BOLI BOLI ERUPTIVEERUPTIVE

SCARLATINASCARLATINA

DefiniţieDefiniţie..Scarlatina este o boală infecţioasă produsă de variate Scarlatina este o boală infecţioasă produsă de variate serotipuri toxigene de Streptococ beta-hemolitic grup A, serotipuri toxigene de Streptococ beta-hemolitic grup A, caracterizată prin: febră, caracterizată prin: febră, angină, angină, enantem şi enantem şi exantem caracteristic. exantem caracteristic.

“…FEBRA +ANGINA=SCARLATINA…”“…FEBRA +ANGINA=SCARLATINA…”

EtiologieEtiologie..Agentul etiologic al Scarlatinei este Streptococul beta-Agentul etiologic al Scarlatinei este Streptococul beta-hemolitic grup A, producător de toxină eritrogenă, o hemolitic grup A, producător de toxină eritrogenă, o exotoxină care determină apariţia erupţiei caracteristice exotoxină care determină apariţia erupţiei caracteristice şi a sindromului toxic (febră, fenomene nervoase şi şi a sindromului toxic (febră, fenomene nervoase şi digestive). digestive). Cu cât un streptococ este mai toxigen, cu atât scarlatina Cu cât un streptococ este mai toxigen, cu atât scarlatina va fi mai gravă (forme hipertoxice, cu evoluţie va fi mai gravă (forme hipertoxice, cu evoluţie fulgerătoare).fulgerătoare).Pe lângă această toxină eritrogenă, serotipurile de Pe lângă această toxină eritrogenă, serotipurile de streptococ, posedă şi alte enzime, care oferă acestuia streptococ, posedă şi alte enzime, care oferă acestuia numeroase acţiuni patogenice: putere invazivă numeroase acţiuni patogenice: putere invazivă (hialuronidaza), putere necrozantă şi toxică (hialuronidaza), putere necrozantă şi toxică (streptolizina, dezoxiribonucleaza) etc.(streptolizina, dezoxiribonucleaza) etc.

EpidemiologieEpidemiologie..Răspândirea scarlatinei este universală, domină în zonele temperate, mai frecvent în Răspândirea scarlatinei este universală, domină în zonele temperate, mai frecvent în sezonul rece. În zonele tropicale şi subtropicale, domină formele uşoare şi cele sezonul rece. În zonele tropicale şi subtropicale, domină formele uşoare şi cele subclinice.subclinice.Vârsta cea mai afectată este între 1 şi 10 ani (excepţional sub 1 an sau peste 50 de ani).Vârsta cea mai afectată este între 1 şi 10 ani (excepţional sub 1 an sau peste 50 de ani).Sursa de infecţieSursa de infecţie este reprezentată de omul bolnav de scarlatină sau alte infecţii cu este reprezentată de omul bolnav de scarlatină sau alte infecţii cu streptococi secretori de eritrotoxină (angine, infecţii cutanate) precum şi purtători streptococi secretori de eritrotoxină (angine, infecţii cutanate) precum şi purtători sănătoşi de streptococ.sănătoşi de streptococ.Căile de transmitere Căile de transmitere sunt: respiratorie, prin contact direct (picături Flügge sau particule sunt: respiratorie, prin contact direct (picături Flügge sau particule de praf purtătoare de streptococ) sau indirect prin obiecte contaminate, digestivă prin de praf purtătoare de streptococ) sau indirect prin obiecte contaminate, digestivă prin lapte sau produse lactate contaminate sau cutaneo-mucoasă prin plăgi operatorii sau lapte sau produse lactate contaminate sau cutaneo-mucoasă prin plăgi operatorii sau uterine contaminate cu streptococ (postpartum, postabortum).uterine contaminate cu streptococ (postpartum, postabortum).ContagiozitateaContagiozitatea bolii începe aproximativ 24 ore înainte de debutul clinic al bolii şi bolii începe aproximativ 24 ore înainte de debutul clinic al bolii şi durează 24-36 ore după începerea tratamentului cu penicilină, iar în cazurile netratate durează 24-36 ore după începerea tratamentului cu penicilină, iar în cazurile netratate poate dura indefinit prin starea de portaj.poate dura indefinit prin starea de portaj.ReceptivitateaReceptivitatea începe după vârsta de 1 an şi este maximă între 4 şi 10 ani. La adult începe după vârsta de 1 an şi este maximă între 4 şi 10 ani. La adult boala apare excepţional.boala apare excepţional.ImunitateaImunitatea după scarlatină este antitoxică şi durează toată viaţa, apărând bolnavul de o după scarlatină este antitoxică şi durează toată viaţa, apărând bolnavul de o nouă scarlatină, dar nu şi de alte infecţii cu streptococ beta-hemolitic. Reâmbolnăvirile nouă scarlatină, dar nu şi de alte infecţii cu streptococ beta-hemolitic. Reâmbolnăvirile de scarlatină sunt foarte rare (2-3%), iar dacă apar sunt produse de alte serotipuri de de scarlatină sunt foarte rare (2-3%), iar dacă apar sunt produse de alte serotipuri de streptococ beta hemolitic grup A.streptococ beta hemolitic grup A.

Patogenie.Patogenie.

La nivelul porţii de intrare (orofaringe, plăgi) streptococii se multiplică şi La nivelul porţii de intrare (orofaringe, plăgi) streptococii se multiplică şi determină local un proces inflamator: angină sau supuraţie. De la acest nivel determină local un proces inflamator: angină sau supuraţie. De la acest nivel secretă o exotoxină eritrogenă care difuzează în întreg organismul determinând secretă o exotoxină eritrogenă care difuzează în întreg organismul determinând sindromul toxicsindromul toxic ce cuprinde erupţie caracteristică, precum şi alte manifestări ce cuprinde erupţie caracteristică, precum şi alte manifestări generale: febră, greţă, vărsături, cefalee.generale: febră, greţă, vărsături, cefalee.

La nivelul tegumentului, prin acţiunea sa, toxina determină desprinderea La nivelul tegumentului, prin acţiunea sa, toxina determină desprinderea straturilor superficiale după 2-3 săptămâni, proces denumit descuamaţie.straturilor superficiale după 2-3 săptămâni, proces denumit descuamaţie.

Faţă de toxina eritrogenă apar anticorpi antitoxină în decurs de 2-3 săptămâni, Faţă de toxina eritrogenă apar anticorpi antitoxină în decurs de 2-3 săptămâni, aceştia reprezentând imunitatea specifică antiscarlatinoasă.aceştia reprezentând imunitatea specifică antiscarlatinoasă.

Datorită capacităţii lor invazive, streptococii pot invada organismul determinând Datorită capacităţii lor invazive, streptococii pot invada organismul determinând complicaţii septice (complicaţii septice (sindromul septicsindromul septic): angină ulceronecrotică, otită, mastoidite, ): angină ulceronecrotică, otită, mastoidite, adenite supurate, septicemie.adenite supurate, septicemie.

După 15-20 de zile de la începutul bolii poate să apară După 15-20 de zile de la începutul bolii poate să apară sindromul alergicsindromul alergic: : reumatism articular acut, glomerulonefrita acută, eritem nodos, purpură.reumatism articular acut, glomerulonefrita acută, eritem nodos, purpură.

Tabloul clinic.Tabloul clinic.IncubaţiaIncubaţia este în medie de 3-5 zile. este în medie de 3-5 zile.

Perioada prodromală (preeruptivă)Perioada prodromală (preeruptivă)..Debutul bolii este brusc cu: febră înaltă (39-40ºC), frisoane, Debutul bolii este brusc cu: febră înaltă (39-40ºC), frisoane, alterarea stării generale, disfagie, vărsaturi, cefalee. În formele alterarea stării generale, disfagie, vărsaturi, cefalee. În formele severe pulsul este rapid, iar tensiunea arterială este scăzută.severe pulsul este rapid, iar tensiunea arterială este scăzută.

