Caiet-De-Sarcini Arhitectura 06.02

download Caiet-De-Sarcini Arhitectura 06.02

of 42

Transcript of Caiet-De-Sarcini Arhitectura 06.02

CAIET DE SARCINI ARHITECTURA

OBIECT: SCHIMBARE DE DESTINATIE DIN ATELIERE IN CENTRU DE ZI PENTRU COPII 1.1. 2. 2.1 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. 3. DISPOZITII GENERALE ARHITECTURA PERETI DIN IPSOS - CARTON TENCUIELI INTERIOARE ZUGRAVELI VOPSITORII TAMPLARIE DIN LEMN TAMPLARIE PVC SI GEAMURI PLACAJE DE FAIANTA SI GRESIE CONFEC|II METALICE (BALUSTRADE, GRILE, ETC.) PARDOSELI ELEMENTE DE PROTECTIA MUNCII SI PSI

INTOCMIT, carh. CAPROIU MARIAN-VIOREL

CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR

SI LUCRARILOR ANEXE Intocmit in conformitate cu prevederile Ministerului Lucrarilor Publice si al Comunicatiilor Directia Generala a Constructiilor

1.1.

Dispozitii generale

1.CAPITOLUL I

- Prezentul Caiet de Sarcini este aplicabil tuturor lucrarilor de constructii care se executa pentru administratiile publice, societatile comerciale de stat sau private inclusiv persoanele fizice. - In cel mult 15 zile de la data comunicarii aprobarii ofertei, antrepriza este datoare sa nceapa aprovizionarea materialelor necesare lucrarilor, anuntnd n scris, despre aceasta, beneficiarul. - In termen de maximum 10 zile de la data aprobarii ofertei, beneficiarul va preda antreprizei santierul. Predarea santierului se va face prin proces-verbal ncheiat n patru exemplare, de catre dirigintele santierului mpreuna cu reprezentantul antreprizei. Odata cu predarea santierului, se vor fixa amplasamentele si axele constructiilor n raport cu repere stabile, bine precizate si se vor stabili si reperele de nivel la care se va raporta executarea ntregii constructii. Reperele alese vor fi precise, ct se poate de robuste si bine fixate n teren, pentru a nu fi distruse sau deplasate in timpul lucrarilor. Antrepriza ramne responsabila pentru pastrarea intacta a reperelor si pentru amplasarea constructiilor, conform procesului-verbal de predare a santierului si indicatiilor date, pna la receptia provizorie a lucrarilor. - In termen de 15 zile de la data comunicarii aprobarii ofertei, antrepriza este datoare de a nainta beneficiarului, un program de aprovizionari de materiale si de executia lucrarilor n cadrul termenului general de executie prevazut prin contract. Acest program, n forma n care se va aproba de beneficiar, n acord cu antrepriza, devine obligatoriu pentru acesta din urma, care este raspunzatoare de executarea lui si de consecintele ce decurg din nerespectarea lui ntocmai. - Antrepriza este obligata sa ceara beneficiarului toate explicatiile de care ar avea nevoie pentru executarea lucrarilor, n conformitate cu proiectele. In afara de verificarea terenului si a proiectului de fundatie, antrepriza este obligata sa verifice planurile, antemasuratorile si notele de calcul si daca va gasi erori sau nepotriviri ntre diferitele piese, sa le semnaleze n scris beneficiarului, pentru a fi corectate din timp. In caz contrariu, antrepriza ramne responsabila de orice erori, iar pagubele survenite, sporurile de cost, precum si nereusita lucrarilor, din cauza nesemnalizarii acestor erori, urmeaza a fi puse n sarcina ei.

- Antrepriza este obligata a face toate completarile si punerile la punct ale planurilor ce i-au fost predate la contractare, precum si a ntocmi obiectiunile, conf. Art.5 inclusiv sugestiile ce ar avea de facut, pentru eventualele mbunatatiri ale solutiilor din proiect. - Toate dispozitiile cuprinse n proiectul verificat si pus la punct (dimensiunile din planuri,etc.) vor fi respectate cu strictete de antrepriza. Nici o modificare a proiectului sau a specificatiilor din antemasuratori, planuri sau programul de lucru, nu va putea fi introdusa de antrepriza, dect n baza unui ordin scris, dat de dirigintele santierului. In caz de modificari importante, sau de unele care ar schimba natura lucrarilor, se va cere si aprobarea beneficiarului. Antrepriza ramne raspunzatoare de orice modificare facuta contrar dispozitiilor de mai sus. - Beneficiarul si rezerva dreptul de a introduce n timpul executarii lucrarilor, n planuri, antemasuratori sau programul de lucru, modificarile ce le-ar socoti necesare, sa sporeasca sau sa micsoreze cantitatile de lucrari, fara vreo opunere din partea antreprizei, nsa strict n limitele si conditiunile prevazute de Art.15 din Conditiile generale pentru intreprinderile de lucrari publice si private. Daca modificarile introduse n timpul executiei ar schimba cu totul caracterul lucrarilor contractate, sau ar depasi limitele impuse de Conditiunile generale pentru antreprizele de lucrari, aceste modificari se vor introduce numai dupa o prealabila ntelegere cu antrepriza, care este libera sa le accepte sau sa le respinga. In ultimul caz beneficiarul si rezerva dreptul de a executa lucrarile, fie prin alta antrepriza, fie pe cale de regie, antrepriza fiind n drept a cere lichidarea contractului si a face receptia provizorie a partilor deja executate, conform alin.II art.33 din conditiile generale pentru ntreprinderi de lucrari. - Daca modificarile introduse n proiect de beneficiar snt de asa natura, ca acestea produc o ntrziere inevitabila n desavrsirea n termen a lucrarilor, se va acorda antreprizei o prelungire de termen, egala cu ntrzierea ce se provoaca lucrarilor, fara ca antrepriza sa aiba dreptul la vreo plata speciala sau vreo despagubire. Antrepriza este obligata a cere aceasta prelungire n termen de 10 zile de la data cnd i s-au pus n vedere modificarile, revenirile dupa acest termen ne mai fiind luate n consideratie. Daca ntrzierea provocata lucrarilor prin cauzele de mai sus depasesc un an, antrepriza este n drept sa ceara rezilierea contractului. - Beneficiarul si rezerva dreptul de a executa n acelasi timp pe santierul constructiei, fie pe cale de antrepriza, fie n regie sau n orice mod va gasi de cuviinta si alte lucrari ce vor fi necesare, dar care nu snt prevazute n contractul ncheiat cu antrepriza. In acest scop, antrepriza va permite pe tot timpul duratei contractului ntrebuintarea schelelor sale, fara pretentiuni de despagubiri, oricarui alt antreprenor sau meserias ce ar fi nsarcinat de beneficiar sa execute lucrari neprevazute sau care din diferite motive nu au fost ncredintate antreprizei. Antrepriza ramne direct raspunzatoare de orice stricaciuni aduse

de angajatii sai, lucrarilor executate pe santierul ei, de catre alta antrepriza, sau de alti meseriasi, cum si pentru actele de sabotaj care ar periclita sau ntrzia acele lucrari. - Antrepriza va executa lucrarile astfel ca sa se produca ct mai putine inconveniente stabilimentelor sau serviciilor pe terenul carora se efectueaza lucrarea, lund masuri pentru a nu mpiedica circulatia si accesul la cladirile nvecinate, pentru a feri de distrugere sau de degradare plantatiile, constructiile, instalatiile nvecinate. Antrepriza este obligata sa respecte cu strictete toate masurile ce se vor lua de dirigintele santierului n acest scop. Antrepriza va lua, deasemenea, masuri pentru paza materialelor, uneltelor si sculelor sale aduse pentru lucrare, beneficiarul nelundu-si nici o raspundere n privinta acestora. Antrepriza este obligata a asigura paza lucrarilor santierului, pna la receptia lor provizorie si predarea catre beneficiar, fiind raspunzatoare de orice lipsuri sau degradari. In afara de aceasta, antrepriza va lua cele mai serioase masuri de paza pentru prevenirea incendiilor de pe santierul lucrarii, fiind raspunzatoare de toate pagubele ce s-ar aduce, att santierului ct si constructiilor nvecinate din cauza incendiilor ce au luat nastere din lipsa acestor masuri. - Antrepriza este responsabila de ordinea printre lucratorii sai. Ea este obligata a lua toate masurile si a realiza toate dispozitivele necesare astfel ca lucratorii sai si toti cei care activeaza pe santier, sa fie feriti de accidente. Pentru orice accident survenit pe santier, n timpul si din cauza naturii lucrarilor, antrepriza ramne singura responsabila, atit fata de familia accidentatilor, ct si fata de autoritati, fara recurs n contra beneficiarului cu care a contractat lucrarea. Antrepriza va ajuta ntotdeauna autoritatile publice n cercetarile ce le-ar avea pe santier. Antrepriza va asigura curatenia si ordinea pe santier si va veghea la respectarea conditiilor elementare de igiena necesare unui santier (latrine, cazarea lucratorilor). - La terminarea lucrarilor, antrepriza va astupa gropile ce le-ar fi facut, va nlatura movilele de pamnt, materialele, molozul, gunoaiele, va repara trotuarele si pavajele ce le-ar fi stricat, etc. astfel ca lucrarea sa fie predata complet pusa la punct, iar terenul sa se prezinte curat. Daca pe teren au existat plantatii care au fost distruse de antrepriza n timpul executarii lucrarilor, acestea se vor reface de antrepriza pe spezele proprii. - In conformitate cu Art.18 din Conditiile generale pentru ntreprinderi de lucrari si Art.23, par.10 a Legii pentru Apararea Patrimoniului Public pentru toate partile de lucrari executate, dirigintele santierului este dator a tine un caiet de atasament numerotat, snuruit, sigilat si parafat, n care sa se nscrie natura, dimensiunile si cantitatile lucrarilor executate, pe baza de schite si planuri cotate amanuntit care vor fi atasate la acest carnet, sau constituite n dosare speciale de atasament, snuruite, sigilate si parafate. In acelasi mod nici o lucrare care prin natura ei ar astupa o alta precedenta, nu se va putea ncepe fara autorizarea dirigintelui santierului, data prin carnetul pentru ordine de

