C3 Supervizare AS.pdf
-
Upload
crisslove201042483 -
Category
Documents
-
view
333 -
download
0
Transcript of C3 Supervizare AS.pdf
-
CURS 3
Principiile supervizdrii
Pornind de la principiile supervlzarllrea\za o clarificare a acestora. necesardsupervizare. considerat fundanrental in(Colocaru $t, 2005 113-118)
enuntate de O'Donoghue (1998: 2-B). putempentru intelegerea importantei procesuh-ri deoferirea unor servicit sociale profesioniste
a) Toti asistentii sociali au nevoie cle supervizare. Acest principiit subliniaza nevoiade supervizare a asistentilor socrali. indiferent de vechime, de experlenta personald in
cadrgl serviciilor sociale sau de nivelul de pregatire Nevoia cie sttpervizare este accentuata
de contextr-rl in care iEr desfagoara activitatea aststentul social, de dirramica permanenti a
cermpului in care actioneaza gr de raspunsurile necesare pcntrtt rezolvarea problemelor
clrentilor Contexturl clirrarnic al practicri asisterrtei sociale face ca asistentul soctal:
- sa fle revo( sa se perfectoneze profestonal.- si partrgpe la progranre de irrstn rire specrfice actrvrtali pe care o desfagoard in cacirul serviciilor oferite de
organizatie,- sa aibi nevoie de feedback qr de sprijin pentru indeplrrrirea obrectivelor 9i a sarcinilorprevazute in fiEa Posttrlui
Supervizarea admrnistratrva, chiar daca nu este identrfical5 de asrstenti socrali drept o frevoE, se
constituie intr-o practica generata de nevoia cie administrare gi gestionare eficientS a
resr-rrselor. de adyocacy. perriru a accede la resursele necesare oferirii unor servicii de
calrtate.
b) Supervizarea este o activitate incuralata p^l rectrnoscttta de catre organizatie.Supervizarea profesionala a asistentrlor sociali trebuie sd fie recunoscutd de organizatie,
fie sub forma superuizarii it'tterne (prirr inclr,rderea uner pozitii specializate in organlgramaagentiei). fie sub forma supervizarii externe (prin apelarea la utr sLrpervizor din afaraorganizatrei) Org.anizatiile interesate de irnbundtatirea calitatii servictilor specializate pecare le ofera vor recunoagte irr rnod inclubitabil nevoia de sr-tpervizare 9r rok"rl acesteia in
calitatea serviciitor oferite Angalatil aLt rrevoie de supervizare, iar aceasta esterecorrandabil sd f ie oferit6 cle o persoana specializata alta decit managerulorgarrizatiei Cele dogi pozitii (de supervizor 9r cle rlanager) au atrrbutir specifice. cttltivaretatii profesronale diferite iar raportarea angaiatilor la ele este. de asemenea. diferita
/o
-
c) Sr-rperv izarea irrseanrrra intSslftirea responsab iilfitii Tehrrica ,'aruncarti pisicii incurtea supervrzorurui,, r"rtirizatd c1e supervizati. urmaregte irrpdrtirea responsabilitatii 9i
elrnrinarea stresului atunci cand acegtia se confrurrti ct-t o situatie dificila' Decizia de a
actrona este irnpdrtigrti cLr supervizorul. iar rezr.rltatele obtrrrute sunt dependente de
calitatea procesulr-ri de supervizare" supervizorul este. din aceasta perspectiva' evaluat
gi in functie de rezultatele pe care le inregistreaza echrpa supervizati de el'
d) Superu izarea rdstoarr-rd piranrrcia ierarttiei organizationale. Datorita functiilor pecare le are supervizarea, aceasta ajunge sa ,.r5stoarne" piratnrda organizationala Dacd'
in r-nod obignuit, leprezentdni strttctura organizationala Ca pe o prrarnidi cu varful in
sus, managerul ocupand pozitia cea nrai ?nalta. sLlpervlzarea rastoarnS aceast6
perspectrvi, supervizorr-ti fiind vazi-tt Ca o persoand-restrrsa pentru toti angajatii
supervizatr ,,Rssturrnarea pirarniclei" presLlpune schirrbarea stilulur de comunicare' a
controlulur. sprilrrrulur 9i evaluarii angajatilor. creEterea increderii supervizati{or inpersoana supervizorului datoriti acestei relatii profesronaie puternice se manifest prin
