Caiet Practica Constructii

download Caiet Practica Constructii

of 38

Transcript of Caiet Practica Constructii

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    1/38

    Caiet de practicDiferente teoretice si practice intre Studiul de Fezabilitate (SF) si Documentatia de

    Avizare a Lucrarilor de Interventii (DALI)

    Investete n tine! Particip la stagii de practic!Contract POSDRU/109/2.1/G/82652

    Pagina 1

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    2/38

    Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane 2007-2013.Investete n oameni !

    FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013Axa prioritar 2 Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa munciiDomeniul major de intervenie 2.1 Tranziia de la scoal la viaa activTitlul proiectului: Investete n tine! Particip la stagii de practic!Contract POSDRU/109/2.1/G/82652

    Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

    CAIET DE PRACTIC

    CONSILIER

    STUDENT

    POPESCU IONUT MARIAN

    2013

    Pagina 2

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    3/38

    1. FISA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI

    Numele: POPESCU

    Prenumele: IONUT MARIAN

    Prenumele tatlui: CRISTI

    Institutia de nvtmnt superior: UTCB

    Facultatea: Cai Ferate,Drumuri si Poduri

    Ciclul de studii (licenta/master): LICENTA

    Anul de studiu: 3

    Specializarea (la master):

    2. DESCRIEREA DE ANSAMBLU A ACTIVITATII DE PRACTICA

    Total ore de practic: 72 ore

    Perioada de desfsurare: de la 08/07/2013 pana la 25/07/2013

    Durata perioadei de practic: 3 sptmni (licenta) / 1 saptamana (master)

    Total zile: 15 zile lucrtoare (licenta) / 5 zile lucratoare (master)

    Program de lucru:09:00-13:00Total ore/zi: 5

    Partenerul in care s-a fcut practica de specialitate: S.C. EXPERT PROIECT

    2002 S.R.L

    Adresa: Bd Theodor Pallady nr.47,Helios Business Center ,corp B,intrare A,

    sector 3,Bucuresti

    Domeniu de activitate:Proiectare poduri

    Departamentul in care s-a desfasurat stagiu de practica: Departamentul de poduri( de exemplu: contablitate, resurse umane, audit etc)

    ndrumtor (la companie) Petre Mihaia Tel: 0728 909 095,

    e-mail:[email protected]

    Consilier (la universitate)Chiotan Corina, Tel: 0723 408 991 ,

    e-mail:[email protected]

    Pagina 3

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    4/38

    Cuprins Introcere

    1.Instruciuni proprii de protectia muncii si P.S.I....................................................pagina 62.Considerente generale privind studiul de fezabilitate............................................pagina 113.Continutul Cadru al Studiului de Fezabilitate........................................................pagina 134.Considerente generale privind DALI.....................................................................pagina 205.Continutul cadru al DALI.......................................................................................pagina 216.Asemanari si deosebiri intre SF si DALI................................................................pagina 267. Sectiuni Longitudinale prin placa si detalii de armare antretoaza de capat...........pagina 278.Plan cofraj pile........................................................................................................pagina 309.Caracteristici si variante propuse pentru reabilitarea podului de la Cosmesti....pagina 33

    Concluzii

    Pagina 4

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    5/38

    IntroducereEvoluia din ce n ce mai accentuat a economiei contemporane, n ansamblul ei, a fost

    susinut att de progresul tiinei i tehnologiei, pe de o parte, ct i de apariia unor idei de

    afaceri noi sau prin dezvoltarea celor existente deja, prin apariia unor oportuniti de afaceri i

    a unor abordri investiionale inexistente pn n prezent.

    O analiz financiar i economic simplificat i actual poate descoperi o mulime de puncte

    slabe n propunerea de proiect. Probabil aceste puncte slabe ar deveni evidente ntr-o etap

    ulterioar, atunci cnd mult timp i efort au fost deja irosite pe o opiune care n cele din urm

    trebuie s fie abandonat sau complet restructurat.

    Reglementrile Politicii de coeziune a UE solicit o analiz cost-beneficiu pentru toate

    proiectele majore de investiii care aplic pentru asisten financiar. Pragul legal pentru

    definirea investiilor majore este n general de 50 milioane Euro, n timp ce pentru proiectele

    de mediu este de 25 milioane Euro, iar pentru proiectele care primesc asisten IPA de 10

    milioane Euro. Dei ACB complet nu se impune prin reglementri ca baz pentru decizia CE

    n ceea ce privete un proiect sub pragul costurilor de investiie, n mod clar este o practicbun ca autoritatea de management s le analizeze pe acestea din urm ntr-un mod similar. De

    fapt, unele proiecte, care nu se ncadreaz n categoria de majore, vor forma o parte

    important a programelor operaionale.

    Pagina 5

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    6/38

    1.Instructiuni proprii de protectia muncii si P.S.IDISPOZITII GENERALE

    Prezentele instructiuni sunt elaboratein baza prevederilor Art.5, aliniat 4din NGPM .

    Sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca in cadrul societatii noastre esteparte componenta a sistemului general de management.

    Organizarea activitatii de protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor in societaterevine conducatorului unitatii.

    Examenul medical la angajarea in munca, controlul medical periodic si examenul medical lareluarea activitatii se vor executa in conformitate cu prevederile Regulamentului intern.

    Conducatorul unitatii va interzice orice fel de activitate persoanelor care nu auefectuat examenul medical sau care nu au fost instruiti pe linie de protectia muncii,

    prevenirea si stingerea incendiilor in conformitate cu prevederile legale.

    Prezentele instructiuni se aplica pentru activitatea uzuala, normala, de birou la sediulsocietatii, atit pe timpul deplasarii de la sediul firmei pe santier cit si pe durata cit segasesc pe santier.