santier si numai dupa ce s-au notat n carnetul de atasament dimensiunile lucrarilor deja executate. Dirigintele santierului va controla si verifica ntocmirea masuratorilor, le va semna pentru exactitate; cele nesemnate de dnsul nu se vor putea lua ca baza la reglementarea platilor. Antrepriza este datoare sa asiste la masuratoare, sa ia cunostinta de nscrierile facute n carnetul de atasament si sa le subscrie. In cazul n care antrepriza nu este multumita de rezultatele nscrise n carnet, va avea dreptul de reclamatie, n termen de 5 zile, la beneficiar. Dupa trecerea acestui termen, cifrele ramn definitive si antrepriza pierde dreptul de orice contestatie. De asemenea antrepriza nu are nici un drept de contestatie asupra cantitatilor nscrise, atunci cnd, desi datoare sa ia parte la masuratori si invitata n scris pentru acest scop (n caz de omisiune de a-si respecta aceasta datorie), nu ia parte sub nici o forma la aceasta lucrare, oricare ar fi motivele invocate, pentru a scuza aceasta lipsa. - Antrepriza este datoare a executa ordinele de santier date de beneficiar sau de organele proiectante, prin dirigintele santierului. Toate ordinele de santier cu privire la conducerea si modul de executare a lucrarilor, se vor da antreprizei de catre diriginte prin carnetul de ordine de santier, care se va pastra n permanenta la locul lucrarii. Antrepriza este datoare sa subscrie n acest carnet la primirea fiecarui ordin. - La termenul fixat prin contract, sau n lipsa acestuia la termene nu mai mici de 20 de zile, se vor ntocmi prin grija dirigintelui santierului, situatii provizorii, prin care se vor propune pentru plata. Situatiile vor fi recapitulative, spre a se putea corija erorile strecurate eventual n situatiile de plata precedente si se vor verifica de dirigintele care controleaza lucrarea nainte de a fi remise organelor de resort pentru facerea formelor de plata. Intrzierile ce eventual s-ar produce n efectuarea platii situatiilor provizorii, nu dau dreptul antreprizei la nici o despagubire si nici nu pot fi invocate ca motiv pentru ntrzierea sau suspendarea lucrarilor. - Lucrarile trebuiesc predate n perfecta stare de folosinta la termenul prevazut n contract, sau prin scrisoare de comanda. Daca beneficiarul cere antreprizei executia unor lucrari suplimentare, aceasta n cazul n care nu le poate preda complet terminate odata cu restul lucrarilor contractate, are dreptul sa ceara prelungirea termenului de predare, cu un numar de zile corespunzatoare cu importanta lucrarilor comandate n plus. De asemenea, daca din diferite motive beneficiarul ar opri complet executarea lucrarilor pentru a se aduce vreo modificare proiectului, antrepriza are dreptul din oficiu la o prelungire a termenului de predare, egala cu cel mult ntrzierea provocata de administratie, fara a putea solicita vreo despagubire de orice fel, n caz ca aceasta oprire nu a depasit 1/10 din durata de executie contractata. - Termenul de executare prevazut n contract, sau prin aprobarile ulterioare este strict obligatoriu. In caz ca lucrarile nu se vor termina la data prescrisa, se vor aplica penalitatile prevazute n conditiile speciale ale lucrarii, sau n

scrisoarea de comanda. In lipsa de orice prevederi, amenda conventionala stabilita pentru fiecare saptamna completa de ntrziere, este de 0,1% din valoarea lucrarii. -Imediat dupa terminarea lucrarilor, n urma sesizarii facute de catre dirigintele lucrarii, pe baza unei cereri scrise a antreprizei, se va proceda la receptia provizorie a lucrarilor de catre o comisie numita de administratia care a controlat lucrarea. Aceasta receptie se va face consemnndu-se rezultatul ntr-un proces verbal. De la data ncheierii procesului verbal, ncepe sa decurga termenul de garantie pentru buna executare a lucrarilor. In cazul ca antrepriza nu va fi de fata la receptie, se va face mentiune n procesul verbal, iar toate concluziile acestuia, ramn obligatorii pentru antrepriza. Se mentioneaza ca, odata actele de receptie acceptate si semnate ca atare de antrepriza, nici o contestatie ulterioara, din partea ei nu poate sa mai fie luata n consideratie. - Prin conditiile speciale ale lucrarilor, prin contract sau scrisoare de comanda se prescrie termenul de garantie a lucrarilor. In caz de lipsa, fixarea termenului de garantie ramne la aprecierea comisiei de receptie tinndu-se seama de natura lucrarilor si modul de executie. In general nsa, acest termen nu va fi mai mare de un an de zile, socotit de la data receptiei provizorii. Pna la expirarea termenului de garantie, antrepriza este datoare sa ntretina n buna stare si pe a sa cheltuiala, toate lucrarile executate, reparnd pe cele ce au fost defectuos realizate, sau pe cele care s-au comportat prost n acest interval de timp. Beneficiarul si rezerva dreptul de a repara si completa n contul antreprizei toate lucrarile ce s-ar deteriora si care nu ar fi reparate de antrepriza n termen de 15 zile de la sesizarea acestuia, n scris de catre beneficiar. - Daca la expirarea termenului de garantie, se va constata ca antrepriza a ndeplinit toate obligatiile prescrise prin prezentul caiet de sarcini si prin procesul-verbal de receptie provizorie, se va face receptia definitiva. Constatarile se vor face de o comisie instituita n acest scop, care va ncheia un proces - verbal expunnd concluziile sale. Antrepriza este datoare de a lua parte la lucrarile acestei comisii si semna procesul verbal ncheiat. In cazul n care s-ar constata ca oarecare lucrari nu snt n buna stare, sau ca antrepriza nu a adus la ndeplinire complectarile prevazute prin procesul verbal de receptie provizorie, comisia va ncheia un proces verbal de constatare (care va fi comunicat antreprizei) pe baza caruia beneficiarul va putea sa prelungeasca termenul de garantie, pna cnd se vor executa aceste lucrari de catre antrepriza, sau va dispune executarea lor n regie, n contul acesteia. - Prin existenta unui personal de control, beneficiarul nu-si asuma nici o responsabilitate n ceea ce priveste executarea lucrarilor de catre antrepriza, n conformitate cu prevederile contractuale, instructiunile ulterioare si regulile artei. In nici un caz antrepriza nu poate scuza o executare vicioasa sau

neconforma cu proiectele sau aprobarile scrise, prin aceea ca personalul de control al beneficiarului a avut cunostinta de aceste nereguli. - Toate cheltuielile prevazute n lege pentru taxele de timbru, de nregistrare etc., referitoare la ncheierea contractului, precum si taxele vamale, comunale etc., aflate n vigoare la data ncheierii contractului vor fi n sarcina exclusiva a antreprizei. - Antrepriza este obligata a preda dirigintelui de santier, prin proces-verbal, n conformitate cu prevederile art.32 din Conditiile generale pentru ntreprinderile de lucrari, obiectele sau materialele de orice fel, pe care le-ar gasi n timpul executarii lucrarilor n sapaturi, darmari etc. - Antrepriza, n conformitate cu art.1902 din Codul Civil, ramne formal raspunzatoare, timp de 10 ani, pentru stricaciunile produse constructiei n total sau n parte, prin vicii de constructie, sau prin viciile nesemnalate la timp, ale terenului de fundatie.

2. CAPITOLUL II ARHITECTURA2.1. PERETI DIN IPSOS CARTONGENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a peretilor din gips carton, autoportanti, montati pe schelet de structura metalica din profile de aluminiu si termo-fonoizolatie din vata minerala aluminizata (ca bariera de vapori). LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT Placile de gips-carton se depoziteaza intodeauna in pozitie plana si se protejeaza impotriva umezelii. Se pot utiliza paleti sau sipci din din lemn sau straifuri din gips-carton. Placile se manipuleaza in pozitie verticala. Colturile si muchiile se vor proteja impotriva deteriorarilor. CONSTRUCTIA PERETILOR MONTAJ: Prelucrarea placilor de gips carton: - se traseaza cu un creion linia de taiere pe fata placii; se taie cu un cutit cartonul in lungul liniei de taiere; se rupe placa pe taietura pe o margine de masa; se taie cartonul pe spatele placii; dupa separare se indreapta muchia placii cu rindeaua; pentru o corecta spacluire a imbinarilor muchiilor se snafreneaza cu rindeaua de falt sau cu un cutit; orificiile pentru traseele electrice sau de instalatii se decupeaza cu fierastraul de traforaj special sau cu freza de doze. Montaj pereti de compartimentare: Operatia de montaj incepe cu masurarea si trasarea pe planseul portanta a axelor peretilor, a scheletelor autoportante, a usilor si a altor deschideri cu ajutorul nivelei cu bula si a unui dreptar bun se traseaza axa peretelui pe tavan ( atentie la usi). Dupa aceasta, operatiunea se continua pe pereti si tavane. Apoi se fixeaza de suprafata-suport profilele de tabla de aluminiu de 0.6mm. care in prealabil se taie cu foarfeca de tabla. Se fixeaza pe contur profilele UW, in care se dau gauri la distanta de 60cm pentru fixarea cu dibluri, iar la racordurile laterale ale peretilor se folosesc profile de schelet CW care se intruduc sus si jos in profilele UW si se aliniaza vertical cu ajutorul nivelei cu bula. Pentru prinderea de perete se dau

