuielilor

Tencuielile fac parte din categoria lucrarilor de finisaj si reprezinta stratul de mortar care

acopera suprafetele unor elemente de constructie, avînd rol de protectie contra agentilor atmosferici,

de acoperire a neregularitatilor de executie, de creare de suprafete netede de întretinut, de marire a

capacitatii de izolare termica si fonica a peretilor si tavanelor.

Suprafetele din beton turnate în cofraje din placaj tego sau în cofraje metalice de inventar

nu se vor tencui.

- constructorul trebuie sa ia toate masurile de cofrare corespunzatoare pentru ca sa aiba

consum minim de manopera pentru rectificarea suprafetelor de beton;

- zidariile de caramida sa fie executate foarte îngrijit, asigurându-li-se planeitatea si

verticalitatea;

- peretii interiori din BCA sa fie tencuiti numai daca cerintele functionale impun.

În mod obisnuit tencuielile se executa din 3 straturi:

1) Stratul de amorsaj, (spritul) în grosime de 3mm, aplicat pe suprafata suport pregatita si

umezita în prealabil, cu rolul de a asigura aderenta tencuielii la perete; dupa aplicare se lasa sub

forma bruta, rugoasa, ca sa se creeze o legatura buna cu straturile urmatoare.

2) Grundul, stratul de baza al tencuieli, care se aplica pe spritul proaspat întarit, în una sau

doua reprize, având grosimea de 10-20mm, în functie de natura si microgeometria suprafetelor

suport.

3) Stratul vizibil de finisaj (tinciul), care se executa din mortar preparat cu nisip fin sau din

mortare din adosuri speciale, în functie de tipul tencuielii si de exigentele de confort si excentrice la

care trebuie sa raspunda.

Schema tehnologica de principiu, a executarii tencuielilor, cu indicarea succesiunii

cronologice a operatiilor sau activitatilor ce trebuie parcurse este prezentata în figura alaturata, iar

operatiile respective în subcapitolele care urmeaza.

2.2 Mortare pentru tencuieli

Caracteristicile generale ale mortarelor si ale materialelor componente ale acestora au fost

prezentate anterior. Pentru executarea tencuielilor sunt însa unele caracteristici specifice, în functie

13

de materialul de baza din care sunt executate elementele pe care se executa tencuiala, de rezistenta

necesara a tencuielilor, de rapiditatea necesara întaririi, etc.

În tabelul de mai jos sunt aratate dozajele uzuale pentru obtinerea unor mortare de anumite

marci si utilizari generale, iar în tabelul urmator sunt aratate tipurile de mortare utilizate în functie

de natura tencuielii si de elementele de constructie pe care se aplica.

Dozaje uzuale (în volume) pentru mortare de tencuiala Marca mortar

Categoria mortarului

Ciment Pz300

Ipsos Var pasta

Nisip Observatii

4 Var - - 1 3 4 Var-ipsos - 0.2 1 2

10 Var-ciment 1 - 2 8 Pt. umiditati sub 60% 10 Var-ciment 1 - 1.5 7 Pt. umiditatipeste 60% 10 Ipsos-var - 1 0.5 3 25 Var(argila)-ciment 1 - 1 6.5 25 Ipsos - 1 - 2 50 Ciment-var(argila) 1 - 0.3 4 50 Ipsos - 1 - 1 50 Ipsos - 1 - - Pasta de ipsos 100 Ciment 1 - - 3 100 Ciment-var 1 - 0.2 3

2.3 Scule, dispozitive si utilaje pentru realizarea manuala a tencuielilor

2.3.1 Scule pentru operatii de tratare

Aceste scule sunt urmatoarele:

1) Martor de inventar executat din otel; se bate în rostul zidariei, înlocuind martorii din

mortar; se recupereaza dupa executarea stâlpisorilor sau fâsiilor orizontale de mortar.

2) Reper metalic de inventar, sub forma de scoaba de 1.00-2.00m lungime; se bate în

rosturile zidariei, înlocuind atât martorii, cât si stâlpisorii sau fâsiile orizontale de mortar; se

confectioneaza din OB37 F 12 sau otel patrat de 12.

3) Repere speciale de inventar, confectionate din otel cornier de 30x30x4 sau 25x25x4;

înlocuiesc stâlpisorii sau fâsiile orizontale de mortar; nivelarea se face obligatoriu cu dreptarul

metalic de inventar.

2.3.2 Scule pentru operatii de aplicare a mortarului

14

În aceasta grupa intra urmatoarele scule:

1) Canciocul, pentru aplicarea prin aruncare a mortarului pe suprafata de tencuit.

2) Mistria, pentru aplicarea mortarelor si pentru netezirea lor.

3) Farasul, pentru aruncarea mortarului pe pereti si pentru pastrarea de mici rezerve de

mortar în vederea completarii golurilor din tencuiala dupa tragerea cu dreptarul.

2.3.3 Scule pentru operatia de finisare a suprafetelor

În aceasta grupa intra urmatoarele scule:

1) Dreptarul metalic de inventar, care poate fi folosit numai împreuna cu reperele metelice

speciale de inventar, înlocuind dreptarele lungi confectionate din lemn.

2) Dreptarul de lemn, scurt sau lung, înca cu larga utilizare.

3) Mahalaua patrata (mare), pentru întinderea grosiera a tencuielii, dupa aruncarea pe

perete si pentru pastrarea de mici rezerve de mortar de completare.

4) Mahalaua lunga pentru nivelarea mortarului la tencuielile brute sau înalte de netezire cu

drisca.

5) Drisca de lemn si drisca metalica, indispensabile la netezirea suprafetelor si finisarea

stratului vizibil la tencuielile numite driscuite.

6) Drisca profilata si drisca cu cauciuc, pentru finisarea suprafetelor în anumite situatii.

7) Drisca dreptar, pentru nivelarea stratului de tinci.

8) Dreptar de colt, din lemn si din metal, pentru nivelarea si finisarea colturilor vii.

9) Scoabe de curatat rosturile de caramizi si fierul de rostuit pentru executarea rostuielilor

la zidarii lucrate aparant sau la placajul de fatada.

10) Fierul de glet pentru executarea tencuielilor gipac.

11) Fierul de glet pentru executarea gletului de var sau de ipsos.

2.3.4 Scule pentru operatii diverse sau speciale

Mai exista numeroase scule penru executarea diverselor operatii din activitatea

tencuielilor, dintre care:

1) Bidineaua pentru stropirea cu apa a suprafetelor, înainte, în timpul sau dupa executarea

unor tencuieli.

2) Perii pentru curatirea prin frecare a unor suprafete de tencuit.

3) Maturi de nuiele pentru realizarea stropului de mortar la finisarea tencuielilor stropite.

15

4) Sabloane diverse pentru executarea profilelor la ancadramente, cornise etc.

5) Ciocane de zidarie, buciarde, spituri, piepteni, raschete cu dinti pentru realizarea

tencuielilor decorative sau ornamentale.

6) Targa captusita cu tabla zincata, pentru rezerva de mortar.

7) Sita cu ochiuri de 1 mm pentru obtinerea nisipului fin de tinci.

2.4 Executarea diferitelor etape ( straturi ) ale tencuielilor simple

Tencuielile simple sunt acelea la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana, vertcala

respectiv orizontala, iar fata vazuta driscuita. Aceste tencuieli, numite si tencuieli driscuite, sunt

cele mai des întâlnite si se folosesc atât în interior, cât si în exterior.

Procesul tehnologic de realizare a tencuielilor cuprinde urmatoarele operatii principale,

considerând complet realizate operatiile de pregatire a constructiei si a suprafetelor, care urmeaza a

fi tencuite:

- trasarea suprafetelor de tencuit;

- aplicarea spritului (stratul amorsa) sau amorsarea suprafetelor;

- aplicarea grundului;

- aplicarea tinciului;

- prelucrarea stratului vizibil (driscuire, sclivisire, gletuire).

La anumite tipuri de tencuieli pot sa lipseasca unele dintre operatiile enumerate.

2.5 Trasarea suprafetelor

Trasarea suprafetelor este obligatorie pentru obtinerea unor suprafete perfect plane,

orizontale, verticale sau uneori înclinate si cu o gosime a straturilor de mortar cu abateri cât mai

mici fata de cea normala.

Trasarea suprafetelor interioare la pereti si tavane sau exterioare, se face în doua faze.

Astfel:

1) Punctarea, care consta în aplicarea pe suprafata de tencuit a unor martori, astfel încât fata

lor sa corespunda cu fata nivelata a viitorului grund.

2) Fixarea reperelor sau executarea stâlpisorilor, care consta în pozarea unor repere metalice

de inventar între martorii plantati pe suprafata de tencuit. Cel mai adesea se foloseste executarea

reperelor din stâlpisori de tencuiala trasi pe martori sau în cazul încaperilor de înaltime relativ mica

16

a reperelor din doua brâuri orizontale, la câte ≈50 cm distanta de linia tavanului si respectiv a

pardoselii.

O trasare mai rapida a suprafetei de tencuit se obtine prin folosirea reperelor speciale de

inventar. La folosirea acestora, nivelarea ulterioara a mortarului se face obligatoriu cu dreptarul

metalic de inventar.

La peretii exteriori, trasarea se face ca la peretii interiori, însa pe toata înaltimea cladirii si

nu separat pe fiecare fiecare etaj în parte, deorece astfel nu se poate asigura o suprafata plana a

întregii fatade. Când fatada este prevazuta cu elemente orizontale iesite din planul peretelui (brâuri,

etc.) care împiedica tinerea firului cu plumb la o distanta de zid cât grosimea tencuielii, firul cu

plumb se tine departat se zid spre a nu fi împiedicat de aceste elemente orizontale si apoi se masoara

distanta dintre firul cu plumb si zid din 3 în 3m si se stabileste distanta de la firul cu plumb la

martorii de la fata tencuielii.

La trasarea tavanului se fixeaza în centrul camerei un martor de ipsos de 1,0–1,5 cm grosime

si de la acesta se face trasarea si punctarea de martori cu dreptarul si bolobocul, dupa care se trag

fâsii de mortar în mod analog ca la pereti.

2.6 Aplicarea stratului amorsa (spritul)

Stratul amorsa (spritul) este primul strat al tencuielii si are rolul de a asigura o cât mai buna

legatura între stratul suport si straturile urmatoare de mortar care formeaza tencuiala.

Mortarul folosit pentru stratul de sprit trebuie:

- sa fie fluid;

- sa fie de acelasi tip cu mortarul de grund;

- sa contina nisip fin în cantitati foarte mici.

Înaintea aplicarii spritului suprafata de tencuit se stropeste bine cu apa pentru ca elementul

suport sa nu absoarba din mortar apa care-i este necesara întaririi si pentru a-i asigura o buna

aderenta.

Stratul de sprit trebuie sa fie continuu, în grosime de 2-3 mm, el având rolul de a acoperi

întreaga suprafata, nu si de a completa neregularitatile suportului (pe care le va prelua grundul).

Suprafata creata de stratul de sprit trebuie sa ramâna rugoasa pentru a se asigura buna legatura

cu mortarul de grund.

În functie de materialul de baza a elementului suport, pentru sprit se folosesc urmatoarele

feluri de mortar:

17

- pe beton sau zidarie din piatra, pentru sprit se foloseste laptele de ciment, uneori cu un mic

adaos de nisip;

- pe zidarie din BCA (blocuri, placi, fâsii), spritul se alcatuieste din mortar de ciment-var–

nisip (1:0.25:3);

- pe zidarie de caramida în general nu se aplica sprit;

- pe suprafetele acoperite cu rabit, spritul se realizeaza cu mortar cu urmatoarele

caracteristici, diferite de cele aratate înainte:

• mortarul este de tip var–ipsos sau var–ciment, având consistenta unui mortar vârtos;

• aplicarea pe plasa de rabit se face manual, cu dosul mistriei, prin presare, astfel ca

mortarul sa patrunda bine în ochiurile plasei de rabit si sa o acopere în întregime;

• smirul trebuie sa ramâna cu o suprafata cât mai rugoasa pentru a asigura grundului o cât

mai buna aderenta.

Aplicarea spritului se face mecanizat sau manual.

2.6.1 Aplicarea manuala a spritului

Manual, spritul se aplica pe perete de regula prin stropire cu ajutorul unei maturi scurte încât

sa formeze un strat cât mai subtire, sub 3 mm, numai atât cât sa acopere un strat continuu toata

suprafata elementului suport.

2.7 Aplicarea grundului

2.7.1 Reguli generale

Grundul are rolul de a acoperi toate neregularitatile stratului suport (neacoperit de sprit) si

de a creea suportul pentru stratul vizibil al tencuielii (tinciul)

Grundul este stratul gros dintre cele trei straturi ale tencuielii, trebuind sa fie de ≈10–12 mm

la tencuielile pe caramida, piatra si beton.

La suprafetele de beton care nu se pot lasa netencuite si care au o executie destul de

îndelungata, fara abateri însemnate de la verticala pentru pereti si de la orizontala pentru tavan, se

aplica direct stratul vizibil peste sprit, netezit în prealabil dupa o oarecare zvântare a lui, fara sa se

mai execute grundul.

18

La zidariile din caramida, la care nu se aplica spritul se recomanda stropirea cu apa a

suprafetelor de tencuit, în cazul când acestea sunt uscate, înainte de aplicarea grundului, pentru ca

zidaria sa nu absoarba apa necesara întaririi mortarului.

Mortarele pentru grund vor fi mai consistente decât cele pentru sprit, respectiv 9–12 cm în

cazul aplicarii mecanizate si 7- 8 cm în cazul aplicari manuale (fata de 11–12 cm la sprit )

Aplicarea mortarului de grund se face numai dupa completa întarire a spritului si înainte de

24 de ore de la APLICAREA ACESTUIA.

Grundul se poate aplica mecanizat sau manual.

2.7.2 Aplicarea manuala a grundului

Mortarul, de consistenta 7–8 cm, se aplica pe perete de jos în sus între fâsii, în una sau doua

reprize pentru întreaga grosime, prin aruncarea lui cu forta în portii mici folosînd mistria, fie

canciocul sau farasul.

Mortarul se întinde mai întâi grosier cu mistria dupa aruncare pe perete, apoi se niveleaza

între stâlpisori cu ajutorul dreptarului. În cazul reperelor verticale dreptarul se manevreaza de un

zidar, care îl tine orizontal, îl sprijina pe doi stâlpisori si prin miscari verticale de du–te–vino

deplaseaza treptat dreptarul de jos în sus, pentru ca surplusul de material sa cada si sa se adune pe

dreptar, de unde se „taie” în lung cu mistria si se arunca în lada cu mortar.

Dupa prima nivelare se completeaza cu mortar aplicând cu mistria golurile ramase si se

reniveleaza cu dreptarul, îngrijind ca stâlpisorii sa nu se îngroase cu mortar din grund spre a nu se

denivela tota tencuiala.

În cazul reperelor oriontale dreptarul se tine vertical si miscarea de du–te–vino se face pe

verticala, în masura deplasarii lui, mortarul în surplus cade la baza peretelui de unde zidarul îl aduna

cu mistria dupa fiecare trecere si îl redepune în lada cu mortar, repetând operatiile de mai sus.

Pentru recuperarea mortarului planseul trebuie pastrat curat.

În cazul folosirii reperelor metalice de inventar, nivelarea mortarului se face cu dreptarul

specific metalic.

Dupa nivelarea cu dreptarul suprafata grundului trebuie sa ramâna rugoasa pentru buna

aderenta a stratului vizibil. Daca a rezultat prea neteda sau daca stratul vizibil este prevazut sa se

execute dupa uscarea completa a grundului, pe suprafata cruda a acestuia se practica cu mistria

crestaturi adânci de 2–3 mm, tragându-se linii înclinate în ambele sensuri, la distante de 5–6 cm una

de alta sau linii orizontale valurite.

19

Deosebit de important pentru aspectul final al încaperilor este modul de realizare al

muchiilor intrânde (olnite) sau iesinde.

Pentru executarea lor trebuie fixate dreptare la cumpana sau boloboc ca sa asigure

liniaritatea si verticalitatea, respectiv orizontalitatea ei.

La executia grundului pe peretii exteriori ai cladirii, operatiile sunt similare celor

descrise, cu mentiunea ca trebuie luate masuri de protectie atât pe timp calduros, cât si pe

timp friguros. Astfel:

Pe timp calduros:

- acoperirea cu prelate umbroase a tencuielilor (de regula, fixata la fata exterioara a schelei

de fatada), imediat dupa executarea grundului.;

- stropirea cu apa a suprafetelor proaspat tencuite, mentinerea lor umeda, pentru a înlocui

apa pierduta de mortar prin evaporare.

Pe timp friguros:

- executia numai în cazuri de necesitate deosebita, cu închiderea si încalzirea pe portiuni a

zonelor respective, utilizarea de mortare speciale si alte masuri stabilite de normative.

Aplicarea mortarului de grund pe tavane se face începând din unul din colturi si mergând

spre centru, folosind fâsiile de ghidaj. Mortarul de grund pentru tavane trebuie sa aiba o consistenta

mare de 7–8cm, pentru a se evita piererile de material prin cadere.

Unele diferente mici fata de tehnologia aplicata la pereti:

- nivelarea grundului se face întâi cu mahalaua, pentru fixarea prin presare locala a

mortarului între fâsii si apoi cu dreptarul sprijinit pe fâsii;

- dreptarul se tine în pozitie putin înclinata fata de tavan, astfel ca surplusul de mortar sa se

poata aduna pe dreptar si de pe acesta sa se arunce în lada cu mortar, pentru reutilizare.

2.8 Aplicarea tinciului

Tinciul, stratul vizibil, este ultimul strat al tencuieli, cel care da forma si aspectul definitiv al

acesteia.

Grosimea tinciului variaza în functie de modul de prelucrare ce-i va fi aplicat. Astfel:

2-4 mm pentru tencuieli driscuite;

1-3 mm pentru tencuieli sclivisite;

2-3 mm pentru tencuieli speciale impermeabile;

1-3 mm pentru tencuieli de BCA.

20

Mortarul pentru tinci se prepara cu nisip fin cu granule pâna la 1 mm, iar consistenta lui

trebuie sa fie mica, 12-14 cm. Înainte de aplicare se recomanda trecerea mortarului printr-o sita cu

diametrul ochiului de 1,5 mm, pentru eliminarea eventualelor granule mai mari de lianti sau de

nisip, care ar crea dificultati la finisarea suprafetei.

Tinciul se aplica dupa uscarea grundului, începându-se totdeauna cu tavanul si continuându-

se cu peretii. Un grund complet uscat (vechi) se stropeste bine cu apa înainte de aplicarea tinciului.

Tinciul se aplica pe suprafete mici, cu canciocul sau mistria, cautând sa se obtina o suprafata

cât mai regulata.

Dupa aplicare si întindere, stratul vizibil se prelucreaza cu grija pentru a i se da o suprafata

perfect dreapta si uniforma ca aspect, înlaturându-se orice urma de înnadire între portiuni tencuite

separat sau de zgârieturi.

Dupa zvântarea usoara a tinciului se procedeaza la netezirea cu drisca, oparatia facându-se

stropind stratul aplicat cu apa, cu ajutorul bidinelei tinuta în mâna stânga si frecândul cu drisca (de

lemn sau captusita cu cauciuc) tinuta în mâna dreapta, prin miscari circulare cu raza mica, pâna la

perfecta netezire si uniformizare a suprafetei.

Suprafata astfel netezita se verifica cu dreptarul, eventualele neregularitati înca existente se

completeaza cu tinci aplicat cu mistria, si se renetezeste, frecând suprafata pâna ce capata acelasi

aspect cu suprafata frecata anterior.

O atentie deosebita trebuie data netezirii colturilor si muchiilor intrânde si iesinde, pentru a

se obtine linii perfect drepte, în care scop se executa cu dreptarele speciale de colt.

Ca si în stratul de grund, trebuie luate masuri de protejare a tinciului împotriva uscarii prea

rapide la soare sau la vânt, prin acoperirea cu prelate, spre a evita aparitia fisurilor.

2.9 Tehnologia de executie a unor tipuri principale de tencuieli

2.9.1 Tencuieli driscuite

Aceste tencuieli se numesc si tencuieli simple; se folosesc atât la interior, cât si la exterior.

Executia se face în urmatoarele etape:

-pregatirea suprafetelor de tencuit;

-trasarea si executarea fâsiilor de finisaj (stâlpisori sau fâsii orizontale);

-aplisarea stratului de sprit;

-aplicarea stratului de grund –nivelarea lui;

21

-aplicarea stratului vizibil –driscuirea.

Detalierea etapelor este aceea descrisa la subcapitolul precedent.

2.9.2 Tencuieli gletuite

La aceste tencuieli, stratul de grund, bine driscuit, se acopera cu un strat subtire, ≈1-3mm

grosime, de pasta de var sau de ipsos, numit glet.

În functie de natura stratului suport, gletul care urmeaza a fi folosit poate fi:

1) Glet de var, alcatuit din mortar de grund proaspat cu var în compozitie, nu se aplica direct

pe suprafata de beton.

2) Glet de var-ipsos, format din orice mortar de grund uscat.

3) Glet de ipsos, format din orice mortar de grund fara var în compozitie.

4) Glet de ipsos-var, format dintr-un mortar de grund pe baza de ciment-var.

Gletul se aplica în încaperi în care este necerar un strat suport pentru realizarea unor finisaje

de calitate superioara ca: tapete, vopsitorii în ulei, zugraveli speciale.

Stratul de glet se executa prin întinderea si netezirea pastei cu fierul de glet, în felul

urmator:

-se pune o cantitate de pasta pe fierul de glet si se întinde pe perete sau tavan, apasând cu o

muchie pe suprafata grundului, astfel încât sa se acopere toate neregularitatile acestuia;

-pentru a putea fi netezita înaite de întarire, pasta de glet se aplica pe suprafete de max. 1m2;

-netezirea se executa cu fierul de glet, imediat dupa aplicarea pastei, tinându-l aproape

perpendicular pe suprafata de prelucrat, manevrându-l înainte si înapoi cu o anumita înclinare în

raport cu directia miscarii, apoi perpendicular si chiar diagonal daca este cazul;

-fiecare zona trebuie lucrata repede, din doua sau cel mult trei treceri, pentru ca pasta de glet

sa nu-si piarda plasticitatea;

-grosimea stratului de glet, de 1-3mm, se obtine din doua-trei aplicari si nivelari succesive.

Verificarea planeitatii suprafetei gletului se face cu dreptarul metalic. Suprafata obtinuta

trebuie sa fie perfect neteda la pipait si eventualele asperitati curatate si netezite cu hârtie sticlata.

2.9.3 Tencuiala pe zidarie din BCA

Tencuielile se executa la cel putin 15 zile dupa executarea zidariei.

Pregatirea suprafetelor pentru tencuit se face astfel:

22

1) Colturile rupte, stirbiturile si golurile se umezesc cu apa, se repara cu bucatele de BCA si

cu mortar de var-ciment-aracet cu dozaj în volume de 1-2-6.

2) Rosturile zidarie se adâncesc pe 2-3 cm.

3) Suprafata se curata de praf, resturi de mortar, pete de ulei, smoala, etc. cu peria de sârma

si se uda cu apa.

Tencuielile interioare se executa în 3 straturi în grosime totala de 1.5 cm. Astfel:

1) Spritul (stratul 1) în grosime de 0.2-0.3 cm se executa cu un mortar de ciment-var-nisip,

cu dozajul în volume 1-0.25-3 si cu consistenta de 14-15 cm.

2) Grundul (stratul 2) în grosine de 1.0-1.2 cm se executa din mortar de var obisnuit.

3) Tinciul (stratul 3) în grosime de 0.1-0.3 cm se executa cu acelasi mortar ca grundul.

Tencuielile exterioare se executa tot în trei straturi, având însa grosimea de 1.8 cm si

urmatoarele caracteristici:

1) Spritul folosit este acelasi de la tencuielile interioare si se aplica într-o grosime de 0.2-

0.3cm.

2) Grundul se executa din mortar ciment-var nisip cu dozajul 1-1-6 sau 1-2-6, aplicat într-un

strat gros de 1.0-1.1 cm.

3) Tinciul: se foloseste mortarul din grund, însa cu un nisip cu granulatie foarte fina 0-1 mm.

La finisarea peretilor executati din blocuri si placi din BCA cu rosturi subtiri de 2-3 mm se

aplica gletul de netezire pe baza de aracet si nisip fin. Se foloseste de obicei nisip silicios de Valeni.

Aplicarea gletului de netezire se face cu drisca de glet, cu aparatul de zugravit manual sau

electric sau cu pistolul de tencuit. Netezirea se face manual, cu drisca de glet.

2.9.4 Tencuieli pe beton

Suprafetele de beton se tencuiesc numai atunci când exista cerinte impuse de proiectarea

viitoarelor procedee tehnologice de productie.

Tencuiala se aplica astfel:

-pe suprafata pregatita si trasata se aplica spritul (laptele de ciment cu adaos de nisip);

-nu se aplica strat de grund;

-tinciul se aplica direct peste stratul de sprit, se netezeste si se finiseaza.

