BULETIN INFORMATIV - ceprohart.ro informativ/2012/bit 2.pdf · deseuri de plastic si lemn tocate....
Transcript of BULETIN INFORMATIV - ceprohart.ro informativ/2012/bit 2.pdf · deseuri de plastic si lemn tocate....
1
Buletin Informativ
Nr. 2/2012 ISSN: 1453-8822
BULETIN INFORMATIV
CUPRINS
Proiectul: Programe de sprijin organizaţional şi formare profesională pentru personalul angajat din sectorul de celuloză, hârtie şi carton în vederea adaptării la dinamica pieţei interne şi internaţionale POSDRU/81/3.2/S/53449 Cursuri de formare profesională ..................................................................................................... 2
Dr.ing. Petronela Nechita SC CEPROHART SA Brăila
ASPECTE ECOLOGICE LEGATE DE COINCINERAREA DESEURILOR DE PRODUCTIE DE LA VRANCART ADJUD ................................................................................. 4
Mihai Marcel BotezVasile MatcaşuSC VRANCART SA Adjud
DATE STATISTICE INTERNE AFERENTE INDUSTRIEI DE CELULOZĂ ŞI HÂRTIE ..................................................................................................................... 13
Cătălina Mihaela TalaşmanS.C. CEPROHART S.A. Brăila
2
Buletin Informativ
Programe de sprijin organizaţional şi formare profesională pentru personalul angajat din sectorul de celuloză, hârtie şi carton în vederea adaptării la dinamica pieţei interne şi internaţionale
POSDRU/81/3.2/S/53449
ANUNŢ ORGANIZARE CURSURI DE FORMARE PROFESIONALĂ
În perioada aprilie – mai 2012 se desfăşoară cursul: Modul 10: Tehnologii de valorificare/integrare în mediu a deşeurilor din industria de celuloză şi hârtie, care pe lângă tematica specifică gestiunii şi identificării soluţiilor de valorificare a deşeurilor din industria de celuloză şi hârtie va dezbate şi furniza următoarele subiecte în conformitate cu prevederile legislative obligatorii în vigoare:
- regimul deşeurilor – prevederi legislative, organizarea actelor normative în domeniu. Obligaţii legale în sarcina agenţilor economici – Ex.Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor;
- gestionarea anumitor categoriii de deşuri, reglementate prin acte normative speciale
- soluţii practice pentru conformarea agenţilor economici cu cerinţele legislative din domeniul deşeurilor
- trasabilitatea deşeurilor
- studii de caz
- sancţiuni contravenţionale. Evitarea sancţiunilor
Durata cursului: 2 zile (intensiv)
Cursul se va desfăşura în 2 sesiuni programate după cum urmează:
- Sesiunea 1: 4 – 6 aprilie 2012 (regiunea Sud Est – SC VRANCART SA Adjud - Sesiunea 2: 9 – 11 mai 2012 (regiunea Nord Vest – SC Someş SA Dej/sediul SC PEHART
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Investeşte în oameni !A.P.3: ”Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”D.M.I 3.2: ”Formare profesională şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi prentru promovarea adaptabilităţii”
3
Buletin Informativ
TEC SA din Dej
La curs pot participa persoane angajate în fabricile de celuloză, hârtie şi carton, cu studii medii (liceu sau scoala tehnică) şi studii superioare.
Întrucât numărul solicitărilor pentru acest curs este mare, şi pentru a veni în sprijinul tuturor agenţilor economici din sectorul de celuloză şi hârtie, care sunt obligaţi să respecte prevederile legii 211/2011 (Art.22, alin (3) şi alin (4)), cursul se va mai organiza şi în alte sesiuni (cumulat cu celelalte module de protecţia mediului pe care le avem prevăzute în proiect), după cum urmează:
În cadrul Modul 9:
- 14 – 15 mai 2012 (Regiunea Nord Est: fabricile SC AMBRO SA Suceava, SC Petrocart SA Piatra Neamţ, SC Europa Express SRL Iaşi
- 7- 8 iunie 2012 (Regiunea Sud Est – sediul SC CEPROHART SA Brăila: SC Montebianco Târgovişte, SC Romcarton SRL Bucureşti, SC Rondocarton SRL Târgovişte )
În cadrul Modul 8:
- 14 – 15 iunie 2012 (Regiunea Centru: fabricile: SC Pehart Tec SA Petreşti, SC Ecopaper SA Zărneşti, SC Ecopack SA Ghimbav, SC Dunapck Rambox SRl Sfântu Gheorghe)
- 21 – 22 iunie 2012 (Regiunea Sud Est – sediul SC Ceprohart SA Braila pot participa şi angajaţii de la SC Comceh SA Călăraşi)
Participanţii la curs vor primi diplome de absolvire însoţite de un supliment descriptiv care va conţine competenţele dobândite şi tematica parcursă la programul de instruire cf. Legii 211/2011.
Lectori:
Ing.Elena Constantin - Auditor Senior TÜV Rheinland România
Documentele de înscriere: pot fi descărcate http://www.ceprohart.ro/posdru81/documenteinscriere.php
Relaţii suplimentare:
Director de proiect: Dr.ing. Petronela Nechita – 0744 70 49 28, [email protected] Formare Profesională: ing. Marina Irina Merticaru: [email protected]
Toate cheltuielile ocazionate cu deplasarea persoanelor la acest curs se vor deconta din bugetul proiectului (max. Hotel de 3 stele cu demipensiune, transport auto sau CFR).
Director de proiect,Dr.ing. Petronela Nechita
4
Buletin Informativ
ASPECTE ECOLOGICE LEGATE DE COINCINERAREADESEURILOR DE PRODUCTIE DE LA VRANCART ADJUD
Mihai Marcel Botez Vasile Matcasu
SC VRANCART SA ADJUD
1. Aspecte generale
S.C. Vrancart S.A. Adjud a realizat in premiera nationala o instalatie de coincinerare a deseurilor rezultate in procesele de fabricatie.
