rm'

rATrAilA trytEArUGoordonator

unnnmvuflATTI1A GYORGY

EMIUA-MronRn cAuprnnuDEUA-FroRun cnrnRnui

BUGET$r

TREZORERIE PUBLICA

Editura UNMRSITARABucureptir 2003

CETARII

Cuprins

^

CAPITOLUL 1

Economia publicl: o realitate qi un domeniu de cercetare economicn.................... 9

I . 1 . Economia publici ca sector economic l01.1.1. Sectorul public l01.1.2. Bunurile/Serviciilepublice........... 14

1.1.2.1. Prezentare generald 14

1.1.2.2. Mecanismul adoptdrii deciziilor publice .............. .. l71.2. Evaluarea economiei publice 24

1.2.1. Evaluareabunurilor/serviciilorpublice............... 24l.2.2.Evaltarea politicilor publice......... 26

1.2.2.1. Prezentarea criteriilor de evaluare a politicilor publice ............. 261.2.2.2. Compromisuri intre criteriile de evaluare .. 32

CAPITOLUL2Sistemul unitar de bugete 33

2.1. Sistemele iniliativei bugetare ............ 34

2.2. Conlinutul bugetului public ................ 372.3. Sistemul unitar de bugete..... 38

2.4. Pincipiilebugetare 422.4.1. Prezentare general[ 42

2.4.2. Aplicabilitateaprincipiilorbugetare 42

2.5. Clasificafiabugetari 51

CAPITOLUL 3Procesul bugetar la nivelul bugetului de stat 593.1 . Competenle gi responsabilit5li in procesul bugetar 603.2. Elaborarea proiectului bugetului de stai 643.3. Examinarea qi aprobarea proiectului bugetului de stat 68

3.4. Execu(ia bugetului de stat .......... 70

3.4.1. Execuliaveniturilorbugetuluidestat.......... 72

3.4.2. Execulia cheltuielilor bugetului de stat 793.5. Contulgeneralalexecufieibugetuluidestat 85

CAPITOLUL4Procesul bugetar la nivelul bugetului asiguririlor sociale de stat......... 9I4.1 . Competente gi responsabilitEli in procesul bugetar 924.2. Etapele procesului bugetar la nivelul bugetului asiguririlorsociale de stat .. 93

4.2.1. Elaborarea proiectului bugetului asigurlrilor sociale de stat 93

4.2.2. Examinarea gi aprobarea proiectului bugetului asiguririlor sociale

de stat 93

4.2.3. Execa[ia bugetului asigur5rilor sociale de stat 95

4.2.3.1. Execulia veniturilor bugetului asigurErilor sociale de stat .... 96

4.2.3.2. Execulia cheltuielilor bugetului asigur[rilor sociale de stat.. 96

4.2.4. Conai general al execuliei bugetului asigurSrilor sociale de stat...... 97

CAPITOLT]L 5

Procesulbugetarlanivelulbugetelorlocale...........5.1. Competenle qiresponsabilitEflinprocesulbugetar local.'..'........ 100

5.2. Sistemul veniturilor gi cheltuielilor locale .......... 102

5.2.1. Sistemul veniturilor locale: in bugetul jude,tean, in bugetele municipiilor,

oragelor, comunelor 102

5.2.2. Sistemul cheltuielilor locale: in bugetul judefean, in bugetele municipiilor,

CAPMOLTJL

10.1.10.2.

rc.2_1.

10.2.2.

t0.2.3.

10.3.

10.3.1.

. ora$elor, comunelor...................5.3. Elaborarea gi aprobarea bugetelor locale .........'.

5.4. Execufla bugetelor locale..............5.5. Contul anual al execufiei bugetelor locale ...........

103

104

107

108

CAPITOLUL 6

Procesul bugetar la nivelul instituliilor publice 111

6.1. Prezentarcgeneral6....... '..'................'....' ll2

6.3. Bugetul instituliilor publice........ ........':....'...... 132

CAPITOLULTMetode de fundamentare a veniturilor qi cheltuielilor bugetare 135

7.1. Metode clasice de fundamentare a veniturilor 9i cheltuielilor bugetare 136

7.2. Metode moderne de fundamentare a veniturilor gi cheltuielilor bugetare 138

7.3. Metode de fundamentare utilizate in procesul elabor6rii bugetelor in RomSnia .. 149

CAPITOLULSTeorii privind echitibrul bugetar t57

8.1. TeoriaconvenSonal[privindec.hih:brulbugetar.......- 158

8.2. Echivalen(aricardian6 162

8.3. Nouateorieprivindechilibrulbugetar L67

CAPITOLUL 9

Metode de dimensionare qi finan{are a deficitului bugetar l7l9.1. Metode de misurare a deficitului bugetar........ .................;... 172

9.1.1. DeficituUsurplusul bugetului general consolidat ....'........ t739.1.2. Metode modeme de m6surare a deficitului bugetar. Tipuri de deficit/

9.2. Metode de finanlare a deficitului bugetar 176

9.2.1. Metode teoretice de finanlare a deficitului bugetar........ 176

9.2.2. Metode practice de finanlare a deficitului bugetar........ l8l

10.3.2.