Pentru finisarea suprafetelor de beton realizate în cofraje de inventar metalice sau din

placaje tego, se poate utiliza cu mari economii de materiale, manopera si de costuri, protejarea cu

pasta sau vopsele speciale. Una dintre acestea este pasta gipac a carei compozitie este:

-ipsos de constructii 23 parti;

23

-aracet D50 4 parti;

-plastifiant si întaritor 1 parte;

-apa 7-14 parti.

Având în vedere faptul ca pasta gipac contine în compozitie ipsos, nu poate fi folosita decât

pentru finisarea suprafetelor interioare cu umiditate maxima 60%.

Aplicarea pastei gipac se face astfel:

-se curata suprafata cu peria de eventualele pete de mortar, grasime, etc.;

-se repara cu mortar de ciment eventualele colturi sau muchii rupte sau stirbituri,

-pasta se aplica în doua straturi succesive si anume:

• primul strat, de consistenta vârtoasa, se aplica cu fierul de glet, foarte subtire,

ras la suprafata betonului pentru astuparea porilor;

• al doilea strat, de consistenta fluida, se aplica dupa întarirea primului, având

o grosime de 0.1-0.2 mm si se netezeste pâna se obtine o suprafata perfect

neteda.

Daca finisajul se face tapet se renunta la al doilea strat.

2.10 Alcatuirea si tehnologia de executie a tencuielilor decorative

Tencuielile decorative sunt acele tencuieli care dau constructiei un finisaj si un aspect

arhitectural deosebit numai prin ele însele.

Aspectul arhitectural al tencuielii decorative poate fi obtinut prin:

-compozitia mortarului;

-modul de aplicare;

-modul de prelucrare a fetei vizibile.

Fata vizibila poate fi prelucrapa cu diferite unelte când mortarul stratului vizibil se gaseste:

în stare plastica, la început de întarire, întarit partial sau întarit total.

La aplicarea fetei vazute la tencuielile decorative trebuie sa se respecte o serie de reguli,

fara de care se risca compromiterea fatadei cladirii. Astfel:

-mortarul pentru stratul final trebuie sa aiba o compozitie corespunzatoare prelucrarii dorite

a fatadei, amestecul uscat trebuie sa fie pregatit anticipat pentru întreaga suprafata a fatadei sau

pentru o întreaga încapere, dupa caz;

-întreruperile obligatorii în executie trebuie gândite anticipat si stabilite la limita profilelor,

ornamentelor sau rezultantelor, pentru a evita aparitia rosturilor de lucru care pot compromite

finisajul;

24

-între schelele exterioare si perete trebuie lasat spatiu suficient pentru ca executarea

tencuielii sa fie continua; nu este pernisa folosirea schelelor lasate în consola din zidarie sau a

schelelor rezemate de constructie, care necesita completari ulterioare ale tencuielii si deci, vor lasa

zone patate în fatada;

-fata vazuta se aplica numai dupa montarea glafurilor, grilelor, diblurilor, profilurilor, etc. în

jurul carora trebuie sa fie corect finisate;

-se iau masuri speciale pentru marirea aderentei stratului vizibil pe grund, precum si pentru

protectia împotriva arsitei, având în vedere ca imperfectiunile care deriva din lipsa acestora nu se

pot repara ulterior fara a dauna aspectului lucrarii;

-fata vazuta trebuie sa rezulte uniforma ca aspect (granulatie, desen, culoare) pe toata

suprafata, dar în special pe panouri formate între profile sau linii de tonalitate diferita; în special, se

cauta ca asemenea panouri, în masura în care pot fi realizate într-un singur schimb, sa fie executate

de acelasi muncitor, spre a i se asigura perfecta uniformitate.

Dupa modul de alcatuire principalele tencuieli decorative sunt:

-tencuieli decorative simple;

-tencuieli stropite;

-tencuieli de terasit si dolomit;

-tencuieli de piatra artificiala.

2.10.1 Tencuieli de terasit si de dolomit

Aceste tencuieli au fata vazuta uniform zgrunturoasa, având vizibile grisul de mica si

marmura, care formeaza pe suprafeta unele puncte lucioase.

Amestecul uscat din grisul de marmura, nisip, ciment, mica este preparat din fabrica, pe

santier adaugându-se colorantul dorit si laptele de var.

Daca în locul grisului de marmura se foloseste gris de dolomit, atunci amestecul se numeste

dolomit.

Dupa 6-7 zile, când grundul s-a întarit si uscat, se stropeste cu apa si se aplica pe el mortarul

de terasit sau dolomit, cu grosimea stratului de 8-10 mm.

În timpul lucrului mortarul se amesteca mereu pentru ca sa nu se depuna agregatul cu

granulatie mare pe fundul targii, deoarece acestea ar duce la obtinerea unui material neomogen si,

deci, la un aspect neuniform al tencuielii fatadei.

Dupa aplicare, mortarul se niveleaza si se netezeste cu drisca în mod obisnuit.

Dupa ce stratul vizibil s-a întarit putin, suprafata vizibila se prelucreaza cu o perie de sârma.

25

Momentul întaririi, de ≈3-6 h, se determina tragând cu peria pe suprafata tencuita: granulele

de gris si de nisip trebuie sa se disloce din masa stratului vizibil, fara a antrena mortarul. Dupa

periere, suprafata se curata de praf si de granulele dislocate cu o perie moale, apoi timp de 3-4 zile

se stropeste cu apa odata pe zi.

Este important ca prelucrarea suprafetei sa nu fie întrerupta, deoarece portiunile periate mai

târziu, formeaza panouri de culori mai deschise.

2.11 Organizarea executiei lucrarilor de tencuieli

2.11.1 Executarea tencuielilor cu echipe individuale

Echipele individuale se compun, în general, din 2-4 tencuitori, care executa lucrari de

volume relativ reduse. În principiu, ele încep lucru într-o cladire si executa toate operatiile, dupa

care trec în încaperea urmatoare unde executa iar toate operatiile, s.a.m.d.

În acest mod de lucru nu se face o corecta diviziune a muncii, pentru ca toti membri echipei

executa succesiv toate operatiile: pregatirea suprafetelor, trasarea, aplicarea spitului, aplicarea si

nivelarea grundului, tragerea profilelor si ancadramentelor de goluri, aplicarea stratului vizibil.

Calificarea membrilor acestor echipe este superioara, deoarece nu cuprinde si tencuitori

prevazuti sa execute numai operatii simple, de calificare inferioara, aceste operatii fiind executate

tot de tencuitori de calificare superioara, ceea ce nu este rational.

2.11.2 Executarea tencuielilor cu brigazi de specialitate

Brigazile de specialitate executa lucrari de volume mari si sunt formate dintr-un numar de

formatii care, fiecare, executa numai o anumita operatie sau grupa de operatii similare, trecând cu

acestea dintr-o încapere în alta sau dintr-un sector în altul si formând astel un lant continuu de lucru.

2.11.2.1 Executarea manuala a tencuielilor

La executarea tencuielilor interioare ordinea de executie a principalelor faze este

urmatoarea:

-se monteaza schela de inventar în încapere, pentru tencuirea tavanelor;

-se pregatesc suprafetele de tencuit la tavan si pereti;

26

-se traseaza tencuielile;

-se aplica straturile de tencuiala, în urmatoarea ordine:

• se tencuiesc tavanul complet si se executa racordul cu peretii (dupa proiect:

în unghi drept, cu scafa sau cu profil);

• se continua tencuiala pe pereti pâna în dreptul podinei schelei, cuprinzând si

eventualii spaleti, glafuri si profile;

• se desface schela, care se muta în încaperea urmatoare;

• se tencuieste restul suprafetelor peretilor, pâna la nivelul planseului inferior,

cuprinzând si terminarea spaletilor, glafurilor si profilelor începute de pe

schela.

Tencuielile la casa scarii se executa manual, astfel:

-se pregateste schela (de inventar) la ultimul palier; de pe podina ei tencuitorii tencuiesc

tavanul acestui palier în timp ce la celalalte paliere se monteaza schela astfel ca de pe podina ei sa

se poata tencui partea superioara a peretilor si intradosul scarii;

-se pregatesc suprafetele si se traseaza tencuielile pe toata înaltimea casei scarii,

-se aplica straturile de tencuiala, de regula pornind de la peretii ultimului palier, coborând cu

peretii si intradosul scarii nivel cu nivel; în caz de mare urgenta se pot tencui simultan si mai multe

nivele, dar se creaza dificultati atât în aprovizionare cât si în circulatie.

Tencuielile exterioare se executa manual, astfel:

-se monteaza schela de fatada pe terenul nivelat în prealabil, astfel ca de pe podinele

montate sa se poata acoperii cu lucru toata fatada;

-se pregatesc suprafetele peretilor si se traseaza tencuiala pe toata înaltimea constructiei;

-se aplica straturile de tencuiala conform tehnologiei descrise, în functie de tipul de tencuiala

(simpla, decorativa, ornamentala), începând de la cornisa în jos;

-se desface schela de fatada;

-se executa în final soclu, de obicei în alt mod decât tencuiala.

Straturile de tencuiala se executa în urmatoarea ordine:

1) Se executa amorsarea suprafetelor si se aplica grundul pe toata suprafata.

2) Se executa profilele de cornisa, brâurile, ancadramentele si profilele la ferestre

sau usi exterioare, balcoane, etc.

3) Se aplica stratul vizibil al tencuielii pe toata suprafata, îngrijind de asigurarea

uniformitatii lui.

4) Se aplica operatiile de prelucrare a suprafetelor (curatiri, rostuiri, buciardari,

etc.).

27

3 Lucrari de izolatii

3.1 Izolatii – consideratii generale

Izolatiile reprezinta lucrari de constructii necesare asigurarii functionalitatii, integritatii sau

confortului în cadrul unei cladiri, functie de tipul cladirii sau de procesul tehnologic pe care aceasta

îl adaposteste. Tipul de izolatie se alege în general dupa specificul cladirii (industriale, civile, social

– culturale etc.)

Dupa rolul pe care îl au, izolatiile se pot grupa astfel:

1) Izolatii hidrofuge, care impiedica patrunderea umezelii si a apelor meteorice, freatice sau

tehnologice în interiorul cladirilor sau în elementele de constructii si asigura pastrarea în bune

conditii a caracteristicilor fizico – mecanice a materialelor care compun constructiile.

2) Termoizolatii, care creaza in interiorul constructiilor confortul termic sau conditiile

climatice impuse de procesul interior.

3) Fonoizolatii, care asigura confortul acustic prin izolarea specifica fata de poluarea din

exterior.

4) Izolatii anticorozive, care împiedica actiunea coroziva a unor substante chimice asupra

elementelor de constructie cu care vin in contact direct sau asupra instalatiilor.

5) Izolatii speciale(protectii biologice) împotriva radiatiilor sau altor factori externi

exceptionali.

Izolatiile se executa adeseori cu roluri multiple: termo + hidro, hidro + anticorozive etc.

3.2 Importanta lucrarilor de izolatii. Precizarea domeniului de tratare a problemei

Lucrarile de izolatii prezinta o influenta deosebita în asigurarea functionalitatii si sigurantei în

exploatare a constructiilor. De aceea, pentru a se asigura izolatii de calitate buna este deosebit de

important modul de pregatire a suprafetelor care se izoleaza, respectarea cu strictete a tuturor

fazelor tehnologice de executie si în continuare, protejarea severa a suprafetelor si urmarirea

comportarii lor în timp.

Executia superficiala sau incorecta, precum si exploatarea necorespunzatoare, au consecinte

grave, ducând inevitabil în timp la degradarea constructiilor, în cazul izolatiilor hidro si

anticorozive, la reducerea productivitatii muncii în constructiile industriale si a confortului în cele

civile si social – culturale, în cazul fonoizolatiilor si termoizolatiilor.

28

În capitolele care urmeaza, se vor prezenta tehnologiile de executie principale la toate tipurile

de izolatii.

3.3 Caracteristici ale lucrarilor de izolatii

Prin dezvoltarea investitiilor s-a impus si în domeniul izolatiilor producerea de noi materiale

specifice, a unor tehnologii noi de executie a lucrarilor, precum si a unor solutii noi de izolatii.

Comportarea în timp este conditionata de modul de exploatare si întretinere periodica, de

modul cum s-a facut întretinerea. În orice caz, izolatiile necesita revizii periodice, precum si lucrari

de întretinere si remedieri periodice.

3.4 Clasificari ale lucrarilor de izolatii

Criteriile de clasificare a izolatiilor tin seama de:

1) Rolul pe care îl au în constructie:

- izolatii hidrofuge;

- izolatii termice;

- izolatii anticorozive;

- izolatii speciale (protectii biologice).

2) Elementele pe care le izoleaza:

- izolatii la elemente de constructii (fundatii, pereti, acoperis etc.)

- izolatii la conducte, instalatii si recipiente.

3) Materialele utilizate:

- materiale bituminoase;

- materiale pe baza de ciment;

- din mase plastice;

- din placaje ceramice;

- materiale pe baza de rasini;

- materiale pe baza de cauciuc.

4) Modul de aplicare:

- izolatii aplicate prin pensulare;

- izolatii aplicate prin spacluire;

- folii lipite;

- înzidiri si placaje;

- saltele.

29

3.5 Elemente determinante în alegerea variantei tehnologice optime

Cu exceptia hidroizolatiilor si a protectiilor anticorozive, celelalte genuri de izolatii nu pun

probleme deosebite în alegerea variantei tehnologice.

La alegerea tehnologiei pentru executia hidroizolatiilor, factorii care determina varianta

optima se descriu în continuare.

3.5.1 Functie de locul unde este plasata si urmeaza sa se execute izolatia

3.5.1.1 Lucrari executate la exterior Alegerea variantei depinde de structura izolatiei, care se stabileste dupa:

- forma învelitorii;

- panta învelitorii;

- elementul de rezistenta pe care se executa izolatia;

- caracterul definitiv sau provizoriu al constructiei.

3.5.1.2 Lucrari executate la interior Alegerea variantei depinde de structura izolatiei, care se stabileste dupa:

- tipul constructiei (industriala, civila, social – culturala etc.) si pozitia izolatiei

(sub nivelul hidrostatic, peste nivel etc.);

- structura elementului de rezistenta pe care se aplica.

3.5.2 Functie de tipul izolatiei

Alegerea variantei depinde de:

- natura apelor si felul în care actioneaza asupra elementelor de constructii

- tipul elementelor sau partilor de constructii care se izoleaza, acestea putând

necesita:

• izolatii contra umiditatii pamântului, la subsol sau la parter, orizontale

sau verticale, în ape cu sau fara presiune;

• izolatii ale unor elemente de constructii amplasate în încaperi cu

instalatii diferite de umiditate, determinate de natura procesului de

productie.

3.5.3 Functie de materialele folosite

- izolatii bituminoase;

- izolatii cu materiale plastice aplicate prin stropire sau pensulare;

- izolatii din folii de materiale plastice.

30

3.6 Pregatirea lucrarilor

O importanta deosebita pentru asigurarea calitatii lucrarilor o are pregatirea suprafetelor care

urmeaza a fi izolate, pregatire specifica fiecarui tip de izolatie si tehnologia adoptata.

Pentru executarea lucrarilor cu productivitate ridicata, în conditii de economicitate, un rol la

fel de important are si organizarea judicioasa a executiei si a locului de lucru, care parcurge etapele

principale descrise în continuare.

3.6.1 Conditii generale

Stabilirea în comun cu proiectantul a solutiilor tehnice si a tehnologiilor care urmeaza sa fie

prevazute în documentatiile de executie, tinând seama de dotarea tehnica si organizarea

constructorului.

3.6.2 Fazele pregatirii lucrarilor

Stabilirea resurselor si programarea în timp a acestora:

- materiale, pe sortimente si calitati;

- utilaje, dispozitive si scule, în functie de tehnologie;

- forta de munca, pe specialitati.

3.6.3 Etapele de verificare si control a calitatii

Lucrarile de izolatii având un caracter ascuns, controlul de calitate trebuie exercitat în toate

etapele de executie a lucrarilor.

Natura verificarilor, specifica fiecarui gen de izolatie, este cea prevazuta în Normativul C.56 –

88.

3.6.4 Instruirea personalului muncitor

Lucrarile de izolatii, prin specificul lor (executie în spatii înguste, la înaltime etc.), impun

respectarea riguroasa a NTSM prin: încredintarea executiei lucrarilor numai unor formatii de lucru

calificate, care în prealabil si-au însusit specificul si conditiile de aplicare a tehnologiei de executie

si au fost instruite sub aspectul NTSM.

3.7 Probleme specifice legate de tehnologia lucrarilor de izolatii

3.7.1 Prelucrarea fronturilor de lucru

Izolatiile, reprezentând o faza din lantul complex al executiei, se pot ataca numai dupa

receptia fazei premergatoare.

Preluarea frontului de lucru de izolator de la constructor se face pe baza unui proces – verbal

(de preluare a frontului de lucru), garantându-se astfel asigurarea tuturor conditiilor pentru

realizarea izolatiei, conditiile calitative impuse, care sa corespunda integral scopului pentru care

sunt prevazute.

31

În principiu, lucrarile de izolatii trebuie sa înceapa numai dupa completa terminare în zona

respectiva a lucrarilor de constructii premergatoare fazei, pentru a se evita deteriorarea lor

ulterioara.

În cazurile în care din anumite cauze (în special climaterice) nu se poate executa izolatia

hidrofuga, pentru asigurarea continuarii celorlalte lucrari, în special în perioada timpului ploios si

friguros, se executa o izolatie provizorie constând de obicei din stratul de carton care formeaza

bariera contra vaporilor.

3.7.2 Controlul si receptia lucrarilor

3.7.2.1 Controlul si receptia izolatiei termice la cladiri

Înainte de aplicarea hidroizolatiei se receptioneaza termoizolatia si anume:

- calitatea suprafetei suport;

- marimea rosturilor între placile izolatoare montate si grosimea lor (admisibil

abatere ± 10% fata de prevederea din proiect);

- fixarea în bune conditii a termoizolatiei pe suprafata suport;

- acoperirea termoizolatiei cu stratul de protectie;

- respectarea structurii termoizolatiei, prin sondaj (prin sectionare).

Receptia lucrarilor se realizeaza în doua faze:

1) Dupa terminarea lucrarilor de termoizolatie, dar înaintea aplicarii stratului de

protectie.

2) Dupa terminarea stratului de protectie.

3.7.2.2 Controlul si receptia termoizolatiei la conducte si utilaje

Înainte de începerea lucrarilor de izolatii este obligatorie efectuarea tuturor probelor impuse

pentru conducte, respectiv pentru utilaje (probe de presiune, de etanseitate etc.) si receptionarea

acestora. De asemenea, este necesar a se planta toate tecile si stuturile pentru aparatele de masura si

control (AMC).

La receptionarea traseelor de conducte si a utilajelor se receptioneaza si protectia exterioara

a conductei, fie ca este o simpla vopsitorie cu miniu de plumb, fie ca este o protectie speciala.

La vase si recipiente mari se verifica si se receptioneaza si agrafele sudate necesare sustinerii

pachetelor de izolatii si învelitorii de protectie (tabla zincata, table speciale, tencuieli din ipsos etc.).

În mod special trebuie receptionat suportul, fie ca acesta este direct elementul din beton sau

sapa suport aplicata pe beton.

La rezervoarele din beton, trebuie facuta proba de etanseitate a betonului înainte de aplicarea

suportului si executate toate eventualele remedieri care apar ca necesare. De asemenea, se

32

receptioneaza toate piesele metalice înglobate sau piesele de trecere prin beton (stuturi, presetupe

etc.)

Se considera asigurata conditia de începere a executiei numai atunci când umiditatea

suportului corespunde prevederilor caietului de sarcini.

3.7.2.3 Controlul si receptia hidroizolatiei

Deoarece remedierea erorilor la lucrarile de hidroizolatii este o operatie delicata, uneori chiar

imposibila fara distrugerea altor lucrari, sunt necesare controale riguroase pentru fiecare operatie.

Se controleaza:

- calitatea materialelor prevazute a fi utilizate în lucrare;

- modul corespunzator de transport, manipulare si depozitare a materialelor;

- starea pregatirii suprafetelor;

- asigurarea unor fronturi de lucru corespunzatoare calitativ si cantitativ, care sa nu

fractioneze operatiile de izolare.

Receptia lucrarilor dupa executie se realizeaza în doua etape:

1) Receptia provizorie:

• dupa terminarea completa a lucrarilor, prima verificare se face vizual;

• efectuarea de probe cu apa (1 strat de 3 – 6 cm grosime timp de 72 h), toate

gurile de scurgere fiind astupate; nu trebuie sa existe nici o scadere a stratului

de apa, nici sa apara pete de umezeala pe suportul hidroizolatiei.

2) Receptia definitiva (la 1 an de la terminarea lucrarilor);

• verificari vizuale;

• controlul aparitiei de eventuale pete de umezeala;

• starea protectiei hidroizolatiei.

Orice defectiune sau uzura prematura aparuta în decursul anului de garantie este în sarcina de

refacere a executantului.

3.7.2.4 Controlul si receptia fonoizolatiei

Conditiile sunt în general aceleasi ca la termoizolatie. La receptie se mai fac însa si masuratori

acustice prin sondaje, cu aparatura speciala.

3.7.2.5 Controlul si receptia izolatiilor anticorozive

La aceste tipuri de izolatii verificarile si receptiile sunt atât de natura celor de la termo si

fonoizolatii, cât si a celor de la hidroizolatii, acestea din urma gasindu-si aplicarea mai ales la

bazine sau camere placate antiacid, la care se fac probe de apa.

33

3.7.3 Mentinerea integritatii izolatiilor

Hidroizolatiile sunt cele mai expuse factorilor naturali, ele trebuind sa suporte factori

climaterici diversi: ploaie, vânt, arsita, înghet, zapada, grindina, raze ultraviolete care diminueaza

rezistenta în timp a materialelor din care sunt compuse, socuri mecanice etc.

Pe lânga factorii naturali, mai apar si o serie de factori în perioada de santier si în cea de

exploatare, rezultati din neglijenta sau necunoastere, sau din nerespectarea normelor de exploatare.

În aceeasi masura sunt expuse si protectiile anticorozive care, pe lânga diversele actiuni

mentionate, suporta în permanenta actiunea coroziva, dar si actiunea mecanica de curatire a

suprafetelor: frecare, spalare sau modificare a parametrilor substantelor corozive din avarii sau din

conducerea incorecta a procesului tehnologic.

3.7.3.1 Prevenirea degradarilor în perioada de santier

Hotarâtor în prevenirea degradarilor pe santier este respectarea lantului tehnologic si luarea

unor masuri preventive, între care:

- terminarea lucrarilor la parti de constructii învecinate mai înalte, înainte de

începerea lucrarilor de termo si hidroizolatii, pentru a evita aruncarea unor resturi

sau montarea unor schele necesare cladirilor vecine;

- interzicerea cu desavârsire în timpul sau dupa executia termo si hidroizolatiei a:

• depozitarii de materiale;

• deplasari de utilaje sau alte piese grele;

• perforari pentru agatarea în structura a unor mijloace de ridicare;

• sprijinirea de schele, contravântuiri etc.

3.7.3.2 Prevenirea degradarilor în exploatare

În mod similar trebuie sa se ia unele masuri preventive si în timpul exploatarii, precum:

curatirea zapezii numai cu scule neascutite executate din alte materiale decât metal, sa nu se

depoziteze materiale peste hidroizolatii, circulatia sa se faca numai pe podini amenajate etc.

3.7.3.3 Verificarea periodica

Integritatea izolatiilor de orice tip este strict determinata de controlul periodic, întretinerea

corespunzatoare si periodica si remedierea imediata a oricarei defectiuni aparute, deci în final de

existenta unui personal calificat si a unui program ordonat de control si revizie.

Revizia, cu masurile necesare, trebuie sa vizeze în special urmatoarele:

- starea straturilor de protectie;

- functionarea gurilor de scurgere;

34

- scafele si racordurile hidroizolatiei la atice;

- starea tinichigeriei care protejeaza terminatiile izolatiei;

- etanseitatea conductelor, vaselor si recipientelor;

- interzicerea circulatiei pe învelitoarea neprotejata;

- interzicerea depozitarii oricaror materiale cu muchii vii(utilaje, profile metalice,

schele).

35

4 Lucrari de hidroizolatii

4.1 Caracteristici

Hidroizolatiile si termohidroizolatiile se pot împarti în doua categorii: izolatii bituminoase si

izolatii rigide.

Izolatiile bituminoase se aplica în straturi suprapuse special pregatite, intercalându-se între

straturile bituminoase tesaturi su folii. Se urmareste reducerea straturilor umede din componenta

termohidroizolatiilor, factor de crestere a productivitatii.

Izolatiile rigide sunt în general pelicule sau straturi din tencuieli pe baza de ciment, aplicate

pe elementul de constructie ,având rolul de a reduce gradul de permeabilitate.

4.2 Hidroizolatii bituminoase

4.2.1 Structura si rolul straturilor componente

Elementul suport are rolul de a prelua sarcinile permanente provenite din încarcari climatice,

precum si din greutatea hidrotermoizolatiei sau a fonoizolatiei.

Exista si cazuri în care elementul suport poate avea si rol de termoizolatie a constructiei(cazul

placilor armate din BCA).