Proiectul denumit “Implementarea de tehnologii conform BAT, prin realizarea unei instalatii pentru eliminarea deseurilor nepericuloase de la S.C. Vrancart S.A. Adjud” a fost realizat cu sprijinul Administratiei Fondului pentru Mediu, care a finantat 40% din cheltuielile eligibile din cadrul acestui proiect. Proiectul de finantare a fost realizat de Ceprohart Braila.
Proiectul tehnic a fost intocmit de catre S.C. ERG S.R.L. Cluj – Napoca si Vrancart Adjud, iar de la punerea in functiune, din 2008 pana in prezent, a fost imbunatatit in mod continuu de specialistii din Vrancart.
Cazanul de ars deseuri (CAD) cum este denumit pe scurt ansamblul de instalatii produce aburul necesar masinii de hartie pentru carton ondulat, K25 avand parametrii: 18 to/h, abur saturat, p= 6 bari. Se deosebeste fundamental de un incinerator clasic, care are ca scop principal incinerarea in conditii ecologice a unor deseuri, indiferent de energia termica obtinuta in timpul activitatii de incinerare. In acest caz energia termica obtinuta este un produs secundar.
C.A.D. asigura aburul necesar functionarii masinii de hartie K25 cu toate exigentele dictate de aceasta: debit de abur variabil, preluari bruste, micsorari bruste de debit… etc si in acelasi timp coincinereaza in mod ecologic si deseurile de fabricatie.
Tehnologia de ardere pe gratar, desi nu este printre cele mai performante tehnologii de ardere a deseurilor (cum ar fi arderea in strat fluidizat de nisip), asigura in schimb o mare versatilitate focarului deoarece se pot arde toate categoriile de deseuri rezultate in Vrancart: namol, solide, rag-uri chiar deseuri de plastic si lemn tocate.
In Mantova, Italia exista o societate ( pe care am vizitat-o) in care se produce hartie tissue din maculatura si care a achizitionat o instalatie de ardere a namolului rezultat din procesele de fabricatie. Instalatia este de fabricatie SUA si arde doar namolul, folosind tehnologia in pat fluidizat. Produce
Investiţii în sectorul de celuloză şi hârtie
5
Buletin Informativ
energie electrica pe care statul italian o plateste la de trei ori pretul pietei. Folosirea potentialul energetic al deseurilor este o preocupare de prin ordin a UE si trebuie sa fie si a factorilor de mediu din Romania.
In BAT, Industria de celuloza si hartie, Cap. 6, pag. 346 se precizeaza: “ in multe State Membre depozitarea deseurilor cu un continut ridicat de substante organice este descurajata de guverne si, probabil in viitorul apropiat va fi interzisa. Directiva EU asupra haldelor de deseuri va sustine acest obiectiv de reducere a cantitatilor de deseuri( municipale) biodegradabile trimise la halda. Prin urmare, este necesar sa fie extinse caile alternative de eliminare si operatiunile de pretratare ncesare pentru cantitati mai mari de namol. Multe materiale organice sunt arse pentru recuperarea de energie. Arderea reduce volumul deseurilor, iar continutul materialelor anorganice ramase ca cenusa este in mod normal transportat catre o halda. De asemenea, cenusa este utilizata ca materie prima in industria cimentului.”
2. Emisii rezultate din coincinerarea deseurilor de fabricatie de la Vrancart
In momentul cand Vrancart a initiat procedura de obtinere a Acordului de Mediu pentru a demara proiectul, organismele abilitate pe linie de mediu din judet si zona, respectiv APM Vrancea si ARPM Galati s-au confruntat in premiera cu problematica coincinerarii deseurilor nepericuloase.
In cele din urma colaborarea Vrancart-ului cu organismele de mediu responsabile s-a dovedit a fi fructuoasa, ARPM Galati a eliberat Acordul de Mediu pentru derularea proiectului si, apoi Autorizatia Integrata de Mediu, care reglementeaza si emisiile de la CAD.
Din dorinta de a conduce procesul de coincinerare a deseurilor nepericuloase rezulate in procesul de productie in parametrii stabiliti de legislatia in vigoare pe linie de mediu privitoare la emisiile din acest domeniu, Vrancart a achizitionat o aparatura care monitorizeaza continuu emisiile de la cos. Sunt analizate, afisate si inregistrate continuu urmatoarele concentratii in gazele de ardere de la cos:
· Concentratia de NOx exprimata in mg/Nmc;
· Concentratia de SOx exprimata in mg/Nmc;
· Concentratia de CO exprimata in mg/Nmc;
· Concentratia de pulberi exprimata in mg/Nmc
· Concentratia in O2 exprimata in %;
· Concentratia de vapori de H2O exprimata in %.
Mai sunt masurati urmatorii parametrii:
· Presiunea diferentiala;
· Presiunea absoluta exprimata in mbari;
· Temperatura 0C.
6
Buletin Informativ
Toate aceste marimi sunt necesare pentru a calcula debitul instantaneu de gaze la cos si a efectua corectia la Nmc/h.
Softul cu care este dotata aparatura de monitorizare calculeaza concentratia compensata la un oxigen de referinta de 4,52% O2 si o afiseaza continuu pentru urmatorii parametri:
· SOx;
· NOx;
· CO;
· Pulberi
Conform Autorizatiei Integrate de Mediu, care reglementeaza functionarea Vrancart Adjud la CAD este necesara monitorizarea concentratiei emisiei la urmatorii poluanti:
· Concentratiile poluantilor : SOx, NOx, CO, pulberi, exprimate in mg/Nmc si compensata la un oxigen de referinta de 4,52%. Frecventa monitorizarii: continuu;
· Concentratiiile poluantilor: HCl, Hf, TOC, dioxine si furani la un oxigen de referinta de 4,52 % O2.Frecventa monitorizarii: semestrial;
· Concentratia de metale grele prezente in gazele de la cos: As, Cd, Pb, Ni, Cr, Mn, Sb, Cu, V, Co, Tl, Hg. Frecventa monitorizarii: semestrial;
· Concentratia de metale grele prezente in cenusa rezultata la gratar, multicicloane si filtru cu saci: As, Cd, Pb, Ni, Cr, Mn, Sb, Cu, V, Co, Tl, Hg.
