Bucovina Turistica
-
Upload
ada-colceru -
Category
Documents
-
view
114 -
download
3
Transcript of Bucovina Turistica
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
Specializarea: MARKETING
Anul III-zi
-Proiect Marketing în Turism-
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Nume, Prenume Student:
Bosoi Alina
Botirla Crina
2010
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
CUPRINS
1. Evaluarea situaţiei curente a destinaţiei turistice....................................................2
1.1. Analiza macromediului de marketing..........................................................................6
1.2. Identificarea elementelor de diferenţiere a destinaţiei turistice..............................10
1.3. Analiza succintă a pieţei turistice şi a formelor de turism practicate........................16
1.4. Percepţiile şi atitudinea turiştilor legate de destinaţia analizată .............................20
2. Analiza identităţii brandului destinaţiei turistice şi a beneficiilor oferite.................21
2.1. Procesul creării brandului ………………………………………………………………...................22
2.2. Aspecte legate de logo-ul, numele, sloganul şi povestea brandului……......……....23
3. Strategia de promovare a brandului şi valorilor acestuia....................................... 24
4. Evaluarea performanţei brandului destinaţiei turistice ………………………………..………39
1
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Brandul Bucovina
1. Evaluarea situaţiei curente a destinaţiei turistice
Conceptul de produs turistic apare ca fiind legat atât de oferta agenţiilor de
turism cât şi de cea a unor zone turistice, ca de exemplu Bucovina, Maramureşul, Delta.
Acestea au devenit adevărate branduri turistice ale României.
Asociaţiile regionale de promovare a turismului, centrele de informare turistică şi
birourile de promovare turistică ale României, împreună cu factorii de decizie din
administraţia publică – în special din ministerul de resort, respectiv – Autoritatea
Naţională în Turism – ar trebui să conceapă strategii de concepere, structurare şi
promovare a brandurilor turistice reprezentative ale României.
În ceea ce priveşte brandul turistic, acesta reprezintă acel element de imagine
care identifică produsele sau serviciile turistice ale unei zone, generează sentimentul de
mândrie al locuitorilor regiunii, recunoaştere şi satisfacţie în rândul consumatorilor.
Chiar dacă se investesc sute de mii de dolari în campanii de comunicare a
brandului turistic, consumatorii sunt cei care decid dacă el se ridică la nivelul
aşteptărilor, dacă se poate achita de promisiunea pe care o face clientului. Lupta între
branduri se dă întotdeauna în mintea şi sufletul omului şi în nici un caz în cadrul
calupurilor de publicitate sau în paginile publicaţiilor, care nu sunt decât unelte şi în nici
un caz ţeluri ale unui brand adevărat.
2
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Brandingul turistic reprezintă procesul de creare şi de întreţinere a unui brand
din industria ospitalităţii, totalitatea metodelor prin care o organizaţie sau un produs
comunică, simbolizează şi se diferenţiază către audienţele sale.
Brandingul turistic constă în identificarea şi/sau crearea apoi exploatarea unor
avantaje competitive sustenabile, în cazul nostru fiind vorba de punctele tari ale
produsului / zonei turistice Bucovina.
Avem de a face cu un proces de dezvoltare al unui produs turistic (din punct de
vedere al marketingului), lansarea lui pe piaţa turistică naţională şi internaţională şi mai
ales realizarea conexiunii între consumator şi produsul respectiv pe seama calităţilor
produsului (sau „unicităţii”lui).
Care este situaţia în Bucovina?
Aici, de obicei, vizitatorul vede două mănăstiri, apoi se satură şi pleacă mai
departe spre alte atracţii turistice (să admire, de exemplu, o poartă maramureşeană).
De altfel, aici trebuie să menţionăm, ca strategie de marketing, promovarea în cadrul
aceluiaşi produs turistic (de tip circuit) a două sau mai multe destinaţii turistice
complementare. În cazul nostru este vorba de Bucovina şi Maramureş sau Neamţ.
Ca urmare, o atracţie precum mănăstirile din Bucovina sau Dracula Park trebuie
să constituie numai motivul principal prin care turiştii străini să fie atraşi în România,
urmând ca, odată ajunşi aici, aceştia să fie orientaţi spre celelalte obiective turistice.
Din păcate, realitatea din teritoriu arată că activitatea de incoming este slab
dezvoltată în Bucovina ca, de altfel, în România. Marea majoritate a agenţiilor de turism
româneşti desfăşoară preponderent o activitate de outgoing, considerată în prezent de
către operatorii autohtoni ca fiind mai profitabilă.
3
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Dacă avem în vedere faptul că, în momentul de faţă, cererea pentru turismul
intern este în scădere şi va urma acest trend până când situaţia economică a populaţiei
se va îmbunătăţi, eforturile de marketing trebuie orientate spre atragerea în Bucovina a
cât mai mulţi turişti străini ce provin din ţările dezvoltate. Sau, datele oferite de
statistică ne arată că numărul turiştilor străini şi al înnoptărilor este mic în comparaţie cu
posibilităţile de cazare şi potenţialul turistic al regiunii, iar din primele cinci ţări de
provenienţă a turiştilor (Federaţia Rusă, Germania, Republica Moldova, Austria,
Ucraina), doar Germania şi Austria ar putea fi considerate ţări ai căror turişti au şi un
buget consistent pentru petrecerea unei vacanţe în Bucovina. Ceea ce vrem să subliniem
este că nu atât numărul de turişti străini care vizitează o zonă contează, ci ponderea
încasărilor efectuate de pe urma acestora. În plus, remarcăm faptul că turiştii din ţările
vecine vin şi vor veni în Bucovina în special pentru acel mic trafic de frontieră (de altfel,
conform unor opinii, acele persoane nu intră în categoria turiştilor, cu toate că ele apar
în statistica vamală).
În general, în Bucovina, turiştii vin în grupuri organizate, în cadrul unor circuite
concepute, distribuite şi promovate de agenţiile turoperatoare din Bucureşti. Suceava
constituie din păcate numai o zonă de tranzit. Ca urmare, se impune conceperea unor
strategii de marketing care să urmărească reţinerea turiştilor cel puţin încă o zi în zonă.
Pentru a împlinii acest deziderat este necesară elaborarea unei strategii de marketing
coerente la nivelul întregii zone turistice a Bucovinei. În acest sens este nevoie de o
colaborare a tuturor celor implicaţi şi interesaţi de dezvoltarea industriei ospitalităţii în
regiune pentru a stabili conţinutul programelor turistice care vor fi promovate sub
brandul Bucovina.
Legat de brandul Bucovina merită menţionată o iniţiativă a celor trei staţiuni
montane din judeţul Suceava (Vatra Dornei, Câmpulung-Moldovenesc şi Gura
Humorului) care nu vor mai organiza manifestări turistice de anvergură similare în
aceeaşi perioadă a anului, pentru ca evenimentele să nu se mai suprapună.
4
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
În cadrul constituirii brand-ului turistic pentru fiecare staţiune montană
suceveană, municipiul Câmpulung Moldovenesc a renunţat să mai organizeze Serbările
Zăpezii, în condiţiile în care acest tip de manifestare este un brand recunoscut şi de
succes al municipiului Vatra Dornei.
Pentru ca zona montană a judeţului Suceava să aibă pe parcursul întregului an
manifestări care să atragă turişti, staţiunile principale din judeţ este indicat să
organizeze festivaluri în fiecare anotimp. Astfel, pentru perioada iernii, în municipiul
Vatra Dornei vor fi organizate „Serbările Iernii”, manifestare care se derulează pe
parcursul a opt săptămâni cu diverse concerte şi concursuri ale sporturilor de iarnă.
În municipiul Câmpulung Moldovenesc se va organiza, în fiecare an, la începutul
lunii martie, Festivalul Primăverii, iar la sfârşitul lunii august-începutul lunii septembrie,
Festivalul Toamnei, un festival al fermierilor şi unul al fructelor de pădure, în timp ce în
luna iunie va fi organizată, în staţiunea Gura Humorului, Festivalul oraşului, cu acţiuni cu
caracter naţional şi internaţional, cum ar fi, de exemplu, „Umor la Gura Humorului”.