Betonul de panta creaza panta necesara scurgerilor apelor catre gurile de scurgere si se

executa fie din beton usor(cu deseuri ceramice sau cu zgura), fie din beton Bc 3.5 sau Bc 7.5.

Stratul de rectificare realizeaza suprafetele corespunzatoare aplicarii hidroizolatiei sau

termoizolatiei. Aplicarea lui se face local sau pe întreaga învelitoare si se executa din mortar M 100

driscuit.

Stratul de amorsaj faciliteaza aderenta dintre bitumul de lipire al primului strat din structura

hidroizolatiei si suport; se executa în functie de anotimp din:

- bitum taiat (solutie de bitum în benzina);

- emulsie de bitum tip CITOM;

- emulsie bituminoasa anionica sau catiodica;

- suspensie de bitum filerizat SUBIF.

Stratul de difuzie permite difuzia transversala (circulatia în planul învelitorii) a vaporilor de

apa, care migreaza prin stratul suport, în vederea eliminarii acestora în atmosfera prin alcatuiri

specifice pe conturul învelitorii si prin dispozitive de aerare(deflectoare).

Vaporii de apa pot proveni:

- din încaperile imediat învecinate învelitorii, prin migrarea prin stratul de beton;

36

- din evaporarea apei continuta în betonul de panta sau sapa de rectificare a

suportului sau a celei existente în termoizolatie sau în sapa de protectie a

acesteia.

Se amplaseaza în functie de prevederile proiectului, astfel:

- între suportul de beton si bariera contra vaporilor (când umiditatea interioara este

mai mare de 60 %);

- între termoizolatie si hidroizolatie.

Daca executarea acestui strat este defectuoasa sau racordarea gresita, apare diminuarea

eficacitatii termoizolatiei datorita condensarii vaporilor de apa în acest strat sau chiar deteriorarea

hidroizolatiei, prin umflari locale provocate de concentrari de vapori de apa.

Materiale folosite:

- împâslitura bitumata perforata,aplicata cu blindajul de nisip grauntos în jos (spre

suport);

- împâslitura bitumata perforata, separata de suport printr-un strat de nisip si lipita

partial cu bitum de acesta.

Bariera contra vaporilor înlatura partial migrarea, respectiv patrunderea vaporilor de apa

(eventual eliminata de stratul de difuzie) în stratul de termoizolatie, unde prin condensare se poate

reduce capacitatea termoizolanta a acestuia, producându-se chiar degradarea lui, când este format

din materiale vegetale.

Bariera contra vaporilor se amplaseaza de regula sub termoizolatie, direct pe stratul amorsat si

se compune dintr-o foaie bituminata lipita si acoperita cu mastic de bitum, conform prevederilor din

proiect.

Când umiditatea este mai mica de 75%, foaia bituminata este constituita din împâslitura

bitumata tip IA 1100 sau carton bitumat tip CA 400, iar în cazul când umiditatea este mai mare de

75%, se recomanda folosirea tesaturii din fibre de sticla bitumata TSA 2000 sau a pânzei bitumate

PA 45.

Executarea incorecta a barierei contra vaporilor conduce la acumulari progresive de apa din

condens în pachetul termoizolant.

Hidroizolatia propriu-zisa împiedica patrunderea apei din precipitatii în interiorul constructiei

sau accidentale, dintr-un spatiu anume, într-unul alaturat sau inferior, care trebuie mentinut uscat.

Pentru hidroizolatii se folosesc în general foi bituminate care se lipesc între ele:

- cu mastic de bitum fierbinte (sistem la cald);

- cu suspensii de bitum filerizat (sistem la rece);

37

- prin sistemul de lipire cu flacara, care consta în topirea partiala a stratului de

bitum existent pe folia bitumata.

Defectele de executie pot conduce la degradarea prematura a hidroizolatiei.

Protectia hidroizolatiei protejeaza hidroizolatia contra:

- actiunilor mecanice (circulatie sau curatirea zapezii);

- actiunii radiatiei calorice (curgerea bitumului sau alunecarea între ele a straturilor

hidroizolatiei);

- actiunea radiatiilor ultraviolete, care influenteaza negativ caracteristicile fizice

ale bitumului.

Pentru o încarcare minima a structurii de rezistenta, în prezent se utilizeaza:

- foi din împâslituri bitumate, care poseda un strat lipit grauntos pe o fata;

- împâslitura bitumata tip IB;

- foi bitumate placate cu folie de aluminiu tip IBA 1.

Stratul reflectorizant elimina actiunea radiatiilor solare (calorice si ultraviolete), contribuind

în acest fel la protejarea hidroizolatiei.

Materiale folosite: vopsele reflectorizante sau culori deschise.

4.2.2 Alegerea structurii hidroizolatiei

La cladirile în care se produce degajare de caldura, prin natura procesului tehnologic de

productie, dar nu este impusa asugurarea unor conditii de climat interior, se executa, de regula,

numai hidroizolatie. Daca, însa, apare pericolul condensarii vaporilor pe fata interioara a

acoperisului, se executa si termoizolatie.

La cladirile cu umiditati relative interioare mai mari de 60%, structura termoizolatiei include

straturi de difuzie realizate din împâslitura bitumata perforata.

Stratul de difuzie se aseaza pâna la limita acoperisului, pentru a fi pus în legatura cu

atmosfera, dar la suprafete mari ale acoperisului i se asigura o aerare suplimentara cu ajutorul unor

tuburi de ventilatie (deflectoare). Succesiunea straturilor este determinata de alegerea materialului

termoizolator.

4.2.3 Tehnologii de executie

4.2.3.1 Unelte folosite

Principalele unelte folosite le executarea hidroizolatiilor bituminoase sunt:

- razuitoare metalice cu coada de lemn, cu care se îndeparteaza impuritatile;

38

- cangea metalica(amestecator), cu ajutorul careia se amesteca masticul de bitum

topit în cazan;

- lingura sita cu coada lunga de lemn sau metalica, cu care se scot impuritatile din

cazan;

- canciocul cu coada lunga, cu care se scoate bitum topit din cazan;

- galeata metalica de lucru, pentru transportul bitumului fierbinte;

- cosoroaba, folosita pentru nivelarea masticului de bitum fierbinte, întins pe

suprafata de izolat;

- cutitul, folosit la taierea pânzei si a cartonului bitumat;

- razul, folosit la decojirea izolatiilor bituminoase vechi;

- matura, pentru curatirea suprafetelor suport;

- canciocul, pentru raspândirea bitumului fierbinte în fata sulului de carton sau

pânza care se lipeste;

- spaclul, utilizat la curatirea unor suprafete;

- peria de fibre, din fibre naturale sau sintetice, utilizata la hidroizolatiile la cald;

- peria de par, utilizata la hidroizolatiile la rece;

- tavalugul de fier, pentru presarea nisipului din stratul de protejare.

În activitatea de executie a hidroizolatiilor procedeele de executie sunt înca în mare parte

procedee manuale, mica mecanizare facându-se simtita mai mult la lucrarile de tinichigerie si

protectii anticorozive.

Printre utlajele folosite la executia lucrarilor de hidroizolatii se pot maentiona:

- instalatii pentru stropit amorsaje si vopsitorii reflectorizante, formate dintr-o

pompa vermorel sau electrocompresor ECY 400 cu pistol de stropit;

- topitor de bitum TB 600;

- masina de pompat si topit bitum MTPB 3000;

- instalatia pentru aplicat amorsaj tip FIM-01 INCERC, formata din rezervor cu

emulsie, sursa de aer comprimat si pistol pulverizator;

- instalatie pentru aplicarea materialelor bituminoase în suluri cu bitum preaplicat,

servind la topirea cu flacara a bitumului preaplicat pe materialul hidroizolator

(Hidrobit) si care este compusa dintr-o butelie speciala cu gaz butan, furtunuri si

arzator;

- la lucrarile de tinichigerie se utilizeaza masina de fastonat tabla (roluit, faltuit

etc.), precum si mecanisme pentru gaurit, plantat nituri, bolturi etc.

39

4.2.3.2 Lucrari executate la exterior

La lucrari executate la exterior (învelitori), tehnologia de executie se realizeaza în urmatorele

etape:

- verificarea si preluarea frontului de lucru, inclusiv a elementelor aferente:

reborduri, atice, strapungeri, guri de scurgere;

- executarea amorsajului;

- executarea barierei contra vaporilor;

- executarea termoizolatiei(daca este cazul);

- executarea hidroizolatiei prin suprapunerea straturilor:

• primul strat:la pante foarte mici (terase) întinderea fâsiilor se face paralel cu

cornisa, din partea de jos spre partea de sus a pantei realizându-se un gen de

cuplare care asigura scurgerea apei fara pericol de patrundere a acesteia

printre straturi, în cazul când acestea nu ar fi integral sau perfect lipite;

• al doilea strat se aseaza paralel în aceleasi conditii, dar deviate cu jumatatea

latimii fâsiei s.a.m.d.;

• la învelitori cu panta mai accentuata si uniforma, asezarea fâsiilor se face pe

directia pantei, cu acelasi mod de suprapunere;

- aplicarea stratului de protectie (circulabil sau necirculabil), eventual

reflectorizant.

4.2.3.3 Hidroizolatia rosturilor

Rosturile de dilatatie, rosturile de tasare antiseismice reprezinta zonele cele mai dificile în

care trebuie luate masuri speciale pentru asigurarea continuitatii izolatiei.

Modul de tratare a continuitatii hidroizolatiilor la rosturi este determinat de marimea

deformatiilor ce apar în rost astfel ca, indiferent daca rostul se situeaza la nivelul învelitorii sau la

nivelul fundatiilor, el sa tina seama daca deformatiile sunt mici si dezvoltate pe o directie (cazul

rosturilor de dilatare) sau sunt mari si orientate pe doua directii (cazul rosturilor de tasare).

Etansarea rosturilor se asigura prin:

1) Straturi suplimentare de întarire a hidroizolatiilor.

2) Tabla de plumb sub forma de bucle.

3) Profile din mase plastice încastrate în beton.

La nivelul învelitorilor, rosturile pot fi de mai multe feluri si anume:

1) Rosturi mari peste 200 mm., în care caz este necesara o piesa de rezistenta pentru

acoperirea rostului;

40

2) Rosturi mici sub 200 mm.

3) Rosturi denivelate între doua cladiri cu înaltimi diferite cu denivelare mai mica

de 60 cm.

4) Idem, cu denivelare mai mica de 60 cm.

Elementul suplimentar care se introduce este o piesa din tabla zincata prevazuta cu bucla,

precum si o banda din împâslitura bitumata IA1100. Tabla zincata se fixeaza de suport pe o singura

latura, prin cuie.

Închiderea rosturilor împotriva umezelii sau a apelor fara presiune se realizeaza în mod

similar nefiind necesar ca piesa metalica sa fie prevazuta cu bucla, în cazul când deformatiile sunt

foarte mici, iar fixarea în cuie este obligatorie, de obicei la rosturile verticale.

Bucla este obligatorie acolo unde deformatiile sunt mari, aparând si necesitatea ca piesa sa fie

fixata de suportul din beton pe ambele laturi, iar contactul dintre pachetul de izolatii si bucla

metalica (tabla de plumb de 2 mm grosime) sa se asigure prin intermediul unor benzi sau profile

metalice strânse cu suruburile ancorate în suport.

Etansarea rostului contra apelor sub presiune hidrostatica se executa obligatoriu cu banda cu

bucla de compensare (tabla de plumb de 2 mm grosime), amplasata într-o nisa creata în suport,

protejata cu masticuri si cu posibilitati de control.

Pentru a se asigura continuitatea izolatiei si a buclei de plumb pe peretele vertical s-au

executat în zona rostului câte doi stâlpi din beton armat pe înaltimea casetei, pe care s-a fixat bucla

de plumb pe verticala o data cu montarea buclei pe subradier. În acest mod, la turnarea peretilor

bucla de etansare era fixata pe tot conturul casetei, hidroizolatia verticala în zona rostului

racordându-se la izolatia de pe stâlpi. Stâlpii având aceeasi fundatie ca si caseta, respectiv

subradierul tunelului, lucreaza si preiau deformatiile în mod similar cu caseta tunelului.

Deoarece asigurarea rosturilor cu bucle din benzi metalice este o operatie dificila ca tehnica si

scumpa, consumând mult material metalic, în ultimul timp s-a adoptat solutia de etansare prin

înglobarea în beton, în zona rostului, a unor profile din cauciuc sau material plastic sub forma

unor benzi continue.Acest sistem se aplica în special la rezervoare, bazine, recipiente pentru

stocarea lichidelor, dar si la lucrari hidrotehnice

Benzile se comanda la lungimea din proiect, dar pot fi înnadite si pe santier prin sudura cu

lama de cupru, încalzita la 180 – 2200C sau lipita cu adeziv (ciclohexanona) prin suprapunere pe

cca.5 – 10 cm.

Se pot realiza îmbinari si sub forma de T în plan sau în planuri diferite, utilizându-se juguri si

piese de strângere a îmbinarilor.

41

Benzile PVC se fixeaza la pozitia corecta din proiect cu bucla exact în rost, ancorarea

provizorie facându-se cu cleme prinse pe aripa profilului PVC si legate cu sârma de armaturi sau

prin agrafe.

Pozarea gresita a unei benzi sau deteriorarea benzii în timpul lucrarii conduce la masuri

greoaie de remediere si reparatii.

4.2.3.4 Izolarea trecerilor de conducte sau a altor piese metalice

Continuitatea straturilor izolatoare este adesea întrerupta datorita unor necesitati tehnologice (treceri de conducte) sau colectarii apelor de pe acoperisuri, care sunt conduse la reteaua de canalizare.

În asemenea cazuri, strapungerile stratului hidroizolator reprezinta puncte slabe si trebuie

întarite în mod special nu numai cu straturi suplimentare de tesaturi bitumate, dar si cu piese

metalice de racordare si de strângere a pachetului de straturi din izolatie.

Pentru colectarea apelor de ploaie de pe acoperisuri, IPCT a tipizat detalii de racordare a

hidroizolatiei la recipientul de colectare si evacuare.

Racordarea se realizeaza prin piesa de racordare din tabla neagra protejata anticoroziv si prin

colierul din tabla zincata.

Recipientul este prevazut cu un parafrunzar pentru a evita blocarea tubului de scurgere cu

impuritati.

În cazul trecerii prin acoperis a unor conducte tehnologice, IPCT prin proiect 5605/1 a tipizat

detaliile de strapungere, tinând seama de agentul care circula prin conducta, respectiv daca trecerea

este rece sau calda.În figura 19 sunt redate aceste detalii; în cazul trecerii reci piesa de racordare

este din tabla zincata, iar rostul dintre conducta si izolatie este protejat si de un guler de protectie

din tabla galvanizata strânsa puternic pe conducta prin interemdiul unei bride metalice.

Trecerea calda interpune între conducta si pachetul de izolatii un manson din tabla, în

interiorul caruia se introduce, functie de temperatura conductei, materialul izolat care reazema la

nivelul suportului pe sorturi de tabla.

Pentru trecerea conductelor prin pereti si planseu se tine de asemenea seama de natura

lichidului. Astfel:

- trecerea prin planseu este o trecere rece, conducta având o flansa metalica fixata

în suport, în timp ce în figura, între stutul de trecere si conducta, se interpune

materialul termoizolant;

- trecerea prin pereti este pentru lichide reci. La trecerea clasica prin peretii

rezervoarelor care, prin strângerea colierului, se împinge garnitura de etansare

puternic între manson si conducta, asigurând etansarea.

42

Piesele metalice de trecere se fasoneaza înaintea turnarii betonului si se introduc în cofraj

betonându-se odata cu peretii rezervorului.

În cazul în care izolatia este supusa la presiuni care au tendinta de a o desprinde de suport, se

ancoreaza stratul de protectie prin agrafe, agrafe încastrate în beton si prevazute cu rondele de

etansare.

Dat fiind pericolul pe care îl prezinta în buna exploatare a unei constructii, cea mai mica

inexactitate în executia întocmai conform normativelor a acestor treceri si traversari, apare evidenta

necesitatea respectarii în executia lor, a celor mai mici detalii din procesul tehnologic.

4.3 Materiale

Pentru hidroizolatii si lucrarile aferente acestora, care se executa conform prevederilor din

prezentul normativ, se vor utiliza urmatoarele materiale:

4.3.1 Materiale principale

4.3.1.1 Materiale bitumate în foi:

- cartoane bitumate tip CA333, CA 400 conform STAS 138-80;

- împâslituri din fibra de sticla bitumate tip IA 1100, IB 1200 si IBP 1200,

conform STAS 7916-80;

- împâslituri din fibra de sticla bitumate tip IA 1000R, IBP 1100R, conform NTR

8067-85;

- împâslitura bitumata cu bitum aditivat IAA 1200, conform STI 17-86;

- pânza bitumata tip PI 50 , PI 40, PA 55 si PA45, conform STAS 1046-78;

- tesatura din fire de sticla bitumata tip TSA 2000, conform STAS 10126-80;

- tesatura din fire de sticla bitumata, placata cu folie de aluminiu tip TBAL,

conform NTR 9041-80;

- foi hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Hidrobit, conform NTR 9607-80;

- membrana hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Mecabit, conform STI 29-86.

4.3.1.2 Materiale bituminoase pentru amorsare, lipire si etansare

- bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/105, conform STAS 10546-76;

- solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63;

- emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877-72;

- emulsie bituminoasa anionica, conform STAS 11342-79;

43

- emulsie bituminoasa tip Hidrobit, conform NTR 4978-72;

- suspensie de bitum filerizat (SUBIF), conform STAS 558-85;

- chit din suspensie de bitum filerizat (CELOCHIT), conform STAS 661-71;

4.3.1.3 Materiale auxiliare

- filer de calcar, conform STAS 539-79;

- filer de talc, conform STAS 1901-77;

- microazbest, conform 3315-75;

- white-spirt, conform STAS 44-84;

- tabla de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491-70;

- tabla zincata, conform STAS 2028-80;

- tabla neagra, conform STAS 1946-80, protejata anticoroziv, conform deciziilor

ICCPDC nr.54 si 68/1984;

- hârtie kraft de 125g/m2, conform STAS 3789-80;

- carton impregnat CI 300, conform STAS 138-80;

- împâslitura din fibre de sticla nebitumata tip I 50, conform STAS 8050-79;

- placi prefabricate din beton sau dale si alte materiale pentru protectie (nisip,

pietris, de 7...15mm);

- guri de scurgere din mase plastice ( de ex. Tip TAGCM-Oradea si TLSIT);

- materiale diverse si piese de racordare pentru lucrarile aferente hidroizolatiilor;

- vopsele în culori deschise pe baza de copolimeri viniacrilici în dispersie apoasa

tip VEMOBIT, conform caietului de sarcini C.S. CCPALV nr. 52-84, sau alte

produse testate de laboratoare autorizate în constructii, pe masura trecerii lor la

productie industriala.

4.4 Hidroizolatii la terase si acoperisuri

Acoperisurile constructiilor civile, industriale si agrozootehnice care se hidroizoleaza cu

materiale bituminoase se împart:

În functie de destinatie si panta în:

a) terase circulabile si necirculabile la cladiri de locuit si social-culturale, cu panta 1,5...4;

b) Acoperisuri necirculabile cu hale industriale si agrozootehnice cu:

- panta mica....................2...7%;

- panta medie..................7..10%;

- panta mare................peste 20 %.

În dolii se admit pante sub 2%, conform STAS 3303/1-84;

44

În functie de climatul interior în:

a) acoperisuri peste încaperi cu umiditate max. 60%;

b) acoperisuri peste încaperi cu umiditate max. 61-75%;

c) acoperisuri peste încaperi cu umiditate mai mare de 75%.

Clasificarea încaperilor din punct de vedere al umiditatii relative a aerului interior, este

prevazuta în STAS 6472/3-84 “Termotehnica. Calcului rezistentei la transfer termic si stabilitate

termica”.

Alcatuirea termoizolatiei, straturile de difuzie si bariera contra vaporilor, trebuie sa asigure o

comportare corespuzatoare a acoperisurilor si încaperilor, iar numarul acestor straturi din structura

complexa a acoperisurilor, prevazute în prezentul normativ, se aplica în functie de suportul de

rezistenta, natura termoizolatiei, climatul interior, panta acoperisului etc.

Suportul de rezistenta al hidroizolatiei poate fi constituit din:

- beton armat monolit;

- elemente prefabricate din beton greu;

- elemente prefabricate din beton celular autoclavizat armat;

- tabla cutata;

- termoizolatie rigida;

- termoizolatie elastica sau tasabila protejata.

Pantele acoperisurilor se vor realiza fie din montarea înclinata a planseului de rezistenta, fie

prin executarea izolatiei termice în grosime variabila, fie cu beton de panta, dupa cum urmeaza:

a) La acoperisurile cu panta mica:

- executarea peste planseul de rezistenta orizontal a unui beton de panta;

- executarea pe planseu a stratului din materiale pilonate în grosime variabila

(zgura expandata sau granulata, scorie bazaltica, cenusa de termocentrala etc.),

cu grosime minima care sa asigure izolarea termica;

- executarea înclinata a planseului monolit sau montarea înclinata a elementelor

prefabricate;

b) La acoperisuri cu panta medie si mare, prin executarea planseului cu panta respectiva.

c) La acoperisurile cu suport din tabla cutata, prin montarea înclinata pe pane a panourilor din

tabla, asezate cu cutele late în sus.

Suprafata suport a barierei contra vaporilor si a hidroizolatiei, alcatuita din beton monolit,

elemente prefabricate, beton de panta, sape sau placi termoizolatoare rigide, trebuie sa fie neteda,

fara contrapante, cu denivelari de maximum 5mm.

45

Denivelarile de pâna la 10mm dintre elementele prefabricate se vor corecta local cu mortar de

ciment marca M 100 T, cu panta racordarii de minimum 1:5.

La termoizolatia din placi de beton celular autoclavizat, se admite executia unei sape generale

de nivelare din mortar de ciment marca M 50 T cu grosime medie de 20mm.

Sapele din mortar armat, executate peste termoizolatii din materiale tasabile sau pilonate, vor

fi prevazute cu rosturi, la distante de 20...30 cm de la atic, iar în câmp la intervale de 4...6m pe

ambele directii, umplute cu mastic de bitum. Grosimea acestor sape nu va depasi 30mm.

Pentru protectia izolatiei termice contra umezirii, la turnarea acestor sape, se va aplica un strat

de separare si protectie, alcatuit din carton impregnat CI 300, împâslitura nebitumata I 50, sau hârtie

Kraft de 125g/m2.

Stratul de amorsare din minimum 300g /m2 emulsie sau solutie de bitum, se va aplica sub

bariera contra vaporilor, pentru a se asigura o aderenta buna a acesteia la suporturile din mortar sau

beton.

Nu se aplica stratul de amorsare sub bariera contra vaporilor, la acoperisurile cu greutatea

termoizolatiei peste 70Kg/m2.

În acest caz, amorsarea se aplica numai pe suprafetele suport verificate de la atice si pe contur

la acoperisurile fara atice pe o latime de minimum 1m.

Bariera contra vaporilor se va aplica pe planseul de rezistenta din beton, pentru a se evita

migratia vaporilor din interiorul constructiilor si condensul în straturi de izolatie termica si va fi

alcatuita din urmatoarele materiale:

a) împâslitura bituminata IA 1100, IA 1000 sau carton bituminat CA 400, CA 333, lipita în

puincter si acoperita cu mastic de bitum, la umiditati interioare de pâna la 60 % si greutatea

termoizolatiei peste 70 Kg/m2.

b) împâslitura bituminata IA 1100, IA 1000 sau carton bituminat CA 400, CA 333, lipita si

acoperita cu mastic de bitum, la umiditasi interioare de peste 60% pâna la 70%;

c) Tesatura bitumata TSA 2000 lipita si acoperita cu mastic de bitum, la umiditati interioare

de peste 75%.

Nu se va aplica bariera contra vaporilor în urmatoarele cazuri:

a) la acoperisuri peste încaperi cu umiditate relativa interioara permanenta pâna la 60 %,

alcatuite din placi autoportante din beton celular autoclavizat;

b) la acoperisurile cu termoizolatie aplicata pe panouri din tabla cutata.

Difuzarea vaporilor catre exterior, la terase si acoperisuri cu termoizolatia aplicata pe

elemente de rezistenta din beton, se va asigura astfel:

46

a) bariera contra vaporilor lipita în puncte cu minimum 0,500Kg/m2 mastic de bitum, la

acoperisuri peste încaperi cu umiditatea relativa interioara permanenta pâna la 60%;

b) strat de difuzie din împâslitura bitumata perforata IBP 1200 sau IBP 1100, aplicat sub

bariera contravaporilor, la acoperisuri peste încaperi cu umiditate relativa interioara permanenta

peste 60%.

c) strat de difuzie din împâslitura bitumata perforata IBP 1200 sau IBP 1100 sub hidroizolatie,

aplicat pe terase si acoperisuri cu sape de beton peste termoizolatia alcatuita din materiale cu

absorbtie mare de apa, sau din materiale tasabile, ori pilonate.

Nu se aplica strat de difuzie sub hidroizolatie la acoperisurile cu hidroizolatia aplicata direct

pe stratul de termoizolatie cu placi din materiale rigide.