gauri la 1m distanta si se introduc dibluri. Inaintea inceperii montarii, pe aceste profile se lipesc benzi de etansare sau se ataseaza cu alte materiale de etansare adecvate utilizandu-se intre profilele metalice de contur si constructia existenta banda de etansare autoadeziva. Planseele de rezistenta, care prezinta denivelari mari, vor fi egalizate naintea montarii profilelor. In continuare, se monteaza la verticala profilele portante CW, intermediare la distanta de 62.5cm care se introduc in profilele de contur. Profilele verticale ale scheletului trebuie sa patrunda cel putin 15mm si trebuie sa prezinte la partea superioara o tolernta de cca. 1 cm. In cazul folosirii profilelor cu grosimea tablei de 0.8mm se utilizeaza suruburi cu varf de burghiu. Se executa lucrarile de instalatii electrice in spatiul liber dintre placi. Trecerea cablurilor prin profilele portante CW se face prin orificiile prestantate pe talpa profilului. Pentru comutatoare, doze si prize se utilizeaza doze speciale. Orificiile corespunzatoare se decupeaza cu freza pentru doze sau fierastraul de traforaj, iar dozele odata introduse se fixeaza cu cleme lor metalice de pereti. Se incepe montarea placilor de ipsos- carton pe una din fetele peretelui cu o placa intreaga de ipsos-carton. Prima placa de ipsos- carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul nivelei cu bula de aer. In continuare placa este fixata de scheletul suport cu ajutorul suruburilor cu montaj rapid autofiletante, la maxim 25cm, in asa fel incit sa nu existe tensionari. Urmatoarele placi se monteaza in acelasi fel. Distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare din zona de capat a peretelui nu trebuie sa depaseasca 62.5cm, iar in cazul realizarii izolatiei acustice, aceasta distanta nu trebuie sa fie mai mica de 50cm. In cazul placarii duble, al doilea rand de placi va fi insurubat dupa primul rand de placi, prin decalarea imbinarilor. In cazul unor exigente marite, la protectie contra incendiilor sau contra zgomotelor, imbinarile primului rand de placi trebuie spacluite. La racordurile glisante la tavane, la profilele de contur UW de la partea superioara, placile nu vor fi insurubate. Dupa montarea instalatiilor, in spatiul gol din perete se va aseza, indesa si asigura contra alunecarii, stratul de vata minerala necesar, care se fixeaza cu cleme metalice intre profilele portante CW. Grosimea normala a izolatiei nu trebuie sa fie mai mare ca spatiul gol din perete si nu trebuie micsorata sub dimensiunea necesara din conditiile de izolare termica sau acustica. In continuare se placheaza a doua fata a peretelui incepandu-se cu o jumatate de placa. Astfel se decaleaza imbinarile placilor pe cele doua fete. La peretii inalti, unde la imbinarea placilor sunt necesare profile orizontale, acestea vor fi decalate, in caz contrar reducandu-se stabilitatea peretelui. Se recomanda evitarea imbinarilor libere, prin intermediul montarii de profile. Spacluirea placilor se poate realiza numai dupa consumarea tuturor tensiunilor semnificative, cum ar fi cele din actiunea umiditatii sau a temperaturii. Montajul peretilor de ipsos-carton se poate face de la +5. Umiditatea ridicata a aerului in timpul spacluirii sau uscarea fortata si deshidratarea rapida pot duce la formarea de fisuri.

Finisarea peretilor se realizeaza prin spacluirea rosturilor fara strraifuri de acoperire a rostului ditre placi sau cu acoperire din benzi de hartie sau din impaslitura de fibra de sticla iar in acest din urma caz este necesar a se slefui suprafetele cu grija pentru a se evita aparitia asperitatilor pe placi. In cazul racordarilor la elementele de constructie se vor introduce benzi de separatie. Rosturile de dilatatie in suport se vor executa prin constructia completa a peretelui cu schelet. In cazul unor finisaje speciale se spacluieste intregul perete. Peretii din placi de ipsos-carton pot fi finisati cu straturi de acoperire ca lacuri si vopsele de dispersie, tapete, placaje, textile. Nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var. Pentru aplicarea ulterioara a unor straturi suplimentare de tencuiala, substante minerale sau rasini artificiale, sunt necesare tratamente preliminare prin aplicarea de punti de lipire sau aplicarea de grunduri. Montaj pereti cu goluri pentru usi: Pentru montarea cadrelor ( la usi sau deschideri in pereti), este necesara montarea de profile suplimentare pe ambele laturi ale acestor. Rezistenta acestor profile se orienteaza, pe de o parte, dupa constructia peretelui, pe de alta parte dupa inaltimea peretelui, dupa marimea si greutatea canatului de usa. Aceste profile de usi se monteaza pe intreaga inaltime a peretilor si se fixeaza strans de profilul de contur UW inferior si superior. Ramele pentru usi sunt rame din otel ce se monteaza impreuna cu structura metalica autoportanta. Pozitia si latimea usii se marcheaza pe podea. Profilele UW se monteaza pe podea pana la marginile usilor. Rama de usa se fixeaza de profilele CW necesare in mod suplimentar ( profile pentru rama usii). Se va urmarii ca marcajele de orizontalitate ale ramei si peretelui sa corespunda. In final se prind in suruburi profilele CW de profilul transversal al ramei. Sus si jos profilele CW sunt prinse de profilele UW prin stantare sau nituire. Pentru consolidare, deasupra ramei, pe latura transversala se monteaza un profil UW cu talpa pe rama, indoit cate 15cm, in asa fel incat sa dubleaza sus rama. Capetele indoite ale profilului UW se imbina cu profilele CW marginale si se stanteaza cu acestea, iar talpa profilului UW se prinde in suruburi de traversa ramei. Prin patrunderea unul intr-altul, profilele CW trebuie sa suporte o greutate de 25 kg. a canatului de usa la o inaltime pana la 2.80m. pentru incapere, precum si la greutati ale canatului de usa de pana la 60kg. In cazul unor inaltimi mai mari ale peretilor se vor folosi in locul profilelor CW adiacente ramei, profile de rigidizare UA din tabla de cel putin 2mm. cu perforatii longitudinale prevazute cu 4 coltare de rigidizare. Deasupra ramei se continua pe inaltimea ramasa montarea profilelor CW la 62.5cm. La placarea structurii portante se va urmarii ca placile sa intre cat se poate in profilul ramei, iar in zona contactului profilelor marginale cu rama sa nu existe imbinari de placi pe nici o fata. Montaj pereti pentru ncaperi umede (peste 60%): In cazul peretilor din ipsos-carton pentru ncaperi umede finisate cu placaje ceramice se folosesc placi impregnate contra umiditatii tip RBI.

Distanta minima de la muchiile de taiere la suprafetele umezite, de exemplu treceri de conducte prin plansee, suporturi, et. se vor lasa cca. 10mm. Toate suprafetele taiate trebuie sa fie izolate inaintea montajului cu grund de adncime. Straturile ceramice (placaje faianta sau gresie), din cauza greutatii presupun suporturi stabile, de accea se va utiliza permanent o placare dubla pe ambele fete , cu cte o foaie de gips obisnuita si una impregnata contra umezelii sau se va reduce distanta dintre profila la 41cm.. Sub straturile ceramice, finisarea rosturilor se realizeaza numai n zona santuirlor adnci cu umplutura pentru rosturi urmnd ca pe ntreaga suprafata a peretelui sa se izoleze cu grund de adncime. Traversarile prin perete trebuie etansate perfect cu pasta de etansare. Dupa aplicarea chitului de etansare urmeaza lipirea placajului ceramic cu adeziv. La colturile cu placi ceramice, de exemplu la racordul ntre pereti si planseu, ntre perete si marginea obiectelor sanitare (dus, cazi de baie) rostuirea se executa cu material de etansare elastic de lunga durata. Montaj pereti pentru instalatii inglobate in peretele de ipsos-carton: In cazul peretilor din ipsos-carton pentru instalatii se realizeaza o structura metalica portanta dubla alcatuita in paralel din profile CW de 50mm. si placata cu doua straturi de placi, impregnate pentru spatii umede. Profilele Cw paralele sunt ranforsate la inaltimea de 90cm. si apoi la 1.80m. cu fasii din placi de ipsos-carton late de 30cm. prinse in suruburi. Grosimea peretelui este determinata de conductele inglobate, de modul de pozitionare al acestra si de obiectele sanitare incluse (cum sunt spre exemplu rezervoarele de apa inglobate). Pentru obiectele sanitare precum vasul de wc., lavoar, bideu care au sarcini in consola sunt prevazute elemente de sustinere din tabla de otel zincata. Aceste elemente de sustinere sunt inglobate in structura metalica portanta odata cu montarea acesteia. Pentru lavoare, chiuvete, pisoare si boilere se utilizeaza traverse care sunt insurubate pe profilele portante CW la imaltimile specificate in proiecte. Pentru boilere cu greutatea peste 80kg trebuie ca sarcina sa fie preluata de peretele existent prin intermediul unei constructii portante ( profile UA sau CW cuplate). Pentru sarcini mai mari (masa spalare, wc. sau bideu in consola) se utilizeaza elemente speciale de sustinere care in plus trebuie sa fie fixate si in pardoseala. Se monteaza accesorii corespunzatoare pentru fixarea conductelor de instalatii. Dupa fixarea instalatiilor urmeaza placarea unei fete a peretelui. In final in spatiul liber dintre prifile se prinde cu cleme izolatia apoi se placheaza si cealalta fata a peretelui. Inaintea montarii placilor se decupeaza in placi orificiile pentru trecerea tevilor cu freza de doze sau cu fierastraul de traforaj la asemenea dimensiuni incat intre teava si placa de gips sa poata fi intordus un material permanent plastic. In cazul instalatiilor aparente amplasate pe ziduri existente din caramida sau beton se realizeaza in fata peretelui si la distanta si inaltimea necesara o structura metalica portanta din profile CW si UW. Placarea structurii se face cu doua straturi de placi impregnate. Pentru atenuarea zgomotelor cauzate de scurgerea lichidelor prin tevi se va ingloga neaparat izolatie din vata minerala.

Placa Gips Carton Placa gips carton cu miez de ipsos, grosime 12.5 mm, dimensiune 1200x2600 cm, greutate 11.2 kg/m2 , culoare bleu, reactia la foc A2-s1, d0, clasa de combustibilitate CO (CA1), izolatie acustica Rw=54 dB. Vata minerala Materialul trebuie sa fie un produs din fibre de sticl minerala si trebuie sa aiva proprieti de izolare termic i fonic, coeficientul de transfer termic sa fie de 0,044 W/mK, clasa de reacie la foc A1, tolerana grosimii T2, rezisten la ntindere sa fie de cel putin 2 ori multiplul greutii iar rezisten la factorul de difuzie sa fie cel putin 1.