10.3.3.

CAPITOLT]LObligafiunile11.1. Cadrul11.2. Scopul11.3.

t1^.4.

11.5.

CAPITOLT]LPia{a titlurilor12.1. Pialapri

12.1.1.12.t.2.

tz.t.3.12.2. Piala

12.2.1.12.2.2.

y"I --_.

Dil..

93

95

96

96

97

CAPITOLUL 10imprumuturile de stat 183

10.1. Prezentare generalE 185

10.2. lmprumuturile interne de stat ......... 188

10.2.1.imprumuturile inteme contractate de stat ................;.......... 188

t 0.2.I. t. imprurmtnrile interne contractate de cdtre autoritdli ale admi-nistraliei publice centrale. 188

10.2.1.2. impttmuturile interne contractate de cdtre autoritdli ale admi-nistraliei publice locale 193

10.2.2. Titlurile de stat in valutd plasate pe pia,ta intern[......... 19410.2.3.irnprumuturile interne garantate de stat L96

10.2.3.1. imprumuturile interne garantate de cdtre autoritdli ale admi-nistraliei publice centrale. 196

10.2.3.2. imprumuturile interne garantate de cdtre autoritdli ale admi-nistraliei publice locale 201

10.3. imprumuturile exteme de stat.......... 20210.3.1.imprumuturile exteme contractate de stat.......... 202

t 0. 3. 1. I . imprumuturile externe c ontractate de c dtre autoritdli ale admi-nistraliei publice centrale. 202

10.3.1.2. imprumuturile externe contractate de cdtre autoritdli aleadministraliei publice 1oca1e........... 208

10.3.2.Titluriledestatinvalutdplasatepepialaextemi......... 20910.3.3. imprumuturile externe garurrtatede stat 2lO

10.3.3.1. imprumuturile externe garantate de cdtre autoritdli ale admi-nistroliei publice centrale. 210

10.3.3.2. imprumuturile externe garantate de cdtre autoritdli ale admi-nistraliei publice locale 215

CAPITOLUL 11

Obligafiunile municipale 217

11.1. Cadrul legal de reglementare a emisiunilor de obligagiuni municipale 21811.2. Scopulemisiunilordeobligagiunimunicipale.......... 22011.3. Elemente tehnice ale emisiunilor de obligaliuni municipale .................. 221

11.4. Plasareaobligaliunilormunicipale 223

I 1.5. Emisiunea de obliga{iuni municipale in Rom6nia 226

CAPITOLUL 1.2

Pia(a titlurilor de stat 23112.1. Pialaprimariatit1urilordestatinRominia.............. 232

l2.l.l. Prezentare general[12.1.2. Modalitdti de plasare a titlurilor de stat

I 2. 1.2. 1. Subscriplia publicd ..........

12.1.2.2. Licila{ia12.L.3. Decontarea operaliilor cu titluri de stat derulate pe piafa primarl .........

12.2. Pia\a, secundari a titlurilor de stat in Romdnia12.2.1. kezentare generald .......12.2.2. Piala secundarl a certificatelor de trezorerie ................

*,

99100

ro2

t02ilor,

103

104107

108

lll112

:_.. 132

135

t36138

i- t4s

157

158

162

t67

171

172173

frl176

;.. 176l8l

23223423s237239239239241

12.2.3. Piala secundard a obligaflrmilormunicipale ..................... . 24612.2.4. Decontarea operaliilor cu titluri de stat derulate pe piafa secundard...... 249 Bugetul

17.1.t7.2.CAPITOLUL13

Datoria publicl ...;.........................................

13.1.PrezentaregeneraI,[.'.....;.;....r.......'...................

13.2.1. Datoria public6 guvernamentali internI.......13.2.2. Datoria publicd guvernamentalE externi .....................

I 3.3. Datoria publicl 1oca16...........

1 3.4. Managementul datoriei pubtice ................13.4.1. Cont'nutul gi importanta managementului datoriei publice.....................

I 3.4.2. 1. Prezentarea rtscurilor .....1 3.4.2.2. Managementul riscurilor...

13.4.3. Gestiunea activtr a portofoliului datoriei publice. Limitel3.4.4.Indicatorii de apreciere a datoriei publice

CAPITOLI.]L 14Sistemul de organizare a Tfezoreriei Statului14. 1. lnfrinlarea Trezoreriei Statului ........

| 4.1.1. Necesitatea infiinlirii Trezoreriei Statului ....14.1.2. Premisele infiintErii Trezoreriei Statuluil4.l .3 . Importan{a organizlrii Trezoreriei Statului

L4.2. OrgantzareaTrezoreriei Statului ..

14.3. Funcfiile Trezoreriei Statuluil4.3.l.FunctiileclasicealeTrezorerieiStatului...':....................

I 4. 3. I . I . Func lia de c as ier public .................14.3.1.2. Funcfia de bancd a statului......

