Brene Brown - Darurile Imperfectiunii

8/20/2019 Brene Brown - Darurile Imperfectiunii

1/184

Darurile

imperfecţiuniiRenunţă la cel care crezi că trebuie să fii

şi acceptă-te aşa cum eşti

Dr. Brené Brown


2/184

Le dedic această carte lui Steve, Ellen şi Charlie.

Vă iubesc din toată inima.


3/184

Darurile

imperfecţiuniiRenunţă la cel care crezi că trebuie să fii

şi acceptă-te aşa cum eşti

Dr. Brené Brown

Traducerea din limba engleză:

Cristian Hanu

ADEVĂR DIVINBraşov, 2013


4/184

Editura ADEVĂR DIVINBrașov, Str. Ziinu!ui, nr. "#, $art%r, a$. &,

'o( )00"1", *.+. 12 Mobil: 0&22.1"#.#3 sau 0&2&.2&).#&&

Teleon ! "a#: 02-#.32".&0 sau 03-#."-2.0&- E$mail: 'onta't(ivin.ro sau 'onta'ts%'r%tu!.tv

+% sit%/u! %(iturii sii și a!t% 'ri $%ntru su!%t4www.divin.ro

Site: www.secretul.tv%ahoo& 'rou(: adevardivin

Co$5ri6t 7 2012 Editura ADEVĂR DIVIN $%ntru tra(u'%r%a 8n!i9:a ro9;n.i% %st% $u:!i'at $rin a'or( 'ontra'tua! 8n'6%iat 'uHa%!(%n ?oun(ation, [email protected].

E(i>ia oriina! a ost $u:!i'at 8n 2010 (% Ha%!(%n ?oun(ation,[email protected].


5/184

CUPRINS

+r%a> ... VIIFu!>u9iri ... VII

Intro(u'%r%4 Via>a trit (in toat ini9aJ ... 1CuraKu!, Co9$asiun%a şi Con%'tar%a4 Daruri!% i9$%r%'>iunii ... EL$!orar%a $ut%rii iu:irii, a$art%n%n>%i int%rrii şi 'onvin%rii '%şti $%r%'t aşa 'u9 %şti ... 2*:sta'o!% $% 'a!% ... 3

R%'o9an(ar%a nr. 1Cu!tivar%a aut%nti'it>iiE!i:%r%a/t% (% '%%a '% 'r%( '%i!a!>i (%s$r% tin% ... -3

R%'o9an(ar%a nr. 2Cu!tivar%a 'o9$asiunii a> (% tin% 8nsu>iE!i:%r%a/t% (% $%r%'>ionis9 ... &1

R%'o9an(ar%a nr. 3Cu!tivar%a un%i atitu(ini !%Li:i!%E!i:%r%a/t% (% n%$utin> şi n%aKutorar% ... #1

R%'o9an(ar%a nr. "Cu!tivar%a r%'unoştin>%i şi :u'uri%iE!i:%r%a/t% (% t%a9a (% !i$suri şi (% 8ntun%ri' ... &

R%'o9an(ar%a nr. )Cu!tivar%a intui>i%i şi a 'r%(in>%iE!i:%r%a/t% (% n%voia (% '%rtitu(in% ... 10&

R%'o9an(ar%a nr. -Cu!tivar%a 'r%ativit>iiE!i:%r%a/t% (% 'o9$ara>ii ... 11)

R%'o9an(ar%a nr. &Cu!tivar%a Ko'u!ui şi o(i6n%iR%nun> !a %$uiar% 'a !a un si9:o! a! statutu!ui so'ia! şi!a $ro(u'tivitat% 'a !a o 9sur a $r%>uirii (% sin% ... 121


6/184

R%'o9an(ar%a nr. #Cu!tivar%a strii (% 'a!9 şi (% !inişt% int%rioarE!i:%r%a/t% (% sti!u! (% via> :aat $% anLi%tat% ... 12

R%'o9an(ar%a nr. Cu!tivar%a a'tivit>i!or 'ar% 'ont%a $%ntru tin%E!i:%r%a/t% (% 8n(oia!a (% sin% şi (% (i'tat% 'u9 ar i artr%:ui s a'iJ 'utar% !u'ru ... 13&

R%'o9an(ar%a nr. 10Cu!tivar%a r;su!ui, ';nt%'u!ui şi (ansu!uiE!i:%r%a/t% (% n%voia (% a i $o$u!ar şi (% a (%>in%8ntot(%auna 'ontro!u! ... 1")

M;n(uri ina!% ... 1))D%s$r% $ro'%su! (% '%r'%tar%4 +%ntru iu:itorii (% a(r%na!in şi (%$%n/(%n>ii (% 9%to(o!oi% ... 1)D%s$r% autoar% ... 1-)


7/184

PREFAŢĂ

Lucrul cel mai cura/os (e care 0l (utem ace vreodată este săne asumăm (ovestea vie1ii noastre şi să ne iubim (e noi 0nşinede$a lungul acestui (roces.

Atun'i ';n( 8n'%$i s v%i un ti$ar 'ar% s% r%$%t 8n via>a ta, nu8! 9ai $o>i inora. Cr%(%/9, a9 8n'%r'at, (ar ';n( a'%!aşi a(%vr8n'%$% s s% r%$%t% (in '% 8n '% 9ai (%s, (%vin% (in '% 8n '% 9air%u s $r%tini ' %st% o si9$! 'oin'i(%n>. S$r% %L%9$!u, in(i%/

r%nt ';t (% 9u!t a9 8n'%r'at s 9 auto'onvin ' şas% or% (%so9n $% noa$t% 89i sunt sui'i%nt%, ori (% ';t% ori (or9 9ai $u>in(% o$t or% 9 tr%%s' anLioas, n%r:(toar% şi t;nK%s' (u$ 'ar:o/6i(ra>i, 'ar% s 'o9$%ns%% %n%ria $i%r(ut $rin su$ri9ar%a so9/nu!ui. Est% un ti$ar. @n a!t o:i'%i (%/a! 9%u %st% '%! a! a9;nrii48ntot(%auna a9;n !u'ru! !a o 'art% sau r%oraniar%a 'as%i, $%tr%/';n( 8n s'6i9: 9u!t $r%a 9u!t ti9$ şi '6%!tuin( 9u!t $r%a 9u!>i

:ani $%ntru a 'u9$ra $ro(us% $%ntru :irou şi sist%9% (% orani/ar%. D% i%'ar% (at.

@nu! (in 9otiv%!% $%ntru 'ar% %st% i9$osi:i! s inor9 ti$a/r%!% $% 'ar% !%/a9 (%s'o$%rit 8n via>a noastr %st% ' 9int%a noastr%st% s$%'ia! 'on'%$ut $%ntru a 'uta a'%st% ti$ar%, 'on%rin(u/!%s%9nii'a>i%. A'%st !u'ru %st% va!a:i! 8n 9o( $arti'u!ar $%ntru9in%, ''i 9/a9 $r%tit ani !a r;n( 8n a'%st s'o$, iar !a ora a'tua!

89i ';şti %List%n>a 8n a'%st %!.Fun'a 9%a (% '%r'%tar% 'onst 8n o:s%rvar%a 'o9$orta9%n/

tu!ui u9an $%ntru a i(%ntii'a şi $%ntru a (%s'o$%ri 'on%Liuni!%su:ti!%, r%!a>ii!% şi ti$ar%!% 'ar% 'on%r s%9nii'a>i% ;n(uri!or,'o9$orta9%nt%!or şi s%nti9%nt%!or noastr%.

VII


8/184

Sin'%r s iu, 89i $!a'% '% a'. Stu(i%r%a ti$ar%!or %st% un !u'ru9inunat şi uni'%!% (>i 8n 'ar% a9 8n'%r'at s inor ti$ar%!% (%s'o/ $%rit% s/au r%%rit stri't !a via>a 9%a $%rsona! şi !a vu!n%ra:i!it>i!%

(% 'ar% 8n'%r'a9 (in rs$ut%ri s uit. A'%ast situa>i% s/a s'6i9:at8n noi%9:ri% 200-, ';n( stu(iu! 8n ur9a 'ruia a9 aKuns s s'riua'%ast 'art% 9/a 'on(us !a 'on'!uii sur$rintoar%. +%ntru $ri9a(at 8n 'ari%ra 9%a, %ra9 (is$%rat ' tr%:ui% s 89i inor $ro$rii!%'on'!uii r%u!tat% (in '%r'%tar%a 'ut.

+;n atun'i, 9 'onsa'ras%9 stu(i%rii $ro%siona!% a %9o>ii!or(ii'i!% $r%'u9 ruşin%a, t%a9a şi vu!n%ra:i!itat%a. A9 s'ris 9ai

9u!t% arti'o!% a'a(%9i'% (%s$r% ruşin%, a9 'r%at instru9%nt% (%'u!tivar% a !%Li:i!it>ii 8n a>a ruşinii $%ntru t%ra$%u>ii $ro%sionişti'ar% s% o'u$ (% sntat%a 9inta! şi (% (%$%n(%n>%, şi a9 s'ris o'art% (%s$r% a'%st% 9%to(% $% 'ar% a9 intitu!at/o Credeam cănumai eu sunt 0n această situa1ie2.

A9 a(unat 9ii (% $ov%şti a(%vrat% (% via> (% !a oa9%ni 'ar%tri%s' 8n toat% 'o!>uri!% >rii, 'u v;rst% 8ntr% 1# şi #& (% ani, 'ar%

9/au aKutat s (%s'o$r ti$ar% noi, (%s$r% 'ar% (or%a9 s a!u 9ai9u!t%. +ra'ti', nu %List o9 'ar% s nu s% !u$t% 'u ruşin%a şi 'ut%a9a ' nu %st% sui'i%nt (% :un. Din $'at%, 9ar%a 9aKoritat% s%t%9 s 8şi r%v%!%% sin%!% r%a!. V%st%a :un %st% ' 8n a'%st noiani9%ns (% (at% a'u9u!at% a9 sit şi n%nu9rat% $ov%şti a!% unoroa9%ni 'ar% tri%s' 'u a(%vrat vi%>i ui9itoar% şi a(9ira:i!%.

A9 auit istorii !%at% (% 'a$a'itat%a (% a/>i a''%$ta i9$%r%'/>iun%a şi vu!n%ra:i!itat%a. A9 (%s'o$%rit ' %List o st;ns 'on%'/tar% 8ntr% :u'uri% şi r%'unoştin>, şi ' 9u!t% !u'ruri $% 'ar% $;natun'i !% 'onsi(%ra9 (% !a sin% 8n>%!%s%, 'u9 ar i o(i6na şi

1 Br%n Bro=n, Connections: 23$Session 4s5choeducational Shame$ 6esilience Curriculum C%nt%r Cit5, FN4 Ha%!(%n, 200 Br%nBro=n, ) Thought )t *as 7ust Me 8 but it isn9t : Telling the Truth bout

4erectionism, )nade;uac5, and 4o


9/184

(istra'>ii!%, sunt !a %! (% vita!% $%ntru sntat%a noastr 'a şinutri>ia 'or%'t şi %L%r'i>ii!% ii'%. A'%şti su:i%'>i ai stu(iu!ui 9%uav%au 8n'r%(%r% 8n %i 8nşişi şi 89i vor:%au (%s$r% aut%nti'itat%,

iu:ir% şi a$art%n%n> 8ntr/o 9ani%r $% 'ar% nu o 'unos'us%9ni'io(at $;n atun'i.

Dor%a9 s int%r% a'%st% istorii (% via> 8ntr/o i9ain% (%ansa9:!u %n%ra!, aşa ' a9 !uat o oai% (% 6;rti% şi a9 s'ris $%%a $ri9a %L$r%si% 'ar% 9i/a tr%'ut $rin 9int%4 ?din toată inima@. Nu %ra9 $r%a siur '% 8ns%9na %a, (ar 89i %ra (in '% 8n '% 9ai!i9$%(% ' a'%şti oa9%ni triau şi iu:%au (in toat ini9a.