    Pentru toate activitatile la care conditiile de munca difera de cele de la locul normal demunca, asa cum sunt prevazute la articolul precedent, instruirea pe linie de protectia muncii seva realiza potrivit prevederilor legale, in baza normelor specifice de securitate a munciiemise de M.M.S.S.F. avind aplicabilitate nationala. Ca atare, personalul propriu vaexecuta curent , numai acele lucrari ce fac obiectul postului (functiei) pentru care a fostangajat si instruit sau lucrari similare din punct de vedere al solicitarii fizice si riscului deaccidentare , necesare serviciului. Orice lucrare ce presupune un risc de accidentare sauexecutarea unor operatiuni cu care angajatul nu este obisnuit se va efectua numai dupainstruirea pe linie de protectia muncii, pe baza de proces verbal, privind masurile specifice.

    Lucrarile ce presupun un risc de accidentare crescut precum : lucrul la inaltime ( de exempluspalarea exterioara a geamurilor, interventia la nivelul acoperisului pentru dezapezire, etc. ),

    reparatii la aparatura electrica si electronica, remedierea instalatiilor de gaze si alteleasemenea, se vor executa cu personal din afara unitatii, specializat, pe baza de contract( comanda ).

    Pentru acele activitati, lucrari, operatii, efectuate de personal propriu ( angajati ) care nu seregasesc in prezentele instructiuni si nici in normele specifice de securitate a muncii cuaplicabilitate nationala, conducatorul unitatii va elabora, in baza legislatiei in vigoare,instructiuni proprii de protectia muncii.

    Conducatorul unitatii are obligatia de a asigura pentru intregul personal conditiile de mediu,existenta, intretinerea si repararea instalatiilor sanitare, de iluminat si microclimat,

    Pagina 6

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    7/38

    aprovizionarea cu materiale igienico-sanitare, asa cum suntacestea prevazute in Normele generale de protectia muncii editia 2002, art. 444-669.

    In cazurile cind la sediul firmei sau in imediata vecinatate se executa lucrari de constructii saude reparatii, se vor lua masuri speciale de instruire a personalului pentru evitarea accidentarii

    precum si pentru prevenirea incendiilor in situatiile in care aceste lucrari conduc la riscurideosebite ( sudura electrica sau autogena, lucrari cu lampa de benzina, lucrari de vopsitorie,spalari cu diluant, solventi, etc.).

    Cercetarea accidentelor de munca ce au produs incapacitate temporara de munca, in sensulprevazut de Legea nr. 90/ 1996 republicata (Legea protectiei muncii) se efectueaza in strictaconformitate cu prevederile legii si instructiunile Inspectoratului teritorial de munca.

    Pregatirea si instruirea in domeniul protectiei muncii a personalului angajat este partecomponenta a pregatirii profesionale si are ca scop insusirea cunostiintelor si formareadeprinderilor de securitate in munca precum si a celor legate de prevenirea si stingereaincendiilor.

    Prezentele instructiuni vor fi aduse in totalitate la cunostiinta, pe baza de semnatura , tuturorangajatilor, indiferent de locul de munca, in cadrul instructajului la locul de 15515u208pmunca, in cazul noilor angajati sau cu ocazia refacerii instructajului la locul de 15515u208pmunca, pentru angajatii mai vechi. Cu ocazia schimbarii locului de munca se va faceinstructajul, cu privire la aspectele specifice ale noului loc de munca iar in fisa de instruirese vor consemna numai materialele prelucrate cu aceasta ocazie.

    Accesul persoanelor straine (care nu indeplinesc calitatea de angajat) la echipamente si masiniproprietatea firmei, este interzis. Se va permite accesul numai reprezentantilor firmelor deservice cu care exista contracte semnate, in vigoare, caz in care raspunderea pentru luareamasurilor de protectia muncii, revine angajatorului acestor persoane, potrivit

    prevederilor contractului.

    Conducatorul unitatii va acorda o atentie speciala consemnarii obligatiilor ce revinunitatilor de service pe linia respectarii masurilor de protectia muncii in contractele pe carele semneaza cu acestia

    Pagina 7

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    8/38

    INSTRUCTIUNI DE SECURITATE PENTRU ACTIVITATEA DE BIROU

    La sediul societatii se vor pastra numai piese de mobilier (birouri, mese,scaune, cuiere, dulapuri, fisete, case de bani, etc.) in perfecta stare defunctionare si astfel amplasate (pozitionate) incit sa nu provoaceaccidente.

    Orice obiect de birotica depistat ca defect, va fi reparat imediat; dacaacest lucru nu este posibil, obiectul respectiv va fi retras la magazie(incuiat) astfel incit sa nu se mai permita folosirea sa in stare defecta si ase elimina posibilitatea producerii unui accident.

    Repararea biroticii se va executa numai cu personal calificat de la unitatide profil ( specializate) pe baza de comanda. Este interzisa repararea cumijloace improvizate, cu personal neinstruit, in conditii care sa conduca laaccidente.

    Orice fel de reparatii la instalatiile electrice (tablouri de siguranta, iluminat,prize, etc.), sanitare, de gaze, incalzire si altele asemenea se vor executaprin firme specializate, pe baza de comanda.

    Amplasarea birourilor de lucru, meselor, dulapurilor, scaunelor, se va faceastfel incit sa se asigure o circulatie lejera, fara pericol de accidentare.

    Cablurile electrice de alimentare a aparatelor electrice (lampi de birou,calculatoare, radiatoare, etc.) precum si cablurile telefonice vor fi astfelamplasate incit sa elimine posibilitatea accidentarii (impiedicareapersoanelor). Periodic se va proceda la verificarea integritatii acestora sieliminarea oricarui pericol de electrocutare.

    Se interzice utilizarea oricaror echipamente electrice prezentind defectiuniprecum: prize sparte sau avariate ca urmare a unor scurtcircuite, arcurielectrice, etc.;conductori neizolati sau avind izolatia deteriorata; radiatoare

    electrice improvizate si altele asemenea.