1 4.3.2. Funcf,ile modeme ale Trezoreriei Statului

CAPITOLUL 15

Mecanismul de funcfionare a Tfezoreriei Statului15.1. Principiile de bazl privind funclionarea Trezoreriei Statului....ls.2.Frmc1iooareaTrezorerieiStahilui............'.'...:..:.............'.:.'.......

L5.2.1. Itezentarea activifiiflor desfr6urate de Trezoreria Statului

15.3. RelaliadintneTrezmeriastatuluigiBancaNa{ional[aRominiei......................

15.3.2. Sistemul electonic de plIS ..-..........I 5 . 3 . 3 . Instrumente de pla6 trritiznte tn rel{ia cu Tremreria Statului15.3.4. Pldlile qi incaslrilederulate in rmi@e Trezoreriei Statului

CAPITOLUL 16Opera{iunile bancare ale tezoreriei Statuhri16.1. Relaf;a Trezoreriei Statului cu sistemul bancarI 6.2. Operaliuni pasive ale Trezoreiei Statului16.3. Operafiuni active ale Trezoreriei Statului

2512522542s4255256

t717

t7t7

t7.3.t7.4.

27t272

257257259259261264266

272274276277281281281284284

287289290290295296296298300301

307308310315

2512522542542552562572572592s9261264266

271272272274276277281281281284284

287289290290295296296298300301

CAPITOLUL 17Bugetul Uniunii Europene. Relltiik Romfuiei cu bugetul Uniunii Europene .......17.1. Obiectivele 9i institufiile Uniunii hrope,neI 7.2. Bugetul Uniunii Europene

17 -2.1. Principii bugeEe

l'7.2.3. Evolufia sistemului & finanlare a Uniunii Europene ..............17 .2.4. Resursele buge0rlui Uniunii Europene ..............17 .2.5. Cheltuielile bmgetului Uniunii Europene ..............

17.3. Relajiile Rom6niei cu bugetul Uniunii Europene17.4. Reforrna sistemului de finanlare a bugetului UE

BIBLIOGRAFIE

325326328328331

331

JJJ

33s337343

345

Capitolul

Economia publicfl: o realitate qi undomeniu de cercetare economicl

1.1. Economia publicl, ca sector economic1.1.1. Sectorul public1..1.2. Bunurile/Serviciile publice

1. 1. 2. 1. Prezentare generald1. 1. 2. 2. Mecanismul adoptdrii deciziilor p ublice

Cererea Si oferta de bunuri/servicii publice

Procesul decizional public Si privat1.2. Evaluarea economiei publice

1.2.1. Evaluarea bunurilor/serviciilor publice1.2.2. Evaluarea politicilor publice

. 1.2.2.1. Prezentarea criteriilor de evaluare ^

politicilor

Publice1.2.2.2. Compromisuri tntre c rite riile de ev aluare

il,:ii:

,trr,

. stat

. sector publico sector privato funcfii ale statuluio instrumente ale statuluio incidenla bugetului publico incidenfa bunurilor/serviciilor

publiceo bunuri/servicii publiceo bunuri/servicii private

I. CONCEPTB CHEIE

. cerere gi ofertS de bunuri/serviciipublice

. cerere gi ofertd de bunuri/serviciiprivate

. mecanism al piefeio mecanism bugetar. proces decizionalo deciziebugetardo alocare optimSo evaluare bunurilservicii publiceo evaluare politici publice

II. OBIECTTVE OPERATIONALE

Studierea economiei publice necesitd cunoagterea prealabil6 a unor nofiuniinstitulionale, politice, metodologice, precum gi infelegerea procesului decizio-nal din economie gi finalitatea acestuia. Acest capitol iqi propune s5 prezinteconceptele debazd gi sd explice domeniul economiei publice, in calitate de sec-tor al economiei. in acest scop, ne-am propus si prezentim caracteristicile secto-rului public, precum gi ale celui privat, in vederea infelegerii sensului corect alacestora. Astfel, am evidenfiat mecanismul adopt5rii deciziilor publice, nu inaintede a ne referi la definirea bunurilor/serviciilor publice, frcdnd, totodat6, in paralel,prezentarca particularitd,tilor procesului decizional specifi c pie{ei.

Capitolul se incheie cu prezentarea succint6 a criteriilor pebaza c[rorase poate realiza evahnrea atdt a bunurilor/serviciilor colective, c0t qi a politicilorpublice.