faptLrl ca ei il abordeaza ori de cate ori sinrt aceasta ttevoie. sr-rpervizorul fiindconsiderai o persoand speciali zata care oferd servrcli angaiatilor- chiar daci are o pozitie
incdrcati de autoritate, supervizorul cr-rltiva relatrile profesronale 9r incr-rraleazb supervizatit sd
comunice, si apeleze la sprijin, rje cate ori consideri cd este necesar Astfel' piramidaorganizationala se bazeaza pe relatiile pe care le dezvolta sLlpervlzorltl cu persoanele pe
care le supervrzeazA. prirr rasturnarea pirarrrider. sr.tpervizarea introduce un echilibru in
cadrul orgarrizatiei gi atenueazd relatiile ierarhrce Supervtzatutl are incredere sa i seaclreseze supervizorului firi sa se teami de sanctiuni in cazul in care rezultatele actrunilorsale nu sunt la nivelul agteptdrilor, ei il abordeaza pe supervrzor tocnrai cu scopul de a
obtine sprilin pentru a-Ei irnbunatSti perforrnantele. dar 9i pentrr-r a 'impiirtr" cu acesta
succesul sau insuccesul irr rezoivarea diverseior cazu(l
e) Supervizarea se bazeaza pe negociere gl ofera soltttii pentrtt rezolvareaca,flictelctr. conflictele din sanul organizatiei apar de cele tnai multe ori atr-rnci cand existi
interpretari diferite ale aceleiaqr siturattr Ei cand agteptarile petsoatrelor implicate sunt diferite,
chrar contradictorii. Supervizarea urnraregte gi atenurarea conflictelor prin rregocieri individuale
gi de grLip ale rnterpretarilor chferite date anunritor srtuatri Negocierea lntervine la nivelul tuturor
laturrlor caracteristice supervizdrii, fiind r-rn elerrient esential al acestut proces
f) Superuizarea este pem mnentd. Chiar daca unii aststenti socialr constdera cisLrpervrzarea este necesara rrur.rrai atunci cand e ceruta de supervizat practica a denronstrat
lt
-
ca. jn ripsa supervrzdrii permane.te se produce o dirrrnuare a carrtatii serviciilor oferite'supervtzarea rlLl este doar Lln proces de cotrstliere qr terapie
a asrstentuluri social la care
acesta poate apela numai atunci cand are nevoie, cr gi o practrca recunoscuta cre organ"izatie
pentru imbunatdtuea serviciilor 9i dezvoltarea celor tnai bune metode de interventie'
Lir,itarea ra anumite interventii care s-au dovedit efrcierrte la un r,oment dat' neevaluarea
rnrprementdrii gi a irnpactlrrur acestora. i,existe,ta urer practicr profesionare de sr-rpervizare a
asistentiror sociarr conduc Ia recrr-rcerea Eanseror de dezvortare a servrciilor oferite' indiferent
ra care dintre functiile supervrzdrri ne referinr ra functra ad*-linistrativii. cea de formare sau cea
de sprijin 9i suport. nevoia asistentilor sociali de a fi supervizati este permanentd, ca gi nevoia
organizatierde a evalua calitatea serviciiior pe cal-e le oferd berreficiarilor'
g) Supervizarea protll oveetzd critica ref/exiva' conpetenta' intptttentrcirea $rrcsporrsab ititatea o alta fr-rnctie a sr:pervizarii este cea de evaluare Ei
de dezvoltare a
cornpetenteiqi.rnrp{icit.aresponsabilitatii.PrinprocesuldesLrpervizaresedezvoltacriticarefrexivd, orrentati spre prop.a experientS a sr-rpervizaturui. raportata ra
unele cadre
obiective de evaluare profesionala. Asistentul sociai nu este un simph-r execuiant al unor
dispozitii primite de ra manager saLr sLrpervizor. cr parlicipa activ ra identificarea celor mai
brrrre solutiipentru rezorvarea r:nor probrerre are crienturur. practrca sr-rpervrzdrii a demonstrat cii
sorutirre cere mai bune ra proi:rernere crientiior surnt identrficate rie asistentul social, dar
acesta are nevoie de un reper pentru a o alege pe cea mai potrivita, tinand cont de
situatia crientr_rrui, dar si de poritica organizatiei supervizorur are rolul de a-l ajuta pe
asistentul social sd decida irr prrvinta viitoarei interverrtir qi de a se asigura ca actiunile
acesruia sunt co*forme cu mrsrLiaea orga.izatier i*rprrter.icirea asistentulr-ri sociat
urmSregte transferul de responsabilitate catre acesta 9i mentinerea rolult-ti sdu activ in
interventia social6.