În acest fel toate manifestările vor putea atrage turişti în cele trei staţiuni
montane de interes naţional ale judeţului Suceava pe tot parcursul anului. Până acum
acestea se aflau într-o falsă competiţie, fiecare dorind să atragă în zona sa turişti în
perioadele de sezon, dar s-a considerat că în Bucovina nu există perioade de extrasezon
şi în aceste condiţii trebuie ca fiecare staţiune să fie complementară celeilalte în tot
decursul anului.
Staţiunile montane sucevene ar trebui să-si creeze branduri legate de aceste
festivaluri, care, împreună, să constituie o parte a brandului Bucovina.
Bucovina nu înseamnă doar mănastiri, ci şi turism montan, turism de recreere
sau turism de wellness. Pe un trend ascendent este turismul de afaceri, multe firme mari
sau asociaţii profesionale organizând în zonă întâlniri, conferinţe şi congrese.
5
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
1.1. Analiza macromediului de marketing
Mediul de marketing cuprinde un ansamblu de factori şi forţe care se manifestă
din exteriorul întreprinderii turistice şi îi determină performanţele şi activitatea.
Marketingul clasifică aceşti factori, în factori de macromediu şi în factori de micromediu.
Dezvoltarea fenomenului turistic, depinde de o serie de factori de macromediu cum
sunt:
A. Factorii demografici
B. Factori economici
C. Factori politici
D. Factori psihologici
E. Factori sociali
F. Factori de mediu înconjurător
Mediul tehnologic este acel element al macromediului, definit de ritmul
programului tehnilogic şi de amploarea cercetării ştiinţifice, care influenţează toate
componentele mixului de marketing al unei firme, începand cu produsul turistic (ritmul
înnoirii serviciilor, costul lor, calitatea, etc.), continuand cu preţurile şi canalele de
distribuţie şi încheind cu soluţiile publicitare.
A. FACTORII DEMOGRAFICI:
Factorii demografici influenţează în mare măsură dezvoltarea activităţilor
turistice prin creşterea numărului populaţiei şi prin structura acesteia, respectiv
6
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
structura populaţiei pe grupe de vârstă, structura profesională a populaţiei şi structura
de mediu.
Structura populaţiei pe grupe de vârste selectează formele de turism practicate,
categoriile de confort solicitate sau volum de cheltuieli destinate acestor activităţi.
Structura profesională a turiştilor este un factor important pentru turism din
următoarele motive: stimulează participarea turistului în funcţie de efortul fizic şi
intensitatea efortului nervos, influenţează intensitatea călătoriei în raport de veniturile
obţinute şi de durata concediilor care, la rândul lor, depind de rolul ocupat în ramurile
de activitate.
Mediul demografic reprezintă pentru firmele de turism unul dintre cele mai
importante elemente ale macromediului pe care responsabilii de marketing îl abordează
sub aspect multiplu, cum ar fi:
mărimea şi structura populaţiei;
densitatea populaţiei;
distribuţia geografică a populaţiei;
mobilitatea în spaţiu a populaţiei;
varsta oamenilor;
rata nupţialităţii;
celibatatul;
rata natalităţii;
7
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
structura socio- culturală, religioasă şi etnica a populaţiei.
B. FACTORII ECONOMICI : au un rol esenţial în dezvoltarea turismului ca
activitate economică. Mediul economic reprezintă componenţa de bază a
macromediului, constituită de preţuri şi tarife, inflaţie, venituri, înclinaţie spre consum
sau spre economii, ciclul economic, etc,.
Industrializarea economiei, a avut ca urmare reducerea timpului de muncă
respectiv creşterea bugetului de timp liber, din care o parte poate fi alocată activităţilor
recreative. Fenomenul turistic este influenţat şi de creşterea veniturilor familiale şi
personale, mai precis de banii lichizi care răman la dispoziţia membrilor societăţii după
acoperirea nevoilor curente.
C. FACTORII POLITICI: Stabilitatea politică stimulează dezvoltarea turismului
prin liberalizarea plăţilor, a circulaţiei persoanelor, prin stabilitate financiară, facilităţi
vamale, prin simplificarea formalităţilor de trecere a frontierei, prin moduri de acordare
a vizelor. Influenţând strategiile de marketing ale firmelor mai ales prin politica şi
legislaţia în domeniului turismului, prin limitările superioare şi inferioare impuse
tarifelor, prin barierele sau inlesnirile privind obţinerea vizelor de intrare-ieşire în şi din
ţara în scopuri turistice, pot favoriza sau frâna dezvoltarea turistică într-o anumită zonă
turistică.
D. FACTORII PSIHOLOGICI: Dacă elementele de ordin economic sunt cele care
asigură condiţiile materiale necesare oricărei călătorii, cele politice asigură cadrul de
desfăşurare, elementele psihologice determină necesitatea călătoriei. Omul simte
nevoia de evadare din obişnuitul de fiecare zi, de deconectarea şi de detaşarea de
8
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
agresivitate şi de monotonia mediului cotidian, de a- şi permite unele libertăţi,
restabilirea echilibrului nervos sau imitarea altora în sensul ,, prestigiului social”.
E. FACTORII SOCIALI: Decurg din raportul între timpul productiv şi cel
neproductiv (timpul liber). Cu cât durata timpului liber este mai mare cu atât şansa
pentru participarea turismului creşte. Durata timpului liber este consecinţa modernizării
economiei, a trecerii acesteia de la faza de industrializare spre cea de terţializare, ceea
ce duce la creşterea capitalului de timp liber, din care o parte va fi folosită în scop
recreativ.
Timpul liber apare la sfarşitul unei zile, la sfarşitul unei săptămani, în perioada
vacanţelor şi a concediilor. În funcţie de durata timpului utilizat, apar trei forme de
turism:
turismul de îngrijire a sănătăţii,
turismul de recreere la sfarşit de saptămană şi distanţe mici,
turismul ocazional.
F. FACTORII DE MEDIU NATURAL: Amplasarea în spaţiu a localităţilor,
varietatea formelor de relief, existenţa sau inexistenţa diverselor tipuri de monumente
ale naturii, posibilităţile de acces în zone de mari atracţii- cascade, peşteri, piscuri, lacuri,
peisajuri, etc. Factorii de mediu natural reprezintă adeseori cel mai important factor
generator de turism. Natura constituie ,,materia primă” principală pentru turism. Un
mediu înconjurător curat, echilibrat, în care relieful, puritatea aerului, a apei, peisajul
atractiv reprezintă elementul care stimulează dezvoltarea turismului şi mai ales a
turismului de recreere, odihnă, tratament, vanătoare şi pescuit.
9
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
1.2. Identificarea elementelor de diferenţiere a destinaţiei turistice
(elementele ofertei turistice cu caracter special sau de unicitate/avantaje
competitive)
După cum bine ştim, cultura si arta constitue baza întregului turism cultural şi de
cunoştere a tuturor zonelor turistice.
În urma acestei afirmaţii putem spune despre cultura bucovineană că are mari
valori patrimoniale şi anume:
o valori etnografice păstrate în Muzeele Etnografice din Vatra Dornei şi Gura
Humorului;
o tehnice (Muzeul Tehnicilor Populare din Bucovina de la Radauti);
o valori artistice (Muzeul de Arta a Lemnului din Câmpulung Moldovenesc);
o colectia etnografică „Ion Grămada”;
o colecţia de „linguri si ştergare” a profesorului Ion Ţugui;
o colecţia de pictură ”George Cotos” de la Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura
Humorului, terminând cu colecţiile de arta medievală (broderii, manuscrise,
miniaturi, argintării, icoane, sculpturi în lemn si piatră) de la manastirea Putna si
Moldoviţa.
Avantajele competitive ale acestei zone sunt reprezentate de:
A. potenţialul turistic natural;
B. potenţialul turistic cultural- istoric;
A. Potenţialul turistic natural este reprezentat de :
10
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
1. Obiective geologice - Rezervaţia paleotologica ''Klippa Triasica'' de pe pâraul Cailor
(aval de Fundul Moldovei): obiectul ocrotirii îl formează un bloc de calcar roşu fosilier în
care s-au descoperit numeroase fosile (circa 100 de specii) unele nemaiîntâlnite în
Carpaţii Româneşti, rezervaţia geologică „Formaţiunea cu Aptychus” – Pojorata; aici în
marme şi calcare roşii, violacee şi verzui se găsesc numeroase exemplare de aptychus de
circa 140 milioane de ani, rezervatia geologică „Piatra Pinului” de lânga oraşul Gura
Humorului; aici apar descrise în succesiune aproape completă, depozite oglicocene. Tot
aici a fost descoperit un exemplar de fosilă cu o lungime de 1,8 m .