III. CONTINUT

1.1. Economia publicl, ca sector economic

1.1.1. Sectorul public

Pentru a defini sectorul public, ne vom referi la un criteriu consideratpozitiv, ce este fondat pe natura procesului decizional. Astfel, considerdm cd

sectorulpublic wcErora se adopti ddemocrafie, moniilla nivel central Si I

tndefinireaccapital de stat gi a I

sectorului public, r

resurse financiare 1

Dacdne gidde organizare gi fiformat prin contrrttrol asupra 1or, da

vedere, pot fi asim

lizeazd bunuri pricomerciale, urmft

A doua categ

care produc bunuprin subvenlii de 1

public pentru ciobiective de inten

Trebuie rem

cele doud secto@

tipurile de entitiliin primul rl

organiza[li privatrispund nevoilqorganizalii au fidreptului privat.lcare au un obier

cumpdrdtorilordtmembrilor afilialun serviciu cole

asocialiei, ci intrspitale, qcoli, etc

specific.in al doila

sectoarele econq

politice stabilitersectoare - publit

I

10

'!ffi

ii publiceE

,unornofluniului decizio-: si prezintelitate de sec-rticile secto-ilui corect alr, nuinainteE, in paralel,

bnza cdroraapoliticilor

consideratsiderim cd

sectorul public sau statul este entitatea forrnatE din toate institu{iile la nivelulcdrora se adoptl decizii colective sau publice, indiferent de regimul politic:democrafie, monarhie. Acestea sunt reprezentate de; odministraliile publicela nivel central qi local qi de c[tre instituliile publice.

in definirea sectorului public, se pune problemaincadr[rii societdlilor cucapital de stat gi a regiilor autonome, care sunt intreprinderi. Acestea aparfin

sectorului public, deoarece ele produc bunuri publice qi primesc, dupd caz,

resurse financiare publice sub form6 de subven{ii, investifii sau altele.

DacI ne gdndim la societdfile cu capital de stat, acestea prezrntd o formdde organizare qi funclionare specificd intreprinderilor private, ins6, ele s-au

format prin contribulia statului. Chiar dac[ autoritSlile publice exercitE un con-trol asupra lor, datorit5 participdrii lor financiare, aceste societSfi, la primavedere, pot fi asimilate intreprinderilor private, pentru cd produc Ai comercia-lizeazd bunuri private, precum qi pentru cd sunt administrate dupd principiicomerciale, urm[rind oblinerea de profit.

A doua categorie de intreprinderi gi institufii de drept public, chiar privat,care produc bunuri sau servicii, ce au caracter colectiv, qi care sunt finan{ateprin subvenfii de la stat, prin participafli, imprumuturi, fac parte din sectorulpublic pentru cd statul le impune s[ ia in considerare, ca regulE genera16,

obiective de interes general de redistribuire, de dezvoltare regionalE, etc.

Trebuie remarcat faptul cE aceastd diviziune tradilionald a economiei incele doud sectoare - privat qi public - este limitatd, intruc0t nu include toate

tipurile de entit6fi dintr-o societate.

in primul rilnd, in acest secol , s-a realizat dezvoltarea intregii game de

organiza[iiprivate, care nu au scop lucrativ qi care produc voluntar servicii ce

rdspund nevoilor colective ale societdfii. Numdrul gi importanla acestororganiza[ii au fEcut ca ele si formeze un sector ce este supus principiilordreptului privat. Astfel, de exemplu, asocia,tiile consumatorilor sunt organisme

care au un obiectiv social, respectiv acela de protecfie gi de informare a

cumplritorilor de bunuri gi a utilizatorilor de servicii, cu prioritate in favoarea

membrilor afilia(i. Aceast[ activitate neguvernamentald poate fi asimilati cuun serviciu colectiv, pentru c[ de acesta beneficiaz6 nu numai membriiasocia,tiei, ci intreaga populalie. Sindicatele , organizafiile caritabile, religioase,spitale, gcoli, etc. constituie alte exemple de entitSli ce apar,tin acestui sector

specific.in al doilea rbnd, statul apeleazd la reglementiri pentru a constrdnge

sectoarele economice s6-gi desfrgoare activitatea in concordanj6 cu obiectivelepolitice stabilite de Guvern. Astfel, serealizeuzio intrepdkundere a celor dou6sectoare - public qi privat.

11

Intervenfiile statului asupra economiei trebuie s6-i permit[ acestuiaindeplinirea celor patru funcfli care ii sunt atribuite ,resp*tl: funclia de alocarea resurselor; funcgia de redistribuire a venitafiIor; futtclia de stabilizarem ac ro ec o no mic d ; func fi a d e r eglem entarc a c o rrqro rtamentelo r memb rilo rsocietdlii. Caracteristicile funcliilor statului sunt prezentate'in figura l.l.

Invederea?ndeplinirii flrncflilorprezentate, statulpoateutilizaurmltoareleinstrurnente: legislalia, prin intermediul cdreia are loc reglementareacomportamentelor membrilor societifii; bugetul pablic,pnnforfa coercitivl

FUNCTIILE STATTJLTII

Sta tu I urmdreS te tnJZptuirea ec hilibru lui intrcfolosirea resurselor pentru crearea de bunuripublice, respectiv de bunuri private, in condifiileoptimului social: mmimizarea profitului pro-ducdtorilor particular.i, pe ile b partZ, Si

Alocarea

Func{iile de alo-care a resurselor9i de redistribuireave,lrifurilor suntlegate exclusivde problematicaeconomr9r pu-blice, care ofer[ptrghiile 9i in-strmqrtele ne_cesrrepentualehdeptini.

,rt@trr.,.qrc4 uufa6auf aa suctute, pg ug &lq pqrue.Deci, statul intervine pentru a corecta echilibreleparSiale.

