I. ACTIVITATEA AGENTULUI ECONOMIC

1.1. Prezentarea generala a agentului economic

Societatea comerciala SC ELGAZ SRL a fost autorizata prin sentinta civila nr. 1480/11 aprilie 1991 a Judecatoriei Arad si inmatriculata in registrul comertului de la c.c.i.j. Arad sub numarul j/02/372/2.05.1991.Forma juridica a societatii este societate cu raspundere limitata; societatea este persoana juridica romana cu capital integral privat, exclusiv romanesc.

Sediul social al S.C. ELGAZ este in localitatea Arad,str. Ion Budai Deleanu, nr.19, jud Arad.

Obiectul de activitate al societii

Profilul activitatii unitatii este prestarea de servicii in domeniul proiectarii, executiei si intretinerii instalatiilor de gaz; domeniul principal de activitate este 4322inscriindu-se in Lucrari de instalatii sanitare ,de incalzire si de aer conditionat.

Societatea s-a constituit in anul 1991 prin asocierea a 2 persoane fizice , fiind ca forma o societate cu raspundere limitata.Hotararile asociatilor se iau in Adunarea Generala.Capitalul social este format din parti sociale, fiecare parte sociala dand dreptul la un vot.Reducerea sau majorarea capitalului social poate fi hotarata de AGA.

Prin grija administratorilor societatea trebuie sa tina un regitru al asociatilor .Societatea intocmeste bilant la finele fiecarui an.Bilantul se aproba de catre AGA si se depunde in tremenul prevazut de ANAF prin acte normative. Din beneficiile societatii se va prelua in fiecare an cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva.

Finantarea activitatii proprii pentru indeplinirea obiectului de activitate si in conformitate cu atributiile stabilite se realizeaza din sursele de finantare constituite conform legii, credite bancare si alte surse financiare.

Societatea a pornit cu 6 angajati, ajungand in prezent la un numar de 24 de angajati. Societatea nu prezinta subunitati, spatiul de lucru fiind impartit in trei incaperi:

- depozitul de materii pime, materiale

- biroul directorului economic

- biroul administratorilor

Societatea a avut in general o evolutie ascendenta, crescand cifra de afaceri in mod constant.

Scopul firmei ELGAZ SRL este:Activitatea comercial este conforma cerinelor de calitate i legislatiei n vigoare. Ofer 'ntr-un singur pas' totala satisfaie a clientului,mpreun cu reducerea costurilor proprietii produselor, soluiilor i serviciilor furnizate, beneficiind de un puternic suport tehnic propriu.

Clieni

Au acordat ncrederea i au utilizat produsele i serviciile firmei activnd n cele mai diverse domenii.

1.2. Procesul de management in cadrul agentului economic: procese de munca, resurse umane

Organizarea procesual

Organizarea procesual const n stabilirea principalelor procese de munc necesare realizrii sistemului de obiective ale firmei. Principalele procese de munc ce se desfsoar ntr-o organizatie sunt: functiunile, activittile, atributiile si sarcinile.

n general ntr-o organizatie exist cinci functiuni principale: cercetare-dezvoltare, comercial, productie-servicii, financiar-contabil si personal.

Functia comercial cuprinde trei activitti: marketing, aprovizionare si vnzare.

Activittile la rndul lor se divid n atributii, care reprezint procese de munc ce concur la realizarea obiectivelor specifice. Spre exemplu n cadrul marketingului deosebim atributii de prospectare a pietei, reclam si publicitate.

Atributiile se divid n sarcini, care sunt procese de munc complexe sau simple ce contribuie la realizarea obiectivelor individuale si de regul se atribuie unei singure persoane.

Elementele principale ale procesului de munc sunt: subiectul (omul), mijloacele de munc, obiectele muncii si scopul.

n cazul societatii ELGAZ S.R.L. procesul de munc include urmtoarele elemente:

- director, departamentul marketing, celelalte specializri specifice;

- documentele, informatia;

- echipamente de calcul (calculatoare, imprimante), mobilier;

- mediul (ambianta fizic si social n care se desfsoar activitatea);

- relatia vanzator - client;

- scopul procesului de munc (satisfacerea cerintelor clientilor).

Prin studierea procesului de munc se pot descoperi ci de crestere a productivittii muncii, se pot reduce eforturile fizice si intelectuale si se elimin sau se diminueaz suprasolicitarea.

In cadrul societatii ELGAZ SRL se acorda o foarte mare atentie resurselor umane, deoarece este modul in care se pate obtine un nivel ridicat de profitabilitate in cadrul companiei.

Managerii doresc sa imbunatateasca performantele si satisfactia angajatilor, contientiznd faptul c valorificarea potenialului pe care l reprezint personalul este sinonim cu succesul nafaceri.

Altfel spus, o instituie care se dorete orientat spre client, trebuie s fie n aceeai msur orientat spre angajat.

n cadrul societatii ELGAZ SRL, aceste tendine s-au materializat nprograme de pregatire ale cror rezultate sunt vizibile natitudinea i profesionalismul angajatilor.

n condiiile ncare societatea ELGAZ SRL se adapteaz cerinelor din ce nce mai exigente ale clienilor, dezvoltarea de noi produse, instrumente i servicii trebuie s fie susinut de un personal cu o calificare de vrf, la standarde occidentale.

Performana personalului societatii ELGAZ SRL este rezultatul unui proces nceput nc de la nfiinarea societatii, axat pe trei direcii principale: selectarea riguroas a echipei de specialiti, permanenta perfecionare a acesteia, dar i stimularea implicrii fiecrui angajat n optimizarea activitii societatii.

Politica societatii ELGAZ SRL n domeniul recrutrii a avut n vedere att experiena, ct i motivaia noilor angajai. La selectare s-a inut seama de nivelul studiilor absolvite, de competena, dar i de aspecte legate de onestitatea, seriozitatea i contiinciozitatea candidailor.

Programele de pregtire profesional urmresc asimilarea ultimelor tehnologii i specializarea/recalificarea cu partenerii interni si internationali de marca (fig.1).

Fig. 1

Firma ofera angajatilor sai un mediu de lucru placut, acces la informatie si pregatire profesionala.

1.3. Niveurile si piramida managementului agentului economic. Organe si functii de conducere corespunzatoare fiecarui nivel de management.

Conducerea societatii ELGAZ SRL este asigurata de directori.

Personalul este supus prevederilor propriului regulament de ordine interioara.

Activitatea este organizata pe compartimente de lucru pentru care s-au desemnat sefi de compartimente.

Organigrama punctului de lucru ELGAZ SRL din ARAD, este urmatoarea :

Organizarea compartimentului financiar-contabil si relatiile cu celelalte compartimente

Biroul financiar-contabil elaboreaza mai multe lucrari de sinteza ce le voi urmari pe parcursul imbinarii lui cu celelalte birouri.

In legatura cu biroul tehnic, de productie si aprovizionare, biroul financiar-contabil asigura coordonarea raportarilor statistice si a evidentelor sintetice necesare achizitionarii, punerii in functiune si repararii. In legatura cu biroul tehnic mecanizare se intocmesc lunar situatii statistice privind productia realizata si consumul materiilor prime. In legatura cu biroul de personal si instruire, biroul financiar-contabil controleaza documentele ce cuprind operatiuni referitoare la drepturile si obligatiile patrimoniale ale societatii (adica: intocmirea statelor de plata; inregistrarea contractelor de munca, a deciziilor si a actelor aditionale; intocmirea declaratiilor aferente salariilor si depunerea lor la institutiile abilitate; ridicarea si depunerea carnetelor de munca).

Biroul financiar contabil impreuna cu sfera de cuprindere a contabilitatii financiare si de gestiune realizeaza urmatoarele operatiuni:

- verifica intocmirea si circulatia documentelor primare;

- intocmeste jurnale de vanzari si de cumparari privind TVA-ul colectat si TVA-ul deductibil;

- intocmeste declaratiile privind TVA de plata si de recuperat, raportat la Directia Generala a Finantelor;

- intocmeste balanta de verificare si bilantul contabil semestrial si annual;

- calculeaza obligatiile de plata catre Bugetul de Stat (TVA, impozit pe profit, impozit de dividend, etc) si intocmeste ordinele de plata aferente;

- efectueaza inventarierile periodice si realizeaza operatiunile legate de inventariere.

II. ACTIVITATEA FINANCIAR BANCARA

2.1. Modul de calcul al impozitelor si taxelor, termenilor de plata, acte normative

Situaia impozitelor i taxelor datorate i vrsate ofera informaii referitoare la corelaiile unitii patrimoniale cu bugetul statului i bugetele locale.

Pentru fiecare categorie de impozite i taxe se fac raportri privind sumele datorate, sumele vrsate efectiv, sumele rmase de vrsat i eventual sumele vrsate n plus.

ELGAZ SRL este o societatea comerciala platitoare de impozit pe profit, adica determina impozitul pe profit aferent profitului impozabil.

Obligatiile fiscale ale ELGAZ SRL se bazeaza pe reglementarile fiscale existente in vigoare, respectiv impozitele si taxele prevazute in Codul fiscal aprobat prin Legea 571/22.12.2003 cu modificarile ulterioare. In cele ce urmeaza, sunt prezentate cateva din obligatiile fiscale pe care trebuie sa le indeplineasca:

- depunerea la organul fiscal a situatiilor financiare anuale simplificate pentru anul anterior (situatii pentru societatile comerciale care nu aplica reglementarile armonizate cu Standardele Internationale de Contabilitate

- depunerea la organul fiscal a declaratiei anuale privind impozitul pe profit pentru anul anterior

- calcularea si plata impozitului pe profit (trimestrial) aferent trimestrului incheiat

- calcularea, retinerea si plata impozitului pe venit cu retinere la sursa (pentru veniturile platite de societate sub forma de salarii)

- calcularea si plata contributiilor pentru asigurari sociale de stat, contributii pentru asigurarile de somaj, contributii pentru fondul de asigurari sociale de sanatate; contributii pentru fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

Societatea ELGAZ SRL isi achita in termen toate datoriile catre bugetul de stat si catre bugetul asigurarilor sociale.