Valorile medii ale poluantilor care se monitorizeaza continuu sunt cuprinse in tabelul urmator :
Tab .1.1. Concentratiile poluantilor care se monitorizeaza continuu la CAD
Nr.Crt. Poluant UM Valorile masurate/
determinateOxigen de referinta
%1 NOx mg/Nmc 50-132 4,522 SOx mg/Nmc 18-92 4,523 CO mg/Nmc 17-32 4,524 Pulberi mg/Nmc 7-18 4,52
Cap. 2. Concentratiile maxime admise ale poluantilor din emisiile de la cosul CAD
Conform Autorizatiei Integrate de Mediu valorile maxime admise ale concentratiei poluantilor, precum si valorile oxigenului de referinta sunt cuprinse in tabelul urmator :
7
Buletin Informativ
Tab. 2.1. Concentratiile admise ale poluantilor de la CAD
Sursa/Echipament de
poluarePoluant VLE coincinerare
[mg/m³]
Gazele de ardere cazan de coincinerare;
O2 pentru referinta 4,52 la O2 = 4,52 %Pulberi totale 42,42 la O2 = 4,52 %
TOC 42,42 la O2 = 4,52 %HCl 26,21 la O2 = 4,52 %HF 4,24 la O2 = 4,52 %SO2 698,33 la O2 = 4,52 %NO2 400,00 la O2 = 4,52 %CO 212,08 la O2 = 4,52 %
Cd si compusii lui exprimati ca si Cd0,05 la O2 = 6 %
Tl si compusii lui exprimati ca TlHg si compusii lui exprimati ca Hg 0,05 la O2 = 6 %Sb si compusii lui exprimati ca Sb 0,50 la O2 = 6 %As si compusii lui exprimati ca As
∑ = 0,05 la O2 6 %
Pb si compusii lui exprimati ca PbCr si compusii lui exprimati ca CrCo si compusii lui exprimati ca CoCu si compusii lui exprimati ca CuMn si compusii lui exprimati ca MnNi si compusii lui exprimati ca NiV si compusii lui exprimati ca V
Dioxine si furani 0,10 la O2 = 6 %
Limitele impuse de organismele de mediu pentru emisiile de la cosul CAD respecta performantele impuse de legislatia europeana. Este de discutat insa valoarea oxigenului de referinta aprobat. Valoarea aprobata pentru oxigenul de referinta de 4,52% vol. O2 este prea mica chiar pentru un combustibil solid obisnuit, cum ar fi carbunele energetic( la care valoarea oxigenului de referinta este de 6-7% vol) cu atat mai mult pentru un combustibil cum este deseul de fabricatie de la prelucrarea maculaturii.
In BAT, Industria de Celuloza si Hartie la cap. 5.2.2.7., pag. 252 se trateaza emisiile in aer de la incinerarea namolurilor si refuzurilor provenite de la fabrici de hartie din Germania, care folosesc ca materie prima maculatura.
Sunt precizate intr-un tabel valorile masurate la aceiasi poluanti ca in cazul CAD (SOx, NOx, CO, pulberi, HCl, HF, TOC, metale grele, dioxine si furani), valorile limita conform legislatiei din
8
Buletin Informativ
Gemania si se face precizarea ca “ toate valorile se refera la concentratiile standard ( 0C si 1013 mbari) si la un continut de oxigen de 11% vol”.
Dealtfel si in Romania fabricile de ciment care coincinereaza diverse categorii de deseuri au oxigenul de referinta aporbat la valoarea de 11% vol.
Pentru a analiza cum influenteaza oxigenul de referinta valorile masurate ale concentratiilor diversilor poluanti precizam mai jos formula de calcul a concentratiei compensate:
.[%]21.[%]21
][3,101
[%]100100
15,273][15,273
2
2
2
0
, masOrefO
kPaPOHCtEE mrn −
−××
−×
+×=
unde:
En,r – emisiile raportate in conditii normale de temperatura si presiune, efluent uscat si oxigen de referinta specific industriei cimentului;
Em – emisiile determinate prin masuratori;
t – temperatura efluentilor la locul de masurare;
H2O% - continutul de vapori saturati de apa in efluentii evacuati;
101,3 KPa – presiunea in conditii normale;
P – presiunea efluentilor evacuati la locul de masurare – KPa;
O2 mas. – concentratia de oxigen in efluentii evacuati la locul de masurare.
Analizand ultimul termen al ecuatiei de compensare, care priveste oxigenul compensat, la un oxigen masurat de 12% vol se observa ca:
· La O2 de referinta de 4,52% En,r = 1,83 Em;
· La O2 de referinta de 11% En,r = 1,11 Em.
In practica se functioneaza cu un oxigen mare, de 12-13% pentru a facilita arderea completa a deseurilor si a reduce la maxim procentul de nearse din cenusa, aspect deosebit de important in cazul in care se utilizeaza cenusa in industria materialelor de constructie.
Coeficientul de exces de aer este :
λ = 1 + ( O2 / (21 - O2)) , unde:
λ – coeficientul de execs de aer, adimensional
O2 – oxigenul masurat % vol
Pentru un oxigen de 11% rezulta excesul de aer de 2,1. La acest exces se creaza conditiile
9
Buletin Informativ
pentru o ardere completa a deseurilor astfel incat concentratia in CO sa fie sub limita maxima admisa iar cenusa sa nu contina un procent mare de nearse. Cresterea excesului de aer conduce la scaderea randamentului cazanului si intr-o oarecare masura si a cresterii concentratiei in oxizi de azot.
3. Emisiile de HCl, HF, TOC, dioxine, furani si metale grele
Vrancart a analizat concentratiile poluantilor din emisiile de la cosul CAD incepand cu anul 2008. Pentru metale grele, dioxine si furani analizele s-au efectuat semestrial iar pentru HCl, HF si TOC trimestrial in primii doi ani de monitorizare. Deoarece nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita ale acestor poluanti, in prezent se efectueaza monitorizare semestriala si pentru acestia.