Av%a9 oart% 9u!t% 8ntr%:ri !%at% (% oa9%nii 'ar% tri%s' (intoat ini9aJ. Car% sunt va!ori!% !or Cu9 r%uş%s' %i s 8şi 'r%%%a'%ast !%Li:i!itat% ui9itoar% 8n via>a !or C% !u'ruri 8i $r%o'u$ şi'u9 r%uş%s' %i s !% r%o!v% sau s !% a:or(%% Est% oar% $osi:i!'a 'in%va s 8şi 'r%%%J 8n 9o( (%!i:%rat o via> trit (in toatini9a C% tr%:ui% s a' 8n a'%st s'o$ C% o:sta'o!% s% o$una'%stui !u'ru

Tn ti9$ '% ana!ia9 $ov%şti!% (% via> a!% su:i%'>i!or 9%i,'ut;n( ti$ar% 'ar% s% r%$%t, a9 8n>%!%s ' a'%st%a $ot i int%rat%8ntr/una sau a!ta (in (ou 'o!oan%. +%ntru a si9$!ii'a !u'ruri!%,!%/a9 intitu!at4 ?>a@ şi ?Au@. Tn 'o!oana ?>a@ a9 s'ris 'uvint% $r%'u9 $r%>uir% (% sin%, o(i6n, (istra'>ii, 8n'r%(%r%, intui>i%,s$%ran>, aut%nti'itat%, iu:ir%, a$art%n%n>, :u'uri%, r%'unoştin> şi'r%ativitat%. Tn 'o!oana ?Au@ a9 notat 'uvint% $r%'u9 $%r%'>io/

nis9, n%aKutorar%, '%rtitu(in%, %$uiar%, autosui'i%n> in(%$%n/(%n> %L'%siv, a i $o$u!ar 8cool, a t% a(a$ta !a 9%(iu, Ku(%'>i'riti'% şi !i$suri.

C;n( a9 t%r9inat, a9 $rivit '%!% (ou 'o!oan% şi a9 trit unşo'. NuU NuU NuU Cu9 %st% $osi:i!J, a9 9ur9urat.

D%şi s'ris%s%9 %u 8ns9i a'%st% 'uvint%, a9 ost şo'at ';n(!%/a9 r%'itit. Atun'i ';n( %va!u% (at%!%, 9 i(%ntii' 8n tota!itat%'u '%r'%ttoar%a (in 9in%, o'a!i;n(u/9 %L'!usiv asu$ra sur$rin/(%rii %s%n>%i (in $ov%şti!% ana!iat%. Nu 9 ;n(%s' (a' $ro'%(%sau nu %u 8ns9i !a %!, 'i (oar !a '%%a '% s$un $arti'i$an>ii. Nu !%%va!u% %L$%ri%n>%!% (in $%rs$%'tiva $ro$ri%i 9%!% %L$%ri%n>% (%via>, 'i (oar (in $un'tu! !or (% v%(%r%.

I

4rea1ă


10/184

A9 r9as $% s'aunu! 9%u (in :u'tri% oart% 9u!t ti9$ şi a9 $rivit a'%st% !ist%. A9 'ontinuat s !% r%'it%s' !a ininit, (% sus 8n Kos şi (% Kos 8n sus, (% !a st;na !a (r%a$ta şi inv%rs. a un 9o9%nt

(at, 9i/au (at !a'ri9i!% şi 9i/a9 (us 9;na !a ur, !a %! 'a 'in%va'ar% to'9ai a $ri9it o v%st% $roast.

D% a$t, '6iar $ri9is%9 o v%st% $roast. Ini>ia! us%s%9 'on/vins ' voi (%s'o$%ri ' oa9%nii 'ar% tri%s' (in toat ini9a sunt%La't 'a 9in% şi a' tot '% a' %u4 9un'%s' (in r%u, r%s$%'t r%u/!i!%, or>%a !u'ruri!% $;n ';n( !% r%o!v, 8n'%ar' 8ntot(%auna ss% 'unoas' 9ai :in%, 8şi 'r%s' 'o$iii aşa 'u9 s$un 'r>i!% (%

s$%'ia!itat% ' tr%:ui% s a', %t'.Du$ '% a9 stu(iat su:i%'t% r%!% $r%'u9 ruşin%a ti9$ (% un

(%'%niu, %ra9 a:so!ut 'onvins ' 9%rita9 'onir9ar%a ' 89itri%s' 'or%'t via>aJ.

Tn a'%a i şi 8n i%'ar% i (% atun'i 8n'oa'% a9 8nv>at 8ns o!%'>i% (ur4

>eşi este e#trem de im(ortant să ne cunoaştem şi să ne 0n1elegem (e noi 0nşine, e#istă un as(ect ininitmai im(ortant (entru a duce o via1ă din toată inima: să ne iubim (e noi 0nşine.

Cunoaşt%r%a %st% i9$ortant, (ar nu9ai (a' sunt%9 :uni şi :!;ni 'u noi 8nşin% 8n ti9$ '% a'>ion9 $%ntru a (%s'o$%ri 'in%

sunt%9. Via>a trit (in toat ini9aJ 8ns%a9n nu (oar a$roun/(ar%a 'unoaşt%rii (% sin% şi asu9ar%a $ut%rii $%rsona!%, 'i şi a''%$/tar%a rai!it>ii şi vu!n%ra:i!it>ii noastr%.

C%a 9ai (ur%roas !%'>i% (in a'%a i 9/a !ovit 8n $!in, tin(u/9ir%s$ira>ia4 (in (at%!% a'u9u!at% 9i s/a $rut %vi(%nt ' noi nu !% $ut%9 o%ri 'o$ii!or noştri '%%a '% nu av%9 noi 8nşin%. Via>a şiiu:ir%a (% sin% din toată inima r%$r%int un in(i'ator ininit 9ai

'!ar a! su''%su!ui $ar%nta! (%';t '%%a '% 8nv>9 (in 'r>i!% (% $roi!.

C!toria vi%>ii trit% din toată inimaJ $r%su$un% 8n %a!9sur 9un'a 'u ini9a şi 9un'a 'u 9int%a. Tn ti9$ '% stt%a9 8n :u'tria 9%a 8n a'%a i (% noi%9:ri%, 9i/a (%v%nit %vi(%nt ' $%

>arurile im(erec1iunii


11/184

';t (% :in% stt%a9 !a 'a$ito!u! 9int%J, $% at;t (% $rost stt%a9 !a'a$ito!u! ini9J.

Tn '%!% (in ur9 9/a9 a(unat, a9 tras o !ini% su: !ista atri:u/

t%!or n%ativ% şi a9 s'ris su: %a 'uv;ntu! ?eu@. a 9%a %rau sint%tiat% $%r%'t (%a'%a !ist.

Fi/a9 8n'ru'işat :ra>%!% $% $i%$t, 9/a9 aş%at 9ai :in% $%s'aun şi 9/a9 ;n(it4 ?'rozav& Via1a mea este deinită de listaatributelor negative&@

F/a9 $!i9:at $rin 'as ti9$ (% a$roLi9ativ 20 (% 9inut%,8n'%r';n( s inor 'u ra>i% r%v%!a>ia $roun( $% 'ar% to'9ai oavus%s%9, (ar nu/9i 9ai $ut%a9 s'oat% (in 9int% 'uvint%!% '%(%in%au atri:ut%!% n%ativ% 'ar% 9 89$i%(i'au s 89i tri%s' $!%nar via>a. Nu 9 9ai $ut%a9 8ntoar'% !a inoran>a 9%a (%(inaint%, aşa ' a9 'ut $ri9u! !u'ru 'ar% 9i/a tr%'ut $rin 9int%4a9 89$turit 6;rtia 'u !ista atri:ut%!or n%ativ% şi a9 :at/o 8ntr/o'uti% $% 'ar% o >in su: $at, 8n 'ar% s% a! orna9%nt%!% $%ntru

$o9u! (% Cr'iun. Nu a9 9ai s'os !ista (% a'o!o (%';t 8n 9arti%200#.

A9 a$%!at a$oi !a o t%ra$%ut 8n 'ar% av%a9 9ar% 8n'r%(%r% şia9 8n'%$ut o 9un' s%rioas (% ana!i a su!%tu!ui 9%u 'ar% a(urat un an şi 'ar% 9i/a s'6i9:at $%ntru tot(%auna via>a. Tn' 9air;( 89$r%un 'u Diana, t%ra$%uta 9%a, atun'i ';n( n% a(u'%9a9int% (% $ri9a viit $% 'ar% i/a9 'ut/o. Diana, 'ar% a'%9un' (% $si6ot%ra$i% 'u $si6ot%ra$%u>i, a 8n'%$ut 'a (% o:i'%i 'u8ntr%:ar%a4

C% s% 8nt;9$! 8n via>a ta

A9 s'os i9%(iat !ista 'u atri:ut%!% $oitiv% 'ar% 8>i $%r9it s 8>itri%şti via>a din toată inima@ şi i/a9 s$us t%Ltua!4

Dor%s' s int%r% 8n via>a 9%a atri:ut%!% (in a'%ast !ist.

S$%r s $ri9%s' (% !a tin% saturi şi instru9%nt% (% !u'ru 8n a'%sts'o$. Nu 9 int%r%s%a s s$9 tr%'utu! şi s ana!i9 !a ininit'o$i!ria 9%aU

A ost un an !un, !a 'ar% 9 r%%r 'u a%'>iun% $% :!ou! 9%u'a !a +r:uşir%a


12/184

$rut o $r:uşir% $si6i' (u$ toat% r%u!i!% 9anua!%!or (% $si6o!oi%, (ar Diana a nu9it/o tr%ir%a 9%a s$iritua!. Bnui%s'' av%a9 a9;n(ou (r%$tat%. D% a$t, a9 aKuns '6iar s 9 8ntr%:

(a' $o>i %L$%ri9%nta o tr%ir% s$iritua! r o $r:uşir% $si6i',sau inv%rs.

Nu %st% (%!o' o 'oin'i(%n> a$tu! ' a'%ast suit (% %v%ni/9%nt% a 8n'%$ut 8n noi%9:ri% 200-. Tn a'%a !un st%!%!% %rau a!ini/at% $%r%'t $%ntru o $r:uşir% $si6i'4 r%nun>as%9 a$roa$% 'o9$!%t!a a6r şi !a $ro(us% inoas%, 9ai %rau ';t%va i!% $;n !a iua9%a (% naşt%r% $%rioa( 8n 'ar% 89i 'ont%9$!u 8ntot(%auna via>a,

%ra9 %$uiat (in 'aua 9un'ii 9%!% şi 9 a!a9 8n $!in criză dela /umătatea vie1ii.

*a9%nii nu9%s' r%v%!a>ii!% $% 'ar% !% %L$%ri9%nt%a (% r%u!!a Ku9tat%a vi%>ii o 'riJ, (ar 8n r%a!itat% %st% vor:a (% 'u totu!a!t'%va. Ei si9t n%voia (is$%rat (% a/şi tri via>a $% 'ar% (or%s' so trias', nu '%a $% 'ar% s% $r%su$un% ' ar tr%:uiJ s o trias'.

Est% o $%rioa( 8n 'ar% univ%rsu! 8i $rovoa' s r%nun>% !a ;n(u!' tr%:ui% s i% 8ntr/un anu9% %! şi s s% a''%$t% aşa 'u9 sunt 8nr%a!itat%.

+%rioa(a (% !a 9iK!o'u! vi%>ii %st% r (oar şi $oat% una (intr%'%!% 9ai r%v%!atorii (in via>, (ar %List şi a!t% 9o9%nt% (%initorii'ar% $ot (%'!anşa o ast%! (% %va!uar%4

W CstoriaW Divor>u!

W Naşt%r%a unui 'o$i!

W R%'u$%rar%a 8n ur9a un%i :o!i

W Futar%a 8ntr/un a!t oraş

W +!%'ar%a (% a'as a 'o$ii!or 'ar% au 'r%s'utW +%nsionar%a

W EL$%ri9%ntar%a un%i $i%r(%ri sau a un%i trau9%

W * s!uK: n%satis'toar%


II


13/184

Aşa(ar, @niv%rsu! n% o%r (%stu!% a$%!uri !a tr%ir% (%/a !unu!vi%>ii. Din $'at%, oart% 9u!>i oa9%ni !% %vit sau !% inor.

R%v%nin( !a $ov%st%a 9%a, s/a (ov%(it ' 9un'a $% 'ar% tr%:uia

s o (%sşor 'u 9in% 8ns9i %ra $roun( şi (ii'i!. A9 'ontinuats 9 !u$t 'u 9in% 8ns9i $;n 8ntr/o i 8n 'ar% a9 r%a!iat '4Du9n%%u!%U F si9t a!t%!. F si9t aut%nti' şi %ri'it. Tn'9ai 9i/% t%a9, (ar 8n 9o( $ara(oLa! 9 si9t 'u a(%vrat'uraKoas. C%va s/a s'6i9:at 8n via>a 9%a, o si9t $;n 8n strun/(uri!% iin>%i 9%!%J.

Tntr/a(%vr, 9 si9>%a9 9ai sntoas, 9ai %ri'it şi 9ai

r%'unos'toar% (%';t ori';n( $;n atun'i. Era9 9ai 'a!9 şi 9ai'%ntrat, şi 9u!t 9ai $u>in anLioas. R%a$rins%s%9 '!ia 'r%ati/vit>ii 9%!%, 9 r%'on%'tas%9 'u a9i!ia şi 'u $ri%t%nii 8ntr/o9ani%r nou, şi '%! 9ai i9$ortant !u'ru 8ntr% toat%, 9 si9>%a9'u a(%vrat 'onorta:i! 8n noua 9%a $i%!%, $%ntru $ri9a (at 8nvia>.