Conform ordinelor emise de Ministerul Finantelor Publice formatul electronic al Decontului de taxa pe valoarea adaugata, al Declaratiei privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat, se obtine prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Finantelor Publice si se transmite organului competent pe discheta de 3 1/2 inch, 1.440 MB, compatibila MS-DOS. Formatul electronic este insotit de formularul editat de platitori cu ajutorul programului de asistenta, semnat si stampilat, conform legii.

2.2. Modul de calcul al salariilor, concediilor etc.

Societatea ELGAZ SRL foloseste un program de software de contabilitate, gestiune comerciala si salarii. Acest program este un instrument special conceput pentru rezolvarea tuturor problemelor de calcul salarial, conform legislatiei muncii n vigoare. Asigura monitorizarea costului fortei de munca cu respectarea standarelor internationale de calcul al salariilor. Integreaza n structura sa o aplicatie de pontaj si control acces, devenind astfel o solutie completa pentru gestiunea resurselor umane.

Configuratia programului de salarizare este urmatoarea:

- Configurarea grilelor de impozitare lunare si anuale - Definirea modului de calcul al concediilor medicale - Configurarea constantelor lunare (ore/ luna lucrate n regie, ore/ luna lucrate n acord, procent ntreruperi, procent somaj, procent contributii CASS, CAS, somaj, fond de risc, salariul mediu brut, salariul minim pe economie, ajutor de deces, samd.) - Definirea indicatorilor de salarizare - Formule pentru calculul salariilor (salariul tarifar), si pentru concedii medicale - Definirea tipurilor de avansuri (chenzinal, prime, de concediu de odihna, indemnizatii de conducere, etc.) , retineri (imputatii, CAR, popriri, samd.), sporuri, casieri si banci - Definirea deducerilor de baza si a deducerilor suplimentare pentru calculul impozitului pe - Operarea pontajului zilnic sau lunar - Colectarea informatiilor si monitorizarea eficienta a timpului efectiv de lucru, a ntrzierilor, absentelor si orelor suplimentare - Rapoarte si statistici cu privire la gestiunea resurselor de timp de catre angajati, ore suplimentare lucrate, pontajul lunar detaliat - Administrarea personalului (vechimea n munca, tipul de contract, zilele de concediu efectuate, data angajarii, loc de munca, carte de munca, salariu, persoane aflate n ntretinere, banca, contul si numarul de card pentru plata salariilor, etc.) - Operarea avansurilor, primelor, sporurilor, retinerilor, penalizarilor - Calculul orelor suplimentare, de noapte, n conditii deosebite de munca - Calculul concediului de odihna, prin preluarea orelor lucrate din aplicatia de pontaj, si totalizarea zilelor de concediu la nivel de departamente - Calculul concediilor medicale, cu defalcarea zilelor de concediu pe zile platite de angajator si pe zile platite de asigurator - Calculul salariului brut pornind de la salariul net n lei

Documentele aferente platii salariilor la societatea ELGAZ S.R.L. sunt:

- Stat de plata - Declaratie asigurari de sanatate - Declaratie asigurari sociale - Declaratie somaj - Fise fiscale - Statul de plata catre Inspectoratul Teritorial de Munca

2.3. Resursele financiare ale intreprinderii

2.3.1. Finantarea ciclului de exploatare

Transformrile specifice procesului de producie, transformri realizate n cadrul ciclului de exploatare, necesit existena unor stocuri de active (mijloace) circulante n toate fazele activitii economice din ntreprindere. Formarea acestor stocuri rezult n urma unor activiti de consum prin care o valoare important, sub form de produse i servicii, se imobilizeaz pentru o perioad de timp, mai mare sau mai mic, n structura economic a ntreprinderii.A. Poziia activelor (mijloacelor) circulante n structura ntreprinderii

n structura economic a ntreprinderii, activele circulante joac rolul de obiect asupra cruia se realizeaz aciunea de prelucrare i transformare specific unitii n cauz. Stocurile de mijloace circulante nglobeaz materii prime i materiale aflate n diferite faze ale prelucrrii, dar i sub form de produse finite.

Pentru evidenierea formelor pe care le mbrac elementul active (mijloace) circulante vom structura ciclul de exploatare (activitatea economic specific procesului de producie) n patru etape (incluznd aici i pri ale procesului de schimb):

Fig. 2

AprovizionareProducieDesfacereRealizare

-bani -materii prime -materiale -combustibil -obiecte inven. -piese etc.-producie nefinit (n curs de fabricare) -cheltuieli anticipate-produse finite -semifabricate destinate vnzrii-creane asupra clienilor -bani

La fel ca i mijloacele fixe (activele corporale), activele circulante intr n structura de producie n urma unui proces de consum.

B. Starea curent a activelor circulante

Pentru a contura amploarea consumului din este nevoie s cunoatem starea la un moment dat a mijloacelor circulante din ntreprindere. Acest moment este, de regul, sfritul anului n curs, moment care coincide cu ncheierea bilanului contabil. n bilan elementul n cauz se afl n componena Activului circulant, la valoarea din momentul dat. Concomitent, n partea de pasiv se prezint, pentru aceeai valoare, situaia curent a obligaiilor financiare fa de furnizorii de fonduri, din unitate i din afara sa.

BILAN (fig. 3)

ACTIVPASIV

ACTIVE CIRCULANTE

Materiale

Produse finite

Produse, lucrri, servicii facturate i mrfuri expediate

Mrfuri

Disponibiliti bneti

Clieni Debitori CAPITAL SOCIAL

FONDUL DE REZERV VENITURI, REZERVE I FINANRI

OBLIGAII fa de furnizori, creditori, bugetul statului

CREDITE I MPRUMUTURI

Pe baza datelor din bilan serviciul financiar apreciaz starea iniial a mijloacelor circulante prin intermediul unor indicatori financiari cum ar fi:

1. Fondul de rulment

Prin coninutul su fondul de rulment reprezint o parte a deciziei financiare privind activele circulante, el coninnd partea de cheltuieli, sub form de active circulante (o parte dintre ele) i partea de venituri financiare, ca o parte din capitalul permanent

2. Necesarul de fond de rulment

Calculat pe baza bilanului previzionat sau a bugetului previzionat, acest indicator rezult din comparaia dintre activ (stocuri, clieni, cheltuieli de exploatare) i pasiv (datorii din exploatare, furnizori). Mrimea acestui indicator d o imagine asupra efortului financiar pe care trebuie s i-l asume proprietarii, fie prin contribuie proprie (creterea capitalului social i formare de rezerve),fie prin lansare de mprumuturi pe termen lung (emisiune de obligaiuni), atunci cnd partea de Activ este mai mare.

3. Trezorerie net

Un indicator relevant pentru bunul mers al resortului financiar este Trezoreria net. Fiind o corelaie dintre disponibilitile bneti ale unitii i contribuia bncilor prin credit la acoperirea necesarului de mijloace circulante, indicatorul n cauz prezint capacitatea ntreprinderii de a face pli imediate din propriile disponibiliti, sau nivelul recuperrilor sub form de disponibiliti din imobilizrile n stocuri i cheltuieli pentru producie.

n cazul n care partea de activ (disponibiliti) este mai mare, indicatorul apare sub denumirea de Trezorerie pozitiv. n cazul invers, indicatorul devine Trezorerie negativ, ndatorarea fa de banc fiind mai mare, n situaia unor pli imediate.D. Cheltuielile financiare Informaia cheltuielilor financiare presupune o proiectare a tuturor activitilor economice ce se succed din momentul aprovizionrii pn n momentul ncasrii contravalorii mrfurilor vndute. Modelele utilizate sunt diverse, de la cele globale, pn la cele analitice. n cadrul societatii TRICORP TRUST SRL s-au practicat modele analitice, deosebit de complicate, dar i cele globale, bazate pe indicatorii vitezei de rotaie.

Veniturile financiare yvnElementul mijloace circulante se formeaz cu fonduri din afara ntreprinderii. Din interiorul acesteia se mobilizeaz venituri din profitul brut sau se utilizeaz, n cadrul capitalului permanent, soldul conturilor care pstreaz fonduri constituite pe seama rezultatelor financiare din unitate.

Din profitul brut, prin repartizarea pentru cheltuielile care se scad n vederea determinrii profitului impozabil, mijloacele circulante beneficiaz de:

- prelevri la fondul de rezerv i alte fonduri speciale (ele intr n capitalul permanent utilizat i pentru acoperirea fondului de rulment atta timp ct sumele de aici rmn neutilizate conform destinaiei legale);

- acoperirea pierderilor din anii precedeni;

- acoperirea unor cheltuieli care nu au fost prinse n calcularea necesarului de fonduri (comisioane, protocol, reclam etc.).

E. Eficiena economic

Drept efect este considerat cifra de afaceri proiectat pentru anul viitor, fie la nivelul preului de vnzare, fie la nivelul costului complet. Sunt indicatori care iau n considerare ca efect profitul brut sau net proiectat.

n postura de efort apare necesarul de fonduri pentru formarea-dezvoltarea elementului active circulante. Pentru execuie se are n vedere activul circulant bilanier, stocurile sau chiar ntregul activ al bilanului.

Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile financiare pe categorii de activitati si indica modul in care fiecare dintre ele contribuie la formarea rezultatului net. Astfel spus reflecta profitabilitatea firmei obtinuta in urma alocarii si utilizarii resurselor.