    Este interzisa depozitarea sau amplasarea provizorie la inaltime (pedulapuri, cuiere, etc.) a unor piese care, prin cadere, sa poata provocaaccidente.

    Pozitia de lucru la birou si amplasarea scaunului fata de masa de lucru sevor alege astfel incit sa asigure conditii de munca optime, cu sigurantadeplina. Este interzis a se balansa scaunul de lucru sau de a se sta peacesta in conditii prezentind risc de accidente ( inclinat, etc.).

    Pagina 8

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    9/38

    La sediul societatii se va asigura un grad de curatenie, pe jos, in incaperilede lucru si pe culoare, holuri, grupuri sanitare , astfel incit sa nu existepericol de alunecare. Vor fi indepartate imediat eventualele cojisau resturi ce pot conduce la cadere prin alunecare.Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute, iar urmele de ulei, apa,alte lichide, trebuie inlaturate pentru a se evita alunecarile. Trebuiesemnalate si remediate urgent orice defectiuni in pardoseli (sparturi saurupturi de linoleum, covoare, etc.)

    In situatii de inghet, polei (iarna), zona de circulatie aferenta sediuluifirmei va fi curatata de zapada sau gheata dupa caz, si se vor arunca pe josmateriale care sa elimine riscul de accidentare prin alunecare (nisip, sare sialtele asemenea).

    Fiecare angajat trebuie sa cunoasca si sa aplice normele deprotectia muncii si paza contra incendiilor in birou sau in incaperea in careisi desfasoara activitatea, precum si in alte zone in care are acces pentrurezolvarea sarcinilor de serviciu sau pe timpul pauzelor de masa.

    Orice deplasare dintr-o incapere in alta se va efectua atent, cu fatainainte. Deschiderea usii se va executa lent pentru a nu accidenta vreopersoana aflata in incaperea alaturata, in imediata apropiere a ei.

    Circulatia pe scari se va efectua respectindu-se urmatoarele norme:

    a) deplasarea se face numai pe partea dreapta;b) se va merge incet, unul dupa altul, in sir simplu;c) se va sprijini de mina curenta (balustrada), nu se va citi in timp ce seurca sau coboara pe scari, nu se va aprinde tigara, nu se vor numara banisau citi ziare sau documente, nu se va merge distrat, sarind cite doua sautrei trepte deodata, etc.;d) vor fi indepartate de pe trepte toate obiectele care ar putea provocaalunecarea ( creioane, cotoare sau coji de fructe, etc.).

    Cind trebuie luat un obiect aflat la inaltime, obligatoriu se va folosi o scarasigura. Este interzis sa se improvizeze podete formate din scaune, cutii,sertare, asezate unele peste altele, deoarece, nefiind stabile, se potrasturna.

    La folosirea ascensoarelor, vor fi respectate urmatoarele norme:a) este interzisa intrarea sau iesirea din cabina in fuga;b) este interzisa impiedicarea functionarii normale a usii ascensorului;c) totdeauna se intra cu fata inainte in cabina;d) nu se va depasi sarcina maxima de transport a ascensorului, iarincarcaturab va trebui repartizata uniform pe platforma cabinei;e) se va semnala spre depanare orice defectiune constatata

    la ascensor.

    Pagina 9

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    10/38

    Usile cu geamuri si ferestre trebuie manevrate atent. Este interzis a sesprijini sau a se impinge de partea de sticla a usilor sau ferestrelor.

    La iesirea din cladire, orice persoana se va asigura in toate directiilepentru a nu fi surprinsa de vreun mijloc de transport sau de masini careies din garaj.

    In timpul programului, trebuie folosita o incaltaminte corespunzatoarepentru a se evita orice sursa de accident.

    Pentru protectia personalului care face curatenie, cioburile desticla trebuie depuse astfel incit sa poata fi usor identificate de acest

    personal, de preferat fiind sa se lase la vedere, pe birou.

    Pentru ridicarea obiectelor, efortul trebuie facut cu muschii picioarelor sinu cu muschii spatelui. Trebuie evitate intinderile rapide ale bratelor siintoarcerile bruste.

    Atunci cind se foloseste un cutit de mina, foarfece, briceag, cutter, lama,etc. pentru taierea unei coli de hirtie, carton, sau sfori (si altele asemenea),operatiunea respectiva se va efectua cu atentie pentru evitarea pericoluluide taiere (autoaccidentare sau accidentarea unei alte persoane aflate inzona). Operatiunea respectiva se va efectua intr-un loc si in imprejurari

    lipsite de risc.

    Sertarele birourilor se vor tine in mod normalin pozitia inchis. Deschiderea lor se va face numai in conditii care sa nuprovoace accidentarea persoanelor aflate in trecere prin zona.

    Se interzice introducerea la locurile de munca a unor substantepericuloase, toxice, nocive (solventi, benzina, acizi, etc.).

    Transportarea si montarea accesoriilor pentru pregatirea personalului(flip-chart, tabla magnetica, smart-board, ecrane, retroproiectoare) se vaface cu deosebita atentie, pentru evitarea pericolelor de lovire- zdrobire adegetelor sau ce pot apare prin caderea acestora de la inaltime.

    Este interzisa desfasurarea oricaror activitati care nu au legatura cuserviciul si care pot conduce la accidentarea altor persoane (utilizareaustensilelor din trusa de machiaj, etc.).

    Salariatii care, pe linga activitatea de birou sunt trimisi in delegatie, peteren, cu sau fara delegatie scrisa, vor fi instruiti asupra instructiunilorde securitatea muncii pe timpul deplasarii, pe jos sau cu autovehiculele

    societatii.

    Pagina 10

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    11/38

    Toti angajatii sunt obligati sa cunoasca si sa respecte instructiunile pentruutilizarea instalatiilor electrice din biroul in care lucreaza ca si din altezone la care au acces pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu.