Valorile medii obtinute in intervalul de timp 2008-2011 sunt redate in tabelul urmator :
Tab. 3.1. Valorile medii poluanti la CAD , 2008-2011
Nr.Crt. Poluant UM
VLE conform AIM nr. 16/07.06.2007 revizuita in
22.05.2009Valori masurate
1 TOC mg/Nmc 42,42 la O2= 4,52% 2,7-8,872 HCl mg/Nmc 26,21 la O2 = 4,5% 0-6,73 HF mg/Nmc 4,24 la = 4,52% 04 Hg mg/Nmc 0,05 la = 6% 0,001 – 0,00365 Cd+ Tl mg/Nmc 0,05 la = 6% 0,009-0,022
6 Sb+As+ Pb+ Cr+Co+ Cu+ Mn+ Ni+ V mg/Nmc 0, 5 la = 6% 0,23-0,42
7 Dioxine si furani 0,1 la O2 = 6% SLDNota : SLD – sub limita de detectie = 0,001µ.g./Nmc
Probele au fost prelevate, prelucrate si interpretate de catre S.C. ICPET ECO S.A. Bucuresti.
Echipament si aparatura folosita:
· Sisteme de masurare a presiunii statice, temperaturii si a vitezelor de curgere;
- Tub PITOT;
- Micromanometru cu tubul inclinat;
- Manometru cu tub U;
- Termometru bimetal;
· Sistem de prelevare a continutului de poluanti in efluentii evacuati de surse stationare – tip Juwe Laborgerate
- Presostat – tip IMT – EN837 – 3;
- Indicator de temperatura – tip FDT;
10
Buletin Informativ
- Cronometru;
- Rotametru – tip ABB model D10A11;
- Contor de gaze tehnologice – tip HERMANN PIPERSBERG JR Gmbh REMSCHEID;
- Pompa de aspiratie – tip PICOLINO – RIETSCHLE;
- Robinet de reglaj;
- Turn cu silicagel;
- Portfiltre cu filtre incorporate;
- Adsorbanti si absorbanti: XAD2 si toluen.
· Analizor de gaze TESTO 350 XL
· Balanta analitica tip SARTORIUS
· Etuva de laborator tip HERAEUS
Un capitol deosebit l-au reprezentat temerile organismelor de mediu privitoare la posibilitatea aparitiei in gazele de ardere a dioxinelor si furanilor datorita prezentei materialelor plastice in cantitati mari in refuzurile de la hidrapulpere.
Pentru acesti parametri singurul laborator acreditat este Laboratorul de Analize Chimice si Testari( Acreditat RENAR cu certificat L1-317) din cadrul Centrului de Cercetare Stiintifica pentru Aparare NBC si Ecologice ( Laboratoarele MApN) .
Dioxinele si furanii verificati sunt:
Compusi chimici pentru identificare Factor de toxicitate TEQ2,3,7,8 tetraclorodibenzodioxina TCDD 11,2,3,7,8 pentaclorodibenzodioxina PeCDD 0,51,2,3,4,7,8 hexaclorodibenzodioxina HxCDD 0,11,2,3,6,7,8 hexaclorodibenzodioxina HxCDD 0,11,2,3,7,8,9 hexaclorodibenzodioxina HxCDD 0,11,2,3,4,6,7,8 hexaclorodibenzodioxina HpCDD 0,01Octaclorodibenzofuran OCDD 0,0012,3,7,8 tetraclorodibenzofuran TCDF 0,12,3,4,7,8 pentaclorodibenzofuran PeCDF 0,51,2,3,4,7,8 pentaclorodibenzofuran PeCDF 0,051,2,3,4,7,8 hexaclorodibenzofuran HxCDF 0,11,2,3,6,7,8 hexaclorodibenzofuran HxCDF 0,11,2,3,7,8,9 hexaclorodibenzofuran HxCDF 0,12,3,4,6,7,8 hexaclorodibenzofuran HxCDF 0,11,2,3,4,6,7,8 heptaclorordibenzofuran HpCDF 0,011,2,3,4,6,7,8,9 heptaclorordibenzofuran HpCDF 0,01Octaclorodibenzofuran OCDF 0,001
11
Buletin Informativ
Se observa ca toate dioxinele si furanii verificati contin, fara exceptie, cel putin patru atomi de clor in molecula.
Singurul plastic uzual ce contine clor in molecula este policlorura de vinil (PVC –ul), dar acest plastic este foarte rar prezent in deseurile solide de la hidrapulpere. Plasticurile prezente frecvent si in cantitati mari in deseurile solide sunt: polietilena, PET-urile si polipropilena.
Posibilitatea aparitiei dioxinele si furanilor este cu mult micsorata si pentru faptul ca gazele de ardere din focar ( unde ard deseurile), trec prin tuburile de flacara unde functioneaza arzatoarele secundare si temperatura se ridica la 1100-12000C.
Incepand cu anul 2008 si pana in prezent in nici un buletin de analiza nu s-a semnalat prezenta vreunei dioxine sau furan, toate, fara exceptie fiind sub limita de detectie.
4. Metode de reducere a emisiilor ale poluantilor
Cea mai usoara si putin costisitoare metoda de reducere a emisiilor este reglarea excesului de aer prin urmarirea continua a oxigenului la analizorul de gaze.