Principalele date din contul de profit si pierdere sunt

-mii lei-

Cifra de afaceri

Venituri totale

Cheltuieli totale

Profitul brut

Profitul net

Fig. 4

Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile financiare pe categorii de activitati si indica modul in care fiecare dintre ele contribuie la formarea rezultatului net. Profitul net a inregistrat de asemenea o scadere.Esenta asigurarii echilibrului financiar consta in crearea unei relatii optime intr nevoi si resurse, atat la nivel operativ (pe termen scurt) cat si pe termen mediu si lung.

In general echilibrul financiar se studiaza pe baza documentelor financiare de sinteza: bilant, cont de profit si pierdere, note explicative

Bilantul exprima printr-o viziune patrimonial functionala, transformarile structurale si de volum inregistrate de activele si pasivele unei fime in decursul unui exercitiu financiar.

Cel mai importatnt indicator care se poate calcula pe baza bilantului este activul net contabil sau situatia neta a firmei:

ANC = Atot Datorii

La nivelul bilantului contabil, SC ELGAZ SRL inregistreaza o situatie echilibrata, fiind asigurate sursele necesare desfasurarii activitatii.

O valoare pozitiva a ANC indica o situatie buna a firmei, in sensul ca si-a conservat capitalurile si a mai adaugat acestora alte resurse obtinute din activitatea firmei.Societatea isi finanteaza intr-o proportie mai buna activitatea curenta din credite furnizor.

2.4. Metode de dimensionare a stocurilor

Stabilirea nivelului stocurilor reprezinta o decizie majora referitoare la distributia fizica, decizie care afecteaza satisfacerea clientului. Societatea ELGAZ SRL ar dori sa detina stocuri suficiente pentru a putea onora imediat comenzile clientilor. Insa, din punct de vedere economic, nu este eficient ca o firma sa detina stocuri atat de mari. Costurile de stocare cresc intr-un ritm care devine tot mai mare pe masura ce nivelul de servire a consumatorilor se apropie de 100%. Persoanele din conducerea firmei trebuie sa stie cu cat ar creste vanzarile si profiturile daca s-ar mentine stocuri mai mari, putandu-se astfel promite clientilor ca si comenzile lor vor fi onorate intr-un timp mai scurt. Luarea deciziei privitoare la stocare presupune sa se stie cand sa se comande si cat sa se comande.

Pe masura ce stocurile se epuizeaza, persoanele din firma care se ocupa de aprovizionare trebuie sa stie la ce nivel al stocurilor existente sa lanseze o noua comanda de aprovizionare, care sa duca la reimprospatarea acestora. Acest nivel al stocului se numeste prag de comanda (de reimprospatare). Un prag de comanda de 20 inseamna o comanda de reimprospatare a stocului cand acesta scade sub 20 de bucati. Pragul de comanda trebuie sa fie cu atat mai inalt cu cat timpul de onorare a comenzii este mai lung, rata de utilizare a bunurilor ce compun stocul este mai mare si cu cat nivelul serviciilor oferite clientilor este mai inalt.

Salert. = SCmin + Ssig.

unde Salert.= stoc de alerta; SCmin = stoc curent minim; Ssig. = stoc de siguranta

In cadrul societatii ELGAZ SRL timpul de onorare a comenzii si rata de utilizare a produsului de catre clienti sunt variabile, de aceea pragul de comanda este fixat la o valoare mai inalta pentru a avea la dispozitie un stoc de siguranta. Valoarea finala aleasa pentru pragul de comanda realizeaza un echilibru intre riscul de a ramane fara marfa in stoc si costurile generate de stocurile supranormate.

Cealalta decizie se refera la marimea cantitatilor ce trebuie comandate. Cu cat este mai mare cantitatea comandata, cu atat mai rar vor trebui lansate comenzile. Firma trebuie sa realizeze un echilibru intre cheltuielile aferente prelucrarii comenzilor si costurile de stocare. Costurile de prelucrare a comenzilor trebuie sa fie comparate cu costurile de stocare. Cu cat sunt mai mari stocurile, cu atat cresc costurile de stocare. Acestea constau din taxe de depozitare, costul capitalului, impozite si asigurari, precum si cheltuieli determinate de depreciere si invechire (uzura morala).

Cantitatile comandate trebuie sa evite rupturile de stoc.

In general, la nivelul stocurilor, trebuie determinata cantitatea optima de comandat.

Un lant de furnizare bazat pe reactia consumatorilor este declansata de client, ceea ce inseamna ca productia si inlocuirea stocurilor se realizeaza pe masura ce sosesc comenzile. Firma produce ceea ce se vinde la momentul respectiv.

III. ACTIVITATEA CONTABILA

3.1. Documente privind evidenta operativa, intocmirea si circuitul acestora

n cadrul ntreprinderii, activele circulante materiale (stocurile) ocazioneaz numeroase operaii, care pot fi grupate dup coninutul lor n operaiuni de aprovizionare i conservare, operaii de eliberare din depozite, inventariere.

Aceste operaiuni sunt consemnate n diferite documente i evidene operative specifice.

n vederea ndeplinirii obiectivelor prevzute n programul de aprovizionare, societatea ELGAZ SRL emite ctre furnizori comenzi, iar pe baza acestora ncheie contracte economice.

n anumite condiii, contractele economice sunt nlocuite de ctre furnizori prin confirmarea de comand.

Pentru urmrirea modului n care sunt realizate contractele de aprovizionare, serviciul aprovizionare organizeaz o eviden operativ, care cuprinde: registrul de comenzi i fia de urmrire a executrii comenzilor. n aceste evidene se nscriu comenzile emise ctre furnizori, precum i termenele de livrare stabilite de comun acord cu acetia, prin contracte economice sau, n lipsa acestora, prin confirmarea de comand trimis de furnizor, data la care a fost executat comanda, se face meniuni privind revenirile pentru urgentarea executrii comenzii, penalizrile datorate pentru neexecutarea condiiunilor contractate etc.

n cadrul executrii comenzii i a contractului de aprovizionare, ELGAZ SRL primete de la furnizor avizul de nsoire i / sau factura fiscal.

Avizul de nsoire a mrfii se emite, pe msura livrrii, de ctre compartimentul vnzri i servete ca document pentru eliberarea i scderea depozitului, cu produsele, mrfurilor sau altor valori destinate vnzrii trimise pentru prelucrare la teri, n custodie sau pstrare; este un document de nsoire a bunurilor pe timpul transportului, document pentru ntocmirea facturii fiscale; document de primire n gestiunea cumprtorului. Circul de la furnizor la cumprtor. n gestiunea furnizorului, exemplarul 1 este preluat de delegatul unitii care face transportul sau al clientului, pentru a nsoi bunurile pe timpul transportului; iar exemplarul 2 ajunge la compartimentul vnzri, pentru nregistrarea cantitilor n eviden privind executarea contractelor i apoi transmis la compartimentul financiar-contabil pentru a fi ataat la factur i nregistrat.

n gestiunea cumprtorului, ELGAZ SRL, exemplarul 1 st la baza operaiunii de recepie de ctre comisia de recepie a bunurilor aprovizionate, dup care este trimis compartimentului aprovizionare pentru nregistrarea cantitilor intrate, n registrul de eviden al aprovizionrilor i certificarea efecturii plii ctre furnizor, precum i pentru nregistrarea n contabilitate, ataat la factura fiscal.

ntreprinderile care ntocmesc factur fiscal ,n momentul livrrii bunurilor, nu vor mai emite avizul de nsoire dect pentru bunurile trimise pentru prelucrare la teri, n custodie sau spre prelucrare, factura fiscal realiznd, pe lng funciile avizului de nsoire, i pe cele de transport pentru viza de control financiar preventiv, i, totodat, este act justificativ pentru decontarea (ncasare-plat) contravalorii.

Operaiunile de luare n primire a valorilor materialelor aprovizionate se numete recepie. La sosirea materialelor de la furnizor se execut urmtoarele operaiuni de recepionare:

recepia transportului efectuat de delegatul serviciului aprovizionrii al ntreprinderii cumprtoare. Aceasta se execut n momentul prelurii transportului de la cru i const n verificarea strii ambalajelor. n cazul n care se constat violri ale ambalajului se procedeaz pe loc la desfacerea coletului i se inventariaz coninutul. Pentru lipsurile constatate se ntocmete un proces-verbal de constatare, care se semneaz de delegatul unitii de transport i de cel al ntreprinderii destinate;

recepia cantitativ efectuat de ctre persoana care preia n gestiune materialele sosite. Prin recepie se confrunt datele din comand cu avizul de nsoire sau factura fiscal primit de la furnizor i cu materialele efectiv sosite, concordana ntre sortimentele i cantitile de materiale nscrise n factur cu cele primite;

recepia calitativ se efectueaz de ctre un specialist.

Dac la recepia valorilor materiale se constat deteriorarea sau lipsa coletelor, nepotriviri calitative fa de datele indicate n documentele nsoitoare, se ntocmete Nota de recepie i constatare de diferene. Prin acest document materialele necorespunztoare calitativ sau n neconcordan cu comanda sunt respinse la recepie, preluate n custodie i inute la dispoziia furnizorului.

Primirea avizului de nsoire i a facturii fiscale, sosirea transportului i plata facturii se nscriu, n ordine cronologic, n Registrul de comenzi i n Fia de urmrire a executrii comenzilor.

Dac materialele se primesc n trane sau sosesc nainte de primirea facturii de la furnizor, precum i n cazul n care materialele respective au fost achitate i lsate un timp n custodia furnizorului, pentru consemnarea recepiei, se ntocmete Nota de intrare-recepie .

n cazul n care factura sosete odat cu materialele, recepia valorilor materiale se poate consemna direct pe factur fr a se mai ntocmi Nota de intrare-recepie.

