BRUMA

Cuprins

Definitie..4

Geneza.4

Structura..4

Repartizare geografica4-5

Masuri de prevenire5-6

Pagube..6

Definitie

Bruma este un fenomen atmosferic de risc caracteristic anotimpului rece , apare in special datorita temperaturii aerului.

Bruma este un fenomen hidrometeorologic rezultat in urma sublimarii vaporilor de apa de pe suprafata solului si a obiectelor de pe acesta.

Geneza

Pentru producerea brumei sunt necesare mai multe condiii i anume: temperaturi sub 0C; timp senin i linitit, sau vant slab sub 2 m/s; umezeala relativ a aerului mai mare de 80%.

Producerea brumei presupune ntotdeauna prezena ngheului. Cele mai favorabile condiii de producere a brumei sunt cele anticiclonice, caracterizate prin calm atmosferic, insolaie mare ziua i radiaie efectiv mare noaptea care determin coborarea temperaturii sub punctul de nghe i sublimarea vaporilor de ap cuprini n stratul de inversiune de la sol.

Frecventa depunerilor de bruma este conditionata si de caracteristicile fizico-geografice locale, formele de relief, orientare pantelor , a vailor, existenta bazinelor acvatice.

Caracteristicile suprafeei active pot influena apariia unor arii mai restrnse de bruma prin urmtoarele:fragmentarea reliefuluicare favorizeaz apariia mai timpurie i dispariia mai tardiv a ngheului;formele de relief,n special celedepresionare favorizeaz cu uurin adveciile de aer rece i permit ngheuri dintre cele mai timpurii i trzii;expoziia versanilorfa de advecia de aer i fa de radiaia solar poate favoriza o frecven sporit a ngheului; culmile i vrfurile,ca forme de relief de altitudine supuse permanent ventilaiei atmosferei, suport perioade cu bruma mai timpurii i care persist mai mult.

Structura

Bruma este constituita din cristale fine de gheata albicioasa avand adesea forme de solzi, ace, pene sau evantaie cu dimensiuni intre 1 si 5 mm.

Repartzare geografica

In Romania cele mai timpurii brume apar in medie regiunile de munte la altitudini de peste 2.500 m inainte de 11 septembrie. Pe masura ce altitudinea scade datele se decaleaza pana spre sfarsitul lunii septembrie astfel in Subcarpati bruma apare intre 21 septembrie si 1 octombrie.

In cadrul depresiunilor intamontane datorita localizarii inversiunilor termice, data primelor brume este timpurie inainte de 19 septembrie. Pe pantele adapostite primele brumele se produc cu intarziere in comparatie cu pantele expuse vantului.

In partea de vest a tarii datele medii ale primei brume se produc intre 1 octombrie si 11 octombrie. In cadrul Campiei Romane data medie a primei brume se produce cu intarziere fata de vestul tarii 11 octombrie -21 octombrie.

Pe litoralul Marii Negre data medie a primei brume se produce cu mult mai tarziu decat in restul tarii. In Delta Dunarii prima bruma cade in medie dupa 1 noiembrie iar in parte sudica a litoralului dupa 11 noiembrie.

Datele medii ale ultimelor brume indica deasemenea deosebiri teritoriale. Cel mai devreme ultimele brume se produc pe litoralul Marii Negre aproximativ 21 martie, cea mai tarzie bruma de primavara se produce in regiunea de munte aproximativ 11 mai la regiunile inalte si 1 mai la altitudini mai joase. In lunca Dunarii cea mai tarzie bruma apare in medie intre 1 si 11 aprilie, iar in nordul Campiei Romane dupa 11 aprilie. In Campia de Vest ultima bruma are loc inaine de 21 aprilie. In Podisul Moldovei si in Podisul Transilvaniei ultima bruma apare in jurul datei de 21 aprilie. In Subacarpati date medie este intre 21 aprilie si 1 mai.