La examenul obiectiv se constată: angină eritematoasă de un roşu La examenul obiectiv se constată: angină eritematoasă de un roşu intens, “ca flacăra” sau eritemato-pultacee însoţită de adenopatie intens, “ca flacăra” sau eritemato-pultacee însoţită de adenopatie submandibulară (satelită) sensibilă la palpare. Dacă streptococii submandibulară (satelită) sensibilă la palpare. Dacă streptococii sunt mai virulenţi şi dispun de o putere necrozantă mai mare, se sunt mai virulenţi şi dispun de o putere necrozantă mai mare, se obţine aspectul de angină ulceronecrotică (obţine aspectul de angină ulceronecrotică (angină Henochangină Henoch), iar în ), iar în cazurile severe, prin asocierea cu germenii anaerobi, se poate cazurile severe, prin asocierea cu germenii anaerobi, se poate realiza o angină gangrenoasă. Cu cât o angină este mai intensă, realiza o angină gangrenoasă. Cu cât o angină este mai intensă,

cu atât scarlatina este mai gravă.cu atât scarlatina este mai gravă.

Perioada de stare (eruptivă)Perioada de stare (eruptivă)..Se caracterizează prin apariţia exantemului şi enantemului.Se caracterizează prin apariţia exantemului şi enantemului.

ExantemulExantemulApare la 1-3 zile de la debutul bolii, într-un singur puseu, iniţial la nivelul gâtului Apare la 1-3 zile de la debutul bolii, într-un singur puseu, iniţial la nivelul gâtului şi toracelui apoi se extinde rapid, în 12-24 ore, cuprinzând întreg corpul. şi toracelui apoi se extinde rapid, în 12-24 ore, cuprinzând întreg corpul.

Se caracterizează printr-un eritem difuz, punctat cu mici papule roşii dând Se caracterizează printr-un eritem difuz, punctat cu mici papule roşii dând senzaţia de tegument aspru la pipăit; are caracter congestiv, dispărând la senzaţia de tegument aspru la pipăit; are caracter congestiv, dispărând la presiune. presiune.

La nivelul feţei nu există erupţie; se descrie însă un facies caracteristic (“masca La nivelul feţei nu există erupţie; se descrie însă un facies caracteristic (“masca Filatov” sau “facies pălmuit”): obraji hiperemici, buze carminate şi paloare Filatov” sau “facies pălmuit”): obraji hiperemici, buze carminate şi paloare circumorală. circumorală.

La nivelul plicilor de flexiune (acolo unde pielea lezată de toxine este La nivelul plicilor de flexiune (acolo unde pielea lezată de toxine este traumatizată prin mişcări) apar nişte linii echimotice orizontale cunoscute sub traumatizată prin mişcări) apar nişte linii echimotice orizontale cunoscute sub numele de “semnul Pastia-Grozovici”.numele de “semnul Pastia-Grozovici”.

Exantemul scarlatiniform poate fi intensificat prin compresiune sau prin stază Exantemul scarlatiniform poate fi intensificat prin compresiune sau prin stază produsă de garoul de cauciuc, apărând puncte hemoragice (testul Rumpel-produsă de garoul de cauciuc, apărând puncte hemoragice (testul Rumpel-

Leede este pozitiv)Leede este pozitiv)

EnantemulEnantemul este compus din: este compus din:

Angină eritematoasă sau eritemato-pultacee însoţită de Angină eritematoasă sau eritemato-pultacee însoţită de adenopatie submandibulară sensibilă la palpare.adenopatie submandibulară sensibilă la palpare.Ciclul lingual: este reprezentat de modificări ciclice, caracteristice Ciclul lingual: este reprezentat de modificări ciclice, caracteristice ale mucoasei lingualeale mucoasei lingualeÎn prima zi limba este intens saburalăÎn prima zi limba este intens saburalăDin a 2-a zi începe o descuamare a mucoasei linguale de la vârf Din a 2-a zi începe o descuamare a mucoasei linguale de la vârf şi margini către bază, limba rămânând roşie, cu papilele şi margini către bază, limba rămânând roşie, cu papilele proeminenteproeminenteÎn a 3-azi limba are aspect de “limbă în 2 V”, un V roşu la vârf şi În a 3-azi limba are aspect de “limbă în 2 V”, un V roşu la vârf şi un V alb la bazăun V alb la bazăÎn ziua 5-6 limba va fi complet descuamată, de culoare roşu În ziua 5-6 limba va fi complet descuamată, de culoare roşu intens, cu papilele proeminente – “limbă zmeurie”intens, cu papilele proeminente – “limbă zmeurie”Apoi limba începe să se reepitelizeze treptat, căpătând o culoare Apoi limba începe să se reepitelizeze treptat, căpătând o culoare roşie închisă, lucioasă – limbă de pisică.roşie închisă, lucioasă – limbă de pisică.Limba va ajunge la aspect normal în a 15-a zi de boală.Limba va ajunge la aspect normal în a 15-a zi de boală.

În această perioadă febra se menţine ridicată, În această perioadă febra se menţine ridicată, înregistrând o scădere treptată, odată cu pălirea înregistrând o scădere treptată, odată cu pălirea exantemului. exantemului.

Se mai pot constata: modificări circulatorii (tahicardie, Se mai pot constata: modificări circulatorii (tahicardie, hipotensiune arterială, colaps în formele severe), hipotensiune arterială, colaps în formele severe), hepatomegalie uşoară, cu sau fără icter, afectare renală hepatomegalie uşoară, cu sau fără icter, afectare renală (oligurie, azotemie, albuminurie, cilindrurie), simptome (oligurie, azotemie, albuminurie, cilindrurie), simptome neuropsihice în formele severe (agitaţie delir, convulsii, neuropsihice în formele severe (agitaţie delir, convulsii, meningism sau comă), artralgii.meningism sau comă), artralgii.

Paraclinic se constată: leucocitoză cu neutrofilie marcată Paraclinic se constată: leucocitoză cu neutrofilie marcată şi un grad de eozinofilie (4-5%).şi un grad de eozinofilie (4-5%).

Perioada de descuamare (de convalescenţă):Perioada de descuamare (de convalescenţă):

Incepe odată cu dispariţia erupţiei şi durează 2-3 Incepe odată cu dispariţia erupţiei şi durează 2-3 săptămâni. săptămâni. Descuamare apare iniţial pe gât şi pulpa degetelor. Descuamare apare iniţial pe gât şi pulpa degetelor. La nivelul trunchiului scuamele au un aspect făinos, iar La nivelul trunchiului scuamele au un aspect făinos, iar la extremităţi, descuamarea se face pe porţiuni mai mari la extremităţi, descuamarea se face pe porţiuni mai mari (“în lambouri”), putându-se detaşa porţiuni largi, în formă (“în lambouri”), putându-se detaşa porţiuni largi, în formă de degete de mănuşă sau de gheată. de degete de mănuşă sau de gheată. Dacă tratamentul etiologic este precoce, descuamarea Dacă tratamentul etiologic este precoce, descuamarea este discretă.este discretă.În această perioadă pot apare complicaţiile În această perioadă pot apare complicaţiile poststreptococice.poststreptococice.

Forme cliniceForme cliniceDupă intensitatea simptomelor:După intensitatea simptomelor:

Forme uşoare: forme fruste, abortive, fără erupţieForme uşoare: forme fruste, abortive, fără erupţieForme de gravitate medie (forma descrisă)Forme de gravitate medie (forma descrisă)Forme severeForme severe

După poarta de intrare:După poarta de intrare:

Scarlatină cu poartă de intrare orofaringianăScarlatină cu poartă de intrare orofaringianăScarlatină cu poartă de intrare cutanată (plagă Scarlatină cu poartă de intrare cutanată (plagă chirurgicală infectată) sau uterină (postpartum, chirurgicală infectată) sau uterină (postpartum, postabortum).postabortum).

Forme severe:Forme severe:Forma toxicăForma toxică: debut brusc, erupţie intensă, cianotică sau : debut brusc, erupţie intensă, cianotică sau hemoragică, sângerări (epistaxis, hematemeză), hemoragică, sângerări (epistaxis, hematemeză), simptome digestive (vărsături) şi neuropsihice intense simptome digestive (vărsături) şi neuropsihice intense (agitaţie, delir, convulsii, comă), insuficienţă circulatorie (agitaţie, delir, convulsii, comă), insuficienţă circulatorie (colaps). În (colaps). În forma hipertoxicăforma hipertoxică evoluţia este fulgerătoare, evoluţia este fulgerătoare, decesul survenind în câteva ore.decesul survenind în câteva ore.