Asigurarea evacuarii catre exterior a vaporilor de sub straturile de difuzie se va face la

acoperisurile fara atice, prin prelungirea stratului de difuzie sub sorturile din tabla, iar la cele cu

atice prin fâsii de 50 cm latime, la distante de 1 m.

La acoperisurile cu deschideri mai mari de 12 m, evacuarea vaporilor de sub stratul de difuzie

se va asigura si prin deflectoare, montate câte unul la fiecare 100 m2 suprafata, amplasate pe coame

sau în zonele cele mai înalte ale acoperisului.

La acoperisuri peste încaperi cu umiditati interioare permanente mai mari de 75%, ventilarea

se va face si prin canale în straturi de izolatie termica realizate în ambele directii.

4.4.1 Hidroizolatii la terase

La acoperisuri cu pante de 1,5...4%, prevazute cu termoizolatie cu placi din beton celular

autoclavizat sau materiale pilonate, hidroizolatia în câmp va fi alcatuita în functie de caracteristicile

materialelor ( fig. I.1,I.2,I.3 si I.4 ).

Structura hidroizolatiilor.

a) hidroizolatie din straturi multiple cu foi bitumate:

- amorsare cu emulsie sau solutie de bitum, minimum 300g/m2;

- strat de difuzie din împâslitura bitumata perforata IBP 1200, IBP 1100;

- mastic de bitum cu IB 70/80, minimum 2 kg/m2;

- pânza bitumata PA 55, PA 45, tesatura bitumata TSA 2000 sau împâslitura cu

bitum aditivat IAA 1200;

- mastic de bitum cu IB 70/80, minimum 1,5kg/m2;

- împâslitura bitumata IA 1000 sau IA 1100;

- împâslitura bitumata blindata IB 12000;

47

- protectie usoara cu vopsea reflectorizanta, minimum 300g/m2 sau grea din

pietris, placi sau dale de beton pe strat de nisip.

b) hidroizolatia din foi hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Hidrobit sau Mecabit:

- amorsare sau emulsie de solutie de bitum în doua straturi, minimum 600g/m2;

- Hidrobit T5 sau T4 sau Mecabit lipit cu flacara sau cu mastic de bitum cu IB

70/80, minimum 1,5kg/m2;

- Mastic de bitum cu IB 70/80, minimum 300g/m2 sau grea din pietris, placi sau

dale de beton pe stratul de nisip;

4.5 Verificarea calitatii lucrarilor de hidroizolatii

Lucrarile de hidroizolatii fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica împreuna cu

beneficiarul, pe masura executiei lor, încheindu – se proces – verbal din care sa rezulte ca au fost

respectate urmaotarele:

- calitatea suportului – rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, conform Ordin

MCInd nr. 1024/D/11.11.1980;

- calitatea materialelor hidroizolatoare;

- pozitionarea si ancorarea în beton a pieselor metalice de strapungere, sau rost;

- calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei

(suprapuneri, decalari si racordari);

- etapele si succesiunea operatiilor;

- strângerea flanselor si platbandelor de strângere aferente strapungerilor si

rosturilor;

Daca se considera necesar, se va face si o verificare practica a executiei prin sondaj ca:

- desfacerea în unele puncte a izolatiei pentru a se constata identitatea structurii cu

proiectul;

- verificarea izolatiei prin determinari de laborator pe probe prelevate, din care sa

rezulte ca materialele folosite au fost de calitate corespunzatoare, conform

certificatelor de calitate si buletinelor de analize.

Hidroizolatia se verifica vizual daca îndeplineste urmatoarele conditii:

- structurile hidroizolatiei sunt lipite uniform si continuu cu mastic de bitum, fara

zone nelipite;

- panta catre gurile de scurgere este conform proiectului, fara stagnari de apa;

- este continua si nu prezinta umflaturi;

48

- racordarea cu elmentele de strapungere, la rosturi si guri de scurgere, asigura o

etanseitate perfecta;

- protectia este asigurata conform prevederilor din proiect;

- protectia hidroizolatiei verticale la atice, reborduri, strapungeri etc, este aderenta

si fara deplasari.

Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente hidroizolatiilor, daca îndeplinesc urmatoarele

conditii:

- copertinele, sorturile, paziile sunt bine ancorate si lipite sau cu falturi corect

executate care sa asigure etanseitatea si protectia hidroizolatiei;

- jgheaburile sunt lipite etans cu panta minima pentru asigurarea scurgerii apelor,

fara stagnare, iar burlanele bine fixate cu bratari si etanse;

- gurile de scurgere, daca au gratar si functioneaza normal la turnarea apei în

punctele cele mai înalte ale acoperisului.

Daca se considera necesar la suprafetele mai mari de 20 m2 cu avizul scris al proiectantului

de rezistenta, se va face verificarea prin inundare cu apa de 2...4 m grosime în punctele cele mai

înalte, cu gurile de scurgere în prealabil înfundate.

La acesta proba, tavanul nu trebuie sa prezinte umezeala dupa 72 de ore de mentinere a

stratului de apa.

La constructii subterane, înainte de executia peretelui de protectie si a umpluturii, se va

verifica etanseitatea timp de 72 ore prin oprirea epuismentului.

4.6 Întretinerea hidroizolatiilor

4.6.1 Masuri de întretinere a hidroizolatiilor

La acoperisuri si constructii subterane, pentru buna functionare a hidroizolatiei, beneficiarul

trebuie sa asigure o întretinere permanenta, pentru care se vor lua masurile urmatoare:

- interzicerea spargerii hidroizolatiei sau a stratului de protectie pentru executia

ulterioara a srapungerii sau ancorarii;

- interzicerea depozitarii de obiecate sau alte amenajari pe acoperisuri

sauhidroizolatii;

- interzicerea asezariisau montarii peste hidroizolatii de obiecte sau utilaje cu

temperaturi peste 400C, ori a se face focul sau deversari de lichide fierbinti;

- interzicerea unei circulatii mai intense decât permite stratul de protectie

respectiv, sau schimbarii destinatiei acoperisului;

49

- curatirea periodica se va face de cel putin 2 ori pe an, la începutul primaverii si

sfârsitul toamnei prin maturare umeda;

- curatirea zapezii si a ghetii care pot înfunda jgeaburile si gurile de scurgere, se

va face cu atentie, cu lopeti de lemn si maturarea fara a se degrada izolatia sau

protectia.

La constructii subterane si încaperi ude, beneficiarul trebuie sa mai asigure mentinerea

integritatii hidroizolatiei pe durata executiei protectiei hidroizolatiei (sapa perete de protectie) si a

lucrarilsor de constructii ulterioare executiei hidroizolatiei (armare, cofrare, betonare etc), luându-se

si urmatorele masuriS

- trotuarele se vor mentine curate, cu panta spre exterior pentru scurgerea apelor,

iar crapaturile si rosturile marite vor fi colmatate imediat cu mastic bituminos;

- nu se vor face sapaturi pe lânga pereti care sa înlature înpingerea pamântului si

nu se vor efectua lucrari lânga constructie fara avizul proiectantului.

Beneficiarul constructiei trebuie sa verifice periodic, recomandat cel putin primavara si

toamna, starea acoperisurilor si a hidroizolatiiilor, pentru a interveni cu masuri de înlaturare a

deteriorarilor.

În perioada de garantie, deficientele constatate vor fi comunicate executantului pentru a fi

remediate, numai în cazul în care s-au produs modificari ulterioare preluarii lucrarilor si când s-a

facut întretinerea corespunzatoare a hidroizolatiei.

Verificarea tinichigeriei care protejeaza hidroizolatia în punctele cele mai solicitate, va fi

facuta cu deosebita atentie si vor fi luate masuri de remediere în caz ca se constata urmatoarele:

- deplasari si dezlipiri la înnadirile cositorite sau falturi desfacute;

- daca jgheaburile si burlanele s-au deplasat si nu sunt etanse.

Verificarea hidroizolatiei verticale la atice, cosuri, ventilatii etc. se face controlându-se daca

aceasta hidroizolatie nu este deplasata, iar protectia din mortar sau tesatura TBAL nu este dezlipita

si nu prezinta crapaturi.

4.6.2 Lucrari de reparatii si întretinere curenta

Lucrarile care se impun în urma verificarilor periodice a lucrarilor de hidroizolatii vor fi

executate numai de muncitori specializati, pe baza constatarilor si indicarea modului de reparare de

catre un specialist.

În cazul ca la verificari se constata infiltratii care ar stânjeni functionarea normala în

încaperi, sau degradari în structura acoperisurilor, se vor lua masuri de reparatii generale pe baza de

proiect care va contine detaliile necesare.

50

5 Lucrari de termoizolatii

5.1 Caracteristici

Structura termoizolatiilor nu trebuie sa cuprinda elemente umede. De aceea, la executarea

lucrarilor, pentru care perioada optima este pe timp uscat si calduros, trebuie sa se asigure uscarea

sapelor suport, sa se utilizeze numai materiale termoizolatoare pastrate în depozite uscate si sa se

previna efectele de umezire a diverselor straturi provocate în urma unor eventuale precipitatii.

La acoperisuri cu suprafete mari, cu termoizolatii din fibre vegetale (materiale organice

tratate împotriva degradarii în timp), termoizolatia trebuie sa cuprinda canale de aerare.

La punerea în opera a materialelor termoizolante, acestea trebuie sa fie manevrate cu grija, sa

se fereasca ruperea placilor rigide prin trântire, sau strivirea celor elastice.

Stratul termoizolator trebuie sa fie cât se poate de continuu; iar eventualele spatii dintre placi

se completeaza cu bucati taiate la dimensiune, din acelasi material, fiind interzisa utilizarea unor

materiale staine.

Materiale termoizolatoare utilizate în constructii la acoperisuri:

1) Placi din perlit expandat liate cu ciment, de 300 x 300 x 60 mm.

2) Beton de perlit turnat: 262 kg ciment/m3 perlit expandat.

3) Placi din izobeton din BCA cu diverse adaosuri: cenusa de termocentrala, perlit,

spumant etc.

4) Stabilit din talas industrial mineralizat si liat cu ciment, 500 x 1000 x (50...60) mm.

5) Placi fibrolemnoase moi din PFL, poros, de 1200 x 600 x 20 mm.

6) Placi aglomerate tip PAP din deseuri vegetale, puzolerii.

7) Vata minerala sub diferite forme, aglomerata sau neaglomerata.

8) Polistiren.

9) Placi din pluta aglomerata.

10) Deseuri textile.

La pereti se mai utilizeaza si unele materiale pulverulente (zgura, kiselgur, perlit etc.), precum

si unele produse ceramice sub forma de placi sau caramizi (diatomit etc.).

5.2 Tehnologii de executie

5.2.1 Termoizolatia la acoperisuri

Dupa executia stratului suport se verifica planeitatea acestuia cu dreptarul de 2 m lungime. În

cazul existentei unei denivelari mai mare de 4 mm se executa o sapa de egalizare din mortar de

51

ciment sau, în cazuri speciale, prin aplicarea unui strat de 1 – 2 cm grosime de nisip spalat si uscat,

întins uniform si nivelat, asezat peste bariera contra vaporilor.

La acoperisuri cu panta pâna la 3%, placile termoizolatoare rigide se aseaza pe un pat de

nisip, iar cel cu panta mai mare de 3%, placile se fixeaza cu mortar de ciment.

Termoizolatia se realizeaza din:

1) Placi rigide (BCA, beton de granulit, stabilit) sau din polistiren celular.

2) Beton usor turnat în carouri; rosturile dintre acestea se umplu cu bitum.

3) Placi semirigide din vata minerala.

4) Umplutura pilonata din agregate usoare (granulit).

Nu este permisa folosirea zgurii de locomotiva pilonata.

Cînd se foloseste termoizolatie elastica (placi semirigide de vata minerala), se prevede un

strat de protectie din carton bitumat cu suprapuneri de 6 cm latime si lipite cu bitum fierbinte.

Executia termoizolatiei cu materiale termoizolante în vrac se face în straturi de maximum 10

cm, întinzându – se fiecare strat cu ajutorul unor maiuri usoare.

Stratul suport al hidroizolatiei peste termoizolatie se realizeaza astfel:

În cazul termoizolatiilor elastice:sapa de beton de 3 – 3.5 cm grosime, armata cu o retea de

sârma neagra F 3...5 mm, cu ochiuri de 20 x 20 cm.

În cazul termoizolatiilor rigide din beton usor: sapa de mortar de ciment cu grosimea medie

de 15 mm.

Dupa racordarea dispozitivelor de scurgere a apei de pe terasa la reteaua de canalizare, se

începe asezarea placilor termoizolatiei pe fâsii transversale, pe întrega latime a cladirii, împiedicând

astfel patrundarea în termoizolatie a apelor din eventualele precipitatii atmosferice.

Se interzice circulatia directa pe placile termoizolante rigide sau elastice. Latimea fâsiilor de

30 – 60 cm da posibilitatea executarii sapei fara a se calca pe placi.

5.2.2 Termoizolatia la conducte

Termoizolatia la conducte este alcatuita din:

1) Protectia suprafetei de izolat contra coroziunii.

2) Termoizolatia aplicata dintr – unul sau mai multe straturi de rogojini, saltele,

cochilii sau snur, inclusiv materialele de fixare a acestora.

3) Îmbracamintea de protectie a termoizolatiei.

52

5.2.2.1 Pregatirea suprafetelor

Izolatiile termice la conducte se pt executa numai dupa efectuarea probelor de presiune si

etansare a instalatiei. Înainte de începerea executiei se monteaza mustatile si suporturile de sustinere

a termoizolatiilor.

Suprafetele de izolat se protejeaza împotriva coroziunii astfel:

1) Pe suprafetele a caror temperatura în exploatare este de maximum 1200C, prin

aplicarea unui strat de miniu de plumb.

2) Pe suprafetele cu temperaturi mai ridicate, prin folosirea unor vopsele sau lacuri

rezistente la asemena temperaturi(de ex: bronz de Al, email sau bronz de Al cu

adaos siliconic).

Stratul de vopsea se aplica dupa ce s – a îndepartat stratul de rugina prin frecare energica cu

peria de sârma si curatirea petelor de grasimi cu benzina.

Pentru aparatele si conductele verticale, se fixeaza agrafe de sârma de 3 – 4 mm, având rolul

de a solidariza termoizolatia de instalatie. Montarea agrafelor se face înaintea aplicarii stratului de

protectie anticoroziv.

În cazul conductelor verticale cu diametrul mai mare de 15 cm, se prevad inele de sustinere

executate din platbanda sau profil cornier, astfel confectionate, încât dupa montarea termoizolatiei

sa nu depaseasca suprafata exterioara a acesteia.

În cazul conductelor orizontale de diametru mare se adopta acelati sistem de prindere cu

agrafe.

5.2.2.2 Executarea termoizolatiei conductelor

Saltelele si rogojinile se taie la dimensiunile necesare, astfel încât pe toata circumferinta

conductei termoizolatia sa fie realizata pe lungimea de 1 m, dintr – o singura bucata.

Fixarea saltelelor si a rogojinilor de conducte se face prin înfasurare cu sârma zincata

(F 0,8...2 mm), astfel:

1) În cazul rogojinilor si a saltelelor cu suport din plasa de rabit, conductele subtiri

(<F 110) se înfasoara cu sârma de 1 m, iar la conductele cu diametrul mare,

termoizolatia se fixeaza cu inele din sârma zincata asezate la o distanta de 10 –

15 cm.

2) În cazul rogojinilor si al saltelelor cu suport din carton ondulat, conductele se

înfasoara cu sârma în spirala, cu pasul de 10 cm, având 5 – 6 inele de sârma la 1

m.

53

3) În cazul saltelelor fixate cu plasa de rabit (SPS 1,2 si SPSI 1,2), acestea se

solidarizeaza la îmbinari cu sârma zincata cu diametrul de 0,8 mm.

În locul în care conductele traverseaza peretii sau în dreptul consolelor, precum si în locurile

în care armaturile sau alte piese se revizuiesc periodic, termoizolatia se întrerupe pe o distanta de

3 – 5 cm. Pentru aceste din urma pozitii, termoizolatia nu se fixeaza de instalatie, ci se

confectioneaza carcase speciale din tabla zincata, prevazute la interior cu termoizolatie, carcase

care se fixeaza de instalatie astfel încât sa poata fi demontate usor.

Termoizolatiile realizate din cochilii se executa pe lungimi de 0,5 – 1,00 m si se fixeaza cu 2

– 4 inele de sârma zincata, fiind montate întregi pe portiunile drepte ale conductelor. La colturile

sau la curbele conductelor se taie segmenti de cochilii, care se monteaza urmarind forma conductei.

Termoizolatiile cu snur din vata minerala se monteaza prin înfasurarea în spirala a snurului pe

conducta, fara interspatii. Pentru ca snurul din vata minerala sa fie strâns bine pe conducte, acesta se

fixeaza suplimentar cu o spirala din sârma zincata, cu diametrul de 0,8 – 1,2 mm, cu pasul de 10

cm,care se aplica în sens invers sensului de înfasurare a snurului.

Pentru protectia termoizolatiei, se aplica un strat realizat din: mortar de ipsos, carton bitumat

si împâslitura din fibre de sticla bitumata sau tabla zincata.

La intreruperile din dreptul traversarilor de conducte sau a consolelor, termoizolatia se taie,

se monteaza mansete din tabla zincata chituite la capete cu mortar de ipsos.

Mansetele sunt benzi din tabla cu latime de 3 – 5 cm si grosime de 0.3 – 0.5 mm, care se se

fixeaza de mantaua de ipsos prin doua inele din sârma zincata.

Pentru conductele la care temperatura suprafetei de izolat este mai mica de 1000 C, la la

îmbracaminti se executa rosturi de dilatatie la 15 m, iar la cele la care temperatura este mai mare,

rosturile de dilatatie, se prevad la 10 m.

În cazul conductelor supuse la trepidatii, rosturile de dilatatie se prevad la 5 – 6 m.

Tencuiala de protectie se întrerupe pe o latime de 5 – 10 cm, în dreptul rosturilor, zona care se

acopera cu o manseta din tabla zincata.

5.3 Controlul calitatii si receptia lucrarilor

Lucrarile de termoizolatii fiind în general lucrari ascunse, pe parcursul executiei se va proceda

în permanenta la verificarea lor de catre organele de control ale executantului si ale beneficiarului,

în conformitate cu Legea nr. 10 privind satisfacerea exigentelor de calitate a lucrarilor de

constructii.

a) îndeplinirea conditiilor de calitate a suportului ( sa fie uscat si curat, sa nu prezinte

denivelari si asperitati );

54

b) calitatea si umiditatea materialelor termoizolante ce intra în opera, conform

standardelor sau normelor de produs, pe baza avizelorde expeditie si a

certificatelor de calitate ale producatorilor si a determinarilor laboratorului de

santier;

c) montajul termoizolatiei cu rosturi strânse între placi, existenta si asigurarea

comunicarii cu atmosfera a canalelor de ventilare, respectarea prevederilor

proiectului privind grosimea termizolatiei si tratarea puntilor termice, canale de

ventilare etc.

Materialele necorespunzatoare se vor înlocui si lucrarile gasite necorespunzatoare se vor

înlocui si lucrarile gasite necorespunzatoare în timpul controlului se vor reface.

La receptia obiectului se vor analiza constatarile consemnate.

5.4 Reguli de exploatare si de întretinere

Este interzisa circulatia curenta a oamenilor si depozitarea oricaror materiale pe învelitorile cu

materiale termoizolante prevazute în prezentul normativ.

Pentru asigurarea eficientei termoizolatiei se va urmari periodic starea hidroizolatiei sau a

învelitorilor de orice fel, pentru a se remedia de îndata deficientele constatate, pentru a nu se ajunge

la infiltratii se apa.

În cazul constatarii umezirii termoizolatiei se va analiza gravitatea si întinderea degradarii, în

vederea înlocuirii materialelor necorespunzatoare de catre lucratorii specialisti (izolatori).

55

6 Tehnologii de executie a fonoizolatiilor

6.1 Caracteristici

Fonoizolatia are rolul de asigura în interiorul încaperilor conditii de diminuare a poluarii

sonore provenita din exterior, din mediul ambiant sau din interior, din chiar mediul care se izoleaza

fonic ( prin panouri fonoabsorbante ).

În anumite situatii fonoizolatia se realizeaza, partial sau total, prin fonoizolatia executata,

alteori însa necesita structuri speciale, adeseori de complexitate ridicata ( în anumite sali de

spectacole, studiouri etc. ).

În consecinta, materialele utilizate sunt si unele comune altor lucrari de constructii, dar si

numeroase altele specifice.

6.2 Tehnologii de executie

Tehnologiile de execitie sunt diferite, în functie de locul de aplicare, care reclama si

materiale diferite.

6.2.1 Pereti exteriori

La pereti exteriori, care trebuie sa asigure si izolarea termica si, adeseori, constituie si

elemente de rezistenta, ceea ce impune anumite grosimi de zidarii sau betoane si masuri de izolatie

termica, solutia aceasta rezolva în general si condisiile de izolare fonica la constructiile obisnuite.

6.2.2 Pereti interiori

În afara peretilor din beton ( diafragme ) sau de zidarie, tencuiti pe ambele fete, care, în

functie de grosime, asigura o izolatie fonica în conditi obisnuite de exploatare, se folosesc pereti de

constructie speciala, din materiale speciale, pentru izolatii deosebite.

Acesti pereti se realizeaza în general cu placi de pluta Superex, saltele din vata de sticla sau

vata minerala, placi din vata minerala presata, dar se pot realiza si din panouri mari constituite din

placi poroase sau dure, cu doua straturi intermediare de aer.

56

Peretii interiori se pot alcatui in întrgime dintr-o structura din placi fibrolemnoase a carei

prindere se face prin intermediul unui schelet din lemn fixat în dibluri pe peretele de rezistenta sau

prin lipire directa pe acest perete, cu adeziv special.

Prinderea scheletului din rigle de lemn se face prin cuie fara cap, la distante de 10-15 cm sau

cu sipci special profilate.

Prinderea prin lipire cu adeziv se face prin aplicarea adezivului atât pe suprafata placii, cât si

pe suprafata suport, lipirea realizându-se prin presare dupa lasarea timpului necesar (câteva minute)

evaporarii excesului de solvent din adeziv.

Înainte de utilizare placile se depoziteaza minimum 72 h în mediul în care vor fi folosite,

evitând dupa montare expunerea lor unui mediu umed sau cu variatii mari de temperatura.

Rosturile dintre placi la montaj sunt de 1-3 mm, in functie si de modul de închidere, cu cuie

sau cu sipci profilate, iar distanta dintre riglele scheletului de sustinere se determina în functie de

dimensiunele placilor utilizate.

La peretii speciali, izolati fonic cu placi de pluta montate, fixarea se face cu cleme si saibe pe

un schelet lemnos sau metalic sau prin lipire direct pe suprafata de peretelui.

6.2.3 Pardoseli si plansee

Izolarea fonica a acestor elemente se asigura prin:

1) Realizarea planseului din fâsii cu proprietati fonoizolante ( fâsii cu corpuri

ceramice sau fâsii cu goluri de diferite dimensiuni )

2) Realizarea unor pardoseli flotante, separate printr-un strat fonoizolant

3) Realizarea pardoselilor din covor cu substrat fonoizolant.

4) Izolarea fonica combinata a tavanului si a pardoselii.

Pentru pardoseli din covor cu substrat fonoizolant se folosesc covoare PVC cu suport textil,

pe un strat din pudreta de cauciuc aglomerata sau din pâsla fibre textile. Acestea se folosesc la

constructii de locuinte, la salile de spectacol, birouri, laboratoare, sali de clasa sau constructii

industriale.

Lipirea covoarelor se poate executa fie direct pe planseul de beton, fie pe o dala flotanta,

dupa executarea unei sape de egalizare din mortar de ciment, care se lasa sa se usuce pâna la

obtinerea unei umiditati de 2.5% în cazul lipirii cu prenandez SB si de 80% în cazul lipirii cu aracet

DP 50.

Pentru presare se foloseste un rulou metalic, prevazut cu un bandaj de cauciuc. Dupa

utilizarea ruloului si a cutitelor, urmele de adeziv se curata cu o cârpa aspra si uscata.

57

6.2.4 Tratamente fonoabsorbante

Aceasta tehnologie consta in aplicarea de diverse tipuri de placi absorbante pe pereti sau pe

tavanul încaperilor care se izoleaza.

Materiale folosite pentru tratamente fonoabsorbante sunt :

1) Placi din vata minerala tip FA 140, lipite direct sau montate pe un suport

discontinuu din metal.

2) Placi din nisip monogranular.

3) Structuri fonoabsorbante din vata minerala tip G, cu fata prevazuta din folie

rigida din PVC perforat sau tip PFL dur, emailat si perforat.

4) Placi din pâsla tip P9a.

5) Placi fibrolemnoase.

Pentru alegerea tipului de placi si a structurii fonoabsorbante se tine seama si de gradul de

rezistenta la foc a constructie.

Dupa taierea la dimensiune cu cutitul sau fierasraul placile se lipesc prin ungere cu adeziv pe

baza de neopren (prenadez), atât pe dosul placilor, cât si pe suport; ungerea se face cu spaclu, astfel

încât sa se realizeze o depunere de adeziv în cantitate de ≈ 0,3 kg/m2.