· Concentratia de CO marita indica o ardere insuficienta in focar. Se mareste aportul de aer sub gratar;
· Concentratia marita de SOx indica faptul ca namolul care se arde a stationat prea mult in turnul de stocare si s-a initiat procesul de fermentatie anaeroba, proces care este insotit de degajare de SO2, CH4 si H2 . Se iau masuri in zona gospodariei de namol;
· Concentratia marita de NOx indica o ardere oxidativa ( oxigen in exces) la arzatoarele cu gaz natural prin dereglarea raportului gaz- aer. Pentru corectie se actioneaza asupra regulatoarelor proportionale aer-gaz modificandu-se acest raport. Se mai practica injectarea de amoniac sau uree in camera focara. Nu este cazul la Vrancart;
· Concentratia marita de pulberi indica deteriorarea unuia sau mai multor saci de la filtrul cu saci si functionarea defectuoasa a acestuia. Se iau masuri de remediere in zona filtrului cu saci;
· Concentratia marita de TOC( carbon organic total) indica o ardere insuficienta in focar si se corecteaza prin marirea debitului de aer sub gratar si deasupra acestuia;
· Concentratiile marite de metale grele sunt in stransa legatura cu concentratia de pulberi la cos. Daca se mentine concentratia pulberilor la cos la o valoare mai mica de 10 mg/Nmc nu se depasesc valorile pentru metale grele. Acest lucru se realizeaza printr-o exploatare atenta a filtrului cu saci. O masura alternativa este schimbarea sacilor existenti cu saci confectionati dintr-o panza cu porozitate mai mica. In ultima instanta se prtactica spalarea gazelor in scrubere de spalare, metoda prin care se elimina si poluantii SOx, HCl si HF. Nu este cazul la Vrancart.;
· Concentratiile marite de HCl, HF, dioxine si furani indica prezenta PVC-ului printre plasticurile din deseurile solide. Cea mai simpla metoda consta in monitorizarea atenta a maculaturii
12
Buletin Informativ
receptionate, identificarea furnizorilor care livreaza PVC in maculatura si notificarea acestora in acest sens.
In cazul in care concentratiile marite a acestor poluanti persista se pot lua urmatoarele masuri de reducere:
· Pentru HCl si HF spalarea gazelor in scrubere de spalare sau injectia de CaCO3 fin divizat. La Vrancart nu este necesar si datorita faptului ca principalul component al cenusii zburatoare este CaCO3 ( in analiza oxidica a acenusii CaO este prezent intr-un procent mediu de 45%);
· Pentru dioxine si furani se efectueaza injectia in curentul de gaze a unui amestec de zeolit si carbune activ.
5. Costuri legate de managementul emisiilor de la coincinerarea deseurilor
Costurile legate de managementul emisiilor se pot imparti in mai multe categorii:
· Cheltuieli investitionale. Analizorul de gaze achizitionat de Vrancart este unul performant, dar si costurile legate de achizitionarea lui au fost mari: 125.000 Euro;
· Costuri legate de intretinerea curenta a analizorului de gaze: diverse consumabile, butelii cu gaze SOx, NOx si CO la concentratii etalon, mentenanta la firme specializate si acreditate, verificari si recertificari metrologice la Institutul National de Metrologie;
· Costuri legate de efectuarea semestriala a analizelor cu o firma acreditata conform cerintelor din Autorizatia Integrata de Mediu;
· Posibile costuri legate de injectia diverselor substante amintite mai sus in cazul in care nu se reuseste micsorarea concentratiei noxelor de la cos prin alte metode. Nu a fost cazul pana acum la Vrancart.
Chiar in conditiile in care se inregistreaza aceste costuri activitatea de coincinerare a deseurilor este o activitate profitabila pentru Vrancart Adjud. Aceasta activitate este in conformitate cu cerintele UE pe linie de depozitare a deseurilor si conform tendintelor actuale din UE, in viitorul apropiat se va interzice depozitarea in halde chiar a deseurilor muncipale biodegradabile.
13
Buletin Informativ
DATE STATISTICE INTERNE AFERENTE INDUSTRIEI DE CELULOZĂ,
HÂRTIE ŞI CARTON DIN ROMÂNIA
14
Buletin Informativ
CO
STU
RI T
OTA
LE
LA
1 L
EU
PR
OD
UC
TIE
MA
RFA
,CIF
RA
TO
TAL
A D
E A
FAC
ER
I, VA
LO
AR
EA
IN
VE
STIT
IIL
OR
RE
AL
IZAT
Eia
nuar
ie 2
012
SOC
IETA
TEA
CO
MER
CIA
LA
CO
STU
RI T
OTA
LE L
A 1
LEU
, PR
OD
UC
TIE
MA
RFA
CIF
RA
TO
TALA
DE
AFA
CER
I
VALO
AR
EA
INV
ESTI
TIIL
OR
R
EALI
ZATE
-le
i-
-mil.
lei-
-m
il.le
i-
med
201
2cu
m 2
012
cum
201
2cu
m 2
012
cum
201
2m
edia
201
2m
ed 2
011
cum
201
1cu
m 2
011
%%
%TO
TAL,
din
care
:1.
145
120.
410
5.11
610
4.8
1.80
924
9.2
VR
AN
CA
RT A
DJU
D0.
975
99.7
11.7
2087
.51.
310
935.
7C
OM
CEH
CA
LAR
ASI
0.
934
109.
211
.850
80.6
0.00
0-
SOM
ES D
EJ-
-0.
390
-0.
000
-EC
O P
APE
R Z
AR
NES
TI1.
005
109.
85.
400
59.5
0.49
015
9.6
PETR
OC
ART
P.N
EAM
T0.
813
104.
21.
852
61.2
0.00
4-
PEH
ART
TEC
PET
RES
TI0.
980
99.2
17.7
1294
.30.
005
4.0
CEP
RO
HA
RT B
RA
ILA
2.49
221
9.9
0.09
724
.00.
000
-D
UN
APA
CK
RA
MB
OX
SF
.GH
EOR
GH
E**
- - -
- -7.
593
116.
4- -
- - -
ECO
PAC
K G
HIM
BAV
- - -
- --
5.39
086
.6- -
- - -
-R
OSS
MA
NN
GR
OU
PE- -
- - -
-20
.755
--
-R
ON
DO
CA
RTO
N C
LUJ
- - -
- --
17.4
9311
5.9
- - -
- --
VIL
CA
RT C
ALI
MA
NES
TI-
--
--
-M
ON
TEB
IAN
CO
TA
RG
OV
ISTE
0.97
210
0.5
1.85
213
5.3
0.00
0-
SCA
PA
CK
AG
ING
TIM
ISO
AR
A- -
- - -
-3.
012
101.
00.
000
VPK
PA
CK
AG
ING
SA
LON
TA0.
990
-5.
083
116.
30.
027
72.1
EUR
OPA
EX
PRES
S IA
SI-
-1.
268
102.