Forma septicăForma septică: angină ulceronecrotică (uneori cu : angină ulceronecrotică (uneori cu perforarea vălului palatin sau amigdalelor, deschiderea perforarea vălului palatin sau amigdalelor, deschiderea unei artere şi hemoragie masivă cu evoluţie spre exitus), unei artere şi hemoragie masivă cu evoluţie spre exitus), adenite submaxilare enorme, septicemieadenite submaxilare enorme, septicemie

Forme toxicosepticăForme toxicoseptică: este extrem de severă, şi : este extrem de severă, şi reprezintă o combinaţie a celor 2 forme descrise mai reprezintă o combinaţie a celor 2 forme descrise mai sus.sus.

ComplicaţiiComplicaţii

Netratată cu antibiotice, scarlatina se poate însoţi de Netratată cu antibiotice, scarlatina se poate însoţi de numeroase complicaţii:numeroase complicaţii:

Complicaţii toxiceComplicaţii toxice (apar precoce, în primele zile de (apar precoce, în primele zile de boală): miocardită, nefrită, hepatită, encefalită, erupţie boală): miocardită, nefrită, hepatită, encefalită, erupţie hemoragică, artrită toxică, şoc toxic. Acestea apar în hemoragică, artrită toxică, şoc toxic. Acestea apar în formele toxice de scarlatină.formele toxice de scarlatină.

Complicaţii septiceComplicaţii septice: : sunt cele mai frecvente şi apar în urma invaziei locale sunt cele mai frecvente şi apar în urma invaziei locale sau regionale a infecţiei streptococice:sau regionale a infecţiei streptococice:-flegmon periamigdalian, -flegmon periamigdalian, -flegmon retrofaringian sau al planşeului bucal (angina -flegmon retrofaringian sau al planşeului bucal (angina Ludwig), Ludwig), -adenoflegmoane submaxilare sau laterocervicale-adenoflegmoane submaxilare sau laterocervicale-sinuzite, -sinuzite, -otite medii catarale sau supurate, -otite medii catarale sau supurate, -otomastoidite-otomastoidite-meningite purulente, -meningite purulente, -abces cerebral-abces cerebral-bronhopneumonii, -bronhopneumonii, -abces pulmonar-abces pulmonar-septicemii-septicemii

Complicaţii alergiceComplicaţii alergice (tardive, poststreptococice), apar (tardive, poststreptococice), apar de obicei între a 15-a şi a 25-a zi de boală, atunci când de obicei între a 15-a şi a 25-a zi de boală, atunci când nu s-a administrat tratament antibiotic, sau acesta a fost nu s-a administrat tratament antibiotic, sau acesta a fost incorect sau incomplet: incorect sau incomplet: -reumatism articular acut (RAA) -reumatism articular acut (RAA) -glomerulonefrită acută difuză -glomerulonefrită acută difuză -eritem nodos -eritem nodos

-purpură -purpură

Diagnostic pozitivDiagnostic pozitivDiagnosticul pozitiv se bazează pe:Diagnosticul pozitiv se bazează pe:Date epidemiologiceDate epidemiologice: absenţa scarlatinei în antecedente, contact : absenţa scarlatinei în antecedente, contact infectant recentinfectant recentDate cliniceDate clinice: febră înaltă, angină streptococică, exantem şi : febră înaltă, angină streptococică, exantem şi enantem caracteristicenantem caracteristicDate de laboratorDate de laborator: : Nespecifice:Nespecifice:leucocitoză cu neutrofilie şi uşoară eozinofilieleucocitoză cu neutrofilie şi uşoară eozinofilieVSH, fibrinogen, proteina C reactivă crescuteVSH, fibrinogen, proteina C reactivă crescuteSpecifice:Specifice:Izolarea Streptococului beta hemolitic grup A prin culturi din Izolarea Streptococului beta hemolitic grup A prin culturi din exudatul faringianexudatul faringianASLO, crescut în dinamică, poate ajuta diagnosticul de infecţie ASLO, crescut în dinamică, poate ajuta diagnosticul de infecţie recentă streptococică (creşte la 2 săptămâni de la debutul bolii)recentă streptococică (creşte la 2 săptămâni de la debutul bolii)Intradermoreacţia Dick, efectuată la începutul bolii şi după 10-14 Intradermoreacţia Dick, efectuată la începutul bolii şi după 10-14

zile arată un viraj al reacţiei de la pozitiv la negativzile arată un viraj al reacţiei de la pozitiv la negativ

Diagnostic diferenţialDiagnostic diferenţial

Diagnosticul diferenţial se poate face cu:Diagnosticul diferenţial se poate face cu:-alte boli eruptive virale: rujeola, rubeola, roseola -alte boli eruptive virale: rujeola, rubeola, roseola infantum, boli eruptive produse de virusurile ECHO, infantum, boli eruptive produse de virusurile ECHO, Coxsackie, Epstein-BarrCoxsackie, Epstein-Barr-erupţii alergice postmedicamentoase (betalactamine, -erupţii alergice postmedicamentoase (betalactamine, sulfamide, aspirină), boala seruluisulfamide, aspirină), boala serului-“scarlatina stafilococică”: apare iniţial în jurul unui focar -“scarlatina stafilococică”: apare iniţial în jurul unui focar septic stafilococicseptic stafilococic-eritem solar, dermite de contact, eritemul pudic-eritem solar, dermite de contact, eritemul pudic

în perioada de descuamaţie se poate face cu: eritem în perioada de descuamaţie se poate face cu: eritem descuamativ recidivant, descuamaţia după dermite de descuamativ recidivant, descuamaţia după dermite de contact sau solare, dishidroză palmoplantarăcontact sau solare, dishidroză palmoplantară

TratamentTratament

Tratament etiologicTratament etiologic::Penicilina GPenicilina G (50 000 u/kg/zi la copil, 2 000 000-3 000 000 u la adult), la interval de 6-8 (50 000 u/kg/zi la copil, 2 000 000-3 000 000 u la adult), la interval de 6-8 ore, timp de 7 zile. La sfârşitul acestei perioade se va administra o doză de ore, timp de 7 zile. La sfârşitul acestei perioade se va administra o doză de MoldaminMoldamin (600.000 u la copil, 1 200 000 la adult), care va fi repetată după 7 zile.(600.000 u la copil, 1 200 000 la adult), care va fi repetată după 7 zile.În caz de intoleranţă la penicilină sau ineficienţă terapeutică, se va administra În caz de intoleranţă la penicilină sau ineficienţă terapeutică, se va administra Eritromicină Eritromicină 30-50 mg/kg la copil şi 2 g/zi la adult, timp de 10 zile , 30-50 mg/kg la copil şi 2 g/zi la adult, timp de 10 zile , RoxitromicinăRoxitromicină (Rulid, 5-8mg/kg/zi la copil, 300 mg/zi la adult, divizate în 2 prize) sau (Rulid, 5-8mg/kg/zi la copil, 300 mg/zi la adult, divizate în 2 prize) sau ClaritromicinăClaritromicină (Klacid, 7.5 mg/kg/zi la copil, 500 mg la adult, în 2 prize).(Klacid, 7.5 mg/kg/zi la copil, 500 mg la adult, în 2 prize).