2. Obiective floristice – Sunt căutate nu numai de specialişti ci şi de turiştii dornici să-şi
lărgească sfera cunostinţelor şi care sunt iubitori de frumos. Se impun trei rezervaţii
floristice, adevarate muzee vii ale rarităţilor lumii vegetale de pe teritoriul Obcinelor
Bucovinei şi anume:
¤ „Rezervaţia Lucina” – cuprinde tinovul Găina situat la 1200 m altitudine. Aici în
mlaştina turboasă pe o suprafaţă de circa un hectar se gasesc exemplare de mesteacăn
pitic care este relict din Glaciar;
¤ „Rezervaţia Rachiţişul Mare” (la sud de satul Bena). Renumele rezervaţiei este dat de
relictul glaciar „strugurele ursului”, subarbust ce coabitează cu merişorul şi afinul într-o
pădure de silvestru, secondat de molid şi mesteacăn;
¤ „Rezervaţia Cimirna” – din apropierea cătunului Cimirna, comuna Vatra Moldoviţei
pentu protejarea plantei de interes stiinţific „Trientales Europae” raritate europeană.
3. Obiectivele faunistice - Rezervaţii forestiere nu s-au delimitat încă deşi întinsele şi
bătrânele păduri asteaptă legiferarea. De mentionat şi existenta a doua rezervaţii
dendrologice :
o Parcul Dendrologic de la Gura Humorului cu o suprafaţă de 22 de hectare şi peste
500 de esenţe lemnoase (în majoritate exotice).
11
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
o Parcul Dendrologic de la Câmpulung Moldovenesc.
B. Potentialul turistic cultural – istoric este atât de bogat încât şi singur ar putea
susţine o activitate turistică de proporţii.
El pune în lumină intensa trăire în istorie şi marea sensibilitate artistică a
oamenilor acestor locuri, care au reuşit să modeleze cu gust, mesaj şi trăinicie tot ceea
ce natura le-a pus la dispoziţie. Dintre componentele mediului local, piatra şi lemnul s-
au impus prin abundenţă şi rezistenţă şi ele au fost transpuse în nemuritoare opere de
arta, amplasate armonios în peisajul Obcinelor Bucovinei şi conferindu-le statutul de
vast muzeu în aer liber.
1. Resurse turistice antropice
Cetatea de Scaun a Sucevei
În partea de răsărit a oraşului Suceava se afla Cetatea de Scaun, care ocupa o
poziţie dominantă pe un platou înalt. Aceasta apare menţionată prima dată în
documentele de la 1388 şi a fost ridicată din piatră la sfârşitul secolului al XIV-lea.
Chilia lui Daniil Sihastrul
În apropierea Mănăstirii Putna, la poalele unui deal împădurit se afla chilia lui
Daniil Sihastru, săpată într-un masiv de stânca. Aici a trăit pusnicul Daniil Sihastru,
sfătuitor al lui Ştefan cel Mare.
Hanul Domnesc
12
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Clădirea Hanului Domnesc a fost ridicată la începutul secolului al XVII-lea din
piatră şi cărămidă. Valorosul monument de arhitectură laică moldovenească
adaposteşte din 1968 Muzeul Etnografic al Bucovinei, care a fost reamenajat în 1982 în
forma actuală.
Muzeul Naţional al Bucovinei
Expoziţia prezintă trecutul acestui colţ străvechi de ţară printr-un bogat fond
tematic, diverse documente şi piese arheologice care demonstreză continuitatea
poporului român în Bucovina.
Muzeul Ciprian Porumbescu
Clădirea muzeului devenită monument de arhitectură expune în sălile sale
documente şi obiecte care au aparţinut autorului „Baladei” si a primei operete
românesti „Crai Nou”.Patrimoniul muzeului cuprinde peste 250 de lucrări muzicale şi
pianul compozitorului Ciprian Porumbescu.
CASE MEMORIALE
Casa memorială Ciprian Porumbescu
Casa părintească şi satul unde marele compozitor a văzut lumina zilei constituie
astăzi locuri de pelerinaj organizate de forurile culturale locale.
Aceasta a fost amenajată adunând lucruri şi mărturii legate de viaţa copilului şi
învăţăcelului, de mediul familial etc.
Casa părintească a poetului Nicolae Labiş
13
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Vizitatorul de astăzi,trecând prin Malini îl cauta pe sensibilul poet al caprioarei
ucise. Încearca sa-l regasească în umbrele copacilor din lunca Moldovei, printre casele
primitoare ale satului său în preajma casei părinteşti, pe pajişti şi gradini.
Mănăstirea Voroneţ, situată la 4 km sud de Gura Humorului, este cea mai
reprezentativă pentru stilul arhitectural moldovenesc, ea armonizând într-o formă
artistică originală, elemente ale stilului gotic şi ale celui bizantin.
Mănăstirea Humorului, înălţată pe pajistea îmbietoare de pe terasa de 15 km a
Humorului, lânga satul cu acelaşi nume şi la 7 km de Gura Humorului este ctitorie a
marelui logofat Teodor Bubuioc şi a soţiei sale Anastasia „prin voinţă şi cu ajutorul
blagocestivului Domn Petru Voievod” (Petru Rares) din anul 1539.
Mănăstirea Moldoviţa
Purtând hramul Buna Vestire, Mănăstirea Moldoviţa, a fost construită de Petru
Rareş în anul 1532, zugrăvirea acesteia terminăndu-se cinci ani mai târziu în anul 1537.
Mănăstirea Suceviţa
Mănăstirea Suceviţa având hramul Învierea Domnului a fost construită în ultimile
decenii ale secolului al XVI-lea prin contribuţia întregii familii de boieri Movilă.
Mănăstirea Putna, prima şi cea mai mare ctitorie a lui Ştefan cel Mare, între anii
1466-1469 este amplasată în locul unde legenda spune că s-a oprit sageata slobozită de
viteazul domnitor.
1.3. Analiza succintă a pieţei turistice şi a formelor de turism practicate
14
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Piaţa turistică este o componentă a mediului economico-social, un element
important al pieţei serviciilor de consum. Piaţa serviciilor reprezintă sfera economică în
care nevoile de consum se manifestă sub forma cererii de servicii, iar producţia sub
forma ofertei de servicii şi prin confruntarea celor 2 laturi se finalizează tranzacţiile prin
intermediul actelor de vanzare-cumparare.
Piaţa turistică este o sfera de interferenţă a ofertei turistice materializată prin
producţia turistică şi cererea turistică materializată în consum.
Piaţa turistică poate fi:
- naţională
-internaţională
Piaţa natională: atunci când întâlnirea cererii şi ofertei se realizează între graniţele
naţionale ale unei ţări;
Piaţa internaţională: aceasta suprapunere se realizeaza în afara graniţelor naţionale.
Piaţa turistică poate fi privită ca o piaţă activă pentru ţările primitoare de turişti şi o
piaţă pasivă pentru ţările emiţătoare de turişti. Piaţa turistică poate fi influenţată de o
serie de factori obiectivi şi subiectivi, permanenţi şi conjuncturali, factori acceleratori şi
factori cu efect negativ.
Forme de turism practicate
Pentru aprofundarea analizei activităţii turistice din zona este necesară şi
evidenţierea formelor de turism ce pot fi practicate în aceasta zonă. Fiind o zonă de
munte care cuprinde o multitudine de resurse turistice dintre cele mai variate, formele
de turism sunt multiple (generate de diverse motive):
pentru vizitarea obiectivelor cultural-istorice;
pentru odihna şi agrement;
15
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
pentru practicarea vânatului sau a pescuitului;
pentru drumeţii.
Tipurile de turism practicat în zona Obcinele Bucovinei sunt:
- turism de circulaţie;
- turism de tranzit;
- turism staţionar;
Turismul de circulaţie (itinerant) este cel mai dezvoltat şi se manifestă în
principal, sub forma turismului automobilistic şi în secundar, sub forma de week-end şi
drumeţie.