Bonul de predare-transfer-restituire este folosit pentru predarea la magazie a produselor, semifabricatelor i a materialelor obinute din producia proprie, pentru tranzitarea materialelor de la un loc de depozitare la altul n cadrul aceleiai ntreprinderi, precum i pentru restituirea celor neutilizate la sfritul perioadei.

Documentele folosite pentru eliberarea stocurilor de active circulante cu privire la materialele pentru consum sunt: Bonul de consum i Fia limit de consum.

Valorile materiale trimise spre prelucrare la teri se elibereaz pe baza Dispoziiei de livrare, Aviz de nsoire pe care se face meniunea pentru prelucrare la teri. La napoierea materialelor se controleaz dac s-a primit cantitatea preluat corespunztoare, n raport cu normele de consum, iar pe documentele de recepie, pentru o eviden corect, se face meniunea din prelucrare.

Livrarea mrfurilor i produselor finite ctre teri se face pa baza facturii fiscale..

Fia de magazie este un document de eviden operativ a magaziei (depozitului) i se ntocmete separat pentru fiecare fel, calitate sau sortiment de stocuri materiale.

Documentele referitoare la valorile materiale intrate n unitatea patrimonial (facturi, avize de nsoire, nota de intrare-recepie etc.), dup nregistrarea n fiele de magazie, se predau serviciului (resortului) de aprovizionare. Dup verificare, avizare i nregistrare n evidena tehnico-operativ a aprovizionrii, aceste documente se transmit la compartimentul de contabilitate n termenele stabilite de conductorul compartimentului contabil-financiar.

Documentele primire de ieire a stocurilor din depozite se predau la compartimentul contabilitate.

3.2. Forma de contabilitate folosita

Forma de contabilitate folosita de societatea ELGAZ SRL este dubla inregistrare.

Dubla inregistrare consta in inregistrarea simultata si cu aceeasi suma a unei tranzactii economico-financiara in 2 conturi :

- in debit

- in creditul celuilalt cont.

Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont se stabileste cu ocazia inregistrarii tranzactiei economico-financiare in contabilitatea curenta pe baza dublei inregistrari se numeste : CORESPONDENTA CONTURILOR.

Primul tip fundamental al dublei inregistrari consta in nregistrarea operaiei economice concomitent n debitul unui cont de activ i n creditul altui cont, de asemenea de activ, ns n prile opuse ale acestora.

Al doilea tip fundamental al dublei nregistrri se formeaz pornind de la cea de-a doua modificare bilanier de structur n pasiv, reprezentat prin ecuaia:

A = P + x x

Al doilea tip fundamental al dublei nregistrri const n nregistrarea concomitent a operaiei economice n creditul unui cont de pasiv i n debitul altui cont, de asemenea, de pasiv.

Al treilea tip fundamental al dublei nregistrri pornete de la al treilea tip de modificri bilaniere, respectiv modificarea de volum n sensul creterii, reprezentat de ecuaia

A + x = P + x

Al treilea tip fundamental al dublei inregistrari consta in inregistrarea concomitenta a operatiei economice in debitul unui cont de active si in creditul unui cont de pasiv.

Al patrulea tip fundamental al dublei nregistrri pornete de la al patrulea tip de modificri bilaniere, respectiv modificarea de volum n sensul scaderii, reprezentat de ecuaia

A x = P - x

Al patrulea tip fundamental al dublei inregistrari consta in inregistrarea concomitenta a operatiei economice in credtul unui cont de active si in debitul unui cont de pasiv.

Dubla inregistrare a operatiilor economice in conturi determina stabilirea unor importante legaturi reciproce intre conturi. Ea permite verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice si face sa creasca valoarea informationala a contabilitatii.

3.3. Aspecte privind contabilitatea financiara

Conform Legii contabilitatii 82/1991 cu modificarile aduse de OG 70/2004 si Legea 420/2004, aplicabile de la data de 01.01.2005 - publicata in M.O. nr. 993 din 28.10.2004, societatea ELGAZ SRL organizeaza si conduce contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara, potrivit prezentei legi, si contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii.

Contabilitatea financiar furnizeaza informatii contabile care sunt destinate utilizatorilor externi: investitorii, creditorii, guvernul sau publicul larg si este concretizata prin situatii financiare numite situatii de sinteza.

n cazul firmei ELGAZ SRL sunt utilizate echipamente informatice, prin pachetul integrat CONTABILITATE, pentru ntocmirea documentelor justificative i pentru prelucrarea i nregistrarea datelor n contabilitate, registrele i formularele privind activitatea financiar i contabil, pot fi adaptate n funcie de necesitile proprii de utilizare, n condiiile respectrii coninutului de informaii ale modelelor prevzute n nomenclator.

Administratorul societatii trebuie sa intocmeasca un set de situatii financiare in forma standardizata ce contine: bilant, cont de profit si pierdere, tabloul fluxului de numerar, note explicative.

Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala.

In cadrul societatii ELGAZ SRL conducerea contabilitatii este in partida dubla si se intocmeasc situatii financiare anuale.

Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.

Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz.

Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la societatea ELGAZ SRL revine directorului economic si contabilului-sef . Aceste persoane au studii economice superioare si raspund impreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii.

Contabilitatea imobilizarilor se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta.

Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric, in conditiile stabilite de reglementarile legale.

Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare. Intocmirea, editarea si pastrarea registrelor de contabilitate se efectueaza conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice.

Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita, in orice moment, identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate.

Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare.

Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare, precum si documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea financiara se pastreaza in arhiva timp de 10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii, care se pastreaza timp de 50 de ani.

Situatiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Acestea cuprind bilantul consolidat, contul de profit si pierdere consolidat.

3.4. Contabiliatatea previzionala

Mediul n care acioneaz ntreprinderea se bazeaz pe ireversibilitatea timpului i pe incertitudine; scurgerea timpului este nsoit de achiziia continu de informaii care s reduc incertitudinea.

n prezent, profesia contabil este tot mai contient de impactul potenial al schimbrilor de mediu asupra capacitii acesteia de a rspunde, n planul informrii financiare, nevoilor de predicie, dar i de certitudine ale utilizatorilor de informaii financiare. Pentru a rspunde nevoilor utilizatorilor, un raport financiar trebuie:

- s furnizeze mai multe informaii despre proiecte, oportuniti, riscuri i incertitudini;

- s se concentreze mai atent asupra factorilor care creeaz valoare pe termen lung, asupra determinanilor non-financiari ai valorii: procese, inovare, resurse umane.

n ultimii ani a devenit din ce n ce mai actual ideea de contabilizare la valoarea estimat a fluxurilor viitoare de trezorerie pe care acestea le pot aduce ntreprinderii, i nu la cost istoric; altfel spus, pentru a reprezenta valoric un activ, se tinde tot mai mult spre contabilizarea veniturilor viitoare dect spre cea a cheltuielilor trecute. Confruntat cu tradiionala evaluare n costuri istorice, aceast tendin, cel puin pentru nceput, are menirea s bulverseze att pe contabilul, ct i pe analistul financiar de formaie clasic.

Din motive de pruden, evaluarea elementelor specifice poziiei financiare a ntreprinderii la momentul ntocmirii situaiilor financiare se realizeaz la valoarea contabil net, astfel costul istoric este ajustat cu valori rectificative, de natura amortismentelor i provizioanelor pentru depreciere.3.5. Contabilitatea investitiilor, a mijloacelor fixe si a imobilizarilor financiare. Calculul amortizarii

Mijloacele fixe, deservesc mai multe exerciii, i pstreaz forma material iniial pn la scoaterea din folosin, iar includerea uzurii se face prin intermediul amortizarii.Intrarea in gestiune a mijloacelor fixe se face prin:

procurarea de la furnizori

aport la capitalul social

donatii

din productie proprie

plusuri la inventar

In anul 2012, ELGAZ SRL achizitioneaza o masina in valoare de 16.000 lei, TVA 24 % pe baza de factura. Contravaloarea facturii se acita printr-un ordin de plata 100.000 lei iar restul printr-un CEC cu limita de suma.

a) achizitionarea masinii conform facturii

%

=

404

19.840

2133

Furnizori de imobilizari 16.000

mijloace de transport

4426

3.840

TVA deductibila

b) achitarea furnizorului

404

=

%

19.840

Furnizori de imobilizari 5121

10.000

Conturi la banci in lei

5126

9.840

Carnete de cecuri cu limita de suma

Iesirea din gestiune a mijloacelor fixe se face prin:

prin casare

complet amortizate

incomplet amortizate

vandute (complet amortizate, incomplet amortizate)

lipsuri si imputate, incomplet amortizate.

Amortizarea mijloacelor fixe poate fi:

a) amortizare lineara: consta in calcularea si repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijloacelor fixe pe durata de functionare a acestora

b) amortizare degresiva: presupune multiplicarea cotelor de amortizare lineara cu coeficient prevazut de lege astfel:

pentru durata de 1 5 ani: 1.5

pentru durata de 5 10 ani: 2

peste 10 ani: 2.5

c) amortizare accelerata: consta in calcularea, in exercitiul financiar in care imobilizarile corporale intra in activul societatii, a unei amortizari in limita prevazuta de lege din valoarea de intrare a acestora. In exercitiile urmatoare, amortizarea se calculeaza dupa regimul amortizarii lineara.

In cazul societatii ELGAZ SRL, amortizarea este calculata pentru a diminua costul utilizand metoda liniara de amortizare pe durata de functionare a mijloacelor fixe si a componentelor lor, care sunt contabilizate separat.

