Caiet sarcini trotuare

CAIET DE SARCINITROTUARE

Lucrari de terasamente

Lucrarile de terasamente necesare realizarii solutiilor proiectate pentru amenajarea TROTUARELOR sunt constituite din:

Sapaturi pentru asigurarea cotelor proiectate, sau pentru amenajarea patului

Scarificari, rectificari Umpluturi, in zonele in care acestea sunt necesare Curatiri ale platformelor, manuale sau mecanizate. Nivelari si compactari ale platformelor, manuale sau mecanizate. Pregatiri ale platformelor in vederea asternerii sistemului rutier

a) Executia sapaturilorLucrarile de terasamente se vor executa in conformitate cu

prevederile standardelor si normelor in vigoare, din care amintim:- STAS 1243/1988 Terenuri de fundare, clasificarea si identificarea

pamanturilor- STAS 2914/4/1989 Terasamente. Determinarea modului de

deformatie liniara pentru terasamente, complexe rutiere.

- STAS 2914/1984 Lucrari de drumuri. Terasamente, conditii generale

- STAS 1913/13/1983 Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

- STAS 1913/15/1975 Terenuri de fundare. Determinarea volumetrica pe teren

- STAS 1913/4/1986 Terenuri de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate

- STAS 1913/1/1982 Terenuri de fundare. Determinarea umiditatii.- C 176/1984 Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenului

de fundare prin penetratie dinamica cu con- C 182/1987 Normativ privind executarea mecanica a

terasamentelor de drumuri

Toate lucrarile de sapaturi se vor executa cu respectarea normelor de protectie a muncii, din care amintim:

toate utilajele sau dispozitivele mecanice care se folosesc, trebuie sa fie in perfecta stare de functionare.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI -TROTUARE -

1

Pr. Nr. 45/2011 – Faza: PTh+DE

TROTUARE in sat STREJNICU, com. TARGSORU VECHI, jud. PRAHOVA

in timpul incarcarii pamantului este interzis a stationa intre dispozitivul cu ajutorul caruia se face incarcarea si mijloacele de transport, precum si in zona de actiune a acestora.

excavatorul va fi folosit numai cand el poate actiona pe un teren plat si suficient de rezistent in raport cu presiunea exercitata de senile pe suprafata terenului

la descarcarea pamantului excavat, direct din autovehicule, este interzis a se trece cu cupa pe deasupra cabinei de comanda a autovehiculului, a descarca in autovehicul de la inaltime si a sta in/sau pe autovehicul in momentul descarcarii.

este permisa inceperea executarii lucrarilor de terasamente, numai dupa stabilirea exacta a instalatiilor subterane existente in zona si dupa consultarea cu beneficiarul lor.

la executia lucrarilor de terasamente in locuri de utilitate publica (strazi, trotuare, piete etc.), sau in zone cu circulatie mare, trebuie sa se ia masuri pentru ingradirea si semnalizarea corespunzatoare a acestora, cu parapeti cu inaltimi de cel putin 1 m, table indicatoare pentru atentionare, dirijarea circulatiei si prevenirea accidentelor. Pe timpul noptii zonele de lucru vor fi semnalizate, luminos astfel incat sa fie vizibil, si sa nu stanjeneasca circulatia auto si pietonala.

pentru pietoni se vor asigura conditii corespunzatoare pentru ca circulatia lor sa se desfasoare in siguranta.

b) Executia umpluturilorLucrarile pentru executarea umpluturilor cuprind:

- imprastierea pamantului in straturi uniforme.- compactarea umpluturilor- transportul umpluturilor la locul de punere in opera.

Lucrarile de umpluturi se vor executa in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor in vigoare.

- STAS 1913/1/1982 Terenuri de fundare. Determinarea umiditatii- STAS 2914/4/1989 Terasamente. Determinarea caracteristicilor

de compactare- C 182/1987 Normativ privind executarea mecanica a

terasamentelor de drumuri.Umpluturile se vor executa numai din materiale corespunzatoare

lucrarilor rutiere si vor fi urmate de nivelarea manuala sau mecanica a terenului, finisarea mecanica sau manuala a platformelor in vederea asternerii unui strat izolant, anticontaminant de nisip sau balast nisipos.

Lucrarile de umplutura, nivelari, etc., se vor executa cu respectarea normelor de protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor, prevazute in normele republicane si normativele departamentale in vigoare. Se vor consulta si respecta toate instructiunile de folosire a utilajelor, prevazute in caietele tehnice de specialitate ale acestora.

c) Nivelari, compactari, finisari, pregatirea platformeiPrin nivelare se asigura pregatirea definitiva a terenului si a platformelor,

care au denivelari pana la 20 cm.Prin finisarea manuala se asigura profilarea definitiva a platformelor care

au denivelari sub 15 cm.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


2

Terasamentele din corpul trotuarului vor fi compactate asigurandu-se un grad de compctare Proctor normal, conform tabelului nr. 2 din STAS 2914/1984.

Alegerea utilajelor de compactare, grosimea straturilor si numarul de treceri necesare pentru atingerea gradului de compactare, se stabilesc pe baza de incercari, tinand cont si de prevederile normativelor privind executia terasamentelor la lucrarile rutiere.

d) Conditii tehnice pentru lucrarile de terasamenteAbaterile limita ce se admit sunt:- la latimea platformei: ±0.05 m fata de ax- la latimea intreaga: ± 0.10 m- la cotele proiectului: ± 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.Abaterile limita se admit in puncte izolate care nu sunt situate in acelasi

profil transversal, sau in profiluri consecutive.Abaterile limita la gradul de compactare sunt de 4% sub imbracamintea

proiectata (asfaltica) si se accepta in maxim 10% din numarul punctelor verificate.

e) Prescriptii generale de executiePe timp friguros nu se admite ca lucrarile de terasamente sa fie

intrerupte in faze intermediare ale procesului tehnologic. Executarea terasamentelor sub temperatura de +5ºC se poate face numai cu luarea unor masuri speciale prevazute in reglementarile in vigoare.

Straturile de pamant coeziv imbibate cu ape meteorice in timpul executiei, nu se vor acoperi cu un alt strat, fara luarea unor masuri pentru reducerea umiditatii si asigurarea posibilitatii de compactare corespunzatoare.

Sapaturile pentru realizarea patului drumului, se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inaintea executiei fundatiei, luandu-se masuri pentru evitarea acumularii apei pe suprafata patului.

f) Reguli pentru verificarea calitatii terasamentelorPe timpul executiei lucrarilor de terasamente se verifica:- trasarea axului si platformelor , conform proiectului.- calitatea pamanturilor folosite – pe baza probelor de laborator.- grosimea straturilor asternute.- umiditatea efectiva la care se compacteaza pamantul.- profilul longitudinal si transversal realizat, fata de prevederile

proiectului

Fundatii de trotuare

Pentru fundatiile de drumuri lucrarile necesare sunt:- curatarea si inlaturarea stratului de noroi si a impuritatilor.- scarificarea manuala a platformelor.- straturi de agregate naturale cilindrate (nisip, balast).- lucrari de legatura cu realizarea fundatiilor din diferite materiale.- transportul materialelor la locul de punere in opera

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


3

Lucrarile de fundatii de drumuri se vor executa cu respectarea prevederilor standardelor si normativelor in vigoare si anume:

- STAS 6400/1984 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie- STAS 662/2002 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera

a) Conditii tehnice. Executarea fundatiei.Stratul anticapilar se executa din nisip cu scopul de a impiedica accesul

prin capilaritate al apei din pamantul de fundatie in stratul de baza. Balastul trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 662/2002 (nisip pentru strat izolant), iar stratul anticapilar este si strat izolant si anticontaminant.