Turismul automobilistic îşi explică dezvoltarea prin posibilitatea efectuării unor
circuite de interes turistic, care străbat peisaje de o rară frumuseţe şi leagă localităţi cu
obiective social - istorice de valoare inestimabilă. Cel mai important este „circuitul
mănăstirilor bucovinene”, al cărui traseu se desfăşoară în cea mai mare parte prin
Obcinele Bucovinei: Putna – Suceviţa - Vatra Moldoviţei - Câmpulung Moldovenesc –
Vama – Voroneţ - Gura Humorului -Mănăstirea Humorului – Cacica - Solca.
Turismul de tranzit atinge regiunea prin partea ei sudică, pe axul Văii Moldovei
(Pasul Mestecăniş), ca parte a traseului transversal între Moldova de Nord şi Maramureş
şi o străbate pe traseul DN 17A între Câmpulung Moldovenesc şi Suceviţa.
Turismul staţionar (de sejur) este încă necorespunzător dezvoltat faţă de
potenţialul regiunii. Ca principale forme ale turismului staţionar în aceasta zonă se
remarcă:
Turismul de odihna şi agrement care este generat de calităţile sedative ale
climatului, pitorescul cadrului natural, atracţia produselor specifice regiunii (lactate,
16
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
fructe de pădure). Cea mai mare pondere în aceasta formă de turism o are Câmpulung
Moldovenesc, urmat de Solca, Suceviţa, Putna, Vatra Moldoviţei, cu amenajări în acest
sens, apoi: Vama, Ciocanesti, Brodina, care ofera posibilităţi de cazare şi masa la
pensiuni şi case particulare.
Turismul balneo-climateric are o pondere redusă şi de interes local, la Vatra Dornei,
Solca şi Cacica, prin folosirea apelor minerale din rocile saliferului de contact. Aceasta
formă de turism ar putea fi extinsă prin folosirea apelor din zona Câmpulung
Moldovenesc şi Gura Humorului, prin folosirea băilor de cetina şi prin transport de
nămol terapeutic din regiunea Dornelor (cel puţin la Câmpulung Moldovenesc).
Turismul sportiv se bazează pe sporturi de iarna (ski, sanie, patinaj), pe vânătoare
şi pescuit şi începe să devină tot mai intens din punct de vedere economic. Pantele
prelungi şi relativ uniforme, abundenţa şi persistenţa zăpezii, sunt condiţii favorabile
practicării sporturilor de iarna. În prezent aceste sporturi se practică pe pârtia de la
Vatra Dornei, în împrejurimile oraşului Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, dar şi
în celelalte zone poate fi extins, cu condiţia amenajării şi dotării corespunzătoare.
Turismul de echitaţie este reprezentat în zona de herghelia de la Lucina, care oferă
programe de profil (cursuri pentru adulţi şi copii).
Densitatea mare a vânatului şi valoarea trofeelor fac ca Obcinele Bucovinei să
întrunească condiţii optime pentru dezvoltare turismului de vânatoare. În acest scop au
fost delimitate „fonduri de vânătoare”, între Valea Putnei, Argel, Cârlibaba, Brodina,
Putna (prevazute cu case de vanatoare). Pentru multe din animalele vânate aici (cerbi,
râşi, cocoşi de mesteacăn) s-au primit premii internaţionale.
Pescuitul sportiv, reconfortant pentru turiştii de vacanţă sau de week-end, are
perimetre amenajate la Argel, Brodina, Cârlibaba, Valea Putnei. Construirea unor anexe
17
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
pentru păstrarea păstrăvului la crescătoriile de la Prisaca Dornei, Valea Putnei, Brodina
ar constitui noi puncte de atracţie pentru turişti.
Turismul pentru tineret poate fi desfăşurat în Tabăra Internaţională Bucşoaia de
lângă Frasin, ce oferă un cadru adecvat pentru odihnă şi recreerea elevilor.
Turismul cu caracter stiinţific suscită rezervaţiile naturale (tinovul de la Lucina, ce
adăposteşte un număr de relicte glaciare cu importanţă floristică şi geo-botanică,
calcare roşii de Hallstatt din Pârâul Cailor, Rezervaţia „12 Apostoli” din munţii Călimani şi
altele), Parcul Dendrologic şi Rezervaţia „Piatra Pinului” de la Gura Humorului.
Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadrează perfect intr-un cadru natural de
excepţie. Masivul Rarău, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul său valea
Moldoviţei, Defileul Bistriţei Aurii, Codrii seculari de la Slătioara sunt doar cateva puncte
de maxim interes turistic.
Arhitectura populară este absolut unică şi originală. Adevaratele broderii in lemn
oferă cerdacurile, uşile şi ramele ferestrelor, fântânile, porţile şi gardurile. La acestea se
adaugă decoraţiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate şi divers
colorate, cu precădere în satele de pe valea Bistriţei Aurii, dintre care cel mai cunoscut
este Ciocăneşti.
Arta ţesăturilor şi a cusăturilor, încondeierea ouălor cu splendide şi simbolice
miniaturi geometrice, confecţionarea costumelor populare cu broderii de margele şi
blană de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene.
In Bucovina oaspeţii sunt primiţi cu inima deschisă, cu un pahar de ţuică sau de
vin iar gastronomia este o aventura tentantă. Mămăligă cu brânză cu smântână
proaspete, din gospodărie, nu va lipsi din nici o pensiune, alături de brânză afumată,
păstrăvul afumat şi sarmale care sunt alte bunătăţi specifice regiunii.
18
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Locuitorii sunt foarte primitori şi dornici de a arăta lucrul lor de zi cu zi, precum şi
de obiceiurile păstrate din moşi-strămoşi.
Obcinele Bucovinei sunt înzestrate cu un climat înmiresmat de aroma răşinilor şi
parfumul florilor, ce imbie deopotrivă la odihnă şi drumeţie, pe potecile tăinuite ale
codrilor adânci. Natura şi omul s-au infrăţit aici de secole - natura oferind omului sursa
de existenţă, omul protejind-o şi ferindu-se să-i declanşeze stihiile, realizându-se astfel
o armonioasă coexistenţă între patria bourului legendar şi populatia martora
"descălecatului".
1.4. Percepţiile şi atitudinea turiştilor legate de destinaţia analizată
În următoarele rânduri vom prezenta câteva din trăirile şi destăinuirile celor care au
vizitat această zonă turistică plină de istorie şi cultură străveche.
“Meleagurile bucovinene sunt de o frumuseţe liniştitoare şi balsamică pentru
ochiul, sufletul şi mintea oricărui om. Peisajele montane sunt deosebite, atât
iarna cât şi vara ( mai ales), liniştea este minunata.. Arta culinară este desăvârşită
şi o multitudine de specialităţi moldoveneşti care sunt apreciate atât de localnici
cât şi de vizitatori străini. Preţurile sejururilor turistice sunt atractive şi
acceptabile de majoritatea turişilor ş cu venituri modeste. Este minunat şi
încântător să te încarci cu energia istoriei , naturii şi frumuseţii sufletului
bucovinean şi merita să treci măcar o data în viaţă pe aceste meleaguri” declară
Plop Cristina Aurelia din Bucureşti.
“Mergeţi în Bucovina, ţara în care soarele nu apune niciodată! “De treci codri de
aramă, de departe vezi albind Si-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.” M.
Eminescu
19
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Bucovina înseamnă istorie şi tradiţie, înseamnă credintă- prin mănăstirile
construite de-a lungul vremii de către domnitorii Tării Moldovei. Bucovina te
îmbie la creaţie- doar admirându-i văile întinse alinate de munţi ;
Bucovina, în splendoarea sa este caldă, este calmă. Am regăsit-o în iunie 2008;
aceeaşi ca în urmă cu 19 ani. În 1989 eram un copil şi parcă nimic nu pare că s-a
schimbat, această zonă mă face să mă simt din nou copil plin de energie şi dornic
să redescopăr ceea ce am lasăt în urma cu 19 ani. Recomand! Pitoresc! Oameni
primitori! Mâncare excelentă! M-am simţit minunat! Este una dintre
experienţele ce impun a fi repetate!” afirmă Julia Dascălu din Copăceni Judeţul
Ilfov.
2. Analiza identităţii brandului destinaţiei turistice şi a beneficiilor oferite
Ţara de Sus a Moldovei sau Bucovina a fost un teritoriu locuit de romani din cele
mai vechi timpuri. Regiunea a făcut parte din Voievodatul Moldovei, în 1775 a fost
anexată Austriei, între 15-28 noiembrie 1918 alipita Romaniei Mari urmând ca după cel
de-al II-lea razboi mondial să cadă sub stăpânire rusească.