Duratele estimate, pe grupe principale de imobilizari, sunt urmatoarele:

Constructii - 40 ani

Instalatii si utilaje 5-12 ani

Mijloace de transport 5 ani

Mobilier, aparatura de birou si altele 3-5 ani

Societatea ELGAZ SRL vinde conform facturii masina a carei valoare de inventar este 19.840 lei, amortizata in proportie de 20%, adica 3.968 lei, pretul de vanzare este de 18.000 lei, tva inclus

a) inregistrarea vanzarii conform facturii

461

=

%

18.000

debitori diversi

7721

14516

venituri din cedarea activelor

4427

3484

TVA colectata

b) iesirea din gestiune a mijlocului fix

%

=

2133

19.840

2815 mijloace de transport

amortizarea mijloacelor

3.968

de transport

6721

15872

cheltuieli privind

activele cedate

c) se incaseaza factura prin banca

5121

=

461

18.000 conturi la banci in lei

debitori diversi

d) se inchid conturile de cheltuieli si venituri

121

=

6721

15872

152.030.000

profit si pierdere

cheltuieli privind

activele cedate

7721

=

121

14516

venituri din cedarea profit si pierdere

activelor

3.6. Contabilitatea stocurilorn contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:

valoric, n contabilitatea sintetic;

cantitativ i valoric, cu unele excepii, n contabilitatea analitic;

cantitativ, n evidena operativ de la locurile de depozitare.

Preurile folosite la evaluarea activelor circulante nregistrate n contabilitate se numesc preuri de nregistrare. Ele pot diferi n funcie de opiunea unitilor patrimoniale i de natura stocurilor i produciei n curs de execuie. Astfel:

Materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, ambalajele i baracamentele achiziionate din afara unitii pot fi reflectate n contabilitate la costul de achiziie, preul standard sau preul de facturare al furnizorului.

Costul de achiziie folosit la nregistrarea intrrii stocurilor respective n contabilitate este format din preul de facturare al furnizorului, taxele i ambalajelor nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare i alte cheltuieli incluse n factura furnizorului. Un asemenea pre devine cost istoric i va fi luat n considerare la eliberarea stocurilor n cauz de la locurile de depozitare. ntruct costul de achiziie, devine pre de nregistrare n contabilitate chiar pentru aceleai sortimente, difer de la o perioad la alta n funcie de mrimea preurilor de livrare practicate de furnizori sau volumul cheltuielilor de transport-aprovizionare, se ridic problema preurilor unitare care trebuie practicate la ieirea stocurilor n cauz de la locurile de depozitare.

In cadrul societatii ELGAZ SRL, stocurile sunt inregistrate la pretul de achizitie. Costul stocurilor se bazeaza pe principiul FIFO (primul intrat primul iesit) sau costul mediu ponderat si include cheltuielile ocazionate de achizitia acestora si aducerea in locatia curenta.

Societatea ELGAZ SRL achizitioneaza materiale instalatii de la furnizor la cost de achizitie de 2200 lei, TVA 24% , pe care le vinde la pretul de 2860 plus tva incasate direct in casa.

a) receptia materialelor de la furnizor, conform facturii

%

=

401

2728

3012

furnizori

2200

materiale

4426

528

TVA deductibila

b)prestari serv.catre clienti

411

=

%

3546

clienti

704

2860

venituri din vanzarea

marfurilor

4427

686

TVA colectata

b) incasare

5311 = 4111 3546

d) descarcarea gestiunii magazinului cu valoarea marfurilor vandute

6012

=

3012

2200

ch materiale

3.7. Contabilitatea decontarilor cu terti

In cazul societatii ELGAZ SRL operatiile privind datoriile fata de terti sunt:

operatii privind datoriile comerciale (achizitii de la furnizori: marfuri, materiale consumabile; furnizare energie electrica, termica, etc.)

operatii privind datoriile salariale, sociale si asimilate

operatii privind datoriile fiscale si asimilate (impozitul pe profit, TVA, impozit pe salarii

alte datorii fata de bugetul statului (impozite, taxe si varsaminte asimilate)

Pentru furnizarea energiei electrice, societatea ELGAZ SRL acorda furnizorului un avans de 10.000 care se regularizeaza ulterior la achitarea facturii care este de 50.000 lei, TVA 24%. Furnizorul accepta un bilet la ordin pentru decontarea diferentei de plata.

a) acordarea unui avans furnizorului de energie electrica:

%

=

5121

12400

409

conturi la banci in lei

10.000

furnizori-debitori

4426

2400

TVA deductibila

b) inregistrarea facturii de energie electrica:

%

=

401

62000

605

furnizori

50.000 cheltuieli privind

energia si apa

4426

12000

TVA deductibila

c) regularizarea avansului acordat:

%

=

409

10000

401

furnizori-debitori)

12400

furnizori

4426

2400

TVA deductibila

d) acceptarea de catre furnizor a unui bilet la ordin entru decontarea diferentei de plata:

401

=

403

49600

furnizori

efecte de platit

e) la scadenta, biletul la ordin se deconteaza:

403

=

5121

49600

efecte de platit

conturi la banci in lei

3.8. Contabilitatea trezoreriei agentului economic

Contabilitatea trezoreriei cuprinde totalitatea fluxurilor financiare. Cuprinde investitiile financiare pe termen scurt..

Trezoreria cuprinde ansamblul lichiditatilor monetare si a echivalentelor de numerar de care dispune o unitate pentru a face fata platilor scadente.

Lichiditatile monetare reprezinta mijloace banesti efective: numerar prin casierie (anexa 16), disponibil din banca, avans de trezorerie.. Echivalentele de numerar cuprind valori de incasat (efecte comerciale, cecuri, titluri de plasament: actiuni obligatiuni si alte valori, timbre fiscale, postale bonuri valorice, de combustibil, de alimente.

Documentele privind trezoreria societatii ELGAZ SRL sunt: registrul de casa, dispozitie de plata/incasare, chitanta, monetarul, cecul ,OP , biletul la ordin, cambia, extras de cont .

Contabilitatea se tine cu ajutorul conturilor din clasa 5.

Plati prin casierie:

a) depunerea numerarului la banca

581=5311 5000

5121

=

581

5000

conturi la banci in lei casa in lei

b) plata salariilor la lichidare

421

=

5311

3000

personal-renumeratii

casa in lei

Datorate

c) plata chiriei pe luna curenta

612

=

5311

5000

cheltuieli cu redeventele,

casa in lei

locatiile de gestiune

si chiriile

3.9 Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor

Structura cheltuielilor societatii ELGAZ SRL este:

cheltuieli cu costul marfurilor

cheltuieli cu chirii

cheltuieli postale si de telecomunicatii (telefonie fixa, mobila, internet)

cheltuieli cu transportul marfurilor (exista contracte incheiate cu diverse firme de curierat rapid, transporturi necesare in cazul expedierilor in alte locatii atunci cand nu se efectueaza prin mijloace proprii)

cheltuieli cu salariile si asigurarile sociale

cheltuieli cu combustibilul si intretinerea autototurismelor aflate in patrimoniul societatii

cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe si cheltuieli cu obiecele de inventar.

Structura veniturilor societatii ELGAZ SRL este:

venituri din vanzarea marfurilor

venituri din prestari servicii.

3.10. Situatii financiare anuale. Bilantul si contul de profit si pierdere. Lucrari contabile de inchidere a exercitiului financiar

Societatea ELGAZ SRL intocmeste situatiile financiare anuale simplificate, conform OMF 306/26 februarie 2002. Situatiile financiare sunt intocmite in lei si exprimate in mii lei.

Situatiile financiare anuale cuprind:

bilantul

contul de profit si pierdere

situatia modificarilor capitalului propriu

situatia fluxurilor de trezorerie

politici contabile si note explicative

Situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei, modificarilor capitalului propriu si fluxurilor de trezorerie ale societatii pentru respectivul exercitiu financiar.

Pentru intocmirea situatiilor financiare se au in vedere o serie de lucrari premergatoare inchiderii exercitiului financiar. Acestea constau din:

a) intocmirea balantei de verificare inainte de inventariere

b) inventarierea generala a patrimoniului

c) inregistrarea operatiunilor de regularizare:

inregistrarea diferentelor constatate la inventariere

inregistrarea unor operatiuni privind amortizarile

inregistrarea operatiunilor privind provizioanele pentru deprecieri si riscuri si cheltuieli

inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente disponibilitatilor creantelor si datoriilor in valtuta

inregistrarea operatiunilor privind cheltuielile in avans

d) determinarea rezultatului exercitiului si repartizarea acestuia

e) intocmirea balantei de verificare finala

f) intocmirea situatiilor financiare anuale

IV CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII

IV.1 CONTINUTUL CATEGORIEI TERTI

Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor institutiei publice n relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, decontarile referitoare la fondurile nerambursabile primite de la Comunitatea Europeana (PHARE, ISPA,SAPARD), cu debitorii si creditorii diversi, creante bugetare si creditori bugetari,decontarile intre institutii publice, precum si evidenta operatiilor ce necesita clarificari ulterioare si alte decontari.

Furnizori si conturi asimilate

n contabilitatea furnizorilor se nregistreaza operatiunile privind cumpararile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate, precum si cumpararile de active fixe. (conturile 401 si 404).

Avansurile acordate furnizorilor se nregistreaza n contabilitate n conturi distincte.(contul 409).

Operatiunile privind cumpararile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii, precum si cumpararile de active fixe pe baza efectelor comerciale, se nregistreaza n contabilitate n conturile corespunzatoare de efecte de platit.(conturile 403 si 405) .

Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se nregistreaza ntr-un cont n afara bilantului si se mentioneaza n notele explicative.

Efectele comerciale trebuie sa ndeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de reglementarile n vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.

Potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, datoriile se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala.

Bunurile cumparate, lucrarile executate si serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi, se evidentiaza distinct in contabilitate. (contul 408).