Staful urmitre$te sd modifice repartilia naturalda veniturilor intre indivizi, in vederea..

r corect?irii rezultatelor distribuirii veniturilor prin

RedistrbuireaIrr!!vr, s9rutuurt4r4 EAUIUDIY uE

dishibuirea factorilor de producfle, in absenfasectorului nublic:

venlrunlor o asigurErii redistribuirii veniturilor in condiriiteinterdependen[ei dinhe funqiile statului.

Cu alte cuvinte, statul intervine pentru a cryectadinamica pielei qi a evita cumularea nejustificartra inegalitililor.

Statul corecteazd dezechilibrul dintre cererea giofena globald, in scopul ameliordriiJluctua\iilireconomice, al reducerii consecinlelor nefavo-rabile (economice, sociale) ale subutilizdrii Si/s au suprautilizdri factorilor de producgie, precumSi pentru o cre;tere echilibratd. Deci, statulintervine pentru a corecta echilibrul general.

Stabilizareamacroeconomici

Statul aclioneazd asupra comportamentelormembrilor societdlii prin intermediul actelornormativ e ce as igurd cadrul desJdsurdri i tuturorrela{iilor din economie.

Reglementareacomportamentelor

membrilorsocietiilii

Figura 1.1. Funcfiile statului in economia de piafi

Acestea

doardactrasupra

servlcllbugetului

Resurseleveniturilm(zonelor)

efecteleimpodanroublic p

ql peprinfluxr

T2

modificlri

riti acestuiabde alacarez stobilizarer nembrilornra f .i.rwm6toarele

fiementareap coercitivl

a acestuia, privind formarea resurselor gi efectuarea cheltuielilor publice.Acestea sunt prezentate in frgura 1.2.

lncasan

incidenfa avantajelor

impozite, taxe, contribulii

Figura 1.2. Incidenfa instrumentelor statului asupra economiei

Incidenfa reglementtrrii este foarte dificil de cuantificat, fiind posibil6doar daci se studiaz[ impactul unei reguli speciale sau a ansamblului de reguliasupra unui obiectiv sau a unei acfiuni definit[ de cltre stat.

Incidenfa bugetului public trebuie analizath la nivelul indivizilor, precumgi pe regiuni (zone dezvoltate,zone slab dezvoltate). Aceasta se manifesti atdtprin intermedhi cheltuielilor qi resurselor ce formeazd bugetul (incidenfafluxurilor de incas5ri gi pl6fi), c6t gi prin s erviciile oferite populaliei (incidenfaserviciilor oferite de stat). Caracteristicile celor dou6 tipuri de incidenfe alebugetului public sunt prezentate in figura 1.3.

i Finalitatea unei cheltuieli publice, cu excepqia unoritransfenri, nu este de a spori veniturile mor indivizi, i

ci de a oferi populaliei servicii publice. Astfel, i

fluxurile de pl6fi au o contrapaxte reah,reprezsrfiatiide servicii, care influenpazE la fel veninrile agotliloreconomici. M6surarea avanta jelor este mai intere*mtndecdt cea a fluxurilor de ple,ti, deoarece ea insumeazdbtrndstarea indivizilor, insE este greu de rcalrzat.':Noliunea de avantaj sau beneficiu este zubiectivl 9iieste dificil de misurat in valoare monetar5. Deiexernplu: evaluarea avantajelor pe care un qtudent,,familia sa sau societatea le ob;in din educaEie. In plus, :

mEsurarea incidenlei avantajelor este un domeniu de i

..tr. a.;frc a resurselorlbreaistrlUuirelniturilor suntlgue exclusivltpoblematicalmomiei pu-ltc, care ofer5lqhiite ei in-lnentele ne-lrepentru a lelICini.

I

cercetare relativ nou.

Figura 1.3. Inciden{a bugetului public

13

Venituri ale regiunilor

INCIDENTA BUGETULTI

Incidenfa serviciilor oferite de statIncidenfa fluxurilor de pli{i

(zonelor) definite, deoarece ele ac{ioneazi ca ofimcfie a banilor. Din contr6, cheltuielile publice auo influen!5 pozitivd, reprezentind o in-jeclie devenituri. Pentru cuantificarea impactului, nu estesuficient sd se misoare volumul prelevdrilor saucheltuielilor, intruc6t trebuie sd se lind cont gi deefectele macroeconomice qi microeconomice. Esteimportant sd se poati m6sura inciden{a bugetuluipublic prin fluxurile de p1[1i, intr-o formlatotcuprinzltoare, prin elaborarea unui model alecbilibrului general care ,tine cont de toate aceste

>

1.1.2. BunurilelServiciile publice

1. 1. 2. 1. Prezentare generald

Staful are rolul de a asigura satisfacerea nevoilor colective ale membrilorsociet5fi, contribuind, astfel, prin intermediul institufilor publice, la producereagi/sau prestarea de bunuri/servicii publice. Acestea sunt finalitdfile bugetuluipublic, a$a cum arnprezentatin secliunea 1.1.1.

