Cu prilejul Sfintelor sarbatori de iarna,revista Euroeconomia XXI ureaza tuturor colabora-torilor si cititorilor sai un Craciun Fericit, bucurii,sanatate, cele mai frumoase impliniri.

((

((

((

((

((,,

(( ((

(( ^

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC nr. 96 anul 2 vineri, 22 decembrie 2006 0,50 RON

PPUUNNCCTTUULL PPEE EEUURROOPPAA

pag. 7

pag. 8

Branduri rom$ne}ti

Ileana Ilie

Decebal N. Tod@ri]@

Vlad Teliba}a

Evolu]ii la burs@

pag. 6Liviu Mih@escu

Asigur@ri

Competivitate

NOUL ACORD CEFTA

Politeismmonetar.Dolarul }i euro

Eurosceptici sau euroentuzia}ti, reali}ti cu sânge rece sau îmb@ta]i desperan]e, românii, noii cet@]eni U.E., se afl@ acum în pragul unui momentistoric: cel al reîntoarcerii la valorile comune europene de care ne-audesp@r]it vremelnic grani]e }i hotare trasate nedrept de vitregiile unorvremuri potrivnice.Desigur, legitima]ia noastr@ de acces în marele }i selectul club europeannu am ob]inut-o u}or, f@r@ probleme }i f@r@ contest@ri mai mult sau maipu]in vehemente }i nedrepte. Esen]ial este, acum, s@ facem noi în}ineo realist@ evaluare a situa]iei }i o clar@ distinc]ie între procesul ader@rii}i cel al integr@rii europene. Pe primul l-am dep@}it, în momentul ob]ine-rii statutului nostru de membru oficial al Comunit@]ii Europene. Cel de-al doilea se va derula înc@ ani buni, necesari pentru consolidareareformelor abia începute }i mai ales pentru a demonstra ireversibilitateaprocesului de reform@.Nu avem nici un motiv s@ ne îndoim c@ procesul integr@rii va declan}atransform@ri complexe }i profunde, inclusiv în planul culturii }i al menta-liti@]ilor. Credem, de asemenea, c@ etapa integr@rii va fi marcat@ de un afluxputernic de investi]ii str@ine, atrase de un mediu de afaceri schimbat înbine, ceea ce i-ar putea îng@dui României s@ viseze la o pozi]ie de liderpolitic autentic într-o zon@ – cheie a stabilit@]ii continentale: zona balcanic@.Este, în acela}i timp, de a}teptat s@ ne confrunt@m cu exigen]e }i res-tric]ii incomode, greu de digerat pentru cei ce au v@zut, simplist, în ade-rare doar accesul gratuit la laptele }i mierea din Occident. Drumul c@trebun@stare social@ va fi anevoios }i lung, iar r@bdarea de a-l str@bate vafi ea îns@}i un examen major al integr@rii.Suntem, a}adar, la o r@scruce de destin pe care trebuie s@ ne-o asum@m.De la ce pornim, unde vrem s@ ajungem? Dac@ ne vom pune din vremeîn vreme, serios }i responsabil, aceste întreb@ri, vom avea probabil }ansade a ne atinge mai curând ]intele strategice.

E}ecul tranzi]iei dup@ “re]ete”F@când o analiz@ critic@ a tranzi]iei de la economia supercentralizat@ }i ine-ficient@ a societ@]ii de tip socialist, la economia de pia]@ performant@,cunoscutul economist american Joseph Stiglitz remarca nu f@r@am@r@ciune c@, de}i teoretic era de a}teptat ca trecerea de la ineficien]@la eficien]@ s@ declan}eze o enorm@ explozie de activitate economic@, înrealitate lucrurile s-au dovedit mult mai complicate }i am asistat la maimult de un deceniu de stagnare }i declin din care ]@rile în cauz@ par abiaacum s@ se reg@seasc@. Concluzia este c@ tranzi]ia nu a „mers” pe m@surasperan]elor oamenilor, fiind cam peste tot gestionat@ deplorabil. De ce ?Renumitul analist al fenomenului globaliz@rii }i al consecin]elor acestuiapune întreaga nereu}it@ pe seama viziunii eronate, fixiste a FonduluiMonetar Interna]ional }i a tentativei nefericite a acestuia de a impune ore]et@ standard în tranzi]ie.

În 19 decembrie, mini}trii ]@rilor }i teritoriilor din Europa de Sud-Est ausemnat noul ACORD CCENTRAL EEUROPEAN DDE CCOMER[ LLIBER CCEFTA.Negocierile pentru noul acord au început pe 6 aprilie 2006 }i au vizatrealizarea unui acord regional pentru Europa de Sud-Est, care s@ conso-lideze }i s@ dea unitate celor 32 de acorduri bilaterale de cooperare co-mercial@ existente în Regiune. Odat@ cu adâncirea procesului de globalizare, operarea cu acorduri bilateralenumeroase }i diverse devenise greoaie. Mai mult, acestea nu ofereau o plat-form@ suficient@ pentru cooperarea economic@ structural@ }i pentru dezvol-tarea regional@ coerent@. Noul acord este considerat a fi un pas foarte impor-tant pentru crearea unei pie]e sud-europene libere. Uniunea European@ nu esteparte în negocierile }i acordul CEFTA, dar se declar@ interesat@ în strângereacolabor@rii dintre statele membre, unele dintre ele urmând s@ devin@ mem-bre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, altele în valul care va urma.În acest context, Comisarul UE pentru extindere, Olli RRehn, a afirmat: "CEFTA completeaz@ acordurile de stabilizare }i de asociere pe care Comisiale are sau le negociaz@ cu ]@rile din Balcanii Occidentali. (CEFTA)Reprezint@o contribu]ie important@ la cooperarea regional@ constructiv@. Pentru ]@rilecandidate }i candidate poten]iale, CEFTA este o ini]iere în cooperareaeconomic@ strâns@ care este inevitabil implicat@ de statutul de membru alUniunii Europene". (Eugen IIord@nescu)

“Via]a se cere lungit@cu ^nalte speran]e”

Eschil

c my b

c my b

Emil DDAAVVIIDD

Dan SUCIU

Scenariul pare mereu acela}i. Atunci când institute sauagen]ii europene anun]@ datele – de infla]ie, de în-credere, de cre}tere economic@ – euforia love}te sus-]in@torii euro. Iar atunci când acelea}i date, sau altelede natur@ economic@ vin de peste ocean avem deza-m@gire }i neîncredere. A}a, tot a}a pe întregul an pân@când raportul euro dolar a ajuns la 1,32 }i se a}teapt@s@ cad@ spre 1,34. a}a s-a ajuns ca dolarul s@ piard@11 procente de la începutul anului. Aproape c@ oasemenea diferen]iere ar trebui s@ îngrijoreze invers:mai mult pe europeni, decât pe americani. Pentru c@ omoned@ scump@ înseamn@ m@rfuri mai scumpe }i, deci,pe termen mediu, exporturi mai sc@zute. În condi]iileunui deficit comercial istoric enorm al Statelor Unite,aceast@ ieftinire în termeni conjuncturali a exporturiloramericane vine ca un balsam. Prima întrebare care se

pune este dac@ aceast@ valorizare ar trebui s@-isperie pe europeni. Într-o prim@ m@sur@ da,pentru c@ oricât ar miza pe for]a lor de export,sau pe revigorarea economiei germane în liniileei de for]@ }i capacitatea de a trage dup@ ea totcontinentul. {i, apoi, dac@ aceast@ devalorizare adolarului ar continua, peste 1,367, recordul decurs din 2004, Banca Central@ European@ va fifor]at@ s@ reduc@ dobânda de referin]@ la euro,ceea ce va sc@dea interesul pe care îl justific@acum cu cele 3,5 procente pe care le ofer@.Dar, pân@ când aceste eventuale consecin]e s@se manifeste, trebuie v@zut cumva dac@ nu vor-bim de fapt de un dolar care }i-a pierdut încre-derea în sine, odat@ cu pierderea de încredere pecare o sufer@ economia american@. Dolarul, îns@,chiar daca conjunctural este într-o situa]ie maidificil@ nu este nici cum o moned@ în degrin-golad@, a}a cum s-ar crede privind depreciereade 11&. {i asta, în primul rând, pentru c@ do-larul nu mai este de mult doar o moned@ ame-rican@ }i este una global@ într-o mult mai marem@sur@ decât euro. }i aceast@ încredere global@în dolar, utilizarea sa intensiv@ }i referin]a pecare o constituie, toate acestea îi dau mai mult@t@rie decât raportul pe care îl presupune cueuro. Dolarul este moneda de reper pentru pia]abunurilor }i euro poate atinge multe alte recor-duri }i tot nu va deveni moneda de reper pentrupetrol, aur, cupru sau cafea. Al doilea argumentimportant în favoarea dolarului este c@, pân@ laurm@, comer]ul se raporteaz@ tot la dolar. Seface, adic@, în dolari, }i acolo unde economianu este direct legat@ de economia american@.

continuare ^n pagina 7

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

continuare ^n pagina 5

continuare ^n pagina 3

pag. 6

De la aderare, la integrare– un pod al suspinelor

%n num@rul 94 , din 8 decembrie 2006, am trecut în revist@ fondurileeuropene care vor putea fi accesate de România, în perioada 2007-2013. Finan]@rile de care ]ara noastr@ va putea beneficia pot provenidin Fondul European de Dezvoltare Regional@ (FEDER), Fondul SocialEuropean (FSE) }i Fondul de Coeziune (FC), care din 2007 devine ocomponent@ a fondurilor structurale. De men]ionat }i cele dou@ ac]iunicomplementare, respectiv Fondul European pentru Agricultur@ }iDezvoltare Rural@ (FEADR) }i Fondul European pentru Pescuit (FEP),la care se adaug@ instrumentul juridic Asocia]ia European@ pentruCooperare Teritorial@, aplicabil în toate regiunile, care se afl@ în cel pu]indou@ state membre. Obiectivul acestui instrument const@ în înlesnireacooper@rii transfrontaliere, transna]ionale }i/sau interregionale întreautorit@]ile regionale }i locale. Pentru urmatorii 7 ani (2007-2013), România a preg@tit o serie de do-cumente strategice }i opera]ionale pentru a stabili priorit@]ile de dez-voltare ale României }i pentru a defini alocarea fondurilor comunitarepe fiecare obiectiv în parte.Cadrul SStrategic NNa]ional dde RReferin]@ ((CSNR) are la baz@ Planul Na]ionalde Dezvoltare }i identific@ legatura dintre priorit@]ile na]ionale }i regionale}i prorit@]ile comunitare sus]inute de Comisia European@.

pag. 5

continuare ^n pagina 2

Gânditorieconomi}ti

de mareinteres

Istorie economic@

Dan POPESCU

Gata cutranzi]ia,începe

competi]ia !

pag. 4

Dan-Alexandru POPESCU

Cum ne descurc@m cu

fondurile U.E.?