A9 8nv>at s 9 ;n(%s' 9ai 9u!t !a '%%a '% si9t %u şi 9ai $u>in !a '% ar $ut%a ;n(i '%i!a!>i (%s$r% 9in%J. Fi/a9 sta:i!it6otar% noi şi a9 8n'%$ut s r%nun> !a n%voia (% a !% i $% $!a' a!tora,(% a r%a!ia şi (% a i $%r%'t. A9 8n'%$ut s s$un 9ai (%s ?Au@ şi9ai rar ?>a, sigur@ u9$!;n(u/9 a$oi (% r%s%nti9%nt%, ''i nu(or%a9 s a' !u'ru! r%s$%'tiv. A9 8nv>at s s$un4 *, (aUJ, nuSun (istra'tiv, (ar a9 $r%a 9u!t (% !u'ru 'a s a' aşa '%vaJ sau

* s a' asta atun'i ';n( voi i 9aiXXXX su$!, 9ai $u>ino'u$at, 9ai :in% $r%titJ.

C;t ti9$ a9 %%'tuat '!toria Vi%>ii trit% (in ini9J a!turi(% Diana, a9 'itit a$roa$% "0 (% 'r>i, in'!usiv toat% !u'rri!% 'ar%(%s'riu o tr%ir% s$iritua! $% 'ar% a9 $utut $un% 9;na. A9 avutast%! 6ii in'r%(i:i! (% uti!i, (ar 8n' 89i 9ai (or%a9 un 9anua!'ar% s 89i o%r% ins$ira>i%, r%surs% şi 'ar% s/9i s%rv%as' (r%$t

tovarş (%/a !unu! '!tori%i su!%tu!ui 9%u.Tntr/o i, $% ';n( 9 uita9 !a vrau! (% 'r>i aş%at% 8ntr/un

%'6i!i:ru $r%'ar $% no$ti%ra 9%a, a9 avut o r%v%!a>i%U >oream să0mi (ovestesc eu 0nsămi istoria vie1ii sub orma unor memorii, s $ov%st%s' 'u9 s/a transor9at o '%r'%ttoar% ştiin>ii' int%!i%nt

III

4rea1ă


14/184

şi 'ini' 8ntr/un st%r%oti$ $% 'ar% !/a ri(i'u!iat 8ntr%aa %i via>, $%ntru 'a !a Ku9tat%a vi%>ii s (%vin o 'uttoar% s$iritua! 'ar%s/a vin(%'at, a (%v%nit 'onşti%nt (% sntat%a %i, 'r%ativ şi 8n

'onta't 'u s%nti9%nt%!% sa!%, $%tr%';n(u/şi i!%!% 8n 'ont%9$!ar%ara>i%i, iu:irii, r%'unoştin>%i, 'r%ativit>ii şi aut%nti'it>ii, şi iin(9ai %ri'it (%';t şi/ar i i9ainat vr%o(at ' %st% $osi:i!. Av%a9(% ;n( s 89i intitu!% a'%st% 9%9orii4 >in toată inima.

?Bnainte să 0mi scriu memoriile, 9/a9 ;n(it, trebuie să mă olosesc de studiul meu (entru a scrie un manual al Vie1ii trăitedin toată inima&@ +% !a Ku9tat%a anu!ui 200#, u9$!us%9 (%Ka tr%i

'utii uriaş% 'u 'ai%t%!% şi Kurna!%!% 9%!%, şi 'u n%nu9rat% (at% $%'ar% !a a(unas%9. T9i 'ontinuas%9 (% as%9%n%a '%r'%tri!%. D%>i/n%a9 toat% inor9a>ii!% (% 'ar% av%a9 n%voi% şi nutr%a9 (orin>aartoar% (% a s'ri% 'art%a $% 'ar% o >ii !a ora a'tua! 8n 9;n.

Tn a'%a i ati(i' (% noi%9:ri% 8n 'ar% a9 s'ris a'%!% !ist% a9r%a!iat su:it ' nu tria9 şi nu iu:%a9 (in toat ini9a, (ar nu a9ost 8n tota!itat% 'onvins. ?a$tu! ' v%(%a9 '% s'ria $% !ist%!% 9%!%

nu %ra sui'i%nt $%ntru a 9 'onvin% 'u a(%vrat. . A9aKuns !a a'%ast 'onvin%r% (u$ 9u!t% 8ntr%:ri $% 'ar% 9i !%/a9 $us, (u$ n%nu9rat% !a'ri9i $% 'ar% !%/a9 vrsat, (ar 9ai a!%s(u$ un nu9r uriaş (% 9o9%nt% %ri'it% $% 'ar% !%/a9 trit.

a ora a'tua! a9 aKuns !a 'on'!uia ' !u'ru! '%! 9ai 'uraKos $% 'ar% 8! $ut%9 a'% vr%o(at %st% s n% asu99 $ov%st%a vi%>iinoastr% şi s n% iu:i9 $% noi 8nşin% (%/a !unu! a'%stui $ro'%s.

a ora a'tua! 8n>%!% ' trir%a un%i Vi%>i (in toat ini9a nu8ns%a9n s aKuni !a o (%stina>i%, 'i s 8>i 'ontinui (ru9u! 6i/(;n(u/t% (u$ o st%a (% $% '%r. Nu v%i aKun% ni'io(at !a a'%asta,(ar '%! $u>in ştii ' t% 8n(r%$>i 8n (ir%'>ia '%a :un.

a ora a'tua! 8n>%!% ' (aruri $r%'u9 'uraKu!, 'o9$asiun%a şi'on%'tar%a nu sunt %i'i%nt% (%';t (a' sunt %L%rsat%. Tn i%'ar% i.

a ora a'tua! 8n>%!% ' a'>iuni!% (% cultivare şi detaşare 'ar%a$ar 8n '%!% %'% r%'o9an(ri (in a'%ast 'art% nu r%$r%int o!ist 'u !u'ruri 'ar% tr%:ui% 'ut%J, '%va '% tr%:ui% r%a!iat sau

IV



15/184

(o:;n(it, iar a$oi tiat (% $% !ist. E!% r%$r%int instru9%nt% (%!u'ru 'u via>a şi 'u su!%tu!.

Din $un'tu! 9%u (% v%(%r%, a 'r%(% 8ns%a9n a v%(%a 'u o'6ii.

A9 8n'%$ut $rin a 'r%(% şi ast%! a9 8n'%$ut s v( 'u o'6ii 9%i'u9 n% $ut%9 s'6i9:a $% noi 8nşin%, 'u9 n% $ut%9 transor9aa9i!ia şi 'o9unitat%a.


16/184


17/184

MULŢUMIRI

>oresc să le adresez sincere mul1umiri următoarelor (ersoane:+atri'ia Broat, Yar%n Cas%5, Yar%n C6%rn5a%v, Yat% Crot%au,

A$ri! Da6!, Ron(a D%arin, Si( ?arrar, Fararita ?!or%s, Yar%nHo!9%s, C6ar!%s Yi!%5, +o!!5 Yo'6, S6a=n *stro=sOi, Co!%S'6=%iO6ar(t, oani% S6o%9aO%r, Dav% S$o6n, Diana Stor9s,As6!%5


18/184


19/184

Viaţa trăită din toată inima

„Viaţa trăită din toată inima” se referă la a trăi viaţa din perspectiva preţuirii de sine. Ea presupune cultivarea curajului, compa-siunii şi conexiunii, astfel încât atunci când te treeşti dimineaţa săte !ândeşti instantaneu" „Indiferent ce realizez şi ce nu realizez, euîmi sunt suficient mie însumi”. #nseamnă să te duci seara la culcarespunându-ţi" „Da, sunt imperfect şi vulnerabil, iar uneori mă tem,dar asta nu schimbă cu nimic adevărul că sunt în acelaşi timp

curajos şi demn de a fi iubit şi de a mă integra în societate”.

Călătoria

„Viaţa trăită din toată inima” nu este o oportunitate care ţi seoferă o sin!ură dată. Ea este un proces. $e fapt, eu cred că este ocălătorie şi o aventură. %copul pe care mi-l propun scriind această

carte este acela de a-ţi limpei multitudinea de ale!eri care te potconduce la o „Viaţă trăită din toată inima” şi de a-ţi împărtăşi tot ceam învăţat de la foarte mulţi oameni care îşi trăiesc viaţa şi iu&escdin toată inima.

#nainte de a ne îm&arca într-o călătorie, inclusiv în cea de faţă,este necesar să discutăm despre ceea ce presupune ea. 'e înseamnăsă trăieşti şi să iu&eşti din perspectiva preţuirii de sine( 'um ne

putem accepta imperfecţiunile( 'um putem cultiva noi atri&ute,renunţând la acelea care ne împiedică să trăim plenar( )ăspunsu-rile la aceste între&ări sunt" curajul, compasiunea şi conectarea.*cestea sunt instrumentele de care avem nevoie pentru a ne conti-nua călătoria.

+ntroducere


20/184

#n caul în care te !ândeşti" „rozav! "nseamnă că trebuie să fiu un super#erou pentru a mă lupta cu perfec$ionismul”, te înţele!.

a prima vedere, curajul, compasiunea şi conectarea par idealuriînălţătoare, dar în realitate ele sunt o practică ilnică. $acă suntexersate suficient de mult, ele devin daruri incredi&ile în viaţanoastră. Vestea &ună este că forţa care ne mână de la spate pentru ainvoca aceste instrumente uimitoare sunt ciar vulnera&ilităţilenoastre. $at fiind că suntem oameni, şi deci minunat de imperfecţi,noi putem practica ilnic aceste instrumente. #n acest fel, curajul,

compasiunea şi conectarea devin nişte daruri / darurile imper-fecţiunii.

+ată ce vei descoperi citind pa!inile care urmeaă. #n primulcapitol îţi voi explica ce am descoperit eu despre curaj, compa-siune şi conectare, şi de ce sunt acestea instrumente foarte eficiente pentru devoltarea preţuirii de sine.

$upă ce te vei lămuri în privinţa instrumentelor pe care le vom

folosi de-a lun!ul acestei călătorii, în capitolul următor vom elu-cida esenţa vieţii pe care ne propunem să o trăim" iu&irea, apar-tenenţa şi preţuirea de sine. 'u această ocaie, voi răspunde lacâteva din cele mai importante între&ări pe care mi le-am pus de-alun!ul carierei mele" ce este iu&irea( 0utem iu&i pe cineva, tră-dându-l în acelaşi timp( $e ce ne sa&oteaă dorinţa noastră cons-tantă de inte!rare apartenenţa reală( Este oare posi&il să îi iu&im

pe oamenii din viaţa noastră, de pildă partenerul de cuplu şi copiii,mai mult decât ne iu&im pe noi înşine( 'um definim noi preţuireade sine şi cum ajun!em să facem orice de dra!ul ei, mai puţin săcredem în ea(

1rice călătorie presupune depăşirea anumitor o&stacole. 'ălă-toria „Vieţii trăite din toată inima” nu face excepţie de la aceastăre!ulă. $e aceea, în capitolul următor vom explora care sunt marile

o&stacole în calea vieţii şi iu&irii trăite din toată inima pe care le-amdescoperit şi cum ne putem crea o strate!ie via&ilă pentru a depăşiaceste o&stacole şi pentru a ne cultiva flexi&ilitatea.

#n continuare, vom explora cele ece recomandări pentru „Viaţatrăită din toată inima”. Este vor&a de ece instrumente sau practici

Darurile imperfec$iunii

2


21/184

ilnice care ne vor asi!ura păstrarea direcţiei corecte de-a lun!ulcălătoriei noastre. *m dedicat câte un capitol fiecărei recomandări,

ilustrându-l cu poveşti adevărate de viaţă, definiţii, citate şi idei pentru ale!eri deli&erate şi inspirate care să ne ajute să trăim şi săiu&im din toată inima.

Definiţiile

*ceastă carte este plină de idei măreţe precum iubire, aparte#

nen$ă şi autenticitate. $e aceea, consider că este extrem de impor-tant să definim aceste concepte folosite frecvent în lim&ajul de icu i, dar rareori explicate cu adevărat. $upă părerea mea, odefiniţie &ună tre&uie să fie accesi&ilă şi uşor de pus în practică. $eaceea, am încercat să definesc aceste cuvinte într-o manieră care săte ajute să înţele!i conţinutul cuvintelor şi să îl transpui apoi în practică. 3oi nu putem înţele!e cu adevărat conceptele care stau la

&aa acţiunilor, convin!erilor şi emoţiilor oamenilor decât prinexplorarea activităţilor şi experienţelor de i cu i care stau la &aaVieţii trăite din toată inima.