Pentru definirea bunurilor/serviciilor publice, pornim de la identificareacaracteristicilor bunurilor gi serviciilor private, respectiv: divizibilitatea (riva-litatea) consumulul excluderea (ralio nalizarea) consumului, prezentate infigura 1.4.

Un bun este considerat divizibil (ca riva-lilate in consum), atunci cdnd cumpdrareasau vdnzarea de cdtre o persoand exclude

definitiv sau, in acest caz, simultan, intregulconsurn al unei alte persoane.

Astfel, exist6 o singurd rela{ie intrefiecare unitate produsi giisau oferiti gi

fiecare unitate consumatl/utilizath. Costulmarginal al consumatorului suplimentar este

superior lui zero, ceea cejustifici excluderea

sa prin pre{.

Un bun este considerqt uclusiv sau se

preteazd la excludere (ra{ionalizarQ atuncicdnd delindtorul sdu (adesea producdtorulsdu) este in mdsurd sd impiedice accesul

altor persoane care refuzd (nu pot) sd-lcumpere la preful care li se cere.

Definltorul acestui tip debun exercitiiundrept de proprietate care ii este conferit de

lege. Posibilitatea excludeii garanteazd,

de{initorului bunului desp6gubirea in cazul

schimbului, pentu arenun(a la dreptul s5u.

Figura 1.4. Particularitltile bunurilor gi serwiciilor private

Pebaza caracteristicilor eviden{iate, se pot identifica patru categorii debunuri gi servicii, respectiv: private, publice, mirte. (tabelul 1.1.).

Caracteristicile categoriilorde bunuri gi servicii identificate suntprezentatein figura 1.5.

Prezentilm in continuare cauzele a doul dintre caracteristicile bunurilorgi serviciilor identificate in figura 1.5., respectiv non-rivalitateagi excluderea.

BUNTruLE $I SERYICULE PRTVATE

L4

alemembrilorlaproducerea

bugetului

la identificareailitatea (riva-

, prezentate in

categorii de1.).

suntprezentate

icile bunurilorgi excluderea. Figura 1.5. Caracteristicile bunurilor qi serviciilor din economie

15

Categoriile de bunuri qi servicii

CaracteristiciExcluderr

(rafionalizare posibili)Non-excludere

(ra{ionalizare imposibili)

Rivalitate(rafionalizsYs doriti:cost marginaF0) A. Bunuri gi servicii private D. Servicii colective mixte

Notr-rivalitate(rafionalizare nedoriti:cost marginal=O) C. Servicii colective mixte B. Servicii colective pure

Tabelul l.l.

]ftl

aclusiv sau se

producdtorul

(nu pot) sdJcete.

bunexercitlunfi este conferit de

t garanteazd

irea in cazulla dreptul sdu.

TIPOLOGIA BT]I\II'RILOR $I SERVICIILOR _ CARACTERISTICI -

!rczintd doud caracteristici: rivalitatea Si posibilitateaexcluderii. Rafionalizarea lor nu este numai posibil[, ci qide dorit din punct de vedere al alocdrii resurselor, intrucdtcostul marginal al producliei este pozitiv

A. Bunurile qi

lerviciile private

Prezint[ particularifilli diametral opuse celor din categoriaprecedent5, deoarece consumul lor este non-rival Sie xc lude re a este imp o s i b il d.

o Non-rivalitateqwmnificdfaptul cI o datii produse, pentrulrnz errr rnai rnrrhe nersnrne Acesfe seroicii nnlectiwe nnf

B. Bunurile giServiciile publice

pure

fi consumate sau utilizate de un numEr mare de persoane,fEri a se inregistra un cost de producfle suplimentar. Deci,consumul este non-rival.

o Non-excluderea, semnific6 faptul cI furnizorul sauproprietarul serviciului colectiv nu au posibilitatea sIrezerve utilizarea serviciului celor care ar putea s[-lcumpere lapreful cerut.

Se caracterizeazd prin non-rivalitate qi posibilitateaexcluderii (exemplu: podurile, tunelurile, terenurile de sport

C. Prima categoriedebunuri gi servicii

publicemixte

sau alte forme de reprezenthri artistice). PdnI la lotilizareaintregii cantitili produse sau oferite, consumul primuluiutilizator nu-l afecteazdpe cel al altor persoane. [n schimb,nroorietanrl nu a ficut deosebiri inrezervxea serviciuluipe care il fixnizeazA celor care sunt gata sd pldteasc6 un pre!de excludere.

Prcztatd partrculantal de rivalitate $ imposibtlttate a---1.,)^-;: A ^^^-+x -:6,^$:^ -^ ^- ,{,,^^ ^6,-^: ^A-,{ ,l* h,;l^

D. A douacategorie de bunurigi servicii publice

mixte

de proprietate nu sunt definite sau sunt incomplet definite(exemplu: z[clmintele de aur, petrol, resurse marine).Exploatarea lor este rivalS, ins6 primii exploatatori nu potD@-tr rvzvrvw ovvoLv uvE@tu uvo Pvuuu vr, yvrrutemei legal pentru a-i impiedica pe noii veniti.