Tratament patogenicTratament patogenic se administrează în formele severe: se administrează în formele severe:corticoizi: prednison (1mg/kg/zi) sau hemisuccinat de hidrocortizon (5mg/kg/zi)corticoizi: prednison (1mg/kg/zi) sau hemisuccinat de hidrocortizon (5mg/kg/zi)antihistaminice (Claritine, Kestine, Romergan)antihistaminice (Claritine, Kestine, Romergan)

Tratament simptomaticTratament simptomatic::antitermice (Algocalmin, Paracetamol), antiemetice, antialgiceantitermice (Algocalmin, Paracetamol), antiemetice, antialgice

Tratament igienodieteticTratament igienodietetic::izolare obligatorie în spital, repaus la pat în special în perioada febrilă, dietă hrănitoare, izolare obligatorie în spital, repaus la pat în special în perioada febrilă, dietă hrănitoare, gargară cu ceai de muşeţel, antiseptice locale (Faringosept, Oropivalone), prişniţ localgargară cu ceai de muşeţel, antiseptice locale (Faringosept, Oropivalone), prişniţ localSupraveghere clinică şi biologică timp de 3 săptămâni pentru a surprinde apariţia Supraveghere clinică şi biologică timp de 3 săptămâni pentru a surprinde apariţia sindromului poststreptococic prin: auscultaţia cordului, TA, VSH, ASLO, examen sumar sindromului poststreptococic prin: auscultaţia cordului, TA, VSH, ASLO, examen sumar de urinăde urină

ProfilaxieProfilaxie

Izolarea şi tratarea corectă a bolnavilorIzolarea şi tratarea corectă a bolnavilor

Anchetă epidemiologică pentru descoperirea sursei de infecţieAnchetă epidemiologică pentru descoperirea sursei de infecţie

Supravegherea clinică a contacţilor, culturi din exudatul faringian, Supravegherea clinică a contacţilor, culturi din exudatul faringian, chimioprofilaxie cu penicilina V sau macrolide, 7 zile, în cazul chimioprofilaxie cu penicilina V sau macrolide, 7 zile, în cazul pacienţilor imunodeprimaţipacienţilor imunodeprimaţi

Profilaxia sindromului poststreptococic prin administrare de Profilaxia sindromului poststreptococic prin administrare de Moldamin (Benzatin penicilină) şi supravegherea clinică şi Moldamin (Benzatin penicilină) şi supravegherea clinică şi paraclinică timp de 3 saptămâni a foştilor bolnavi de scarlatină.paraclinică timp de 3 saptămâni a foştilor bolnavi de scarlatină.

ERIZIPELULERIZIPELUL

DEFINIŢIEDEFINIŢIEErizipelul este o boală infecţioasă acută a tegumentului, Erizipelul este o boală infecţioasă acută a tegumentului, determinată de streptococi beta hemolitici din grupul A, determinată de streptococi beta hemolitici din grupul A, caracterizată clinic prin apariţia unui placard de dermită, caracterizată clinic prin apariţia unui placard de dermită, cu tendinţă extensivă şi fenomene generale.cu tendinţă extensivă şi fenomene generale.

ETIOLOGIEETIOLOGIEAgentul cauzal este Streptococcocus pyogenes, beta Agentul cauzal este Streptococcocus pyogenes, beta hemolitic grup A. Oricare tip serologic de streptococ hemolitic grup A. Oricare tip serologic de streptococ (sunt peste 83 de tipuri cunoscute) pot provoca (sunt peste 83 de tipuri cunoscute) pot provoca

erizipelul.erizipelul.

EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIE

Transmiterea streptococului se face direct (pe cale aeriană prin picături Flügge Transmiterea streptococului se face direct (pe cale aeriană prin picături Flügge de la bolnavi cu angine sau purtători de streptococ, sau indirect (prin obiecte de la bolnavi cu angine sau purtători de streptococ, sau indirect (prin obiecte contaminate). contaminate).

Contagiozitatea erizipelului este redusă şi uşor de evitat. Poarta de intrare este Contagiozitatea erizipelului este redusă şi uşor de evitat. Poarta de intrare este reprezentată de soluţii de continuitate în tegument :leziuni invizibile minore sau reprezentată de soluţii de continuitate în tegument :leziuni invizibile minore sau evidente, sau de mucoase, de unde infecţia streptococică se propagă prin evidente, sau de mucoase, de unde infecţia streptococică se propagă prin contiguitate la tegumentul vecin (ex: rinita streptococică şi erizipelul feţei, contiguitate la tegumentul vecin (ex: rinita streptococică şi erizipelul feţei, pentru erizipelul membrelor inferioare poarta de intrare este reprezentată pentru erizipelul membrelor inferioare poarta de intrare este reprezentată adesea de soluţiile de continuitate provocate de micoze interdigitale cronice, adesea de soluţiile de continuitate provocate de micoze interdigitale cronice, ulcere varicoase, escoriaţii.ulcere varicoase, escoriaţii.

După erizipel nu apare o stare de imunitate ci dimpotrivă o stare de După erizipel nu apare o stare de imunitate ci dimpotrivă o stare de predispoziţie, care explică reşutele, uneori multiple, care apar la mulţi dintre predispoziţie, care explică reşutele, uneori multiple, care apar la mulţi dintre

bolnavii de erizipel (erizipel recidivant ).bolnavii de erizipel (erizipel recidivant ).

PATOGENIE ŞI ANATOMIE PATOLOGICĂPATOGENIE ŞI ANATOMIE PATOLOGICĂOdată pătruns, streptococul se multiplică în vasele limfatice şi în Odată pătruns, streptococul se multiplică în vasele limfatice şi în spaţiile limfatice ale dermului provocând o dermită, caracterizată spaţiile limfatice ale dermului provocând o dermită, caracterizată prin vasodilataţie, edem şi infiltraţie celulară cu modificări mai prin vasodilataţie, edem şi infiltraţie celulară cu modificări mai intense către marginile suprafeţei infectate, propagarea făcându-intense către marginile suprafeţei infectate, propagarea făcându-se în jur din aproape în aproape. se în jur din aproape în aproape. Serozitatea se poate acumula în derm provocând prin presiune un Serozitatea se poate acumula în derm provocând prin presiune un clivaj în acest strat, ducând la apariţia de flictene, uneori apariţia clivaj în acest strat, ducând la apariţia de flictene, uneori apariţia de zone de necroză epidermică. de zone de necroză epidermică. Prin afectarea hipodermului apare un edem masiv insoţit de Prin afectarea hipodermului apare un edem masiv insoţit de procese supurative: celulită, abces, flegmon.procese supurative: celulită, abces, flegmon.În patogenia erizipelului intervine o stare alergică a organismului În patogenia erizipelului intervine o stare alergică a organismului de sensibilizare faţă de streptococul beta hemolitic grup A. de sensibilizare faţă de streptococul beta hemolitic grup A. Pe un astfel de teren, factorii predispozanţi şi favorizanţi care ţin Pe un astfel de teren, factorii predispozanţi şi favorizanţi care ţin de mediul extern şi de organism, intervin în declanşarea bolii, de mediul extern şi de organism, intervin în declanşarea bolii, provocând o schimbare în reactivitatea organismului.provocând o schimbare în reactivitatea organismului. Aceşti factori pot fi: scăderile bruşte de temperatură, Aceşti factori pot fi: scăderile bruşte de temperatură, traumatismele, debilizarea, rezistenţa scazută etc.traumatismele, debilizarea, rezistenţa scazută etc.

TABLOU CLINICTABLOU CLINICIncubaţia este de 1-3, maximum 8 zile.Incubaţia este de 1-3, maximum 8 zile. Debutul este brusc, chiar dramatic, cu frison, febră, stare generală alterată, Debutul este brusc, chiar dramatic, cu frison, febră, stare generală alterată, concomitent apare o adenită uşor dureroasă a ganglionilor tributari regiunii, concomitent apare o adenită uşor dureroasă a ganglionilor tributari regiunii, unde va apărea placardul erizipelatos. Acest placard este tumefiat,cu marginile unde va apărea placardul erizipelatos. Acest placard este tumefiat,cu marginile mai reliefate şi net conturate, prezentând aspectul unui “burelet”. La palpare, mai reliefate şi net conturate, prezentând aspectul unui “burelet”. La palpare, apare lipsit de supleţe, cu semne de inflamaţie (rubor, tumor, calor, dolor). La apare lipsit de supleţe, cu semne de inflamaţie (rubor, tumor, calor, dolor). La nivelul pielii capului placardul are culoare roz-deschisă, chiar albicioasă la nivelul pielii capului placardul are culoare roz-deschisă, chiar albicioasă la bolnavii anemici, caşectici; la cardiaci culoarea placardului poate fi albastră-bolnavii anemici, caşectici; la cardiaci culoarea placardului poate fi albastră-vânătă. Placardul erizipelatos se însoţeşte de o senzaţie de tensiune vânătă. Placardul erizipelatos se însoţeşte de o senzaţie de tensiune dureroasă, la nivelul placardului pot apare flictene cu conţinut lichidian; dureroasă, la nivelul placardului pot apare flictene cu conţinut lichidian; acestea se pot rupe, se pot suprainfecta sau necroza. Placardul are o evoluţie acestea se pot rupe, se pot suprainfecta sau necroza. Placardul are o evoluţie centrifugă, centrul rămânând mai palid, mai şters şi mai puţin tumefiat. centrifugă, centrul rămânând mai palid, mai şters şi mai puţin tumefiat. Extinderea se face în mod regulat, ca o pată de ulei, dar şi cu variate şi Extinderea se face în mod regulat, ca o pată de ulei, dar şi cu variate şi neregulate prelungiri de aspect peninsular. La nivelul feţei, placardul se neregulate prelungiri de aspect peninsular. La nivelul feţei, placardul se extinde pe ambii obraji luând aspectul de “fluture”, în timp ce buza superioară extinde pe ambii obraji luând aspectul de “fluture”, în timp ce buza superioară nu este afectată. Netratat, placardul erizipelatos se extinde şi în alte părţi ale nu este afectată. Netratat, placardul erizipelatos se extinde şi în alte părţi ale corpului (erizipel migrator).Evoluţia placardului netratat se însoţeşte de febră, corpului (erizipel migrator).Evoluţia placardului netratat se însoţeşte de febră, tahicardie, tulburări digestive, tulburări nervoase: cefalee, agitaţie, uneori tahicardie, tulburări digestive, tulburări nervoase: cefalee, agitaţie, uneori