Istoria Bucovinei până în 1774 coincide cu cea a Moldovei. După această dată şi
până în 1918 teritoriul a existat ca entitate istorică şi onomastică în cadrul Imperiului
Habsburgic cand a fost folosită denumirea de Bucovina provenită cel mai probabil de la
germanul "Buchenland" - Ţara Fagului.
În timpul stăpânirii austriece teritoriul Bucovinei a fost populat de numeroase
popoare venite din toate colţurile imperiului: evrei, huţului şi ruteni din Galitia, secui din
Transilvania, germani din Germania, Cehia şi Slovacia, polonezi din Galitia, Galitia şi
Slovacia, lipoveni din Rusia.
20
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
În comparaţie cu situaţia altor teritorii colonizate, Bucovina a fost cunoscută
drept teritoriul bunei convieţuiri între populaţiile conlocuitoare şi al prosperităţii.
2.1. Componentele, beneficiile aduse de brandul Bucovina
Beneficiile aduse de un branding turistic de succes pentru Bucovina sunt:
1. Diferenţiază produsul turistic Bucovina de alte produse într-un mod unic,
relevant şi motivant pentru potenţialii clienţi. Îi acordă un plus de valoare.
2. Măreşte percepţia valorii produsului global impulsionând şi susţinând preţul
de vânzare al produselor turistice particulare legate de Bucovina (de exemplu circuitele
turistice religioase de tip pelerinaje, pachetele de servicii turistice pentru turismul activ,
sejururile la hotelurile sau pensiunile turistice din zonă).
3. Oferă posibilitatea lansării de produse noi mult mai repede şi mai eficient din
punct de vedere al costurilor.
Bucovina reprezintă o destinaţie turistică în cadrul macroprodusului turistic
România. Astfel, în cazul turiştilor străini care efectuează un voiaj de 10 zile în ţara
noastră, zonei Bucovina îi sunt alocate, de obicei, 2 zile.
În ţările cu tradiţie în domeniul industriei ospitalităţii există programe turistice
de 12 zile în care turiştii nu au timp să se plictisească. Un produs turistic care se
desfăşoară pe parcursul a 10 zile în Bucovina n-ar fi deocamdată posibil, deoarece
turistul străin este unul dinamic amator de programe dense. El vrea să “bifeze” cât mai
multe obiective, atracţii şi activităţi turistice în agenda sa turistică (turoperatorii din SUA
promovează în cadrul ofertelor lor programul “Europa în numai 5 zile”).
21
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
2.2. Procesul creării brandului
Crearea unui brand turistic Bucovina trebuie să aibă în vedere faptul că este
necesar ca acest produs să fie unul complet, care să includă: vizitarea unor atracţii
culturale (mănăstiri, muzee, biserici, cetăţi etc.), tratament balnear, turism sportiv
(vânătoare şi pescuit, parapantă, mountain-biking, treking), turism de odihnă şi
recreere, turismul rural inclus în mai multe programe opţionale. Pentru a reuşi să
reţinem turiştii în zonă mai mult de 2 zile trebuie concepute atracţii suplimentare în
afara mănăstirilor, ca, de exemplu, amenajarea unor pârtii de schi la Gura Humorului
(Ariniş), Câmpulung, Vama, Botuş; trebuie promovat turismul de aventură (de exemplu,
plimbările cu barca pneumatică pe Bistriţa, alpinismul, parapanta, mountain-biking).
În ceea ce priveşte construirea de structuri de primire (activitate ce a luat un
avânt deosebit în ultimul timp), considerăm că trebuie avută în vedere realizarea unei
arhitecturi tradiţionale, atât exterioare cât şi interioare care să creeze o atmosferă
specifică zonei. Este evident că turiştii străini în special nu sunt atraşi de unităţile de
cazare standard, care nu corespund dorinţei lor de a vedea ceva special, deosebit care
să-i încânte şi să-i determine să revină în aceste locuri şi să povestească experienţele
avute în Bucovina cunoscuţilor. În acest sens, este recomandabilă construirea sau
reamenajarea unor structuri de primire rustice, care să utilizeze, ca material de
construcţie, încât mai mare măsură lemnul. În plus, în cadrul produselor turistice în zonă
trebuie valorificată gastronomia specifică, tradiţională şi integrate manifestările
culturale (de exemplu, organizarea de programe folclorice cu ocazia cinelor).
Pentru a susţine importanţa dezvoltării unor oferte ce ţin de turismul sportiv,
remarcăm faptul că turiştii care provin din Cehia sau Slovacia, de exemplu, preferă în
22
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
România turismul de aventură, cum ar fi căţăratul pe munţi, drumeţiile în zonele greu
accesibile, mersul pe bicicletă, călătoriile pe râurile montane şi practicarea de sporturi
extreme.
2.3. Aspecte legate de logo-ul, numele, sloganul şi povestea brandului
Bucovina (germ. Buchenland, "ţara de fagi"), devenită mai târziu Ducatul Bucovinei,
este o regiune istorică ce cuprinde un teritoriu acoperind astăzi zona adiacentă oraşelor
Rădăuţi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Siret şi Vicovu de Sus din România, precum
şi Cernăuţi şi Storojineţ din Ucraina. Numele de Bucovina apare după anexarea acestui
teritoriu, parte a Moldovei, de către Imperiul Habsburgic. Teritoriul istoric Bucovina,
precis delimitat, nu are legătură cu denominaţia generală "nordul Moldovei" adoptată
de vulgată.
În jurul unui brand se ţese un sistem complex de legături ce contribuie la comunicarea
valorilor create. Un brand se construieşte plecând de la un logo şi un slogan dar puterea
acestuia rezultă din toate suporturile pe acesta este comunicat şi promovat: direct, prin
spoturi audio-video, ad print-uri, bannere online, postere, cataloage, corespondenţă
directă.
Logo-ul brandului Bucovina este reprezentat de o stemă cu fond de culoare roşu şi
albastru pe care se află un cap de bour înconjurat de trei stele în saşe colţuri. S-a ţesut
legenda că el ar reprezenta capul zimbrului pe care, urmărindu-l la vânătoare, voievodul
Dragoş ar fi ajuns în Moldova.
Capul de zimbru sau de bour este un simbol foarte vechi care se găseşte şi pe plăcile de
plumb geto-dace.
23
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Sloganul este un element care sprijină identitatea unui brand, a unei firme sau al unui
produs. Un slogan de calitate este mult mai usor de ţinut minte de clienţi. El trebuie să
fie scurt, atractiv şi cuprinzător.
„Există un loc în România de o fumuseţe Dumnezeiască” este sloganul mărcii
Bucovina,pe care Ministerul Turismului îl promovează. Acesta vrea să sugereze o
asemănare între fumuseţile Bucovinei şi frumuseţea Raiului.
3. Strategia de promovare a brandului şi valorilor acestuia
24
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
În vederea promovării tuturor atracţiilor turistice din Bucovina sub un singur brand
(care va îngloba şi destinaţia Dorna) trebuie pornit de la realizarea unei analize SWOT a
produsului turistic Bucovina.
1.Cadrul natural
1.a. Puncte tari:
Poziţia geografică – peisaje naturale atractive;
Relief foarte variat – o zonă naturală deosebită;
Foră, faună diverse;
Resurse naturale (ale solului şi subsolului) bogate;
Ecosistem, rezervaţii naturale;
Existenţa arealelor turistice (zone) deosebite;
Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism (agroturism, ecoturism) pe
toată perioada anului (în toate anotimpurile).
1.b. Puncte slabe:
Insuficienta valorificare şi dezvoltare a potenţialului turistic de care dispune
judeţul Suceava;
Insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria
ospitalităţii;
Insuficienta comunicare şi coeziune pentru realizarea unor obiective majore
în domeniul turismului.
1.c. Oportunităţi:
Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice: Câmpulung Moldovenesc, Cacica, Botuş
(staţiune etnografică);
Susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective şi evenimente
culturale şi spirituale din Bucovina;
25
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism (de exemplu turism ştiinţific,
de aventură).