Executia straturilor drenante, anticapilare sau izolante si de fundatie din balast si nisip, necesita urmatoarele operatiuni:

- asternerea si nivelarea la sablon a nisipului sau balastului in straturi de maxim 7 cm – pentru nisip si 10 cm pentru balast (dupa de compactare)- adaugarea cantitatii necesare de apa (prin stropire), pentru asigurarea umiditatii optime de compactare (Proctor modificat).- compactarea nisipului prin pilonare sau vibrare si a balastului prin compactare si vibrare.- executia stratului de fundatie incepe numai dupa receptia patului si a substratului de nisip.- pentru toate straturile ce compun sistemele rutiere (pentru trotuare), se va respecta programul de receptionare pe faze de executie determinate.

b) Materiale. Stratul de fundatie.Materiale din care se executa stratul de fundatie trebuie sa se

indeplineasca conditiile din standardele urmatoare:- STAS 662/2002 – Agregate naturale neprelucrate.- STAS 790/1984 - Apa

c) Reguli si metode de verificare a calitatii.Verificarea calitatii materialelor se face pe toata durata lucrarii, de catre

laboratorul de santier, laboratorul central, sau un laborator de specialitate pentru determinarile ce nu pot fi efectuate de acestea.

Cotele profilului longitudinal se verifica intr-o margine a trotuarului, cu respectarea pantei transversale de 2%, si se face cu aparate de nivel si trebuie sa corespunda celor din proiect.

Suprafata stratului de fundatie se verifica in profil longitudinal si transversal.

Se verifica compactarea straturilor de fundatie, conform prevederilor din STAS 6400/1984 si STAS 2914/1984.

Receptia straturilor de fundatie se realizeaza pe etape: pe faze, preliminare, finale (conf. STAS 6400/1984).

Tratamente bituminoase

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


4

1.1. Tratamentele bituminoase se aplica pe imbracamintile rutiere care prezinta suprafete lunecoase, poroase sau usor degradate (fara burdusiri, faiantari, valuriri) realizand inchiderea, regenerarea, protectia si sporirea porozitatii.1.2..Tratamentele bituminoase nu maresc capacitatea portanta a drumurilor.1.3. Tratamentele bituminoase pot fi:

1.3.1.Dupa tehnologia de executie:- simple, dintr-un singur strat, care consta in stropirea straturilor suport

cu liant, raspandirea de agregate naturale si compactarea;- duble, din doua straturi executate, de regula, unul dupa altul sau la

interval de 24 h, straturile avand sorturi de agregate diferite, la care primul strat (inferior) se realizeaza cu sorturi mici;

- duble inverse, prin inversarea ordinii de utilizare a sorturilor de agregate si stratul al doilea cu sorturi imediat superioare.

1.3.2.Dupa natura stratului suport:- tratamente aplicate pe suprafete bituminoase;- tratamente aplicate pe beton de ciment (daca este cazul).

1.3.3.Dupa tipul liantului:- la cald, cu bitum;

1.3.4.Dupa modul de tratare a agregatelor naturale:- agregate neanrobate;- agregate preanrobate.

1.4. Agregatele preanrobate se executa la cald cu bitum sau la rece cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere semilenta.Agregatele preanrobate (la cald sau la rece) se pot folosi numai in cazul tratamentelor executate cu bitum.

1.5. Tipul de tratament bituminos (in cazul nostru pentru trotuare) se face in functie de natura si starea stratului suport al sistemului rutier si de functiunea pe care trebuie sa o indeplineasca aceasta lucrare.

1. Pe trotuare tratamentele bituminoase se executa, de regula, cu cribluri sau agregate de balastiera concasate, neanrobate.

2. Tratamentele bituminoase simple se pot aplica pe toate tipurile de imbracaminti in scopul inchiderii, respectiv regenerarii imbracamintilor.

Conditii tehnice2. Materiale2.1. Lianti hidrocarburati:

- bitum neparafinos pentru drumuri de tip D 80/120 si de tip D 180/200 ;- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida tip EBCR , cu continut de 60% bitum tip D 80/120 sau tip D 180/200.- emulsie bituminoasa cu rupere semilenta tip EBCM, conform reglementarilor tehnice in vigoare, cu continut de 60% bitum tip D 80/120.

2.2. Agregatele naturale pentru tratamente bituminoase pot fi de cariera sau de balastiera.

2.3. Agregatele naturale de cariera sunt cribluri pe urmatoarele sorturi: 3-8, 8-16 si 16-25.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


5

3. Dozaje3.1. Dozajele de liant si agregate naturale se stabilesc functie de tehnologia de executie, natura si starea stratului suport, tipul liantului precum si de agregate naturale, conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare.3.2. In cazul stratului suport din imbracaminti bituminoase tratamentul bituminos simplu, cu agregate neanrobate, se executa cu criblura sort 8-16 avand dozajul de agregat natural de 13...16.5 kg/mp iar cel de liant de 1.0...1.2 kg/mp pentru bitum, sau de 1.4...1.6 kg/mp pentru emulsie tip EBCR.Pentru celelalte sorturi de agregate naturale dozajele se stabilesc pe baza de incercari preliminare in cadrul definitivarii retetei de lucru cu conditia incadrarii in limitele de 12...20 kg/mp pentru agregatul natural si de 0.8...1.5 kg/mp pentru bitum, respectiv 1.2...1.8 kg/mp emulsie tip EBCR.3.3. In cazul stratului suport din imbracaminti bituminoase tratamentul bituminos dublu, cu agregate neanrobate se executa cu criblura sort 3-8 ; 8-16, dozajele trebuind sa se incadreze in urmatoarele limite :

a) pentru primul strat (inferior) :- 13…15 kg/mp criblura sort 8-16;- 1.0…1.2 kg/mp bitum, sau 1.2…1.4 kg/mp emulsie tip EBCR.

b) pentru al doilea strat (superior):- 9…10 kg/mp criblura sort 3-8;- 0.8…1.0 kg/mp bitum sau 1.4…1.6 kg/mp emulsie tip EBCR.

3.4. In cazul tratamentelor bituminoase simple cu agregate preanrobate, dozajul de liant pentru preanrobarea agregatelor este de 1.1…1.5% bitum fata de agregate naturale sau 1.8…2.5% emulsie tip EBCM.Dozajele de agregate naturale si bitum la executia tratamentului sunt:

- 14...17 kg/mp criblura sort 8-16 preanrobata;- 0.6...0.8 kg/mp bitum.