    2.Considerente generale privind Studiul deFezabilitate

    Conform art.3 al HG nr. 28/2008, studiul de fezabilitate (S.F.)reprezint documentaiatehnico-economic prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici afereniobiectivului de investiii pe baza necesitii i oportunitii realizrii acestuia i care cuprindesoluiile funcionale, tehnologice, constructive i economice ce urmeaz a fi supuse aprobriin concluzie, studiul de fezabilitate este realizat n timpul etapei de deliberare asupra unui

    proiect, nainte de o investiie propriu-zis n termeni de bani, timp i efort pentru a vedea dac

    proiectul este sau nu viabil. Acesta este un instrument analitic care include diferite scenariipentru ca ntreprinztorul s poat decide dac va continua sau nu proiectulScopul principal al studiului de fezabilitate este de a oferi informaiile necesare

    proprietarului proiectului, precum si eventualilor teri finanatori ai acestuia, in vederea luriiunei decizii privind finanarea proiectului (decizie pozitiv sau negativ, dimensionarea iealonarea finanrii)

    Studiul de fezabilitate ndeplinete urmtoarele funcii:

    a) arat dac ideea de afacere este viabil sau nu;

    b) arat care sunt informaiile i cifrele necesare n procesul decizional;

    c) permite analiza diferitelor alternative i soluii pentru transformarea ideii n realitate.

    n esen studiul de fezabilitate este un plan mai simplu care include:

    - ideea de afacere (n rezumat);

    - obiective;

    - analiza sumar a pieei;

    - analize preliminare ale costurilor, preurilor i altor cheltuieli probabile

    Pagina 11

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    12/38

    nainte de a angaja costuri semnificative n direcia elaborrii de studii tehnice sau n

    executarea de lucrri, trebuie s se rspund la urmtoarele ntrebri:

    Este proiectul realmente necesar?

    Care sunt obiectivele proiectului?

    Proiectul este de aa natur nct s duc la ndeplinirea obiectivelor?

    Proiectul este fezabil (tehnologie, legislaie i alte reglementri aplicabile, orizont detimp, proiecte concurente sau complementare, resurse materiale i umane)?

    Proiectul este viabil (durabil in viitor, din perspectiv operaional i financiar, pe

    ntreaga durat a funcionrii sale)?Raspunsurile fundamentate ale ntrebrilor anterioare reprezint studiul de fezabilitate

    n Romnia, structura i metodologia de realizare a studiului de fezabilitate este prezentat prin

    intermediul Hotrrii Nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea coninutului cadru al

    documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i

    metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de

    investiii.

    Pagina 12

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    13/38

    3.Continutul Cadru al studiului de fezabilitate

    2.1 Piese scrise

    2.1.1 Date generale

    2.1.1.1 Denumirea obiectivului de investiii

    n acest subpunct, se va preciza denumirea obiectivului de investiii, respectiv: reabilitare,

    modernizare, extindere, constructie.

    2.1.1.2. Amplasamentul

    Pentru stabilirea amplasamentului, respectiv a locaiei obiectivului de investiii, se va avea n

    vedere:

    - ara

    - Regiunea

    - Judeul

    - Localitatea.

    1.1.3. Titularul investiieiCel care ntreprinde investiia. Titularul poate fi atat o instituie public, cat i una privat.

    2.1.1.4. Beneficiarul investiiei

    Cel care beneficiaza de investiie. n urma materialelor practice puse la dispoziie de ctre SC

    EXPERT PROIECT 2002 SRL, am observat c, n marea majoritate a cazurilor, titularul i

    beneficiarul investiiei sunt unul i acelai.

    2.1.1.5. Elaboratorul studiului

    n cadrul acestui subpunct, se va preciza firma care s-a ocupat de elaborarea studiului de

    fezabilitate.

    2.1.2. Informaii generale privind proiectul:

    2.1.2.1.Situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu implementarea

    proiectului;

    Pagina 13

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    14/38

    2.1.2.2. Descrierea investiiei:

    a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiii pe termen

    lung (n cazul n care au fost elaborate n prealabil) privind situaia actual, necesitatea i

    oportunitatea promovrii investiiei, precum i scenariul tehnico-economic selectat;

    b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse (n

    cazul n care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate

    sau un plan detaliat de investiii pe termen lung):

    - scenarii propuse (minimum dou, respectiv varianta maximala si minimala);

    - scenariul recomandat de ctre elaborator;

    - avantajele scenariului recomandat.

    c) descrierea constructiv, funcional i tehnologic, dup caz.

    2.1.2.3. Date tehnice ale investiiei:

    a) zona i amplasamentul, respectiv unde este situat obiectivul de investitii si vecinatatile

    acestuia;

    b) statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat (se vor analiza datele relevante

    identificarii statutului in baza contractului de vanzare-cumparare);

    c) situaia ocuprilor definitive de teren: suprafaa total, reprezentnd terenuri din

    intravilan/extravilan;

    d) studii de teren:

    - studii topografice cuprinznd planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu

    repere n sistem de referin naional;

    - studiu geotehnic cuprinznd planuri cu amplasamentul forajelor, fielor complexe cu

    rezultatele determinrilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic curecomandrile pentru fundare i consolidri;

    - alte studii de specialitate necesare, dup caz;

    e) caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii, specifice

    domeniului de activitate, i variantele constructive de realizare a investiiei, cu recomandarea

    variantei optime pentru aprobare.

    Aceste caracteristici se refer la:

    - cunoaterea datelor principale privind construcia (funciunile, capacitatea, durata de

    Pagina 14

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    15/38

    exploatare, amplasament, soluii constructive, lucrri necesare etc);

    - evaluri privind implicaiile condiiilor de teren i de mediu n realizarea i

    exploatarea construciei.

    f) situaia existent a utilitilor i analiza de consum:

    - necesarul de utiliti pentru varianta propus promovrii;

    - soluii tehnice de asigurare cu utiliti.

    g) concluziile evalurii impactului asupra mediului.