3-
-
15
Buletin Informativ
BA
LA
NTA
CO
ME
RC
IAL
A E
XPO
RT-
IMPO
RT
Ianu
arie
201
2m
ii E
uro
SOC
IETA
TEA
CO
MER
CIA
LAEX
PORT
IM
PORT
SOLD
UL
BA
LAN
TEI
TOTA
L,di
n ca
re:
4618
.164
58.9
-184
0.8
CO
MC
EH C
ALA
RA
SI
471.
010
86.0
-615
.0V
RA
NC
ART
AD
JUD
96.8
100.
4-3
.6SO
MES
DEJ
0.0
0.0
0.0
ECO
PA
PER
ZA
RN
ESTI
157.
115
3.3
3.8
PETR
OC
ART
P.N
EAM
T93
.998
.7-4
.8PE
HA
RT T
EC P
ETR
ESTI
3023
.021
09.0
914.
0C
EPR
OH
ART
BR
AIL
A0.
00.
00.
0D
UN
APA
CK
RA
MB
OX
SF.
GH
EOR
GH
E64
.010
65.0
-100
1.0
ECO
PAC
K G
HIM
BAV
0.
010
7.3
-107
.3R
OSS
MA
NN
GR
OU
PE17
6.8
556.
9-3
80.1
RO
ND
OC
ART
ON
CLU
J -
- - -
- - -
- -
- - -
-V
ILC
ART
CA
LIM
AN
ESTI
0.0
0.0
0.0
SCA
PA
CK
AG
ING
TIM
ISO
AR
A60
.126
2.1
-202
.0M
ON
TEB
IAN
CO
TA
RG
OV
ISTE
46.3
183.
3-1
37.0
V
PK P
AC
KA
GIN
G S
ALO
NTA
429.
073
6.9
-307
.90
EUR
OPA
EX
PRES
S IA
SI -
- -
16
Buletin Informativ
RE
AL
IZA
RI
IMPO
RT
ianu
arie
201
2
SO
CIE
TAT
EA
C
OM
ER
CIA
LA
C
EL
UL
OZ
AA
GE
NT
INC
LE
IER
EA
DIT
IVI P
T H
. TIS
SUE
-t-
-t-
-t
-
cum
.201
2cu
m .2
012
cum
.201
2cu
m 2
012
cum
201
1cu
m 2
012
cum
201
1cu
m 2
012
cum
201
1
%
%
%
TOTA
L,d
in c
are:
5552
110.
510
217
0.2
6416
8.4
SOM
ES
DE
J0
-0
- -
-C
OM
CE
H C
AL
AR
ASI
13
4912
2.4
- -
- -
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
- -
8016
0.2
PET
RO
CA
RT
P. N
EA
MT
8895
.7 -
- -
-PE
HA
RT
TE
C P
ET
RE
STI
3830
111.
2 -
-64
168.
4V
RA
NC
AR
T A
DJU
D0
-0
- -
EC
O P
APE
R Z
AR
NE
STI
- -
22 -
MO
NT
EB
IAN
CO
TA
RG
OV
IST
E28
574
.30
- -
-C
EPR
OH
AR
T B
RA
ILA
0 -
0 -
-
17
Buletin Informativ
EX
POR
T H
AR
TII
ia
nuar
ie 2
012
tone
SO
CIE
TATE
AC
OM
ERC
IALA
TOTA
LH
ART
IEH
ART
IE Z
IAR
HA
RTIE
SC
RIS
HA
RTIE
AM
BA
LAJ
HA
RTII
IG
. S
AN
ITA
RE
HA
RTII
TEH
. S
PEC
IALE
H. M
IEZ
CA
PAC
cum
20
12cu
m
2012
cum
20
12cu
m
2012
cum
20
12cu
m
2012
cum
20
12cu
m
2012
cum
20
11cu
m
2012
cum
20
11cu
m
2012
cum
20
11cu
m
2012
cum
20
11cu
m
2012
cum
20
11cu
m
2012
cum
20
11cu
m
2012
cum
20
11
%
%
%
%
%
%
%`
TOTA
L,di
n ca
re:
4438
75.4
- -
- -
0 -
3759
89.1
- -
679
40.7
CO
MC
EH C
ALA
RA
SI
411
41.3
- -
- -
- -
411
41.3
- -
- -
SOM
ES D
EJ0
--
--
-0
--
--
--
-R
OSS
MA
NN
GR
OU
PE12
736
.2-
--
- -
--
--
-12
736
.2PE
HA
RT T
EC P
ETR
ESTI
3301
103.
2 -
- -
- -
-33
0110
3.2
- -
- -
ECO
PA
PER
ZA
RN
ESTI
404
33.4
- -
- -
- -
- -
- -
404
33.4
VR
AN
CA
RT A
DJU
D14
811
0.6
--
--
--
0 -
--
148
134.
5PE
TRO
CA
RT P
NEA
MT
- -
- -
- -
- -
- -
- -
- -
MO
NTE
BIA
NC
O
TAR
GO
VIS
TE47
97.3
9 -
- -
- -
-47
97.4
- -
- -
18
Buletin Informativ
EX
POR
T C
AR
TOA
NE
SI C
ON
FEC
TII
PA
PETA
RE
ianu
arie
201
2
SO
CIE
TAT
EA
CO
ME
RC
IAL
A
TOTA
L C
AR
TOA
NE
MU
CAV
AL
EC
AR
TON
DU
PLE
X
T
RIP
LE
X
CA
RTO
AN
E
TE
HN
ICE
SI
SPE
CIA
LE
Jan-
12Ja
n-12
Jan-
12Ja
n-12
Jan-
11Ja
n-12
Jan-
11Ja
n-12
Jan-
11
%
%
%TO
TAL
,din
car
e:36
40.0
0 -
3640
.0
PET
RO
CA
RT
P.N
EA
MT
3640
.00
-36
40.0
C
ON
F.C
.ON
DU
LAT
, tSO
CIE
TAT
EA
Jan-
12C
OM
ER
CIA
LA
Jan-
12Ja
n-11
%
TOTA
L,d
in c
are:
470
41.1
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
0 -
DU
NA
PAC
K R
AM
BO
X S
F. G
HE
OR
GH
E63
106.