urmare ddin ppagina 11În CSNR, se specific@ alocarea anual@a fondurilor europene pe fiecare obi-ectiv, pe fiecare instrument }i pefiecare program opera]ional.Trebuie s@ men]ion@m faptul c@ ac-cesul la aceste fonduri este con-di]ionat de elaborarea unor ProgrameOpera]ionale SStrategice ((POS), docu-mente ce identific@, pentru fiecareobiectiv strategic din CSNR, axeleprioritare }i domeniile de interven]ie,furnizând detalii despre finan]areana]ional@ public@ }i privat@ }i co-finan]area de la Uniunea European@.Întreaga r@spundere pentru realizareaprogramelor operative, este purtat@ dec@tre statul membru, în cazul nostrude Guvernul României. Conform prin-cipiului de parteneriat, se va face pre-lucrarea, realizarea, îndrumarea }i eva-luarea programelor, în strâns@ colabo-rare între Comisia European@, statelemembre, regiuniile, comunele }i gru-puri relevante ale societ@]ii civile. Reali-zarea acestora decurge în cadrul sis-temului institu]ional na]ional, la ni-velul teritorial corespunz@tor. Selecta-rea proiectelor se face de c@tre auto-ritatea na]ional@ }i regional@ desem-nat@ de statul membru (autorit@]i deadministrare }i aprobare), pe baza de-ciziilor juridice, cât }i a unei analizea nevoilor }i a perspectivelor de dez-voltare a fiec@rei economii na]ionale.Fiecare Program Opera]ional va fi com-pletat de un Program Complement,documente ce nu sunt supuse apro-b@rii Comisiei Europene, dar care cu-prind detalii practice privind proiec-tele }i cheltuielile eligibile, poten]ialiibeneficiari, modurile de decontare,rolul autorit@]ilor etc. Fiecare PO esteîmp@r]it în mai multe axe pprioritare(ilustrând obiectivele Programului Ope-rational respectiv), fiecare ax@ avândunul sau mai multe domenii mmajorede iinterven]ie, care la rândul lor potcuprinde una sau mai multe opera-]iuni ce urmeaz@ a beneficia de finan-]are din fondurile structurale }i decoeziune. În prezent, au fost elaborate7 programe opera]ionale sectoriale:

1. PO pentru Cre}terea CCompetitivit@]iiEconomice 2. PO Transport 3. PO Mediu 4. PO Regional 5. PO Dezvoltarea RResurselor UUmane 6. PO Dezvoltarea CCapacit@]ii AAdmi-nistrative 7. PO Asisten]@ TTehnic@

Din perspectiva întreprinz@torilor POCre}terea Competitivit@]ii Economiceeste poate cel mai atractiv. Acest pro-gram va beneficia de 2,24 miliardeeuro din Fondul European de Dezvol-tare Regional@, plus cofinan]area na]io-nal@ de 115 milioane euro, pentru în-treaga perioad@ de programare,2007-2013. În cadrul acestui Pro-gram Opera]ional Sectorial s-au de-finit 3 priorit@]i de dezvoltare:I. Cre}terea competitivit@]ii, prin îm-bun@t@]irea accesului pe pia]@ al între-prinderilor, în special a IMM-urilor; II. Dezvoltarea economiei bazate pecunoa}tere, prin promovarea cerce-t@rii }i inov@rii }i accelerarea dez-volt@rii unei societ@]i informa]ionale;III. Dezvoltarea infrastructurii ener-getice - îmbun@t@]irea eficien]ei ener-getice.Cre}terea competitivit@]ii economiceprin cre}terea accesului pe pia]@ aîntreprinderilor, în special IMM, areca obiectiv cre}terea productivit@]iicompaniilor române, prin reducereadiferen]elor, comparat@ cu media pro-ductivit@]ii în UE. Obiectivul ggeneral alPOS CCE este ca România s@ poat@atinge 55& din media UE, iar m@surileluate pentru a duce la atingereaobiectivelor se vor prelungi pân@ în2013, pentru o cre}tere în medie aPIB-ului pe angajat cu 5,5& per an.Obiective sspecificeaa)) CConsolidaareaa }}i ddezvoltaareaa ssecc-torului pproducctivElementul cheie al acestui obiectivspecific este sprijinirea moderniz@rii}i inov@rii întreprinderilor existente }icrearea unora noi, în special IMM-uriîn sectoarele productive }i al servici-ilor pentru afaceri. Valorificarea }icalificarea echipamentelor de pro-duc]ie, l@rgirea bazei de produc]ie,inovarea proceselor de produc]ie }i aechipamentelor }i sprijinirea adopt@riistandardelor interna]ionale conduc lacre}terea gamei de produse. De ase-menea, cre}terea ofertei de consul-tan]@ specializat@ }i sprijinul interna-]ionaliz@rii contribuie la procesul decre}tere a cotei de pia]@.b)) CConstituireaa uunui mmediu ffaavoraabildezvoltaarii iintrepprinderilorElementul cheie al acestui obiectivspecific este crearea unui cadru favo-rabil dezvolt@rii antreprenoriatului prinreducerea constrângerilor în domeni-ile de e}ec ale pie]ei – acces lafinan]are, instrumente financiare,accesul la infrastructurile }i serviciilede afaceri – pentru crearea de noiîntreprinderi }i pentru dezvoltareacelor existente.

Cuantificarea rrealiz@rii aacestor ddou@obiective se poate face raportând re-zultatul la obiectivul de „cre}terea ccon-tribu]ei IIMM-uurilor îîn PPIB” ccu 220&pân@ îîn 22015.cc)) CCre}tereaa ccaappaaccit@]ii CCerccet@rii }}iDDezvolt@rii ((C&DD)) }}i sstimmulaareaaccoopper@rii îîntre iinstitu]ii dde CCDDI }}isecctorul pproducctivElementele cheie ale acestui obiectivspecific constau în finan]area proiec-telor de Cercetare }i Dezvoltare, careva genera rezultate aplicabile directîn economie, modernizarea }i dez-voltarea capacit@]ii }i infrastructuriiCDI, cre}terea calit@]ii }i diversifi-carea ofertei de servicii inovative }istimularea cererii de inovare dinpartea sectorului productiv.Realizarea acestui obiectiv va con-tribui la cresterea vvalorii ccheltuielilortotale dde CC&D ppân@ lla 33& ddin PPIBîn 22015.d)) VVaalorificcaareaa ppoten]iaalului TTehno-logiei IInformmaa]iei }}i CCommuniccaa]iilor(TIC)) }}i aappliccaareaa aaccestuiaa îîn ssecctorulppublicc ((aadmministraa]ie)) }}i ccel pprivaat(ccet@]eni, îîntrepprinderi))Elementele cheie sunt exploatarearesurselor umane calificate }i deknow-how }i îmbun@t@]irea infra-structurii în special în zonele de e}ecale pie]ei. Scopul este acela de pro-movare a introducerii inov@rii în sec-torul productiv, în procesele admi-nistrative, în via]a cotidian@ }i de dez-voltare a pie]ei pentru o nou@ gene-ra]ie de produse }i servicii.Tinta este de cre}tere aa ppenetr@rii sser-

viciilor dde IInternet ((accesul îîntreprin-derilor lla sservicii oonline) dde lla 552&,în 22003, lla 770& îîn 22015.e)) CCre}tereaa eeficcien]ei eenergeticce }}idezvoltaareaa dduraabil@ aa ssistemmuluienergeticcElementele cheie sunt: reducerea inten-sit@]ii energetice prin implementareaîn sectorul energetic a unor tehno-logii noi cu randament ridicat, cre}-terea eficien]ei energetice pe tot ci-clul }i cre}terea ponderii energiei dinsurse regenerabile. Se va acorda, deasemenea, un sprijin important }i im-plement@rii de tehnologii pentru re-ducerea emisiilor produse de marileinstala]ii energetice.Scopul uurmarit este de a contribui laobiectivele na]ionale: reducerea iinten-sit@]ii eenergetice pprimare ccu 440&pân@ îîn aanul 22015, ccomparativ ccu2001, cre}terea eenergiei oob]inute ddinresurse rregenerabile ppana lla 333& ddinconsumul nna]ional bbrut dde eenergiepân@ îîn 22010 }i reducerea eemisiilorde nnoxe ddin ssectorul eenergetic, con-form Programului na]ional de redu-cerer a bioxidului de sulf (SO2), oxi-dului de azot (NOX) }i prafului îninstala]iile mari de ardere.f)) PPrommovaareaa ppoten]iaalului tturismmu-lui rrommânesccElementele cheie ale acestui obiectivspecific sunt îmbun@t@]irea imaginii]@rii pentru promovarea României }icre}terea atractivit@]ii în str@in@tateprecum }i crearea unui sistem iinte-grat aal oofertei tturistice rromâne}ti.Implementarea uunui ssistem iinovativde pproduc]ie, presupune o serie deopera]iuni, cum ar fi consolidarea }}idezvoltarea ssectorului pproductiv }icrearea uunui mmediu dde aafaceri ffavo-rabil ppentru ddezvoltarea ^̂ntreprinde-rilor. Având în vedere ambele posi-bilit@]i pentru îmbun@t@]irea competi-tivit@]ii IMM-urilor române}ti de aface fa]@ provoc@rii, precum }i ariilede interven]ie eligibile sus]inute prinFEDER, s-au identificat urm@toarelem@suri }i ac]iuni indicative:M@sura 11. Sus]inerea investi]iilor pro-ductive }i preg@tirea întreprinderilorromâne}ti pentru a face fa]@ concu-ren]ei pe Pia]a Intern@. În acest sens,se urm@re}te sus]inerea investi]iilordirect productive, în special în sec-torul industrie }i servicii, prin: inves-ti]ii destinate achizi]ion@rii de echipa-mente, utilaje }i alte active destinateproduc]iei, investi]ii destinate achi-zi]ion@rii de noi tehnologii, sus]inereainvesti]iilor intangibile, vizând achizi-]ionarea de: brevete, m@rci, licen]e,know-how.M@sura 22. Dezvoltarea accesului lafinan]are a întreprinderilor, în special

a IMM-urilor. Concret, acest dezider-at prevede: înfiin]area }i dezvoltareafondurilor locale de garantare în vede-rea sus]inerii întreprinderilor, în spe-cial a IMM, înfiin]area }i dezvoltareafondurilor de risc, în vederea sus-]inerii IMM high-tech }i dezvoltareacapacit@]ii de co-garant a FonduluiNa]ional de Garantare a Creditelorpentru IMM.M@sura 33. Dezvoltarea infrastructuriide afaceri }i a serviciilor suport pen-tru afaceri. În acest sens se prevede:dezvoltarea }i sus]inerea manage-mentului incubatoarelor de afaceri }ia capacit@]ii institu]ionale a acestora,clustering, centre de dezvoltare a afa-cerilor pentru IMM (suport institu-]ional), investi]ii ‘’soft’’ (achizi]ionareade echipamente), schimb de bunepractici, sus]inerea activit@]ilor dementoring }i coaching, transfer deknow-how, seminarii, work-shops;Sus]inerea serviciilor suport (inclusivconsultan]@ specializat@), orientatec@tre cerin]ele pie]ei prin sus]inereadezvolt@rii infrastructurii institu]iona-lizate de afaceri (crearea re]elei departeneri locali); Sus]inerea integr@rii}i dezvolt@rii capacit@]ii competitive aIMM, în cadrul infrastructurilor deafaceri, printr-un pachet de m@suridestinate investi]iilor de tip seed capi-tal întreprinderi start-up }i asigurareatraining-ului complementar.M@sura 44. Cre}terea accesului pepie]e externe }i sprijinirea eforturilorde interna]ionalizare a întreprinde-rilor, în special a IMM., prin: sus]i-nerea particip@rii la târguri }i mani-fest@ri expozi]ionale cu caracter inter-na]ional, sprijinirea activit@]ilor de pro-movare a firmelor, sus]inerea par-ticip@rii la misiuni economice.Scopul reglement@rilor europene dinacest domeniu are în vedere încura-jarea I.M.M.-urilor }i crearea de noilocuri de munc@ }i reprezint@ în senslarg un factor de sensibilitate social@}i de cre}tere economic@. Întrucâtdezvoltarea acestora poate fi împiedi-cat@ de imperfec]iunile pie]ei se poateinterveni cu o m@sur@ de natura aju-torului de stat. I.M.M-uri sunt con-siderate întreprinderi care au maipu]in de 250 angaja]i }i o cifr@ deafaceri anual@ care nu dep@}e}te 50milioane euro, respectiv întreprin-derea mic@ are mai pu]in de 50 deangaja]i }i o cifr@ anual@ care nudep@}e}te 10 milioane euro. Elaborarea proiectelor de finan]arepentru I.M.M.-uri trebuie s@ fie înconformitate cu men]iunile prev@zute,respectiv acestea trebuie întocmitedup@ o consultare prealabil@ la Biro-urile de Asisten]@ Tehnic@.