%pre exemplu, atunci când participanţii la sondajele mele vor- &esc despre iubire, eu definesc acest cuvânt prin maniera în careexperimenteaă ei acest concept. 4neori, acest lucru presupune onouă definiţie a unui cuvânt 5lucru pe care l-am şi făcut în această

carte în privinţa iubirii şi a altor concepte6. #n alte cauri, am !ăsitîn literatura de specialitate definiţii ale unor cuvinte care aucorespuns întru totul experienţelor su&iecţilor mei. $e pildă, acestaeste caul cuvântului distrac$ie. $istracţie este o componentă esen-ţială a Vieţii trăite din toată inima, iar când am cercetat acestsu&iect, am descoperit lucrările uimitoare ale doctorului %tuart7ro8n. $e aceea, în loc să cree o definiţie nouă, am preferat să

fac trimitere la opera lui, întrucât aceasta reflectă cu preciie ceeace doream să spun eu.

%tuart 7ro8n ş i 'ristoper Vau!an, %la&' (o) It *hapes the

+rain, pens the Imagination, and Invigorates the *oul 5 3e8 9or:"

0en!uin ;roup, 2


22/184

#mi dau seama că definiţiile pot trei multe controverse şi de-acorduri, dar acest lucru nu mă deranjeaă prea tare. 'onsider mult

mai important să discutăm despre semnificaţia cuvintelor decât sănu vor&im deloc despre ele. 3oi avem nevoie de un lim&aj comun,care să ne ajute să ajun!em la o mai &ună înţele!ere / lucru a&solutesenţial pentru o „Viaţă trăită din toată inima”.

Săpături adânci

a începutul anului 2


23/184

care să nu încalce principiile „Vieţii trăite din toată inima”. 0oatecă exista un instrument mai potrivit decât „strânsul din dinţi”.

+ată ce am descoperit" oamenii care îşi trăiesc plenar şi din toatăinima viaţa %*0C într-adevăr adânc în interiorul lor, dar apeleaăla un &uton diferit. *tunci când se simt copleşiţi şi epuiaţi, ei"

Se focalieaă mental şi comportamental prin ru!ăciune, me-ditaţie sau prin fixarea intenţiilorD

%e simt inspiraţi să facă ale!eri noi, diferite de cele anterioareD

#şi văd de trea&ă, adică trec la fapte, nu stau să se lamentee.

$e când am făcut această descoperire, am %ăpat *dânc îninteriorul meu, dar în această modalitate nouă. Experienţa a fostde-a dreptul uimitoare. 4n exemplu recent s-a petrecut deunăi,când m-am lăsat prinsă de fascinaţia +nternetului. #n loc să lucre,mă jucam pe ace&oo: şi oinăream pe site-uri. 0rocesul nu era

nici relaxant, nici productiv, ci doar o pierdere fantastică de timp şide ener!ie.

*m încercat atunci noua metodă" m-am focaliat, m-am simţitinspirată şi am acţionat. Ai-am spus în sinea mea" „$acă eşti de părere că oinăreala online te distreaă şi te relaxeaă, fă-o. $acănu, fă ceva cu adevărat relaxant. ;ăseşte ceva care să te inspire, nu

ceva care să te facă să uiţi de sine şi să te !olească de ener!ie.$acă ai !ăsit acest lucru, scoală-te şi pune-l în practicăF” Ai-amîncis imediat laptopul, am spus o mică ru!ăciune care să îmireamintească să fiu plină de compasiune faţă de mine însămi şi m-amuitat la un film care stătea pe &iroul meu de mai &ine de o lună.*ceastă acţiune s-a dovedit a fi exact lucrul de care aveam nevoie.

3u m-am mai forţat să lucre sau să fac ceva productiv, aşa

cum aş fi procedat mai demult, ci m-am relaxat profund într-omanieră intenţionată şi într-o atmosferă de ru!ăciune.

iecare recomandare din această carte include o secţiune inti-tulată „%apă adânc” care îşi propune să te ajute să faci noi ale!eriinspirate şi focaliate, iar apoi să treci la fapte. #ţi voi împărtăşi

G

Introducere' -ia$a trăită din toată inima


24/184

apoi strate!iile mele personale, dar te voi încuraja să îţi !ăseşti propriile strate!ii. #n caul meu, aceste strate!ii noi s-au dovedit

infinit mai eficiente decât vecea metodă a forţării.

Ce contribuţie sper să aduc

*ceastă carte a&ordeaă su&iecte extrem de fier&inţi, precumcompasiunea de sine, acceptarea şi recunoştinţa. 3u sunt primaautoare care discută despre aceste su&iecte şi cu si!uranţă nu sunt

cea mai inteli!entă cercetătoare din lume sau cea mai talentată scri-itoare. 'onsider totuşi că sunt prima autoare care explică cumopereaă aceste su&iecte la nivel individual şi luate la un loc pentru acultiva o Viaţă trăită din toată inima. #ncă şi mai important, cred căsunt prima autoare care discută despre aceste su&iecte din perspectiva unei cercetătoare care a studiat ani la rând ruşinea şi teama.

3u-ţi pot spune de câte ori nu am dorit să renunţ la cercetarea

mea pe tema ruşinii. Este extrem de dificil să îţi dedici întrea!acarieră studierii unui su&iect care îi face pe oameni să se contracteşi să dea înapoi. $e mai multe ori mi-am luat literalmente capul înmâini şi mi-am spus" „;ataF )enunţF Aă las pă!u&aşăF Este mult prea !reu. Există şi alte su&iecte de studiat. 3u mai vreau să măocup de această temăF” *devărul este însă că nu eu am ales ruşineaşi teama ca su&iecte de cercetare. Ele m-au ales pe mine.

a ora actuală înţele! de ce. *cesta a fost su&iectul pe caretre&uia să îl cercete / la nivel profesional şi personal / pentru amă pre!ăti în vederea studiului următor, cel referitor la „Viaţatrăită din toată inima”. 0utem vor&i despre curaj, compasiune şiiu&ire până când ajun!em să semănăm cu o felicitare, dar atât timpcât nu suntem dispuşi să discutăm serios despre principaleleo&stacole care stau în calea transpunerii lor în practică în viaţa de

i cu i, nu vom reuşi să ne scim&ăm în niciun fel. 3iciodatăF%ună !roav să vor&eşti despre curaj, dar atunci când a&ordăm

această temă tre&uie să ne referim inclusiv la maniera în care nedetermină el să ne detaşăm de ceea ce !ândesc ceilalţi oameni, iaracest lucru îi sperie pe cei mai mulţi dintre oameni. 'u toţii ne dorim

H



25/184

să fim plini de compasiune, dar câţi oameni sunt dispuşi să îşiexaminee limitele şi să înveţe să spună nu, deşi acest lucru repre-

intă o componentă critică a compasiunii( *partenenţa este şi ea ocomponentă esenţială a „Vieţii trăite din toată inima”, dar ea nu poate fi transpusă cu adevărat în practică cât timp nu învăţăm să neacceptăm aşa cum suntem. 1are de ce sunt lucrurile atât de dificile(

#nainte de a mă aşea la masa de scris, mă între& întotdeauna"„$e ce merită să scriu această carte( 'e contri&uţie sper să aduc(”+ronia sorţii face ca cea mai importantă contri&uţie pe care sper să

o aduc la înţele!erea iu&irii, apartenenţei şi preţuirii de sine săderive din experienţa mea de cercetătoare a ruşinii.

aptul că am început acest studiu din perspectiva înţele!eriifelului în care opereaă ruşinea, care ne face să ne simţim inferiorişi speriaţi, mi-a permis să fac ceva mai mult decât să preint câtevaidei deose&ite" m-a ajutat să cree o serie de strate!ii autentice descim&are a vieţii. $acă dorim să ştim de ce ne temem atât de tare

să ne revelăm sinele real în faţa celorlalţi oameni, este a&solutnecesar să înţele!em puterea ruşinii şi a fricii. *tât timp cât nu nevom opune convin!erilor de tip „u eşti suficient de bun” şi„/ine te crezi0”, nu vom putea mer!e mai departe.

Ai-aş fi dorit să fi ştiut ce ştiu acum în momentele de disperaredin trecutul meu, în care m-am simţit la pământ, dar am continuatsă cercete pro&lema ruşinii. $acă m-aş putea întoarce în timp,mi-aş şopti la urece acelaşi lucru pe care ţi-l spun acum, la înce- putul călătoriei noastre"

1sumarea propriei poveşti poate fi dificilă, dar nu este nici pe departe at2t de dificilă ca risipirea întregii vie$i pentru a fugi de ea. 1cceptarea vulnerabilită$ilor noastre este ris#cantă, dar nici pe departe la fel de periculoasă ca renun#

$area la iubire, apartenen$ă şi bucurie 3 e4perien$ele carene fac să fim mai vulnerabili. umai oamenii suficient decurajoşi pentru a#şi e4plora latura întunecată sunt capabili să descopere puterea infinită a luminii lor interioare.

I

Introducere' -ia$a trăită din toată inima


26/184


27/184

Curajul, Compasiunea şi Conectarea:

Darurile imperfecţiunii

0reţuirea de sine se cultivă prin practicarea curajului, compa-siunii şi conectării în viaţa de i cu i. 'uvântul ceie în aceastăfraă este practicarea. Jeolo!ul AarK $alK scrie" „'urajul este oo&işnuinţă, un o&icei, o virtute. 3umai cei care fac acte curajoase îlaciiţioneaă. Este la fel ca înotul" nu îl poţi practica decât arun-cându-te în apă. #n mod similar, curajul este învăţat prin practica-

rea curajului”. *celaşi lucru este vala&il şi pentru compasiune şiconectare. 3oi invităm compasiunea în viaţa noastră atunci cândacţionăm plini de compasiune faţă de noi înşine şi faţă de ceilalţioameni, şi ne simţim conectaţi atunci când ieşim în lumea exte-rioară şi încercăm să ne conectăm.

#nainte de a defini aceste concepte şi de a comenta cum ope-reaă ele, doresc să-ţi explic cum funcţioneaă ele în viaţa reală /

ca practici. 'eea ce urmeaă este o poveste personală desprecurajul de a ieşi în lume, despre compasiunea care derivă din expe-rienţă şi despre conexiunile care alimenteaă preţuirea de sine.

Furtuna ruşinii

3u cu mult timp în urmă am fost invitată să vor&esc în faţa unui!rup de părinţi despre relaţia dintre flexi&ilitate şi otare de cătredirectoarea unei mari şcoli elementare pu&lice şi de or!aniaţia părinţi-profesori a şcolii. a acea vreme tocmai colectam datedespre părinţi şi despre şcoli din perspectiva „Vieţii trăite din toatăinima”, aşa că invitaţia m-a umplut de entuiasm. 3u ştiam însă înce mă &a! sin!urăF

=


28/184

#n clipa în care am intrat în amfiteatrul şcolii am simţit oatmosferă stranie pe care o emanau părinţii din audienţă. Joată

lumea părea a!itată. *m între&at-o pe directoare ce se întâmpla,dar acesta s-a limitat să ridice din umeri. 0reşedintele asociaţiei părinţi-profesori nu mi-a spus nici el despre ce era vor&a. $eaceea, am încercat să i!nor pro&lema.

%tăteam în rândul din faţă când m-a preentat directoarea.*ceastă experienţă mi se pare întotdeauna ciudată şi nelalocul ei.'ineva îmi preintă toate realiările şi titlurile, în timp ce mie îmi

vine să vomit şi să o iau la fu!ă. $e această dată însă, preentareacare mi-a fost făcută m-a luat prin surprindere.

$irectoarea a spus ceva de !enul" „'iar dacă nu vă va fi pe plac ce veţi aui în această seară, consider că tre&uie să ascultămcu toţii, de dra!ul copiilor noştri. $r. 7ro8n se află aici pentru a netransforma şcoala şi viaţaF Ea ne va aduce pe calea cea &unăindiferent dacă ne place sau nuF”

emeia spunea aceste lucruri şocante pe un ton a!resiv, care ofăcea să pară furioasă sau enervată. Aie mi se părea că viseF0arcă aş fi fost preentată la 'ampionatul Aondial de upte. 3ulipseau decât !on!ul şi luminile stro&oscopice.

0rivind retrospectiv lucrurile, cred că ceea ce ar fi tre&uit să facatunci ar fi fost să mă ridic şi să spun" „3u mă simt foarte

conforta&il. Aă &ucur să fiu aici, dar nu am venit în niciun ca pentru a aduce pe cineva pe calea cea &ună. $e asemenea, nu aşvrea să credeţi că voi încerca să transform şcoala dumneavoastră printr-o discuţie de o oră. 'e se întâmplă de fapt aiciF(”

$in păcate, nu am făcut acest lucru. A-am limitat să încep săvor&esc în maniera mea o&işnuită" „%unt cercetătoare, dar în ace-laşi timp şi mamă care are pro&leme cu propriii ei copii”. Larurile

fuseseră aruncate însă. 0ărinţii nu erau deloc receptivi la ceea ce lespuneam eu. $impotrivă, îi vedeam pe toţi ol&ându-se la mineF

4n &ăr&at situat ciar în faţa mea avea &raţele încrucişate pe piept şi dinţii încleştaţi atât de tare încât îi făceau să îi pulseevenele din !ât. a fiecare >-B minute, el îşi scim&a poiţia pe

<



29/184

scaun, îşi dădea ocii peste cap şi ofta suficient de tare ca să fieauit de toată lumea din sală. 3ici măcar nu era vor&a de un oftat.