h) sr,rpervrzarea esle Ulla rlit*re cele mai trrtl-tottante 'st ntai ptiernice relatiiprofestona/e. in prim'l rAnd, supervizarea este o relatie profesionala stabiliti intre un
asistent social practician Ei r-rn altul cu o experientS n'rai bogatS' pregatit in acest sens'
Aceasti reratie este puternrca gr importanta tocrnai datoriti orientirii er spre lucrul in
echrpa. luarea unor decizii jn ceea ce privegte practica asistentr-rlui social' nevoia deformare gi perfectionare. Bazata pe incredere. relatta dintre supervizor 9i
supervizat se
clezvolta gi capata consrstenta pe nrasr-rra ce arr-rbir aLr ceva cle c6Etigat cle pe ltrnta ei'
Discutiire dirr cadrul gedrntei de supervizare sunt deschise gi rrr:streazS practicaasrstentului social. rllodul in care acesta i9i interpreteaza practica nevoile sale 9i
rnodalititile de a le satisface
IL
-
i) Supervlzorulsprrjirr;i asislerr/ri sociall sa le ofere c!ientilor servicii cle calitate' Unpunct rmportant in clarificarea influenter pe Care o are sLlpervtzatea in oferirea servrciilor
de calitate este reprezerrtat tocrllai de nrodr-rl in care este vdzt'tt un asenrenea serviciu
Astfel calrtatea unui serviciu social e clatd cie modul in care este realizati interventia in
lucrul pe caz. Un serviciu de calitate este cel care se orrerrteaza in prrmul rAnd, spre
client, spre nevoile sale 9i spre satisfacerea acestora, prin crearea conditiilor de
reducere a dependentei persoaner fatd de servicrul social prinrit Poate de aceea'
supervizorul joaci un rol inrportarrt in r-nonito r,zatea irrterventiei realizate de asistentulsocial, el partrcip6 la stabilirea ohriectivelor, evalueazi activitatea supervtzatului 9ianaltzeazb rezultatele acesteia, rnonitorizeazi efectele interventiei Ei sprijina asistentulsocial in toate denrersurile sale. Din aceasta perspectiva. supervtzorul poate fi unadevdrat,.avocat al clientr-rlui". punarrdu-se ntereLr irr locLrl ir,ri atunci cand se realizeaz\
procesul de suPervizare.
1) Slpervi zorul sprijina asrsfenfil sociali sd nrettlit ra stanclarde profesionale ridicate
Standardele de calitate in servrciile sociaie reprezinti un reper pentru interventia socialS
destinatd modificdrii srtuatrei clientilor in cadrul procesulr-ri de supervizare, supervizorul
se asigura ca asistentr-rl social actioneaza cotrfornr standardelor stabiltte pentru
activitatea sa specificd, iar in cazul in care nu exista standarde oficrale. supervizorul are
rolr-rl de a le stabili, acestea devenind cerinte oblrgatorii pentru activrtatea asisterttr"tlui
socral Raportarea permanenti la standarde Ti ofer;i asistentuluri social supervizatgarantia unei practici sociale corecte, eficiente gi corelate cu expectantele profesionale'
k) S,pervlzarea esfe una clintre cele mai intpoftante activitati in cadrul seruiciilor socia/e,atat pentrg organizatie cat gi pentru heneficiarit servrciilor Chrar daci supervizarea nu
reprezinta oferirea Linor servicir clirecte citre benefrciarii prograrnelor de asistentisociala. ea este iderrtificatd ca o activitate de sprilinire a celor care ofera aceste servicii
drrecte. Contactul zilnic al asistentrlor sociali cu problemele clrentilor lor prezintd riscuri
in ceea ce privegte integritatea personala De aceea, functia terapeutici a supervizarii
creeaza o relatie puternrca intre supervtzor qi sltpervizat. dincolo de aspecteleadmirristratrve ale activitatii
l) Srrperviz'area igi ysropttne sa se aslgure cit;rsislerrtit srtciatr ct//losc rolurile giresponsabilitatite Fiecare asistent social apgajat pe Lln anumit program trebuie s5indeplineasc6 anumite sarcrni gi sa-gr asume responsabilititi legate de acestea. Este
interesant faptul ca supervrzarea opereazi, irr prirlul rancl, cu corrceptui de responsabtlitate,
care l-a inlocuit pe cel de obtigatLe Toate sarcinile asistentulLri social sunt incluse Tn figa
postului, rar sr-rpervizorul discr-rta periodic ai analtzeaza impreuna cu el aceste
,l
-
responsabrritati gi sarcinr organizatiire frexibite. obligate s6 iucreze pe baza finantarilor
obtinute in urma propunerilor de proiecte. revrzulesc periodic aceste fiqe de post 9i le