) )it I iil I il' ll twtwil w*ran' n' "

Non-rivalitatea consumului provine de la nafura specific[ a produclieiserviciului considerat. Procesul de producf ie finnizeazii un serviciu unic decare pot beneficia numeroase persoane in calitate de utilizatori potenfial i,frrd"sd suporte un cost suplimentar. in plus, fiecare ttllizator poate beneficia nunumai de aceeagi cantitateca gi ceilalfi, ci de intreag acantitateoferitd. Num5rulde beneficiari depinde de capacitatea tehnicd a serviciului.

Excluderea implicS, prin formele ei (tehnici gi economic6), capacitateade a putea identifica beneficiarii, pe de o parte, gi, pe de altdpartede a mdsuravaloarea pe care ei o akibuie serviciuluiin cauzd.

Indiferent de forma excluderii - tehnicd sau economicd - aceasta poateviza,Larandul ei, atdtconsumatoii, c6tqi furnizorii de bunuri gi/sau servicii,a$a cum am prezentat in figura 1.6.

t

i Excluderea consuma-1 torilor de cdtre furnizorii atunci c6nd aceqtia evitloblinerea sau utilizareaunui bun/serviciu colectivce nu prezinti interes.

t*"--"] Excluderea unilaterald,i respectiv a agenlilor eco-i nomici de cdtre consu-: matori, intervine atuncij c6nd utilizarea bunului/

serviciului colectiv esteop{ional5 (exemplu: postu-rile de radio sau tele-viziune).

I

i Excluderea bilaterald,i respectiv atdt a agenlilori economici, cdt gi a con-i sumatorilor, intervine in1 situafia in care serviciucolectiv este consideratnedorit; consumul acestuianu este optim (exemplu:apdrarea nafionald).

1.1.2.2. lfia

Cererea Si $Economiiled

de proprietate pririntre rePrezent"nFcare doresc si vfopafie, sunt gospdanumit prel. As&frnalizeazd. printr-bani ce urmeazl a

Legdtura dilcaracteristicile mintimp ce la nivdunei colectivitalidbugetar. Acesta uintrucdt el vizead

Deciziile pnevoile colectivgtn elaborarea aceg

societilii, precum

risticile cererii gi,

emanl de la cetE{s

o fie individual, fimediul alegerii ntan{ilor;

l

I

tt "*-*

Figura 1.6. Tipuri de excludere a consumului

Renunlarea la consumul debunuri gi servicii este generatlde caracteristicile tehnice aleacestora ce nu corespund cunecesit[1ile consumatorilor.

Renunlarea la consumul debunuri gi servicii este produsdde costul prea ridicat in com-para{ie cu utilitatea bunwilorsau serviciilor respective. o Jie colectiv, prt

mediul organispartide politice, rsau grupuri de prr

Deqi acestmod detdiferit de specifiaJs[-qi releve preferi

Figur

T6

a produc{ieiserviciu unic deipoten{iali, ftrd

beneficia nuitE. Num5rul

), capacitatea

de amlsura

- aceasta poategi/sau servicii,

consuma-cdtre furnizori

acegtia evitlsau utilizarea

iciu colectivinteres.

unilaterald,a agenlilor eco-

cdtre consu-ine atunci

bunuli colectiv este

bilaterald,a agen{ilor

cdt gi a con-intervine in

care serviciuconsiderat

acesfuia(exemplu:

1. I. 2. 2. M ec anis m ul adop tdrii d ec iziila r p ub lic e

Cererea Si oferta de bunuri/servicii publiceEconomiile de pia15 se caracterizeazdprin protec{ia public[ a drepturilor

de proprietatepivatd.ln aceste economii, bunurile fac obiectul schimburilorintre reprezentanfii ofertei qi cei ai cororii, respectiv, pe de o parte, gospoddriile

care doresc s[ vdndl un anumit bun economic la un anumit pret, iar, pe de altlpaf,te, sult gospodlriile care vor sd cumpere un anumit bun economic la unanumit pre{. Astfel, intre cele doud categorii apare decizia de schimb ce se

finalizeazd printr-un contract in care se precizeazd cantitAfle gi sumele de

bani ce urmeazd a se transfera.Legdtura dintre rezultatul unui contract sau a unui set de contracte gi

caracteristicile cererii qi ofertei se sesizeazd la nivelul, mecanismului pie{ei.in timp ce la nivelul societ6fi, regula care leagd caracteristicile cererii gi oferteiunei colectiviti{i de preferinlelemembrilor sdi este exprimatE pitmecanismulbugetar. Acesta nu trebuie considerat o alternativ6 pentru mecanismul piefei,intrucdt elvizeazdo colectivitate gi nu un singur individ.

Deciziile publice sunt rezultatul aplic6rii politicilor publice privindr^revoile colective, pe de o parte, gi resursele financiare publice, pe de altd parte.