6E
CO
PAC
K G
HIM
BAV
0
-R
OSS
MA
NN
BU
CU
RE
STI
102
-R
ON
DO
CA
RTO
N C
LU
J 16
419
.8V
ILC
AR
T C
AL
IMA
NE
STI
0 -
SCA
PA
CK
AG
ING
TIM
ISO
AR
A60
45.7
VPK
PA
CK
AG
ING
SA
LO
NTA
8164
.7E
UR
OPA
EX
PRE
SS IA
SI0
-
19
Buletin Informativ
PRO
DU
CŢ
II R
EA
LIZ
ATE
LA
PR
INC
IPA
LE
LE
SO
RT
IME
NT
E D
E H
ÂR
TII
2 lu
ni 2
012
-ton
e-
SOC
IETA
TE
AC
OM
ER
CIA
LA
TOTA
LH
AR
TII
HA
RT
IEZ
IAR
HA
RT
IESC
RIS
HA
RT
IEA
MB
AL
AJ
HA
RT
II IG
.SA
NIT
AR
E
HA
RT
II
TE
H.
SPE
CIA
LE
HA
RT
IE
MIE
ZC
APA
C
cum
20
12cu
m
2012
cum
20
12cu
m
2012
cum
20
12cu
m
2012
cum
20
12
cum
20
12cu
m
2011
cum
20
12cu
m
2011
cum
20
12cu
m
2011
cum
20
12cu
m
2011
cum
201
2cu
m
2011
cum
20
12cu
m
2011
cum
20
12cu
m
2011
%%
%%
%%
%
TOTA
L, d
in c
are:
3936
276
.20
-0
- 0
-16
189
79.3
0 -
2317
374
.3
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
7247
61.0
- -
- -
- -
2694
78.8
- -
4553
53.9
CO
MC
EH
CA
LA
RA
SI
3482
44.7
- -
- -
- -
3482
44.7
- -
- -
SOM
ES
DE
J 0
--
--
-0
- -
--
-
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
8717
125.
6-
--
- -
--
--
8717
125.
6
EC
O P
APE
R Z
AR
NE
STI
9903
62.6
- -
- -
- -
- -
-99
0362
.6
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I85
2811
2.0
- -
- -
- -
8528
112.
0 -
- -
PET
RO
CA
RT
P.N
EA
MT
993
100.
9-
--
- -
-99
310
0.9
- -
- -
MO
NT
EB
IAN
CO
TA
RG
OV
IST
E49
280
.6 -
- -
- -
-49
280
.6 -
- -
-
CE
PRO
HA
RT
BR
AIL
A0
--
-0
- 0
--
-0
--
-
20
Buletin Informativ
PRO
DU
CT
II R
EA
LIZ
ATE
LA
PR
INC
IPA
LE
LE
SO
RT
IME
NT
E D
E C
AR
TOA
NE
cum
ulat
2 lu
ni 2
012
to
ne
SOC
IETA
TE
AC
OM
ER
CIA
LA
TOTA
L C
AR
TOA
NE
C
AR
TON
DU
PLE
X
TR
IPL
EX
CA
RTO
AN
E T
EH
. SI
SPE
CIA
LE
cum
201
2cu
m 2
012
cum
201
1%
cum
20
12
cum
20
12cu
m
2011 %
cum
20
12cu
m 2
012
cum
201
1%
TOTA
L,d
in c
are:
593
49.4
401
51.5
192
42.6
PET
RO
CA
RT
P.N
EA
MT
593
60.6
401
51.5
192
96.0
CE
PRO
HA
RT
BR
AIL
A0
- -
-0
-
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I0
- -
-0
-
21
Buletin Informativ
PRO
DU
CT
II R
EA
LIZ
ATE
LA
CA
RTO
N O
ND
UL
ATcu
mul
at 2
luni
201
2
-ton
e –
SOC
IETA
TE
AC
OM
ER
CIA
LA
TOTA
L C
AR
TON
ON
DU
LAT
CO
NFE
CT
II C
AR
TON
ON
DU
LAT
cum
12
cum
12
cum
12
cum
11
cum
12
cum
11
%
%
TOTA
L,d
in c
are:
3619
997
.822
515
101.
9
EC
OPA
CK
GH
IMB
AV
3706
88.9
2920
85.7
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
5254
89.9
609
115.
4
RO
ND
OC
AR
TON
CL
UJ
91
9411
6.8
6565
106.
9
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
7065
95.8
5986
102.
5
DU
NA
PAC
K R
AM
BO
X S
F. G
HE
OR
GH
E48
4510
5.4
2947
109.
1
VIL
CA
RT
CA
LIM
AN
EST
I 0
-0
-
SCA
PA
CK
AG
ING
TIM
ISO
AR
A17
5811
4.0
1629
126.
6
VPK
PA
CK
AG
ING
SA
LO
NTA
3610
107.
011
7115
4.4
EU
RO
PA E
XPR
ESS
IASI
767
96.5
688
92.3
22
Buletin Informativ
CO
NSU
M D
E M
AC
UL
ATU
RA
cum
ulat
2 lu
ni 2
012
-tone
-SO
CIE
TAT
EA
CO
ME
RC
IAL
ATO
TAL
DIN
TA
RA
DIN
IMPO
RT
TOTA
L, d
in c
are:
3041
529
326
597
VR
AN
CA
RT
AD
JUD
8387
8140
247
CO
MC
EH
CA
LA
RA
SI
1586
1094
0A
MB
RO
SU
CE
AVA
7110
6760
350
EC
O P
APE
R Z
AR
NE
STI
1109
011
090
0PE
TR
OC
AR
T P.
NE
AM
T13
7213
720
PEH
AR
T T
EC
PE
TR
EST
I87
087
00
23
Buletin Informativ
SIT
UAT
IE P
RIV
IND
NU
MA
RU
L D
E S
AL
AR
IAT
I SI
RE
PAR
TIT
IA A
CE
STO
RA
PE
AC
TIV
ITAT
EA
PR
OD
UC
TIV
A S
I A
UX
ILIA
RA
ianu
arie
201
2
SOC
IETA
TEA
CO
MER
CIA
LA
NR
. TO
TAL
SALA
RIA
TI
IN P
RO
DU
C-
TIA
DE
PAST
E FI
BR
OA
SE
IN P
RO
DU
CTI
A
DE
HA
RTIE
SI
CA
RTO
N
IN IN
TRET
INER
E M
EC. E
L. A
MC
ALT
E SE
CTI
IPE
RS.