Aplicarea placilor pe suport se face dupa câteva minute, pentru evaporarea excesului de

solvent din adeziv, iar presarea ei se realizeaza prin batere usoara cu ciocanul, prin intermediul unei

placi din PFL poros.

Dupa montare, eventualele deteriorari ale placilor, aparute în timpul montarii, se înlatura prin

chituire sau vopsire cu culori de apa, în culoarea ansamblului.

7 Tehnologii de executie a izolatiilor anticorozive si antiacide

7.1 Caracteristici

Spre deosebire de celelalte genuri de izolatii care vizeaza mai mult sporul de confort, cu

exceptia hidroizolatiilor, care contribuie si la protejarea constructiilor si prin aceasta, la

functionalitatea si siguranta lor în exploatare, izolatiile anticorozive si antiacide vizeza exclusiv

protejarea unor elemente de structura (în special otelul si betonul) împotriva actiunii rapid

distrugatoare a unor agenti naturali sau rezultati din procese de fabricatie, protejând în felul acesta

si asigurând durabilitate unor ansambluri întrgi de constructii.

58

Pentru realizarea acestor izolatii în constructii (separat de cele care se realizeaza în uzina

pentru unele materiale), se utilizeaza doua metode:

1) Aplicarea unor substante chimice pe suprafata betonului, care formeaza cu

componentii cimentului compusi insolubili si rezistenti la agresivitate chimica,

protejând astfel nu numai betonul ci si armatura pe care acesta o contine.

2) Protejarea suprafetelor cu placaje antiacide, în general din gresie antiacida,

montata cu mortar special.

7.2 Protectia constructiilor metalice contra coroziunii

Protectia anticoroziva a constructiilor metalice trebuie sa tina seama de conditiile de

amplasare a elementelor, protectiile fiind diferentiate dupa modul de amplasare subteran sau

îngropate a elementelor.

Pentru constructiile metalice supraterane mediul agresiv este format de mediul ambiant

(atmosfera), de degajarile rezultate din procesul tehnologic la constructiile industriale, de

agresivitatea fluidelor cu care vin în contact constructiile, în timp ce la constructii metalice

îngropate, coroziunea este provocata de agresivitatea naturala a solului, a apelor freatice, precum si

de curentii de dispersie.

În categoria constructiilor supraterane se includ structurile metalice ale halelor industriale,

învelitorile metalice, închiderile perimetrale si compartimentarile, estacadele, podurile, conductele

montate subteran, cosurile de fum, rezervoarele supraterane etc., în timp ce constructiile metalice

îngropate includ rezervoarele îngropate, cuvele, conductele îngropate, cabluri armate sau cu manta

metalica, partile de constructii metalice îngropate etc.

Din aceste motive, protectia constructiilor metalice contra coroziunii este diferentiata pentru:

- constructii metalice supraterane;

- constructii metalice îngropate.

7.2.1 Protectia constructiilor metalice supraterane

Protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice supraterane este obligatorie si este

reglementata prin Instructiunile tehnice privind protectia anticoroziva a elementelor de constructii

metalice, elaborate de INCERC.

Sub incidenta instructiunilor intra toate constructiile metalice alcatuite din:

- profile laminate la cald cu grosimea de d >5mm;

- profile cu pereti subtiri formate la rece d<5mm;

59

- din table si benzi, compuse din otel carbon si slab aliat – marcile OL 37, OL44 si

OL52, in otel rezistent la coroziunea produsa de agenti atmosferici, marci

RCA37, RCA 52, RCB 52, otelul cu granulatie fina marcile OCB 55, OCS 44,

OCS52, OCS 58.

Solutia de protejare anticoroziva se stabileste în functie de clasele de agresivitate a mediilor,

respectic clasele 1,2,3 si 4 stabilite conform STAS 10128-75 si se poate executa de furnizor sau de

constructor sau de amândoi, pe faze.

Astfel, furnizorul poate livra elemente de constructii metalice protejate prin straturi metalice

(depuse prin cufundare la cald, pulverizare sau proceede electrochimice) si care se utilizeaza în

mediile cu clase de agresivitate 1, 2 si 3, daca grosimile straturilor de acoperire corespund cu

prevederile STAS 10702/2-80 sau se protejeaza suplimentar în mediile cu clasa de agresivitate 3 în

care exista emanatii de gaze acide si în medii cu clasa 4 de agresivitate.

Masurile de protectie anticorozive se stabilesc prin proiect, care precizeaza:

- clasa de agresivitate;

- delimitarea suprafetelor diferentiate prin agresivitate;

- elementele care trebuie protejate si solutia de protectie;

- instructiuni de exploatare si întretinere.

Se recomanda ca protectia elementelor de constructii sa se execute complet în uzinele

producatoare prin metode industriale, pe santier de regula urmând a se face numai completari.

Operatiile de protectie se grupeaza în doua faze:

- pregatirea suprafetelor metalice;

- aplicarea protectiei.

7.2.1.1 Pregatirea suprafetelor metalice Metodele de pregatire sunt determinate de starea în care se afla elementul de constructie

ce trebuie protejat si care se poate prezenta în urmatoarele situatii:

1) Element cu material neprotejat acoperit integral sau partial cu tunde.

2) Element cu material neprotejat acoperit integral sau partial cu rugina.

3) Element acoperit cu o protectie temporara (uleiat, fosfatat, grunduit cu miniu de

plumb, miniu de fier, grund de zinc etc.).

4) Element cu material protejat prin zincare la cald (cufundare în baie).

5) Element cu material protejat prin vopsire cu defecte provenite din transport si

manipulare.

60

6) Element protejat prin vopsire, finisat si ambalat corespunzator.

Pregatirea suprafetelor cuprinde urmatoarele operatii:

1) Îndepartarea murdariei, operatie obligatorie pentru elementele care sunt în starea

descrisa la punctele 1), 2), 3), 4) si se realizeaza prin:

- periere cu peria de sârma , de par, de paie;

- spalarea cu apa;

- stergerea cu cârpe, bumbac, câlti;

- uscarea cu aer cald.

2) Curatirea suprafetelor de grasimi si uleiuri care se face:

a) cu solventi organici în doua faze:

- degresarea primara cu white spirt;

- degresarea a doua cu benzina usoara, percloretilena, tiner, acetona sau alti

solventi volatili.

b) Cu solutii alcaline (soda caustica 10% si soda calcinata 15%).

c) Cu solutii de detergenti.

3) Cercetarea si pregatirea sudurilor prin polizare, frezare etc.

4) Îndepartarea oxizilor, tunderului etc. pentru elementele din starea 1) si 2) care se

face prin procedee mecanice (sablare, razuire, slefuire, polizare etc.).

5) Îndepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari, defecte de

laminare), care se corecteaza prin acoperire cu sudura si slefuire.

Chituirea este permisa numai pentru elementele care se înzidesc sau se acopera cu

masa de spaclu.

Grundul de curatire se stabileste prin proiect, functie de durata scontata a acoperirii,

agresivitatea mediului pentru constructiile care urmeaza a se monta si de catre responsabilul

cu întretinerea constructiei, functie de gradul de deteriorare în exploatare.

7.2.2 Protectia suprafetelor metalice

Se stabileste prin proiect functie de durata scontata, si clasa de agresivitate a mediului

si poate fi grupata astfel:

1) Acoperirea prin vopsire cu uscarea peliculelor în aer (AVa). Materialele

utilizate pentru vopsirea cu uscarea particulelor la aer, grosimea straturilor de acoperire

61

etc. este stabilita prin STAS 10702/2-80.Modurile de alcatuire a sistemelor de acoperire

sunt date în anexa A a standardului.

2) Acoperiri metalice:

- termice de zinc;

- AT de zinc si aluminiu prin metalizare;

- AM si electrochimice de zinc si cadmiu, se stabilesc conform STAS E10-702/2-

80, cap.3 si se folosesc numai protejat suplimentar cu sisteme de protectie cu

uscarea peliculelor la aer sau la cuptor în medii cu clasa de agresivitate 4.

3) Acoperiri combinate. materialele de baza ale sistemelor de acoperire

combinate de zinc depus termic si vopsire (AT+AVa) sunt stabilite prin STAS

10702/2-80 si se folosesc numai pentru medii cu agresivitate puternica (clasa4).

Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetei si nu trebuie sa

depaseasca 3h de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a elementului care se

protejeaza.

Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se face dupa tehnologiile aratate în partea a

cincisprezecea: Zugraveli si vopsitorii si se executa de regula înainte de montarea constructiilor

metalice în constructie. În mod curent se admite ca ultimul strat sa se aplice dupa montarea

elementului si numai cu totul exceptional se admite ca sa se monteze elementul la care s-a aplicat

numai grundul.

O atentie deosebita trebuie acordata zonelor de îmbinare cu buloane de înalta rezistenta,

zone care trebuie pregatite si protejate înainte de aplicarea si strângerea buloanelor.

Sistemele de acoperire prin vopsire se pot aplica manual prin pensulare sau mecanizat prin

pulverizare, utilizâdu-se aparate de pulverizat sau pistoale racordate la un motocompresor mobil de

aer cu un debit mic de maxim 0,3 m3/min.

7.3 Protectia constructiilor metalice îngropate

Protectia contra coroziunii a constructiilor îngropate este reglementata de normativul I.14 care

trateaza protectia contra agresiunii provocate de agresivitatea naturala a solului si a apelor freatice,

precum si de curentii de dispersie.

Proiectele de constructii metalice îngropate, precum si proiectele de instalatii si constructii,

care pot da nastere la curenti de dispersie, trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu si masurile de

protectie contra coroziunii.

62

Este obligatoriu sa se determine în amplasamentul constructiilor metalice îngropate, atât

agresivitatea solului, cât si agresivitatea apei freatice, când aceasta se întâlneste sau se poate ridica

peste cota de fund a constructiei, precum si zonele în care se semnaleaza prezenta curentilor de

dispersie.

Protectia constructiei metalice îngropate împotriva agresivitatii solului, în absenta

curentilor de dispersie, se face prin învelisuri de protectie exterioara formate din folii izolante lipite

cu bitum (izolatii bituminoase), în terenuri cu agresivitate mica,iar în terenuricu agesivitate mare

se prevede si o protectie catodica.

În solurile de agresivitate mare si foarte mare se prevede o izolatie întarita cu o manta

suplimentara (folie) din material plastic.

În cazul prevederii protectiei catodice, sunt necesare îmbinari electroizolante pe

constructiile metalice îngropate.

Pentru reducerea curentilor de dispersie se iau masuri speciale la constructiile de tractiune

electrica (cai ferate electrificate, linii de tranvaie, retele de troleibuze). De asemenea, sunt necesare

masuri de potential si a intensitatii curentului de protectie din constructia metalica îngropata.

Înveliturile protectoare anticorozive de tip normal, întarit sau foarte întarit, se executa în

statii de izolare centralizate, dotate cu mecanisme care permit realizarea unei productivitati ridicate,

dar si un control riguros al calitatii izolatiilor.

63

8 Lucrari de pardoseli

8.1 Consideratii generale

DEFINITIE: Pardoseala este un element complex de constructie plana, aplicat direct pe teren sau plansee de rezistenta ale cladirilor etajate, destinata preluarii sarcinilor de uzura statice sau dinamice, chimice, sau termice, precum si exploatare a unor conditii de deservire optime în functie de destinatia cladirii, procesului tehnologic si procesului cerut.

8.2 Structura si tehnologia unor tipuri de pardoseli de larga utilizare

8.2.1 Pardoseli din beton de ciment turnat monolit

8.2.1.1 Reguli generale de turnare a betonului în pardoseli

La turnarea betonului în pardoseli trebuie respectate urmatoarele reguli generale:

-betonul trebuie pus în lucrare la max 15min de la descarcarea lui;

-suprafata pardoselii se împarte în zone cu largimea de 24-36m si aceasta în fâsii transversale

de 3,5-4,5m latime, care se delimiteaza cu longrine (de preferinta metalice), turnarea fâsiilor

facându-se alternant, spre a se putea asigura crearea ulterioara a rosturilor;

-descarcarea betonului din mijlocul de transport se face în afara partii laterale a benzii care

urmeaza a fi betonata, pentru a nu deteriora straturile inferioare prin greutatea mijlocului de

transportat betonul;

-pentru asigurarea nivelului corect al pardoselii si a liniaritatii si integritatii muchiilor la

marginile fâsiilor, este bine sa se utilizeze dispozitive corespunzatoare;

-daca betonul adus la locul de punere în lucru prezinta segregari, se procedeaza la

reamestecarea lui fara sa i se mai adauge apa;

-înaltimea libera de cadere a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,50m;

-la placile armate se asigura pastrarea la pozitie a armaturilor si înglobarea lor corecta în

beton;

-la betonarea pe timp friguros se controleaza ca patul sa nu fie înghetat, iar în beton se adauga

plastifianti, acceleratori sau antigel.

64

8.2.1.2 Compactarea betonului în poardoseli prin vibrare

Compactarea betonului de poardosela se executa prin vibrare mecanica de suprafata

(domeniul optim este de 3-20cm grosime) sau de adâncime.

Vibrarea de suprafata se face la betoane cu lucrabilitate L2 (tasare 1-4 cm), durata unui ciclu

fiind de 15-20s pentru stratul de 10cm; distanta dintre pozitiile de lucru la rigla vibranta trebuie

aleasa astfel încât sa fie acoperita succesiv întraga suprafata a pardoselii.

Pentru a se obtine un beton cu calitati superioare, este bine ca vibrarea sa se faca în

doua operatii successive si sa fie combinata cu nivelarea (si eventual, finisarea), astfel:

1) Vibrarea cu placa vibranta (eventual cu pervibrator cu butelia introdusa complet în beton).

2) Revibrarea cu rigla vibratoare nivelatoare RVN se efectueaza la 1-2h dupa prepararea

betonului, obtinându-se prin aceasta si o crestere a rezistentelor la compresiune cu ~14%.

3) Revibrarea se face în doua faze:

-repriza întâi : cu viteza de 1.00 m/min

-repriza a doua: cu viteza de 1.50 m/min.

În conditiile executiei industriale, cele doua reprize se executa în lant, cu doua rigle; se pote

executa si cu o singura rigla tragând-o a doua oara în sens invers primei trageri .

În fata RVN trebuie sa existe un val continuu de beton de ~15-20cm înaltime, care sa asigure

realizarea prin vibratie si nivelare a unei suprafete plane, fara denivelari. RVN este manevrata de la

capete de 2 oameni, fiind necesari înca 1-2 oameni pentru a lopata continuu betonul în fata riglei.

În timpul operatiei rigla trebuie sa fie mentinuta corect, atât în plan orizontal (normal pe

riglele de tragere), cât si în cel vertical (ambele rigle paralele în fata riglelor de tragere )

Cele 3 operatii de vibrare-nivelare este bine sa fie facuta în interval de maxim 15min.

8.2.2 Tratarea betonului dupa turnare

Pentru a asigura conditii favorabile de întarire si reducere a deformatiilor din constructie, de

obtinere în final a unui beton de calitate proiectata, trebuie fie sa asigure minim 7 zile de la turnare,

mentinerea umiditatii prin stropire si protejare. Stropirea se efectueaza la intervale de 2-6 ore, în

functie de temperatura ambianta, iar protectia se realizeaza prin acoperirea cu prelate, rogojini, folii

PVC etc.

65

În cazul în care stratul de beton turnat este strat suport peste care urmeaza se se toarne un

strat de uzura, acesta se executa în conditii optime dupa minimum 24 ore si maximum 20 zile. În

aceasta situatie, fata betonului se asperizeaza prin frecare energica cu peria aspra în timpul prizei

betonului, spre a asigura o buna aderenta a stratului urmator.

În cazul în care fata superioara ramâne strat de uzura, se executa diverse finisari, manuale

sau mecanice (driscuire, sclivisire etc.). La suprafetele realizate prin vacuumare este admisa numai

finisare mecanica.

Finisarea mecanica prin driscuire se realizeaza în doua etape:

-etapa întâi, cu o masina cu disc;

-etapa a doua, cu o masina cu palete.

8.3 Alcatuirea pardoselilor

Fiecare tip de pardoseala are, în principiu, urmatoarea alcatuire

a) îmbracamintea (stratul de uzura), care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor

rezultate din exploatare;

b) stratul suport care primeste încarcarea de la îmbracaminte si o transmite fundatiei sau

elementului de rezistenta pe care este asezata pardoseala.

În unele situatii alcatuirea pardoselilor mai cuprinde si un strat de egalizare, care are rolul sa

asigure planitatea stratului suport sau a prelua diferentele de solicitari din contractii, dintre stratul

suport si îmbracaminte (provocate de ex. de dozajul de ciment diferit al acestora).

Atunci când se impune conditia ca tipul de pardoseala ales sa asigure un comfort fonic sporit,

se va prevedea în structura pardoselii un strat de izolare fonica.

În cazul în care pardoselile se vor aplica peste o placa de beton turnata direct pe pamânt,

proiectantul va prevedea în proiectul constructiei masuri pentru ruperea capilaritati sau, acolo unde

se impune, straturi de izolare hidrofuga sub placa de beton.

De asemenea se va analiza si necesitatea izolatiei termice la pardoselile asezate pe pamânt.

Alcatuirea structurii pardoselii se va stabili prin proiectare, în functie de natura terenului de

fundatie sau a elementului de rezistenta pe care este asezata pardoseala, de destinatia încaperilor

precum si de solicitarile la care va fi supusa pardoseala în timpul exploatarii.

66

8.4 Materiale

Materialele prevazute în proiect si cele puse în opera, vor aparea caracteristicile conform

standardelor de stat si normelor tehnice de ramura ale unitatilor producatoare, specificate în caietele

respective ale prezentului normativ.

La sosirea pe santier se va verifica daca materialele au fost transportate si ambalate

corespunzator, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din STAS sau NTR în vigoare.

Astfel:

a) Agregatele se vor transporta fara masuri speciale, cu mijloace de transport (vagoane,

autobasculante, etc.), depozitându-le separate pe sortimente în figuri, care vor fi asezate în locuri

uscate, asigurându-se scurgerea apelor provenite din intemperii; de asemenea, se va evita

murdarirea lor cu uleiuri, motorina, precum si amestecarea cu pamânt.

b) Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii si de amestecul cu materii straine, atât în timpul

transportului cât si în timpul depozitarii. Depozitarea cimentului se va face pe sorturi.

c) Ipsosul pentru constructii se transporta în vehicule acoperite. Depozitarea ipsosului pentru

constructii se va face în magazii uscate si curate.

d) Bitumul se transporta în butoaie (metal, carton, lemn etc.) sau neambalat în blocuri.

Ambalajele cu bitum se vor depozita în stive sub acoperis pentru a fi ferit de actiunea razelor solare

si a intemperiilor. Stivele vor avea o astfel de înaltime încât sa evite deformarea blocurilor si lipirea

lor.

e) Suspensia de bitum filerizat se va transporta si se va depozita în butoaie cu capac

demontabil. în timpul depozitarii, suspensia se va completa cu un strat de apa pâna la grosimea

prescrisa spre a se feri de uscare. Butoaiele cu suspensie de bitum vor fi ferite de înghet, atât în

timpul transportului, cât si al depozitarii.

f) Filirul se va transporta în orice mijloc de transport cu conditia sa fie ferit de umezeala si

impurificare. Depozitarea filerului se va face în încaperi acoperite ferite de umezeala, sacii

asezându-se în stive de cel mult 10 buc., unul peste altul.

g) Cenusa de centrale termoelectrice se depoziteaza ferita de impurificare în silozuri special

amenajate, marcate pe portiunea lor mediana cu o dunga portocalie cu latimea de minimum 20cm

pe toata circumferinta silozului si inscriptionate cu mentiunea: CENUSA.

h) Poliacetatul de vinil, dispersie apoasa (aracet), sortul D 50 sau Crilorom DC 1183,

ambalate se vor depozita în magazii acoperite la temperatura de +50C...+400C. Daca în timpul

lucrului sacii de polietilena vor fi desfacuti si materialul nu se consuma în întregime ei trebuie legati

din nou imediat. Termenul de garantie al produsului poliacetat de vinil, dispersie apoasa, sortul

D50, sau al criloromului DC 1183, este de 3 luni de la data de fabricatie cu respectarea conditiilor

67

de ambalare transport si depozitare prevazuta în STAS 7058 „Poliacetat de vinil, dispersii apose”,

precum si în NTR de fabricate a criloromului. Daca poliacetatul de vinil dispersie apoasa sortul

D50, a înghetat el se va pastra 48 ore într-o încapere cu temperatura de 150C. Dupa acest interval de

timp se va deschide ambalajul si se va putea folosi. în cazul când dupa 3-5 ore de la omogenizare

produsul se separa din apa, atunci materialul este degradat si folosirea lui nu mai este permisa.

Transportul si depozitarea principalelor materiale care intra în alcatuirea tipurilor de

îmbracaminti de pardoseala prezentate în acest normativ, se va face conform prevederilor din STAS

sau NTR în vigoare si a indicatiilor din caietele respective.

8.5 Executarea lucrarilor de pardoseli.

8.5.1 Reguli generale

Controlul materialelor întrebuintate al dozajelor, al modului, de executie si al procesului

tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii.

În cazul ca proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care

se executa în încaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii

în pozitia închisa.

Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari în aceeasi încapere si la trecerea dintr-o

încapere în alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute în proiect.

Pantele pardoselilor se vor realiza:

-la pardoseli executate direct pe pamânt, prin nivelarea corespunzatoare a acestuia;

-la pardoselile executate pe plansee sau pe un strat suport din beton, printr-un beton slab de

panta turnat sub pardoseala;

-la pardoseli cu suprafata mica (pâna la 20m2), prin variatia grosimii stratului suport al

pardoselii sau a stratului de egalizare.

Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului

precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat.

La trecerea de la executia unui strat la altul se va realiza o legatura cât mai perfecta între

straturi.

8.5.2 Lucrari care trebuie terminate înainte de începerea lucrarilor de pardoseli

68

Pardoselile executate pe pamânt, pe strat suport elastic sau din beton turnat direct pe pamânt,

se vor executa numai dupa o prealabila cercetare si pregatire a pamântului de fundatie. Identificarea

pamântului de fundatie se va face în conformitate cu prevederile din STAS 1243 „Teren de

fundatie. Clasificarea si identificarea pamânturilor”

Pamântul de fundatie trebuie sa îndeplineasca conditiile de rezistenta umiditate si structura în

raport cu sarcinile primite de la pardoseala si cu rolul functional pe care trebuie sa-l îndeplineasca

aceasta.

Executarea de pardoseli pe pamânturi de rezistenta mica (de umputura, mlastinoase etc) se va

face numai dupa executarea lucrarilor de consolidare a acestor pamânturi prin adoptarea de solutii

cu folosirea de materiale locale si care trebuie sa fie prevazute în proiect.

În cazul pamânturilor sensibile la umezire (PSU) se vor lua masuri de siguranta în

conformitate cu prevederile din „Normativ privind proiectarea si executarea cnstructiilor fundate pe

terenuri slabe”, indicativ P7.

În încaperile care pot sa aiba temperaturi sub 00C, pardoselile asezate pe pamânturi care se

umfla la înghet, se vor executa numai dupa luarea masurilor contra umflarii pamântului.

Pregatirea pamântului de fundatie se va face prin indepartarea stratului de pamânt vegetal,

nivelarea si compactarea pamântului.

În cazul când din cauza neuniformitatii pamântului, se produc denivelari prin compactare,

acestea se vor completa cu pamânt, care se va compacta local.

Pamânturile nisipoase, pamânturile cu petris etc. vor fi compactate întâi în stare uscata si

numai dupa aceasta se vor umezi treptat pentru a se exclude posibilitatea înmuierii lor.

Pamânturile argiloase si cele cu continut mare de praf nu se vor compacta în stare uscata. Ele

se vor compacta numai dupa ce s-a realizat o stare de umiditate potrivita.

Executarea umpluturilor sub pardoseli, pâna la cota prevazuta în proiect, se va face în straturi

succesive bine compactate de 15...20cm grosime. Se va folosi pamânt curat scos din sapaturi (gropi

de fundatie etc.), fara resturi vegetale sau alte impuritati.

Fiecare strat va fi în prealabil udat cu apa, în asa fel ca sa aiba umiditatea potrivita pentru

compactare. Compactarea se va face pâna când pamântul nu se mai taseaza.

Când umputura contine si bulgari de pamânt, acestia vor fi sfarâmati înainte de împrastiere si

compactare.

În umpluturile în care este posibila ridicarea apei prin capilaritate primul strat se va realiza din

pietris sau agregate marunte, fara parte fina, în grosime suficienta ca sa asigure ruperea capilaritatii.

Compactarea pamânturilor si a umpluturilor se va face prin batere manuala sau mecanica cu

maiul.

69

În toate cazurile în care este posibil accesul compresoarelor rutiere, acestea vor fi utilizate la

compactarea pamânturilor, si a umpluturilor.

Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli

(canale, fundatii etc.) si efectuarea probelor prescrise, precum si dupa terminarea în încaperea

respectiva a tuturor lucrarilor de constructii-montaj, a caror executie ulterioar ar putea deteriora

pardoseala.

Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton

armat, precum si atunci când acest strat îl constituie pardoseli vechi de beton, caramida etc. este

necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de eventualele

impuritati, praf sau resturi de tencuiala.

Curatarea se va face cu maturi si perii.

Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului,

adânciturile mai mari etc. se vor astupa sau chituri dupa caz, cu mortar de ciment.

Armaturile sau sârmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau îndoite.

Conducatorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi

acoperiti cu mortar de ciment în grosimea strict necesara pentru protejarea lor.

Înainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sau de încalzire

centrala care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact al

conductelor cu planseul si pardoseala.

Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul

unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de întarit când se

va aseza peste el îmbracamintea pardoselii.

Compozitia,dozajul si natura acestui strat de egalizare, se vor indica prin proiect la fiecare tip

de pardoseala în parte, îin functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.

8.5.3 Executarea stratului suport

Realizarea stratului suport pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform prevederilor din

caietele prezentului normativ.

Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se

poate transporta cu ajutorul instalatiei pneumatice pentru transportat mortare.

Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat astfel ca sub încarcarile din exploatare sa

nu se taseze provocând degradarea îmbracamintii pardoselii.

70

Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. În zonele suprafetei unde apar

neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea,

curatirea si spalarea sa dupa care se va aplica un mortar de ciment având acelasi dozaj de ciment ca

al stratului suport respectiv.

8.5.4 Executarea îmbracamintii pardoselii

Executarea îmbracamintii (stratul de uzura) pentru fiecare tip de pardoseala se va face

conform prevederilor din caietele prezentului normativ.

8.6 Executarea lucrarilor pe timp friguros.

Executarea lucrarilor pentru fiecare tip de pardoseala prezentat în caietele acestui normativ, se

va face în conformitate cu prevederile din „Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor

de constructii si instalatiilor aferente”.

8.7 Conditii tehnice de calitate

Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala în parte se va face

în conformitate cu prevederile din „Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si

de instalatii aferente”, indicativ C56, cap 8 „Pardoseli”.

Pentru categoriile de lucrari necuprinse în prescriptiile tehnice mentionate anterior se vor

aplica aceleasi prevederi generale împreuna cu conditiile de calitate indicate în caietele prezentului

normativ.

Controlul în timpul executiei fiecarui tip de pardoseala prevazut în caietele acestui normativ

se va face de catre executant prin organele sale de control tehnic de calitate precum si de catre

beneficiar si proiectant, urmarindu-se respectarea prevederilor din prezentul caiet si din caietele

fiecarui tip de pardoseala în parte.

8.8 Conditiile tehnice de protectie a muncii si paza contra incendiilor

La executarea tipurilor de pardoseli prevazute în caietele acestui normativ se vor respecta

prevederile din urmatoarele prescriptii:

-Norme republicane de protectie a muncii;

71

-Norme generale de protectie împotriva incendiilor în proiectarea si realizarea constructiilor si

instalatiilor;

-Norme privind stabilirea gradului de rezistenta la foc, categoriei si clasei de pericol de

incendiu, a constructiilor, instalatiilor si depozitelor (NP 22);

-Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectare si realizarea elementelor

de constructii (NP 23).

-Norme provizorii privind proiectarea si realizarea cailor de evacuare a persoanelor (NP 24).

Pentru categoriile de lucrari care necesita asigurarea unor conditii speciale, se vor respecta si

masurile indicate în prezentul caiet de sarcini.

8.9 Pardoseli din piatra artificiala

8.9.1 Obiect si domeniu de aplicare

Prevederile prezentului caiet se refera la conditiile, modul de alcatuire si modul de executare a

urmatoarelor tipuri de pardoseli din piatra artificiala:

pardoseli din piatra artificiala nearsa:

-beton de ciment turnat monolit

-mortar de ciment sclivisit;

-mozaic turnat;

-placi si dale de beton;

-placi din beton mozaicate;

pardoseli din piatra artificiala arsa:

-placi din gresie ceramica;

-caramizi pline presate

Pardoselile din beton de ciment de marca B 150, nearmat, turnat monolit, se utilizeaza:

-la ateliere si hale industriale fara circulatie grea si uzura importanta, magazii, garaje etc.

Pardoselile din mortar de ciment sclivisit se utilizeaza:

-la grupuri sanitare, spalatorii, garaje

-la ateliere si hale industriale fara circulatie grea si uzura importanta

-la uscatorii pentru cereale, legume si fructe, crame, laboratoare pentru stupine, magazii

pentru cereale sau seminte

-culoare de acces prin grajduri etc.

72

Pardoselile din mozaic turnat, placi din beton mozaicate sau placi din gresie ceramica se

utilizeaza:

-la încaperi umede;

-la încaperi de trecere si de circulatie intensa ;

-la sali de operatie;

-la unele încaperi din abatoare etc.

Pardoselile din placi si din dale de beton se utilizeaza:

-la peroane, depozite si magazii, soproane, garaje, terase;

-la ateliare si hale industriale fara circulatie grea si uzura importanta ;

-laculoare în cladirile agrozootehnice;

Pardoselile din caramizi pline presate se utilizeaza:

-la depozite, magazii, cladiri si unele c-tii industriale

8.9.2 Materiale

Materiale utilizate le executarea pardoselilor din piatra artificiala terbuie sa corespunda

pervederilor din urmatoarele standarde de stat si norme tehnice de ramura:

a)pitra de mozaic cf. STAS 1134-71;

b)placi, plinte si scafe din beton mozaicate, cf.STAS 451-77 si NTR 9622-80;

c)placi de beton cf. STAS 1137-68;

d)placi din gresie ceramica cf.STAS 5939-80;

e)caramizi pline presate cf. STAS 457-71;

f)ciment M30, ciment Pa 35 sau ciment F 25 cf.STAS 1500-78;

g)cimenturi portland albe si colorate cf.STAS 7055-80;

h)agregate naturale cf. STAS 1667-76;

i)acid clorhidric tehnic cf.STAS 339-76;

j)white-spirt rafinat, tip C cf.STAS 44-67;

k)corpuri abrazive, piatra cilindrica plana cf. STAS 601/1-75;

l)apa cf.STAS 790-73;

m)acid oxalic tehnic cf. STAS 4992-68.

8.9.3 Executarea lucrarilor de pardoseli

73

Alcatuirea structurii pardoselii din pitra artificiala se va stabili prin proiectare, în functie de

natura terenului, de fundatie sau a elementului de rezistenta pe care este asezata pardoseala, de

destinatia încaperii precum si de solicitarile la care va fi supusa pardoseala în timpul exploatarii.

Stratul suport, care este stratul de rezistenta ce preia solicitarile în exploatare, opate fi :

-elastic, format dintr-un strat de nisip, pietris, piatra sparta sau balast;

-rigid, din beton simplu sau beton armat.

Pardoselile din piatra artificiala executate pe pamânt, pe strat suport elastic sau pe suport din

beton turnat directr pe pamânt, se vor executa numai dupa o prealabila cercetare si pregatire a

pamântului de fundatie.

Identificarea pamântului de fundatie se va face în conformitate cu pervederile din STAS 1243

“Teren de fundatie.Clasificarea si identificarea pamânturilor”.

Stratul suport rigid se va executa de ergula din beton simplu, având marca si grosimea în

conformitate cu pervederile din proiect.

În cazurile speciale în terenuri de umplutura pe suprafetele întinse sau în cazul circulatiei

grele cu electrocare asu în depozite cu încarcare mare se vor pervedea rosturi de dilatare, cf.

detaliilor din proiect.

În cazul terenurilor de umplutura sau al terenurilor neomogene, se vor stabili prin proiect

solutii corespunzatoare de consolidare a acestor terenuri prin folosirea de materiale locale, precum

si realizarea unui beton de marca corespunzatoare pentru stratul suport ca si aceasta sa nu fisureze

sau sa crape.

În conditii normale se vor lasa rosturi de 4…5 m distanta între sensuri.

Înaintea turnarii stratului suport, se vor executa la distante de 1,5…2m, fâsii de ghidaj din

beton de ciment, controlându-se în permanenta nivelul acestora fata de linia de vagriz.

În intervalul dintre fâsiile de ghidaj se va turna beton de ciment, în exces fata de nivelul

fâsiilor de ghidaj, începând de la capatul camerei opus usii.

Betonul turnat se va nivela cu aj. Dreptarului (asezat pe muchie) si tras rezemat la capete pe

fâsii de ghidaj, având grija sa nu ramâna spatii goale între fata inferioara a muchiei gratarului si

aceea a stratului de mortar.

Stratul suport rigid se va executa din beton de ciment marca B 50, în cazul în care teernul de

fundatie este sanatos iar solicitarile la care este supusa pardoseala sunt date numai de depozite

usoare. În celelalte cazuri marca betonului se va stabili prin proiect alegându-se functie de natura

terenului de fundatie, precum si de intensitatea si frecventa solicitarilor la care va fi supusa

pardoseala în exploatare.

74

Stratul suport rigid se va turna pe un strat de balast, a carui grosime se va pervedea în proiect,

fiind în functie de marimea sarcinilor la care este supusa pardoseala în exploatare, de natura

terenului de fundatie, care trebuie sa fie foarte bine compactat- pâna nu se taseaza, precum si de

prezenta apei de capilaritate la suprafata terenului.

Executarea stratului suport rigid din beton monolit se va face numai dupa o prealabila stropire

cu apa a suprafetei pe care se executa.

Se recomanda ca îmbracamintea din beton de ciment turnat monolit sau mortar de ciment

sclivisit, precum si cea de mozaic turnat, sa se execute imediat dupa terminaera prizei betonului sau

a mortarului stratului suport, însa înainte de îtariera acestora, sper a se asigura legatura între

îmbracaminte si stratul suport.

8.9.4 Executarea îmbracamintilor din beton de ciment turnat monolit

Îmbracamintile din beton de ciment turnat monolit se vor executa din beton nearmat de

ciment de marca B100 în grosime de 30…50 mm, pe un strat suport rigid, tinându-se seama .de

recomandare.

În cazul când procesul tehnologic de executie permite, suprafata îmbracamintii se opate finisa

prin sclivisire odata cu turnarea betonului.Pentru aceasta, înainte de începerea prizei betonului se

presara ciment curat pe suprafata îmbracamintii proaspat turnata si apoi se scliviseste cu aj. mistriei.

Când este necesara asigurarea unei rugozitati sporite a îmbracamintii din beton de ciment

turnat monolit, pe suprafata turnata se poate presara un strat de cca 1 cm grosime din agregate dure,

care se îndeasa în beton cu dosul mistriei, si, dupa cca 24 h de la turnare, suprafata se poate spala cu

apa si freca cu peria de paie pâna când agregatele ies partial în relief.

Pe suprafete mari, betonul de ciment turnat monolit se va executa cu rosturi asezate la distante

prevazute în proiect, care nu vor depasi 4...5 m. Rosturile vor fi astfel decalate încât acelasi punct sa

nu se întâlneasca mai mult de 3 laturi ale panourilor.

Dupa turnare betonul de ciment va fi protejat si întretinut în stare umeda timp de cca 7 zile.

În încaperile constructiilor industriale, cu circulatie, uzura si sarcini reduse, precum si în

încaperile constructiilor, îmbracamintea din beton de ciment turnat monolit se poate alcatui dintr-un

strat unic de beton, netezit la suprafata, batut cu mistria sau vibrat cu vibratoare de suprafata.

8.9.5 Executarea îmbracamintilor din placi din gresie ceramica

75

Îmbracamitile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton

sau pe un planseu de beton armat.

Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de

beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, având dozajul de 300...350 Kg

ciment la 1m3 nisip, în grosime de 25...30 mm.

Îmbracamintile din pardoseli se pot folosi si la încaperile la care pardoselile nu vin în contact

decât întâmplator, pe scurta durata si pe suprafete restrânse, cu acizi slabi, cu solutii acide diluate

sau cu solutii de detergenti, cu conditia ca solicitarile mecanice la care sunt supuse pardoselile sa fie

reduse, de exemplu: sali pentru laboratoare de chimie, sali de spitale, grupuri sanitare etc.

Înainte de montare, pentru evitarea absortiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie

ceramica se vor mentine în apa timp de 2...3 ore.

Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor differentiate, între ansamblul de pardoseala –

îmbracamintea din placi de gresie ceramica si mortarul de poza – cu restul structurii, stratul suport

rigid din beton sau planseul din beton armat si conturul peretilor. Stâlpilor, se vor lua masuri care sa

permita deformarea acetora independent.

În cazul în care se aplica îmbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct

direct pe planseul de beton din elemente prefabricate – care si-au consumat deformatiile reologice

– sau pe plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare,

îmbracamintea din placi din gresie ceramica se poate aplica directduap o prealabila preumezire a

placii de beton.

În cazul în care se aplica pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport, din beton, între

acestea si pardoseala se va pervedea un strat de întrerupere a aderentei – hârtie, folie de polietilena

etc.

La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu întarire normala de tipul

Pa 35 si nisip 0...3 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3) în amestec de 1 parte

ciment la 3,5...4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întarire rapida (P 40 etc.)

Mortarul de ciment pentru montarea placilor din gresie ceramica, se va prepara la fata locului,

în cantitati strict necesare si care va avera o lucrabilitate plastic-vârtoasa, factorul apa-ciment fiind

de maxim 0,5.

Asezarea placilor se va face montându-se la început placile reper, ca si în cazul

îmbracamintilor din placi din beton mozaicate.

Placile se vor monta în patul de mortar astfel pregatit, în rânduri regulate cu rosturi de 2...3

mm între placile din gresie ceramica.

76

Daca asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune mâinii mucitorului, la

placile care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza.

Apoi se face o verificare a planitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonala suptrafetei

executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior îndesându-se atent placile

în mortarul de ciment poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel încât straturile de pe

spatele placilor sa patrunda în masa de mortar si sa se asigure planitatea suprafetei.

Operatia se continua în acest mod pe toata suprafata care se executa într-o zi de lucru. Apoi

întreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine în rosturi,

hidratând si mortarul de poza.

Umplerea rosturilor se va face la 3...5 zile duap montarea placilor din gresie ceramica, iar în

intercvalul de montare si pâna la rostuire-pardoseala nu va fi data în circulatie si se va umezi prin

stropire cu apa de cel putin o data la 24 ore.

Curatarea îmbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face

prin asternerea de rumegus de lemn uscat, dupa 2 ore de la inundarea cu lapte de ciment ai prin

maturarea rumegusului.

Îmbracamintea din placi de gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatirea cu

rumegus de lemn se va sterge cu cârpe muiate în apa si apoi se va cerui.

Placile de gresie ceramica se vor monta simplu sau cu bordura de alta culoare, în conformitate

cu desenele din proiect.

La intersectia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte – se vor realiza interspatii de

5...10 mm care se vor umple cu un material elastic.

În cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare de circa 30 m2 sau

6 m în functie de modularea structurii. În cazul montarii pardoselii pe stratul suport din beton, rostul

va fi lasat si în acest strat suport.

Alcatuirea si modul de executare al pardoselilor cu îmbracaminti din placi din gresie

ceramica, supuse unor conditii deosebite de exploatare (solicitari mecanice mijlocii sau grele, socuri

termice, agresivitati chimice etc.) se vor stabili de la caz la caz si numai pe baza de studii si

experimentari, tinând seama de natura si frecventa solicitarilor, concentratia substantelor agresive,

precum si de particularitatile procesului tehnologic.

8.9.6 Scafe sau plinte

Scafele sau plintele sunt obligatorii la încaperile prevazute cu instalatii de apa (bai, wc-uri,

bucatrarii etc.) ca si încaperile de colectarea gunoaielor menajere.

77

În încaperile cu peretii placati cu mozaic, faianta sau gresie, executarea scafelor sau plintelor

nu este obligatorie, cu conditia ca rostul dintre placaj si pardoseala sa fie bine umplut cu mortar de

ciment.

La îmbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100...150 mm

înaltime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele si în conditiilse tehnice indicate la aceste

îmbracaminti.

La îmbracamintile din mozaic turnat sau din placi prefabricate din beton (mozaicate sau

nemozaicate), scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi perfabricate din beton

mozaicat.

Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat de mortar de

ciment.

Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si în conditiile

tehnice indicate la îmbracamintile din mozaic turnat. Înaltimea scafelor sau plinetlor va fi de

100...150mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilita încât sa depaseasca fata tencuielii cu 5...8mm.

Scafele din beton mozaicat perfabricate, de 120 mm înaltime, sau plintele din beton

mozaicate, prefabricate de 100 mm înaltime, se vor monta cu mortar de ciment, a.î. sa depaseasca

fata tencuielii cu 5...8 mm.

La îmbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare (colturi,

socluri, scafe) fixate cu mortar de ciment, a.î. sa se depaseasca fata tencuielii cu 5...8mm. La aceste

pardoseli se vor putea executa si scafe din beton mozaicat, turnate pe loc sau prefabricate.

La îmbracamintile de caramida se vor executa plinte din caramizi montate pe perete cu un

strat de mortar de ciment.

8.9.7 Conditii tehnice de calitate

Pe parcursul executarii lucrarilor, se verifica în mod special (de catre seful punctului de lucri)

respectarea urmatoarelor conditii:

a)la suprafata pamântului de fundatie, pregatit pentru executarea pardoselilior, se admit

denivelari de cel mult 20 mm fata de dreptarul de 2 m lungime;

b)la suprafata stratului suport elastic se admit, fata de dreptarul de 2 m lungime, denivelari de

cel mult 15 mm în cazul stratului suport nisip si denivelari de cel mult 20 mm în cazul stratului

suport pietris, balast sau piatra sparta;

c)La suprafata stratului suport rigid se admit denivelari regulate de cel melt 10 mm fata de

dreptarul de 2 m lungime.

78

În timpul executarii îmbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se va face

urmatoarele verificari:

-se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare; acest interval de timp sa nu

depaseasca 1 h pe timp calduros si 1,5 h pe timp racoros;

-se va verifica lucrabilitatea betonului, determinata prin metoda tasarii cu trunchiul de con

având înaltimea de 30 cm, cf. STAS 1759;

-se vor confectiona cuburi de proba din betonul utilizat, pentru verificarea marcii acestuia.

Se va verifica rspectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute de STAS 2560/1si STAS

2560/2, prin metodele de verificare prevazute de STAS 2560/3.

Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau

refacere.

8.9.8 Transportul si depozitarea materialelor pe santier

Piatra de mozaic se livreaza în vrac, asigurându-se împotriva impurificarii si amestecarii

diferitelor forme, sorturi si culori.

La convergenta între parti piatra de mozaic, se poate livra si ambalata în saci de hârtie cu

masa neta de 50 Kg.

Transportul pe distante mari pe timp de ninsoare sau ploaie se face cu mijloace de transport

acoperite.

Piatra de mozaic se va depozita separat pe forme, sorturi, culoare si natura rocii, în locuri

ferite de impurificare.

Depozitarea placilor din beton mozaicate se va face pe dimensiuni, culori, finisare si calitati în

locuri curate, ferite de murdarie asezate pe cant în stive. Placile se aseaza perechi, fetele vazute una

spre alta. Între rânduri se vor pune sipci sau alte materiale. Placile vor fi depozitate paletizate.

Placile din beton mozaicate se transporta în mijloace de transport descoperite sau la cerere

acoperite.

În mijloacele de transport asezarea placilor se va face pe cant. În perechi cu fetele vazute una

spre alta între ele având puse sipci sau alte materiale.

Placile din gresie ceramica se vor ambala în cutii de carton, stelaje de lemn a caror masa nu va

putea depasi 40 Kg sau alte ambalaje adecvate.La ambalare placile din gresie ceramica glzurata se

vor separa prin hârtie sau alte materiale.

Depozitarea se va face în spatii acoperite, ferite de umezeala.

Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite.

79

Depozitarea placilor din beton se va face în stive de cel mult 1,5 m înaltime; se recomanda ca

între rânduri sa se puna sipci.

Placile se vor transporta cu mijloace de transport descoperite. Ele trebuie sa fie asezate în

vehicule încât sa nu se deterioreze în timpul transportului.

Este oprita încarcarea si descarcarea lor prin rostogolire sau aruncaer.

Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea prescriptiilor în

vigoare erferitoare la executarea muncii privind produse4le corozive.

Acidul clorhidric tehnic se livreaza în ambalaje din sticla si din material plastic, care vor fi

închise cu dopuri de sticla, respectiv din material plastic. Ambalajele din sticla vor fi etansate cu

ipsos.

Ambalajele de sticla se vor transporta în cosuri metalice, de lemn sau de nuiele protejate cu un

strat de paie sau talas, prevazute cu capace de protectie.

Ambalajele white-spirt se vor depozita în magazii aerisite sau în aer liber, ferite de ectiunea

razalor solare. Se admite depozitarea în aer liber pentru maximum 3 zile a butoaielor asezate pe

suporturi de lrmn, acoperite cu prelate care se vor uda pe timpul caldurilor mari, orificiile de

încarcare fiind închise cu dopuride protectie contra ploii cu jgheaburi rasturnate.

Acidul oxalic tehnic livrat în butoaie de lemn sau alte ambalaje, se va depozita în magazii

uscate.

9 Zugraveli si vopsitorii

9.1 Consideratii generale. Definitii

Zugravelile si vopsitoriile sunt lucrari de finisaj care se executa în interiorul si la exteriorul

constuctiilor, îmbracând uniform cu o pelicula elementele sau obiectele pe care se aplica.

În notiunea de zugraveli se cuprind toate lucrarile de specialitatecare se executa de zugravul

vopsitor întrebuintând în compozitia de zugravit un liant în prezenta unei cantitatide apa.

În notiunea de vopsitorii se cuprind lucrarile de specialitate care se executa de vopsitorul-

zugrav întrebuintând în in compozitia de vopsit ca liant: uleiurile, lacurile sau înlocuitorii lor.

Compozitiile sunt un amestec intim, bine omogenizat, dintre:

-un element colorant-pigmentul;

-un element peliculogen-liantul;

-un element care da consistenta de lucru-diluant;

-solventul si eventual diverse materiale ajutatoare.

80

9.2 Rolul lucrarilor de zugraveli si vopsitorii. Precizarea domeniului de tratare a

lucrarilor

În ansamblul lucrarilor care alcatuiesc o constructie, lucrarile de zugraveli si vopsitorii

îndeplinesc unul sau simultan mai multe roluri,si anume:

- de protectie (prin pelicula formata) anticoroziva, ignifuga, hidrofuga, antiacida;

- estetic (prin culoare si luciu);

- igienic (prin intretinere usoara).

Din punct de vedere estetic, lucrarile de finisaj si în special cele de zugraveli si vopsitorii,

interioare si exterioare, au o importanta deosebita, indiferent de natura constructiei (blocuri de

locuinte, obiective social- culturale, obiective industriale s.a.), deoarece ele reprezinta fata nevazuta

si, în mod implicit, aspectul de ansamblu al constructiei respective.

9.3 Caracteristicile lucrarilor de zugraveli si vopsitorii

Calitatea si aspectul lucrarilor de zugraveli si vopsitorii sunt determinate de o serie de

conditii din care mai importante sunt:

1). Stabilirea procesului tehnologic, tinând cont de felul suprafetei suport care se finiseaza, de

compozitiile, uneltele si aparatele de care se dispune pentru executie. Procesul tehnologic stabilit

trebuie respectat uniform pe toata durata executiei.

2). Pregatirea suprafetelor suport, de care depind aderenta straturilor peliculogene si

implicit calitatea finala si în timp a lucrarilor. Principalele suprafete suport care se zugravasc sunt

cele tencuite, gletuite, zidaria sau betonul, iar cele vopsite, tencuielile gletuite, lemnul (în tâmplarie,

lambriuri, ornamente s.a.). Conditiile de pregatiere a fiecareia se vor prezenta la tehnologia de

executie.

3).Alegerea compozitiilor si calitatea lor se face tinând seama de conditiile de exploatare a

suprafetelor, de specificul lor si de posibilitatile tehnologice de executie. Compozitiile gata

preparate sau materialele componante sunt garantate prin certificate de calitate, iar propietatile si

caracteristicile lor sunt impuse de standarde, normative sau norme interne.

4).Dotarea cu unelte,dispozitive si instalatii corespunzatoare de buna calitate si bine

întretinute, in functie de specificul fiecarei compozitii de aplicat.

81

9.4 Clasificarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii

Clasificarea se face dupa liantul întrebuintat, dupa constituientii de baza si dupa aspectul

peliculei.

9.4.1 Clasificarea dupa liantul întrebuintat

Dupa liantul întrebuintat se deosebesc urmatoarele categorii principale:

1). Zugraveli cu lapte de var (spoieli, varuieli) la care liantul este varul.

Sunt zugraveli de calitate înferioara, folosite la constructii auxiliare (baraci, magazii, garduri),

pe tencuieli zidarii de caramida, pe beton, piatra, lemn .Nu se folosesc la suprafete metalice.

2).Zugraveli cu compozitii de coloranti in apa si clei la care liantul este cleiul.Se folosesc

numai la interior, pe suprafete tencuite, lipsite de umiditate, în încaperi de locuit, industriale sau

administrative; nu se aplica pe suprafete metalice.