STRATEGII VINERI 22 DECEMBRIE 20062

Sediul Guvernului Rom$niei

Cum ne descurc@m cu fondurile U.E.?drd. Lia - Alexandra BALTADOR

urmare ddin ppagina 11F@r@ s@ ]in@ cont de particularit@]ile fiec@ruistat, de punctul de pornire într-o curs@dificil@ }i imprevizibil@, FMI a elaborat ostrategie comun@ în tranzi]ie. Vre]i pri-vatizare? Face]i-o rapid, indiferent cum!{i a ie}it ce a ie}it, adic@ veritabile jafu-ri na]ionale, care au cl@tinat încredereapopoarelor în democra]ie }i în statul dedrept, au adâncit pr@pastia dintre cei avu]i}i perdan]ii la roata norocului tranzi]iei.Vre]i echilibre macro-economice? Asculta]icomanda la mine: cre}terea economic@atât, deficitul bugetar minim, infla]ia câtv-o dict@m noi! Referindu-se punctual laRomânia, renumitul economist americanconchide: „Bilan]ul tranzi]iei în EuropaCentral@ }i de Est r@mâne pestri], darast@zi România, prin admiterea în U.E.,are o }ans@ unic@ de dezvoltare economic@(...) Marele avantaj este c@ apartenen]a laU.E. va stimula în general cre}terea eco-nomic@ }i va crea cadrul juridic care s@permit@ înflorirea economiei.”Iar realit@]ile curente par s@-i dea drep-tate americanului. Într-adev@r, Româniaînregistreaz@ o dinamic@ pronun]at@ }idurabil@ a principalilor indicatori economi-ci. De pild@, la nivelul primelor nou@ luniale anului curent, comparativ cu perioa-da corespunz@toare din anul trecut,cre}terea produc]iei industriale a fost de7,2 la sut@, iar productivitatea muncii înacest sector s-a majorat cu 11 la sut@.Toate estim@rile indic@ o cre}tere a con-tribu]iei industriei la PIB la aproximativ6,4 la sut@, fa]@ de doar 2,5 la sut@, câts-a înregistrat anul trecut, în condi]iile încare exportul de produse ale acestui sec-tor s-a situat pe primul loc, într-un clasa-ment al contribu]iilor diverselor ramuri laexportul total al României.Ei bine, chiar }i într-o asemenea conjunc-tur@ fericit@ care, de ce s@ nu recu-noa}tem, d@ bine pentru imaginea unei]@ri, la debutul s@u pe scena mare euro-pean@, apar din nou „proorocii” de la FMI}i BM, care fac, }i de ast@ dat@, ceea ce}tiu mai bine: trag clopote de alarm@. Ei

recunosc progresele }i dinamismul Ro-mâniei… dar avertizeaz@ c@ prea multdinamism stric@, iar economia româ-neasc@ risc@ s@ se supraînc@lzeasc@, pen-tru c@ a}a se întâmpl@ când motoarele„duduie” prea tare!? Acuzând deficite decont curent apocaliptice, dezvoltareanecontrolat@ a cererii }i creditelor, pronos-ticând c@ vom deveni peste noapte o pia]@de desfacere pentru U.E., în care impor-turile vor exploda, iar exportatorii vor fisili]i s@-}i g@seasc@ pie]e extracomunitare,anali}tii forurilor financiare interna]ionale segr@besc s@ ne a}eze în rândul economii-lor vulnerabile }i cu grad ridicat de risc.Dac@ nici ceea ce este bun nu place }inu se potrive}te cu preceptele „evanghe-liei tranzi]iei” dup@ exper]ii FMI, atunciajungem s@-i d@m deplin@ dreptate ame-ricanului Joseph Stiglitz, cel care deplângerolul nefast al Fondului, în gestionareaunei tranzi]ii uniforme }i cenu}ii, departede speran]ele popoarelor supuse, ani larând, unor „tratamente stas”.

Bun@starea – credit pe termen lung

Strategia FMI, dar }i lipsa noastr@ de idei,bun@ credin]@ }i coloan@ vertebral@ ne-audus la un impas grav pe plan social.Suntem }i vom r@mâne, înc@ un timpnedefinit, s@racii Comunit@]ii Europene,momentul ader@rii g@sindu-ne cu salariipenibile, dar cu taxe }i impozite de-p@}indu-le uneori pe cele din Vest. Avemun produs intern brut pe cap de locuitorcu 70 la sut@ mai sc@zut decât mediaUE25 }i un câ}tig salarial brut orar de14 ori mai mic. Doar 20 la sut@ din gos-pod@riile României pot spune c@ au ve-nituri îndestul@toare, iar 50 la sut@ recu-nosc c@, în general, consum@ mai multdecât câ}tig@. Zece procente din cele mais@race gospod@rii î}i ob]in, aproape întotalitate, veniturile din produc]ie proprie.Aderarea nu ne va aduce automatbun@starea. O demonstreaz@ experien]a]@rilor admise în U.E. în „valul” 2004.Prognozele sunt pesimiste: Letonia,despre care se spune c@ va conducetopul cre}terilor economice din cadrulU.E., va trebui s@ mai a}tepte 16 ani, pen-tru a atinge raportul PIB ­/cap de locuitordin ]@rile occidentale dezvoltate. Înscri}iîn aceea}i competi]ie acerb@, lituanienii,estonii }i cehii preconizeaz@ atingereanivelului de trai din U.E. în 17 ani, slo-vacii în 18, iar polonezii în 27! DespreRomânia, proiec]iile cele mai optimistevorbesc de 12 – 13 ani, dar românii nu-

}i ascund teama c@ se va întâmpla }i aicica în prezicerile lui Brucan. {i, dac@ poli-ti-ca salariilor mici va continua s@ fie, dinp@cate, politic@ de stat în ]ara noastr@,cre}terea taxelor }i impozitelor va devenio realitate dur@ chiar din prima zi a anu-lui viitor. Prin lege, se îng@duie consili-ilor locale s@ majoreze taxele }i impoziteleanuale, cu pân@ la 20 la sut@ peste nivelulprev@zut de noul Cod fiscal. S-au anun]atdeja impozite pe case, cu 5 procente înplus pentru fiecare 50 de metri p@tra]ipeste suprafa]a de 150 mp, iar la oricetranzac]ie imobiliar@ se va percepe, în pre-mier@, un impozit de 3 la sut@ din va-loarea propriet@]ii. {i pentru proprietariide automobile, 2007 vine cu un nou bir:taxa pentru prima înmatriculare, menit@s@ descurajeze importurile de autoturismesecond – hand, }i care va putea ajunge,pentru ma}inile non – euro, pân@ laincredibila sum@ de 7500 euro. Tot dinanul viitor, noua tax@ de mediu se vareg@si în pre]ul carburan]ilor. Consecin]aimediat@? Vom avea unul din cele mairidicate pre]uri din Europa, la benzin@ }imotorin@, concomitent cu cascada dem@riri ale pre]urilor în toat@ economiaromâneasc@.Desigur, este de discutat în ce m@sur@toate aceste scumpiri, major@ri de taxe }iimpozite sunt impuse expres prin Tratatulde aderare la U.E., sau declan}ate deapetitul unor firme pentru profituri nemun-cite }i de nevoile imperioase ale uneivistierii a statului de-a pururi goal@ }ifl@mând@. Pân@ s@ c@p@t@m un r@spunsclar la aceast@ nedumerire, ne vom rezu-ma s@ prezent@m imaginea-robot a anga-jatului român la orizontul anului 2010,a}a cum ni-l sugereaz@ studiul IRSOPasupra valorilor române}ti }i a celoreuropene: „Mai motivat }i ceva mai binepl@tit, înconjurat de tot mai multe tenta]iiprofesionale, f@r@ a tr@i neap@rat cu multmai bine, dar trecut prin focul primelorscumpiri aduse de aderare”. Cât deaproape se afl@ acest „portret” de ide-alurile }i a}tept@rile noastre, îl l@s@m pefiecare din cititorii no}tri s@ judece.

Pariem din nou pe agricultur@?Printre multe altele, anul 2007 va însem-na }i un nou pariu cu agricultura ro-mâneasc@. {i nu numai pentru c@ acquis-ului agricol reprezint@ 40 la sut@ din le-gisla]ia Uniunii Europene, iar Politica

Agrar@ Comun@ (PAC) consum@ jum@tatedin bugetul uniunii. La start, România vaocupa locul al }aptelea în UE27, dup@suprafa]a de teren agricol }i locul al doilea,dup@ Polonia, în rândul ]@rilor central }iest-europene. Dar, tot în contul nostru vaintra }i fragmentarea pronun]at@ a supra-fe]elor agricole, care face ca dimensiuneamedie a unei exploata]ii s@ fie de numai2,6 hectare în România, fa]@ de 18 hec-tare în U.E. Dac@ ]inem seama de faptulc@, la nivelul comunitar, regula }i tendin]ase exprim@ prin formula „exploata]ii maipu]ine, mai mari }i mai profitabile”, vomîn]elege de ce România are de rezolvat oproblem@ de real@ complexitate.Desigur, din punct de vedere financiar,aderarea va aduce agriculturii noastrefoarte mul]i bani. Sumele destinate sec-torului agricol românesc se cifreaz@ la 12miliarde euro, astfel c@, din totalul ba-nilor veni]i din bugetul U.E. agricultura vaînghi]i circa 40 la sut@. Din ace}tia, 7,5miliarde euro vor fi destina]i exclusiv dez-volt@rii rurale, câte un miliard pe an.Vestea e }i bun@, }i rea. Bun@ – pentruc@ având la dispozi]ie asemenea sumeconsistente, se poate spera într-o trans-formare radical@ a spa]iului rural autoh-ton, într-o imagine european@ a satuluiromânesc. Mai pu]in bun@ – deoarece,

cel pu]in deocamdat@, fermierii români,atâ]ia câ]i avem în prezent, }i câ]i vor maiap@rea, nu par s@ în]eleag@ necesitateaunor asocieri, pentru a c@p@ta putere denegociere pe pia]@ }i a putea dispunede finan]@ri, sau pentru a ridica nivelulde mecanizare în condi]iile cre}terii pre-vizibile a competi]iei pe pia]a intern@.Timpul }i îndr@zneala vor fi cele ce vordecide locul agriculturii române}ti în pia]aagricol@ european@, chemat@ s@ satisfac@cerin]ele a aproape 500 de milioane deconsumatori.