1.d. Riscuri:
Condiţiile meteo aspre (verile reci şi ploioase, iernile geroase cu precipitaţii
abundente);
Deficienţe în conceperea brandului turistic „Bucovina” care să fie un produs
complex, care să valorifice în totalitate potenţialul de care dispune zona şi atracţiile
culturale şi tradiţionale.
2. Potenţialul turistic:
2.a. Puncte tari:
Existenţa monumentelor istorice (mănăstirile din Bucovina);
Existenţa „celor 1000 de biserici”;
Existenţa muzeelor (la Suceava, Rădăuţi, Gura-Humorului, Câmpulung-
Moldovenesc etc.) şi caselor memoriale;
Valorificarea spaţiului multicultural şi multietnic, cu un bogat trecut istoric;
Casele tradiţionale, artizanatul, meşteşugăritul, şantierele arheologice,
ceramica neagră (Marginea);
Posibilitatea practicării turismului sportiv;
Specialităţile gastronomice locale, bucătăria tradiţională;
Obiceiurile de Anul Nou, măştile, muzica şi dansurile tradiţionale;
Folclorul şi festivalurile (Festivalul de Folclor Rădăuţi, Festivalul internaţional
„Întâlniri bucovinene” de la Câmpulung-Moldovenesc, Festivalul Ouălelor încondeiate şi
Festivalul Păstrăvului de la Ciocăneşti).
2.b. Puncte slabe:
26
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Promovarea insuficientă a unor obiective turistice (număr redus de centre de
informare turistică, lipsa materialelor promoţionale de tipul broşurilor oferite gratuit în
unităţile de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activităţile
şi evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său);
Lipsa organizării evenimentelor care să pună în evidenţă tradiţiile şi
obiceiurile din regiune;
Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice şi
culturale;
Ofertă de agrement insuficientă – agenţii economici din domeniu nu dispun
de echipamente de recreere şi practicare a sporturilor accesibile turiştilor.
2.c. Oportunităţi:
Constituirea Parcului Naţional Regional al Mănăstirilor din Bucovina;
Restaurarea monumentelor istorice, mănăstiri şi refacerea unor obiective
turistice de mare interes (Cazinoul de la Vatra Dornei);
Crearea unei Burse de turism la Suceava;
Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în reţeaua de agenţi
de turism din România şi în reţelele europene profesionale.
2.d. Riscuri:
Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială pe fondul
accentuării lipsei de încredere a populaţiei în redresarea economică a ţării;
Degradarea monumentelor de artă şi arhitectură;
Lipsa de colaborare între regiuni pentru dezvoltarea turismului (promovarea
unui turism care să includă zona Maramureş şi Bucovina).
3. Infrastructura
3.a. Puncte tari:
Drumul european E85;
27
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava;
Reţeaua feroviară;
Crearea capacităţilor de cazare (pensiuni, hoteluri, moteluri) cu respectarea
standardelor internaţionale.
3.b. Puncte slabe:
Dezvoltarea coridorului european est-vest;
Infrastructură rutieră modernizată (se află sub standardele minime
acceptate);
reţele de alimentare cu gaze, apă potabilă şi canalizare slab dezvoltate, mai
ales în mediul rural;
infrastructura de sănătate şi educaţie insuficient modernizată;
infrastructura pentru drumeţii (drumuri forestiere, cărări de munte)
nesemnalizate şi neîntreţinute corespunzător (marcaje corespunzătoare);
slaba dezvoltare a infrastructurii turistice, lipsa magazinelor cu articole de
specialitate pentru turişti (suveniruri), hărţi, ghiduri, pliante;
insuficienta ofertă de agrement.
3.c. Oportunităţi:
Modernizarea infrastructurii aeriene;
Modernizarea, extinderea şi refacerea infrastructurii de transport rutier;
Extinderea şi modernizarea infrastructurii de mediu;
Realizarea unor proiecte de infrastructură în cadrul Euroregiunii Prutul de
Sus;
Dotarea structurilor de primire cu săli de conferinţe, seminarii precum şi
infrastructura aferentă, deoarece afacerile se numără printre motivaţiile principale ale
turiştilor de a reveni în Bucovina şi de a cunoaşte zona.
3.d. Riscuri:
28
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Capacitatea scăzută a populaţiei din regiune de a prelua costuri specifice de
utilizare şi întreţinere a infrastructurii reabilitate, modernizate sau construite, datorită
posibilităţilor materiale şi financiare reduse;
Furnizarea anumitor tipuri de servicii din infrastructura de utilităţi implică
costuri foarte ridicate;
Insuficienta colaborare între administraţiile publice locale şi judeţene pentru
promovarea unor mari proiecte de interes judeţean sau naţional.
4. Mediul
4.a. Puncte tari:
resursele de apă potabilă cantitativă şi calitativă superioare;
dotarea cu tehnică performantă de monitorizare a calităţii aerului, apei;
posibilitatea de a crea capacităţi de producţie care să producă şi să valorifice
produsele ecologice.
4.b. Puncte slabe:
Poluarea atmosferică constantă în oraşele mari, datorită traficului rutier;
Poluarea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane ca urmare a deversării
necontrolate a materialelor poluante de către agenţii economici, precum şi datorită
slabei dezvoltări a infrastructurii de canalizare mai ales în mediul urban;
Capacitatea insuficientă de tratare a apelor reziduale în staţiile de epurare şi
a haldelor de depozitare a deşeurilor;
Inexistenţa sistemelor centralizate de alimentare cu apă în mediul rural;
Colectarea neselectivă a deşeurilor şi lipsa sistemelor de colectare a acestora
în zonele rurale;
Creşterea gradului de eroziune a solului datorită posibilităţilor reduse de
efectuare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.
29
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
4.c. Oportunităţi:
Existenţa unor programe cu cofinanţare internaţională orientate direct
pentru protecţia mediului şi a naturii (LIFE, ECOLINKS, REC şi altele);
Dezvoltarea parteneriatelor în vederea derulării proiectelor de mediu;
Utilizarea surselor provenite din Fondul de Mediu pentru susţinerea
proiectelor cuprinse în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului;
Elaborarea şi respectarea măsurilor cuprinse în Planurile Locale de Acţiune
pentru Protecţia Mediului.
4.d. Riscuri:
Fonduri insuficiente destinate protecţiei mediului;
Continuarea defrişărilor necontrolate cu efecte asupra poluării aerului,
eroziunii solului;
Depozitarea necontrolată a deşeurilor în mediul rural.
5. Mediul de afaceri
5.a. Puncte tari:
Cifra de afaceri din domeniul hotelier, restaurante, agenţii de turism este
realizată de IMM-uri cu activitate în acest domeniu;
Finalizarea procesului de privatizare (agenţii economici din domeniul
turismului îşi desfăşoară activitatea numai în domeniul privat);.
5.b. Puncte slabe:
Mediul fiscal şi legislativ instabil;
Asigurarea resurselor financiare bugetare (de către autorităţile locale în
vederea facilităţii accesării de finanţări rambursabile sau nerambursabile);
30
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Insuficienta colaborare între universitate şi agenţii economici cu activităţi în
domeniul turismului.
5.c. Oportunităţi:
Crearea Centrului de afaceri (expoziţional) „Bucovina” de lângă Aeroportul
Suceava;
Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construcţiei
parcurilor industriale şi a incubatoarelor de afaceri;
Dezvoltarea IMM-urilor în domeniul serviciilor.
5.d. Riscuri:
Modificările legislative repetate (inclusiv cele fiscale);
Slaba competitivitate a firmelor din judeţ comparativ cu cele din statele UE;
Blocajele financiare care se produc periodic;
Gradul redus de asociativitate şi cooperare a IMM-urilor.
6. Cercetarea, inovarea tehnologică şi IT, crearea societăţii informaţionale
6.a. Puncte tari:
Existenţa centrului universitar (preocupări în cercetare, inventică, inovare
tehnologică, informatizare şi promovarea societăţii informaţionale);
Existenţa Băncii de gene;
Existenţa Staţiunii de cercetare şi dezvoltare agricolă Suceava, Staţiunii de
cercetare şi dezvoltare în pomicultură Fălticeni, Staţiunea pentru cercetare în cultura
molidului – Câmpulung Moldovenesc.
6.b. Puncte slabe:
Insuficienta finanţare a sectorului de cercetare-inovare, IT;
31
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Insuficienta conlucrare între mediul academic, instituţiile specializate şi
cercetare şi agenţii economici cu privire la folosirea rezultatelor activităţii de cercetare şi
de transferul tehnologic.