accese de delirium tremens la alcoolici.accese de delirium tremens la alcoolici.

FORME CLINICEFORME CLINICEErizipelul feţei răspunde cel mai repede la tratament spre Erizipelul feţei răspunde cel mai repede la tratament spre deosebire de erizipelul membrelor inferioare care are o evoluţie deosebire de erizipelul membrelor inferioare care are o evoluţie mai dificilă cu posibilităţi de complicaţii supurative (flegmon, mai dificilă cu posibilităţi de complicaţii supurative (flegmon, abces) şi necesită terapeutică intensă antimicrobiană şi locală. abces) şi necesită terapeutică intensă antimicrobiană şi locală.

Erizipelul periombilical al nou născutului şi erizipelul perigenital Erizipelul periombilical al nou născutului şi erizipelul perigenital survenit post partum sunt forme grave de erizipel.survenit post partum sunt forme grave de erizipel.

Erizipelul recidivant are drept cauză: lipsa de imunitate faţă de Erizipelul recidivant are drept cauză: lipsa de imunitate faţă de infecţia streptococică (boală neimunizantă), predispoziţie generală infecţia streptococică (boală neimunizantă), predispoziţie generală prin deficienţe de apărare antiinfecţioasă (diabet, ciroză, prin deficienţe de apărare antiinfecţioasă (diabet, ciroză, alcoolism), factori locali predispozanţi (micoze interdigitale cu alcoolism), factori locali predispozanţi (micoze interdigitale cu afectarea epidermului, ulcere varicoase, escoriaţii, ragade, fisuri, afectarea epidermului, ulcere varicoase, escoriaţii, ragade, fisuri, lipsa de igienă, obezitate, edeme cronice la cardiaci sau prin lipsa de igienă, obezitate, edeme cronice la cardiaci sau prin

flebite.flebite.

COMPLICAŢIICOMPLICAŢIIComplicaţii locale: necroze şi gangrene, abcese, flegmoane.Complicaţii locale: necroze şi gangrene, abcese, flegmoane.Complicaţii generale: septicemii, limfangite, adenite supurate, Complicaţii generale: septicemii, limfangite, adenite supurate, pleurezii purulente, nefrite în focar. pleurezii purulente, nefrite în focar.

DIAGNOSTICDIAGNOSTICDiagnostic clinic: debut brusc cu febră, frison, apariţia placardului Diagnostic clinic: debut brusc cu febră, frison, apariţia placardului erizipelatos. Diagnostic de laborator: leucocitoză cu neutrofilie, erizipelatos. Diagnostic de laborator: leucocitoză cu neutrofilie, uree şi VSH crescute.uree şi VSH crescute.

DIAGNOSTIC DIFERENŢIALDIAGNOSTIC DIFERENŢIALDiagnosticul diferenţial se poate face cu: eritemele actinice şi Diagnosticul diferenţial se poate face cu: eritemele actinice şi solare, dermitele artificiale prin substanţe iritante, eczemă acută, solare, dermitele artificiale prin substanţe iritante, eczemă acută, herpes zoster infectat, stafilococia malignă a feţei, cărbunele herpes zoster infectat, stafilococia malignă a feţei, cărbunele cutanat, abcesele şi flegmoanele, erizipeloidul Rosenbach, cutanat, abcesele şi flegmoanele, erizipeloidul Rosenbach,

eritemul nodoseritemul nodos

TRATAMENTTRATAMENTTratamentul constă în: repaos la pat, aplicaţii locale cu soluţii Tratamentul constă în: repaos la pat, aplicaţii locale cu soluţii antiseptice. Penicilina G este antibioticul de elecţie. antiseptice. Penicilina G este antibioticul de elecţie. Doza este de 3-4 milioane U.I./zi, i.m. sau i.v. la 6-8 ore timp de 7 Doza este de 3-4 milioane U.I./zi, i.m. sau i.v. la 6-8 ore timp de 7 zile. În caz de alergie la betalactamine se poate administra zile. În caz de alergie la betalactamine se poate administra Eritromicină 30-40 mg kg/zi 7zile.Eritromicină 30-40 mg kg/zi 7zile.Formele de erizipel al membrelor inferioare cu edem intens Formele de erizipel al membrelor inferioare cu edem intens răspund favorabil la corticoterapie pe cale orală. răspund favorabil la corticoterapie pe cale orală. Complicaţiile supurative (abcese, flegmoane) se rezolvă Complicaţiile supurative (abcese, flegmoane) se rezolvă chirurgical. chirurgical.

PROFILAXIEPROFILAXIEProfilaxia este cea a bolilor produse de streptococii beta Profilaxia este cea a bolilor produse de streptococii beta hemolitici grup A.hemolitici grup A.

Alte infectii streptococice

ERIZIPELOIDUL ROSENBACHERIZIPELOIDUL ROSENBACH

DEFINIŢIEDEFINIŢIEBoală infecţioasă, determinată de Eryzipelotrix rhusiopathiae Boală infecţioasă, determinată de Eryzipelotrix rhusiopathiae (agentul etiologic al rujetului la porc) este un bacil gram pozitiv (agentul etiologic al rujetului la porc) este un bacil gram pozitiv nesporulat, aerob şi facultativ anaerob, care produce la porc boala nesporulat, aerob şi facultativ anaerob, care produce la porc boala denumită rujet, cu manifestări variate: cutanate, gastrointestinale, denumită rujet, cu manifestări variate: cutanate, gastrointestinale, septicemii sau forme cronice (artrite, endocardite).septicemii sau forme cronice (artrite, endocardite).EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIELa om boala poate să apară în urma contactului cu animalele La om boala poate să apară în urma contactului cu animalele infectate (porc, peşte, crustacee, păsări, şoareci, şobolani etc.) infectate (porc, peşte, crustacee, păsări, şoareci, şobolani etc.) sau cu produsele lor. Boala poate fi profesională afectând sau cu produsele lor. Boala poate fi profesională afectând categoriile profesionale care manipulează produse animale. categoriile profesionale care manipulează produse animale. PATOGENIEPATOGENIEAvând poarta de intrare o plagă infectată (înţepătură cu oase, Având poarta de intrare o plagă infectată (înţepătură cu oase, solz de peşte, tăieturi în cursul manipulării animalelor bolnave solz de peşte, tăieturi în cursul manipulării animalelor bolnave etc.) la locul porţii de intrare poate apare placardul de dermită etc.) la locul porţii de intrare poate apare placardul de dermită roşu-violaceu .roşu-violaceu .