Prescriptii generale de executie4.1. Pregatirea si depozitarea agregatelor naturale

4.1.1. Sorturile de agregate naturale se depoziteaza separat pe platforme amenajate sau pe locurile de parcare pentru evitarea impurificarilor, iar in cazul cand aceste sorturi prezinta valori necorespunzatoare ale gradului de curatenie, ele trebuie in prealabil spalate.4.1.2. Agregatele naturale se aprovizioneaza in anul executiei tratamentelor urmarindu-se ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 luni.

4.2. Depozitarea si pregatirea liantilor4.2.1. Temperaturile maxime de depozitare a bitumului sunt de 110 0C, pentru bitumul tip D 180/200 si de 125 0C pentru bitumul tip D 80/1204.2.2. Liantii bituminosi se incalzesc la temperaturile prevazute conform tabelului:

Lianti Temperatura de asternere (ºC)Bitumuri neparafinoase D 180/200Pentru drumuri D 80/180

140 ÷ 160150 ÷ 160

Emulsii bituminoase EBCR 60 Temperatura mediului ambiant____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


6

Cationice

4.2.3. Pregatirea stratului suport, se face cu minim o luna inainte de aplicarea tratamentului bituminos prin repararea degradarilor stratului suport (plombare, colmatare).4.2.4. Inainte de executia tratamentului bituminos, intreaga suprafata a stratului suport trebuie temeinic curatata, mecanic sau manual si dupa caz, spalata.

4.3. Raspandirea liantilorRaspandirea liantilor se face mecanic, cu rampa de stropire a

autostropitorului.Pentru asigurarea respectarii dozajului prescris de liant bituminos, se

efectueaza incercari preliminare de stropire.In timpul raspandirii liantilor trebuie acordata o deosebita atentie ca la

executarea fasiilor adiacente sa nu ramana suprafete nestropite in dreptul innadirilor, iar suprapunerile de liant sa fie deasemenea, pe cat posibil, evitate.

In locurile in care se observa o repartizare neuniforma, trebuie sa se intervina imediat prin stropirea locala cu lancea.

In cazul emulsiilor bituminoase stropirea se face in prealabil pe benzile laterale si ulterior, pe banda centrala, evitand scurgerea laterala a emulsiei. Din acelasi motiv, pe sectoarele cu declivitati longitudinale peste 3%, tratamentele bituminoase se executa in sensul de urcare. In curbele cu suprainaltari este de preferat ca executia sa inceapa de la interiorul spre exteriorul curbei.

Viteza de avansare a autostropitorului in cursul raspandirii liantilor bituminosi este de 2...10 km/h.

4.4. Raspandirea agregatelor naturaleRaspandirea agregatelor naturale trebuie sa urmeze imediat dupa cea a

liantilor, spre a impiedica racirea bitumului si respectiv, scurgerea emulsiei spre acostamente sau spre locurile mai joase.

Pentru realizarea unei repartizari uniforme a agregatelor naturale, se folosesc raspanditoare mecanice de criblura. Acestea trebuie in prealabil reglate pentru a repartiza cantitatea precisa.

Lungimea fasiilor stropite cu liant se stabileste, in functie de numarul si capacitatea raspanditoarelor de agregate naturale, in asa fel incat sa poata fi acoperite fara intrerupere pentru realimentarea cu agregate. Locurile acoperite insuficient cu agregate naturale se completeaza manual.

4.5. CompactareaTimpul scurs intre raspandirea agregatelor naturale pe o banda si prima

trecere a cilindrului compactor nu trebuie sa depaseasca 1 minut.La compactare este indicat sa se foloseasca minim 2 compactoare , de

preferinta pe pneuri.Numarul de treceri este de minim 3 in fiecare punct al suprafetei.

4.6. Perioada de lucruLucrarile se efectueaza de preferinta in perioada aprilie septembrie, cand

temperatura aerului este de peste 15 0C. In cazul aplicarii tratamentului ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


7

bituminos la cald, suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata ; in cazul utilizarii emulsiilor bituminoase suprafata stratului suport trebuie sa fie umeda, dar lucrarile nu se executa pe timp de ploaie.

4.7. Darea in circulatieDarea in circulatie se poate face dupa minim 2 h.

Reguli si metode de verificare5.1. Verificarea materialelor

Materiale folosite la executia tratamentelor bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective de materiale.

5.2. Controlul lucrarilor pe parcursul executieiInainte de aplicarea tratamentelor bituminoase se verifica starea

suprafetelor stratului suport in ceea ce priveste : reparatiile, eliminarea denivelarilor, curatenie, etc.

La executarea lucrarilor de tratamente se verifica :dozajele, temperaturile de incalzire si punere in opera a liantilor bituminosi, uniformitatea raspandirii liantului si a agregatelor naturale.

Pentru verificarea dozajelor se iau probe care se analizeaza zilnic.

Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald

CONDITII TEHNICE DE CALITATE

Prescriptii generaleImbracamintile bituminoase se aplica pe un suport care trebuie sa

indeplineasca conditiile prevazute in STAS 6400/1984.Imbracamintile rutiere bituminoase:

- strat superior de uzura sau rulare- strat inferior de legatura

Tipurile de mixturi asfaltice sunt stabilite in functie de granulozitate si de dimensiunea maxima a granulelor. Modul de utilizare pentru trotuare.

Tipul mixturii asfaltice SimbolDimens. max. a

agregat.

Stratul in care se

foloseste

Grosime min. a

straturilorBeton asfaltic bogat in criblura

BA 8 8

uzura

3

Profilul transversal al trotuarului se executa intr-o singura panta spre sant (rigola) cu panta inclinate de 2%.

Declivitatile maxime pentru trotuare functie de tipul de mixtura sunt

- beton asfaltic 6.0%

Abateri limita la elementele geometrice____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


8

- la grosimea stratului 10%- la latura stratului ±50 mm- la panta profilului ±5 mm/m pentru doua benzi- la cotele profilului longitudinal ±20 mm/m

Agregate naturale- cribluri 3/8 ; 8/16 ; 16/25- nisip de concasaj 0/3- nisip natural 0/3 ; 3/7 sau 0/7- pietris sortat 7/16 si 16/31

Pentru betonul asfaltic rugos criblura trebuie sa procina din roci eruptive cu coeficient Los Angeles 18%

Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala.Se folosesc urmatoarele tipuri bitum :

- D 60/80 pentru zone climatice calde (toate clasele tehnice de drumuri, strazi si trotuare)

Adezivitatea bitumului- 75% pentru trotuare

Daca adezivitatea are valori mai mici se foloseste bitum aditivat.Pentru amorsari si badijonari se foloseste emulsie cationica ce rupere

rapida sau bitum taiat.Nisipul natural poate fi folosit in combinatie cu nisipul de concasaj in

proportiile :- 25% pentru BA 8 si BA 16

Continutul optim de liant se stabileste prin studii si incercari de laborator

Tipul mixturii asfaltice

Continutul de liant

BA 8 6.0 ÷ 7.0 6.3 ÷ 7.3 6.5 ÷ 7.5

Raportul filer bitum:- BA 8, BA 16 = 1.1 -:- 1.5Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe

corpuri de proba de tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator, din probe prelevate de la malaxor, de la asternere pe parcursul executiei sau din straturile imbracamintii gata executat. Valorile limita sunt date in SR 174/1/1997.