6.c. Oportunităţi:
Dezvoltarea transferului de tehnologie prin parcurile tehnologice şi de soft
realizate în cadrul programelor cu finanţare externă;
Dezvoltarea într-un ritm accelerat a comerţului electronic şi a pieţei e-
buisness;
Dezvoltarea societăţii informaţionale prin convergenţa canalelor de
comunicaţii;
Prezenţa pe piaţă a unor firme de IT din Europa şi SUA care promovează cele
mai avansate tehnologii.
6.d. Riscuri:
Migrarea forţei de muncă calificate şi specializate din cercetare-inovare către
alte ţări care oferă un salariu motivant;
Costurile ridicate privind accesul la tehnologie pe plan mondial şi care pot
genera noi decalaje.
7. Dezvoltarea rurală
7.a. Puncte tari:
Producţia agricolă;
Producţia silvică;
Producţia cinegetică;
Existenţa centrelor de recoltare şi valorificare a fructelor de pădure, a
ciupercilor.
32
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
7.b. Puncte slabe:
Ponderea ridicată a populaţiei concentrate în mediul rural;
Exploataţiile agricole se realizează pe loturi de dimensiuni reduse, ceea ce
conduce la un grad de valorificare redus;
Utilajele din parcurile agricole existente la nivelul comunelor sunt
insuficiente având un grad de uzură avansat şi nu sunt performante.
7.c. Oportunităţi:
Acordarea de facilităţi pentru asocierea deţinătorilor de terenuri agricole, în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
Creşterea producţiei agricole datorită folosirii substanţelor fertilizatoare
ecologice;
Valorificarea potenţialului silvic şi cinegetic de care dispune judeţul.
7.d. Riscuri:
Slaba competitivitate a firmelor de profil din judeţ cu cele din statele
membre ale UE;
Acces redus la credite pentru dezvoltarea rurală;
Acces redus la granturi nerambursabile, la activităţi desfăşurate în mediul
rural, deoarece nu sunt preluate informaţiile.
8. Resurse umane
33
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
8.a. Puncte tari:
Ponderea populaţiei tinere;
Programul de studiu „Economia comerţului, turismului şi serviciilor” din
cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Univ. „Ştefan cel Mare”
Suceava;
Şcoala de arte şi meserii;
Ospitalitatea tradiţională a proprietarilor şi a personalului care desfăşoară
activităţi în domeniul turismului;
Preocuparea autorităţilor locale pentru dezvoltarea acestui sector de
activitate.
8.b. Puncte slabe:
Lipsa de comunicare şi de coeziune între comunităţile umane pentru
realizarea unor obiective de interes comun; mentalitatea unor oameni de a face rapid
bani, mai degrabă decât să ofere servicii de calitate, indiferenţa oamenilor faţă de
mediu; numărul mare de cerşetori;
Colaborarea deficitară între actorii de pe piaţa turistică;
Ponderea ridicată a populaţiei din mediul rural care nu are posibilitate
materială de a dezvolta o activitate în acest domeniu;
insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria
ospitalităţii, lipsa de motivare a personalului;
Lipsa centrelor de instruire-consiliere sau a centrelor de servicii integrate de
consultanţă pentru persoanele interesate să desfăşoare activităţi în acest domeniu.
8.c. Oportunităţi:
Elaborarea Planului Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi
Tehnic (PRAI) 2004-2011;
34
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Constituirea Consorţiului Regional N-E pentru dezvoltarea învăţământului
profesional şi tehnic TVET şi a învăţământului universitar tehnic;
Consolidarea relaţiilor de parteneriat între toţi operatorii turistici de zonă şi
organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniul turistic;
Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul
turistic; integrarea în programelor finanţate de Uniunea Europeană.
8.d. Riscuri:
Slaba capacitate a firmelor de consultanţă din judeţ;
Nepregătirea şi neutilizarea corespunzătoare a forţei de muncă prin
programe de integrare pe piaţa muncii;
Migraţia forţei de muncă calificate spre alte zone sau alte state.
Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului bucovinean
Considerăm că se impune conceperea unei oferte unitare personalizate a
Bucovinei. Aceasta trebuie să includă programe turistice proprii, care să permită
reţinerea turiştilor 6 nopţi în zonă. O astfel de ofertă ar trebui să cuprindă propuneri
combinate, o diversitate de programe de vânătoare şi pescuit, drumeţii, plimbări cu cai,
mountain-bike, vizite la stână, alpinism, parapantă etc. În vederea facilitării conceperii
unor programe turistice unitare pentru Bucovina este necesară existenţa unei
comunicări eficiente între reprezentanţii agenţiilor de turism şi ai structurilor de primire
(hoteluri, vile, pensiuni etc.).
Iniţiative în acest sens există. Astfel, o serie de agenţii din Suceava au conceput
programe pentru turismul de aventură, oferte care însă nu au trezit până în momentul
de faţă interesul. Relativa lipsă de interes a unor agenţii prezente la târgurile
internaţionale de turism faţă de oferta Bucovinei poate fi explicată prin faptul că, în
35
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
majoritatea lor, acestea prezintă programe de incoming, fiind astfel interesate în
principal să-şi vândă propriile produse turistice.
Printre activităţile turistice ce trebuie dezvoltate şi promovate se numără:
- programele (drumeţiile) tematice, favorizate de existenţa în zonă a mai multor
trasee marcate, din care amintim vechiul „Drum al tătarilor”, până în comuna
Cârlibaba şi celălalt spre Mănăstirea Moldoviţa. Aceste trasee pot fi parcurse fie
pe jos, fie cu ajutorul cailor pe care localnicii îi pot pune la dispoziţia turiştilor.
Deasemeni, de un farmec deosebit sunt traseele montane către masivul muntos
Rarău şi Giumalău. Din municipiul Vatra Dornei se poate pleca în drumeţie, atât
pe jos, cât şi cu autoturisme 4x4 în munţii: Călimani, Ineu, Rodan şi Obcinele
Mestecănişului.
- Programele de echitaţie: călăria se poate practica în special la herghelia din
oraşul Rădăuţi şi la cea de la Lucina. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasă
în manejul amenajat în incintă. Pe hipodromurile de lângă crescătorie se
organizează concursuri hipice.
- Programe de tip „Acasă la meşteri populari” constând în vizite la atelierele unor
meşteri populari (unii dintre aceştia având posibilitatea de a oferi cazare
turiştilor).
Programul de promovare a brandului Bucovina trebuie să aibă în vedere două
obiective principale: prezentarea într-un mod cât mai atrăgător a avantajelor vizitării de
către turişti a zonei şi crearea unei bune reputaţii pentru serviciile turistice din această
regiune.
O condiţie esenţială a elaborării şi implementării Programului Naţional de
Marketing şi Promovare a Bucovinei o reprezintă crearea cadrului organizatoric adecvat
– de tip partenerial – între organe ale administraţiei centrale şi locale de stat, agenţi
36
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
economici, asociaţii şi organizaţii profesionale, cu statut propriu de organizare şi
funcţionare.
Un rol deosebit de important în promovarea turismului bucovinean îl au centrele
de informare turistică.
Un centru de informare turistică trebuie să pună la dispoziţia vizitatorilor
informaţii şi materiale publicitare (ghiduri, broşuri, atlase, pliante, prospecte, hărţi,
casete video, CD-uri) cu privire la atracţiile turistice (obiective naturale, culturale etc.),
circuitele posibile şi posibilităţile de cazare, masă, transport, agrement, tratament din
judeţul Suceava. Aceste materiale promoţionale trebuie să fie diversificate, de o calitate
grafică, artistică şi informaţională deosebită şi oferite în mod gratuit.
Crearea unui astfel de centru are scopul de a promova turismul din zonă prin
intermediul unor acţiuni care să ajute şi să informeze pe turişti despre locurile pe care
Bucovina şi împrejurimile sale le poate oferi. Aici trebuie să fie oferite informaţii utile
fiecăruia dintre călătorii, sosiţi cu trenul, autoturismul, autocarul sau avionul în Suceava.
Intenţia este de a promova Suceava ca poartă spre Bucovina.
Locul ideal ar trebui să fie vizibil, cu un aflux ridicat de turişti, accesibil acestora.