    A.2.4. Durata de realizare i etapele principale a lucrarilor de constructii si graficul de realizare

    a investiiei.

    A.3. Costurile estimative ale investiiei:

    A.3.1. Valoarea total cu detalierea pe structura devizului general;

    n conformitate cu metodologia din 01.09.2008 publicat n Monitorul Oficial, metodologie

    privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de

    intervenii, devizul general reprezint documentaia economic prin care se stabilete

    valoarea total estimativ a cheltuielilor necesare realizrii obiectivelor de investiii sau a

    cheltuielilor asimilate investiiilor, necesare realizrii lucrrilor de intervenii la construcii

    i instalaii, n faza de proiectare - studiu de fezabilitate/documentaie de avizare a lucrrilor

    de intervenii i se structureaz pe capitole i subcapitole de cheltuieli, dup cum

    urmeaz:

    a) Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea terenului:

    - Obinerea terenului;

    - Amenajarea terenului;

    - Amenajri pentru protecia mediului i aducerea la starea iniial.

    b) Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor necesare funcionrii obiectivului(alimentarea cu ap, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energieelectric, telecomunicaii, drumuri de acces, precum i cheltuieli aferente racordriila reelele de utiliti ).

    c) Cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic:

    Pagina 15

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    16/38

    - Studii de teren;

    - Obinerea de avize, acorduri, autorizaii;

    - Proiectare i inginerie;

    - Organizarea procedurilor de achiziie;

    - Consultan;

    - Asisten tehnic.

    d) Cheltuieli pentru investiia de baz:

    - Construcii i instalaii;- Montajul utilajelor tehnologice;

    - Utilaje, echipamente tehnologice i funcionale cu montaj;

    - Utilaje fr montaj i echipamente de transport;

    - Dotri;

    - Active necorporale.

    e) Alte cheltuieli:

    - Organizare de antier;

    - Comisioane, cote, taxe, costul creditului;

    - Cheltuieli diverse i neprevzute.

    f) Cheltuieli pentru probe tehnologice i teste i predarea la beneficiar:

    - Pregtirea personalului de exploatare;

    - Probe tehnologice i teste.

    A.3.2. Ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiiei.

    Se va prezenta valoarea anual a investi iei n lei i ponderea acesteia n totalul investi iei.

    A.4. Analiza cost-beneficiu:

    Pagina 16

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    17/38

    A.4.1. Identificarea investiiei i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de

    referin;

    A.4.2. Analiza opiunilor, respectiv:

    a) varianta zero (scenariul fara investitie);

    b) varianta medie (scenariul cu investitie medie);

    c) varianta maxim (scenariul cu investitie maxima).

    n urma analizei celor 3 optiuni, prezentand avantaje i dezavantaje, se va alege varianta

    optimpentru obiectivul de investiii.

    A.4.3. Analiza financiar, inclusiv calcularea indicatorilor de performan financiar: fluxul

    cumulat, valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-beneficiu;

    A.4.4. Analiza economic, inclusiv calcularea indicatorilor de performan economic:

    valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-beneficiu;

    A.4.5. Analiza de senzitivitate este o tehnica de evaluare cantitativa a impactului modificrii

    unor variabile de intrare asupra rentabilitii proiectului investiional i are n vedere factorii de

    risc care pot influena costurile de investiie i factorii de risc care pot influena elementele

    cash-flow-ului previzionat.

    A.4.6. Analiza de risc care presupune parcurgerea a 6 etape principale, i anume:

    a) Conceperea unui plan de management al riscurilor.

    b) Identificarea riscurilor.

    c) Analiza calitativ a riscurilor.d) Analiza cantitativ a riscurilor.

    e) Elaborarea unui plan de rspuns la riscuri.

    f) Monitorizarea riscurilor cunoscute i cercetarea posibilitii de apariie a unor noi riscuri.

    A.5. Sursele de finanare a investiiei

    Sursele de finanare a investiiilor se constituie n conformitate cu legislaia n vigoare i

    constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite

    Pagina 17

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    18/38

    externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile i alte surse legal

    constituite.

    A.6. Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei

    A.6.1. Numrul de locuri de munc create n faza de execuie;

    A.6.2. Numrul de locuri de munc create n faza de operare.

    A.7. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei

    A.7.1. Valoarea total(INV), inclusiv TVA (mii lei)

    (n preuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei),

    din care:

    - construcii-montaj (C+M);

    A.7.2. Ealonarea investiiei (INV/C+M):

    - anul I;

    - anul II

    .................;

    A.7.3. Durata de realizare (luni);

    A.7.4. Capaciti (n uniti fizice i valorice);

    A.7.5. Ali indicatori specifici domeniului de activitate n care este realizat investiia, dup

    caz.

    A.8. Avize i acorduri de principiu

    A.8.1. Avizul beneficiarului de investiie privind necesitatea i oportunitatea investiiei;

    Pagina 18

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    19/38

    A.8.2. Certificatul de urbanism;

    A.8.3. Avize de principiu privind asigurarea utilitilor (energie termic i electric, gaz metan,

    ap-canal, telecomunicaii etc.);

    A.8.4. Acordul de mediu;

    A.8.5. Alte avize i acorduri de principiu specifice.

    B. Piese desenate:

    B.1. plan de amplasare n zon(1:25000 - 1:5000);

    B. 2. plan general (1: 2000 - 1:500);

    B. 3. planuri i seciuni generale de arhitectur, rezisten, instalaii, inclusiv planuri de

    coordonare a tuturor specialitilor ce concurla realizarea proiectului;

    B.4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dup caz.