TABLOU CLINICTABLOU CLINICIncubaţia este de 1-2 (3-4 ) zile. Incubaţia este de 1-2 (3-4 ) zile. Infecţia la om se poate manifesta sub două forme: dermită acută Infecţia la om se poate manifesta sub două forme: dermită acută şi septicemie. Erizipeloidul Rosenbach se manifestă prin apariţia şi septicemie. Erizipeloidul Rosenbach se manifestă prin apariţia placardului roşu violaceu în jurul porţii de intrare, marginea placardului roşu violaceu în jurul porţii de intrare, marginea placardului este bine reliefată, iar temperatura locală uşor placardului este bine reliefată, iar temperatura locală uşor crescută. crescută. Durerea locală este discretă, sub formă de senzaţie de arsură, Durerea locală este discretă, sub formă de senzaţie de arsură, tensiune dureroasă extinsă şi la nivelul articulaţiilor vecine. tensiune dureroasă extinsă şi la nivelul articulaţiilor vecine. Simptomele generale: febră, frison, cefalee sunt discrete sau chiar Simptomele generale: febră, frison, cefalee sunt discrete sau chiar lipsesc. Limfangita apare rar. lipsesc. Limfangita apare rar. Evoluţia este de obicei favorabilă, retrocedarea fenomenelor Evoluţia este de obicei favorabilă, retrocedarea fenomenelor locale se face în aproximativ 2-3 săptămâni.locale se face în aproximativ 2-3 săptămâni. Septicemia apare rar, boala apărând ca urmare a grefării Septicemia apare rar, boala apărând ca urmare a grefării germenului pe o veche leziune endocardică. germenului pe o veche leziune endocardică.

Evoluţia este de obicei dificilă sub formă de endocardită malignă.Evoluţia este de obicei dificilă sub formă de endocardită malignă.

DIAGNOSTICDIAGNOSTICDiagnosticul pozitiv se stabileşte pe date clinice şi epidemiologice. Diagnosticul pozitiv se stabileşte pe date clinice şi epidemiologice. Confirmarea se poate face prin culturi făcute pe bulion glucozat Confirmarea se poate face prin culturi făcute pe bulion glucozat sau prin metode serologice. Diferenţierea culturilor de culturile de sau prin metode serologice. Diferenţierea culturilor de culturile de Listeria este dificilă, fiind posibile erori.Listeria este dificilă, fiind posibile erori.

DIAGNOSTIC DIFERENŢIALDIAGNOSTIC DIFERENŢIALDiagnosticul diferenţial se face cu: erizipelul streptococic, Diagnosticul diferenţial se face cu: erizipelul streptococic, dermitele alergice, dermitele de contact .dermitele alergice, dermitele de contact .

TRATAMENT ŞI PROFILAXIETRATAMENT ŞI PROFILAXIETratament de elecţie cu Penicilina V sau G timp de 5-7 zile, în Tratament de elecţie cu Penicilina V sau G timp de 5-7 zile, în doză de 1.000.000-2.000.000 U / zi. La cei sensibilizaţi la doză de 1.000.000-2.000.000 U / zi. La cei sensibilizaţi la penicilină, se administrează Eritromicină sau Tetraciclină. penicilină, se administrează Eritromicină sau Tetraciclină. În forma septicemică dozele de penicilină sunt mai mari (6-12 În forma septicemică dozele de penicilină sunt mai mari (6-12 milioaneU /zi).Profilaxia este cea a bolilor profesionale: educaţie milioaneU /zi).Profilaxia este cea a bolilor profesionale: educaţie

sanitară asociată cu măsuri de protecţie la locul de muncăsanitară asociată cu măsuri de protecţie la locul de muncă..

RUJEOLARUJEOLA

Definiţie.Definiţie.Rujeola este o boală acută infecţioasă, extrem de contagioasă, Rujeola este o boală acută infecţioasă, extrem de contagioasă, determinată de virusul rujeolic, caracterizată clinic prin manifestări determinată de virusul rujeolic, caracterizată clinic prin manifestări catarale respiratorii, febră, enantem şi exantem caracteristic.catarale respiratorii, febră, enantem şi exantem caracteristic.

Etiologie.Etiologie.Virusul rujeolei face parte din familia Paramyxoviridae, genul Virusul rujeolei face parte din familia Paramyxoviridae, genul Morbillivirus. Este un virus ARN care determină modificări Morbillivirus. Este un virus ARN care determină modificări citopatice caracteristice în culturile de ţesuturi. citopatice caracteristice în culturile de ţesuturi. El este prezent la omul bolnav în sânge, secreţiile nazofaringiene El este prezent la omul bolnav în sânge, secreţiile nazofaringiene şi respiratorii şi în elementele eruptive cutanate. Izolarea virusului şi respiratorii şi în elementele eruptive cutanate. Izolarea virusului se face pe culturi de ţesuturi (rinichi uman sau de maimuţă), din se face pe culturi de ţesuturi (rinichi uman sau de maimuţă), din sânge sau din spălăturile faringiene ale bolnavilor de rujeolă.sânge sau din spălăturile faringiene ale bolnavilor de rujeolă.Rezistenţa în mediul exterior este scăzută, este distrus rapid la Rezistenţa în mediul exterior este scăzută, este distrus rapid la căldură şi ultraviolete.căldură şi ultraviolete.

Epidemiologie.Epidemiologie.Boala prezintă o răspândire universală şi apariţie endemo-epidemică, valurile epidemice Boala prezintă o răspândire universală şi apariţie endemo-epidemică, valurile epidemice apărând la 2-3 ani în rândul populaţiei nevaccinate.apărând la 2-3 ani în rândul populaţiei nevaccinate.Este mai frecventă la copii (1-9 ani), dar rujeola poate surveni la orice vârstă dacă Este mai frecventă la copii (1-9 ani), dar rujeola poate surveni la orice vârstă dacă persoana este receptivă. În ultimii ani, în ţările în care s-a aplicat programul de vaccinare persoana este receptivă. În ultimii ani, în ţările în care s-a aplicat programul de vaccinare antirujeolică a copiilor, morbiditatea a scăzut considerabil.antirujeolică a copiilor, morbiditatea a scăzut considerabil.Sursa de infecţieSursa de infecţie este reprezentată de: omul bolnav cu forme tipice sau atipice de este reprezentată de: omul bolnav cu forme tipice sau atipice de rujeolă (virusul se elimină prin secreţii nazofaringiane, traheobronşice şi conjunctivale). rujeolă (virusul se elimină prin secreţii nazofaringiane, traheobronşice şi conjunctivale). Nu există purtători sănătoşi de virus rujeolic.Nu există purtători sănătoşi de virus rujeolic.Căile de transmitereCăile de transmitere sunt următoarele: directă, aerogenă, prin picături de secreţie sunt următoarele: directă, aerogenă, prin picături de secreţie nazofaringiană şi respiratorie şi indirectă, prin obiecte recent contaminate cu secreţii nazofaringiană şi respiratorie şi indirectă, prin obiecte recent contaminate cu secreţii (rară, deoarece viruzul nu supravieţuieşte mult timp în mediul extern.).(rară, deoarece viruzul nu supravieţuieşte mult timp în mediul extern.).ContagiozitateaContagiozitatea este foarte mare şi corespunde perioadei preeruptive şi primelor 4-5 este foarte mare şi corespunde perioadei preeruptive şi primelor 4-5 zile din zile din Indicele de contagiozitate variază între 95.6 şi 99.9%.Indicele de contagiozitate variază între 95.6 şi 99.9%. perioada eruptivă.perioada eruptivă. ReceptivitateaReceptivitatea este universală şi interesează toate persoanele care nu au anticorpi este universală şi interesează toate persoanele care nu au anticorpi protectori proveniţi prin vaccinare sau trecere prin boală.protectori proveniţi prin vaccinare sau trecere prin boală.Nou-născutul este protejat primele 6 luni de anticorpii proveniţi de la mamă, în cazul în Nou-născutul este protejat primele 6 luni de anticorpii proveniţi de la mamă, în cazul în

care mama este imună. Începând cu vârsta de 6 luni, copilul va fi receptiv la rujeolăcare mama este imună. Începând cu vârsta de 6 luni, copilul va fi receptiv la rujeolă