Ar mai fi, cu siguran]@, multe de spusdespre examenele dificile pe care le vaavea de trecut România, dincolo demomentele festive ale consfin]irii ader@rii.Suntem acolo unde ne-am dorit }i celmai bun lucru pe care-l putem face estes@ nu ne dezam@gim partenerii. Deocam-dat@, putem cânta }i noi pe struna unuipolitician român bun la toate: „Nici nu}tie U.E. ce ]ar@ bogat@ îi va trece pra-gul, în 2007!”În timp, în]elegând c@ bog@]ia nu esteargumentul suprem într-o competi]ie, vatrebui s@ descoperim singuri cu ce nemai putem l@uda de-adev@ratelea.

VINERI 22 DECEMBRIE 2006 3UNIUNEA EEUROPEAN~

Sediul Comisiei Europene

Joseph Stiglitz

Emil DDAAVVIIDD

De la aderare, la integrare – un pod al suspinelor

...Spre sfâr}itul secolului al XVIII,filozofi }i oameni de afaceri au în-ceput s@ teoretizeze capitalismul. AdamSmith }i David Ricardo au fost pri-mii s@i mari gânditori. Principala – }icea mai durabil@ – critic@ a acestui re-gim socio-economic a venit, la }i dup@mijlocul secolului al XIX-lea, din parteaunui filozof }i jurnalist german: KarlMarx. Reflec]ia asupra capitalismului afost în mod profund reînnoit@, îmbo-g@]it@ în secolul XX, în mod particu-lar dup@ marea criz@ economic@ mon-dial@ din 1929-1933, prin englezulJohn Maynard Keynes }i austriaculJoseph Schumpeter. Iat@ un primtablou sintetic al unor mari corifei.

•• Adam SSmith, cercet@torul „bog@]ieina]iunilor”.N@scut în 1723, în Sco]ia, diplomatal Oxford-ului, Adam Smith a ob]inut,

la 28 de ani, întâi Catedra de logic@, iarapoi pe cea de moral@ a Universit@]iidin Glasgow. În 1759, a publicat o„Teorie a sentimentelor morale”, lu-crare în care }i-a pus întrebarea „de ceomul, creatur@ egoist@, poate avansajudec@]i morale, în care interesul s@us@ treac@ pe planul secund?” Carteaa f@cut imediat senza]ie…...În 1776, Adam Smith va publicalucrarea sa de c@p@tâi „Cercetare asu-pra naturii }i cauzelor bog@]iei na]iu-nilor” (sau „Avu]ia na]iunilor. Cerce-tare asupra naturii }i cauzelor ei”).Aceast@ carte, deloc u}or de citit,impunând aten]ie }i st@ruin]@, a avutca ]int@, printre altele, respingereamecantilismului („bog@]ia na]iunilorconst@, în principal, în cantitatea deaur, de alte metale pre]ioase, }i debani pe care acestea o posed@”),teorie pân@ atunci dominant@, }i dea face apologia unei „lumi moderne”,o lume în care „fluxul bunurilor }i

serviciilor produse poate îmbog@]i înacela}i timp popoarele }i suveranul”.Smith examineaz@, aici, principiul re-gulator prin care „interesele }i pasi-unile individuale sunt ghidate în di-rec]ia cea mai favorabil@ intereselorsociet@]ii întregi”. Acest principiu esterelevat de Smith a fi concuren]a, con-curen]a care face ca fiecare om carecaut@ s@ ob]in@ maximum de satis-fac]ie din jocul s@u economic s@ fieconfruntat cu o mul]ime de indivizi mo-tiva]i de o manier@ identic@. Astfel,„mâna invizibil@” a pie]ii duce la celmai nea}teptat rezultat: „armonia so-cial@”. Dintr-o asemenea perspectiv@,Adam Smith poate fi considerat dreptmo}tenitorul ilumini}tilor, ce credeauîn triumful ra]iuni asupra arbitrariului}i haosului. El a tr@it în perioadaeconomiei manufacturiere, dar a gân-dit considerabil în viitor…•• David RRicardo, virtu]ile liberului schimb.N@scut în 1772, fiul unui agent co-mercial intermediar evreu, ce a emi-grat din Olanda în Anglia, înc@ de la14 ani, Ricardo a muncit al@turi detat@l s@u, ini]iindu-se în afaceri co-merciale }i bancare. La 22 de ani seva c@s@tori, se va converti la cre}ti-nism }i se va stabili pe contul s@u.La 42 de ani, cu o imens@ avere, seva retrage, dedicându-se studiuluiEco-nomiei Politice…În 1817, va publica cartea sa ce l-af@cut celebru, anume „Principii aleEconomiei Politice }i ale impunerii”,lucrare integral abstract@, dar de-monstrând cu numeroase argumentec@ fiecare ]ar@ are interesul s@ se spe-cializeze în domeniul în care ea estecea mai productiv@. „În acela}i timpîn care cre}terea masei generale aproduselor r@spânde}te, peste tot,bun@starea, schimburile leag@ întreele toate na]iunile lumii civilizate, prinnodurile comune ale interesului, prinrela]ii amicale }i fac o singur@ }i maresocietate”, scria Ricardo, ad@ugând c@economiile au interesul s@ produc@acele produse pentru care posed@cele mai bune condi]ii de ob]inere,condi]ii privite îns@ în mod relativ dinpunct de vedere al eficien]ei generale}i nu din punct de vedere na]ional.Ricardo va oferi astfel celebrul exem-plu al schimbului dintre stofeleengleze }i vinul portughez…Tocmai în virtutea acestui principiu,David Ricardo va milita în CameraComunelor, al c@rei deputat a fost,pentru abolirea legii („Corn Law”)care privilegia aristocra]ia funciar@englez@ de concuren]a grânelor str@-ine }i pentru adoptarea, în MareaBritanie, a liberului schimb.•• Karl MMarx: decesul previzibil al ca-pitalismului.Prezicând pr@bu}irea necesar@ }i inevi-tabil@ a capitalismului, nu pu]ini anali}tiapreciaz@ c@ Marx poate rivaliza cu Chris-tos sau Mahomed. C@ se realizeaz@ saunu, predic]ia sa a f@cut – }i face – partedin utopiile de care oamenii au nevoiepentru a tr@i }i a gândi c@ „}i o alt@lume este posibil@”. N@scut în 1818,al doilea fiu al unei familii intelec-tuale }i prospere de evrei cre}tina]i,filozof, dar }i gazetar }i economist,Marx va l@sa relativ neterminat, lamoartea sa, în 1883, „Capitalul”, ope-ra sa de c@p@tâi, al c@rui prim volumfusese publicat în 1867.Karl Marx este, mai ales, descoperi-torul „legii sc@derii tenden]iale a rateiprofitului”, care ar condamna, în timp,capitalismul la pieire. În virtutea aces-tei legi legate de acumularea inexora-bil@ a capitalului, întreprinz@torii vorsfâr}i prin a nu investi, dac@ rataprofitului se va diminua }i va deveniprea mic@. Vor c@uta, deci, s@ reduc@

din ce în ce mai mult salariile,provocând revolu]ia muncitoreasc@,proletar@, ce le va fi fatal@. Marcatputernic de contradic]iile sale, pre-zicea în continuare Marx, capitalismulva traversa crize din ce în ce maiviolente, ceea ce va genera înlocuireasa de c@tre o societate f@r@ clase. Osocietate în care, finalmente, fiecareva putea tr@i potrivit, mai întâi,muncii prestate, }i pe urm@, nevoilorsale. O teorie frumoas@, dar care nus-a prea verificat... •• John MMaynard KKeynes: promotorulinterven]ionismului statal.N@scut în 1883, chiar anul mor]ii luiMarx, lordul John Maynard Keyneseste, f@r@ îndoial@, cel care a con-tribuit cel mai mult, la demontareafunestelor sale profe]ii. Spirit briant,traversând via]a cu u}urin]@ }i cusucces (vezi }i articolul nostru „Ti-

nere]ea lui Keynes”, EuroeconomiaXXI, nr.73/2006), colec]ionar de art@,amator de balet, profesor la Cam-bridge, Keynes va deveni cu adev@ratcelebru în 1936, dup@ publicarea lu-cr@rii sale „Teoria general@ a folosiriifor]ei de munc@, a dobânzii }i a bani-lor”. În cartea sa, Keynes critic@ teo-ria „laissez-faire”-ului, teorie domi-nant@ în vreme, }i justific@ interven]iastatului }i a finan]elor publice pentrua combate }omajul }i a relansa cre}-terea economic@ într-un Occident }iîntr-o lume ce traversau o grav@ cri-z@ debutat@ cu crahul bursier din cele-bra Joie neagr@, octombrie 1929…În 1944, Keynes va reprezenta MareaBritanie la conferin]a de la Bretton-Woods, f@r@, îns@, a putea s@ impun@americanilor planul s@u de reformarea sistemului monetar interna]ional.Foarte în vog@ în vremea refaceriiimediate dup@ al doilea r@zboi mon-dial, dar }i în vremea celor „treizecide ani glorio}i”, în care }i între-prinz@torii dar }i finan]ele publice auf@cut mari eforturi pentru o dez-voltare calitativ@ de excep]ie, Keynesexercit@ }i ast@zi o mare influen]@ înzona social-democra]iei, dar nu nu-mai. În mod fundamental conserva-tor, profund anticomunist, Keynes a

influen]at }i influen]eaz@ în mod du-rabil pe to]i acei ce au gândit }i gân-desc c@ interven]ia statului, a insti-tu]iilor sale, poate, corecta o seam@de inegalit@]i în economia de pia]@ }ipoate pune în oper@ o veritabil@ soli-daritate.•• Joseph SSchumpeter: ciclurile inova-]ionale, riscul.N@scut, ca }i Keynes, în 1883, aus-triacul Joseph Schumpeter a publi-cat, la nici 30 de ani, o „Teorie aevolu]iei economice” (1912) în careexpune, mul]i consider@ de o manie-r@ magistral@, procesul de cre}tereeconomic@. Dup@ ce a fost, în 1919,ministru de finan]e în ]ara sa, Austria,Schumpeter va pleca în Statele Unite,în 1932, devenind profesor la Har-vard. În 1939, în „Ciclul afacerilor”,el va pune în relief „rolul inova]iilorîn fluctua]iile ciclurilor capitalismu-

lui”. Prin natura sa, scria Schumpe-ter, dezvoltarea economic@ este deze-chilibrat@, discontinu@, nearmonioa-s@”, ceea ce explic@ istoria capitalis-mului „sem@nat@ de episoade violente}i de catastrofe”… În acest cadru, ino-va]iile au rolul lor pozitiv.În 1942, în volumul s@u de c@p@tâi„Capitalism, socialism }i democra]ie”,va avansa aceast@ judecat@ final@:„Capitalismul ca atare poate supra-vie]ui? Nu, eu cred c@ nu poate”.Argumentul? Capitalismul va puteacontinua mersul s@u înainte numaiatunci când capitali}tii se vor con-duce ca pionieri. Or, acestor cavaleriai afacerilor, pu]in scrupulo}i, darenergici, li s-a substituit birocra]iamarii întreprinderi conservatoare. Me-tamorfozându-se în gestionar@, urm@-rind mereu un venit regulat }i con-fortabil, aceast@ birocra]ie a uitatgustul riscului care este îns@}i esen]acapitalismului. De unde r@s@ritul ine-vitabil al socialismului (de tip vestic,fire}te, n.n.). Teoria ciclului inova]ional}i a riscului, a lui Joseph Schumpeter,este confirmat@, în mesajul s@u pozi-tiv, de „întreprinderile de risc înalt”din Statele Unite }i Europa Vestic@,ce au revitalizat sensibil un procesde cre}tere ce schiop@ta…