Era mai de!ra&ă un mormăit sau un !eamăt puternic. 'iar şivecinii săi păreau şocaţi de comportamentul lui. 3imeni nu păreasă mă simpatiee în sală 5lucru inexplica&il pentru mine6, darcomportamentul acestui &ăr&at era insuporta&il pentru toată lumea.

iind profesoară şi lider de !rup cu multă experienţă, ştiu cumsă !estione astfel de situaţii şi de re!ulă mă simt conforta&ilatunci când o fac. *tunci când cineva pertur&ă restul !rupului, nu

ai practic decât două alternative" să îl i!nori sau să faci o pauă şisă îl confrunţi în particular în le!ătură cu comportamentul luiinadecvat. $in păcate pentru mine, eram atât de siderată deexperienţa prin care treceam încât am optat pentru cea mai proastăsoluţie posi&ilă" am încercat să îl impresione.

*m început să vor&esc foarte tare şi am devenit tot maianimată. *m citat diferite statistici din cercetare care ar fi speriat

orice părinte. *m renunţat la autenticitate pentru o atitudine de tip"„5ai bine m#ai asculta! "n caz contrar, rişti să î$i vezi copilulrenun$2nd la şcoală în clasa a treia şi făc2nd autostopul pentru acălători, apuc2ndu#se de droguri sau făc2nd cine ştie ce alte prostii!”

3icio reacţie.

3imeni nu m-a apro&at din cap, nimeni nu mi-a âm&it / nimic.Jot ce am reuşit a fost să îi &a! în sperieţi pe ceilalţi 2G< de părinţi,deja enervaţi. Evenimentul s-a dovedit un deastru. 1rice încercarede a atra!e cooperarea unui astfel de om sau de a-l învin!e sedovedeşte din start o !reşeală, căci presupune renunţarea laautenticitate de dra!ul apro&ării. *tunci când adopţi o astfel deatitudine tu refui să mai crei în propria ta valoare şi începi să

cerşeşti apro&area celorlalţi. @i, $oamne, cum o mai cerşeamF#n clipa în care am terminat de vor&it, mi-am înşfăcat !eanta şi

am aler!at literalmente la maşina mea. #n timp ce ieşeam din parcare, mă înroşeam din ce în ce mai tare la faţă. Aă simţeamumilită şi inima îmi &ătea ne&uneşte. *m încercat să îmi i!nor

/urajul, /ompasiunea şi /onectarea' Darurile imperfec$iunii


30/184

propriul comportament ne&unesc, dar nu reuşeam să mă !ândesc laaltceva. Jreceam printr-o verita&ilă furtună a ruşinii.

*tunci când furtuna ruşinii şuieră pretutindeni în jurul meu, îmieste imposi&il să mai !ăsesc o perspectivă poitivă sau să îmi maiamintesc ceva &un despre mine. Aintea mea a început faimosulmonolo! ne!ativ de tip" „Doamne, ce idioată sunt! De ce am făcutaşa ceva0”

Aarele dar al muncii de cercetare pe care am făcut-o 5inclusival celei de lucru cu mine însămi6 constă în faptul că pot recunoaşte

imediat ruşinea atunci când aceasta devine manifestă. 0e de o parte, recunosc imediat simptomele fiice ale ruşinii" !ura uscată,timpul care pare să îşi încetinească mersul, vederea tunelară,înroşirea feţei, creşterea pulsului. 0e de altă parte, ştiu că reluareala infinit şi cu încetinitorul a scenei care mi-a provocat sentimentulruşinii repreintă o avertiare dintre cele mai importante.

@tiu de asemenea că cel mai &un lucru pe care îl putem face înastfel de situaţii este unul care pare foarte !reu de aplicat" tre&uiesă avem curajul să ieşim în lumea exterioarăF 3oi tre&uie să neasumăm povestea personală şi să o împărtăşim cu cei care şi-aucâşti!at dreptul de a o asculta, respectiv pe care ne putem &aa căvor reacţiona cu compasiune. #n astfel de momente mai mult caoricând, noi avem nevoie de curaj, de compasiune şi de conectare.

@i asta cât mai rapid posi&ilF)uşinea nu suportă să ne audă spunându-ne povestea. Ea

detestă descrierea ei în cuvinte şi nu poate supravieţui împărtăşirii.)uşinea adoră secretul. $e aceea, lucrul cel mai periculos pe careîl putem face atunci când ne simţim ruşinaţi este să ne ascundem şisă ne în!ropăm povestea. *tunci când facem acest lucru, ruşineaintră în metastaă. $e aceea, în acea clipă mi-am spus cu voce tare"

„Jre&uie să vor&esc cu cineva 'M+*) *'4A. ii curajoasă,7renNF”

Există însă un element foarte important de care tre&uie să ţinemseama atunci când căutăm compasiunea şi conectarea" nu putemapela la oricine. ucrurile sunt ceva mai complicate. $e pildă, eu

2



31/184

am o sumedenie de prieteni, dar foarte puţini oameni la care potapela atunci când mă treesc în ţinutul pustiu şi întunecat al ruşinii.

$acă ne împărtăşim povestea personală cu cineva care numerită să o asculte, riscăm să fim spul&eraţi complet şi făcuţifărâme de furtuna care deja face rava!ii în viaţa noastră. #n astfelde situaţii, avem nevoie de o le!ătură de prietenie solidă, similarăunui copac puternic ancorat în sol. Jre&uie să îi evităm cu orice preţ pe"

. 0rietenii care se simt la fel de ruşinaţi ca şi tine atunci cândîţi aud povestea. *ceştia nu fac decât să îţi confirme cât deori&il te-ai comportat. 4rmeaă apoi o tăcere stânjenitoare,iar în final tot tu eşti cel care tre&uie să îi consolei pe ei.

2. 0rietenii care îţi răspund prin simpatie 5„#mi pare atât de rău pentru tine”6, nu empatic 5„#nţele!. %unt alături de tine. Ais-a întâmplat şi mie”6. $acă vrei să vei un ciclon al ruşiniidevenind cu adevărat letal, alimenteaă-l cu frae de !enul"„1, săracul de tineF”, sau cu incredi&ila variantă pasiv-a!re-sivă a simpatiei" „ii &inecuvântat, suflet sărmanF”

>. 0rietenii pentru care eşti un exemplu a&solut de preţuire desine şi de autenticitate. *ceştia nu te vor putea ajuta, căci sevor simţi prea deamă!iţi de imperfecţiunile tale, ciar mai

mult decât te simţi tu.B. 0rietenii care se simt atât de inconforta&il în faţa vulnera-

&ilităţii că te vor mustra imediat" „'um ai putut să faci asta(a ce te !ândeai(”, sau care vor încerca să dea vina pealtcineva" „'ine era tipul acela( Vom avea noi !rijă de elF”

G. 0rietenii care încearcă tot timpul să pară poitivi. +ncapa&ili

să îşi exprime propriul disconfort, aceştia refuă să acceptefaptul că poţi avea uneori un comportament ne&unesc şi că poţi face ale!eri teri&ile. 0rin urmare, îţi spun" „Exa!erei.%unt convins că nu a fost atât de rău. Ju eşti minunat. Eşti perfect. Joată lumea te iu&eşte”.

>



32/184

H. 0rietenii care confundă „conectarea” cu oportunitatea de a se pune pe ei pe primul loc" „*sta-i nimicF %ă-ţi spun ce mi s-a

întâmplat mieO”.$e &ună seamă, şi noi ne putem asuma aceste roluri atunci când

alţi prieteni apeleaă la noi, mai ales dacă aceştia ne spun o poveste care ne !ândăre propriul tipar al ruşinii. *devărul este căsuntem cu toţii oameni imperfecţi şi vulnera&ili. Este !reu să practici compasiunea atunci când te lupţi cu propria autenticitatesau când nu te preţuieşti suficient de mult pe tine însuţi.

*tunci când căutăm compasiunea unei alte persoane, noi avemnevoie de cineva care să fie profund centrat, cu picioarele pe pământ, capa&il să ne sprijine şi să ne accepte aşa cum suntem, cucalităţile noastre deopotrivă poitive şi ne!ative. Aai mult decâtatât, tre&uie să ne onorăm efortul de a ieşi cu &ine din aceastăsituaţie prin împărtăşirea ei cu cineva care şi-a c2ştigat dreptul de a

ne asculta povestea. *tunci când ne dorim compasiune, tre&uie săne conectăm cu persoana potrivită, la momentul potrivit şi închestiunea potrivită.

#n ceea ce mă priveşte, mi-am sunat sora. 3u am început să îmisun surorile sau fratele pentru a mă sprijini în momentele când măaflam în mijlocul ciclonului ruşinii decât după 2


33/184

*sleK nu s-a lăsat derădăcinată şi luată pe sus de furtunacreată de experienţa mea. 3u a fost însă nici suficient de ri!idă

pentru a mă acua şi pentru că mă umili cu judecăţile ei critice. 3ua încercat să îmi reolve pro&lema sau să mă facă să mă simt mai &ine. 0ur şi simplu m-a ascultat şi a avut curajul să îmi împăr-tăşească propriile ei vulnera&ilităţi.

A-am simţit complet expusă, dar şi iu&ită şi acceptată în tota-litate 5aceasta fiind definiţia compasiunii în viiunea mea6. Jre&uiesă mă crei atunci când îţi spun că ruşinea şi teama nu pot tolera

această conectare intimă între doi oameni. Jocmai de aceea amajuns la concluia că principalele instrumente necesare pentrucălătoria „Vieţii trăite din toată inima” sunt" curajul, compasiuneaşi conectarea. 0este toate, faptul că am acceptat să fiu văută decineva dra! în toată imperfecţiunea mea a întărit şi mai mult relaţianoastră, lucru care a rămas vala&il până astăi. $e aceea am ajunssă numesc curajul, compasiunea şi conectarea / darurile imper-

fecţiunii. *tunci când acceptăm să fim autentici, ciar dacă acestlucru presupune revelarea imperfecţiunii noastre, aceste daruri necopleşesc prin comorile pe care ni le oferă.

"n final, doresc să#$i povestesc pe scurt cum s#a terminat aceas#tă poveste' la o săptăm2nă după prelegerea pe care am $inut#o în fa$a comitetului părin$i 6 profesori, care a semănat mai mult cu un

meci de lupte, am aflat că părin$ii îşi vizitau tot timpul copiii în sălile de clasă, interfer2nd cu profesorii şi cu metoda lor de predare. 7ără să#mi spună nimic, directoarea şi preşedintele comi#tetului de părin$i le#a cerut părin$ilor să participe la înt2lnirea cumine, spun2ndu#le că voi veni să le e4plic de ce trebuie să renun$e să mai intervină în timpul orelor. /u alte cuvinte, am fost chemată să joc rolul unui mercenar împotriva părin$ilor. /hiar dacă nu

sunt de acord cu ingerin$a părin$ilor în timpul orelor de clasă, numi se pare corect să fiu folosită pentru post de carne de tun. Dealtfel, ironia sor$ii a făcut să nu pomenesc nimic despre acest subiect în prelegerea mea, întruc2t nu aveam nicio idee ce seînt2mpla în acea şcoală.

G



34/184

*cestea fiind ise, îţi propun să luăm pe rând conceptele ceieale „Vieţii trăite din toată inima” şi să analiăm cum pot fi folosite

ele.

Curajul

'urajul este una din temele ce apar mereu în viaţa mea. ie măro! să am curaj, fie mă simt recunoscătoare pentru că am dat omică dovadă de curaj, fie îl aprecie în caul altor oameni, fie îl

studie teoretic. 3u cred însă că sunt un ca unic. #ntr-o formă saualta, fiecare om îşi doreşte să fie curajos.