TEH
.A
D-T
IV S
I DE
CO
ND
UC
ERE
JAN
-12
JAN
-12
JAN
-12
JAN
-12
JAN
-12
JAN
-12
JAN
-12
JAN
-11
JAN
-12
JAN
-11
JAN
-12
JAN
-11
JAN
-12
JAN
-11
JAN
-12
JAN
-11
JAN
-12
JAN
-11
%
%
%
%
%
%
TOTA
L,D
IN C
AR
E:40
2310
7.9
6610
4.8
1628
90.1
495
94.1
682
101.
646
299
.1
VR
AN
CA
RT A
DJU
D11
4310
2.0
- -
580
95.2
144
96.6
331
110.
788
137.
5
CO
MC
EH C
ALA
RA
SI
255
98.5
- -
101
100.
039
95.1
7910
1.3
3692
.3
SOM
ES D
EJ
115
47.5
- -
1410
.035
87.5
2195
.545
112.
5
ECO
PA
PER
ZA
RN
ESTI
142
107.
6 -
-65
101.
636
124.
129
107.
412
100.
0
PETR
OC
ART
P.N
EAM
T25
994
.524
104.
392
93.9
6689
.245
95.7
3210
0.0
PEH
ART
TEC
PET
RES
TI34
996
.1 -
,15
492
.846
92.0
9510
0.0
5410
3.8
CEP
RO
HA
RT B
RA
ILA
8494
.4-
-21
87.5
330
.044
107.
316
114.
3
DU
NA
PAC
K R
AM
BO
X S
F. G
HEO
RG
HE
.
ECO
PAC
K G
HIM
BAV
18
594
.4 -
- -
- - -
- -
- -
- -
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
692
119.
742
105.
040
413
7.9
112
101.
817
41.5
117
100.
9
RO
ND
OC
ART
ON
CLU
J 25
3 -
- -
- - -
- -
- -
- -
- -
-
VIL
CA
RT C
ALI
MA
NES
TI -
- -
- -
- -
-
MO
NTE
BIA
NC
O T
AR
GO
VIS
TE20
7 -
- -
- -
- -
- -
- -
SCA
PA
CK
AG
ING
TIM
ISO
AR
A14
310
7.5
- -
113
120.
23
75.0
- -
2777
.1
VPK
PA
CK
AG
ING
SA
LON
TA15
110
7.1
8410
3.7
1178
.621
210
3597
.2
EUR
OPA
EX
PRES
S IA
SI45
- -
- -
- -
- -
- -
-
24
Buletin Informativ
CO
NSU
MU
RI
EN
ER
GE
TIC
E
ianu
arie
201
2
SO
CIE
TATE
AC
OM
ERC
IALA
TOTA
L C
OM
B.
CO
NV
ENTI
ON
AL
PAC
UR
AG
AZE
NAT
U-
RA
LETO
TAL
CO
NSU
M
EN.E
LEC
TRIC
AEN
.ELE
CTR
ICA
PR
OD
.PR
OPR
IEEN
. ELE
CTR
ICA
D
IN S
EN
-
MII
TC
C-
-M
II T
-
-M
IL.N
MC
-
-M
IL.K
WH
-
-M
IL.K
WH
-
-M
IL.K
WH
-
JAN
-12
JAN
-12
JAN
-12
JAN
-12
JAN
-12
JAN
-12
JAN
-12
JAN
-11
JAN
-12
JAN
-11
JAN
-12
JAN
-11
JAN
-12
JAN
-11
JAN
-12
JAN
-11
JAN
-12
JAN
-11
%
%
%
%
%
%
TOTA
L,D
IN C
AR
E:5.
273
.0 -
-4.
383
.517
.792
.51.
210
9.2
16.5
91.5
VR
AN
CA
RT A
DJU
D1.
282
.5 -
-0.
982
.34.
298
.0-
-4.
298
.0
CO
MC
EH C
ALA
RA
SI
0.6
80.5
- -
0.5
81.7
2.4
71.0
- -
2.4
71.0
SOM
ES D
EJ0.
0 -
- -
0.0
- 0.
350
.0 -
-0.
360
.0
ECO
PA
PER
ZA
RN
ESTI
1.1
57.9
- -
0.7
50.0
1.7
50.0
--
1.7
50.0
PETR
OC
ART
P. N
EAM
T0.
588
.7 -
0.5
92.6
1.3
108.
40.
985
.10.
436
5.0
PEH
ART
TEC
PET
RES
TI0.
864
.7 -
-1.
090
.04.
698
.4 -
-4.
698
.4
DU
NA
PAC
K R
AM
BO
X S
F. G
HEO
RG
HE
- -
- -
- -
- -
- -
- -
ECO
PAC
K G
HIM
BAV
- - -
- -
- -
- -
- - -
- -
- - -
- -
- -
- -
- - -
- -
RO
SSM
AN
N G
RO
UPE
0.5
103.
8 -
-0.
5 -
2.5
311.
10.
3 -
2.2
278.
0
RO
ND
OC
ART
ON
CLU
J -
- - -
- -
- -
- - -
- -
- -
- - -
- -
- -
- - -
- -
VIL
CA
RT C
ALI
MA
NES
TI -
- -
- -
- -
- -
-
MO
NTE
BIA
NC
O T
AR
GO
VIS
TE0.
185
.1 -
0.
174
.00.
599
.60.
599
.6
SCA
PA
CK
AG
ING
TIM
ISO
AR
A0.
310
1.6
- -
0.3
8.8
0.1
122.
0 -
-0.
112
2.0
VPK
PA
CK
AG
ING
SA
LON
TA -
- -
- -
-0.
295
.00.
295
.0
EUR
OPA
EX
PRES
S IA
SI -
- -
- -
- -
- -
- -
-