ISTORIE EECONOMIC~ VINERI 22 DECEMBRIE 20064

c my b

c my b

c my b

c my b

DAN POPESCU

Adam Smith David Ricardo

Karl Marx Joseph Schumpeter

John Maynard Keynes

Gânditori economi}ti de mare interes

urmare ddin ppagina 11De asemenea, Comisarul UE pentrucomer], Peter MMandelson, a afirmat:"CEFTA va înlocui castronul de spaghe-te de acorduri regionale de comer] liberîn Europa de Sud-Est, cu un singur acordcare va stimula comer]ul }i va atrageinvestitori. Acordul central europeande comer] liber extins va oferi bene-ficii economice reale tuturor p@r]ilor.Dar reprezint@, de asemenea, un sem-nal politic important. Rela]iile comer-ciale mai strânse în Europa de Sud-Estsunt fundamentul stabilit@]ii }i al pros-perit@]ii în cre}tere."[@rile care au semnat acest acord sunt:1. Albania,2. Bosnia-Her]egovina, 3. Bulgaria, 4. Croa]ia, 5. fosta Republic@ Iugoslav@ a Macedoniei,6. Moldova, 7. Muntenegru, 8. România 9. Serbia (inclusiv Kosovo,a}a cumdefine}te, Consiliul de Securitate alNa]iunilor Unite, rezolu]ia 1244). La 1 ianuarie 2007 România }i Bul-garia vor p@r@si CEFTA, devenind mem-

bre ale Uniunii Europene. Negocie-rea }i semnarea noului acord de c@treaceste dou@ state a fost un gest fi-resc, de apartenen]@ la spa]iul economicbalcanic, chiar dac@ clauzele sale vorfunc]iona pentru noi doar câteva zile.Pentru toate statele din sudul Europei,consolidarea leg@turilor comerciale, ex-perien]a liberaliz@rii comerciale, a fostsau va fi un precursor important al coo-per@rii economice în Pia]a Unic@ European@Acordul creeaz@ o zon@ ccomercial@liber@, în interiorul c@reia a fost li-beralizat mai mult de 90& din comer]ultotal. În forma sa nou@, CEFTA con]inereguli moderne privind concuren]a,comer]ul, achizi]iile publice, protec]iapropriet@]ii intelectuale, normele indus-triale sau cele referitoare la securitateafito-sanitar@.Uniunea European@ consider@ c@ acestacord va face regiunea mai atractiv@pentru investitori, creând premiseleunei pie]e regionale consolidate, libe-ralizate, stabile }i transparente. ZonaBalcanilor este acum regiunea dinEuropa cu un nivel sc@zut de inves-ti]ii str@ine, atât datorit@ conflictelormilitare din zon@, cât }i r@mânerii înurm@ în ceea ce prive}te proceselefundamentale de tranzi]ie la econo-mia de pia]@, cum ar fi de exempluprivatizarea. CEFTA va fi, de aseme-nea, un „antrenament” bun pentru sta-tele care nu sunt membre ale OMC}i doresc s@ devin@ în viitor, misi-unea }i scopurile generale ale ambe-lor organiza]ii fiind similare. Cel mai mare partener comercial al

acestei regiuni este Uniunea Euro-pean@. Politica a Uniunii în Balcani afost }i este centrat@ în ultimul dece-niu pe sus]inerea proceselor carecontribuie la democra]ie, dezvoltareeconomic@ }i stabilitate. Cu excep]ia României }i Bulgariei,]@rile din zon@ au avut probleme im-portante de stabilitate intern@ }i con-flicte militare care au avut efecte cat-astrofale asupra vie]ii sociale. Pentrureconstruc]ia lor }i dezvoltarea eco-nomic@, Uniunea European@ a pus înprcatic@ instrumente de asisten]@ teh-nic@ }i financiar@, fiind de departe celmai mare donor opera]ional în zon@.Multe dintre Statele semnatare CEFTAau fost asistate în interiorul unui „in-strument” global numit The SStabili-sation aand AAssociation AAgreements(Acordul de Stabilizare }i Asociere),care are drept obiectiv stabilizareaprogresiv@ }i alinierea Balcanilor lastandardele economice }i legale dinUniunea European@. „Agenda de laSalonic” este documentul strategiccare reafirm@ dorin]a }i voin]a poli-tic@ a Uniunii de a sprijini Balcanii deVest, în procesul de dezvoltare }idemocratizare, de aderare la UE. Dinanul 2000, Uniunea a aplicat m@-surile ccomerciale aautonome, care facposibile exporturile unui mare num@rde produse balcanice în ]@rile euro-pene. Doar pu]ine produse, cum ar fivinul, unele produse din pe}te etc., suntexceptate sau au cote de export. Acestsistem comercial preferen]ial a fost des-tinat s@ fie în vigoare pân@ în anul

2005, îns@ a fost extins pân@ în 2010.În anul 2004, importurile ]@rilor CEFTAdin Uniune reprezentau 70& din totalulopera]iunilor de import, iar exportu-rile se apropiau de 67& din total.Politica Uniunii Europene, în ceea ceprive}te spa]iul balcanic, ac]ioneaz@la 3 niveluri, }i anume:1. Nivelul bilateral, prin intermediul Acor-dului de Asociere }i Stabilitate, careprevede liberalizarea comer]ului, dia-logul politic, cooperarea în domeniulindustriei, competi]iei etc.;2 Nivelul regional, prin intermediul noului

Acord CEFTA, care constituie }i con-solideaz@ spa]iul economic regionalliberalizat;3. Nivelul multilateral, reprezentat de stra-tegia }i instrumentele de sus]inere pen-tru aderarea la OMC.

Democratizarea }i liberalizarea spa-]iului economic sud-european este unpunct important, pe orice agend@ destabilitate care prive}te Europa – uncontinent mult prea mic }i aglomerat,pentru a-}i permite „pete negre” pe hartademocra]iei, p@cii }i prosperit@]ii.

VINERI 22 DECEMBRIE 2006 5

c my b

c my b

c my b

c my b

TRANZI[IE AACORDURI

Un hit mai vechi. Într-o caden]@ritmat@, solistul parodiaz@ vremurile:«Pe-un picior de plai,/Pe-o gur@ derai,/Dac@ munce}ti, n-ai,/Dar, dac@furi, ai». Cam a}a ar trebui s@ în-ceap@ povestea tranzi]iei române}ti.Aproape dou@ decenii de bagatelizarea istoriei }i de domnie a lui «care pecare». Scurte fragmente din Miori]a,amestecate cu lungi citate din c@r]ilealbe }i negre ale politicienilor: crâm-peie de vrajb@ }i dram@ na]ional@. Ces-a teoretizat în to]i ace}ti ani: c@unii cu gura mare nu au avut decâtde câ}tigat, iar al]ii cu buzunarelemici au fost obliga]i s@ }i le strâm-teze }i mai mult. Ca practic@, s-auliberalizat ho]ia, }paga, tupeul }i mi-toc@nia, iar normalitatea, moralitatea}i respectul legilor au luat formafraudelor spectaculoase. Ne-am jucatcu privatiz@rile, am jonglat cu inte-resul de stat }i am deturnat deliberataten]ia de la baroniada intereselor in-dividuale, promovând ideea c@ p@re-rea celor mul]i chiar conteaz@. N-amfost guverna]i, am fost condu}i, pentruc@ nu aveam nici educa]ie civic@, nicicultur@ politic@. Am dovedit c@ singurinu ne putem ajuta. Românii sunt unpopor inteligent, dar este nevoie s@transform@m inteligen]a în în]elepciune.

Recent, am pus votul nostru pe «drep-tate }i adev@r», sloganul populist alunei «alternative». Ast@zi, la ceas decump@n@, a}tept@rile noastre au cres-cut. În loc de scandaluri de corup]ie,vrem coali]ia dintre «ordine }i disci-plin@», în loc de manevre oculte, ce-rem transparen]@.

Melodia se cânt@ r@gu}it sau, mai binespus, se zbiar@: «Bine ai venit în Ro-mânia,/La noi s-a inventat prostia,/Bineai venit în România,/Fii foarte atent}i prinde }mecheria». Pe fondul del@-s@rii generale, deschidem astfel caleacompromisului, atunci când normele,regulile }i procedurile sunt foarteclare. S@ fim în]ele}i: legea-i una }ipentru to]i, f@r@ ve}nica milogeal@,iar abaterile se pedepsesc. Diviziuneasociet@]ii în «b@ie]i de}tep]i» }i «co-pii fraieri» trebuie s@ dispar@ pentrutotdeauna. Avem ce înv@]a de la fa-milia comunitar@. Ora}ul Sibiu nu arfi tocmai anost, f@r@ nucleul de tra-di]ie }i arhitectur@ s@seasc@ (avemmuntele aproape, ni}te peisaje încân-t@toare, suntem în centrul ]@rii), dardesemnarea lui drept «capital@ cultu-ral@ european@» nu s-ar fi materiali-zat, practic, niciodat@. O convie]uirepozitiv@. Sper ca actul istoric al in-tegr@rii }i contactul nemijlocit culumea Apusului s@ ne readuc@ în li-mitele decen]ei. S@ import@m civiliza-]ie, dar s@ export@m cultur@ }i iden-titate na]ional@, iar balan]a acestuinego] s@ fie permanent în avantajulnostru }i al genera]iilor succesoarede români. Suntem s@raci }i cont@mprea pu]in pe harta lumii. Cei caresufer@ de teoria conspira]iei g@sesc oserie de scuze mondialiste, nostal-gicii dau vina pe tarele trecutului, eug@sesc cauze mai simple: noi suntemproprii no}tri du}mani, noi, cu ma-rele nostru apetit pentru lucruri mici

}i m@runte, cu importan]a nemeritat@pe care o acord@m liniei prezentului}i nu dimensiunii viitorului.

Forma]ia url@ în cor: «La noi totul eposibil,/Dar s@ schimbi ceva, e aproa-pe imposibil» (x2). Publicul r@spundeprompt la apelul de pe scen@ }i re-pet@ versurile la nesfâr}it, ca un ecouobsesiv. La acest refren descump@-nitor se poate reduce întreg mesajultranzi]iei române}ti. Efectele sunt pro-fund vizibile: am deschis mall-uri eu-ropene, dar am falimentat industria]@rii, ne facem cump@r@turile în stiloccidental, dar, la ie}irea din ma-gazin, te întâmpin@ imaginea jalnic@a peisajului balcanic, vrem numaima}ini }i case de lux, dar locuim în

cartiere mizere, vis@m str@lucire, dartr@im dezolare, ne bate gândul s@deschidem o afacere, dar iese doarbi}ni]@real@ }i profit u}or, c@l@torimmai des în str@in@tate, dar ar@t@macelea}i semne de slug@rnicie }i umi-lin]@ fa]@ de «rasa superioar@» aVestului, am condamnat comunismul,dar pactiz@m zi de zi cu sechelelelui. Când în Europa se munce}te pebrânci, de diminea]@ pân@ seara, înRomânia se trage chiulul pe rupte,într-un interval de timp egal. Netrat@m semenii drept poten]iale vic-time, privind lumea din jur cu suspi-ciune sau arogan]@. Dispre]uim eta-pele fire}ti ale dezvolt@rii }i vân@m,precum o armat@ dezl@n]uit@ de pa-parazzi, doar logica senza]ionalului.