    Pagina 19

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    20/38

    4.Considerente generale privind DALIPentru proiectarea lucrrilor de construcii pentru intervenii la construcii existente, inclusiv

    instalaiile aferente, se elaboreaz documentaia de avizare pentru lucrri de intervenii.

    Conform HG nr. 28/2008, alineatul 3, documentaia de avizare pentru lucrri de intervenii

    (D.A.L.I.) reprezint documentaia tehnico-economic similar studiului de fezabilitate,

    elaborat pe baza concluziilor raportului de expertiz tehnic i, dup caz, ale raportului de

    audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici afereni lucrrilor de

    intervenii la construcii existente.

    Aceasta se elaboreaz n urmtoarele faze:

    a) expertiz tehnic si, dup caz, audit energetic;b) documentaie de avizare a lucrrilor de intervenii;

    c) proiect tehnic;

    d) detalii de execuie.

    Pagina 20

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    21/38

    5.Continutul Cadru al documentatiei de avizare alucrarilor de interventii

    A. Piese scrise

    A.1. Date generale

    A.1.1. Denumirea obiectivului de investiii

    n acest subpunct, se va preciza denumirea obiectivului de investiii, respectiv: reabilitare,

    modernizare, extindere, constructie.

    A.1.2. Amplasamentul

    Pentru stabilirea amplasamentului, respectiv a locaiei obiectivului de investiii, se va avea n

    vedere:

    - ara

    - Regiunea

    - Judeul

    - Localitatea.

    A.1.3. Titularul investiiei

    Cel care ntreprinde investiia. Titularul poate fi atat o instituie public, cat i una privat.

    A.1.4. Beneficiarul investiiei

    Cel care beneficiaza de investiie. n urma materialelor practice puse la dispoziie de ctre SC

    EXPERT PROIECT 2002 SRL, am observat c, n marea majoritate a cazurilor, titularul i

    beneficiarul investiiei sunt unul i acelai.

    A.1.5. Elaboratorul documnetatiei

    n cadrul acestui subpunct, se va preciza firma care s-a ocupat de elaborarea studiului de

    fezabilitate.

    Pagina 21

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    22/38

    A.2 Descrierea investiiei:

    A.2.1 Situatia existent a obiectivului de investitii.

    a) starea tehnica din punct de vedere ak asigurarii cerintelor esentiale de calitate in

    constructii,potrivit legii;

    Pentru stabilirea starii tehnice se face o expertiza tehnica complex ace a evidentiat efecteke si

    degradarile existente la pod in conformitate cu prevederile Instructiunile pentru stabilirea

    starii tehnice a unui pod indicative A.N.D. 522-2002.

    b) valoarea de inventar a constructiei

    Se refera la inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului la data inceperii

    proiectului.

    c) actul doveditor al fortei majore, dup caz.

    A.2.2 Concluziile raportului de expertiza tehnica/audit energetic:

    Potrivit Instructiunilor pentru stabilirea starii tehnice a unui pod se stabileste starea tehnica

    tinand cont de cerintele de rezistenta,stabilitatea la actiuni statice si actiuni dinamice,durabilitate,siguranta in exploatare si protectia mediului.

    a) prezentarea a cel putin doua optiuni

    Aceste optiuni se analizeaza pe traseul aprobat de beneficiar.

    b) recomandarea expertului/auditului energetic asupra solutiei optime din punct de vedere

    tehnic si economic,de dezvoltare in cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii.

    A.3. Date tehnice ale investiiei;

    A.3.1 descrierea lucrarilor de baza a celor rezultate ca necesare de efectuat in urma realizarii

    lucrarilor de baza;

    A.3.2 descrierea,dupa caz,a lucrarilor de modernizare efectuate in spatiile

    consolidate/reabilitate/reparate;

    Pagina 22

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    23/38

    Se refera la solutiile de reabilitare a structurilor existente de pod in concordant cu prevederile

    tehnice.

    A.3.3 Consumul de utilitati

    a) necesarul de utilitati rezultate,dupa caz in situatiaexecutarii unor lucrari de modernizare;

    b) estimari privind depasirea consumurilor initiale de utilitati;

    A.4. Durata de realizare i etapele principale a lucrarilor de constructii si graficul de

    realizare a investiiei.

    a)graficul de realizare a investitiei;

    A.5. Costurile estimative ale investiiei:

    A.5.1. Valoarea total cu detalierea pe structura devizului general;

    n conformitate cu metodologia din 01.09.2008 publicat n Monitorul Oficial,

    metodologie privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de

    intervenii, devizul general reprezint documentaia economic prin care se stabilete

    valoarea total estimativ a cheltuielilor necesare realizrii obiectivelor de investiii sau a

    cheltuielilor asimilate investiiilor, necesare realizrii lucrrilor de intervenii la construcii i

    instalaii, n faza de proiectare

    A.5.2. Ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiiei.

    Se va prezenta valoarea anual a investiiei n lei i ponderea acesteia n totalul investiiei.

    A.6. Indicatori de apreciere a eficientei economice;

    a)analiza comparativa a costului realizarii lucrarilor de interventii fata de valoarea de inventar

    a constructiei.

    A.7 Sursele de finantare a investitiei.

    A.7.1 Sursele de finantarea a investitiei constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si

    constau in fonduri proprii,credite bancare ,fonduri de la bugetul de stat/bugetul locar ,credite

    Pagina 23

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    24/38

    esterne garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal

    constituite

    A.8 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei:

    A.8.1 numarul de locuri de munca create in faza de executie;

    Se refera la numarul de locuri de munca pe toata perioada de executie a proiectului.

    A.8.2 numarul de locuri de munca create in faza de operare;

    Administratorul va trebui sa angajeze sau sa delege sarcinile de urmarire in timp pentru poduri

    a cel putin doua personae, calificate pentru softul de urmarire a lucrarii in timp.