2.2. TENCUIELI INTERIOAREGENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatii tehnice privind executia tencuielilor interioare umede aplicate pe suprafete de zidarie de caramida sau blocurile b.c.a., beton sau plasa de rabit (la tavane, grinzi sau slituri de mascare instalatii) inclusiv executarea gletului de var sau de ipsos. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA 1 - STAS 1500-78 Ciment PA 35. 2 - STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali. 3 - STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane. 4 - STAS 146-78 Var pentru constructii. 5 - C 18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede. 6 - C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala. MATERIALE 1. Ciment portland conf. STAS 388-68. 2. Apa vezi STAS 790/84 3. Nisip conform STAS 1667-76 4. Var pentru constructii - STAS 146-78. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI UTILIZARE 1.Conditiile de livrare, transport si depozitare pentru ciment, depozitare in saci la loc uscat ferit de inghet. 2. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incit sa fie utilizate in bune conditii la tencuieli interioare, sint: - la mortar de var marca M 40T, pina la 12 ore; - la mortar de ciment (marca M100T) si ciment - var (marca M50T) fara intirzietor, pina la 10 ore, iar cu intirzietor pina la 16 ore.

CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fise care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda urmatoarelor aplicari etalon: - pentru sprit: - aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm; - aplicarea manuala a mortarelor 9 cm; - aplicare pe blocurile b.c.a. 14-15 cm. - pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm. - pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm, iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm. - pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri b.c.a. consistent 13-15 cm. EXECUTIA LUCRARILOR Operatiuni pregatitoare Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor: - controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; -suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare, pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor; - terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor; -suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sirma zincata de elementele pe care se aplica; - suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decit cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini; - rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adincime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa; -verificarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori, plansee, etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, timplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: gheremele, praznuri, suporti metalici, coltari. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stilpisori) cu o latime de 8-12 cm. si o grosime astfel incit sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane), cu o planeitate ce se va inscrie

in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stilpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul. Executarea amorsarii Suprafetele de beton inclusiv stilpii si plaseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm; Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm; - pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:025:3 (ciment, var, nisip); - pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru grund; - amorsarea suprafetelor se va face cit mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avind o suprafata rugoasa si aspra la pipait. Executarea grundului Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plasa de rabit) dupa cel putin 24 ore de la aplicara spritului, si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului. Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane, la inaltime de pina la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile. Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue. Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82, fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele desenate. Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stilpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri. Pe suprafetele de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. gros. si se va executa dupa zvintarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip). Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestins. Executarea stratului vizibil Stratul vizibil al tencuielilor interioare - tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pina la 1 mm. Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca. Grosimea tinciului la pereti de b.c.a. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip de 0-1 mm. Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de 1 mm de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta. Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi, se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in cantitati strict necesare, inainte de

terminarea prizei ipsosului. Tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executarea zidariei. La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment. In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +50C, se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C 16-79. CONDITII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. Pe parcursul executarii tencuielilor se vor verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea stratelor succesive in grosimea prescrisa. Se vor urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate si daca este cazul in primele zile de la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a. se va stropi cu apa. Rezultatul incercarilor pe epruvetalor de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de lucrare) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar. Incercarile de control, in care rezultatele sint sub 75% din marca prescrisa, conduce la refacerea lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale. Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare, prin verificarea: a - rezistentei mortarului; b - numarul de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m2; c - aderenta la suport si intre straturi (sondaj ca la pct. 5); d -planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata). Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. Verificarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetind suprafata tencuita, forma muchilor intrinde si iesinde. Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde, drepte, verticale sau orizontale. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu timplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor; Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita. Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de gol arata calitate necorespunzatoare si necesita verificarea intregii suprafete dezlipite.

MASURATORI SI DECONTARE Tencuielile interioare pe pereti si tavane se masoara si se deconteaza la metru patrat de suprafata desfasurata. Suprafata tencuielilor interioare la pereti si stilpi se determina inmultind inaltimea acestora, masurata intre fata bruta inferioara a planseului superior si fata finisata a pardoselii, la care se adauga 2 cm. cu latimea lor, masurata intre fetele brute ale peretilor si stilpilor. La peretii prevazuti cu plinte, scafe, lambriuri placaje, inaltimea tencuielii se masoara intre fata bruta inferioara a planseului superior si muchia superioara a plintei, scafei, lambriuri sau placajului la care se adauga 2 cm. La tavane cu sau fara grinzi se masoara suprafata in proiectie orizontala iar la cele cu grinzi se adauga suprafetele laterale ale grinzilor. Golurile la tencuieli a caror suprafete este mai mica de 0,5 m2 nu se scad din suprafata tencuielilor, cele mai mari de 0,5 m2 se scad, dar se adauga suprafetele glafurilor si spaletilor tencuiti. Suprafetele ramase partial netencuite in vederea acoperirii lor cu placaje diferite (faianta, lemn, etc.) sau cu ornamentatii, se scad din suprafata totala a peretilor tencuiti, la calculul suprafetelor care se scad se iau in considerare dimensiunile reale ale acestora reduse fiecare cu cite 5 cm.

ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite Umflaturi,ciupituri,den ivelari,fisuri,lipsuri in jurul ferestrelor, in spatele radiatoarelor si tevilor, impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparati locale Zgrunturi mari (pina la 3 mm.), basicari sau zgirieturi in adincime (pina la 3 mm.) in driscuiala stratului de acoperire. Neregularitati ale planeitatii suprafetelor tencuite pe orice Maximum 3 cm2 Nu se admit. la fiecare m2. Nu se admit.

Maximum 2 la m2.

Nu se admit.

Nu se admit.

Nu se verifica.

Max. 2 neregularitati / m2 in orice directie,

Max. 2 neregularitati / m2 in orice directie,

directie ( la verificarea facuta cu un dreptar de 2 m. lungime) Abateri la verticala a Max. cele tencuielilor peretilor. admise pentru elementele suport. Abateri de la verticala si orizontala a muchiilor intrinde si iesinde, racordarea timplariilor cu spaletii, glafurile ferestrelor, racordarea peretilor cu tavanul Abateri de raza la suprafetele curbe. Amorsa

avind adincimea pina la 2 mm.

avind adincimea sau inaltimea pina la 1 mm. Pina la 1 mm / m si Pina la 1 mm / m si max. 3 mm pe toata max. 2 mm pe inaltimea incaperii. toata inaltimea incaperii Pina la 1 mm / m si max. 2 mm pe toata inaltimea sau lungimea elementului.

Max. cele Pina la 1 mm / m si admise pt. max. 3 mm de element. suportul elementelor.

Nu se verifica

Pina la 5 mm.

Pina la 3 mm.

Amorsa trebuie sa fie un grund fr solveni, monocomponent, gata preparat, cu uscare rapid, pe baza de stiroacrilai cu o densitate de cca 1,28 g/ cm3 avand un colorit galben; temperatura de lucru trebuie sa fie cuprinsa intre +5 C....+ 25 C iar consumul de material sa fie de cca. 0,10,15 Kg/m2 Grund Grund trebuie sa fie gata preparat pe baz de rini sintetice avand in compoziie lianti organici, aditivi siliconici, umpluturi, adaosuri, ap etc.Produs trebuie sa dispune de urmatoarele proprietati : sa aive o densitate de 1,65 kg / dm,coninutul de pri solide sa fie de70%, consumul de material de cca. 0,4 kg/m pe tencuieli la 1 strat, culoare de prezentare sa fie alba iar granulaia maxim de 0,5 mm.

2.3. ZUGRAVELI SI VOPSITORIIGENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia zugravelilor si vopsitoriilor, asemanatoare ca materiale si tehnologie de executie si sint prezentate fiecare in subcapitole separate. Continutul subcapitolelor este urmatorul: - Vopsitorie cu lavabil - Finisaje exterioare pentru fatade MATERIALE

Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor de productie interne specificate in subcapitolele respective. LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR Ipsosul se livreaza numai in saci de hirtie si se transporta in vagoane inchise. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise ferite de umezeala. Materialele utilizate la lucrarile de vopsitorie, livrate in bidoane de tabla sau plastic, vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri uscate si ferite de inghet si ambalajele ermetic inchise. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +70C si +200C. LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuieli, gleturi, placaje, pardoselile reci, exclusiv lustruirea, instalatiile electrice, sanitare si incalzire inclusiv remedierile si probele acestora.In incaperile cu pardoseli din parchet, mochete, zugravelile se vor executa inaintea executarii imbracamintii parsoselii. Stratul suport al pardoselii se va proteja contra umiditatii si murdariei. Ultimul strat al vopsitoriei se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea pardoselii: - raschetare parchet, ceruire P.C.. Se vor lua masuri de protectie contra murdariei imbracamintii pardoselilor. PREGATIREA SUPRAFETELOR Suprafete gletuite Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi si fisuri. Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2 parti ipsos la 1 parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var, 1 parte ipsos si 1 parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare. Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hirtie de slefuit, peretii de sus in jos, si se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate. CONDITII DE EXECUTIE Zugravelile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din prezentul Caiet de sarcini. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in mediu ambiant, de cel putin +50C, in cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va tine in tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli dupa executarea lor. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de vint puternic sau arsita mare. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli se va verifica daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In conditii de umiditate a aerului de pina la 60% si temperatura +15-200C, acestea

se obtin in 30 zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica cu aparatul Hygromette sau similar. Se poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%. Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie mai mare de 60C, pentru evitarea condensarii vaporilor. Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele standardelor si normelor de fabricatie. Standarde de referinta pentru materiale STAS 790-84 Apa pentru constructii; STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii; STAS 1581/2-63 Hirtie pentru slefuire uscata; STAS 4593-84 Corpuri abrazive cu liant ceramic. Standarde din industria chimica: Oxizi, pigmenti pentru vopsele, paminturi decolorante, produse absorbante etc. Conditii de calitate si verificarea lucrarilor Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre investitor (dirigintele de lucrare) - indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus; calitatea principalelor materiale introduse in executie, conform standardelor si normelor interne de fabricatie; respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier; - corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor mentionate. Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite necorespunzatoare se vor reface sau remedia. Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa. Zugraveli Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica: - corespondenta acestora cu proiectul; -aspectul suprafetelor zugravite: sa aiba un ton de culoare uniforma, fara pete, scurgeri, cojiri, fire de par, urme de bidinea, corecturi sau retusuri locale ce distoneaza cu tonul general. Aderenta zugravelilor se constata prin frecare usoara cu palma pe perete. O zugraveala aderenta, de calitate, nu trebuie sa se ia pe palma. Rectiliniaritatea liniaturii de separatie se verifica vizual si daca este cazul si cu un dreptar de lungime potrivita avind o latime uniforma si fara inadituri: se admite o deviere izolata, care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. Masuratori si decontare (I-IV) Zugravelile de orice fel se vor deconta la metru patrat.