In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice.

Gradul de compactare minim ce trebuie realizat este de 96%.

Uniformitatea suprafeteiDimensiunile maxime admisibile masurate sub raportul de 3.0 m sunt :

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


9

- maxim 7 mm pentru: trotuareIn cazul in care se dispune de Viagraf pentru determinarea uniformitatilor

partii carosabile valorile pentru indicatorii Viagraf IHV sunt de 20 -:- 30 si 60__/100 mc

Rugozitatea suprafetei se determina cu aparatul SRT sau prin metoda inaltimii de nisip. Se poate determina si certificatul de frecare µGT cu aparatul Grip Tester daca :

- µGT > 0.95 + suprafata buna si permite circulatia cu V > 80 km/h- 0.7 < µGT < 0.95 + suprafata satisfacatoare pentru viteze pana la 80 km/h- µGT < 0.7 – suprafata nesatisfacatoare, pericol de derapaj.

CONDITII TEHNICE PREPARARE SI PUNERE IN OPERAPregatirea stratului suport

- verificarea cotelor stratului suport conform proiectului- cand stratul suport este o imbracaminte asfaltica, aducerea la cota se realizeaza prin aplicarea unui strat de egalizare cu asfalt- remedierea defectelor si curatirea stratului suport- amorsarea suprafetei cu 0.3 -:- 0.5 kg/mp- dupa amorsare se asteapta timpul de volatilizare a solventilor- daca stratul suport este din beton de ciment si grosimea imbracamintii care se aplica este mai mica de 15 cm, rosturile se aplica pe o latime minima de 0.5 cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic.Stratul de geosintetice se aplica pe un strat de asfalt de minim 2 cm- suprafata stratului trebuie sa fie uscata.

Prepararea mixturilor asfalticeMixturile asfaltice se prepara in instalatii prevazute cu dispozitive de

predozare, incalzire, resortare, dozare gravimetrica sau volumetrica precum si dispozitii de malaxare fortata a componentelor.

- predozatoarele instalatiei tehnice sa fie reglate prin incercari ;- agregatele naturale se incalzesc in uscator, se resorteaza in ciururile instalatiei se amesteca cu filerul si bitumul in malaxor pana la omogenizare completa.

Temperatura prescrisa este:

Tipul liantuluiAgregate naturale Bitum Mixture asfaltica la

iesirea din malaxorTemperatura ºC

D 60/80 170 ÷ 190 165 ÷ 175 160 ÷ 180D 80/100 165 ÷ 180 160 ÷ 170 155 ÷ 170D 100/120 160 ÷ 170 170 ÷ 160 150 ÷ 160

- se interzice incalzirea agregatelor minerale si a bitumului peste 190 0C- se interzice incalzirea prelungita a bitumului, daca acest lucru este inevitabil, se determina penetratia bitumului si daca aceasta este necorespunzatoare se renunta la bitum.

Transportul mixturilor____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


10

- se transporta cu autobasculanta urmarindu-se ca prevederile de temperatura sa fie minime.- la distanta de transport peste 20 km sau cu durata mai mare de 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10 0C -:- +15 0C), autobasculantele trebuiesc acoperite imediat dupa incarcare.

Punerea in opera a mixturilor asfalticeAsternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie – octombrie, la

temperaturi peste +10 0C.Asternerea se efectueaza numai mecanizat cu repartizatoare, finisoare

prevazute cu instalatii de nivelare automata pentru drumurile de clasa tehnica I, II si III si care asigura o precompactare.

In cazul unor intreruperi accidentale, daca temperatura scade sub 120 0C se procedeaza la scoaterea utilajului si indepartarea rosturilor de mixtura.

Temperatura la asternere trebuie sa aiba valorile:

Tipul liantuluiTemp. asfaltica la

asternere (ºC)

Temperatua mixturii asfaltice la compactare (ºC)

inceput sfarsitD 60/80 145 140 110D 80/100 140 135 100D 100/120 135 130 100

La compactare trebuie sa se realizeze un grad de compactare minim de 96% pentru fiecare strat al imbracamintii.

Numarul minim de treceri ale compactoarelor variaza intre 12 si 16.Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in

zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.Pe sectoarele in rampa prima trecere se face in urcare.Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si la capat cu viteza mai

redusa.La executia imbracamintilor o atentie deosebita trebuie data rosturilor de

lucru.La reluarea lucrarilor pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, rosturile

de lucru se taie pe toata grosimea straturilor, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala.

In perioada de garantie a imbracamintii, toate defectiunile ce apar se semnalizeaza de catre constructor.

VERIFICAREA LUCRARILOR IN TIMPUL EXECUTIEIVerificarea materialelor

Materialele se verifica in conformitate ci prescriptiile din SR 174/1 in laboratorul de santier si consta din:

Bitum - penetratie la 25 0C- punct de inmuiere prin metoda I.B.

Cribluri - granulozitate

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


11

- coeficientul de forma- continutul in fractiunea sub 0.09 mm- continutul de argila

Pietris - granulozitate- forma granulelor- continutul in fractiunea sub 0.63 mm- parte levigabila

Nisip - granulozitate- materii organice- continutul in corpuri straine- echivalentul de nisip- certificatul de activitate- natura mineralogica

Filer - finetea de macinare- umiditatea

Verificarea prepararii si punerii in opera a mixturilor asfaltice- incadrarea agregatelor in zona granulometrica prescrisa - permanent- temperatura liantilor la intrarea in malaxor – permanent- temperatura agregatelor incalzite – permanant- granulozitatea amestecului la iesirea din malaxor inainte de alegerea filerului – zilnic- temperatura mixturilor asfaltice la preparare – in fiecare ora- incadrarea dozajului de bitum – zilnic- compozitia mixturii asfaltice – zilnic- temperatura mixturilor asfaltice la asternere – de doua ori pe zi- modul de compactare – zilnic- modul de executie al rostului – zilnic

Verificarea mixturilor asfaltice gata executate- prelevarea mixturii asfaltice la malaxor – o proba pentru fiecare 200 -:- 400 t- o placa pe imbracamintea asfaltica gata executata – la fiecare 700 mp pentru verificarea densitatii absorbtiei si grosimii stratului- pentru determinarea gradului de compactare- se mai pot preleva la receptie si probe suplimentare la cererea comisiei de receptie

Receptia lucrarilor1. Receptia preliminara- se examineaza documentatia tehnica aprobata si documentatia

tehnica de control intocmita in timpul executiei

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


12

- verificarea profilului in lung se face pe minim 10% din lungimea traseului

- la strazi se verifica 20% din traseu, iar cotele rigolelor pe toata lungimea

2. Receptia finala- se face in baza prescriptiilor legale in vigoare dupa expirarea

perioadei de garantie, adica un an de la date receptiei preliminare.