$upă ce am intervievat o sumedenie de oameni în le!ătură cuadevărurile din viaţa lor, inclusiv cu pro&lemele cu care se con-fruntă, am înţeles că unul din principalele atri&ute pe care le au încomun oamenii care trăiesc o „Viaţă trăită din toată inima” estecurajul. @i nu vor&esc de orice tip de curaj. *m descoperit că„Viaţa trăită din toată inima” necesită un curaj obişnuit. +ată cevreau să spun cu astaO

)ădăcina cuvântului curaj este cuvântul latin cor 3 care în-seamnă inimă. #n vremurile de demult, cuvântul curaj era definitaltfel decât în epoca noastră. a ori!ini, el însemna „a spunedescis ce ai pe inimă”. $e-a lun!ul timpului această definiţie s-a

scim&at, iar la ora actuală curajul a ajuns sinonim cu cuvântuleroic. Eroii sunt importanţi şi orice societate are nevoie de ei, dar partea proastă este că oamenii au uitat de definiţia autentică acurajului, care înseamnă să fii descis şi să spui cine eşti cuadevărat, ce simţi şi prin ce experienţe treci 5&une şi reledeopotrivă6. Eroismul înseamnă de multe ori să îţi rişti viaţa.'urajul o&işnuit nu se referă decât la riscul de a-ţi asuma propria

vulnerabilitate. #n lumea modernă, acest lucru a ajuns să fie însă cuadevărat un act de mare curaj.

3u ştiu si!ur care este ori!inea expresiei curaj obişnuit, dar amdescoperit-o într-u articol despre femei şi fete al cercetătoarei *nnie)o!ers.

H



35/184

$acă suntem atenţi, putem vedea astfel de acte de curaj înfiecare i, de pildă atunci când cineva cere ajutorul altcuiva, aşa

cum am făcut eu cu *sleK. 0ersonal, îl descopăr în sala mea decurs atunci când un student ridică mâna şi îmi spune" A-aţi pierdutcomplet. 3u înţele! a&solut nimic din ceea ce spuneţi”. #ţi daiseama cât de incredi&il de curajos este să spui „nu înţele!” încondiţiile în care eşti convins că toţi cei din jur înţele!( Experienţacelor peste ece ani de predat m-a învăţat că dacă un student arecurajul să spună „3u înţele!”, cel puţin alţi ece simt exact la fel

ca el. 'iar dacă nu îşi asumă riscul de a declara descis acestlucru în faţa celorlalţi, ei &eneficiaă cu si!uranţă în urma actuluide curaj al celui care o face.

4n alt !est curajos la care am asistat a fost cel al fiicei meleEllen, care m-a sunat la


36/184

/ #n 8ee:endul următor o să mer! la o altă petrecere la care se presupune că ar tre&ui să rămân peste noapte. 0oţi să vii să mă iei

la ora culcării( 0ur şi simplu nu mă simt pre!ătită să rămân pânădimineaţa într-o casă străină.

*sta înseamnă curaj. 7ine ar fi dacă un număr cât mai mare deoameni ar practica aceste discuţii descise.

4n alt ca de curaj este cel în care sunt dispusă eu însămi să îmiasum riscul de a-mi manifesta vulnera&ilitatea şi deamă!irea înfaţa altor persoane. Jimp de foarte mulţi ani, dacă doream foartemult ceva / cum ar fi să primesc o invitaţie la o conferinţă spe-cială, o promovare sau un interviu la radio / mă prefăceam că nuîmi păsa prea tare de lucrul respectiv. %pre exemplu, dacă un cole!mă între&a" „Eşti neră&dătoare să faci acel interviu la radio(”,ridicam din umeri şi îi răspundeam"

/ 3u sunt prea si!ură. 3u mi se pare ceva ciar atât de

important.7ineînţeles că în sinea mea mă ru!am să dau interviul.

*&ia în ultimii ani am învăţat că acest joc stupid al minţii nureduce cu nimic durerea pe care o simt atunci când lucrul pe care-ldoresc nu se întâmplă. #n scim&, el îmi reduce &ucuria atunci cândlucrul respectiv se întâmplă. 0este toate, îmi creeaă o stare deiolare. *tunci când minimiei importanţa unui lucru pe care ţi-ldoreşti, prietenii tău nu sunt predispuşi să te sune şi să-ţi spună"„#mi pare rău că nu ai o&ţinut ce îţi doreai. @tiu cât de mult ţi-aidorit lucrul respectiv”.

a ora actuală, atunci când cineva îmi pune între&ări le!ate deun lucru pe care mi-l doresc, sunt mult mai predispusă să îmi aduncurajul şi să îi spun" „#mi doresc din suflet acest lucru. #ncerc să-mi

păstre realismul, dar tare aş dori ca el să se întâmple”. $e aceea,atunci când lucrurile nu se deruleaă aşa cum doresc, îmi esteinfinit mai uşor să îmi sun o prietenă şi să îi spun" „@tii lucrul aceladespre care îţi spuneam că aş dori să mi se întâmple( Ei &ine, nus-a întâmplat, şi mă simt atât de frustratăO”.

?



37/184

4n alt exemplu de curaj o&işnuit la care am asistat recent s-a petrecut la !rădiniţa fiului meu 'arlie. Eu şi ceilalţi părinţi am

fost invitaţi să asistăm la un spectacol muical susţinut de copii cuocaia unei anumite săr&ători. 'red că ştii cum se petrec lucrurileîn astfel de cauri" 2G de copii mici cântă pe scenă susţinuţi de părinţi, &unici şi rude din audienţă, care îi filmeaă cu camerele lorvideo. 0ărinţii îşi ţineau în sus camerele de filmat sau aparatele defoto!rafiat, luând instantanee şi asi!urându-se că odraslele lor ştiaucă se aflau acolo.

'a şi cum atmosfera !enerală nu ar fi fost suficient de încărcatăde emoţie, o fetiţă în vârstă de trei ani a plâns tot timpul spec-tacolului pentru că nu reuşea să îşi vadă mama din locul în care seafla pe scenă. #n final, s-a dovedit că mama fetiţei era prinsă întrafic şi că nu a reuşit să ajun!ă la timp la spectacol. 'ând a ajunsîn sfârşit, eu stăteam în !enunci în mijlocul scenei şi îl îm&răţişam pe 'arlie. $in acel un!i jos, am văut-o pe mama fetiţei dând

năvală în sală şi scanând întrea!a audienţă în căutarea copilului ei.Jocmai când eram pe punctul de a mă ridica în picioare şi a-i arătaunde se afla fetiţa, 5undeva în spatele sălii, unde o profesoară oţinea în &raţe şi încerca să o liniştească6, o altă mamă a trecut pelân!ă noi, s-a uitat dispreţuitor la sărmana femeie care a&ia reuşisesă ajun!ă şi şi-a dat ocii peste cap.

A-am ridicat în picioare, am inspirat adânc în piept şi amîncercat să îmi păstre cumpătul, astfel încât să nu aler! dupămama care se considera „mai &ună decât tine” şi care şi-a dat ocii peste cap, pentru a-i tra!e un şut în fundul ei punctualF $in fericire,ciar atunci alte două mame s-au îndreptat către femeia care aveaocii în lacrimi şi i-au âm&it ama&il. 4na dintre ele şi-a pus mâna pe umărul ei şi i-a spus cu compasiune"

/ *m trecut cu toţii prin asta. Eu am ratat ultimul spectacol alcopilului meu, şi nu pentru că am ajuns prea târiuD pur şi simpluam uitat.

aţa femeii stresate s-a relaxat şi ea şi-a şters o lacrimă.'ealaltă mamă i-a spus la rândul ei"

=



38/184

/ iul meu a fost sin!urul copil din clasă care nu a purtat pijamale de Liua 0ijamalelor, şi îmi scoate ocii ciar şi în iua de

astăi că aceea a fost cea mai ori&ilă i din viaţa luiO 1 să fie &ine. %untem cu toţii în aceeaşi &arcă.

'ând femeia care a ratat spectacolul a reuşit să ajun!ă în sfârşitîn spatele sălii, la profesoara care încă îi liniştea fiica, arăta destulde calmă. Aamele care şi-au împărtăşit descis propriile poveştile!ate de imperfecţiune şi vulnera&ilitate au dat dovadă de curaj.Ele şi-a făcut timp să se oprească pentru o clipă şi să îi spună

femeii" „+ată povestea mea. 3u eşti sin!ura care a trecut prin aşaceva”. 3u le-a o&li!at nimeni să facă acest lucru. e-ar fi fost atâtde uşor să joace rolul de mame perfecte şi să treacă dispreţuitoare pe lân!ă ea, aşa cum a făcut prima femeie.

*şa cum ilustreaă aceste istorii, curajul !enereaă efecte înavalanşă. 1ri de câte ori optăm pentru curaj, noi îi facem pe cei din jurul nostru să se simtă mai &ine, iar această lume să pară mai

curajoasă. @i tre&uie să recunoaştem că lumea în care trăim arenevoie de mai multă &unătate şi de mai mult curaj.

Compasiunea

#n pre!ătirea cărţii mele despre ruşine, am citit toate cărţile pecare le-am !ăsit despre compasiune. #n cele din urmă, am desco-

perit o conexiune perfectă între poveştile care le-am auit îninterviurile mele şi opera călu!ăriţei &udiste americane 0ema'QdrQn. #n cartea ei, 8ocuri care te sperie, călu!ăriţa scrie" „1ride câte ori practicăm în mod deli&erat compasiunea, ne putemaştepta să simţim teama !enerată de propria noastră durere. 0rac-ticarea compasiunii este un act de curaj. Ea presupune să înveţi săte relaxei şi să avansei lin către lucrul care te sperie2”.

ucrul care îmi place cel mai mult la definiţia lui 'QdrQn esteonestitatea ei le!ată de vulnera&ilitatea !enerată de practicareacompasiunii. $acă analiăm ori!inea cuvântului compasiune, aşa2 0ema 'QdrQn, 9he %laces 9hat *care :ou' 1 uide to 7earlessness in

Dif;cult 9imes 57oston" %am&ala 0u&lications, 2


39/184

cum am făcut cu cuvântul curaj, ne vine mai uşor să înţele!em dece compasiunea nu repreintă de re!ulă prima noastră reacţie în

faţa suferinţei. 'uvântul compasiune derivă din cuvintele latine pati şi cum, care înseamnă „a suferi împreună 5la unison6 cu”.0ersonal, nu cred că oamenii sunt setaţi să reacţionee în primulrând prin compasiune. 0rima noastră reacţie în faţa fricii 5a noastrăsau a unei alte persoane6 este încercarea de a ne proteja. 3oi ne protejăm de re!ulă prin a arunca vina pe altcineva. 4neori, facemacest lucru fiind foarte critici sau încercând să !ăsim pe loc o

soluţie, fără a ne exprima empatia cu suferinţa celui în cauă.'QdrQn încearcă să reolve această tendinţă către autoprotecţie

afirmând că tre&uie să fim oneşti cu noi înşine şi să ne iertăm pentru încercarea de a ne încide la nivel sufletesc" „*tunci cândcultivăm compasiunea, noi ne raportăm la întrea!a noastră expe-rienţă de viaţă" la suferinţele pe care le-am trăit, la empatia noastră,dar şi la cruimea şi teroarea pe care le-am experimentat. *cest

lucru este firesc. 'ompasiunea nu repreintă o relaţie între unvindecător şi o persoană rănită, ci una între e!ali. 3umai cunos-cându-ne &ine propriul întuneric interior putem noi să fim cuadevărat preenţi în faţa întunericul din alte persoane. 'ompa-siunea devine reală numai atunci când ne recunoaştem şi împăr-tăşim omenescul din noi>”.

#n povestea mea de mai sus, *sleK a fost dispusă să se scu-

funde împreună cu mine în întunericul meu. Ea nu şi-a propusnicio clipă să mă ajute să reolv pro&lema, ci doar să îmi fie alăturica un e!al şi să mă ţină de mână până când mă voi calma.

Hotarele şi compasiunea

4na din cele mai mari 5şi cele mai puţin discutate6 &ariere în

calea practicării compasiunii este teama de fixarea otarelor şi aconsecinţelor pentru încălcarea lor. @tiu că sună ciudat, dar eu credcă înţele!erea conexiunii dintre otare, consecinţe, acceptare şicompasiune m-a făcut să fiu un om mai &un. #nainte de anul

> +&id.

2



40/184

„pră&uşirii” mele păream mai &lândă şi mai ama&ilă, dar în sineamea eram plină de resentimente, de judecăţi critice şi de mânie. a

ora actuală mi se pare că dau dovadă de mai multă compasiune, căsunt mai puţin critică şi că nu mai manifest atât de des resenti-mente, dar în scim& sunt mult mai insistentă asupra otarelor pecare mi le-am sta&ilit. 3u ştiu cum pare din exterior aceastăcom&inaţie, dar te asi!ur că privită din interior, ea este cu adevăratfoarte puternică.