Suprafetele si dimensiunile de calcul pentru decontare se determina si sint aceleasi ca pentru tencuieli interioare. Suprafata de calcul pentru decontare este suprafata reala vopsita cu scaderea golurilor nevopsite mai mari de 4 mp, dar se adauga suprafata glafurilor, spaletiilor, grinzilor etc. existente pe suprafetele respective. Suprafata cuprinsa in conturul exteriorul proiectiei verticale a acestor elemente 1,00 Vopsitorii la elemente de instalatii; se deconteaza la metru patrat si la m. a - radiatoare Suprafata reala vopsita calculata pe baza de tabele de suprafete (mp) 1,00 b - la conducte cu Lungimea real vopsita diametre exter. pina (m) 1,00 la 34 mm inclusiv c - conducte cu diaSuprafata desfasurata metrul exterior mai real vopsita 1,00 mare de 34 mm Vopsitoria elementelor de tabla de zinc, se deconteaza la metru patrat. Suprafata desfasurata efectiv vopsita, cu scaderea golurilor mai mari de 0,25m2 1,00 Glet Gletul sa fie pe baza de ipsos cu un aspect de pulbere alba,necesarul de apa de amestecare sa fie de 8l la 20 de kg de glet, temperatura de aplicareeste de 5-30 0C; timp de priza : minim 1.5 ore; rezistenta la compresiune: >2 N/mm2 , aderenta la suport: > 0.1 N/mm2 ,timp de uscare : 24h / strat de 5 mm Produsul trebuie sa fie fabricat ntr-un sistem de management al calitii ISO 9001 certificat,un mortar pe baza de ipsos cf. SR EN 13279-1/2008, incadrat in clasa B2/50/2 Vopsea Lavabila pentru interior Vopseaua lavabil sa fie alb, ecologic, cu emisii de substane volatile reduse (COV 0,3g/l) i prelucrare uoar, avand in compozitie liani organici, adaosuri, ap. Vopseaua trebuie sa aiba putere mare de acoperire (clasa 3), rezistent la uzur prin frecare umed (clasa 4). Urmatoarele proprietati trebuie de asemenea indeplinite:densitate circa 1,65 kg/dm,timp de uscarede maxim 4 ore pentru un strat,luciu mat,pH la 20C de 8 pana la 9.Necesarul de material la un strat sa fie maxim 200-250 g/mp.

2.4. TAMPLARIE DIN LEMNGeneralitati Acest capitol cuprinde specificatii pentru confectionarea, echiparea si montajul timplariei din lemn: vitrime, usi de intrare, usi de interior.

Standarde de referinta STAS 466-78. Usi din lemn pentru constructii civile. Sectiuni. STAS 799-76. Ferestre si usi de lemn. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 1637-73. Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetelor usilor si ferestrelor a sensului de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica. STAS 4670-74. Modularea constructiilor, goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale. STAS 5333-78. Ferestre, usi de balcon si usi interioare de lemn pentru constructii civile. Formate si alcatuiri. STAS 9317-73. Timplaria pentru constructiile civile si industriale. Incercari de anduranta la solicitari fizico-mecanice ale usilor plane si ferestrelor din lemn. STAS 9322-73. Timplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie. Tocurile oarbe metalice vor fi conform N.I.I. de productie. Mostre si testari Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier vor fi puse la dispozitia consultantului spre aprobare, urmatoarele: - cite doua mostre pentru fiecare tip de produs: usa de interior. Mostrele vor fi complet echipate, finisate, garnituri de etansare si feronerie; cite doua mostre tocuri oarbe metalice cu calitatea si finisajul cerut prin proiect. Prin aprobarea tipului de produs prezentat ca mostra se intelege si aprobarea modului de echipare si finisare. - cate doua mostre de lambriu imbinate pentru fiecare tip de produs Materiale si produse Materiale - keder cauciuc E - adeziv cauciuc-lemn - chit pe conturul exterior si interior al tocului timplariei - grund umplutor de pori - suruburi alamite pentru lemn - suruburi alamite pentru metal - praznuri 4-5 buc. pe fiecare latura - grund anticoroziv pentru protectia tocurilor si tocurilor oarbe metalice - snur sau straifuri izolante inchizind spatiile de toleranta la montaj intre toc si bordajul golului - feronerie curenta si speciala. Livrare, depozitare, manipulare Timplaria se livreaza incheiata, pregatita pentru finisare si grunduita. La livrarea se receptioneaza conf. STAS 799-86 si 9317-73. Sefii echipelor de montaj vor participa la receptia timplariei si a accesorilor in sarcina furnizorilor respectivi. La usi foile se livreaza impreuna cu tocurile respective, predindu-se separat numai minerele, sildurile si cheile, livrate in ladite de lemn. Lambriul

se va livra in pachete conform tipului de ambalare de catre producator. Pregatirea pentru livrare se va face in prezenta sefilor de echipe de montaj (prin grija furnizorului) in pachete, pe stelaje sau in containere si se incarca in camioane sau vagoane acoperite si inchise. Descarcarea, depozitarea si manipularea cad in grija constructorului, care va lua masuri ca produsele sa-si mentina calitatea si aspectul. La transport si depozitare, timplaria va fi in pozitie verticala, iar lambriul se va mentine in pozitie orizontala. Elementele de inchidere a timplariei pe peretii golului (pervazuri si baghete) vor fi livrate in colete legate cu sfoara.

Montarea timplariei Operatiuni pregatitoare Lucrari ce trebuiesc a fi terminate inainte de inceperea montajului timplariei: - materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol; fixarea praznurilor pentru timplarie si cele pentru finisarea spaletiilor; finisarea canturului fiecarui gol la pozitiile materializate prin paznuri; instalatiile electrice - iluminat si alarma; terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor, precum si a pardoselilor si a plafoanelor; imbracarea in folie din plastic a tocurilor, si marcarea pe acestea a punctelor corespunzatoare marcate pe conturul golului: inaltime, adincime, verticalitate, centrare. - trasarea pozitiei liniei superioare a lambriului Pozarea si echiparea timplariei: Fiecare toc este adus la pozitie si fixat in prima forma prin pene la colturi si la interval de max. 1,50 m. Penele vor fi fost tratate cu carbolineum sau ulei mineral -Fixarea definitiva a tocului la praznuri. -Bararea cu snur sau straif izolant a spatiilor ramase libere intre toc si gol. Completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor oarbe metalice si a tocurilor propriu-zise; -Montarea foilor mobile precum si a geamurilor (cu ajutorul ventuzelor fabricate la fabrica de geamuri din Medias); - Executarea finisajelor la spaleti si glaf; Inlaturarea imbracamintii din folie; Retusuri si completari; -Finisarea si etansarea timplariei in gol prin baghete profilate sau eventuale cordoane de chit; Montarea eventualelor galerii si rilogi. Protejarea lucrarilor Toate suprafetele timplariei vor fi protejate cu carton ondulat, eventual si folie fixata cu cusaci si ei protectori pe perioada introducerii mobilierului si a corpurilor de iluminat.

Verificari in vederea receptiei Verificarile in vederea receptiei au ca obiect: - aspectul si starea generala; elemente geometrice - aliniere in cadrul subansamblurilor (fatade, coridoare, holuri) ca inaltime, adincime, verticalitate, centrare; corespondente cu proiectele aprobate. Acolo unde apar necorespondente, consultantul poate decide completarile si inlocuirile ce se impun. Predarea de catre constructor a pieselor necesare intretinerii si eventualelor inlocuiri. Masuratori si decontare Timplaria se va plati la mp. diferentiat pe tipuri, dimensiuni si nivel de decorare. Lucrarile de inchidere a golurilor fata de timplarie se vor plati separat, defalcat pe genuri de operatiuni si materiale. Usi Usiile trebuie sa fie standard de tip DWL in doua canaturi, canatul usilor sa fei constituit dintr-o rama de forma perimetrala cu elemente realizate din profile de lemn de conifere incleiat cu dimensiunile 33,1 x 44 mm, intre profilele ramei perimetrale sa fie introdus un miez cu grosimea de 33 mm format din placi fibrolemnoase poroase avand caracteristici conform normelor in vigoare. Lambriu Materialele folosit la placarea peretilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba o durata de viata ridicata, sa nu intretina arderea, sa isi pastreze in timp forma si dimensiunile,sa nu necesite o vopsire sau o lacuire suplimentara, sa aiba o rezistenta ridicata la imbatranire, fungi,mucegaiuri si agenti bacterieni, sa reziste la umiditate sis a aiba o protective ridicata impotriva coroziunii, sa detina caracteristici mecanico-fizice superioare furnirului,montajul sa se poata face rapid,simplu si curat, intretinerea sa fie usoara.Sistemul complet de accesorii sa permit montajul lambriurilor in orice incapere indifferent de particularitatile acesteia. Dimensiuni Grosime: 10mm, Latime utila: 100mm, Lungime: 2600mm sau 4000mm

2.5. TAMPLARIE PVC SI GEAMURIGeneralitati Tamplaria exterioara din PVC cu geam termopan Standarde de referinta pentru materiale NORMATIV P2 85 Normativ privind alctuirea i executarea structurilor din zidrie.