Norme de protectia muncii in domeniul rutierNormele de protectia muncii sunt reglementate astfel incat sa aiba

aplicabilitate nationala si cuprind prevederi obligatorii pentru desfasurarea activitatii si cuprind prevederi obligatorii pentru desfasurarea activitatii in domeniul rutier.

In vederea aplicarii unitare se vor respecta si aplica:- Ordinul nr. 357/22.06.1998 al MMPS (au referire la lucrarile specifice in

acest caiet de sarcini)- STAS 10241/8 privind masuri pentru constructia si intretinerea

drumurilor- STAS 1848/1995. Siguranta rutiera.- NSPM pentru lucrari de drumuri, poduri si constructii CF- Capitolele I, II, III, IV, V, XIX, XX, XXI, XXII, XXVI si XXVIII (D, E, F, G, J, O,

P) din Normele de protectie a muncii pentru drumuri, aprobate prin Ordinul nr. 8/21.05.1982 al MTTc.- Instructiunea nr. 630/2330 din 20.04.1985 ale MTTc si MJ privind

conditiile de inchiderea circulatiei rutiere sau de instruire a restrictiilor in vederea executarii de livrari in zona drumurilor publice.

Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor: rigole, santuri, casiuri (daca este cazul)

Constructiile anexe pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice, sunt:a. rigole la marginea platformei, cu :

-sectiune neprotejata ;-sectiune pavata (pereu sau placi prefabricate) ;

b. rigole de acostament cu :-sectiune pavata ;-carosabila (in functie de clasele si categoriile tehnice ale drumurilor)

c. santuri la marginea platformei cu :-sectiune neprotejata ;-sectiune pavata (pereu cu placi prefabricate).

d. santuri de garda, in capul profilelor in rambleu, mixt, debleu

Prescriptii de proiectareProiectarea rigolelor, santurilor si casiurilor s-a facut cu respectarea

prevederilor aferente acestora din STAS 10796/1-2/1997, tinand cont de capacitatile de scurgere a debitelor apelor meteorice, precum si de caracteristicile geometrice ale acestor lucrari.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


13

Pentru reabilitarea debitului apelor meteorice se efectueaza calcule conform STAS 1846/75 si STAS 9470/73, iar cantitatile de ape meteorice se vor corela cu datele hidrologice si studiile topografice si geotehnice, cat si cu sistemele de descarcare, irigatii sau alte sisteme hidrotehnice existente sau prevazute a se realiza in apropierea lucrarilor de drumuri.

Caracteristicile geometrice ale rigolelor, santurilor si casiurilor, pentru fiecare tip in parte, in functie de tipul apelor meteorice si de panta longitudinala, sunt conform STAS 10796/2/1997, precum si detaliile elaborate.

Amplasarea rigolelor si santurilor de colectare si evacuare a apelor se va face in functie de pozitia platformei drumului in profil transversal astfel :

- in capul rambleelor cu inaltimea pana la 50 cm, se recomanda utilizarea rigolelor la marginea platformei, cu sectiunea amenajata, neamenajata, sau partial amenajata

- pentru ramblee cu h intre 0.50 m -:- 3.00 m se vor utiliza rigole la marginea platformei, sau santuri, cu adancimea variabila, in functie de debitul apelor meteorice care se poate realiza in zona geografica in care este situat drumul.

Scurgerea apelor de pe platforma drumului spre constructiile anexe de colectare se va realiza prin pante transversale si longitudinale, in functie de sistemul rutier adoptat, conform STAS 863/85

Pantele rigolelor si santurilor protejate sau neprotejate se vor adopta in functie de tipurile de pamanturi, conform STAS 1243/1983 si STAS 2914/1975, pentru valorile minime, iar pentru valorile maxime ale oantelor, conform STAS 2916/1973

In cazul in care santurile de garda vor avea si rolul de a apara piciorul rambleului impotriva apelor care vin in sens transversal, distanta fata de acesta va fi de 1.50 -:- 2.00 m. Banda de teren dintre piciorul rambleului si sant va avea o panta de 2% spre sant.

Prescriptii de executiePentru executarea sapaturilor la rigole, santuri si casiuri se vor respecta

prevederile STAS 2914/75 si STAS 2916/73.Pamantul rezultat din saparea santului de garda se va depozita spre

debleu intr-un dig de aparare, avand o inclinare de minim 5% spre santul de garda, fiind situat la distanta de pana la 1.0 m de muchia taluzului de debleu.

Protejarea rigolelor si santurilor se va realiza prin pereere cu piatra bruta, bolovani sau utilizand elemente prefabricate din beton, adoptarea solutiei de pereere facandu-se pe baza unor studii tehnice. Santurile de garda se vor pereea pentru a preintimpina infiltrarea apei in taluzurile in debleuri. In cazul rigolei de la marginea platformei cu sectiunea pavata, pereul rigolei se va continua pana la marginea benzii de incadrare.

Verificare si receptia lucrarilora. Lucrarile vor fi receptionate pe faze (lucrari ascunse si si finale)

in conformitate cu prevederile legale in vigoare.b. La receptia pe faze se vor verifica:

- amplasamentul lucrarilor, conform proiectului de executie;- calitatea materialelor, conform standardelor respective de materiale;- natura pamanturilor, conform STAS 1243/74;- dimensiunile, pantele, calitatea executiei lucrarilor.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


14

Verificarile se vor face pentru lucrarile ascunse prin examinarea documentelor constatatoare, intocmite la receptiile pe faze de executie.

c. La receptia finala:Se va examina daca lucrarile executate corespund scopului functional proiectat, existenta proceselor verbale de receptie pe faze si daca lucrarile s-au comportat in conditii corespunzatoare.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


15

Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri – Piatra sparta (daca este cazul)

1.1. Domeniu de aplicareSe refera la conditiile tehnice de calitate pentru produsele de piatra

naturala, agregate si piatra prelucrata, obtinuta prin extragerea si prelucrarea rocilor, utilizate la lucrari de drumuri.

1.2. Clasificare1.2.1. Clasificarea produselor din piatra naturala

Produsele de piatra naturala utilizate la lucrarile de drumuri se clasifica in functie de tehnologia de prelucrare a rocii astfel:

- agregate naturale sfaramate artificiale;- piatra prelucrata.

1.2.1.1. Agregate naturale sfaramate artificial;- piatra bruta cu dimensiuni > 80 mm- piatra sparta (split) cu dimensiuni cuprinse intre (40-:-80) mm;- piatra sparta (split) cu dimensiuni cuprinse intre (8-:-40) mm;- savura cu dimensiuni cuprinse intre[0-:-8(16)] mm;- criblura cu dimensiuni cuprinse intre (4-:-25) mm;- nisip de concasare cu dimensiuni cuprinse intre (0-:- 4) mm.