Contabilitatea analitica se tine pe fiecare furnizor, grupati in furnizori interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata: sub un an si peste un an.

Clienti si conturi asimilate

n contabilitatea clientilor se nregistreaza operatiunile privind vanzarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate.(contul 411).

Bunurile vandute, lucrarile executate si serviciile prestate pentru care nu s-au intocmit facturi, se evidentiaza distinct in contabilitate.(contul 418).

Avansurile incasate de la clienti se nregistreaza n contabilitate n conturi distincte.(contul 419).

Operatiunile privind vanzarile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii, pe baza efectelor comerciale, se nregistreaza n contabilitate n conturile corespunzatoare de efecte de primit.(contul 413).

Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate.(contul 4118).

Potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, creantele se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala.

Contabilitatea analitica a clientilor se tine pe fiecare client, grupati in clienti interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de incasare: sub un an si peste un an.

Personal si conturi asimilate

Contabilitatea decontarilor cu personalul evidentiaza drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi n bani si/sau n natura datorate de institutia publica personalului pentru munca prestata si care se suporta, potrivit reglementarilor n vigoare, din fondul de salarii. (contul 421).

Contabilitatea decontarilor cu pensionarii evidentiaza drepturile de pensie si alte drepturi prevazute de lege, cuvenite pensionarilor conform legii.(contul 422).

Contabilitatea decontarilor cu somerii evidentiaza indemnizatiile de somaj datorate somerilor.(cont 424).

n contabilitate se nregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit reglementarilor n vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.), precum si avansurile acordate potrivit legii.(contul 425).

Drepturile de personal neridicate n termenul legal se nregistreaza ntrun cont distinct, pe persoane. (contul 426).

Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata n rate, chirii sau pentru alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza numai n baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale. (contul 427).

Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi ncasate de la acesta, aferente exercitiului n curs, se nregistreaza ca alte datorii si creante n legatura cu personalul. (contul 4281).

Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile stabilite n baza unor hotarri ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de personalul unitatii se nregistreaza ca alte creante n legatura cu personalul. (contul 4282).

Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate

Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale evidentiaza contributiile angajatorilor -institutii publice- pentru asigurari sociale de stat, asigurari sociale de sanatate, accidente de munca si boli profesionale, asigurari pentru somaj (conturi 4311,4313,4315,4371) precum si contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale, asigurari sociale de sanatate si aigurari pentru somaj. (conturile 4312,4314,4372).

Eventualele sume datorate sau care urmeaza a se ncasa n perioadele urmatoare, aferente exercitiului n curs, se nregistreaza ca alte datorii si creante sociale. (conturile 4381 si 4382).

Bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat si conturi asimilate

n cadrul decontarilor cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile speciale se cuprind: taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariala, impozitul pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport si alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.

Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste lunar, pe baza de decont, ca diferenta ntre valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (taxa pe valoarea adaugata colectata -contul 4427) si a taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii (taxa pe valoarea adaugata deductibila-contul 4426).

n situatia n care exista decalaje ntre faptul generator de taxa pe valoarea adaugata si exigibilitatea acesteia, totalul taxei pe valoarea adaugata se nregistreaza ntr-un cont distinct, denumit taxa pe valoarea adaugata neexigibila (contul 4428) care, pe masura ce devine exigibila, se trece la taxa pe valoarea adaugata colectata, respectiv la taxa pe valoarea adaugata deductibila.

De asemenea, n contul de taxa pe valoarea adaugata neexigibila se nregistreaza si taxa pe valoarea adaugata deductibila sau colectata, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au ntocmit facturile.(contul 4428).

Diferenta de taxa, n plus sau n minus, ntre taxa pe valoarea adaugata colectata si taxa pe valoarea adaugata deductibila se nregistreaza n conturi distincte (taxa pe valoarea adaugata de plata - contul 4423, respectiv taxa pe valoarea adaugata de recuperat - contul 4424) si se regularizeaza n conditiile legii.

Impozitul pe venituri de natura salariilor, ce se nregistreaza n contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale personalului angajat permanent al institutiei publice, impozitul retinut din drepturile banesti acordate salariatilor temporari si colaboratorilor de orice fel, impozitul retinut din pensii potrivit legii (contul 444).

La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetelor locale se cuprind: impozitul pe cladiri sau alte impozite si taxe, potrivit legii. Acestea se defalca n contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetelor locale. (contul 446).

Alte datorii si creante cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sumele datorate creditorilor, cuvenite bugetului statului dupa prescrierea lor , plusul de numerar din casierie, amenzi si penalitati, varsaminte efectuate n plus la buget si altele. (conturile 4481 si 4482).

Debitori si creditori diversi, debitori si creditori ai bugetelor

Creantele fata de alte persoane fizice sau juridice se nregistreaza n conturile de debitori diversi. (contul 461).

Sumele datorate de institutia publica unor terte persoane juridice sau fizice, altele dect personalul propriu, furnizorii si clientii-creditori, se nregistreaza n contul de creditori diversi. (contul 462).

Evidenta creantelor bugetare ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului asigurarilor pentru somaj si al Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, se realizeaza pe baza declaratiilor fiscale depuse de catre persoanele fizice si juridice. Evidenta analitica se tine pe tipuri de impozite si pe platitori, pe structura clasificatiei bugetare. (conturile 463,464,465,466).

Creditorii bugetari- reprezentand sumele de restituit contribuabililor sau de compensat cu alte creante ale aceluiasi buget sau cu alte creante ale altor bugete, la cererea acestora, se evidentiaza pe tipuri de impozite si pe platitori (contul 467).

Tot cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se evidentiaza imprumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurarilor pentru somaj, potrivit legii.(conturile 468,469).

Conturi de regularizare si asimilate

Conturi de regularizare si asimilate cuprind: Cheltuieli in avans, venituri nregistrate n avans si decontari din operatii n curs de clarificare.

Cheltuielile anticipate sau efectuate in avans, urmeaza sa fie recunoscute ca si cheltuieli efective in perioadele urmatoare. In aceasta categorie se includ: cheltuielile cu abonamentele, asigurarile, etc., efectuate in luna decembrie pentru anul urmator.(cont 471).

Veniturile realizate n perioada curenta, dar care privesc perioadele sau exercitiile urmatoare, se nregistreaza distinct n contabilitate, la venituri n avans.

n aceste conturi se nregistreaza, n principal, urmatoarele venituri: veniturile din chirii, abonamente si alte venituri aferente perioadelor sau exercitiilor urmatoare. (contul 472).Operatiunile care nu pot fi nregistrate direct n conturile corespunzatoare, pentru care sunt necesare clarificari ulterioare, se nregistreaza, provizoriu, ntr-un cont distinct. Sumele nregistrate n acest cont trebuie clarificate de catre persoana juridica ntr-un termen cat mai scurt.(contul 473).

Decontari

Contabilitatea decontarilor ntre institutii cuprinde operatiunile de decontare intervenite in cursul executiei intre institutii reprezentand valoarea materialelor transmise si primite in vederea executarii unor actiuni in cadrul institutiei precum si cu sumele transmise de institutia superioara catre institutiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocatii bugetare, din fonduri speciale, fonduri cu destinatie speciala, imprumuturi externe rambursabile si nerambursabile.

Contabilitatea decontarilor ntre institutiile publice, cuprinde operatiile care se nregistreaza reciproc si n aceeasi perioada de gestiune, att n contabilitatea unitatii debitoare, ct si a celei creditoare apartinnd aceluiasi ordonator principal de credite. (conturile 481,482).

Evaluarea creantelor si datoriilor

Evaluarea initiala

Creantele si datoriile institutiei publice se nregistreaza n contabilitate la valoarea nominala.Creantele si datoriile n devize se nregistreaza n contabilitate att n lei, la cursul de schimb n vigoare la data efectuarii operatiunilor, ct si n devize.

Operatiunile n valuta trebuie nregistrate n momentul recunoasterii initiale n moneda de raportare, aplicndu-se sumei n valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.Evaluarea la momentul (decontarii) lichidarii creantelor si datoriilor

Diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor n valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost nregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele la care au fost raportate n situatiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli n perioada n care apar.O diferenta de curs valutar apare cnd exista o modificare a cursului de schimb ntre data efectuarii tranzactiei si data decontarii oricaror elemente monetare ce rezulta dintr-o tranzactie n valuta.

Atunci cnd tranzactia este decontata n decursul aceluiasi exercitiu financiar n care a survenit, ntreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta n acel exercitiu. Atunci cnd tranzactia este decontata ntr-un exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta n fiecare exercitiu financiar, ce intervine pna n exercitiul decontarii, este determinata tinnd seama de modificarea cursurilor de schimb survenita n cursul fiecarui asemenea exercitiu financiar.

Evaluarea la data bilantului

La data intocmirii situatiilor financiare, creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul publicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.

Perioadele de raportare pentru institutiile publice sunt trimestrul si anul bugetar.

IV.2. Contabilitatea taxei pe valoarea adugat i a altor impozite i taxe

Contabilitatea taxei pe valoarea adugat

Caracteristici generale

TVA-ul reprezint un venit al bugetului de stat din categoria impozitelor indirecte, care se aplic asupra operaiunilor privind livrri de bunuri mobile, transferul proprietii bunurilor imobile, importului de bunuri, prestrilor de servicii i a altor operaii similare.

Ca regul general, baza de impozitare este constituit pentru livrrile de bunuri i prestrile de servicii din valoarea bunurilor primite sau care urmeaz a fi primite n contrapartid, respectiv preul sau tariful negociat i nscris n factur.