Tablou clinic.Tablou clinic.IncubaţiaIncubaţia este de 10 zile (una dintre cele mai fixe perioade de este de 10 zile (una dintre cele mai fixe perioade de incubaţie).incubaţie).Perioada de invazie (preeruptivăPerioada de invazie (preeruptivă)) durează 3-4 zile. durează 3-4 zile. Debutul este gradat, cu febră care creşte progresiv (39-40ºC), Debutul este gradat, cu febră care creşte progresiv (39-40ºC), însoţită de cefalee şi indispoziţie generală şi fenomene catarale însoţită de cefalee şi indispoziţie generală şi fenomene catarale caracteristice pentru această boală: catar conjunctival exprimat caracteristice pentru această boală: catar conjunctival exprimat prin conjunctivită, lăcrimare, pleoape umflate, catar respirator cu prin conjunctivită, lăcrimare, pleoape umflate, catar respirator cu rinoree seromucoasă sau mucopurulentă, laringită (voce aspră, rinoree seromucoasă sau mucopurulentă, laringită (voce aspră, răguşită, tuse uscată, supărătoare).răguşită, tuse uscată, supărătoare). Datorită catarului oculorespirator faciesul este caracteristic: Datorită catarului oculorespirator faciesul este caracteristic: “facies de copil plâns”.“facies de copil plâns”. La sfârşitul perioadei de invazie, catarul se extinde la nivelul La sfârşitul perioadei de invazie, catarul se extinde la nivelul căilor respiratorii inferioare sub formă de traheobronşite acute.căilor respiratorii inferioare sub formă de traheobronşite acute.Tot în această perioadă, examenul radiologic evidenţiază imagini Tot în această perioadă, examenul radiologic evidenţiază imagini de pneumonie interstiţială: pneumonia morbiloasă primară.de pneumonie interstiţială: pneumonia morbiloasă primară.

La nivelul cavităţii bucale se constată: enantem bucal sub La nivelul cavităţii bucale se constată: enantem bucal sub forma unui picheteu hemoragic la nivelul palatului şi faringelui forma unui picheteu hemoragic la nivelul palatului şi faringelui posterior; limba este saburală.posterior; limba este saburală.

PatognomonicPatognomonic pentru rujeolă este pentru rujeolă este semnul Köpliksemnul Köplik. Acesta . Acesta apare precoce şi persistă doar 1-2 zile din perioada eruptivă, apare precoce şi persistă doar 1-2 zile din perioada eruptivă, având rol în diagnostic înainte de apariţia erupţiei; se prezintă având rol în diagnostic înainte de apariţia erupţiei; se prezintă sub formă de micropapule albe (asemănătoare unor grăunţe sub formă de micropapule albe (asemănătoare unor grăunţe de griş) la nivelul mucoasei jugale, în dreptul ultimilor molari, de griş) la nivelul mucoasei jugale, în dreptul ultimilor molari, reprezentând depozite subepiteliale de celule epitelioide reprezentând depozite subepiteliale de celule epitelioide gigante, celule limfoide şi inflamatorii.gigante, celule limfoide şi inflamatorii.

Semnele digestive sunt mai frecvente la copii şi constau în: Semnele digestive sunt mai frecvente la copii şi constau în: vărsături, diaree, dureri abdominale.vărsături, diaree, dureri abdominale.

Semnele neurologice sunt mai frecvente la adulţi: cefalee, Semnele neurologice sunt mai frecvente la adulţi: cefalee, indispoziţie, sindrom meningean, convulsii, delir (în formele indispoziţie, sindrom meningean, convulsii, delir (în formele severe).severe).

Perioada de stare (eruptivă):Perioada de stare (eruptivă):În această perioadă febra creşte din nou (după ce avusese tendinţa de În această perioadă febra creşte din nou (după ce avusese tendinţa de scădere), realizând astfel o curbă febrilă cu aspect difazic, iar simptomele scădere), realizând astfel o curbă febrilă cu aspect difazic, iar simptomele generale şi nervoase se accentuează.generale şi nervoase se accentuează.

Erupţia ce apare în această perioadă are următoarele caracteristici:Erupţia ce apare în această perioadă are următoarele caracteristici:Este constituită din maculo-papule congestive cu diametrul cuprins între câţiva Este constituită din maculo-papule congestive cu diametrul cuprins între câţiva milimetri şi până la 1-3 centimetri, cu margini neregulate, catifelate, cu tendinţă milimetri şi până la 1-3 centimetri, cu margini neregulate, catifelate, cu tendinţă la confluare.la confluare.

Apare iniţial înapoia urechilor, pe ceafă, frunte, obraji şi gât (prima zi), apoi pe Apare iniţial înapoia urechilor, pe ceafă, frunte, obraji şi gât (prima zi), apoi pe trunchi, membrele superioare (a II-a zi) şi membrele inferioare (a III-a zi).trunchi, membrele superioare (a II-a zi) şi membrele inferioare (a III-a zi).

Are caracter descendent (“curge” de sus în jos) şi se generalizează în 3 zile.Are caracter descendent (“curge” de sus în jos) şi se generalizează în 3 zile.Poate prezenta variaţii, putând fi: hemoragică, cianotică în formele severe Poate prezenta variaţii, putând fi: hemoragică, cianotică în formele severe hiperoxice, acoperită cu mici vezicule sau bule (forma pemfigoidă).Discretă în hiperoxice, acoperită cu mici vezicule sau bule (forma pemfigoidă).Discretă în formele fruste sau mitigate, prin administrarea prealabilă de gamaglobuline.formele fruste sau mitigate, prin administrarea prealabilă de gamaglobuline.

După 2-3 zile elementele eruptive pălesc şi dispar în ordinea în care au apărut, După 2-3 zile elementele eruptive pălesc şi dispar în ordinea în care au apărut, lăsând pete brun-galbui şi uneori descuamaţii furfuracee..lăsând pete brun-galbui şi uneori descuamaţii furfuracee..

Perioada de convalescenţă (posteruptivăPerioada de convalescenţă (posteruptivă):):

În această perioadă temperatura revine la normal, În această perioadă temperatura revine la normal, erupţia păleşte şi starea generală se ameliorează.erupţia păleşte şi starea generală se ameliorează.

Datorită depresiei imunitare, pacientul este expus la Datorită depresiei imunitare, pacientul este expus la variate complicaţii bacteriene.variate complicaţii bacteriene.

Forme clinice.Forme clinice.În funcţie de aspectul erupţieiÎn funcţie de aspectul erupţiei:: reliefată, miliară (rujeolă miliară), buloasă reliefată, miliară (rujeolă miliară), buloasă (rujeolă pemfigoidă), purpurică, confluentă, mitigată (după administrarea de (rujeolă pemfigoidă), purpurică, confluentă, mitigată (după administrarea de gamma-globuline în perioada de incubaţie), fără erupţie (la cei vaccinaţi, după gamma-globuline în perioada de incubaţie), fără erupţie (la cei vaccinaţi, după administrarea de gamma-globuline)administrarea de gamma-globuline)După intensitatea simptomatologieiDupă intensitatea simptomatologiei::--formele uşoare, frusteformele uşoare, fruste se caracterizează prin: apar după administrarea de se caracterizează prin: apar după administrarea de gamma-globuline în perioada de incubaţie sau la sugarii de 3-5 luni care deţin gamma-globuline în perioada de incubaţie sau la sugarii de 3-5 luni care deţin un rest de imunitate maternă, au simptomatologie atenuată, erupţia este un rest de imunitate maternă, au simptomatologie atenuată, erupţia este săracă.săracă.--rujeola hemoragicărujeola hemoragică se manifestă prin: trombocitopenie, erupţie hemoragică, se manifestă prin: trombocitopenie, erupţie hemoragică, epistaxis, metroragii şi evoluţie severăepistaxis, metroragii şi evoluţie severă--rujeola hipertoxicărujeola hipertoxică: apare la copiii sub 2 ani, se manifestă cu febră înaltă, : apare la copiii sub 2 ani, se manifestă cu febră înaltă, dispnee, cianoză şi insuficienţă circulatoriedispnee, cianoză şi insuficienţă circulatorieDupă vârstăDupă vârstă::la copilul mic : la copilul mic : evoluţia este severă, apar frecvent complicaţii prin suprainfecţii evoluţia este severă, apar frecvent complicaţii prin suprainfecţii bacterienebacterienela sugari la sugari se întâlnesc mai frecvent forme atipic: erupţie discretă, subfebrilitate, se întâlnesc mai frecvent forme atipic: erupţie discretă, subfebrilitate, absenţa semnului Köplikabsenţa semnului Köplikla adulţi la adulţi simptomatologia este accentuatăsimptomatologia este accentuată

Complicaţii.Complicaţii.