    A.9. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei

    A.9.1. Valoarea total(INV), inclusiv TVA (mii lei)

    (n preuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei),

    din care:

    - construcii-montaj (C+M);

    A.9.2. Ealonarea investiiei (INV/C+M):

    - anul I;

    - anul II

    .................;

    A.9.3. Durata de realizare (luni);

    A.9.4. Capaciti (n uniti fizice i valorice);

    A.9.5. Ali indicatori specifici domeniului de activitate n care este realizat investiia, dup

    caz.

    A.10. Avize i acorduri de principiu

    Pagina 24

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    25/38

    A.10.1. Avizul beneficiarului de investiie privind necesitatea i oportunitatea investiiei;

    A.10.2. Certificatul de urbanism;

    A.10.3. Avize de principiu privind asigurarea utilitilor (energie termic i electric, gaz

    metan, ap-canal, telecomunicaii etc.);

    A.10.4. Acordul de mediu;

    A.10.5. Alte avize i acorduri de principiu specifice.

    B. Piese desenate:

    B.1. plan de amplasare n zon(1:25000 - 1:5000);

    B. 2. plan general (1: 2000 - 1:500);

    B. 3. planuri i seciuni generale de arhitectur, rezisten, instalaii, inclusiv planuri de

    coordonare a tuturor specialitilor ce concurla realizarea proiectului;

    B.4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dup caz.

    Pagina 25

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    26/38

    6.Asemanari si deosebiri intre SF si DALI

    Conform art.3 al HG nr. 28/2008 documentaia de avizare pentru lucrri de intervenii(D.A.L.I.) reprezint documentaia tehnico-economic similar studiului de fezabilitate,elaborat pe baza concluziilor raportului de expertiz tehnic i, dup caz, ale raportului deaudit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici afereni lucrrilor deintervenii la construcii existente.

    Studiul de fezabilitate(SF), la fel ca si D.A.L.I., cuprinde, de asemenea, o documentaieitehnico-economic i analizeaz potenialul investiiei din punctul de vedere al utilizriiraionale i eficiente a resurselor financiare, umane i materiale i determin modul n caresunt satisfcute cerinele tehnice i economice impuse de sectorul de activitate al proiectului deinvestiii.

    n vederea unei mai bune nelegeri a ceea ce presupune fiecare dintre cele dou, vom prezentasuccint, cateva asemnri i deosebiri:

    a) Asemnri:

    - Atat D.A.L.I., cat i SF-ul sunt, de fapt i de drept, nite documentaii tehnico-

    economice care analizeaz potenialul proiectului de investiii.

    - Ambele cuprind la finalul elaborrii acestora, soluii cu privire la realizareaproiectului de investiii.

    b) Deosebiri:

    - Studiul de fezabilitate se realizeaz pentru un obiectiv de investiii nou, n timp

    ce D.A.L.I. este realizat pentru o construcie deja existent, i poate fi: o

    modernizare, o reabilitare etc.

    - Comparativ cu SF-ul, D.A.L.I. este elaborat pe baza concluziilor raportului deexpertiz tehnic i, dup caz, ale raportului de audit energetic, deoarece trebuie

    avut n vedere stare tehnic a construciei deja existente.

    Pagina 26

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    27/38

    7.Sectiuni Longitudinale prin placa sidetalii de armare andtretoaza de capat

    Podul Dridu

    Sectiune longitudinala continuitizare prin placa pila 1 si rost pila 2

    Pagina 27

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    28/38

    Sectiune longitudinala rost pila 2 ,pila 5 si continuizare pila 3 si pila 4.

    Pagina 28

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    29/38

    Sectiune longitudinala rost pila 5 si continuizare prin placa pila 6

    Pagina 29

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    30/38

    8. Plan de cofraj pile P2,P3

    Pagina 30

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    31/38

    Pagina 31

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    32/38

    Pagina 32

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    33/38

    9. Caracteristici si variante propuse pentru reabilitarea poduluide la Cosmesti, peste Siret ,pe DN 24 km.7+620

    Drumul naional DN24 ,Tiia-Iasi,traverseaza raul Siret pe un pod mixt de sosea si cale feratacu lungimea totala de 541,06m podul este dat in folosinta din anul 1986.

    Podul metalic suprapus de cale ferata si sosea peste Siret la cosmesti are 6 deschideri:68.80m +75,68m + 2x68,80m + 75,68m + 68,80m tabliere nituite.

    Lungimea totala a podului de sosea este de 436,36m,iar lungimea totala a podului de caleferata este de 541,06m

    Schema statica este grinzi cu zabrele simplu rezemate .Podul are suprastructura alcatuita din grinzi metalice cu zabrele,calea fiind amplasata lanivelul talpii superioare si cu platelajul din beton armat pentru sosea amplasat la talpainferioara.

    Suprastructura podului a fost dimensionata la un convoi feroviar alcatuit din 2 locomotive cu 5osii de cate 200 de KN si un numar nelimitat de vagoane pe cate 2 osii de cate 150 KN pefiecare osie iar la incarcarea rutiera s-a folosit un convoi alcatuit din autocamioane de cate 90KN sau compresor de 200 KN.Podul corespunde convoiului feroviar T8.5 si clase E deincarcare (convoi de vehicule A30 +oameni si vehicul special V80).

    Pagina 33

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    34/38

    Infrastructura podului este alcatuita din 5 pile masive si 2 pile-culee(pile pentru podul feroviarsi culee pentru cel rutier.

    Pilele prezinta elevaii masive ,elevatiile au profil hidrodinamic cu avanbeg si arierbegdeforma semicirculara.

    Culeele prezinta elevaii masive ,avand latimi de 10,40m si incatimi cca 1,50m.

    Suprafata reazeme pe infrastructuri prin intermediul aparatelor de reazem metalice fixe,turnatesi mobile cu rulouri

    Pentru pasajul inferior de CF infrastructurile sunt alcatuite de o parte si de alta a poduluiprincipal din 2 pile cu stalpi circulari si o culee.