Indiferent de locul amplasării centrului, acesta urmează să fie înscris în toate ghidurile
turistice, promovat la toţi operatorii din turism, precum şi prin panourile indicatoare,
precizându-se adresa şi cum se poate ajunge la acest centru. Indicatoarele urmează să
fie amplasate pe traseu, începând cu porţile de intrare în municipiu, respectiv, aeroport,
gară, staţii de autobuz care efectuează curse judeţene şi interjudeţene.
De asemenea, informaţii cu privire la existenţa acestui centru şi datele pe care le
poate oferi urmează să fie publicate în ghiduri internaţionale sau pagini web în care au
apărut deja capitole despre România, unde sunt incluse şi hărţi ale Sucevei.
37
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
O altă propunere cu privire la promovarea turismului în Bucovina constă în
amplasarea unor puncte de informare turistică (info-desk-uri semnalizate printr-un
indicator cu internaţionalul ”I” deja cunoscut) în cadrul unităţilor de cazare. Aici turiştii
pot afla informaţii despre atracţiile zonei, calendarul evenimentelor culturale
(festivaluri, târguri meşteşugăreşti, obiceiuri populare), destinaţii, unităţi de cazare,
masă, agrement, tratament, muzee, centre culturale etc. Tot aici pot fi expuse produse
specifice, locale/regionale, de artă populară: ceramică, ouă încondeiate, măşti populare,
linguri de lemn şi alte obiecte de artizanat, care să fie şi comercializate.
Pentru a facilita informarea vizitatorilor din Bucovina cu privire la locaţiile
atracţiilor considerăm că este indispensabilă crearea unei reţele de semnalare turistică.
În aceste sens, trebuie definite:
- informaţiile ce trebuie oferite (hărţi, vizualizarea locaţiilor obiectivelor turistice
şi structurilor de primire, adresele de contact direct cu acestea etc.) şi limbile în care vor
fi furnizate;
- nivelurile de informaţie (intrarea în teritoriu, apropierea de zonele
menţionate);
- amplasările exacte ale punctelor de informare turistică;
- estetica panourilor, normele grafice şi materialele utilizate;
- organizarea punerii în practică şi întreţinerea acestor panouri.
În acest context, trebuie să remarcăm calitatea deosebită a panourilor turistice
realizate de reţeaua „Operation Villages Roumaines” – O.V.R.(„Operaţiunea Satele
Româneşti”).
38
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
4. Evaluarea performanţei brandului destinaţiei turistice
Statisticile turistice din România sunt elaborate şi eliberate de către Institutul
Naţional de Statistică (NIS). Administraţia Naţională a Turismului nu are nici un rol în
colectarea sau în analiza de piaţă a datelor statistice în turism.
Între 2000 şi 2006, volumul sosirilor de turişti – inclusiv vizitatorii de zi – din
Bucovina a înregistrat o creştere medie anuală de doar 2,3%. Statisticile privind unităţile
de cazare oferă probabil o imagine mai precisă privind sosirile de turişti străini în
Romania, arătand o creştere medie anuală de 8% din 2000, insă aceste date includ
numărarea de mai multe ori a turiştilor de turneu astfel că cifra de 1,4 milioane de cazări
pentru 2006 reprezintă o exagerare a volumului de turişti străini – din ceea ce se
cunoaşte.
Interviurile sugerează faptul că incidenţa turismului de circuit este în creştere,
ceea ce creşte numărul de înregistrări multiple, însă nu există date statistice astfel încât
putem doar aprecia faptul că in sens mai larg procentul de 8% de creştere medie anuală
a numărului de înnoptări al turiştilor străini depăşeşte creşterea numărului de sosiri de
turişti străini.
Există o fluctuaţie considerabilă de la an la an. În 2005, sosirile de vizitatori au
scăzut cu aproape 11% în timp ce înnoptările au crescut cu 3%.În 2006 situaţia s-a
schimbat, deşi variaţia a fost mai greu de remarcat. Sosirile s-au ridicat la 3,4% în vreme
ce înnoptările au scăzut într-o proporţie similară în 2005.
39
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
Sosirile de vizitatori străini şi înnoptări, 2000-2006
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
.+/-%
p.a.Sosiri 5264 4938 4794 5,595 6,600 5,839 6,037
.+/-% faţă de anul anterior -6.2 -2.9 16.7 18,0 11,5 3,4 2,3
Înnoptări 864 915 999 1,105 1,359 1,43 1,380 .+/-% faţă de anul
anterior 5.5 9,2 10.6 23,0 -52 -35 8,0
Staţiuni montane: raportul dintre turiştii străini şi turiştii români din staţiunile montane
este de 88:12. Predomină grupurile de tineri – o treime sunt cu vârste cuprinse între 20
–34 de ani, şi 34% cu vârste cuprinse între 35 şi 49 de ani. Aceştia au un spirit de
aventură şi sunt interesaţi de divertisment mai degrabă decât de confort. Aproximativ
70% aleg staţiunile montane pentru odihnă şi relaxare. Principalele motive de
insatisfacţie pentru vizitatorii străini la munte sunt calitatea serviciilor şi drumurile /
transportul rutier slab.
40
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
CONCLUZII
Cea mai mare parte a agenţiilor locale promovează şi practică un circuit prin care se vizitează doar cele 5 mănăstiri aflate în patrimoniul UNESCO. Programul este menţinut astfel pentru ca preţul să nu crească odată cu costurile suplimentare pentru transport şi ghidul însoţitor. Datorită lipsei de diversitate din program, turistul este plictisit chiar după a 3-a mănăstire prezentată. Ca urmare se impune o strategie de diversificare a produsului turistic.
O campanie promoţională care vizează brandul turistic Bucovina consider că
este indicat să ţină seama de următoarele aspecte:
- dacă publicitatea care se realizează în favoarea Bucovinei nu este
corespunzătoare, impresia pe care o va face asupra potenţialilor turişti clienţi va fi şi ea
necorespunzătoare;
- un turist nu va parcurge mii de kilometri pentru a vedea ceva ce poate găsi în
ţara sa; ca urmare, publicitatea trebuie să prezinte ceva unic;
- publicitatea trebuie să suscite în spiritul aceluia care o citeşte sau o vede - o
imagine de neuitat a destinaţiei turistice Bucovina;
- mesajele publicitare trebuie exprimate într-o limbă vie, interesantă,
renunţând la clişeele convenţionale.
Alături de Delta Dunării, Bucovina este un brand major pentru turismul
românesc. Puţine alte zone beneficiază de o natură atât de diversă şi de spectaculoasă,
de oameni pricepuţi şi cu spirit gospodăresc. Turismul rural, agroturismul, a explodat
pur şi simplu în ultimii ani şi zone ca Moldoviţa sau Gura Humorului concurează de la
egal la egal cu ceea ce se află, comparabil, prin Austria sau Germania. Hotelurile cu grad
înalt de confort, cu piscină şi centre spa sunt aici mai numeroase ca în oricare altă zonă.
Un imbold serios a primit şi amenajarea de zone de agrement şi de sporturi de iarnă,
câteva complexe de acest fel fiind deja în lucru. Bucovina trebuie să devină un brand
41
Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »
turistic internaţional, dar fără o exploatare agresivă a cadrului natural care dă unicitate
acestei zone.
Cel mai eficient mijloc de promovare a turismului, în general în România şi în
particular în Bucovina, îl constituie publicitatea „de la gură la gură” realizată de turiştii
care ne-au vizitat zona şi care au fost satisfăcuţi atât de obiectivele turistice, cât şi de
calitatea serviciilor de care au beneficiat. Ideal este ca turiştii satisfăcuţi să recomande şi
cunoştinţelor vizitarea zonei, respectiv apelarea la acea agenţie de turism sau unitate de
cazare care s-a ridicat la înălţimea exigenţelor acelor clienţi.
Bibliografie:
- www.bucovinaturism.ro
- www.turisminbucovina.ro
- www.anulbucovina.ro
- Nedelea Alexandru, Politici de marketing în turism, Ed. Economica, Bucureşti, 2003
- Postelnicu, Gh., Introducere în teoria şi practica turismului, Editura Dacia, Cluj- Napoca,
1997
- Gherasim, T., Gherasim, D., Marketing turistic, Editura Economică, Bucureşti, 1999
42