Nu se cuprind n baza de impozitare reducerile de pre acordate de furnizori cu condiia ca acestea s fie efective, precum i penalitile pentru nendeplinirea obligaiilor contractuale, dobnzi percepute pentru pli cu ntrziere, etc

Calculul TVA-ului se realizeaz prin metoda deducerii care const n faptul c pentru fiecare operaie comercial de livrri de bunuri i prestri de servicii, pe baza facturilor emise, se calculeaz i se nscrie n document (factur) TVA aplicat la preul bunurilor livrate, respectiv tariful lucrrilor i serviciilor prestate.

TVA aferent intrrilor reprezint TVA deductibil, TVA aferent ieirilor reprezint TVA colectat. Lunar, din TVA colectat se deduce (se reine) TVA deductibil.

Organizarea contabilitii TVA-ului in cadrul unitatii ELGAZ

A) Documentaia primar

Documentele primare prin care se consemneaz operaiile supuse TVA-ului sunt formularele cu regim special, nseriate, numerotate i gestionate cu asigurarea strict a evidenei lor.

Dup nivelul la care se realizeaz gestiunea i evidena formularelor cu regim special, acestea sunt de dou categorii:

formulare tipizate comune:

bonui de benzina si motorina

factur fiscal

formulare tipizate specifice anumitor sectoare

Agenii economici care folosesc tehnica de calcul pentru completarea formularelor ce conin operaii supuse TVA-ului trebuie s foloseasc soft-uri autorizate de Ministerul Finanelor Publice i s garanteze respectarea normelor privind calculul i decontarea TVA-ului.

B) Evidena operativ a TVA-ului

Evidena operativ a TVA-ului se realizeaz sub forma unor registre operative( jurnale de vanzari si cumparari) i a borderourilor de ncasri i pli.

C) Organizarea contabilitii sintetice

Organizarea contabilitii TVA-ului are ca obiect evidena distinct a taxei n conturi sintetice de gradul II n corcondan cu fluxurile de determinare i de decontare a TVA-ului astfel:

- pentru intrri ( TVA deductibil n contul 4426

- pentru ieiri ( TVA colectat n contul 4427

- pentru TVA neexigibil aferent att intrrilor, ct i ieirilor contul 4428

- pentru decontarea la sfritul lunii a taxei intervin conturile 4423 TVA de plat, 4424 TVA de recuperat

Alte impozite i taxe

n cheltuielile de exploatare ale ntreprinderii se cuprind i o serie de impozite i taxe datorate n principal pentru proprietatea unor bunuri mobile i imobile, pentru veniturile din cedarea folosinei bunurilor sau pentru operaii de punere n circulaie a unor bunuri.

Contabilitatea acestor obligaii se realizeaz cu ajutorul contului 446 Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate (P).

n credit se nregistreaz:

- valoarea altor impozite, taxe i vrsminte asimilate datorate bugetului de stat sau bugetelor locale prin debitul contului 635- impozitul pe dividende datorat prin debitul contului 457n debit se nregistreaz:

- plile efectuate la bugetul de stat sau bugetelor locale privind alte impozite, taxe i vrsminte asimilate prin creditul contului 512- datorii anulate prin creditul contului 758Soldul contului reprezint sumele datorate bugetului de stat sau bugetelor locale reprezentnd alte impozite, taxe i vrsminte asimilate.

Modul de calcul al impozitelor si taxelor, termenilor de plata, acte normative

Situaia impozitelor i taxelor datorate i vrsate ofera informaii referitoare la corelaiile unitii patrimoniale cu bugetul statului i bugetele locale.

Pentru fiecare categorie de impozite i taxe se fac raportri privind sumele datorate, sumele vrsate efectiv, sumele rmase de vrsat i eventual sumele vrsate n plus.

SC ELGAZ SRL este o societatea comerciala platitoare de impozit pe profit,

adica determina impozitul pe profit aferent profitului impozabil.

Obligatiile fiscale ale SC ELGAZ SRL se bazeaza pe reglementarile fiscale existente in vigoare, respectiv impozitele si taxele prevazute in Codul fiscal aprobat prin Legea 571/22.12.2003 cu modificarile ulterioare. In cele ce urmeaza, sunt prezentate cateva din obligatiile fiscale pe care trebuie sa le indeplineasca:

- depunerea la organul fiscal a situatiilor financiare anuale simplificate pentru anul anterior (situatii pentru societatile comerciale care nu aplica reglementarile armonizate cu Standardele Internationale de Contabilitate

- depunerea la organul fiscal a declaratiei anuale privind impozitul pe profit pentru anul anterior

- calcularea si plata impozitului pe profit (trimestrial) aferent trimestrului incheiat

- calcularea, retinerea si plata impozitului pe venit cu retinere la sursa (pentru veniturile platite de societate sub forma de salarii)

- calcularea si plata contributiilor pentru asigurari sociale de stat, contributii pentru asigurarile de somaj, contributii pentru fondul de asigurari sociale de sanatate; contributii pentru fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

Societatea ELGAZ SRL isi achita in termen toate datoriile catre bugetul de stat si catre bugetul asigurarilor sociale.

Conform ordinelor emise de Ministerul Finantelor Publice formatul electronic al Decontului de taxa pe valoarea adaugata, al Declaratiei privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat, se obtine prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Finantelor Publice si se transmite organului competent pe discheta de 3 1/2 inch, 1.440 MB, compatibila MS-DOS. Formatul electronic este insotit de formularul editat de platitori cu ajutorul programului de asistenta, semnat si stampilat, conform legii.

IV.3. Contabilitatea muncii, relaiilor cu personalul i cu organismele sociale

Baza juridico-contractual a relaiilor cu personalul

Relaiile ntreprinderii cu personalul angajat sunt statuate (hotrte prin lege) pe piaa muncii pe baza unor norme juridice menite s asigure cadrul legislativ pentru protecia personalului angajat i remunerarea echitabil a muncii depuse.

Principalele norme juridice sunt:

legea privind:

protecia persoanelor angajate

soluionarea conflictelor pe baza contractului colectiv de munc

protecia social

asigurrile sociale

asigurrile de sntate

impozitul pe venituri salariale

Prin contractul colectiv de munc sunt stabilite drepturile i obligaiile angajatorului i ale angajailor ntr-un cadru general n limitele cruia se ncheie cu fiecare angajat contractul individual de munc.

Contractul individual de munc se ncheie cu persoanele care urmeaz s presteze activiti permanente, acestora asigurndu-li-se, pe lng salariul pentru munca depus, i alte drepturi cum sunt cele de concediu de odihn pltit, concedii i indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc i alte drepturi.

Organizarea contabilitii muncii i a relaiilor cu personalul

1. Organizarea sistemului de documente i a evidenei operative

Documentele primare pot fi grupate n urmtoarele categorii:

documente de angajare prin care se stabilesc drepturile i obligaiile persoanelor angajate i ale angajatorului

( contractul individual de munc

documente privind prezena la lucru

( condica de prezen

documente privind timpul de munc prestat

( foaia colectiv de prezen

( situaia prezenei la munc i a absenelor

documente privind producia obinut sau alte rezultate ale muncii

( bonul de lucru

( raportul de producie

( pontajul lucrrilor executate

documente privind calculul i evidena salariilor

( lista de avans chenzinal

( statul de plat a salariilor

( lista de indemnizaii pentru concediul de odihn

( centralizatorul statelor de plat a salariilor

Statele de plat ale salariilor i centralizatorul statelor de plat sunt documente justificative de baz pentru calculul i decontarea drepturilor salariale ale angajailor. Prin aceste documente se stabilesc salariile brute i se calculeaz reinerile din salarii i celelalte obligaii datorate de societate bugetului de stat, bugetelor asigurrilor sociale i fondurilor speciale.

2. Organizarea contabilitii analitice a salariilor i a relaiilor cu personalul

Statele de plat ale salariilor constituie baza organizrii contabilitii analitice pentru toate conturile sintetice n care sunt nregistrate operaiile privind salariile.

Organizarea contabilitii analitice a salariilor se realizeaz i prin folosirea fiei de eviden a salariailor ntocmit nominal pe fiecare salariat, n care se nscriu salariile brute i cele nete pe fiecare lun a unui an calendaristic. Aceast eviden folosete n principal la calculul indemnizaiilor pentru concediul de odihn, pentru concedii medicale i alte drepturi care se stabilesc pe baza salariului zilnic sau lunar.

3. Organizarea contabilitii sintetice a decontrilor cu salariaii i colaboratorii

(colaboratori sunt cei care lucreaz 3 4 ore/zi)

Folosind registrele i fiele contabile corespunztoare formei de contabilitate adoptat, contabilitatea sintetic se organizeaz cu ajutorul urmtoarelor conturi:

- conturile din grupa 42 Personal i conturi asimilate:

421 Personal salarii datorate

423 Personal ajutoare materiale datorate

425 Avansuri acordate personalului

426 Drepturi de personal neridicate

427 Reineri din salarii datorate terilor

428 Alte datorii i creane n legtur cu personalul

- contul din grupa 44: 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor

- conturile din grupa 43:

431 Asigurri sociale

437 Ajutor de omaj

438 Alte datorii i creane sociale

IV.4. Contabilitatea remunerrii personalului

Modul de calcul al salariilor, concediilor etc.

Societatea ELGAZ SRL foloseste un program de software de contabilitate, gestiune comerciala si salarii. Acest program este un instrument special conceput pentru rezolvarea tuturor problemelor de calcul salarial, conform legislatiei muncii n vigoare. Asigura monitorizarea costului fortei de munca cu respectarea standarelor internationale de calcul al salariilor. Integreaza n structura sa o aplicatie de pontaj si control acces, devenind astfel o solutie completa pentru gestiunea resurselor umane.