1.2.1.2. Piatra prelucrata:- pavele;- calupuri;- bordura;- borne.

1.2.2. Clasificarea rocilorRocile utilizate la obtinerea produselor de piatra naturala se clasifica in

cinci clase A,B,C,D si E in functie de principalele caracteristici fizico-mecanice intrinseci ale acestora :

- porozitatea aparenta la presiune normala ;- rezistenta la compresiune in stare uscata ;- uzura cu masina tip Los Angeles ;- rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata ;- rezistenta la inghet dezghet.

Terminologie, definitii, notatii:Conform STAS 4032/1 si STAS 5089.- Sortul elementar (dmin – dmax) reprezinta agregatele care la cernere raman intre doua site sau ciururi consecutive.- Sortul (dmin – dmax) reprezinta agregatul obtinut in cadrul operatiei de sortare, continand unul sau mai multe sorturi elementare succesive.- Piatra bruta produs natural prin sfaramarea rocilor, cu dimensiuni mai mari de 80 mm.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


16

- Piatra sparta mare, agregat natural obtinut prin concasare simpla a rocilor si selectionat in sorturile 8-:-16, 16-:-25 si 25-:-40.- Savura, agregat natural obtinut prin concasare simpla a rocilor si selectionat in sorturile 0-:-8 sau 0-:-16, folosit de regula ca material de impanare la executarea macadamului.- Criblura, agregat natural alcatuit din granule de forma poliedrica, obtinut prin concasare, granulare si selectionare in sorturile 4-:-8, 8-:-16 si 16-:-25 pentru mixturi bituminoase si betoane in sorturile 4-:-6, 6-:-10 si 10-:-14 pentru tratamente bituminoase.- Nisip de concasare, agregat natural sfaramat artificial cu dimensiuni cuprinse intre (0-:-4) mm.- Bordura, bloc prismatic de piatra cioplita sau beton, utilizat la incadrarea unor anumite tipuri de imbracaminti sau a trotuarelor.- Pavele, blocuri prismatice obtinute prin cioplirea pietrei brute.- Calupuri, blocuri cubice obtinute prin cioplirea pietrei brute.

2. Conditii tehnice de calitate2.1. Generalitati2.1.1. Conditiile tehnice de calitate ale agregatelor naturale utilizate la

lucrarile de drumuri sau strazi sunt functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii si de pozitia stratului in componenta caruia intra agregatul, in structura rutiera.

2.1.2. Sitele si ciururile de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor naturale au ochiuri patrate, conform SR EN 933-2.

2.2. Natura si caracteristicile petrografice-mineralogice trebuie sa fie conform Sr EN 932-2 si STAS 6200/4-81.

2.2.1. Produsele de piatra naturala folosite la lucrarile de drumuri trebuie sa provina din:- roci magmatice (granite, riolite, diorite andezite, gabbrouri, bazalte, diabaze, dolerite, melafire);- roci metamorfice (gnaise, amfibolite, cuartite, calcare si dolomite cristaline);- roci sedimentare (calcare, dolomite si roci detritice ca : gresii, conglomerate, brecii, etc.).

2.2.2. Rocile trebuie sa fie:- omogene in ceea ce priveste structura si compozitia petrografica-mineralogica ;- fara urme vizibile de degradare fizica si chimica;- lipsite de pirita, limonita sau saruri solubile;- fara silice microcristalina sau amorfa , care sa reactioneze cu alcaliile din cimenturi.

2.2.3. Se interzice folosirea agregatelor naturale cu un continut de granule constituite din roci alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare mai mare de:- 10% in cazul pietrei sparte;- 5% in cazul criblurilor.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


17

2.2.4. Determinarea continutului de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare se face vizual de catre un specialist prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de roca alterate, friabile, poroase si vacuolare. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie sa depaseasca procentele mai sus mentionate din masa agregatului, formata din minimum 150 granule pentru fiecare sort granular in parte.

2.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta2.3.1. Rocile utilizate pentru obtinerea produselor din piatra naturala

clasificate in functie de caracteristicile intrinseci ale acestora, folosite la lucrari de drumuri, trebuie sa se incadreze in clase, conform tabelului.

CaracteristicaClasa rocii

Metoda de determinareA B C D E

Conditii de admisibilitatePorozitate aparenta la presiune normala, %, max 1 3 5 8 10 STAS 6200/13

Rezistenta la compresiune, in stare uscata, N/mmp,min 160 140 120 100 80 STAS 6200/5

Uzura cu masina tip Los Angeles 16 18 22 25 30 STAS 730

Rezistenta la sfaramare prin compresiunei in stare uscata, %, min

70 67 65 60 50 STAS 730

Rezistenta la inghet-dezghet:-coef de gelivitate (μ25), %, max-sensibilitate la inghet (ηcl25), %, max

325 STAS 730

2.3.2. Uzura cu masina tip Los Angeles si rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata se determina pe piatra sparta sort 40-:-63.

2.3.3. In cazul rocilor care nu respecta toate conditiile din tabel, clasa rocii este determinata de porozitatea aparenta sau de uzura cu masina tip Los Angeles, hotaratoare fiind cea care indica clasa inferioara.

2.3.4. Rocile care nu respecta conditiile de admisibilitate pentru rezistenta la inghet-dezghet nu trebuie utilizate la lucrari de drumuri.

2.3.5. Clasa minima a rocii din care se obtin produsele de piatra naturala in functie de domeniul de aplicare si clasa tehnica a drumului sau categoria tehnica a strazii este conform tabelului.

Denumirea materialului si destinatia lui

Clasa tehnica a drumuluiI II III IV V

Categoria straziiI II III IV

Piatra bruta pentru:-pereuri, anrocamente E-strat de fundatie din blocaje - E-pavaj pt drum, strazi si anrocamente - DPiatra sparta mare (sort 63÷80) pt.: D- strat de fundatiePiatra sparta mare (sort 40÷63)pt.:- strat de baza din macadam C D E- strat baza din macadam penetrat drum strada - C D -

C D -

- strat de baza din macadam semipenetrat- C -

- C -____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


18

- imbracaminte din macadam penetrat- B C -

- B C

- imbracaminte din macadam semipenetrat- C- C

Piatra sparta (sort 8÷16, 16÷25(31), 25÷40) pentru:- strat de fundatie D E- strat de baza din macadam impanat cu split bituminat, macadam penetrat, macadam semipenetrat, agregate naturale stabolozate cu lianti hidaulici sau puzzolanici

C C E

- piatra sparta adaos, sort 25÷40 pt imbracaminte din beton de ciment strat de rezistenta

C

Savura (sort 0÷8 si 0÷16) pentru:- strat de fundatie D E- strat de baza C D- imbracaminte din macadam penetret si semipenetrat - CCriblura pentru- strat de baza din mixturi bituminoase B C- strat de baza din macadam penetrat si semipenetrat B C- imbracaminte din beton de ciment A B C- imbracaminte din macadam penetrat si semipenetrat - B C- imbracaminte bituminoasa A B C- tratamente bituminoase A B C- strat bituminos foarte subtire la rece - B CNisip de concasare B C D EPavele si calupuri pentru:- pavaje de pavele normale, abnorme si calupuri BBorduri pentru:- trotuare A B- incadrarea imbracamintilor B C

NOTE: Criblura provenita din calcare cristaline poate fi utilizata la executia

imbracamintilor din beton de ciment pentru drumuri locale sau de exploatare si straturi de rezistenta la celelalte categorii de drumuri, conform reglementarilor in vigoare.