Intervalul de zile fara bruma este variabil de la o zona la alta. Lungimea cea mai mare a intervalului de zile fara bruma este inregistrata in partea sudica a litoralului Marii Negre 240 de zile pe an, in Delta Dunarii 220-230 pe an. In Campia Romana 180-200 de zile pe an iar in Campia de Vest 160- 180 de zile pe an. In Subcarpati intervalul anual fara bruma este de 140- 160 de zile pe an pe masura ce altitudine creste numarul de zile fara bruma scade ajungand la 100 de zile. Cea mai mare frecventa a acestui fenomen se inregistreaza in lunile octombrie si noiembrie.

n istoria observaiilor meteorologice din Romnia, cea mai timpurie brum s-a produs n intervalul 15-17 septembrie 1956, ea avnd un caracter aproape general, dar afectnd, cu deosebire, zonele de cmpie. Cea mai trzie brum a fost consemnat n intervalul 21-22 mai 1952, cnd a afectat peste 2/3 din teritoriul rii, (Topor, 1958, citat de Bogdan, Niculescu, 1999).

Masuri de prevenire

Posibilitile actuale de lupt mpotriva brumelor tardive de primvar i timpurii de toamn, pot fi grupate, din punct de vedere al principiului de combatere, n urmtoarele grupe:

Msuri practice nainte de plantare sau nsmnare ceea ce inseamna ca plantele sensibile la bruma sunt cultivate pe pante cu expoziia sudic sau sud-vestic, care asigur scurgerea cu uurin a aerului rece pe vi.

Msuri prin care se realizeaz creterea temperaturii solului i a aerului nclzirea suprafeei solului prin irigare, nclzirea cu aer cald.

Msuri prin care se urmrete atenuarea radiaiei nocturne, adpostirea, perdele vegetale de protecie.

Mijloace mecanice : ventilarea aerului prin care se mpiedic formarea inversiunilor termice n stratul de aer din vecintatea solului

Toate aceste metode determin reducerea rcirilor radiative, distrugerea stratului de inversiune termic de la sol, omogenizarea temperaturii aerului n stratul microclimatic i n consecin, meninerea temperaturii aerului i pe suprafaa solului mai mare de 0oC.

Aplicarea acestor msuri se face n mod difereniat, n raport cu condiiile meteorologice i locale: relief i microrelief, soiuri de plante, condiii tehnice ca i de costurile materiale posibile.

Pagubele

Dei este fenomen meteorologic obinuit pentru clima temperat continental, n anumite condiii de timp, pote deveni risc climatice prin consecina sa, imprevizibila de cele mai multe ori.

Printre aceste condiii amintim:cnd se produc n extrasezon cu 2 3 sptmni mai devreme toamna, sau mai trziu primvara comparativ cu datele medii.

Cele mai periculoase brume sunt acelea care se produc n afara sezonului lor. Efectele nefavorabile datorate brumelor timpurii de toamn i trzii de primvar se resimt mai ales n agricultur. Toamna au de suferit, n primul rnd, culturile existente nc pe cmp (legume, zarzavaturi, porumb, floarea soarelui). Primvara trziu sunt periclitate mai ales livezile de pomi fructiferi, dar i culturile de cmp, care se afl la nceputul perioadei de vegetaie. De asemenea, din cauza temperaturilor sczute, asociate uneori i cu precipitaii solide sau mixte, au de suferit i animalele, cu deosebire ovinele proaspt tunse, aa cum s-a ntmplat, de exemplu, n 30 mai 1991, n judeele Buzu i Vrancea.

Bibliografie

Dumitrescu Elena, 1976, Curs de climatologie, editura Universitatii Bucuresti

Florina Grecu, 2006, Hazarde si riscuri, Editura Universitara, 2006

Lungu Marius, Fenomene climatice de risc din Dobrogea, Editura Universitatii Bucuresti, 2008

Sterie Ciulache, Nicoleta Ionac, 1955, Fenomene geografice de risc I, Editura Universitatii Bucuresti

http://www.meteo.md/mold/riscing.htm

http://facultate.regielive.ro/cursuri/geografie/riscuri-climatice-extreme-116311.html

1