NORMATIV NE 012 99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat. Legea 10/1995 Legea calitii n construcii. DIN EN 12208 etanseitatea la ploaie DIN 52460 etansarea imbinarilor si geamurilor Prevederi generale pentru ferestre si usi din PVC Ca urmare a rezistentelor termice minime prevazute pentru tamplaria exterioara la cladirile de locuit tamplaria exterioara utilizata in trecut in mod curent, si anume tamplaria din lemn cu cercevele cuplate sau tanplaria dubla de lemn prevazute cu doua foi de geam simplu, nu mai este corespunzatoare. O solutie uzuala este utilizarea tamplariei cu tocuri si cercevele din PVC, solutie care prezinta urmatoarele caracteristici: -rezistenta buna la agentii de mediu, fiind insensibile la variatiile de umiditate din atmosfera -posibilitati de asmblare pe care le ofera tehnologia de productie a profilelor (in general clipsare), evitand deformatiile din productiesi montaj -tehnologia de productie permite atat montarea geamurilor simple, cat si a geamurilor termoizolante -nu necesitata intretinerea in timp, plasticul fiind colorant in masa, sau finisat cu pelicula acrilica, realizata in timpul procesului de fabricatie a profilelor -au etanseitatea mare la apa si aer , datorita garniturilor pe care le includ Dupa schimbarea ferestrelor trebuie avut neaparat in vedere: -etansarea la infiltratiilor de aer rece a rosturilor de pe conturul tamplariei, dintre toc si glafurile golului din perete; -completarea spatiilor ramase dupa montarea ferestrelor noi cu spuma poliuretanica si inchiderea, la interior, a rosturilor cu tencuiala; -etansarea hidrofuga a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu material speciale (chituri siliconice, mortare hidrofobe) precum si acoperirea rosturilor cu baghete din PVC; -prevederea lacrimarelor la glaful orizontal exterior de la partea superioara a golurilor din peretii exterior; -inlocuirea solbancurilor din tabla zincata existente pe glaful orizontal exterior de la partea inferioara a golurilor din pereti; -se vor asigura: panta, existenta si forma lacrimarului, etansarea fata de toc (cuie cu cap lat la distante mici), etansarea fata de perete (marginea tablei ridicata si acoperita la partea superioara de tencuiala); -desfundarea (sau crearea daca nu exist) a gaurilor de la partea inferioara a tocurilor, destinate indepartarii apei condensate intre cercevele. Schimbarea tamplariei conduce la marirea rezistentei termice a ferestrelor si usilor. De asemenea efectul favorabil al acestei masuri se manifesta substantial atat in ceea ce priveste conditiile de confort, prin eliminarea curentilor reci de aer, cat si sub aspectul necesarului anual de

caldura, prin micsorarea volumului de aer care patrunde in exces in incaperi si care trebuie incalzit. Astfel modernizarea din punct de vedere termic a tamplariei exterioare se propune a se realiza in urmatoarea varianta: -inlocuirea tamplariei de lemn si tamplariei metalice existente cu tamplarie cu tocuri si cercevele din PVC in sistem pentacameral, cu ranforsari din profile metalice galvanizate, cu geam clar termoizolant dublu 4-16-4 mm, cu o suprafata tratata cu un strat reflectant. Adoptarea solutiei de inlocuire totala a ferestrelor existente cu ferestre tip termopan implica etansarea practice totala a spatiului interior si reducerea drastica a numarului de schimburi de aera sub valoarea necesara diluarii concentratiei CO2 si a umiditatii interioare. Astfel inante de reabilitare, schimbul de aer se realiza prin neetanseitatiile tamplariei. Prin prevederea garniturilor de etansare improspatarea aerului terbuie realizata pe alte cai si anume: - prin deschiderea periodica a elementelor mobile ale tamplariei exterioare (cercevele, usi balcon); - prin crearea unor sisteme controlate de patrundere a aerului proaspat din exterior (prize cu clapete mobile); - prin asigurarea unei functionari corecte a canalelor verticale de ventilatie existente in bai, grupuri sanitare, suplimentare si camari neventilate direct si in unele bucatarii. Daca nu sunt rezolvate aceste probleme, apar consecinte nefavorabile majore, cum ar fi: - discomfort in ceea ce priveste conditiile fiziologice (aer viciat, umiditate mare) - riscul aparitiei condensuluipe suprafetele interioare ale elementelor de constructie perimetrale - cresterea cantitatii de vaporide apa care condenseaza in anotimpul rece in interiorul elementelor de constructie care fac parte din anvelopa In scopul rezolvarii acestor probleme se recomanda prevederea unor dispozitive de inchidere-deschidere oscilo-basculante, respective a unor fante de ventilare naturala prin montarea unor grile de ventilare higroreglabile in tocurile respective cercevele ferestrelor, dimensionate corespunzator astfel incat sa asigure un numar minim de schimburi de aer. La elaborarea prezentelor specificatii s-a avut invedere: a)cerintele esentiale conform HG nr. 796/2005; - rezistenta mecanica si stabilitate a ferestrelor si usilor ca cerinte privind siguranta in exploatare - securitate la incendiu - igiena, sanatate si mediu inconjurator - protectie impotriva zgomotului - economie de enrgie si izolare termica b) cerintele functionale; c)cerintele privind fabricarea ferestrelor si usilor;

d)cerintele privind punerea in opera. Ferestrele si usile vor respecta dimensiunile si formele din tabloul de tamplarie, vor fi pline, cu geam termopan si toate accesoriile aferente, inclusive feroneria certificate CE. Protectie fonica Principiile protectiei impotriva zgomotului: - principiul de baza la proiectare si executie trebuie sa fie etanseitatea rosturilor de record in stare finite pe toata circumferinta - racorduri cu rebord sunt mai conversibile decat cele netede, respective coplanare (deviere energiei sonore) - in cazul benzilor de etansare, se va respecta gradele de comprimare conform indicatiilor de la producator, pentru obtinerea fonoizolatiilor eficiente - pe langa etanseitate, in zona de inchidere a rostului este necesara si prezenta unor material (tencuiala, profile suplimentare, material de hidroizolatie). Fasiile de hidroizolatie nu sunt suficiente pentru protective impotriva zgomotului - presiunea acustica este mai ridicata la muchii si incolturi, comparative cu suprafetele Criterii pentru asigurare Montarea tamplariei Pozitionarea ferestrelor in raport cu suprafata exterioara a peretelui exterior si prevederea dimensiunii glafului exterior necesar drenarii apei in exteriorul cladirii se va realize de catre Executant inainte de inceperea lucrarilor. Etansarea intre tamplarie si beton/zidarie se va realize prin garniture din spume poliuretanice sau chituri elastic, partile care intra in contact cu zidariile sau mortarele fiind protejate cu material anticorozive. Mijloace de fixare Dibluri pentru tocuri sunt solictate prin eforturi tangential, de forfecare si de incovoiere. De aceea, posibilitatile de utilizare a diblurilor pentru tocuri sub limitate, in special la sarcini mari, sunt putine, din cauza distantelor necesare intre perete si tocuri. Se va respecta o dimensiune suficienta , conform indicatiilor producatorului. Avantajul diblurilor pentru rame consta in faptul ca tocurile pot glisa pe acoperis, conferind astfel posibilitatea de dilatare. Diblurile toc sunt adecvate pentru beton, caramida pline, caramizi inalte alveolare din calcar macinat etc. Fixarea tocurilor se poate realize si cu suruburi special care fixeaza tocurile direct pe peretele de beton/zidarie, fara dibluri. Modul de lucru este similar cu cel pentru dibluri normalepentru rame, insa nu este nevoie de practicarea unor gauri atat de mari. Sarcinile pe lementele de fixare a ramelor sunt similar cu cele de la dibluri pentru rame. Modul de lucru si dimensionarea sunt indicate de producator. Toleranta la montajul ferestrelor

Elementele de fereastra trebuie sa fie montate cu reglare orizontala, perpendiculara si de alianiament, luandu-se in calcul tolerant nivelului cu bula de aer. Pana la lungimi ale lementului de 3 m, abaterea dimensional perpendicular si orizontala are voie sa atinga +/- 1,5 mm pe fiecare metru, insa mai mult de 3 mm total. Aceasta valoare corespunde tolerantei dimensionale a unei nivele cu bula de aer. Inainte de montare trebuie avut in vedere: - stabilirea distantelor intre locurile de fixare - alegerea diblurilor, suruburilor, ecliselor, pieselor de ancorare aferente sistemului, apte pentru zidarie de beton/caramida/ BCE - asiguarerea sistemului de fixare pe tot perimetrul Toate piesele de fixare trebuie sa fie cel putin protejate la coroziune. In incintele cu umiditate (bai si bucatarie) se vor utilize mijloce de fixare din otel inox. Racordurile tencuielii si imbracamintea peretelor In faza de masurare finala, insa cel mai tarziu la montarea ferestrelor, starea tencuielii se va verifica prin: - ciocanire (tencuia cu goluri) - razuire (ruperea granulelor proeminente) - proba la zgariere (rezistente tencuielii) Configurarea pragurilor Usile, respective usile cu ferestre se vor monta astefel incat apa din precipitatii sa nu poata patrunde in cladire. Curatarea ferestrelor Pentru conservarea aspectului si a proprietatilor valorice ferestrele pot fi curatate cusubstante bazate pe tenside. Acestea pot fi folosite in stare pura in caz de murdarire puternica. Intretinerea ferestrelor Intretinerea regulate este necesara pentru pastrarea functionalitatii ferestrei, adica a valorii sale de utilizare, pe o perioada indelungata. De aceea se recomanda verificarea o data pe an a urmatoarelor lucrari de intretinere. Verificarea functionalitatii mecanice si a operabilitatii; umectarea tuturor pieselor mobilede feronerie cu o picatura de ulei pentru masini de cusut; Verificarea etanseitatii dintre cercevea si toc. Inlocuirea eventualelor garniture deteriorate Verificarea instalatiilor de drenare si curatirea orificiilor Controlul suruburilor de fixare pentru feronerie Verificarea tamplariei Se va verifica: Existent agreement tehnice Existent certificate de calitate Corespendenta intre proiect si lucrare

Asamblare corecta a elementelor component Prinderea tamplariei de structura de betonprin montarea de piese de otel inoxidabil sau zincate Nu se admit defectiuni din punct de vedere al planeitatii, verticalitatii, orizontabilitatii, aspectului, dimensiunilor, al prinderii accesoriilor si al etanseitatii Nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m Remedierile sau inlocuirile determinate de proasta calitate a produselor sau a montajului Tolerant de pozitionarea tamplariei in constructive Verticalitate Orizontalitate Axa tamplariei fata de axa trasata Geamuri Geamurile trebuie sa fie termopan formate din doua foi de sticla,prima foaie,exterioara de tip float cu grosimea de 4 mm a doua foaie, de interior, tip float cu grosime de 4 mm,sa contina bagheta distantier de aluminiu, latime 16 mm, prima sigilare intre bagheta si geam sa fie de tip butyl iar a doua sigilare, exterioara, intre foile de sticla si spatele baghetei, sa fie de tip polisulfid tyocol, sita moleculara, silicagel in interiorul baghetei iar gazul interior sa fie argon. Caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca geamul termoizolant sunt urmatoarele: transmisia luminoasa sa fie de 66%,reflexia luminii sa fie de 26%, factorul solar sa fie de 42% iar valoarea U EN673 (15k) sa fie de 1,1 w/mpk Profil PVC Structura profilelor cu 6 camere in combinative cu geamul termoizolator trebuie sa duca la obtinerea unui coefficient de transfer termic redus, sa aibe o rezistenta mecanica ridicata in exploatare si o rigiditate ridicata,ceea ce necesita existent unei armature din otel zincat de 1,5 mm. Profilele trebuie sa fie extrudate , sa aibe in compozitie aditivi ecologici pe baza de calciu-zinc, fara blumb si staniu care sunt toxici pentru organismul uman dar si pentru mediul inconjurator.