Criblura provenita din calcare cristaline nu se foloseste la tratamente bituminoase pentru drumuri publice

2.4. Caracteristici geometrice si fizico-mecanice ale produselor naturale

2.4.1. Piatra brutaPiatra bruta pentru incadrarea imbracamintilor, pereuri si straturi din

blocaje trebuie sa fie conform tabelului.Caracteristica Conditii de admisibilitate

Forma neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau de o pana

Inaltimea 140 ÷ 180Dimensiunile bazei

- lungime (mm)- latime (mm)

egala sau mai mare decat inaltimea80 ÷ 150

Piatra cu dimensiunile necorespunzatoare %, max 15

Piatra bruta pentru anrocamente trebuie sa aiba masa unui bloc de minim 50 kg.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


19

2.4.2. Savura si piatra spartaSavura si piatra sparta mare trebuie sa aiba dimensiuni cuprinse intre

(0-:- 80) mm, din SR 667/2001.Piatra sparta sort 25-:-40 pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere

trebuie sa fie conform tabelului.

SortCaracteristica

Conditii de admisibilitate25 ÷ 40

Continutul de granule care:-raman pe ciurul superior (dmax), %, max-trec prin ciurul inferior (dmin), %, max

510

Coeficient de forma, %, max 25Continulul de impuritati:-corpuri straine-continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max

nu se admit0.30

Uzura cu masina tip Los Angeles, %, max 20Rezistenta la actiunea repetata a Na2SO4), 5 cicluri, %, max

3

2.4.3.Criblura:Criblura pentru mixturi bituminoase si betoane de ciment trebuie sa fie

conform tabelului.

SortCaracteristica

Conditii de admisibilitate4 ÷ 8 8 ÷ 16 16 ÷

25Continutul de granule care:-raman pe ciurul superior (dmax), %, max-trec prin ciurul inferior (dmin), %, max

510

Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %, max 55

Coeficient de forma, %, max 25Continulul de impuritati:-corpuri straine-continut de argila

nu se admit2

-continut de fractiuni sub 0.1mm, %, max 1.50 1.00 0.50Uzura cu masina tip Los Angeles, %, max

- clsasa A- clasa B- clasa C

182024

Rezistenta la uzura 20Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata, %, min

65

Criblura pentru tratamentele bituminoase si lucrari speciale trebuie sa fie conform tabelului.

SortCaracteristica

Conditii de admisibilitate4 ÷ 6 6 ÷ 10 10 ÷

14Continutul de granule care:-raman pe ciurul superior (dmax), %, max-trec prin ciurul inferior (dmin), %, max

510

Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %, max 5

Coeficient de forma, %, max 25Continulul de impuritati:-corpuri straine-continut de argila

nu se admitnu se admit

-continut de fractiuni sub 0.1mm, %, max 1.50 1.00 0.50Uzura cu masina tip Los Angeles, %, max

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


20

- clsasa A- clasa B- clasa C

182024

Rezistenta la uzura, max 20Coeficient de polisaj accelerat (CPA) >=0.50Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata, %, min

65

Rezistenta la inghet- dezghet:- coeficient de gelivitate (µ25), %,

max.- Sensibilitate la inghet (η25), %, max

- 325

-

2.4.4.Nisipul de concasare trebuie sa fie conform tabelului.

Caracteristica Conditii de admisibilitate

Sort 0 ÷ 4Granulozitate continuaContinutul de granule care:-raman pe ciurul superior (dmax), %, max 5Continulul de impuritati:-corpuri straine Nu se admit

Coeficient de activitate, max:-nisip de concasare cu max 8% fractiuni (0÷0.1mm)-nisip de concasare cu peste 8% fractiuni (0÷0.1 mm)

1.52.0

3. Reguli de verificare a calitatii3.1. Calitatea agregatelor naturale prelucrate artificial si a pietrei prelucrate se verifica prin:

- verificari periodice;- verificari pe lot.

3.2. Caracteristicile care se verifica sunt indicate in tabelul de mai jos, atat pentru roca de provenienta cat si pentru produsele de piatra naturala.

Nr. crt Caracteristica Roca

Agregate naturale sfaramate artificial Piatra

sparta

Metode de incercarePiatra

bruta

Piatra sparta si piatra

sparta mareCriblura Nisip de

concasare

1. Natura si caracteristici petrografice minerologice da da da da da da

STAS6200/4STAS 9110SR EN 932-3

2.Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare

- - da da - - Conf. 2.2.5.

3. Porozitatea aparenta la presiune normala da da da da - da STAS6200/13

4.Rezistenta la compresiune in st uscata, dupa saturare cu apa la pres normala si dupa 25 cicl de ingh-dezgh

da - - - - da STAS 6200/5

5.Uzura prin frecare in stare uscata cu nisip normal monogranular

da - - - - da STAS 6200/9

6. Rezistenta la sfaramare prin compresiune in st uscata da - da da - - STAS 730

STAS 46067. Rezistenta la uzura - - - da - - SR EN 1097/18. Uzura masina tip Los

Angeles da* - da da - - STAS 730

9. Rezistenta la slefuire prin frecare - - - da - - NF P18-

575:199010 Rezistenta la inghet-dezghet da - - da - da STAS6200/15

STAS 73011 Rezistenta la actiune - - da da - - STAS 4606____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


21

repetata a sulfatului de sodiu 5 cicluri, %, max

12 Forma pietrei brute - da - - - -13 Aspectul pietrei prelucrate - - - - - da14 Dimensiuni - da - - - da15 Granulozitate - - da da da - STAS 730

SR EN 933/2

16Forma granulelor:-coeficient de forma-continut de granule≤0.1mm-argila

---

---

dada**

-

dadada

-da-

---

Conform anexei

17 Coeficient de activitate - - - - da - STAS 730*) Pe piatra sparta sort 40 – 63.**) Numai in cazul utilizarii pietrei sparte la prepararea betoanelor de ciment rutiere, pe sort 25 – 40.3.3. Verificari periodice

3.3.1. Verificarile periodice se efectueaza pentru stabilirea clasei rocii, a calitatii agregatelor, pietrei brute si a pietrei prelucrate.

3.3.2. Verificarea calitatii rocii, agregatelor si pietrei precum si stabilirea clasei acesteia, se face la deschiderea exploatarii si periodic :

- o data la un interval de maximum 2 ani, pentru exploatarile cu o productie anuala egala sau mai mica de 400 000 mc.