adapteazd conform exigentelor fiecSruri program in parte' Nu existi o fiES standard a
asrstentr-rlui socral, rar asistenti sociali care lucreaza pe aceeagi pozitie pot avea
responsabilrteti gr sarcini diferrte Discurtirle superrrizorulut ctl asistentr'rl soctal supervizat
nu urmiresc doar testarea acestuia ciin urma in ceea ce priveqte cunoaqterea fiEelor de
post,cigianalizaacestorfiEegiamoduluiincareasistentiisocialileinterpreleazdprevederile
m) superv tzarea rrnriareqte sprtltrttrea asisferllilor socia/t pettrtr attttglerea obiectivelor de
perfarmanfa. obiectivere de performanta stabitite pentru fiecare asisient sociar in parte
reprezint6 o operationalizare a inclicatorilor de irnplenrentare 9i a celor de impact; cu
altecuvinte,obiectiveledeperforrnantinedauottnagineatitamodulr-ricumlucreazaasrste,tur sociar in cadrul serviciiror sociare. cat gi a irnpactuiui
inrerventiiror sale asupra
beneficrariror. asupra inragrnii orga,izatiei. a parleneriaturui cu cerelalte institutii' Sprijtnirea
asistentilor sociali perrtru atingerea obiectivelor de perfornranta presupune. stabilirea unor
obrectrve care pot fi atinse cle asistentur sociar in functie de resursele disponibile'monitorizarea permanenta a gradurui de atingere a acesto' obiective, alutor
pentru
?ndeprinrrea sarciniror, evaruarea gi nrotrvarea asrstenturui sociar sr-rpervizat. stabilirea unor
seturi de activititi necesare atingerii obiectiveror gi fixarea unor terrrene-lirrrrta pentrtt
evaluarrre intermediare Aceste elernente contribure, totodatd, Er la construirea unei
metodorogii de evarr_rare a personarurr-ri supervrzat, Lrtirizatd cie supervizor ca rnecanism
de cregtere a performantelor acestuia
rr) supervizarea asistd la iclenti{tcarea gl tnartagefilentttl sfresultrl asisfentii/ui social'
gerrcrat cle rolurile pe care le are cle incleplirtit. supervizorul are rolill de a verifica
perrnanent,,incarcatura"aststentr-rluisocial,urnrarerstestabiiireaunuinumSroptimdecazu, active, astfel incit calitatea serviciilor si nlt fie afectatd' clasificS impreund cusupervizatul tipurile de cazuri. rlodalitatile diferite de interventie.
prioritatile qi urgentete
lacaretrebute,sarSspundSasistentr'rlsocialsegtiecaunadintremetodeledereducerea stresurur este organrzarea activitdtir prir-r interr,ecriri{ prarrificdrii. chiar dacd
supervizarea administrativa este cel rlai pirtirr agreatS de asistentul social supervrzat.
aceastaesteesentialdinreducereastresurlui.innrasurainCalecontribuielaorganizarea activitatri sale Fr-rnctia terapeuticd gr de sprilrn a supervizarii urmareEte
tocrnai scaderea stresului inerent rrur-rcir de asisterri social prin rntalniri speciale intre
ltt
-
supervtzor gi supervrzat. Fr:nctia aceasta poate fi indeplinita 9i in caclrr'rl supervizarilor de
grup
o) sttpervizoru/ se asigurd c5 asrstenfu/ social a/e rest/rse/e ttecesare pentrtta-El desfd gura activitatea gl adrrilnlstreaza eficient acesfe res{.,rse. Functra administrativd
a sr-rpervizdrri urmdregte modurr irr care sunt admrnistrate resursele - altfel spus' modul
cum sunt alocate folosite acestea de care sr:pervizati PSna 9i planificarea orarului
deplasdrilor pe teren reprezinta Llneoll o sursa de stres 9i frurstrare, dac6 nu exista o
politica clari in aceasti privinta. Planificarea activititii asistentului socral estedependentd de conditiile impuse de resursele existente, de conditiile clientului, de
strategia organizatiei De aceea. sr-tpervizorul are rolul de a se aslgura ca toate resursele
sunt planificate, iar asistentul social are acces la ele
p) supervizarea se bazeaza pe nrefodele cle educate a atlttltilor'. Din punctul devedere al functiei educative, supervizorul poate fi considerat un indrumator(coach) saLl Lln tutore El irientificd nevoile c{e fortl]are ale supervizatilor,planificS gr organrzeazd urrele progranre de instruire specifice programelor in
care acegtia desfagoara activitatea gi face recomandiri in ceea ce privegte
urmarea Unor programe de pregitire continud a personalultli intrucdtsupervizorul este Lln indrumator, rnetocjele folosite pentru transnritereainformatirlor cirtre sr-rpervizati se adapteaza nevoilor qi abrlitatilor de formare ale
adultilor.
/T