Configuratia programului de salarizare este urmatoarea:

- Configurarea grilelor de impozitare lunare si anuale - Definirea modului de calcul al concediilor medicale - Configurarea constantelor lunare (ore/ luna lucrate n regie, ore/ luna lucrate n acord, procent ntreruperi, procent somaj, procent contributii CASS, CAS, somaj, fond de risc, salariul mediu brut, salariul minim pe economie, ajutor de deces, samd.) - Definirea indicatorilor de salarizare - Formule pentru calculul salariilor (salariul tarifar), si pentru concedii medicale - Definirea tipurilor de avansuri (chenzinal, prime, de concediu de odihna, indemnizatii de conducere, etc.) , retineri (imputatii, CAR, popriri, samd.), sporuri, casieri si banci - Definirea deducerilor de baza si a deducerilor suplimentare pentru calculul impozitului pe - Operarea pontajului zilnic sau lunar - Colectarea informatiilor si monitorizarea eficienta a timpului efectiv de lucru, a ntrzierilor, absentelor si orelor suplimentare - Rapoarte si statistici cu privire la gestiunea resurselor de timp de catre angajati, ore suplimentare lucrate, pontajul lunar detaliat - Administrarea personalului (vechimea n munca, tipul de contract, zilele de concediu efectuate, data angajarii, loc de munca, carte de munca, salariu, persoane aflate n ntretinere, banca, contul si numarul de card pentru plata salariilor, etc.) - Operarea avansurilor, primelor, sporurilor, retinerilor, penalizarilor - Calculul orelor suplimentare, de noapte, n conditii deosebite de munca - Calculul concediului de odihna, prin preluarea orelor lucrate din aplicatia de pontaj, si totalizarea zilelor de concediu la nivel de departamente - Calculul concediilor medicale, cu defalcarea zilelor de concediu pe zile platite de angajator si pe zile platite de asigurator - Calculul salariului brut pornind de la salariul net n lei

Documentele aferente platii salariilor la societatea ELGAZ SRL sunt:

- Stat de plata - Declaratie asigurari de sanatate - Declaratie asigurari sociale - Declaratie somaj - Fise fiscale - Statul de plata

Elementele sistemului de remunerare a personalului

Sistemul de salarizare stabilit prin contractul colectiv de munc include:

salariul tarifar

sistemul de sporuri

formele de salarizare

formele de premiere

alte forme

Salariul tarifar, ca element principal al sistemului de salarizare, se stabilete prin contractul individual de munc sub forma salariului tarifar orar sau al unui salariu lunar fix pentru un program de lucru de 176 ore.

Salariul tarifar poate fi stabilit pe baza uneia din urmtoarele forme de salarizare:

- forma salarizrii n regie, respectiv dup timp

n afar de salariul tarifar de baz, n salariul brut total mai pot fi cuprinse sporuri i adaosuri cum sunt:

sporuri pentru condiii deosebite de munc

sporuri pentru ore lucrate peste program se supun impozitarii

sporuri de vechime

sporuri de lucru n timpul nopii

premii/prime acordate pe baza anumitor criterii

n sistemul de salarizare, pe lng salariul pentru timpul efectiv lucrat, personalul angajat mai beneficiaz i de alte drepturi:

- indemnizaii pentru concedii de odihn

- concedii pentru evenimente familiale deosebite

- alte drepturi prevzute n contractul colectiv de munc

Reinerile din salariul brut

Statul de salarii cuprinde pe de-o parte salariul brut format din salariul de baz, sporuri, adaosuri i indemnizaii, iar pe de alt parte reinerile pentru contribuia la asigurrile sociale CAS (9,5%), contribuia la fondul de omaj (1%), contribuia la asigurrile sociale de sntate CASS (6,5%), impozitul pe salarii.

n statul de plat a salariilor se opereaz (unde este cazul) i reinerea avansului chenzinal acordat n cursul lunii pe baza listelor de avans chenzinal.

Contabilitatea remunerrii personalului se realizeaz cu ajutorul conturilor:

421 Personal salarii datorate

425 Avansuri acordate personalului

426 Drepturi de personal neridicate

427 Reineri din salarii datorate terilor

Contul 421 (P) ine evidena decontrilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia n bani sau n natur, inclusiv a adaosurilor i a premiilor achitate.

n credit se nregistreaz:

- salariile i alte drepturi cuvenite personalului prin debitul contului 641n debit se nregistreaz:

- reineri din salarii reprezentnd avansuri, sume datorate terilor, contribuii pentru asigurrile sociale, contribuii pentru ajutorul de omaj, pentru asigurrile de sntate, impozitul pe salarii, precum i reinerile datorate societii prin creditul conturilor 425, 427, 431, 437, 444, 428- valoarea la pre de nregistrare a produselor acordate salariailor ca plat n natur prin creditul contului 345- drepturi de personal neridicate prin creditul contului 426- salariile nete achitate personalului prin creditul conturilor 512, 531Soldul contului reprezint drepturile salariale datorate.

Contul 425 (A) ine evidena avansurilor acordate personalului.

n debit se nregistreaz:

- avansurile achitate personalului prin creditul conturilor 512, 531

- avansurile neridicate prin creditul contului 426n credit se nregistreaz:

- sumele reinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentnd avansuri acordate prin debitul conturilor 421, 423Soldul contului reprezint avansurile acordate, iar la sfritul lunii trebuie s fie zero.

Contul 426 (P) ine evidena drepturilor de personal neridicate n termen legal.

n credit se nregistreaz:

- sumele datorate personalului reprezentnd salarii i alte drepturi neridicate n termen prin debitul conturilor 421, 423, 425n debit se nregistreaz:

- sumele achitate personalului ulterior prin creditul conturilor 512, 531- drepturile de personal neridicate prescrise prin creditul contului 758Soldul contului reprezint drepturi de personal neridicate.

Contul 427 (P) ine evidena reinerilor i popririlor din salarii datorate terilor.

n credit se nregistreaz:

- sumele reinute personalului datorate terilor prin debitul conturilor 421, 423

n debit se nregistreaz:

- sumele achitate terilor reprezentnd reineri sau popriri prin creditul conturilor 512, 531Soldul contului reprezint sumele reinute datorate terilor.

Contabilitatea impozitului pe venituri de natur salarial

Impozitul pe salarii se calculeaz pe baza venitului net impozabil realizat de fiecare salariat potrivit normelor legale stabilite prin Ordonana Guvernului numrul 73/1999 modificat de Ordonana Guvernului numrul 7/2001.

Venitul net impozabil se determin scznd din venitul brut urmtoarele categorii de cheltuieli:

1. contribuii reinute din salariul brut, i anume:

contribuia pentru asigurrile sociale (10,5%)

contribuia la fondul de omaj (0.5%)

contribuia la asigurrile sociale de sntate (5,5%)

2. deducerile din salariul brut, i anume:

cheltuielile profesionale (15% din deducerea de baz)

deducerile personale de baz (250 lei)

deducerea personal suplimentar care se acord salariailor care au n ntreinere persoane fr nici un venit (soia, copiii, etc)

Pentru calculul i evidena impozitului pe venituri de natur salarial, angajatorul este obligat, potrivit legii impozitului pe venit global, s in o eviden nominal pe fie fiscale individuale (FF1, FF2).

Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor (16%)ine evidena impozitelor pe veniturile de natura salariilor i a altor drepturi similare datorate bugetului de stat.

Contul 444 (P)

n credit se nregistreaz:

- sumele reprezentnd impozitul pe salarii reinut din drepturile bneti cuvenite personalului prin debitul conturilor 421, 423n debit se nregistreaz:

- sumele virate la bugetul statului reprezentnd impozitul pe salarii prin creditul contului 512- datorii privind impozitul pe salarii anulate prin creditul contului 758Soldul contului reprezint sumele datorate bugetului de stat.

Alte datorii i creane n legtur cu personalul

Sunt situaii cnd la ncheierea exerciiului, n cadrul lucrrilor de pregtire a ntocmirii bilanului, se constat c nu s-au ntocmit state de plat pentru anumite persoane sau activiti executate pentru exerciiul curent i care, potrivit principiilor contabile, trebuie nregistrate pe cheltuielile exerciiului curent. Totodat pot fi constatate i drepturi de crean fa de personal, ndeosebi n urma unor lipsuri la inventariere care trebuie reflectate n urma imputrii lor la veniturile exerciiului respectiv. n asemenea cazuri, pe baza documentelor n care se consemneaz obligaiile i creanele respective se apeleaz la contul 428 Alte datorii i creane n legtur cu personalul.

Contul 428 (B)

n credit se nregistreaz:

- garaniile gestionare reinute personalului prin debitul contului 421- sumele datorate personalului pentru care nu s-au ntocmit state de plat determinate de activitile exerciiului care urmeaz s se nchid, inclusiv indemnizaiile pentru concediile de odihn neefectuate pn la nchiderea exerciiului financiar prin debitul contului 641- sumele ncasate sau reinute personalului prin debitul conturilor 531, 421, 423n debit se nregistreaz:

- sumele achitate personalului evideniate anterior n acest cont prin creditul contului 531- sumele restituite gestionarilor reprezentnd garaniile i dobnda aferent prin creditul contului 531- cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportat de personal prin creditul conturilor 758, 4427- valoarea biletelor de tratament i odihn, a tichetelor i biletelor de cltorie i a altor valori acordate personalului prin creditul contului 532- datorii prescrise sau anulate prin creditul contului 758Soldul creditor reprezint sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor sumele datorate de personal.

IV.5. Contabilitatea asigurrilor i proteciei sociale a personalului i a decontrilor cu organismele sociale

Angajatorul are ca baza de calcul a obligatiilor fondul total de salarii brute lunare realizate de catre angajati.

Contribuiile la bugetele de asigurri i protecie social

CAS 20.8% (31.3%-10,5%)

CASS