3.3.3. Verificarile periodice se fac ori de cate ori calitatea rocii se modifica.3.3.4. Verificarile periodice se fac de catre un laborator de specialitate si

constau din verificarea tuturor caracteristicilor prevazute in tabelul de mai sus. Daca la verificare, roca se incadreaza intr-o clasa diferita celei stabilite anterior, verificarea se repeta.

3.4. Verificari pe lot3.4.1.Verificarile pe lot se fac pe loturi de maximum:

- 2000 t pentru piatra bruta;- 2000 t pentru fiecare sort de piatra sparta si piatra sparta mare;- 1000 t pentru fiecare sort de criblura;- 1000 t pentru fiecare sortimente de piatra prelucrata;- 500 t pentru nisipuri de concasare,dar nu mai mari decat productia medie zilnica a carierei respective in fiecare sort.

3.4.2.Verificarile pe lot constau in determinarea caracteristicilor prevazute in tabel, nr. Crt. 12…18.

3.4.3.Beneficiarul produselor trebuie sa efectueze verificarile de calitate conform planului sau de calitate pentru realizarea conditiilor de calitate prevazute de reglementarile tehnice in vigoare si ori de cate ori considera necesar pentru a realiza lucrari de calitate.

3.4.4.Beneficiarul nu trebuie sa utilizeze produse fara certificate de conformitate a calitatii

3.5. Certificate de conformitate a calitatii produselorLa contractarea produselor furnizorul trebuie sa prezinte certificate de

conformitate a calitatii produselor livrate.Declaratia de conformitate a calitatii produselor se prezinta de catre

furnizor la livrarea acestora prin rapoartele de incercare a produselor livrate. Beneficiarul produselor este obligat sa le verifice prin propriile incercari.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


22

Prelevarea si pregatirea probelorPrelevarea probelor pentru verificarile periodice se face conform STAS

6200 si SR EN 932-1.Prelevarea probelor de piatra bruta si piatra prelucrata se face din

cinci locuri diferite ale lotului, luandu-se:-50 bucati calupuri;-50 bucati pavele;-30 bucati borduri;-50 bucati piatra bruta.

Probele etalon se constituie din cate doua piese din fiecare sortiment de piatra prelucrata care se ambaleaza etans, se sigileaza si se eticheteaza cu datele necesare pentru identificarea probelor.

Depozitare, transport si livrareDepozitarea se face separat, pe fel de produs, tip, sort, respectiv

dimensiuni, pe platforme sau silozuri, in conditii care sa previna impurificarea si amestecarea acestora.

Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii si de rapoartele de incercari, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.

Borduri din beton de ciment

a) ClasificareBordurile se executa pentru:- incadrarea partii trotuarului cu borduri ingropate.Bordurile se produc astfel:- bordura executata dintr-un singur strat – din betonBordurile se executa:- finisate (fetele prelucrate prin spalare sau frecare)Bordurile se executa:- necolorate

Bordurile se noteaza, indicand in ordine tipul, marimea, lungimea, varianta, modelul de prelucrare a fetelor si dupa caz culoarea si modelul, conform STAS 1139/1987. Astfel, pentru incadrarea trotuarului prezentei lucrari, se vor utiliza borduri de tipul:

- Borduri mici din beton de ciment Bc 22.5 (B 300) – C 18/22.5, dimensiuni 10 X 15 cm, montate pe o fundatie din beton de ciment Bc 7.5 (B 100) dimensiuni 15 X 25 cm

b) Caracteristicile fiziceCaracteristicile fizice pentru tipurile de borduri utilizate sunt conform

tabelului nr. 2 din STAS 1139/1987 – ‘’ Borduri din beton’’.Clasa betonului utilizat este Bc 22.5 (B300) – C 18/22.5Rezistenta la inghet-dezghet impune ca dupa incercare sa nu apara fisuri

sau striuri la nici o bordura din proba.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


23

Uzura se va realiza cu nisip monogranular (normal, cu dimensiunea maxima de 1.3 mm)

c) Aspectul bordurilorConditiile de aspect sunt conform tabelului nr. 3 din STAS 1139/1987 –

‘’Borduri din beton’’Nu se admit deformari pe fetele vazute, mai mari de 2 mm.Culoarea trebuie sa fie uniforma pe aceeasi bordura, eventual cu mici

diferente de nuanta intre bordurile din acelasi lot.

d) Materiale utilizate- Ciment Pa 35 – conform STAS 1500/1978- Agregate de balastiera cu granulatie de 0-:-31.5 mm si agregate

sfaramate din roci dure, conform STAS 667/1990/1997

e) Reguli de verificare a calitatii.Verificarea calitatii se face pe loturi de maxim 3000 de borduri de aceleasi dimensiuni, format, varianta si finisare prin:

- verificari de lot- verificari periodice

f) Marcare , depozitare si livrareBordurile se marcheaza cel putin una la 50 bucati, pe o fata neaparenta,

cu marca fabricii si STAS 1139/1987.Bordurile se depoziteaza in randuri, pe stive de maximum 1.5 m inaltime.

Intre randuri se recomanda a se aseza sipci.Bordurile se livreaza la varsta de 28 zile, sau daca au atins rezistenta

corespunzatoare la incovoiere.Este interzisa incarcarea sau descarcarea bordurilor prin rostogolire sau

alunecare.Fiecare lot trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit

conform dispozitiilor legale in vigoare.

Lucrari accesorii (dupa caz)

In acest subcapitol sunt cuprinse urmatoarele lucrari:- executarea marcajelor rutiere, (pe pod si pe rampele acestuia).- montarea si executarea indicatoarelor rutiere (de circulatie),- executarea fundatiilor stalpilor.

Lucrarile se vor executa cu respectarea standardelor si reglementarilor in vigoare:

- STAS 1848/1/7/1985 – Siguranta circulatiei. Indicatoarele rutiere.Pe timpul executiei lucrarilor rutiere se vor lua masuri de siguranta a

circulatiei auto si pietonale, conform normelor de specialitate in vigoare, astfel incat sa se previna orice eveniment nedorit.

Se vor realiza variantele ocolitoare, acolo unde circulatia auto va fi intrerupta temporar, iar acestea vor fi semnalizate si executate corespunzator (vizibile atat ziua cat si noaptea).____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


24

Pe toate sectoarele mai dificile ale traseului, cu restrictii de circulatie (elemente geometrice mici, pante longitudinale mari, ramblee inalte, etc.) se vor monta obligatoriu parapetii metalici (tip «semigreu»), sau din beton armat (tip «aparat-roata»), conform detaliilor elaborate si a prescriptiilor din caietul de sarcini de specialitate.

Pe traseul drumului amenajat, este obligatorie realizarea semnalizarii rutiere adecvate, astfel incat participantii la trafic sa fie avertizati, din timp si sa poata lua masurile corespunzatoare.

Proiectant,Ing. Iulian COMPANIS

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


25

Caiet sarcini trotuare

Documents

Transcript of Caiet sarcini trotuare