    Podul nu mai respecta cerintele privind starea tehnica :

    Infrastructura era alcatuita cu moloane cazute si rosturi golite,la coronamentul pilelor,lucrariede protectie a malurilor au suportat degradari,dispozitivele pentru rosturile de dilatatie de soseaerau deteriorate ,gabaritul rutier era insuficient din punct de vedere al latimii impuse denormele pentru poduri cu 2 benzi de circulatie,iar alcatuirea structurala nu permitea marireaacestuia.

    Privind reabilitarea podului de drum de peste Siret sau ales 3 variante:

    1 Pod rutier nou grinda continua din beton cu o lungime a suprastructurii de 486,60 m.Grindaare sectiune casetata inchisa,pe reazeme sunt prevazute antretoaze din beton armat cu locuri devizitare pentru inspectia la interior a grinzii.Deschiderea de calcul a grinzii continue este de95,00 m 147,00 m 147,00 m 95,00 m.

    Infrasctructura podului va fi alcatuita din doua culee si trei pile,infrastructurile vor fi fundateindirect cu ajutorul unor piloti solidarizate cu un radier.

    2 Pod rutier nou cu grinda continua din metal ,este o grinda metalica cu 4 deschideri,schemastatica este grinda continua lungime totala intre suprafetele interioare este de 486,60 m. Grindaare sectiune casetata inchisa,pe reazeme sunt prevazute antretoaze din beton armat cu locuri devizitare pentru inspectia la interior a grinzii.Deschiderea de calcul a grinzii continue este de95,00 m 147,00 m 147,00 m 95,00 m.

    Infrasctructura podului va fi alcatuita din doua culee si trei pile,infrastructurile vor fi fundateindirect cu ajutorul unor piloti solidarizate cu un radier.

    3 Pod rutier nou hobanat din punct de vedere static structura este o grinda continua,rezematape reazeme elastice in dreptul hobanelor,structura este static nedeterminata.Lungimea totalaintre suprafetele interioare este 486,00 m.Infrastructura va fi alcatuita din doua culee si pilonul

    principal.infrastructurile sunt fundate indirect cu ajutorul unor piloti forati solidarizati printr-un radier din beton armat.

    Privind reabilitarea pasajului de cale ferata de peste Siret sau ales 2 variante:

    1.Pod nou peste CF grinda continua metalica aceasta varianta este un pasaj mixt ,grindacontinua metalica realizata in conlucrare cu placa din beton precomprimat,pe 3 deschideri.Schema statica este de grinda continua ,simplu rezemata static determinat.lungimea totala a

    suprastructurii este de 170,00 m.

    Pagina 34

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    35/38

    2 Pasaj nou peste CF grinda simplu rezemata din beton precomprimat si arc metalic.aceastavarianta este un pasaj mixt ,grinzi simplu rezemate din beton precomprimat si arc metalic ,pe 3deschideri,schema statica este grinda cu zabrele simplu rezemata ,lungimea totala fiind de130,73 m.

    Lucrari de drum

    A. Structura rutiera supla avand ca alcatuire :

    4 cm strat de uzura din beton asfaltic

    6 cm strat de legatura din beton asfaltic

    12 cm strat de baza din mixtura asfaltica

    25 cm strat superior de fundatie din piatra sparta

    30 cm strat inferior de fundatie din balast

    15 cm strat de forma din balast

    Geotextil cu rol anticontaminant si anticapilar

    B. Structura rutiera semirigida:

    4 cm strat de uzura din beton asfaltic

    6 cm strat de legatura din beton asfaltic

    10 cm strat de baza din mixtura asfaltica

    23 cm strat superior fundatie din agregate naurale stabilizate cu ciment

    30 cm strat inferior de fundatie din balast

    15 cm strat de forma din balast

    Geotextil cu rol anticontaminant si anticapilar

    C. Structura rutiera rigida

    26 cm dala din beton

    30 cm strat inferior de fundatie din balast

    15 cm strat de forma din balast

    Geotextil cu rol anticontaminant si anticapilar.

    Pagina 35

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    36/38

    ConcluziiCele doua documentatii tehnico-economice ,Studiul de fezabilitate si Documentatia de avizare

    a lucrarilor de investitii sunt elaborate in ordinea precizata mai sus avand in vedere ca SF-ul seelaboreaza pentru un obiect de investitii nou iar DALI pentru o constructie deja existenta.

    Documentatia se avizare a lucrarilor de interventii se face pentru modernizarea,renovarea,reabilitarea constructiei fara ai modifica amplasamentul,astfel nu mai sunt necesare studiigeotehnice,studii topografice sau alte studii de specialitate care se realizeaza in cadrulStudiului de Fezabilitate.Conform materialelor practice studiate n cadrul SC EXPERTPROIECT 2002 SRL, un proiect de investiii poate s cuprind i D.A.L.I. i studiu defezabilitate, atunci cand se reabiliteaz, respectiv, se modernizeaz o construcie existent, darare loc, n acelai timp, i extinderea acesteia.

    Concluzii privind seciunile longitudinale.Conform schemei statice a podului continuizarea seface doar pe pila 1,pila 3,pila 4 si pila 6.Pe pila 2 si pe pila 5 se prevad rosturi de dilataie. La

    pilele 2,3,4,5 sunt dispuse camai de protecie.Planul de cofraj adaugat mai sus este acelaipentru pilele 2 si 3.Pilele au fundatie indirecta pe piloti cu diametrul de 1.80 m si o adncimede 25.00 m.Schema statica a podului, data mai sus dupa cum se poate vedea este formata dingrinzi simplu rezemate.

    Pagina 36

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    37/38

    Data

    Semnatura,

    Pagina 37

  • 7/27/2019 Caiet Practica Constructii

    38/38