3).Zugraveli cu silicati-liantul întrebuintat este silicatul de potasiu.Se foloseste la fatadele

cladirilor în zone industriale, la zugravirea bazinelor de beton pentru înot, a fântânilor din parcuri si

a suprafetelor care vin în contact direct cu apa. Nu se aplica pe suprafete metalice.

4).Vopsitorii cu compozitii pe baza de ulei. Se folosesc la interior sau exterior, pe suprafete

tencuite, gletuite, lemn sau metal.

5).Vopsitorii pe baza de bitum (lacuri asfaltice).Se folosesc la interior si exterior, pentru

protejarea suprafetelor metalice contra coroziunii (de obicei grunduri).

6).Vopsitorii cu compozitii pe baza de derivati celulozici (nitroceluloza), folosite mai ales la

acoperirea suprafetelor metalice, a celor din lemn si a celor gletuite cu ipsos.

7).Vopsitorii cu compozitii pe baza de rasini sintetice (alchidice, epoxidice, clorcauciuc

s.a.), folosite la interior si exterior, pe suprafete tencuite si gletuite cu ipsos, pe lemn, metal,

caramida beton, piatra. Domeniul de aplicare este în functie de necesitatile locale si de felul

suprafetelor suport.

9.4.2 Clasificare dupa constituientii de baza si aspectul peliculei

Dupa acest criteriu, clasificarea se poate face astfel:

1).Spoieli (varuieli) si zugraveli cu compozitii obtinute în amestec cu apa, colorate sau nu,

care dupa aplicare si uscare dau pelicule mate.

82

2).Vopsitorii cu compozitii pe baza de diferite substante peliculogene, care dupa aplicare si

uscare dau pelicule colorate cu aspest mat pana la semilucios.

3).Emailuri cu compozitii pe baza de lacuri pigmentate, care dupa aplicare si uscare dau

pelicule dure cu aspect neted si foarte lucios.

4).Lacuri cu compozitii pe baza de ulei sicativat, derivati celulozici sau rasini în solventi,

care dupa aplicare si uscare dau pelicule transparente, lucioase si netede.

9.4.3 Clasificare dupa calitatea finisajului

În raport cu destinatia constructiei si cu cerintele fata de calitatea finisajului, lucrarile de

zugraveli si vopsitorii se impart în:

1).Zugraveli si vopsitorii simple folosite în general la constructiile auxiliare (magazii,

depozite etc.), la constructii provizorii, la dependinte ale constructiilor social-culturale sau de locuit

(camari, debarale etc.); constau într-o pregatire redusa; un strat de grund si un strat de zugraveala

(vopsitorie).

2).Zugraveli si vopsitorii obisnuite folosite la locuinte, cladiri industriale, administrative,

culturale, sociale etc. Necesita o pregatire mai îngrijita; un strat de grund si doua straturi de

zugraveala sau vopsitorie.

3).Zugraveli si vopsitorii de calitate superioara folosite în general la finisarea constructiilor

importante si monumentale (teatre, cladiri administrative etc.), precum si a încaperilor cu destinatii

speciale ale unor constructii. Necesita o pregatire foarte îngrijita si aplicarea unui numar mai mare

de straturi de grund si zugraveala sau vopsitorie, cu tratare (prelucrare) dupa fiecare strat.

9.5 Pregatirea lucrarilor

9.5.1 Pregatirea obiectului de consrtuctie

Lucrarile de zugraveli si vopsitorii se încep numai dupa ce s-au terminat toate lucrarile de

constructii si instalatii care, prin neexecutarea sau executarea lor ulterioara, pot degrada straturile de

zugraveala si vopsitorie.

Aceasta conditie impune:

-terminarea lucrarilor si reparatiilor de tencuieli, placaje, instalatii sanitare, electrice si de

încalzire;

-terminarea executarii pardoselilor reci,inclusiv frecare, fara a se executa însa lustruirea;

83

-executarea stratului suport al pardoselilor din parchet sau din covoare PVC, imbracamintea

acestor tipuri de pardoseli executându-se însa dupa realizarea zugravelilor;

-montarea si verificarea functionarii tâmplariei din lemn sau metalice, inclusiv efectuarea

eventualelor remedieri necesare

-executarea tuturor lucrarilor fatadei (jgheaburi, burlane, cornise, trotuare) înainte de

începerea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii la exteriorul constructiei;

-constructiile metalice trebuie sa fie complet asamblate, cu toate sudurile executate si

verificate;

-constructiile din lemn trebuie sa aiba îmbinarile rigidizate, crapaturile reparate, suprafetele

netezite;

-suprafetele suport curatate de praf, de stropi, etc. iar portiunile umede complet uscate.

Înainte de aplicarea compozitiilor se verifica în detaliu starea suprafetelor suport, luându-se

masuri corespunzatoare de pregatire.Aceste masuri sunt aratate în detaliu, pentru fiecare tip de

suprafata, în capitolul II urmator.

9.5.2 Organizarea lucrarilor

Pentru executarea în conditii optime a fiecarei lucrari de constructii, atât tehnic, cât si

economic, exista un proiect de organizare, coordonare, progamare în timp si pe cantitati a lucrarilor,

având prevazute si elementele referitoare la lucrarile de zugraveli si vopsitorii.

La lucrarile de volume importante si caracteristici deosebite se întocmesc fise tehnologice

pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii , care cuprind:

-specificarea si calitatea lucrarilor ce urmeaza a se executa;

-descrierea procesului tehnologic;

-descrierea si organizarea proceselor de transport si de deservire;

-descrierea mijloacelor de munca;

Înainte de atacarea efectiva a lucrarilor, pentru realizarea lor în conditii optime,

conducerea santierului :

Stabileste sarcinile concrete de munca ale maistrilor si sefilor de echipa în conformitate cu

continutul contractului de munca în acord global.

Asigura mijloacele de productie, materialele necesare si frontul de lucru corespunzator.

Stabileste formatiile de lucru, dotarea cu scule si dispozitive specifice,frontul de lucru pentru

fiecare formatie.

84

9.5.3 Protejarea diverselor parti de constructii în timpul executiei zugravelilor si

vopsitoriilor

Sunt obligatorii urmatoarele operatii:

1).Obiectele care ramân în incaperi (obiectele sanitare, mobila etc.) se îmbraca pentru

protejare cu panouri, carton, folii de polietilena sau hârtie.

2) Gurile de scurgere, sifoanele de pardoseala, scurgerile la obiectele sanitare etc. se astupa

cu dopuri de hârtie si apoi se acopera cu un strat de ipsos, pentru a le feri de înfundare;

3)Corpurile de iluminat se demonteaza sau se imbraca cu hârtie si folie de polietilena.

Parchetele si dusumelele (daca sunt montate) se acopera cu un strat uniform si suficient de

gros de rumegus de lemn sau cu hârtie sau folie de polietilena.

Cercevelele si foile de usi se demonteaza si se depoziteaza într-un loc ferit de praf (pe timp

calduros); daca tâmplaria este deja vopsita (în încaperi unde se reface zugraveala) se acopera

complet, inclusiv tocurile si geamurile, prin fixare pe ele de coli de hârtie sau de polietilena.

9.6 Materiale si dispozitive

9.6.1 Materiale

Principalele grupe de materiale utilizate în zugraveli si vopsitorii sunt: pigmentii, liantii,

materialele auxiliare si produsele industriale finite-foarte numeroase în ultima vreme.

PIGMENTII

Pigmentii sunt substante colorante,sub forma de pulbere,insolubile în lianti si

diluanti.Amestecati în mod omogen cu liantii alcatuiesc suspensii colorate.

Dupa natura lor pigmentii pot fi:

Anorganici naturali (ocrurile, baritina etc.) sau artificiali (galben de ocru, de zinc etc.)

Organici naturali (carminul, indigoul etc.) sau artificiali obtinute din hidrocarburi.

Pigmentii ca substante componente ale compozitiilor de zugravit sau vopsit trebuie sa prezinte

anumite caracteristici.

Calitatile si caracteristicile normate prin STAS-uri si verificate în laboratoarele de

specialitate, dotate cu aparatura corespunzatoare, sunt:

Stabilitatea la lumina, proprietatea de a-si pastra vreme îndelungata culoarea sub actiunea

luminii solare.

Insolubilitatea la apa

Capacitatea de colorare, proprietatea de a-si pastra nuanta atunci când se amesteca cu

pigmentii albi.

85

Puterea de acoperire, care reprezinta cantitatea de pigment exprimata în grame, folosita la

1m2 de suprafata vopsita, astfel ca stratul de vopsea aplicat anterior, sa nu se mai vada.

Rezistenta la coroziune,proprietatea pigmentului de a proteja împotriva ruginirii sau de a opri

procesul de ruginire.

Rezistenta la actiunea alcalilor, acizilor si uleiurilor,proprietatea indiscutabila a pigmentilor,

mai ales când vopselele se aplica pe beton sau pe tencuieli proaspete sau când se amesteca în var .

Pigmentii utilizati în mod curent la lucrarile de finisaje, diferentiati dupa culoare, sunt:

Pigmenti de culoare alba:var, huma, caolin, creta, litopan, var de zinc.

Pigmentii de culoare galbena: ocrul galben, oxidul galben de fier, galben de crom si zinc,

galben de cadmiu, siena.

Pigmenti de culoare rosie:miniu de fier si de plumb, cinabrul, ocrul rosu.

Pigmenti de culoare albastra: albastru de Prusia si albastrul de Paris, cu nuante de la indigo la

ultramarin; ultramarin de tip T, cu nuante variind de la albastrul azuriu pâna la albastrul închis.

Pigmentii de culoare verde: verde de crom, verde de cobalt, cromat de plumb, cromat de zinc,

cinabrul verde.

Pigmenti de culoare bruna: umbra naturala si umbra arsa.

Pigmenti de culoare neagra: negrul de fum, grafitul,oxidul negru de fier.

9.6.2 Liantii

Liantii sunt materiale în stare lichida sau vâscoasa, care întinse în straturi subtiri se întaresc

dupa un anumit timp si produc pelicule ce leaga între ele particulele de pigmenti cu care au fost

amestecate si totodata le lipesc de suprafata suport.

Dupa natura lor liantii sunt:

1)Anorganici:var, ipsos, rasini sintetice, bitumuri etc.

2)Organici: uleiuri vegetale, cazeina, amidon, rasini naturale, etc.

Pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii se folosesc:

Liantii de apa,care se dilueaza în amestec cu apa:

-varul de constructie;

-cleiuri animale (de oase sau de piele).

2)Uleiurile, care amestecate cu pigmentii si apoi frecate, dau vopselele; au proprietati sicative,

dau pelicule etanse si elastice:

-uleiurile naturale (tehnic de in sau de floarea soarelui, sicativ de in);

-uleiurile sintetice (din subproduse de distilare a titeiurilor sau a carbunilor, la care se adauga

sicativi si solventi).

86

3)Emulsiile,dispersii foarte fine de lianti în lichide (în general, în apa), amestecate cu ulei si

cu un emulgator (sapun de sodiu, de potasiu, gelatina), care impiedica separarea primelor doua.

4)Rasinile naturale sau artificiale, solubile în solventi organici:

-rasini naturale: serlacul, colofoniul;

-rasini sintetice: poliacetatul de vinil; alchidalii epoxidice, rasini acrilice.

5)Polimerii pe baza de celuloza (compusi chimici ai celulozei).

9.6.3 Materiale auxiliare

Sunt materiale care intra în compozitia zugravelilor sau vopsitoriilor; se folosesc la pregatirea

suprafetelor suport care se finiseaza în vederea îmbunatatirii calitative a compozitiilor si a reducerii

pretului de cost.

9.6.3.1 Materialele folosite la prepararea compozitiilor

Pentru prepararea compozitiilor se folosesc:

1)Sicativii: substante solubile în uleiuri vegetale, cu rol de accelerare a formarii peliculelor de

lacuri si vopsele (miniu de fier; acetatul de plumb; acetatul de mangan; saruri de acid naftalic;

litarga).

2)Plastifiantii: substante nevolatile care asigura elasticitatea necesara peliculei (ulei de ricin;

camfor).

3)Firnisurile: substante care îndeplinesc în vopsitorii atit rolul de liant, cât si de sicativ; sunt

volatile (solutii de rasini în terebentina, alcool, benzina) si grase (uleiurile mai des folosite: in,

cânepa, floarea soarelui).

9.6.3.2 Materiale folosite la prepararea compozitiilor si la pregatirea suprafetelor suport

1)Sapunuri de menaj si pasta de sapun:la prepararea grundurilor pentru zugraveli, la spalarea

suprafetelor suport si impreuna cu uleiurile vegetale la imbunatatirea calitatii varuielilor si a

zugravelilor cu cazeina.

2)Sulfatul de cupru (piatra vânata) la prepararea grundurilor pentru zugraveli.

9.6.3.3 Materiale folosite la pregatirea suprafetelor

Pentru pregatirea suprafetelor se folosesc:

87

1)Materiale de slefuit (abrazivi) servesc la netezirea suportului, a grundului, a chitului si,

uneori, a straturilor de compozitie initiale si chiar a peliculei finale (piatra ponce naturala sau

artificiala, piatra de frecat, hârtia sau pânza de slefuit de diverse fineturi de granule).

2)Soda caustica (solutie) serveste la îndepartarea peliculei de lacuri si vopsele vechi si la

curatirea petelor grase.

9.6.4 Produse industriale finite

Acestea sunt compozitii preparate în totalitatea lor în fabrici de specialitate, cu asigurarea unei

omogenitati si calitati superioare si acopera necesitatile pentru toate fazele: grunduri; chituri;

vopsele; lacuri; emailuri.

9.6.4.1 Grunduri

Grundurile sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura în lacuri cu rol de a

uniformiza absortia stratului suport pentru a preîntâmpina patarea sau desprinderea straturilor

ulterioare.Grundurile formeaza pelicule care fac legatura între suprafata de protejat si chit, vopsea

sau email.

Grundurile pot fi:

-grunduri de imbinare pe baza de ulei;

-grunduri anticorozive;

-grunduri de acoperire.

9.6.4.2 Chituri

Chiturile se aplica peste grund, pentru nivelari locale sau pentru spacluieli.

În functie de consistenta deosebim:

1)Chituri de cutit-pasta vâscoasa care se întinde cu spaclul.

2) Chituri de srtopit-pasta fluida, care se aplica prin pulverizare.

Din punct de vedere al compozitiei, ele se obtin prin adaosuri de materiale de umplutura

(creta, ardezie, oxid de zinc s.a.), în material de baza, formând chituri pe baza de ulei, de derivati

celulozici, de rasini alchidice, de rasini epoxidice, de clorcauciuc, s.a. care se folosesc, de regula, în

combinatie cu vopselele, lacurile sau emailurile preparate pe aceleasi baze.

88

9.6.4.3 Vopsele

Vopselele sunt suspensii de pigmenti în substante peliculigene cu sau fara adaos de

umplutura, dând în final pelicula cu aspect mat sau semilucios.

În functie de substantele peliculogene folosite, vopselele sunt pe baza de ulei vegetal (linoxin,

deruginol), de rasini alchidice (Romalchid), de emulsii de rasini de polimerizare (Vinarom), de

clorcauciuc – fiecare având domenii preferentiale de aplicare.

9.6.4.4 Lacuri

Lacurile sunt solutii incolore sau slab colorate de rasini, derivati celulozici sau de bitum în

solventi, cu sau fara adaos de uleiuri vegetale.Peliculele obtinute sunt transparente si lucioase,

protejind si dând un aspect placut stratului suport.

În functie de componentul de baza peliculogen si de solvent lacurile sunt:

Pe baza de ulei (durolac, rapidol)

Pe baza de derivati celulozici.

Pe baza de rasini sintetice (lacuri alchidice, epoxidice, poliuretanice, clorcauciuc,

bituminoase netransparente- izolin si bitum taiat).

9.6.4.5 Emailuri

Emailurile sunt lacuri pigmentate, cu sau fara adaos de umplutura, care dau pelicule dure,

opace,lucioase si netede.

În functie de natura componentului de baza peliculogen, emailurile sunt:

Pe baza de ulei (Durol, Ideal, Durax, Email negru s.a.).

Pe baza de derivati celulozici (Novolin, nitroalchidice, nitrocelulozice, s.a.).

Pe baza de rasini sintetice (alchidice: Hexol, Termolux; epoxidice: emailul esterificat alb;

poliuretanice; vinilice- toxicesi usor inflamabile; acrilice-clorcauciuc; siliconice).

9.6.4.6 Diluanti

Diluantii sunt substante lichide care se adauga în compozitiile de zugravit si de vopsit pentru a

le da fluiditatea necesara aplicarii optime manuale sau mecanizate.

Se folosesc des:

1) Apa (de ploaie, de râuri limpezi, potabila) pentru solutiile de zugraveli si spoieli.

2)Diversele produse industriale, fiecare pentru un anumit tip de vopsitorie:

89

-D001-1 pentru lacuri, vopsele si emailuri pe baza de ulei;

-D002-1 si D002-2, D002-6 pentru derivati celulozici;

-D005-1, D006-1 pentru derivati alchidici aplicati cu pensula;

-D005-11 pentru compozitii aplicate prin pulverizare;

-D009-1 pentru compozitii de clorcauciuc s.a.

9.6.4.7 Solventi

Solventii sunt materiale usor volatile care dizolva substantele peliculogene, subtiaza solutia,

nu reactioneaza chimic cu vopseaua, evaporându-se dupa aplicarea în timpul uscarii peliculei. Sunt

usor inflamabili si adeseori toxici.

Cei mai utilizati solventi sunt:white-spirtul, toluenul, si xilenul, alcoolii, esterii.

9.6.4.8 Decapanti

Decapantii sunt amestecuri de solventi organici solutii sau paste, folosite la îndepartarea

ruginii sau la curatirea straturilor vechi de vopsea de pe suprafete care se revopsesc.Decapantul cel

mai des folosit are denumirea comerciala Decanol.

9.6.4.9 Alte materiale folosite pentru finisari

Pentru finisari deosebim:

1)Baiturile, substante colorate (brun, ocru, roscat) solubile în apa sau spirt, care se aplica

numai pe suprafete de lemn (ca colorant de baza) si se protejaza prin ceruire sau lacuire.

2)Egalizatorii, substante de nivelare fina pentru finisari cu lacuri si emailuri pe baza de

derivati celulozici.

3) Pasta de slefuit pentru polizarea peliculelor de lacuri si emailuri pe baza de nitroceluloza.

Lichidul de lustruit pentru lustruirea peliculelor de lacuri sau emailuri pe baza de

nitroceluloza.

9.7 Scule si dispozitive

90

9.7.1 Unelte pentru masurare, trasare si verificare

Masurarea se executa cu urmatoarele unelte:

-metrul simplu sau dublu, articulat din lemn sau metal;

-ruleta de buzunar metalica (2m);

-ruleta mare metalica (10m)

Trasarea se executa cu urmatoarele unelte:

-dreptarul din lemn sau metal;

-echerul din lemn sau metal;

-furtunul de nivel.

Verificarea lucrarilor se executa cu:

-firul de plumb (cumpana);

-nivela cu bula de aer (bolobocul)

9.7.2 Dispozitive pentru prepararea, transportul si pastrarea compozitiilor

Dintre aceste dispozitive deosebim:

-butoaiele din lemn sau tabla zincata (100 l) pentru preparare;

-vasele simple (6 l) pentru fierberea cleiului;

-sitele (cu ochiuri sub 1mm2) si ciururi (cu ochiuri peste 1mm2) pentru cernerea materialelor;

-polonicele pentru amestecarea si încarcarea compozitiilor în vasele de transport;

-bidoanele cu toarta din tabla zincata si galetile din tabla zincata, pentru transportul lichidelor

si al compozitiilor;

-vasele (20-30 l) din tabla zincata pentru pastrarea compozitiilor.

9.7.3 Utilaje pentru prepararea compozitiilor pe santier

Dintre aceste utilaje deosebim:

-masina de frecat vopsele cu doua platouri (din fonta sau portelan) si o pâlnie cu palete,

actionata manual;

-dispozitivul amestecator de huma pentru prepararea amestecurilor fluide pe baza de huma;

-amestecator cu rezervor fix de 20 l capacitate, actionat manual;

-amestecator electric mobil cu dispozitivul de amestecat montat la o masina electrica;

-amestecator electric portabil adaptat la masina alectrica de gaurit MG-3/25, prevazut cu o

mandrina la care se poate fixa tija si discurile cu alice periferice;

- dispozitivul pentru strecurat compozitiile, cu actiune manuala.

91

9.7.4 Unelte si utilaje pentru pregatirea suprafetelor

Pentru curatirea manuala la îndepartarea vopselii, a zugravelii vechi, a ruginii de pe

suprafetele metalice, îndepartarea prin ardere a vopselilor, uneltele mai des folosite sunt: periile de

sârma, razuitoarele metalice si lampa de benzina.

Pentru slefuirea peretilor si tavanelor se utilizeaza urmatoarele unelte: piatra ponce, gresia

tare, caramida bine arsa introdusa într-o rama speciala si hârtie de slefuit.

Pentru operatiile de chituire si netezire se utilizeaza urmatoarele unelte: spaclurile (din lemn,

metalice, cu banda de cauciuc) si drisca de cauciuc (pentru spacluirea rapida a suprafetelor pe fâsii

de 50 cm latime).

9.7.5 Utilaje pentru curatirea si slefuirea suprafetelor

Dintre aceste utilaje deosebim:

-periile rotunde de sârma actionate electric sau pneumatic; se folosesc pentru curatirea ruginei

sau a vopselei vechi de pe suprafetele metalice;

-aparatura de sablare (suflator de nisip), cu una sau doua camere, destinat înlaturarii ruginei

sau a vopselii vechi de pe suprafetele metalice;

-unealta electrica portabila cu disc abraziv, pentru pregatirea prin curatire a suprafetelor si

pentru slefuirea suprafetelor chituite, grunduite si slefuite;

-unealta portabila de finisat elementele de constructii, pentru slefuirea peretilor chituiti; este

prevazuta cu disc abraziv;

-aparat de curatat si slefuit, adaptat la masina de gaurit, fiind prevazut cu disc abraziv, perie

sau pasla;este folosit la curatirea suprafetelor, la slefuirea si lustruirea lor.

9.7.6 Unelte pentru spoit, zugravit si vopsit

Dintre aceste unelte deosebim:

-bidinele de zugrav care pot fi patrate,rotunde sau plate, de masuri diferite;

-pensule care pot fi:

-pensule late obisnuite si speciale (9 marimi de la ¾ la5”);

-pensule rotunde de tip A (patent) si tip B (pumn) în 7 marimi;

-pensule late cu par de porc, penrtu vopsirea elementelor de calorifer si a obiectelor cu

contur complicat;

-pensule speciale pentru finisaj;

-pensula plata sau subtire; pensula plata fina;

-fertraiberul plat sau rotund cu par scurt (de porc) sau lung (de bursuc);

92

-peria tufar pentru tufuirea suprafetei vopsite;

-dispozitiv pentru întretinerea pensulelor

9.7.7 Aparate pentru aplicarea compozitiilor de zugravit

Dintre aceste aparate deosebim:

-aparatul de zugravit tip vermorel (Kalimax), care este un aparat de pulverizat, actionat

manual, cu functionare intermitenta;

-aparatul de zugravit actionat electric AEZ.1 folosit pentru aplicarea zugravelilor pe baza de

clei si huma si a vopsitoriilor pe baza de acetat de polivinil;

-agregatul mobil de aplicat tencuieli stropite, mase de spaclu si zugraveli, destinat aplicarii

prin stropire, cu ajutorul aerului comprimat, de zugraveli de var si huma, de vopsele pe baza de

emailuri cu polimeri.

9.7.8 Aparate pentru aplicarea compozitiilor de vopsit

Dintre aceste aparate deosebim:

-pistolul pentru vopsele si suspensii necesar la aplicarea vopselelor cu o vâscozitate ridicata si

a solutiilor cu suspensii solide în medii lichide, de tip modilit, pe fatadele cladirilor;

-pistolul pulverizator cu recipient portabil montat deasupra, cu capacitatea recipientului de

0,5-1 l, presiunea aerului comprimat de 2-4 daN/cm2

si productivitatea de 20-70 m2/h;

-pistolul de aplicat tencuieli stropite, care se utilizeaza pentru aplicarea urmatoarelor

compozitii: paste cu sau fara ciment; emulsii vinilice si granule de piatra sau marmura; paste fine cu

materiale de umplutura (huma, praf de creta ), emulsii acrilice si adaos tixotrop; are o productivitate

de 20-60 m2/h;

-instalatia electrica de vopsit de înalta presiune, utilizata pentru aplicarea prin pulverizare

hidraulica la presiuni înalte a vopselelor pe baza de ulei, rasini epoxidice, alchidice, zugraveli; are o

productie maxima de 400m2/h;

-instalatia de vopsit cu compressor adaptabil la masina de gaurit MG-3/2T, tip IV-1; este

utilizata la lucrari de vopsitorie în spatii inguste, la lucrari de reparatii si remedieri, pentru aplicarea

de lacuri, emailuri si grunduri cu vâscozitate de 18-25 DIN/s, având o productivitate de 20-25m2/h;

-convertizorul de frecventa pentru alimentarea cu tensiune scazuta si frecventa marita a

utilajelor pe santierele de constructii;

-compresorul electric cu membrana ECV 240 folosit ca sursa de aer comprimat pentru

executarea vopsitoriilor.