#nainte de a face acest studiu ştiam foarte multe lucruri despre

aceste concepte, dar nu înţele!eam relaţia dinte ele. #n timpulinterviurilor pe care le-am luat su&iecţilor mei, am rămas literal-mente cu !ura căscată atunci când am constatat că marea majo-ritate a oamenilor care practică sincer compasiunea sunt oameniicei mai ferm otărâţi să le fie respectate otarele. *cesta esteadevărul" oamenii plini de compasiune sunt oameni cu otare fermsusţinute. *şa cum spuneam, această descoperire m-a uimit la

culme.+ată aşadar ce am descoperit" esenţa compasiunii este accep-

tarea. 'u cât ne acceptăm într-o mai mare măsură pe noi înşine şi pe ceilalţi, cu atât mai uşor ne vine să fim plini de compasiune.Este dificil să îi accepţi pe oamenii care te rănesc, care profită detine sau ciar te calcă în picioare. *cest studiu m-a învăţat că dacăne dorim cu adevărat să practicăm compasiunea, tre&uie să înce-

pem întotdeauna prin a ne fixa otare ferme şi prin a-i face peoameni să se simtă responsa&ili pentru comportamentul lor.

3oi trăim într-o cultură a aruncării vinei pe alte persoane.$orim întotdeauna să ştim a cui este vina şi cum va plăti persoanarespectivă pentru ea. #n lumea noastră personală, socială şi politică,noi ţipăm şi arătăm adeseori cu de!etul, dar rareori insistăm asupraasumării consecinţelor de către cei care au !reşit. 'um am putea săfacem acest lucru( %untem atât de epuiaţi de ţipete şi acuaţiiîncât nu mai avem ener!ia necesară pentru a crea consecinţesemnificative ale acţiunilor şi pentru a le impune celorlalţi. $e la politicienii din Rasin!ton şi finanţiştii de pe Rall %treet şi până lasistemul educaţional şi ciar acasă la noi, acest mod de a !ândi de22



41/184

tip „furie-aruncarea vinovăţiei-epuiare-incapacitatea de a impuneconsecinţe” este principalul motiv pentru care ne umplem atât de

uşor de mânie moralistă şi dăm dovadă de atât de puţină compasiune.

Eu cred că ne-ar fi infinit mai &ine dacă am fi mai ama&ili, darmai fermi, dacă am da dovadă de mai puţină mânie şi de mai multăresponsa&ilitate asumată. Viaţa noastră de acasă şi de la serviciu arfi infinit mai frumoasă dacă am arunca mai puţin vina pe alţii, daram avea un respect mai mare pentru otarele fiecăruia.

*m fost invitată recent să ţin o prele!ere în faţa unui !rup delideri corporatişti care încercau să facă faţă unei reor!aniăridificile a companiei lor. 4nul din mana!erii de proiect mi-a spus cădupă ce m-a ascultat vor&ind despre pericolul folosirii ruşinii cainstrument mana!erial se simţea în!rijorat că s-a folosit prea multde acest instrument cu cole!ii săi. * adău!at că atunci când devinefoarte frustrat, dă vina pe un su&altern şi îl critică descis în primaşedinţă.

/ Aă simt atât de frustrat, mi-a spus el. *m doi an!ajaţi care pur şi simplu nu mă ascultă. e explic fiecare detaliu al proiectuluiîn derulare, verific să văd dacă au înţeles, şi totuşi ei fac ce ştiu ei.0ur şi simplu nu mai am alte opţiuni. Aă simt pus la colţ şi măînfurii, aşa că îi fac de râs în faţa cole!ilor lor.

'ând l-am între&at în ce fel îi făcea pe aceşti an!ajaţi să sesimtă responsa&ili pentru că nu urmeaă protocolul proiectului,mi-a răspuns"

/ 'e vrei să spui prin „responsa&ili”(

/ $upă ce verifici dacă au înţeles care sunt aşteptările tale şio&iectivele lor, i-am explicat, le explici consecinţele nerespectării

planului sau ale neîndeplinirii o&iectivelor( / 3u le vor&esc niciodată de consecinţe. Ei ştiu foarte &ine că

tre&uie să urmee protocolul.

'a să înţelea!ă mai &ine ce doream să spun, i-am dat unexemplu"

2>



42/184

/ 7un. 'e crei că s-ar întâmpla dacă le-ai spune că o să le daiun avertisment scris cu prima ocaie în care vor mai încălca

protocolul şi că la următoarele avertismente şi-ar putea pierdesluj&a(

* scuturat din cap şi mi-a sus"

/ 1, nuF Ai se pare prea radical. *r tre&ui să îi implic în acest proces pe cei de la resurse umane. E prea complicatF

#ntr-adevăr, fixarea otarelor şi a responsa&ilităţilor este maicomplicată decât ţipatul şi învinovăţirea, dar este şi infinit maieficientă. *cuarea, compromiterea şi învinovăţirea cuiva fără sta- &ilirea clară a responsa&ilităţilor au consecinţe ne!ative asupracuplurilor, familiilor, or!aniaţiilor şi comunităţilor. Aai întâi detoate, atunci când dăm vina pe altcineva şi îl facem de ruşine, noimutăm accentul de la comportamentul său la al nostru. 0ână cândşeful termină de ţipat la su&alternii săi, făcându-i de râs în faţa

cole!ilor lor, sin!urul comportament discuta&il devine al său.0este toate, dacă nu impunem consecinţe pentru comportamen-

tele !reşite, oamenii se învaţă să nu ţină cont de solicitările noastre,ciar dacă le rostim su& formă de ameninţare sau de ultimatum.$acă le spunem copiilor noştri să nu îşi mai arunce ainele pe jos,dar aceştia ştiu că sin!ura consecinţă a neascultării sunt câtevaminute de ţipat la ei, este corect ca ei să creadă că acest lucru nu

este foarte important pentru noi.Este foarte !reu ca oamenii să înţelea!ă că pot fi plini de com-

pasiune şi de acceptare, făcându-i în acelaşi timp pe ceilalţi sărăspundă pentru comportamentele lor. *cest lucru nu numai că este posi&il, dar este şi cea mai &ună cale de a manifesta compasiunea.#n acest fel, noi îl putem confrunta pe cel vinovat, putem concediaun an!ajat, putem pica la examen un student sau ne putem dis-

ciplina copilul fără a-i face de râs şi fără a-i umili. %ecretul constăîn separarea oamenilor de comportamentul lor. 3oi tre&uie să neadresăm lucrurilor pe care le fac, nu esenţei lor umane 5vom vor&imai multe despre acest lucru în capitolul următor6. $e asemenea,este important să ne asumăm disconfortul reultat din com&inarea

2B



43/184

compasiunii cu sta&ilirea otarelor. Jre&uie să ne ferim să neconvin!em sin!uri că detestăm pe cineva sau că acesta merită să

fie tratat urât astfel încât noi să ne simţim mai &ine, fără a-l ajutaînsă cu nimic să îşi asume responsa&ilitatea pentru ce a făcut.*ceastă atitudine nu poate conduce decât la pro&leme. *tunci cândne convin!em sin!uri că detestăm pe cineva astfel încât să nesimţim mai conforta&il atunci când dăm vina pe el, noi intrăm practic în jocul vinovăţiei şi al ruşinii.

*tunci când nu reuşim să sta&ilim otare ferme şi să le expli-

căm oamenilor consecinţele acţiunilor lor, noi ne simţim folosiţi şimanipulaţi. $e aceea, îi atacăm în esenţa lor, lucru mult maidureros decât atacarea unui comportament sau a unei ale!eri. Estefoarte important să înţele!em însă că această atitudine este pericu-loasă pentru relaţiile şi pentru &unăstarea noastră, căci corespunde jocului ruşinii şi vinovăţiei, ca să nu mai vor&im de cel al mânieimoraliste. 0e de altă parte, este !reu să practici compasiunea atunci

când eşti plin de resentimente. #n consecinţă, dacă dorim să practicăm acceptarea şi compasiunea, ceea ce tre&uie să facem estesă sta&ilim otare ferme şi consecinţe pentru comportamentelenedorite.

Conectarea

0ersonal, definesc conectarea astfel" energia care e4istă întreoameni atunci c2nd aceştia doresc să fie văzu$i, auzi$i şi pre$ui$i<atunci c2nd dăruiesc şi primesc fără judecă$i critice< şi atuncic2nd ob$in sus$inere şi tărie dintr#o rela$ie.

Eu şi *sleK am rămas profund conectate după experienţanoastră. *ceasta m-a făcut să mă simt privită, auită şi preţuită.$eşi !estul m-a speriat, am ieşit din carapacea mea şi am căutat în

afară sprijin şi ajutor. #n urma experienţei, ne-am simţit amândouăîntărite şi împlinite. $e fapt, două săptămâni mai târiu *sleK mi-adeclarat"

/ 3u-ţi pot spune cât de &ucuroasă sunt că m-ai sunat în aceai. ;estul tău m-a ajutat enorm, căci m-a convins că nu sunt

2G



44/184

sin!ura care trec prin astfel de experienţe. #n plus, mi-a plăcutfaptul că te-am putut ajuta şi că ai avut încredere în mine.

'onectarea este o stradă cu du&lu sens.*devărul este că noi suntem setaţi să ne conectăm. *cest lucru

există ciar în *$3-ul nostru. #ncă de când ne naştem, noi avemnevoie de conectare pentru a înflori din punct de vedere emoţional,fiic, spiritual şi intelectual. *cum un deceniu ideea că suntem„setaţi să ne conectăm” ar fi putut părea exaltată şi de tip 3e8 *!e.a ora actuală se ştie însă că nevoia de conectare este mai mult

decât o simplă emoţie sau un simplu impuls. *ceastă cunoaştereeste ştiinţă pură. 3euroştiinţă, ca să fiu mai precisă.

#n cartea sa, Inteligen$a socială' oua ştiin$ă a rela$iilor inter#umane, $aniel ;oleman exploreaă confirmarea faptului că sun-tem setaţi pentru conectare 5potrivit celor mai recente descoperiridin &iolo!ie şi din neuroştiinţă6 şi că relaţiile noastre ne modeleaă &iolo!ia şi experienţele. *utorul scrie" „'iar şi cele mai &analeîntâlniri acţioneaă ca re!ulatori ai creierului, stimulându-neemoţiile / unele deira&ile şi altele nu. 'u cât suntem mai puternicconectaţi cu cineva din punct de vedere emoţional, cu atât maimare este forţa reciprocă ce se naşte din relaţiile noastreB”. Esteuimitor, deşi nu neapărat surprinător, cât de mare este impactul produs de conexiunile pe care le experimentăm în relaţiile noastreasupra devoltării şi performanţelor creierului nostru.

$atorită nevoii noastre înnăscute de conectare, consecinţeledeconectării sunt pe cât de reale, pe atât de periculoase. 4neoridoar ni se pare că suntem conectaţi. %pre exemplu, tenolo!ia afacilitat o impostură a conectării, făcându-ne să credem că suntemconectaţi deşi nu suntem / cel puţin nu aşa cum ar tre&ui să fim. #nlumea noastră înne&unită de tenolo!ie noi am ajuns să confundămcomunicarea cu conectarea. aptul că suntem conectaţi la +nternetnu înseamnă că suntem văuţi şi auiţi cu adevărat. $impotrivă,iper-comunicarea înseamnă că petrecem mai mult timp peace&oo: decât faţă în faţă, cu oamenii la care ţinem cu adevărat.B $aniel ;oleman, *ocial Intelligence' 9he e) *cience of (uman

=elationships 5 3e8 9or:" )andom Mouse P 7antam $ell, 2


45/184


46/184

complet dinamica familiei mele. *ceştia mi-au permis să mă pră- &uşesc şi să fiu imperfectă, împărtăşindu-mi din tăria şi din înţe-

lepciunea lor incredi&ilă. $e vreme ce conectarea este o ener!iecare se naşte între oameni, nu tre&uie să uităm că ea călătoreşte înam&ele direcţii.

'ălătoria „Vieţii trăite din toată inima” nu este o cale a minimeireistenţe, ci una a conştiinţei şi a ale!erilor. %inceră să fiu, ea mer-!e împotriva curentului societăţii moderne. $orinţa de a-ţi spune povestea, de a împărtăşi durerea altcuiva şi de a rămâne conectat

într-o manieră autentică în această lume deconectată nu este cevace putem face cu jumătate de inimă.

0racticarea curajului, compasiunii şi conectării înseamnă să privim viaţa şi oamenii din jurul nostru şi să spunem" „%unt alăturide voi”.

2?



47/184

Explorarea puterii iubirii, apartenenţei(integrării) şi coningerii că eşti perfect

aşa cum eşti

Iubirea este lucrul cel mai important din via$a noastră, o pasiune pentru care merită să luptăm şi chiar să murim. /utoate acestea, noi suntem reticen$i să îi spunem pe nume. 7ără un vocabular foarte subtil, noi refuzăm chiar şi să ne g2ndim la ea, sau să discutăm direct despre ea.