S-a ajuns prea departe, în încercareade a ne dovedi «mu}chii». S@rimpeste dorin]a de a face bine lucrurile,crezând c@ le putem face directexcep]ional. Iar gre}elile le punem peseama sistemului, neglijând faptul c@sistemul suntem noi în}ine, ac]iunile}i mentalit@]ile noastre reunite. Doarlucrând la unison, ne vom rec@p@taîncrederea în for]ele proprii }i vomputea realiza proiecte durabile. Sun@prea fals, acest limbaj patriotard? Latreab@, camarazi! Bun@starea nu-i «pemoca». Se încheie un an }i cadecortina peste o epoc@. Fie ca pleiadade s@rb@tori s@ fericeasc@ mul]i ro-mâni. Cr@ciun lini}tit! Dup@ care, avemde recuperat fostul mileniu.

Gata cu tranzi]ia, începe competi]ia!

Dan-Alexandru POPESCU

Eugen IORD~NESCU

Noul acord CEFTA

Peter Mandelson

Estim@rile pesimiste legate de supravie-]uirea companiilor pe pia]@, dup@ inte-grarea în Uniunea European@, au stri-cat somnul multor întreprinz@tori dinRomânia. Unii dintre ace}tia au în]elesc@ este nevoie de o preg@tire sus]inut@}i de abordarea pozitiv@ a situa]iei c@reiatrebuie s@-i fac@ fa]@.

Una dintre solu]iile identificate se refer@la îmbun@t@]irea competitivit@]ii pe pia]@,împreun@ cu adoptarea unei politici de

marketing, care s@ asigure o mai bun@vizibilitate a firmei. În acest procesdevine esen]ial@ ob]inerea de finan]@ripentru retehnologizarea }i modernizareaunit@]ilor de produc]ie.Aceasta presupune o serie de pa}i }i, demulte ori, pare anevoioas@, îns@ r@mâneun element esen]ial în lupta firmelor pen-tru supravie]uirea pe pia]@. CompaniaFerochim din Târgu-Mure} produce acce-sorii metalice pentru mobilier. GeluCostea, administratorul societ@]ii, spunec@, f@r@ cele dou@ finan]@ri ob]inute pen-tru retehnologizare }i marketing, nu ar

mai fi fost pe pia]@, în acest moment.„În 2003, am ob]inut o finan]are de 95de mii de euro, bani pe care i-am folositpentru retehnologizarea fabricii. Lamomentul acela, marja profitului eradestul de mic@, iar capacitatea de pro-duc]ie, redus@. Cu utilajele cump@rateam reu}it s@ m@rim profitul }i s@ nu mairefuz@m niciun client.“ Nici în privin]amarketingului, Gelu Costea nu a l@satlucrurile la voia întâmpl@rii. „Am realizatun proiect de dou@ sute de milioane delei, bani necesari pentru publicarea unuicatalog de prezentare a produselor noas-tre. 60& din aceast@ sum@ am ob]inut-o tot printr-o finan]are.Promovarea f@cut@ ne-a ajutat foarte multîn rela]ia cu clien]ii no}tri“, spune Costea.{i alte firme s-au gândit din timp cums@ creasc@. Cardinal SRL, firm@produc@toare de granule din PVC, aapelat la finan]are pentru sporirea capa-cit@]ii de produc]ie. Administratorul FlorinTei}anu afirm@ c@ în întocmirea dosaru-lui de proiect nu a solicitat serviciile uneifirme de consultan]@.„Proiectul l-am f@cut noi, cei din firm@.Ne-a fost pu]in mai greu, dar, dup@ cene-am documentat, am reu}it s@întocmim un plan bun“, spune Tei}anu,care admite c@ drumul de la depunereadocumenta]iei, pân@ la ob]inerea banilor,a fost destul de anevoios. „Am reu}it s@intr@m în posesia banilor, dup@ opt lunide la depunerea dosarului. A fost o pro-cedur@ destul de lung@, dar a meritat“,

spune el.Firma Cardinal a ob]inut o finan]are de50 de mii de euro, bani folosi]i pentruachizi]ionarea de utilaje performante.Pân@ la suma de aproximativ 300 de miide euro, valoarea total@ a investi]iei, pro-duc@torul a apelat atât la resursele firmei,cât }i la un credit bancar. Întreprinz@torulcitat conchide:„Din punct de vedere tehnic }i legisla-tiv, suntem preg@ti]i. Nu }tim totu}i ce

ne a}teapt@ dup@ aderare. Sper c@lucrurile nu vor fi atât de rele, precumse zvone}te. Vor exista e}ecuri, darnumai în cazul firmelor care s-au trezitîn ultimul ceas, când }i-au dat seamac@ nu }tiu nimic despre legisla]ia comu-nitar@ }i despre competi]ia de pe pia]aeuropean@“.

Articol preluat din ““EuRROppeaanul”nr. 1/octombrie 2006 (www.mie.ro)

11.. AAnnaalliizzaa eevvoolluu]]iieeii ppiiee]]eeii ddee aassiigguurr@@rriiddiinn RRoommâânniiaa,, îînn pprriimmeellee 99 lluunnii aalleeaannuulluuii ccuurreenntt

Volumul primelor brute subscrise, afe-rente contractelor de asigurare încheiateîn perioada 1 ianuarie – 30 septembrie2006 a fost de 4.250,67 milioane lei,conform raport@rilor transmise Comisieide Supraveghere a Asigur@rilor (CSA) dec@tre societ@]ile de asigurare autorizate. Din acest total, primele brute subscriseaferente contractelor de asigur@ri gen-erale s-au cifrat la 3.439,39 milioane lei,în timp ce asigur@rile de via]@ au ge-nerat prime subscrise în sum@ de811,29 milioane lei.Primele subscrise în primele treitrimestre din 2006, aferente ambelor ca-tegorii de asigurare, reprezint@ 96& dinvolumul înregistrat în cursul întreguluian 2005. În cazul categoriei de asigur@rigenerale, acest procent este de 102&,iar în cazul categoriei de asigur@ri devia]@, de 78&. La finele celui de-al treilea trimestru alanului în curs, erau în vigoare14.160.400 de contracte de asigurare,din care 8.418.353 contracte de asigur@rigenerale }i, respectiv, 5.742.047 con-tracte de asigur@ri de via]@. Comparativcu situa]ia existent@ la sfâr}itul anului2005, num@rul total de contracte învigoare la 30 septembrie 2006 era cuaproximativ 22& mai mare. Se poate aprecia c@ evolu]ia din primeletrei trimestre a pie]ei este una foartebun@ }i sus]ine prognoza atingerii, înacest an, a unui nivel de circa 1,7& din

Produsul Intern Brut. În perioada analizat@, ca urmare a pro-ducerii riscurilor asigurate conform con-tractelor încheiate, societ@]ile de asigu-rare au pl@tit indemniza]ii în sum@ total@de 1.826,69 milioane lei, din care1.727,12 milioane lei aferente asigur@rilorgenerale }i 99,57 milioane lei aferenteasigur@rilor de via]@. Raportat la total indemniza]ii pl@tite încursul întregului an 2005, volumul înre-gistrat în primele trei trimestre ale anu-lui curent reprezint@ 104&. Adi]ional,pentru contractele de asigur@ri de via]@care includ clauze privind posibilitateade r@scump@rare, societ@]ile de asigu-rare au pl@tit sume de r@scump@rare învaloare total@ de 114,05 milioane lei.Din analiza pe clase de asigurare, a rezul-tat c@ cele mai mari ponderi în totalprime brute subscrise din asigur@ri ge-nerale sunt de]inute, în continuare, de:asigur@rile de mijloace de transport te-restru, altele decât cele feroviare (38,7&),asigur@rile de r@spundere civil@ auto(28,9&), asigur@rile de incendiu }icalamit@]i naturale (11,8&) }i asigur@rilede credite (8,4&). De}i de]in o pondererelativ redus@, respectiv de 3&, s-a con-statat c@ asigur@rile de daune la proprie-t@]i au înregistrat o dinamic@ accelerat@,primele subscrise în primele trei trimestre lareprezentând deja peste 150& din totalulînregistrat la aceast@ clas@ pe parcursulîntregului an 2005, în special datorit@efectelor manifest@rilor meteorologice. În categoria asigur@ri de via]@, cele maimari ponderi sunt de]inute de clasa I -asigur@rile de via]@, anuit@]i }i asigur@risuplimentare, cu o pondere de 61,9&,}i de clasa III – asigur@ri de via]@ }ianuit@]i care sunt legate de fonduri deinvesti]ii, cu o pondere de 36,2&. Structura pe clase a indemniza]iilorpl@tite este comparabil@ cu cea aprimelor subscrise, clasele men]ionatemai sus de]inând cele mai mari ponderi.De}i cifrele nu sunt de natur@ s@ neîngrijoreze la acest moment, se remarc@o cre}tere puternic@ a daunalit@]ii la asi-gur@rile de credite. Indemniza]iile pl@tite

de societ@]i în primele trei trimestre aleanului curent, acestea reprezint@ deja maimult de 140& din totalul înregistrat în2005, în timp ce în cazul primelor sub-scrise acest raport este de doar 110&.Se impune o monitorizare foarte atent@a activit@]ii societ@]ilor de asigurare peaceast@ linie de business, pentru areduce expunerile pe care }i le asum@}i pentru a le sus]ine cu capital sauprime de asigurare suficiente.