93

9.8 Tehnologia lucrarilor uzuale de zugraveli si vopsitorii

9.8.1 Principalele faze si operatii

În executarea tuturor lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se regasesc 3 faze tehnologice

principale:

-pregatirea suprafetelor, prelucrarea suprafetelor si acoperirea cu pelicule.

Fiecare faza include mai multe operatii care, în functie de specificul si natura lucrarii, precum

si a suportului, se executa toate sau numai o parte din ele.

9.8.1.1 Pregatirea suprafetelor

Faza de pregatire a suprafetelor are ca scop curatirea si netezirea acestora.Modul de pregatire

depinde de natura suprafetei suport (beton, tencuiala, lemn, metal), de felul ei (noua sau veche), de

calitatea care trebuie sa se obtina, de materialele utilizate în lucrare etc.

9.8.1.2 Prelucrarea suprafetelor

În faza de prelucrare se desavârsesc netezirea suprafetelor si se asigura aderenta pe ele a

viitoarelor straturi de zugraveala sau vopsea. Modurile de prelucrare alese depind de obiectul care

se zugraveste sau se vopseste si de natura compozitiei care se prelucreaza.

Faza de prelucrare cuprinde urmatoarele operatii care pot surveni de mai multe ori la

aceeasi lucrare: grunduirea, chituirea, spacluirea si slefuirea.

Grunduirea este operatia prin care suprafata suport se acopera cu un strat subtire de

compozitie numita grund , care asigura o buna legatura între suprafata suport si stratul urmator de

compozitie. Aplicarea se face manual sau mecanizat. Grundurile sunt de îmbinare pentru suprafetele

de lemn sau de tencuiala si anticorozive pentru metal.

Chituirea este operatia locala de umplere a fisurilor, rosturilor, gaurilor de pe suprafetele

grunduite si uscate.Chituirea se executa manual, cu spaclul.Crapaturile mari, portiunile de tencuiala

cazuta, cuiburile de beton, aschiile rupte de lemn si nodurile desprinse, nu se repara cu chit,

deoarece acesta aplicat în strat gros crapa dupa uscare, producând reparatii vizibile, de proasta

calitate.

Spacluirea este operatia de acoperire a denivelarilor si de netezire a suprafetelor cu un strat

subtire de chit de consistenta mai fluida decât cel utilizat la chituire.Aplicarea se face cu spaclul

94

pentru chiturile mai vâscoase, numite de cutit, si prin stropire cu vermorelul sau cu pistolul pentru

cele mai fluide, numite de stropit.Grosimea stratului de pe fetele de zugravit este de maxim 2 mm,

iar la cele de vopsit de maximum 0,5 mm.În general, spacluirea este obligatorie la vopsitorii, iar la

zugraveli numai pentru cele de calitate superioara.Pe tencuieli geluite se aplica local.

Slefuirea este operatia de prelucrare, având ca scop înlaturarea asperitatilor de pe suprafete

prin netezire cu materiale abrasive.Se aplica în diverse etape:înainte de prelucrarea suprafetei

suport, dupa fiecare chituire sau spacluire si, dupa caz, la finisarea peliculelor de zugraveli si

vopsitorii.Slefuirea se poate executa manual sau mecanizat (la suprafete întinse) pe uscat sau umed.

Slefuirea uscata se face cu hârtie sau cu pânza de slefuit.

Slefuirea umeda se executa lafel, dar dupa umezirea suprafetei cu apa sau cu alt lichid care

protejeaza pelicula; de exemplu, pe lemn se recomanda slefuirea straturilor în prezenta petrolului iar

pe metal în prezenta apei.Peliculele moi, pe baza de ulei, nu se pot slefui.

9.8.1.3 Acoperirea cu pelicule

Acoperirea cu pelicule este faza finala de finisare a suprafetelor, prin acoperire cu unul sau

mai multe straturi de zugraveala, vopsea, email sau lac, care formeaza pelicula fetei vazute, în

culoarea si aspectul dorit. Grosimea peliculei si numarul de straturi sunt conditionate, în principal,

de puterea de acoperire a pgmentului si de continutul de liant al compozitiei. Numarul de straturi si

grosimea peliculei conditioneaza în general calitatea, pelicula realizata în mai multe straturi

(aplicate numai dupa dupa uscare a celui precedent), prezentând calitati superioare de aderenta,

elasticitate, duritate si posibilitati mai bune de uscare, decât una realizata într-un singur strat.

Compozitiile folosite pentru acoperire se pot aplica manual sau mecanizat.

9.8.1.4 Vopsitorii pe baza de poliacetat de vinil (Vinarom)

Natura suprafettei suport Ordinea ope-

ratiilor

Denumirea operatiilor Tencuiala gletuita

Lemn Metal

1 Pregatirea suprafetelor + + + 2 Prelucrarea suprafetelor

2.1

2.2

2.3 2.4

Grunduirea cu grund de îmbinare G-005-2 Chituire locala cu chit pe baza de poliacetat de vinil C108-20 Slefuirea locurilor chituite Grunduirea locurilor chituite

-

+

+ +

+

+

+ +

+

+

+ +

3 Acoperirea suprafetelor 3.1

3.2

Primul strat de vopsea (grund de acoperire) Al doilea strat

+

+

+

+

+

+

95

3.3 Al treilea strat + + + Mentiuni:

-înainte de aplicare vinaromul se omogenizeaza prin amestecare si se strecoata prin sita cu

900 de ochiuri/cm2;

-pentru stratul I (grund) se dilueaza vopseaua cu apa 1:2, indiferent de suport, straturile II si

III se dilueaza cu apa 4:1;

-vopseaua se aplica manual sau mecanizat, în ambele cazuri, stratul I se aplica cu bidineaua

sau cu pensula pentru o mai buna penetrare:

-stratul I se usuca în 1,5-2,5 h, iar straturile II si III în câte 2-3 h

-bidoanele si vasele cu vopsea preparata (diluata) se închid etans pentru a se evita formarea

de pojghita sau evaporarea apei.

9.9 Tehnologia unor lucrari speciale de zugraveli si vopsitorii

9.9.1 Zugraveli exterioare cu vopsele acrilice emulsionante

Vopseaua este deosebit de eficienta pentru finisarea, decorarea si protectia suprafetelor

exterioare de beton, zidarie, tencuiala, noi sau vechi, la constructii sociale, locuinte si industriale.

Se fabrica în 48 de nuante de baza, fiind un material modern cu mare durabilitate si aspect

placut, sub forma de vopsele emulsionate acrilice, pe baza de copolimer acrilo-stirenic în dispersie

apoasa si pigmenti indigeni. Este rezistent la intemperii si radiatii solare, la mucegaiuri si pastreaza

în timp aspect curat si proapat datorita calitatilor antielectrostatice la depuneri si retineri de praf.

Tehnologia de aplicare impune urmatoarele etape:

-suprafetele de zugravit se curata de praf, impuritati si se astupa eventualele fisuri;

-se aplica un strat de grund de îmbinare seria 8610, cu pensula sau pistolul cu aer

comprimat;timpul de uscare al grundului este de 30 min;

-se aplica doua straturi de vopsea Dasirom, seria 8415 cu ruloul, cu pensula sau cu

bidineaua, la intervale de 4 h între cele doua straturi; uneltele folosite la aplicare se spala imediat

dupa primul strat, pentru a nu se deteriora.

96

9.9.2 Zugraveli exterioare sau interioare cu vopsele emulsionate, cu efect decorativ

Vopselele emulsionate strop, se produc în 16 nuante seria 8311 pentru interior si 24 nuante

seria 8411 pentru exterior, fiind utilizate direct pe pereti nefinisati sau pe suprafete lemnoase, pe

pereti negleduisi sau gleduiti cu glet de ipsos sau cu gleturi de netezire acrilo-antiacrilice.

Tehnologia de aplicare se desfasoara în urmatoarele etape:

-suportul se acopera cu grund incolor 4333 sau 8440 care mareste aderenta peliculei la

suport, dupa o prealabila curatire perfecta;

-se aplica vopseaua emulsionata strop, în nuanta stabilita, fie manual (cu maturica), fie

mecanizat (cu pistolul cu aer comprimat).

Vopseaua se poate aplica astfel:

-direct peste grundul de îmbinare ca fond de culoare, cu un strop compact, obtinîndu-se un

aspect zgrunturos de culoare uniforma;

-peste grundul de îmbinare ca fond de culoare se poate da un strat de vopsea emulsionata de

tip Dasirom seria 8415, peste care se aplica stratul final seria 8411 (la exterior) sau 8311 (la

interior), încontrast cu fondul colorat;

-în bob foarte des la peretii negletuiti.

9.10 Materiale

Materialele prevazute în proiect si cele puse în opera, vor avea caracteristicile tehnice

conform standardelor si normelor interne specificate în caietele respective.

9.11 Lucrari care trebuie terminate înainte de începerea zugravelilor si vopsitoriilor

Înainte de începerea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet,

placaje, instalatii sanitare, electrice si de încalzire, trebuie sa fie terminate.

De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc), exclusiv

lustruirea.

În încaperile prevazute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugravelile se vor

executa înaintea aplicarii îmbracamintei pardoselii. La executarea zugravelilor se vor lua masuri

pentru protejarea stratului suport al îmbracamintei, pentru a-l feri de umiditate si de murdarie, care

poate compromite aderenta îmbracamintei, în special în cazul aplicarii acesteia prin lipirea cu

adezivi. În cazul pardoselilor cu strat suport din placi fibro-lemnoase poroase bituminate,

zugravelile se vor executa înainte de montarea stratului suport.

97

Tîmplaria de lemn si cea metalica trebuie sa fie montate definitiv; accesoriile metalice la

tâmplarie trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata, cu exceptia

drucarelor si sildurilor care se vor fixa dupa vopsirea tâmplariei.

La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai dupa terminarea completa

a zugravelilor si înainte de finisarea îmbracamintilor de pardoseli (raschetare, lustruire, curatire),

luându-se masuri de protejare contra murdaririi îmbracamintei pardoselilor.

Înainte de începerea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor, trebuie sa fie complet

executate toate lucrarile de la fatada constructiei, ca: jgheaburi, burlane, stresini, cornise, glafuri,

socluri, cofrete pentru instalatii electrice sau de gaze etc. precum si trotuarele.

9.11.1 Pregatirea suprafetelor

9.11.1.1 Pregatirea suprafetelor de beton sau tencuiala driscuita

În vederea finisarii tencuielii de var, suprafetele trebuie sa fie driscuite cât mai fin, astfel ca

urmele de drisca sa fie cât mai putin vizibile; toate reparatiile necesare trebuie sa fie executate

îngrijit, terminate si uscate.

În cazul suprafetelor tencuite sau de beton plane si netede (exemplu:panouri mari), toti porii

ramasi de la turnare sau gaurile survenite de la transport, montaj ori turnare (în cazul peretilor din

beton monolit) se vor umple cu mortar de ciment-var, dupa ce în prealabil bavurile si dungile iesite

în relief au fost îndepartate, astfel ca sa rezulte suprafete netede. De asemenea petele cu urme de

decofrol, se vor freca cu piatra de slefuit sau cu perii de sârma.

Suprafata panourilor prefabricate din beton greu trebuie sa îndeplineasca conditiile de

planitate si netezire prevazute în “Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari” P.

42-71.

Suprafata se va curata bine de praf, pentru a se asigura aderenta stratului de finisaj pe

suprafata suport.

În cazul suprafetelor de zidarie netencuita, care urmeaza sa fie zidite direct, se vor curata cu

atentie stropii si resturile de mortar, si se vor completa rosturile care prezinta goluri în mortar.

9.11.1.2 Pregatirea suprafetelor gletuite

Suprafetele cu glet de ipsos sau cu glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie sa fie

plane si netede, fara desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie sa aiba o vechime de cel putin 14

zile.

Toate fisurile, neregularitatile etc., se chituiesc de catre zugrvul vopsitor sau se spacluiesc cu

98

pasta de aceasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate,

se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (în volume).Pasta se realizeaza prin presararea

ipsosului în apa, dupa care se omogenizeaza prin amestecare rapida ( în intervalul de maximum 1

minut de la presarare). Pasta se va prepara în cantitati care sa poata fi folosite înainte de sfârsitul

prizei ipsosului (circa 6 minute).

Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsos- var, în proportie de 1

parte ipsos si 1 parte lapte de var (în volume). Compozitia se va prepara în cantitati care sa poata fi

folosite în cel mult 20 minute de la preparare.

Compozitiile pastei pentru gletul de nisip (ipsos) si aracet sunt indicate în Caietul V.

Dupa uscarea portiunilor reparate suprafata se slefuieste cu hârtie de slefuit (în cazul peretilor

începând de la partea superioara spre cea inferioara) dupa care se curata de praf cu perii sau bidinele

curate si uscate.

În cazul când pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau alte

vopsele catre formeaza dupa uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuie sa fie de

maximum 8%.

9.11.1.3 Pregatirea suprafetelor de lemn, PFL, PAL

Tâmplaria verificata de catre tâmplar în privinta bunei executii si functionari, si reparata în

ceea ce priveste degradarile survenite în timpul transportului sau montajului, este luata în primire de

vopsitori.

Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele

îngropate, prelingerile de rasina sau alte murdarii curatate etc.

Umiditatea tâmplariei de lemn înainte de vopsire trebuie sa nu depaseasca media de 15%.

Verificarea umiditatii se poate face cu aparatul electric tip “ Hygromette”.

Accesoriile metalice ale tâmplariei care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi

grunduite cu grund anticorosiv si vopsite cu vopsea de ulai sau cu un email.

9.11.1.4 Pregatirea suprafetelor metalice

Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar, vopsea

veche, noroi, gheata, zapada etc.

99

Rugina se îndeparteaza prin frecare cu perii de sârma, spacluri de otel, razuitoare, dalti, piatra

abraziva sau prin sablare si ardere cu flacara; în cazuri speciale se vor folosi bai de spalare si

decapare acida, în instalatii industriale sau paste decapante.

Petele de grasimi se sterg cu tampoane muiate în solventi (white-spirt, terebentina, benzina

usoara). Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot înlesni coroziunea

metalului.

Tâmplaria metalica se aduce pe santier grunduita sau cu grund anticorosiv corespunzator

vopselei care se aplica.

9.11.2 Conditii de executie

Zugravelile si vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de executie si

prevederile din prezentul normativ.

Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor începe numai la o temperatura a aerului, în

mediu ambiant, de cel putin +50C, în cazul zugravelilor pe baza de apa si de cel putin +150C, în

cazul vopsitoriilor sau a finisajelor cu polimeri.

Acest regim se va mantine în tot timpul executarii lucrarii si cel putin înca 8 ore pentru

zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, dupa executarea lor.

Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la

începerea ploii (în conditii de temperatura care sa permita uscarea soprafetei); de asemenea, se va

lucrul la fatade în orele de însorire maxima sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerata si

craparea peliculelor.

Înainte de începerea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suport

au atins umiditatea de regim (suprafetele de beton sau zidarie tencuite 3% si suprafetele gletuite

8%).Aceasta se obtine în conditii obisnuite (umiditate relativa a aerului de 60 % si temperatura

+18...200C), dupa cca. 30 zile de la executarea mortarelor si dupa circa 2 saptamâni de la executarea

gletului.

Umiditatea se verifica cu aparatul electric tip “ Higromette” (bazat pe principiul variatiei

rezistivitatii electrice a materialeleor functie de umiditatea lor) sau cu un alt aparat similar (aparatul

cu carbid tip C.M.).

În cazul cînd pe santier nu se gasesc aparatele indicate, se poate verifica daca stratul suport de

mortar sau beton s-a uscat suficient prin urmatoarea metoda: cu ajutorul unei pensule curate se

aplica pe o portiune mica (cca.2X5 cm) din suprafata suport o solutie de fenolftaleina în alcool, în

100

concentratie de 1%; daca portiunea respectiva se coloreaza în violet sau în roz intens, stratul suport

are umiditate mai mare de 3%.

Diferenta de temperatura dintre aerul înconjurator si suprafetele care se vopsesc nutrebuie sa

fie mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor.

La executarea finisajelor prevazute în prezentul normativ, seva tine seama de indicatiile date

la ficare caiet, în ceea ce priveste compatibilitatea dintre natura fiecarui tip de finisaj si stratul

suport pe care se aplica, precum si compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcatuiesc finisajul.

Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit; acestea vor putea fi folosite

numai dupa verificarea si confirmarea de catre un laborator de specialitate a pastrarii

caracteristicilor vopselelorîn limitele prevazute în standardele si normele interne de fabricatie.

9.11.3 Masuri de tehnica securitatii muncii si pci

La executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se vor avea în vedere prevederile din:

-Norme republicane de protectie a muncii;

-Norme de protectia muncii (constructii-montaj);

-Norme PCI în vigoare.

Muncitorii care lucreaza cu vopsele preparate cu solventi inflamabili vor fi instruiti zilnic.De

asemenea vor fi instruiti si muncitorii care lucreaza temporar în zona respectiva.

În imediata apropiere a locului unde se lucreaza cu lacuri si vopsele trebuie sa fie asezate

stingatoare de incendiu, în numa suficient , la loc vizibil si usor accesibil.

În jurul locului unde se lucreaza cu aceste materiale, pe o raza de cel putin 10m, trebuie sa fie

puse afise usor de citit de la distanta, cu inscrptia:

FUMATUL STRCT INTERZIS

NU VA APROPIATI CU FOC DESCHIS

NU SUDATI

NU ÎMPUSCATI CU PISTOLUL PENTRU BOLTURI

În cazul lucrului în spatii închise, trebuie sa se lucreze cu ferestrele si usile deschise, iar în

cladirea respectiva este interzis sa se lucreze cu foc deschis sau sa se sudeze, la oricare dintre

nivelele cladirii.

În cazul imposibilitatii asigurarii ventilatiei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea

artificiala (cu precadere în spatii închise).

La terminarea lucrului în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul

ambalajelor fixat ermetic si închise în magazii destinate în mod special, acestui fel de materiale,

având scris pe usa:

101

PERICOL DE INCENDIU

NU FUMATI

NU INTRATI CU FOC DESCHIS

La transportul recipientilor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solventi inflamabili, acestea

trebuie sa fie acoperite, iar muncitorii care le transporta vor trece cu ele numai prin locuri fara foc

deschis si nu vor fuma.

Muncitorii care prepara amestecurile de lacuri si vopsele cu toluen sau alti solventi

inflamabili, le transvazeaza din butoaie sau bidoane, trebuie sa oarte ochelari de protectie si sa

efectueze aceste operatii în locuri ferite de surse de foc.

Pentru muncitorii care lucreaza la înaltime se vor verifica si asigura stabilitatea podinelor,

scarilor de acces, esafodajele etc.

La folosirea instalatiilor mecanice sub presiune se vor prevedea aparatele de masura si control

necesare finctionarii acestora în conditii de securitate.

În cursul lucrarilor de vopsitorie interioara cu mijloace mecanizate si în cazul utilizarii

lacurilor si vopselelor cu uscare rapida care contin solventi toxici, muncitorii vor purta masti cu

filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protectie (în cazul în care se poarta o semimasca).

9.11.4 Conditii tehnice de calitate si verificarea lucrarilor

Controlul în timpul executieise face de catre executant, prin organele sale de control tehnic de

calitate, precum si de catre beneficiar si proiectant, urmaridu-se respecarea pevederilordin prezentul

normativ.

Pe parcursul executarii lucrarilor de zugraveli-vopsitorii, se verifica în mod special (de catre

seful punctului de lucru):

îndeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport, conform pct.4; în cazuri de

importanta deosebita consemnându-se acestea în procese-verbale de lucrari ascunse;

b) calitatea principalelor materiale ce intra în opera, conform standardelor si normelor interne

de fabricatie respective;

respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier ;

corectitudinea executiei, conform prevederilor capitolului 4 al fiecarui caiet.

Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau

refacere.

Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.

102

9.11.5 Zugraveli

Prin examinarea vizuala a zugravelilor se vrifica urmatoarele:

a) corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si dispozitiile

ulterioare, spre a se constata concordanta lucrarilor executate cu prevederile acestora;

aspectul suprafetelor zugravite în culori de apa precum si a celor în calcio-vecchio;ele trebuie sa

aiba un ton de culoare uniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par sau

urme de pensula sau bidinele; urmele de bidinea sunt admise numai daca sunt vizibile pâna la o

distanta de cel mult 1m de la suprafata zugravita ; nu se admit corecturi sau retusuri locale care

distoneaza cu tonul general, chiar la distante mai mici de 1m; pe supratele finisate prin stropire

trebuie ca stropii sa fie repartizati uniform, exceptând cazul când prin conditiile speciale ale lucrarii

s-a prescris o repartizare uniforma;

uniformitatea desenului la zugraveli interioare executate cu rola, burete au pânza de sac;nu

sunt admise pete sau sarituri si nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; în cazul executiei

desenului cu rola se admite lipsa desenului numai la legatura a doua fâsii vecine, dar pe o latime de

cel mult 1mm.

Aderenta zugravelilor interioaresi exterioare se executa prin frecare usoara cu palma pe

perete. O zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma.

Rectilinitatea liniaturilor de separatie se verifica cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de

lungime adecvata. Ele trebuie sa fie fara înadiri si de o latime uniforma pe toata lungimea lor.

Se admit la un perete cel mult doua deviefri izolate, care sa nu se abata de la linia dreapta cu

mai mult de 2mm.

9.11.6 Vopsitorii

Înainte de începerea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacala

vopsitoriile în uleisau la cele pe baza de polimeri s-a format pelicula rezistnta, fapt ce se constata

prin ciocnirea usoara a vopselii cu degetul în mai multe puncte.

Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor , avându-se în vedere urmatoarele:

suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata

acelasi ton de culoare si acelasi ton lucios sau mat, dupa cum se prevede în proiect sau în mostrele

stabilite; vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pâna la “perfect curat” adica sa nu prezinte

straturi stravezii si nici pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula,

crapaturi ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomerari de pigmenti,

neregularitati cauzate de chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula, fire de par, urme

de vopsea insuficient frecata înainte de aplicare etc.;

103

la vopsitoriile executate pe tâmplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de

vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice bine chituite si slefuite în prealabil, se va controla ca

accesoriile metalice vizibile (silduri, drucare, cremoane, olivere etc) sa nu fie patate de vopsea;

nu se admit pete de mortar sau zurgaveala pe suprafetele de tâmplarie vopsite;

d) pentru controlarea pregatirii corecte a a suprafetelor de tâmplarie înaintea vopsirii

(curatirea, slefuirea, chituirea rosturilor etc.) se vor face verificari prin sondaje în diverse puncte,

înlaturându-se cu grije vopseaua pâna la stratul suport;

e) se va examina vizual daca tevile, radiatoarel, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc

sunt vopsite în culorile pescrise, si daca vopseaua este de culoare uniforma, fara pete, urme de

pensula, crapaturi sau alte defecte; cu aceeasi atentie se va controla dacapregatirea fetelor laterale si

spatele acestor piese si aparate sunt vopsite pe toate elementele, fara locuri neacoperite, umflaturi

etc; pentru verificarea suprafetelor din spatele conductelor, radiatoarelo etc, se va folosi oglinda; se

va controla prin sondaje daca este aplicata vopseaua pe suprafetele corect pregatite în prealabil si

daca este executata conform proiectului (curatirea de rugina sau mortar, aplicarea succesiva a

straturilor prtevazute în proiect);

f) bordurile, frizurile si liniatura trebuie sa fie de aceeasi latime pe toata lungimea, sa nu

prezinte

frânturi sau curburi pe acelasi aliniament, iar înnadirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare de

1 m;

g) separatiile dintre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete precum si cele dintre zugraveala

peretilor si tavanelor trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii etc; verificarea rectilinitatii

liniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime cât mai mare; la acesta verificare trebuie ca

pe un întreg perete sa nu existe mai mult de doua devieri izolate si care sa nu se abata de la linia

dreapta cu mai mult de 2 mm.

Calitatea lucrarilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se verifica în acelasi mod ca la

celelalte lucrari de vopsitorie, prevazute în prezentul capitol.

9.11.7 Întretinere

Zugravelile cu lapte de var si huma, calcio-vecchio nepatinat si patinat cu ceara, se întretin

prin curatirea de praf cu perii cu coada lunga, cu fire de par sau sintetice.

Vopsitoriile de ulei, alchidat, polilac, nitrolac, suprafetele finisate cu calcio-vecchio patinat cu

vopsele de ulei, precum si toate vopsitoriile care formeaza pelicule bariere de vapori se spala cu

cârpa sau buretele cu apa calda si daca este necesar se adauga si sapun sau detergenti, dupa care se

104

revine si se sterge cu o cârpa curata uscata. În cazul în care spalarea nu este necesara suprafata se

poate sterge direct cu o cârpa uscata flanelata.

Este interzisa spalarea unei vopsitorii cu vechime mai mica de 14 zile.

8.3 Suprafetele finisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea decorativa în relief se pot spala cu o

cârpa muiata în apa si stoarsa.

Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativa în relief, nu se vor spala înainte de 30 de

zile de la realizarea lor.