/ $+*3E *'SE)A*3

+u&irea şi apartenenţa sunt a&solut esenţiale pentru experienţaumană. #n timp ce îmi realiam interviurile, am înţeles că există un singur lucru care îi separă pe oamenii care trăiesc o iu&ire pro-fundă şi se simt inte!raţi în mijlocul semenilor lor de cei care îşi

doresc aceste lucruri, dar nu consideră că le au" credinţa în preţui-rea de sine. ucrurile sunt pe cât de simple pentru cei care leînţele!, pe atât de complicate pentru cei care nu le înţele!" dacădorim să experimentăm plenar iu&irea şi inte!rarea, noi tre&uie săcredem că merităm să iu&im şi să fim iu&iţi, respectiv să neinte!răm.

$acă ne putem detaşa de ceea ce cred ceilalţi şi dacă ne putemasuma povestea noastră personală, noi căpătăm acces la preţuireade sine, la sentimentul că suntem perfecţi exact aşa cum suntem şică merităm să fim iu&iţi şi să ne inte!răm. *tunci când ne petrecemo viaţă întrea!ă încercând să ne distanţăm de acele părţi ale vieţii

2=


48/184

noastre care nu se inte!reaă în tiparul cu care dorim să ne identi-ficăm, noi ieşim practic în afara propriei poveşti şi le cerşim celor-

lalţi preţuirea prin performanţele excesive la care ne supunem, prin perfecţionismul nostru, prin încercarea de a le fi pe plac cu orice preţ şi prin „a dovedi” cu orice cip valoarea noastră. 0reţuirea desine / acest secret a&solut care ne oferă accesul la iu&ire şi la inte-!rare / există în interiorul poveştii noastre.

Aarea provocare pentru cei mai mulţi dintre oameni esteconvin!erea că sunt demni de a fi preţuiţi chiar acum, în momentul

de faţă. 0reţuirea nu presupune condiţii preala&ile. Ault prea mulţioameni îşi creeaă în mod conştient sau inconştient 5sau le esteinoculată6 o listă intermina&ilă de condiţii care tre&uie întrunite pentru a se preţui pe ei înşişi.

T 1 să fiu demn de a fi preţuit atunci când voi slă&i <:ilo!rame.

T 1 să fiu demnă de a fi preţuită atunci când voi rămâneînsărcinată.

T 1 să fiu demn de a fi preţuit atunci când voi renunţa definitivla alcool.

T 1 să fiu demn de a fi preţuit atunci când voi toată lumea vacrede că sunt un părinte &un.

T 1 să fiu demn de a fi preţuit atunci când îmi voi putea câşti!atraiul prin arta mea.

T 1 să fiu demn de a fi preţuit numai dacă îmi voi puteamenţine căsnicia, împiedicând-o să se destrame.

T 1 să fiu demn de a fi preţuit atunci când voi fi făcut partenerîn cadrul firmei.

T 1 să fiu demn de a fi preţuit numai atunci când părinţii meivor fi de acord să îmi acorde această preţuire.

T 1 să fiu demnă de a fi preţuită numai dacă el mă va suna şimă va invita la o întâlnire.

><



49/184

T 1 să fiu demn de a fi preţuit numai dacă voi putea face totceea ce îmi propun, fără a părea că fac vreun efort.

*şadar aceasta este esen$a „Vieţii trăite din toată inima”" preţuieşte-te ciar acum. 3u „în condiţiile în care”. 3u „atuncicând”. 3oi merităm să fim iu&iţi şi inte!raţi chiar acum. aşa cumsuntem.

0e lân!ă renunţarea la „dacă” şi „atunci când”, un alt aspect important al asumării poveştii şi preţuirii noastre de sine este culti-

varea unei înţele!eri mai &une a iu&irii şi inte!rării. #n mod paradoxal, noi avem o nevoie disperată de ele, dar nu vor&im decâtrareori despre semnificaţia lor reală şi despre mecanismul lor deoperare. $e aceea, merită să facem acum acest lucru.

Definirea iubirii şi apartenenţei

*ni la rând am evitat să folosesc cuvântul iubire în studiilemele pentru că nu ştiam cum să îl definesc şi nu eram si!ură că„aide, dra!ă, doar ştii despre ce este vor&a" iubirea>” este odefiniţie suficient de convin!ătoare. 0este toate, nu mă puteam &aa pe citate sau pe versurile cântecelor populare, oricât de multm-ar fi inspirat acestea şi oricât de convin!ătoare mi s-ar fi părut.'a cercetătoare, am fost pre!ătită să nu !ândesc în aceşti termeni.

1ricât de multă nevoie avem de iu&ire şi oricât de mult ne-odorim, noi nu vor&im decât rareori despre semnificaţia ei reală.;ândeşte-te puţin. 0oate că spui în fiecare i „te iu&esc”, dar cânda fost ultima oară când ai discutat cu cineva despre semnificaţiaiu&irii( 3oi ne dorim cu disperare să evităm ruşinea, dar nu suntemdispuşi să discutăm despre acest su&iect. 'u toate acestea, sin!uracale de reolvare a pro&lemei ruşinii este discuţia descisă despre

ea. 0oate că ne temem să discutăm despre astfel de su&iecte. Aareamajoritate a oamenilor preferă si!uranţa, certitudinea şi claritatea.)uşinea şi iu&irea sunt ancorate în vulnera&ilitate şi delicateţe.

*partenenţa este un alt su&iect esenţial pentru experienţa uma-nă, dar rareori discutat descis.

>

?4plorarea puterii iubirii, apartenen$ei @integrăriiA şi convingerii că eşti perfect aşa cum eşti


50/184

Aajoritatea oamenilor folosesc interscim&a&il expresiile inte# grare şi apartenen$ă. 'u toţii încercăm să ne inte!răm, ştiind exact

ce tre&uie să facem pentru a cerşi apro&area şi acceptarea celorlalţioameni. $e pildă, ştim ce aine tre&uie să purtăm în diferitecercuri, ce su&iecte de discuţie să a&ordăm, cum să îi facem peoameni să se simtă fericiţi, ce su&iecte să evităm şi cum să netransformăm ca un cameleon în funcţie de persoana cu carediscutăm.

4na din marile surprie pe care le-am trăit în urma studiului

meu a fost descoperirea faptului că inte!rarea nu este totuna cuapartenenţa. $impotrivă, inte!rarea stă în calea apartenenţei. Ea presupune evaluarea unei situaţii şi transformarea cameleonică pentru a deveni ceea ce tre&uie să devii pentru a fi acceptat. *par-tenenţa nu ne solicită să ne schimbăm, ci să fim ceea ce suntem.

#nainte de a-ţi spune definiţiile mele, doresc să insist asupra atrei cestiuni pe care eu le identific cu adevărul.

Iubirea şi apartenenţa sunt întotdeauna incerte. $eşi conec-tarea şi relaţiile sunt cele mai importante componente ale vieţii, noinu le putem măsura cu preciie. 'onceptele relaţionale nu pot fidefinite cu uşurinţă. )elaţiile şi conectarea se petrec într-un spaţiuindefinit care există între oameni, ce nu poate fi înţeles sau cunos-cut vreodată pe deplin. 'ine riscă să explice iu&irea şi apartenenţa

nu face decât să răspundă aşa cum poate la o între&are fără răspuns5lucru vala&il inclusiv pentru mine6.

Iubirea şi apartenenţa intră în aceeaşi categorie. 4na dinconcluiile cele mai surprinătoare care a reultat în urma cerce-tărilor mele a fost !ruparea pe pereci a anumitor concepte. $e pildă, eu nu pot face o distincţie între conceptele de iu&ire şi deapartenenţă, căci atunci când vor&esc despre unul, oamenii vor&esc

automat şi despre celălalt. *celaşi lucru este vala&il despre concep-tele de &ucurie şi recunoştinţă, pe care le voi analia într-un capitolulterior din această carte. *tunci când emoţiile sau experienţelesunt atât de strâns interconectate în poveştile oamenilor, încâtaceştia nu vor&esc niciodată de unele fără să amintească automat

>2



51/184

de altele, această asociere nu poate fi întâmplătoare, ci intenţionată.+u&irea este strâns asociată cu apartenenţa.

0ersonal, nu mai am nicio îndoială în această privinţă. $upă ceam colectat sute de poveşti, am ajuns la o concluie definitivă"simţul profund al iubirii şi apartenenţei repreintă o ne!oieuni!ersală a tuturor oamenilor" bărbaţi" femei şi copii deopo#tri!ă. 3oi suntem setaţi &iolo!ic, co!nitiv, fiic şi spiritual săiu&im şi să fim iu&iţi, şi să ne inte!răm 5în sensul mai profund alapartenenţei6. *tunci când aceste nevoi nu sunt satisfăcute, noi nu

putem funcţiona la maxim 5la unison cu potenţialul nostru real6. 3e pră&uşim psiic. $evenim inerţi. 3e doare. #i rănim pe ceilalţi. 3eîm&olnăvim. $e &ună seamă, există şi alte caue ale &olilor, iner-ţiei şi durerii sufleteşti, dar una dintre cele mai si!ure este a&senţaiu&irii şi a apartenenţei.

Eu am avut nevoie de trei ani pentru a decanta următoareledefiniţii şi interpretări conceptuale în urma unui deceniu de inter-

viuri. %ă le luăm pe rând"

+u&irea"

oi cultivăm iubirea atunci c2nd îi permitem sinelui nostrucel mai vulnerabil şi cel mai puternic să fie văzut şicunoscut, şi atunci c2nd onorăm conectarea spirituală cederivă din această deschidere, prin încrederea, respectul,bunătatea şi afec$iunea noastră.

Iubirea nu este ceva ce putem dărui sau primi. ?a este ocalitate care poate fi e4clusiv cultivată şi amplificată, ocone4iune între doi oameni care nu poate fi între$inutădec2t dacă fiecare dintre ei o cultivă în el însuşi. /u altecuvinte, noi nu putem iubi pe altcineva dec2t atunci c2nd ne

iubim pe noi înşine @şi direct propor$ional cu iubirea pecare ne#o oferimA.

=uşinea, vinovă$ia, lipsa de respect, trădarea şi refuzulafec$iunii distrug înseşi rădăcinile din care creşte iubirea. Iubirea nu poate supravie$ui acestor răni dec2t dacă

>>

?4plorarea puterii iubirii, apartenen$ei @integrăriiA şi convingerii că eşti perfect aşa cum eşti


52/184

acestea sunt recunoscute ca atare, vindecate şi nu foarte frecvente.

*partenenţa 5inte!rarea profundă6" 1partenen$a este dorin$a înnăscută a oamenilor de a face parte integrantă din ceva mai important dec2t ei. Dat fiindcă această nevoie este primordială, noi încercăm de multeori să ne#o satisfacem prin integrarea superficială @socialăAîntr#un grup şi prin căutarea aprobării celor din jur. "n rea#

litate, aceste mecanisme nu numai că nu se substituieapartenen$ei, dar de multe ori reprezintă chiar obstacole încalea acesteia. Dat fiind că apartenen$a reală nu se producedec2t atunci c2nd ne facem cunoscut sinele autentic şiimperfect în fa$a lumii e4terioare, sim$ul apartenen$einoastre nu poate fi niciodată mai mare dec2t nivelul accep#tării noastre de sine.

4nul din motivele pentru care mi-a luat atât de mult timp ca sădevolt aceste concepte a fost acela că nu doream eu însămi să fieadevărate. ucrurile ar fi fost diferite dacă aş fi studiat efectul!ăinaţului de păsări asupra solului, dar aspectele pe care le studieeu sunt strict personale şi adeseori dureroase pentru mine. Ai s-aîntâmplat de multe ori să plân! în timp ce studiam datele acumu-late pentru a-mi defini conceptele. $e pildă, nu doream ca nivelul

iu&irii mele de sine să îmi limitee iu&irea pe care le-o acordcopiilor mei sau soţului meu. $e ce( $eoarece îmi este mult maiuşor să îi iu&esc şi să le accept imperfecţiunile decât să mă privesc pe mine însămi cu aceeaşi iu&ire şi cu aceeaşi &unătate.

$acă analiăm definiţia iu&irii şi ne !ândim la ea din perspec-tiva iu&irii de sine, constatăm că aceasta este foarte precisă.0racticarea iu&irii de sine înseamnă să învăţăm să avem încredere

în noi înşine, să ne tratăm cu respect şi să fim &uni şi afectuoşi cunoi înşine. *cest lucru pare o sarcină aproape imposi&ilă dacăţinem seama de duritatea cu care se trateaă pe ei înşişi mareamajoritate a oamenilor. $e pildă, eu sunt capa&ilă să vor&esc cumine însămi într-o manieră pe care nu aş practica-o niciodată cu

>B



53/184

alte persoane. 'âţi oameni nu îşi spun" „Doamne, sunt at2t de prost”, sau „Doamne, ce idiot sunt”0 *şa cum nimeni nu îi face

proş

Brene Brown - Darurile Imperfectiunii

Documents

Transcript of Brene Brown - Darurile Imperfectiunii