2. DDemersuri pprivind aactivitatea ddeasigurare lla nnivel iinterna]ional

Pia]a interna]ional@ a asigur@rilor com-port@ o dimensiune important@ în ultimiiani observat@ în special prin concen-trarea actorilor acestei pie]e, actori caresunt societ@]ile de asigur@ri, societ@]ilede reasigur@ri, brokerii de asigur@ri }isociet@]ile ce ofer@ servicii în activitateade asigurare.Modalitatea de ac]iune pe care o au asi-gur@rile în context interna]ional din punc-tul de vedere al principiilor este aceea}i,având totu}i o mare diferen]@ de apli-care datorit@ legisla]iei, condi]iilor depia]@, infla]iei sau modalit@]ii de încheierea contractelor specifice fiec@rei ]@ri.Companiile multina]ionale manifest@ ocre}tere a prezen]ei lor pe cât mai multepie]e prin extinderea opera]iilor pe carele au la nivelul întregului glob. Pia]a asi-gur@rilor cuprinde o varietate de societ@]ide asigur@ri, societ@]i de reasigur@ri careî}i desf@}oar@ activitatea la nivel inter-na]ional sau local.Managerul de risc trebuie s@ ]in@ contîn contextul interna]ional de terminolo-gia folosit@ în contracte, de acoperireaprin asigurare cu ajutorul unor programespecial concepute. Stabilitatea financiar@a societ@]ilor din domeniul financiar alasigur@rilor }i reasigur@rilor este evalu-at@ prin anumi]i indicatori economico-financiari ce exprim@ capacitatea de aface fa]@ obliga]iilor de plat@.Agen]iile de rating sunt principaleleorganisme ce supravegheaz@ siguran]afinanciar@ a unei societ@]i din domeniul

financiar având fiecare sisteme }i metodeproprii de abordarea a informa]iilor pecare le au despre activitatea societ@]iirespective. Elementele principale pe carele analizeaz@ o agen]ie de rating se refer@la: riscul pie]ei pe care activeaz@ so-cietatea; domeniul de produse oferiteclien]ilor; pozi]ia societ@]ii în raport cualte societ@]i din pia]@; metodele de vân-zare }i distribu]ie utilizate; capitalizarea,solvabilitatea }i lichiditatea societ@]ii;riscul investi]iilor }i profitabilitatea aces-tora; profesionalismul managementuluipe plan local }i pe plan interna]ional,acolo unde este cazul.În fiecare agen]ie de rating exista un sis-tem diferit de interpretare a analizei eco-nomico - financiare fapt ce poate ducela o prezentare gre}it@ dac@ aceasta nuse face împreun@ cu propriul mod deexprimare.Asigurarea în context interna]ional esteoferita în special prin completareacondi]iilor de acoperire }i a unor riscurice nu sunt prev@zute în poli]ele localesau prin poli]ele master. Protec]ia finan-ciar@ pe care o cump@r@ un asigurat esteexprimat@ la nivel interna]ional prinîncheierea unui contract de asigurare }iplata unei prime de asigurare.Contractul de asigurare cu acoperireinterna]ional@ prin care se pot comple-ta condi]iile de asigurare, reprezint@solu]ia unei protec]ii financiare adaptatediferitelor pie]e locale de asigur@ri. Unprogram interna]ional este reprezentatde asigurarea creditelor la export princare societ@]ile de asigur@ri acoper@riscul de insolvabilitate, riscul de neplat@sau riscuri politice. La nivel interna]ional, exist@ diferen]eimportante în ceea ce prive}te condi]iilede asigurare, legisla]ia, sau practicilefolosite în fiecare ]ar@. Aceste diferen]epot fi întâlnite în situa]ia în care, de exem-plu, în unele state nu se pot încheia con-tracte de asigurare pentru acoperirea maimultor riscuri cuprinse în aceea}i poli]@sau perioada de asigurare este de maimare de un an, f@r@ posibilitatea renun]@riila contract decât în anumite condi]ii.

În anumite ]@ri exista obligativitateaîncheierii contractelor de asigur@ri prinlegisla]ia ]@rii respective, iar în alteleaceast@ obliga]ie nu intervine decât înm@sura în care diferite riscuri trebuieacoperite prin organiza]iile profesionalecare solicit@ acoperirea r@spunderii civileprofesionale. De exemplu, poli]a de asi-gurare împotriva incendiului, prin con-di]iile standard, face diferen]e semnifica-tive de la o ]ar@ la alta privind exclu-derea incendiului provocat datorita cu-tremurului de p@mânt sau a unei explozii.În România cump@rarea unui programde asigurare interna]ional de la o soci-etate de asigur@ri, sau prin intermediulunui broker de asigur@ri din alta ]ar@,este posibil@, prin legisla]ia actual@, doarîn situa]ia în care nu exist@ un aseme-nea program disponibil la una din soci-et@]ile de asigur@ri din ]ara noastr@. Cre}terea produc]iei de bunuri }i serviciila nivel mondial, s-a datorat în princi-pal investi]iilor interna]ionale. Astfel, afost creat@ o pia]@ interna]ional@ a asi-gur@rilor prin prisma rela]iilor externe,rela]ii ce comport@ riscuri deosebite încompara]ie cu cele interne. Dezvoltareapie]ei interna]ionale de asigur@ri adescoperit noi oportunit@]i pentru soci-et@]ile de asigur@ri puternice. Pia]a asigur@rilor din Europa Central@}i de Est fiind deschis@ dup@ schimb@rileproduse în urm@ cu 15 ani, a creat odezvoltare a acestora în special prin con-stituirea unor societ@]i mixte saudeschiderea unor filiale a marilor societ@]iinterna]ionale de asigur@ri.Globalizarea domeniului asigur@rilor esteun fapt deja împlinit prin rela]ia dereasigurare ce se practic@ în principal lanivel interna]ional, completând atrac]iala nivel mondial pe care o au asigur@rileprin formarea unor mari grupuri de asi-gur@ri cu birouri sau filiale în zeci de ]@ri.Brokerii de asigur@ri sunt prezen]i înacest moment în cele mai importantelocuri de pe planet@ speculând oricedeschidere a unei pie]e c@tre activitateaprofesional@ }i serviciile personalizate înasigur@ri.

ASIGUR~RI CCOMPETITIVITATE VINERI 22 DECEMBRIE 20066

Competitivitatea, piatr@ de încercare pentru firmeVlad TELIBA{A

O privire asupra pie]ei na]ionale }i interna]ionale a asigur@rilor

Conf. univ. dr. Liviu MIH~ESCU

urmare ddin ppagina 11Japonia încaseaz@ 52& din venituriledin export în dolari, Coreea de Sud85&. Chiar }i ]@ri euro–izate, ca Fran]a}i Germania,, încaseaz@ o treime din ve-niturile lor comerciale în dolari. Ca s@nu mai ad@ugam faptul c@ economiile]@rilor se ]in, cu mare pl@cere, în do-lari. China }i Japonia au cele maimari rezerve, de o mie de miliarde }i,respectiv, 900 de miliarde. Toat@ aceast@încredere în dolar ar trebui s@ impre-sioneze mai mult economia american@,aflat@ acum într-o perioad@ de lips@de încredere în ea îns@}i. Argumenteleîn favoarea dolarului ca moned@ glo-bal@, nu ca moned@ american@, conti-nu@. Este moneda favorit@ în care se ]inac]iunile }i obliga]iunile, dar }i depozi-tele, dincolo de monedele na]ionale ale]@rilor celor care economisesc. Estemoneda care s-a impus ca moned@utilizat@ în nu mai pu]in de 13 ]@ri,altele decât SUA. Rezervele Federaleamericane estimeaz@ c@ 350 miliardede dolari cash – jum@tate din baniiafla]i în circula]ie – circul@ peste gra-ni]@ american@. Sigur, se poate spunec@ to]i ace}ti încrez@tori în dolari, pur

}i simplu, au mizat pe moneda gre}it@.{i ca, orice investi]ie este în fond unacu o anumita cot@ de risc }i acum avenit momentul s@ mai }i piard@. Da,se poate spune }i acest lucru. Daratâta încredere în dolar, atâta utilizare,atâta prezen]@ nu face decât s@ con-firme importan]a }i puterea unei mo-nede a c@rei simpl@ raportare la oalta, nu o face mai slab@, ci poatedoar o relativizare de care avea nevoiepentru ea îns@}i. Ani de zile dolarul,moneda f@r@ reper, inestimat@ valoric,risc@ s@ fie de-a dreptul divinizat@ }inu doar utilizat@. Odat@ cu apari]iaeuro, nu avem, de fapt, decât o u}oar@rebalansare a economiei mondiale, odesprindere a ei de valorile absolute,pe care raportarea monoteist@ la dolaro determina }i apari]ia unui politeismcare s@ trimit@ monedele acolo undele e locul, spre valorile relative. Euro,ca o nou@ for]@ pe pia]a monedelor, nueste o valut@ care înfrânge dolarul, ciuna care completeaz@ un peisaj carepân@ acum era aproape monocolor, iaracum a devenit, dintr-odat@, mai co-lorat. Dar, }ti]i ce culoare are euro?Nu prea…. În schimb, dolarul r@mâneverde }i cine nu }tie culoarea unic@ amonedei americane?

Pe pia]a sibian@ a derivatelor, sesiuneabursier@ din 19 decembrie a pus punctscaden]ei decembrie }i, în acela}i timp,anului bursier 2006. În ultima }edin]@a anului, au fost consemnate 19.746contracte futures }i options, cu o valoa-re de 56,88 milioane de Ron. Acestora lise adaug@ cele circa 34.000 închideri de lascaden]@, astfel c@ volumul total s-a ridicatla peste 53.700 contracte. Conform unuibroker, ”num@rul ridicat al închiderilor dela scaden]@ a ilustrat faptul c@ au exis-tat destui investitori care au preferat s@beneficieze de evolu]ia pre]ului, pe toat@durata de via]@ a contractului futures”.Pentru singura burs@ de instrumente de-rivate din pia]a româneasc@ de capital,anul 2006 a reprezentat cel mai bun an dinistoria de aproape 10 ani a contractelorfutures }i options, în cele 12 luni fiindîncheiate aproape 4,27 milioane contractecu o valoare de 9,7 miliarde Ron. Echiva-lat@ în euro, aceasta se ridic@ la 2,75 miliar-de. La aceste totaluri, ultima lun@ din an acontribuit cu mai mult de 317.600 con-tracte futures }i options }i cu o valoare înjurul a 850 milioane de Ron. Conformunei linii urmate pe tot parcursul anului,volumul, respectiv valoarea din luna cu-rent@ au dep@}it net totalurile din de-cembrie 2005. În ceea ce prive}te evolu-]ia pentru întreg anul, volumul de anultrecut a fost dep@}it de }ase ori, iar valoa-rea de circa 10 ori. „Evolu]ia BMFMS,în anul curent, a confirmat c@ derivateleau intrat odat@ pentru totdeauna încon}tiin]a investi]ional@ a participan]ilorde pe pia]a de capital drept instrumentedeosebit de eficiente”, a declarat pre}e-dintele BMFMS, dl Teodor Ancu]a. Împ@r-]ind totalul contractual din acest an, lacele 249 de sesiuni de tranzac]ionare,rezult@ o medie de 17.000 contracte pezi, în timp ce media valoric@ se plaseaz@

la aproape 39 milioane Ron, adic@ circa11 milioane de euro.

DESIF 22, lliderul aanului

Vedetele pie]ei sibiene au fost, ̂n 2006, de-rivatele pe ac]iunile societ@]ilor de investi]iiMoldova }i Oltenia, acompaniate de celepe ac]iunile TLV sau de cele din sectorulpetrolier, DESNP }i DERRC. Din preferin-]ele participan]ilor în pia]@, nu au lipsit niciderivatele pe ac]iunile SIF 3 Transilvania.Prima parte a anului a fost dominat@ deplasamentele pe derivatele ce au ca ac-tive suport ac]iunile”Petrom”. Cea de-adoua jum@tate a lui 2006 a ilustrat domi-na]ia DESIF 2 }i DESIF 5. Prin urmare, înierarhia anual@, reg@sim DESIF 2 pe primapozi]ie, cu peste 1,4 milioane de contracte}i DESIF 5, pe locul secund, cu mai mult de1,2 milioane. DESNP au închis podiumulanului cu 558.03contracte. Pentru DETLV,volumul anual a fost unul bun ridicându-sela aproape 400.000 contracte. Derivatele amin-tite au întregit, al@turi de cele pe ac]iunileSIF 3, un an dominat categoric de secto-rul financiar. Al@turi de DESNP, sectorul pe-trolier a mai fost animat de investi]iile pe acti-vul suport DERRC. De}i pia]a ac]iunilora fost, prin prisma cotei de interes aca-parate, capul de afi} al derivatelor, 2006 aadus }i o dinamic@ sporit@ a segmentu-lui valutar, unde s-au remarcat în specialcontractele euro-leu.Referitor la scaden]ele din anul urm@tor,martie 2007 s-a anun]at, înc@ de pe par-cursul acestei luni, ca un orizont investi-]ional deosebit de lichid. De altfel, în se-siunile din aceast@ lun@, termenul martieviitor a atras cele mai multe contracte.