2.6. PLACAJE DE FAIANTA SI GRESIEGeneralitati Capitolul prezent cuprinde specificatii tehnice privind executia placajelor de faianta executate pe pereti de zidarie,ipsos-carton, din b.c.a. sau beton. Standarde de referinta STAS 233-86 - Placi de faianta. STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare.

STAS 388-80 - Ciment Portland. STAS 790-80 - Apa. STAS 146-80 - Var pentru constructii. STAS 7055-87 - Ciment Portland alb. STAS 7058-80 - Aracet DP 25. Mostre Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vor pune la dispozitia investitorului spre aprobare mostre pentru: - placaj de faiante - doua mostre, cu desenul si culoarea specificate; - borduri pentru placajul de faiante - doua mostre, cu desenul si culoara specificate. Materiale si produse utilizate Produse: - placi de faianta conf. STAS 233-86. Materiale: - nisip de riu sau de cariera, bine spalat, granitos, conf. STAS 1667-76; - ciment Portland conform STAS 388-80; - apa conform STAS 790-80; - var pasta conform STAS 146-90; - ciment portland alb STAS 7055-87; - aracet DP 25, STAS 7058-80. Livrare, depozitare, manipulare Transportul si depozitarea faiantei se face ambalata in cutii, in conditiile STAS 9405-80 si STAS 7813-80. Cutiile se aseaza in mijlocul de transport, in stive si se va impiedica deplasarea stivelor in timpul transportului spre a nu se deteriora cutiile si imprastierea placilor. Depozitarea cutiilor la santier se va face in stive de max. 1,5 m inaltime, pe platforme plane sau rafturi, in locuri ferite de lovituri si umiditate. Ambalajul nu se va scoate decit la locul de montaj; Cimentul se livreaza in saci si se depoziteaza in locuri ferite de umiditate si inghet; Depozitarea si manipularea tuturor materialelor se va face conform prevederilor din STAS, pentru evitarea degradarii si mentinerea integrala a calitatii acestora. Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificatul de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective. Executia lucrarilor Operatiuni pregatitoare Aplicarea placajelor de faianta pe elemente de beton si zidarie se va face la cel putin o luna dupa incarcarea cu greutatea permanenta inclusiv din acoperirea cladirii. Executantul impreuna cu investitorul vor aprecia acest termen si pe care il vor consemna intr-un proces-verbal. Inainte de inceperea executarii placajelor de faianta, trebuie sa fie terminate: montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau captuselilor la usi (exclusiv pervazurile care se monteaza dupa executarea placajului);

-

tencuirea tavanului si a suprafetelor peretilor care nu se placheaza; montarea conductelor sanitare, electrice si de incalzire inclusiv probele si remedierile respective; executarea mascarilor si sliturilor din plasa de rabit; montarea diblurilor, consolelor la obiectele sanitare si incalzire; executarea lucrarilor ce necesita spargeri pe fata zidului opusa celei placate; imbracamintile pardoselilor reci din mozaic turnat la incaperile la care peretii se vor placa, se pot executa inainte sau dupa montarea placajelor, placajele de gresie, se vor executa numai dupa montarea faiantei, iar plintele de gresie, se vor monta inainte de placarea cu faianta, partea superioara a acestora fiind linia de pornire (orizontala si la nivel) a placajului. la incaperile cu umiditate mare (peste 75%) se vor executa in prealabil lucrarile de hidroizolatie, conform normativului C 112-80. Pregatirea suprafetei peretilor Inaintea inceperii placarii peretilor, suprafetele peretilor din zidarie, beton celular autoclarizat sau beton, se vor pregati conform normativelor C 18-83 (executarea tencuielilor la constructii) si P 104-82 (executarea peretilor din b.c.a.). Aplicarea placajului de faianta pe pereti se face pe suprafete uscate, pregatite in prealabil si care prezinta abateri de la planeitate sub 3 mm/m pe verticala si sub 2 mm/m pe orizontala; neregularitarile locale nu vor depasi 10 mm. Daca aceste abateri sint depasite se vor lua masuri de indreptare cu mortar de ciment, acelasi folosit pentru placare sau prin taierea iesiturilor. Grosimea mortarului pentru placare sa nu depaseasca 2 cm. Se vor inlatura de pe suprafetele ce se vor placa resturile de mortar, praf, pete de grasime. Rosturile zidariei trebuie curatate pe o adincime de 1 cm. Suprafetele de beton vor fi aduse in stare rugoasa de maxima aderenta. Trasarea suprafetelor pentru placare Pe orizontala: printr-un dreptar de lemn de 2 m, asezat la nivelul suprafetei finite a pardoselii, lipit de suprafata care se placheaza; dreptarul va avea latimea viitoarei plinte (10-12 cm) si va rezema pe doua repere (ce indica nivelul pardoselii finite) care sa fi in lungul aceluiasi perete; orizontalitatea dreptarului va fi verificata cu nivele cu bula de aer. Verticalitatea suprafetelor se obtine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite din placi de faiante fixate provizoriu cu ipsos pe suprafeta respectiva la 1 m distanta intre ele. Verticala firului cu plumb trebuie sa corespunda cu fata reperelor si sa reprezinte linia suprafetei placajului de faianta care se va realiza. Racordarea suprafetei de placaj la tencuielile de la partea superioara se determina pe dosul placilor cu muchia rotunjita care se vor monta ulterior si care trebuie sa corespunda pe verticala cu fata tencuielii de pe suprafata neplacata. Aplicarea placilor de faianta Placile de faianta se curata de praf prin perierea dosului si se tin in apa cel putin o ora. Inainte de aplicare se scurg 2-3 minute. Montarea placilor se face in rinduri orizontale incepind de la stinga la dreapta si de la plinta in sus.

Primele doua placi se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului la capetele acestuia rezemindu-se pe cant; prima placa se fixeaza definitiv, iar cea din dreapta provizorie urmind sa se monteze definitiv la terminarea fixarii placilor din acelasi rind. Se va intinde o sfoara la marginea superioara a primelor doua placi care da nivelul orizontal pentru fixarea placilor intermediare si care au fata vazuta perfect verticala, verificata cu firul de plumb. Rindul urmator de placi se va fixa, in mod similar, in acelasi sens de montare, insa cele doua placi se monteaza pe primul rind de placi deja existente. Partea de sus a placajului se va termina cu placi cu o margine rotunjita. Suprafetele orizontale (glafuri) se vor executa cu panta de scurgere la interior de cca. 2%. Rosturile orizontale si verticale ale placajelor trebuie sa fie in prelungire si in linie dreapta, cu latime uniforma de 0,5 mm. Dupa efectuarea lucrarilor de pregatirea suprafetelor, se va aplica: - pe pereti de caramida si beton, un sprit din mortar de ciment-nisip (0-3 mm), dozaj volumetric 1:2 si apa, consistenta 10-12 cm; mortarul se aplica, dupa udare cu apa a suprafatei cu mistria sau canciocul in grosime 3-5 mm; montarea placilor pe zidarie si beton se face cu mortar de ciment avind dozajul de 400 kg, ciment la mc nisip (0-3 mm), 0,05 portii var pasta, cu dozaj volumetric de 1:3.5:0,05 (ciment, nisip si var pasta) de consistenta 7 - 8 cm.; pe zidarie din blocuri mici de b.c.a., un sprit de mortar ciment cu dozaj 1:4:0,3 (ciment, nisip 0-3 mm si aracet DP 25 si apa pina la consistenta 11-13 cm, in grosime de 3 mm; montarea placilor pe blocuri de b.c.a., se face ca acelasi mortar ca pentru sprit, avind o consistenta 7 - 8 cm.; pe rabit se va aplica direct smirul din mortar de ciment cu aceiasi compozitie ca pentru grund (mortar marca M 50 T). In cazul montarii placilor de faianta pe grinzi si iesinduri aceasta se va face pe un strat suport de 1,5-2 cm grosime driscuit din gros si striat cu mistria iar montarea placajului de faianta se va executa in aceleasi conditii ca pe suprafetele de beton. Montarea placilor se face prin aplicarea cu mistria pe dosul fiecarei placi de faianta a mortarului indicat mai sus. Mortarul se aplica in grosime de 2 cm, pe cel putin 2/3 din suprafata placii, care se fixeaza prin apasare cu mina si o usoara ciocanire cu coada mistriei pentru eliminarea surplusului de mortar. Mortarul nu trebuie sa formeze un cimp continuu, pentru limitarea contractiei. Placile se fixeaza cu striurile de pe dos asezate orizontal (exclusiv cele cu desen). Golurile ramase in dosul placilor se vor completa cu mortar, dupa executarea fiecarui rind, pe la partea superioara a placajelor. Pentru completari la colturile incaperii, slituri, etc., placile de faianta se vor taia la dimensiunile necesare, cu taietorul cu diamant sau cu dispozitivul cu role. Gaurirea placilor pentru trecerea tevilor sau pentru suporti metalici de sustinere se face cu ciocanelul de faianta cu cioc de otel dur iar largirea se realizeaza cu un cleste special. Dupa fixarea a 3-4 rinduri de placi se verifica planeitatea suprafetei placate cu dreptarul de 2 m, atit in directie orizontala cit si verticala. Dupa 5-6 ore de la montare, se curata resturile de mortar cu cirpa. Umplerea rosturilor dintre placi se face ulterior cu ciment alb, cu o pensula cu perii moi si un spaclu din material plastic, ce se executa dupa terminarea placarii cu faianta a incaperii respective. Dupa o ora de la rostuire se va sterge suprafata placajului cu o cirpa umezita cu apa. Etansarile intre suprafete placate cu faianta si recipienti de orice fel se fac cu o pasta de