In elaborarea acestorpolitici trebuie Snut cont de cererea exprimati de membriisocietdfii, precum gi de oferta ce vine din partea autoritefilor publice. Caracte-

risticile cererii gi ofertei de politici publice sunt prezentate in figwa 1.7.

eman[ de la executiv, Parlament giadministrafie cxrc concep gi aplicdpoliticile cenrte, incercind sE satisfac6cererea.

Figura 1.7. Caracteristicile cererii gi

17

ofertei de politici publice

CEREREA $I OTERTADE POLITICIPUBLICE

CEREREA de politici publice OFERTA de politici publice

emani de la cet6lenii care igi exprimd:

o .fie individual, pinintermediul alegerii reprezen-tanlilor;

o Jie colectiu, prin inter-mediul organismelor -partidepolitice, sindicasau grupuri de presiune.

Degi acest mod de exprimare a preferintelor estediferit de specificul piefei, el permite comunit5liis6-9i releve preferinfele in legStur5 cu politicile

il/

Confruntarea dintre opiniile exprimate de cetdfeni, in special, prinintermediul organismelor care s-au constituit pentru a le apdra interesele, gi

deciziile politice propuse de autoritdfi produc un ansamblu de solufii care tindspre un echilibru intre cerere qi oferti.

Procesul decizional public qi privatEchilibrul dintre cerere gi ofertd se realizeazd a1,f;t in cadrul procesului

decizional specific piefei, cdt gi celui din sectorul public, rezultatul ftinddeciziaindividuald, la nivelul fiecdrui agent economic, qi decizia bugetard pentruintreaga colectivitate (figura 1.8.).

Figura 1.8. Procesul decizional privat qi public

Procesul decizional tn sectorul pablic este un proces centralizat careare un anumit grad de variabilitate in funclie de regimul politic, finalitateaacestuia fiind decizia bugetard. Aceasta exprimd decizia colectivd a uneiautoritd{i competente a Guvernului care autorizeazd cheltuieli din fondurilepublice sauvenituri lafondurilepublice. Sepotidentificapatru tipuri de deciziibugetare, respectiv:

1. cump6rarea de factori de produc{ie de la gospoddrii gi vdnzarea de factoride producfie cltre alte gospod[rii;

2.subvenliile qi taxele pe vdnzdrile de mdrfuri in vederea reduceriiconsumului acestora, cum ar fi taxe de poluare;

3. transferurile c[tre alte gospodlrii;4.sarcina fiscald a gospoddriilor private, cum ar fi contribuliile la

asigur[rile sociale, TVA, etc.

Pentru a inleleg

cheltuielilor qi venit

Cofinanlare Public - PiAchizilii Pd

Subnr

Factori de PodAmAniri de ir$

taxe

Figura 1.9. Fluxurl

infigura 1.9.

monetare c[tre Gu

gospoddrie integrtceea ce se Prodr:ceDeciziile de disni

in figura det1 (sectorul Privat)cd sectorul Privatcare produc Penl(exemplu: spitalGuvernullevindcpublic, educagia 1

Pielele 3,'4r

factorii de produ

ECONOMIANATIONALA

DECIZIE BUGETAR,,{- colectivd -

SECTORPUBLIC

PROCES DECIZIONAL PROCES DECZIONAL SPECIFIC PIETEI

18

procesuluifrnddecizia

pentru

izat care:, finalitatea

a unet

fondurileide decizii

defactori

reducerii

Pentru a inlelege mai bine cele patm tipuri de decizii, prezeatdmfluxurilecheltuielilor qi veniturilor publice in figura 1.9.

Cofinanlare public - privat

Achizi[ii publice

Subvenfii

Servicii pnblice

Alocarea resurselor

Distribuirea resurselor

Transferuri Impozite gi taxetaxe

Figura 1.9. Fluxurile de venituri gi cheltuieli publice ce fac obiectul deciziilor bugetare

in figura 1.9. sunt reprezentatei Guvernul, piefele (de la I la 6) gi fuxurilemonetare cltre Guvern qi de la Guvern spre piete. Guvernul este prezentat ca o

gospoddrie integratil, potrivit abord[rii fradifionale. Pie{ele 1,2 gi 6 determinlceea ce se produce in economie, iar deciziile vizate sunt de alocare a resurselor.

Deciziile de distribuire a resurselor se reglsesc la nivelul pie,telor 3, 4 gi 5.

in figura de mai sus, sunt evidenfiate doud,piele alocative externe. Piala/ (sectorul privat) este cea de la care Guvemul cumpdrl produse. Se considedc[ sectorul privat include at6t firme ce igi maximizeazd profitul, cdt qi firmecare produc pentru piald, respectiv ce formeaz[ sectorul privat non-profit(exemplu: spitalele private, muzeele). Piala 2 reflectd produsele pe care

Guvemul le vinde gospodiriilor publice gi private (serviciile pogtale, fiansportulpublic, educa{ia public[, etc.).

Pielele 3, 4 qi 5 wntpiele d,istributive.De pe piala 3, Guvernul cump[rdftctorii de producfie (capital 9i forfa de muncl) de la alte gospod[rii. Capitalul

Factori de producfieAmdniri de impozite gi

t9

,'ffi