DESIF 22, ccele mmai llichidederivate }}i îîn ddecembrie

Cea mai redus@ perioad@ din an, raportatla num@rul sesiunilor, nu a fost lipsit@ deintensitate, lichiditatea fiind una foartebun@. În compara]ie cu decembrie 2005,volumul transferurilor din luna curent@ amarcat o cre}tere de 2,35 ori. Printre mo-mentele remarcate pe parcursul perioa-dei 4-19 decembrie, s-a num@rat stabilireaunui nou maxim în ceea ce prive}te con-tractele options, în data de 12 decembrie.Cea mai bun@ zi, din luna care închide anul,a fost 15 decembrie. În sesiunea respec-

tiv@, au fost încheiate 41.233 contracte fu-tures si options din 4886 tranzac]ii, cu ovaloare de peste 133 milioane de Ron.În ceea prive}te scaden]ele disponibile }i im-pactul acestora asupra participan]ilor înpia]@, primul termen din 2007 a fost cel mai„solicitat”. Din totalul contractelor f@r@ în-chideri, scaden]a martie 2007 a atras 207.253adic@ 75,42&, în timp ce scaden]a recentîncheiat@ a beneficiat de 64.544 contracte,adic@ aproape 23,5&. Pentru anul viitor,evolu]ia pie]ei la termen se anun]@ extremde interesant@, ]inând cont de num@rulmare de pozi]ii deschise în special pen-tru scaden]a martie, care de]ine 97,2&din totalul de aproape 147.500.%n clasamentul lunii decembrie, DESIF 2 aufost cele mai tranzac]ionate contracte cuun total de 122.368. Ele au fost urmate deDESIF 5 cu 102.614 }i surpriza DEAMOcu 31.941. S-au remarcat, de asemenea,DETLV cu mai mult de 21.106 contracte.DETLV atrag aten]ia prin num@rul consis-tent al pozi]iilor deschise pentru scaden]adin martie viitor, cifrat la 59.296.

În ddecembrie, sschimbare de llider îîn ttopul iintermediarilor

În luna decembrie, pe pia]a BMFM Sibiu autranzac]ionat 41 de intermediari, num@rulacestora fiind în sta]ionare, în raport cu lunatrecut@. Se remarc@ faptul c@ ultima lun@ aanului a produs o schimbare de lider în ie-rarhia ce ilustreaz@ activitatea SSIF-urilor.Prin urmare, liderul lunii anterioare, Van-guard, a fost detronat de pe prima pozi]ie,care a revenit SSIF Broker Cluj, cu 70.652contracte. Vanguard a ob]inut îns@ pozi]iasecund@ cu 69.942 contracte. Pe pozi]iaa treia s-a men]inut Eastern Securitiescu 49.424 contracte. In top 5 au intrat}i SSIF Estinvest cu 33.576 contracte }iInterdealer Capital cu 30.438. S-au mairemarcat BT Securities, IFB Finwest, Car-patica Invest, Orizont Vest, Delta ValoriMobiliare, Finans Securities }i Intervam.

Vanguard, lliderul aanului

%n ceea ce prive}te topul anual, ca }i^n 2005 cel mai activ intermediar a fostVanguard, cu 1.339.571 contracte, urmatde SSIF Broker, cu 1.008.495 contracte.Pe locul trei s-a clasat BT Securities, cu722.857 contracte.

BURS~ MMONED~VINERI 22 DECEMBRIE 2006 7

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

2006, cel mai bun an pentru bursa sibian@FFiinnaalluull ddee aann bbuurrssiieerr aa ccoonnffiirrmmaatt::

Contracte la B.M.F.M. Sibiu

Dan SUCIU

Politeism monetar. Dolarul }i euro

Care sunt cele mai importante 25 debranduri din Rom$nia? Dar, care estevaloarea total@ a celor mai importante50 de m@rci rom$ne}ti? R@spunsul laaceste ^ntreb@ri ^l d@ compania de con-sultan]@ Brandient }i firma de cercetareD&D Research, care au realizat un clasa-ment al brandurilor rom$ne}ti, dup@ va-loarea lor financiar@. Astfel, acest top reprezint@ un proiectde pionierat pentru industria de bran-ding din Rom$nia }i un prim pas c@treprofesionalizarea realiz@rii clasamentelorpe pia]a editorial@. Aceasta este primaedi]ie a topului, realizat pentru revistaBusiness Week Rom$nia.Dacia, ^n valoare de 387,4 milioane deeuro, este cel mai valoros brand

rom$nesc, conform Top 50 cele mai va-loroase branduri rom$ne}ti. Apoi urmea-z@ Banca Comercial@ Rom$n@, care va-loreaz@ 355,6 milioane de euro, }i BRD-Groupe Societe Generale - 208,3 mi-lioane de euro.Printre primele zece m@rci mai suntPetrom, pe locul patru, cu o valoare am@rcii de 86,4 milioane de euro, ̂n timpce pozi]ia a cincea este adjudecat@ deSensiblu, lan]ul de farmacii operate defirma A&D Pharma, cu 82 milioane euro.De men]ionat c@ nu au fost luate ̂n cal-cul la ^ntocmirea topului, firmele caresunt sau au fost monopoluri, respectivRomtelecom, CFR, Tarom, brandurile dinmedia, precum }i holdingurile sau porto-foliile de branduri.%n clasament, locurile urm@toare sunt

ocupate de Rompetrol - 72,5 milioanede euro, Cristim - 62,8 milioane de euro,Asirom - 60,9 milioane euro, Altex - 59,4milioane de euro }i Domo - 41,4 mi-lioane de euro.Topul complet al brandurilor importantecuprinde: Dacia, BCR, BRD - GSG,Petrom, Sensiblu, Rompetrol, Cris-Tim,Asirom, Altex, Domo, Banca Transilvania,Flanco, Mobexpert, Romstal, Poiana,CEC, Leonardo, Aldis, Borsec, Bergen-bier, Arctic, Bunica, Ursus, Primola,LaDorna, Flamingo, Dorna, Scandia,Helpnet, Golden Brau, Timi}oreana,Elvila, Joe, Kandia, Napolact, Heidi,Kober, Caroli, Jolidon, Ciuc, Unisol, Viva,Dero, Superweiss, Alka, Stalinskaya,Spor, Fulga, Farmec }i Cromo."%n]elegem astfel c@ rom$nii m@n$nc@

mult salam, beau bere, iau credite }ise plimb@ cu Dacia. Sper@m ca anulviitor s@ avem o alt@ ordine ^n top }is@ fie prezente }i m@rci din alte sec-toare", a declarat, la prezentarea topului,Aneta Bogdan, manager Brandient.Cum s-a realizat acest top? Speciali}tiiau luat ^n calcul mai mul]i factori, pre-cum for]a financiar@ reprezentat@ deevolu]ia v$nz@rilor anul trecut, perspec-tivele de cre}tere a industriei respective^n aceast@ perioad@.Mai mult, autorii studiului au analizat }iindicele de brand equity, care se ob]ineprin prelucrarea }i indexarea rezultatelorunei cercet@ri na]ionale care a analizatpeste 200 de branduri rom$ne}ti.%n mod concret, modelul folosit deBrandient, pentru calcularea Top 50 cele

mai valoroase branduri rom$ne}ti, aplic@acela}i principiu de capitalizare a veni-turilor, pornind de la metoda royalty relief(scutirea de redeven]@), care reflect@economia pe care o face un proprietarde brand, prin faptul c@ nu trebuie s@pl@teasc@ o licen]@ pentru folosirea m@rcii.Selec]ia ini]ial@ a considerat brandurilansate }i dezvoltate ̂n Rom$nia, indife-rent de cet@]enia proprietarului, ̂ n cate-gorii adresate direct consumatorului(Business to Consumer) cunoscute }iprezente la nivel na]ional }i lansate^nainte de 1 ianuarie 2005. Pentru bran-durile cu acoperire mixt@ (corpora-te/retail) s-a considerat doar segmentulde retail (de exemplu – b@nci, asigur@ri,petrol). %n toate cazurile, s-a plecat de la premisacontinu@rii activit@]ii de exploatare a bran-dului }i s-a considerat c@ numele }i cele-lalte drepturi de proprietate intelectual@aferente brandului sunt ^n proprietateadeplin@ a de]in@torului.Bogdan Branzas, CEO al companiei debranding Branzas Design, partener alInterbrand, lider interna]ional ̂ n consul-tan]a de brand, a declarat, citat deNewsIn, c@ singura metod@ de evaluarede brand acceptat@ interna]ional este ceafolosit@ de Interbrand, pentru aproape400 de companii din toat@ lumea."%n acest moment, sistemul financiarrom$nesc nu permite cu adev@rat eva-luarea brandurilor", a declarat Branzas,cu privire la topul celor mai valoroasem@rci rom$ne}ti realizat de companiileBrandient }i D&D Research pentrurevista "BusinessWeek".Brandurile rom$ne}ti sunt tinere, iar me-toda de eviden]@ contabil@ pe care com-paniile o folosesc, care de multe oriimpiedic@ accesul la anumite infoma]ii,sunt motive pentru care Interbrand nuface }i nici nu va face ^n urm@torii anibrand valuation (evaluare de brand - nr.)^n Rom$nia", a explicat el. "Mi-e greu s@cred c@ cineva a stat cu finan]ele BCRpe mas@ }i a studiat cu adevar@t pro-blema", a argumentat partenerul Inter-brand ^n Rom$nia.

M~RCI RROM#NE{TI VINERI 22 DECEMBRIE 20068

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2006

Ileana ILIE

Dacia este cel mai puternic brand din Rom$nia, av$nd cea mai mare valoare din punct de vedere financiar, nunumai al notoriet@]ii, relev@ studiul realizat de revista BusinessWeek Rom$nia, prin care se prezint@, ^n premier@}i ̂n exclusivitate, clasamentul brandurilor rom$ne}ti dup@ valoarea lor financiar@. Scandia Sibiu este singurul brand,din jude], care conteaz@ pe pia]a intern@ }i interna]ional@.

Colegiul de redac]ie

Redactor }}ef ccoordonator:DAN PPOPESCUDAN PPOPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIELIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar ggeneral dde rredac]ie

editorGRUPUL DDE PPRES~ CCONTINENTCAMERA DDE CCOMER[, IINDUSTRIE {I AAGRICULTUR~ AA JJUDE[ULUI SSIBIUNOBLESSE SSRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Scandia - ^n Top 50 branduri rom$ne}ti

“%nchinarea magilor”, detaliu dup@ o pictur@ deSandro Botticelli (Galeria degli Uffizi, Floren]a)