ciment-aracet DP 25, 5:1 si apa pina la consistenta de lucru. In cazul executiei placajelor de faianta la interior, la o temperatura exterioara mai mica de +50C, se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros - indicativ C 16-79. . Receptia lucrarilor si verificarea calitatii Se va controla aspectul suprafetei placajului; privind aspectul general al placajului se vor verifica: uniformitatea culorii (si corespondenta cu proiectul), planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor, executia ingrijita a rosturilor, fixarea placilor pe pereti. Orizontalitatea si verticalitatea se va verifica cu firul cu plumb, nivela cu bule de aer si cu un dreptar. Placajul de faianta trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata; nu se admit diferente de tonuri intre placi diferite; nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile de smalt defect. Suprafata placajului trebuie sa fie plana; sub dreptarul de 1,2 m se admite o singura unda cu o sageata de max. 1 mm. Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrinde sau iesinde trebuie sa fie verticale si rectilinii. Rindurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare, de latime uniforma; nu se admite diferentierea panourilor de placi in cimpul general al placajului datorita neuniformitatii rosturilor de pe contur; rosturile vor fi bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat dupa caz. Placile trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport; la ciocanirea usoara a placii cu un corp cu suprafata de lovire trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul placilor care nu sint bine fixate (suna a gol), se vor scoate si se vor fixa din nou. Linia racordarii placajului de faianta cu plinta trebuie sa fie rectilinie, fara ondulari in plan vertical sau orizontal, iar rostul sa fie bine atasat cu pasta de ciment. La racordarea faiantei cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere jumatate din grosimea placii, iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta fara ondulari, in plan vertical sau orizontal. Orice alta solutie de racordare nu se poate admite si nici nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii. In jurul strapungerilor prin suprafata de placaj gaurile trebuie sa fie mascate cu rozete metalice; capace intrerupatoare, prize, etc.; gaurile si diblurile aferente suruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile. Placajul de faianta fiind cu caracter de finisaj pretentios, introdus anume pentru imbunatatirea calitatii, receptia se face cu toata exigenta. Masuratori si decontare Placajul de faianta la pereti si stilpi se va plati la metru patrat suprafata desfasurata, scazindu-se golurile mai mari de 250 cm2. Rostuirea placajului de faianta este cuprinsa in pretul executarii placajului. Bordurile din placi speciale ce eventual se vor executa la partea superioara a placajelor, se vor plati la metru. Mortar adeziv pentru gresie si faianta Trebuie sa fie un material compus din ciment, adaosuri minerale si rasini sintetice avand un colorit gri.

Adezivul trebnuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba o aderenta initiala la tractiune de : 0,82 N/mm2,praful sa aiba o densitate aparenta de 1,453 g/cm3, un timp de formare al crustei de 15 min,grasnulatie max. de 1 mm, iar consuml de material la lipire sa fie de 4kg/m2 Faianta Caracteristici tehnice ce trebuie indeplinite Dimensiuni: 303x201x6,2 mm Absorbtie de apa: 14,21% Forta de rupere:422,33 N Rezistenta la incovoiere: 22,78N/mm2 Coeficient de dilatare termica:7,033x10-6 0c-1 Rezistenta la patare;Clasa 5 Rezistenta chimica:Clasa GLA, rezistanta fara defecte vizuale

2.7. BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII METALICE SIMILARE, MANA CURENTA(DIN LEMN CU ELEMENTE METALICE)Generalitati In acest capitol sint prezentate conditiile tehnice de executie pentru balustrade si grile de orice fel si alte confectii metalice similare, realizate pentru buna functionare a cladirii. Standarde de referinta - STAS 395-88 - Otel laminat - otel lat. - STAS 1581/2-83 - Hirtie pentru slefuire uscata - STAS 9322-73. Timplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie. Materiale - Mana curenta din lemn Livrare, depozitare, manipulare si transport Mana curenta din lemn se livreaza de catre producator in ansamble sau subansamble conform proiectelor, gata grunduite(vopsite), prevazute, dupa caz cu praznuri de fixare sau alte piese din otel pentru prindere. Depozitarea se face in soproane, ferite de murdarire sau lovire pe santier. Transportul se va face cu auto-platforme cu atentie, pentru evitarea deformarilor, lovirii etc. Conditii tehnice de calitate Principalele conditii tehnice de calitate care trebuie sa le indeplineasca imbinarile pieselor precum si metodologia de verificare a calitatii acestora sint cele prevazute in Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente, indicativ C 56-75, capitolul 15 punctul 2;

a) Inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare: - executarea de catre producator a remedierilor in urma receptiei pe santier; verificarea atestatelor de calitate a produselor folosite la remidieri; existenta si marcarea pe santier a cotelor brute sau finite ale constructiei, in vederea montajului, prevazute in desenele tehnice, inclusiv pozitionarea elementelor de legatura, sustinere sau ancorare. b) Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare: - indeplinirea tuturor cerintelor prevazute in proiecte; verificarea dimensionala si calitativa se face prin incercari directe in timpul fazelor de montaj. Abaterile admise se vor inscrie in prevederile Normativului C56-75 anexa 15.3 (asimilat) tinindu-se cont de dimensiunile initiale ale elementelor brute sau finite ale constructiei continute in anexa 4.1. la Normativul C56-75; receptia partilor ce devin ascunse, se va consemna intr-un proces-verbal si conditioneaza inceperea operatiilor urmatoare; verificarea sudurilor ce se fac la montare conform indicatiilor la proiect. c) La terminarea lucrarilor de montare se vor verifica: - certificatele de calitate ale confectiilor metalice si din lemn; proceseleverbale de lucrari ascunse, buletin de incercari, dispozitii de santier etc.; procesele-verbale de receptia lucrarilor; piesele scrise si desenate ale proiectului, cu toate modificarile si completarile de pe parcursul executiei . Verificarea directa se refera la: - terminarea completa a lucrarilor de montare; verificarea dimensionala si calitativa a imbinarilor si a celorlalte lucrari de montare si alte verificari cerute de Normativul C56-75, care se vor consemna in procesele-verbale. Verificarile in cadrul receptiei preliminare a obiectului sint cele prevazute in Normativul C56-75. Toate procesele-verbale se incheie intre executant si investitor (dirigintele lucrarii). Montajul confectiilor metalice si din lemn - Confectiile metalice si mana curenta din lemn , gata uzinate si materialele auxiliare, se aduc in ordinea executiei tehnologice, la locul de montaj si de prindere in elementele de constructie. Se traseaza pe elementele brute sau finite ale constructiei punctele de prindere ale confectiilor metalice, conform proiectului. Se verifica cotele reale obtinute prin masuratori ale locurilor de montaj (goluri, distante intre elemente de constructii etc.) si se efectueaza, daca este necesar, remedierile ce se impun. Se monteaza piesele de fixare pe elementele de constructii sau se creaza conditii de montaj in cazul fixarii acestora pe fetele brute ale placilor, zidurilor, grinzilor, si pe elemntele metalice etc. Se monteaza provizoriu ansamblele sau subansamblele respective si se constata concordanta intre produsul uzinat si locul de fixare, care se va remedia in cazul unor situatii necorespunzatoare fata de proiect. Dupa care se trece la montajul definitiv, care se face conform proiectului, cu piese de fixare cu suruburi, prin sudura etc., montaj ce se face cu atentie pentru obtinerea unor elemente constitutive ce vor participa la constructia respectiva atit functional cit si estetic. Pentru aceasta se vor respecta la montaj cerintele de orizontalitate, verticalitate si planeitate cu tolerantele admise, ce se vor verifica la fiecare

etapa a montajului. La montaj, acolo unde este necesar, se vor realiza platforme de lucru, schele sau se vor asigura sustinerile necesare executarii montajului in bune conditii. Dupa fixarea definitiva se poate trece la finisarea confectiilor metalice cind acestea nu au tratamente speciale pe suprafata lor (nivelari, cromari etc.). Pentru aceasta se verifica starea grundului anticoroziv si care se reface atunci cind acesta nu prezinta un grad satisfacator de protectie (din lovituri, manipulari etc.) Masuratori si decontari Pentru confectii metalice montajul se masoara la kg si se deconteaza in consecinta, iar pentru mana curenta se masoara la metru linear si se deconteaza in consecinta; greutatea se stabileste prin cintarire inainte de montare sau se ia cea continuta in actele de facturare si livrare a elementelor respective (confectii metalice, scari exterioare de incendiu) si la metru linear dupa montare la mana curenta.

2.8. PARDOSELIGeneralitati In acest capitol sint prezentate conditiile tehnice de executie pentru desfacerea de pardoseli din parchet de stejar sau fag, spargeri de beton in volume mici, hidroizolare minerala si sisteme de izolare cu polistiren. Pardoselile sunt elemente de constructie care formeaza deasupra planseelor o suprafata continua, rezistenta la uzare, necesara asigurarii unei circulatii convenabile. Orice pardoseala este alcatuita din doua parti principale: - imbracamintea (stratul de uzura care este supus direct tuturor sarcinilor rezultate din exploatare) - stratul suport care primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite fundatiei sau elementului de rezistenta pe care este asezata pardoseala Tipurile de pardoseli care fac obiectul prezentei documentatii au in vedere o clasificare dupa natura materialului utilizat din care se executa imbracamintea conform prevederilor din STAS 3430-82. Standarde de referinta - SR EN 14411:2004 Plci si dale ceramice pentru pardoseli si pereti. Definitii, clasificare, caracteristici si marcare - STAS 3430-80. Pardoseli interioare clasificare - STAS 7058-80. Poliacetat de vinil - dispersa apoasa C.36-82. Normativ pentru alcatuirea pardoselilor si executarea acestora: - Caietul I. Prescriptii generale - Caietul III. Pardoseli din lemn si materiale pe baza de lemn - Caietul IV. Pardoseli din produse pe baza de polimeri sintetici C. 56- 2002. Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente - Caietul VIII. Pardoseli Ordinul 34/75 si 60/75. Norme republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii

Ordinele 110/75 si 39/77. Completare la ordinele 34/75 si 60/75 Decretul 290/1977 C. 118 Materiale Hidroizolatie minerala flexibila (folie de etansare) Sistem de termoizolatie din polistiren extrudat Plasa sudata 6/100/100 Strat suport pardoseli din mortar de ciment Pardoseli din parchet stratificat Pardoseli din placi de gresie antiderapanta Plinte si socluri de gresie Mortar adeziv pentru gresie si faianta Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vo