Complicaţii determinate de virusul rujeolic.Complicaţii determinate de virusul rujeolic.

Complicaţii ale aparatului respiratorComplicaţii ale aparatului respirator::Pneumonia morbiloasă precoce (pneumonia interstiţială rujeolică): Pneumonia morbiloasă precoce (pneumonia interstiţială rujeolică): gravă la copii sub 2 ani.gravă la copii sub 2 ani.

Pneumonia cu celule gigante: este severă, apare la copii cu Pneumonia cu celule gigante: este severă, apare la copii cu imunitate alterată.imunitate alterată.

Bronşiolita capilară: evoluează sever la copii mici.Bronşiolita capilară: evoluează sever la copii mici.

Laringita rujeolică, crupul rujeolic.Laringita rujeolică, crupul rujeolic.

Complicaţii ale sistemului nervos:Complicaţii ale sistemului nervos:Encefalita acută cu incluziiEncefalita acută cu incluzii: apare prin acţiunea directă a : apare prin acţiunea directă a virusului rujeolic în urma invaziei sistemului nervos centralvirusului rujeolic în urma invaziei sistemului nervos centralEncefalită acută alergicăEncefalită acută alergică: apare printr-o reacţie alergică între : apare printr-o reacţie alergică între antigenul viral şi anticorpii ce apar la sfârşitul perioadei eruptive. antigenul viral şi anticorpii ce apar la sfârşitul perioadei eruptive. Evoluează favorabil sub tratament cu cortizon.Evoluează favorabil sub tratament cu cortizon.Panencefalita subacută sclerozantă (PESS):Panencefalita subacută sclerozantă (PESS): apare mai frecvent apare mai frecvent la copiii care au făcut rujeolă înaintea vârstei de 2 ani; apare prin la copiii care au făcut rujeolă înaintea vârstei de 2 ani; apare prin mecanism alergic faţă de virusul rujeolic prezent în stare latentă la mecanism alergic faţă de virusul rujeolic prezent în stare latentă la nivelul nevraxului. Boala debutează în medie la 7 ani de la nivelul nevraxului. Boala debutează în medie la 7 ani de la episodul acut şi evoluează invariabil spre exitus într-un interval de episodul acut şi evoluează invariabil spre exitus într-un interval de 4-6 luni până la 1-3 ani.4-6 luni până la 1-3 ani.Alte complicaţii (rare): nevrite, mielite.Alte complicaţii (rare): nevrite, mielite.

Complicaţii oculareComplicaţii oculare: keratita morbiloasă.: keratita morbiloasă.

Malformaţii congenitaleMalformaţii congenitale dacă rujeola apare în primele 3 luni dacă rujeola apare în primele 3 luni de sarcină, naşteri premature.de sarcină, naşteri premature.

Complicaţii prin suprainfecţie bacteriană:Complicaţii prin suprainfecţie bacteriană:

Complicaţii ale aparatului respiratorComplicaţii ale aparatului respirator: pneumonii, : pneumonii, bronhopneumonii cu stafilococ, pneumococ, bacili gram bronhopneumonii cu stafilococ, pneumococ, bacili gram negativi, abces pulmonar, pleurezie purulentă.negativi, abces pulmonar, pleurezie purulentă.Complicaţii oculareComplicaţii oculare: conjunctivite, iridociclite, ulcer : conjunctivite, iridociclite, ulcer corneancorneanComplicaţii la nivelul cavităţii bucaleComplicaţii la nivelul cavităţii bucale: stomatite : stomatite micotice, angine bacteriene, de obicei streptococice, micotice, angine bacteriene, de obicei streptococice, flegmon amigdalianflegmon amigdalianOtită medie supuratăOtită medie supuratăComplicaţii digestiveComplicaţii digestive: gastroenterite, apendicite: gastroenterite, apendiciteRedeşteptarea unui proces vechi tuberculosRedeşteptarea unui proces vechi tuberculos sau sau generalizarea unor procese preexistente (datorită generalizarea unor procese preexistente (datorită anergiei tuberculoase din cursul rujeolei).anergiei tuberculoase din cursul rujeolei).

Diagnostic pozitiv.Diagnostic pozitiv.Diagnosticul pozitiv se bazează pe:Diagnosticul pozitiv se bazează pe:Date epidemiologiceDate epidemiologice: contact infectant, lipsa rujeolei în antecedente, absenţa : contact infectant, lipsa rujeolei în antecedente, absenţa vaccinăriivaccinăriiDate cliniceDate clinice: catar ocular şi respirator, semnul Köplik, erupţie maculopapuloasă : catar ocular şi respirator, semnul Köplik, erupţie maculopapuloasă ce se generalizează în 3 zile.ce se generalizează în 3 zile.Date de laboratorDate de laborator::Nespecifice: leucopenie marcată (distrugerea limfocitelor), neutropenie şi Nespecifice: leucopenie marcată (distrugerea limfocitelor), neutropenie şi limfocitoză relativă. limfocitoză relativă. Specifice:Specifice:Examenul citologic al secreţiei nazale pune în evidenţă celule gigante, Examenul citologic al secreţiei nazale pune în evidenţă celule gigante, multinucleate. Are valoare diagnostică în perioada prodromală a bolii.multinucleate. Are valoare diagnostică în perioada prodromală a bolii.Izolarea virusului rujeolic din exsudatul nasofaringian sau urină prin culturi Izolarea virusului rujeolic din exsudatul nasofaringian sau urină prin culturi celulare.celulare.Reacţia de imunofluorescenţă poate vizualiza antigenul rubeolic din secreţia Reacţia de imunofluorescenţă poate vizualiza antigenul rubeolic din secreţia nazofaringiană, punând un diagnostic rapidnazofaringiană, punând un diagnostic rapidReacţiile serologice permit un diagnostic sigur de boală, dar nu sunt uzual Reacţiile serologice permit un diagnostic sigur de boală, dar nu sunt uzual folosite datorită preţului ridicat: reacţia de hemaglutinoinhibare (HAI), reacţia de folosite datorită preţului ridicat: reacţia de hemaglutinoinhibare (HAI), reacţia de fixare a complementului, reacţia de neutralizare, ELISA. Aceste reacţii sunt cel fixare a complementului, reacţia de neutralizare, ELISA. Aceste reacţii sunt cel mai frecvent utilizate şi au rolul de a demonstra prezenţa anticorpilor de tip IgM mai frecvent utilizate şi au rolul de a demonstra prezenţa anticorpilor de tip IgM sau IgG în serul bolnavilor. Titrul acestora trebuie urmărit în dinamică şi are sau IgG în serul bolnavilor. Titrul acestora trebuie urmărit în dinamică şi are semnificaţie creşterea de cel puţin 4 ori a anticorpilor din 2 probe de ser.semnificaţie creşterea de cel puţin 4 ori a anticorpilor din 2 probe de ser.

Diagnosticul diferenţial Diagnosticul diferenţial 1. 1. În perioada prodromală, În perioada prodromală, diagnosticul diferenţial se diagnosticul diferenţial se poate face cu viroze respiratorii precum: guturai, gripă, poate face cu viroze respiratorii precum: guturai, gripă, adenoviroze, enterovirozeadenoviroze, enteroviroze22. In perioada eruptivă. In perioada eruptivă, rujeola poate fi diferenţiată de:, rujeola poate fi diferenţiată de:Rubeolă, Roseola infantum, Megaeritemul epidemic, Rubeolă, Roseola infantum, Megaeritemul epidemic, Varicela la debut, erupţia din mononucleoza infecţioasăVaricela la debut, erupţia din mononucleoza infecţioasăExanteme produse de enterovirusuri (ECHO, Coxackie)Exanteme produse de enterovirusuri (ECHO, Coxackie)Erupţii din boli bacteriene: Scarlatina, Sifilis secundar, Erupţii din boli bacteriene: Scarlatina, Sifilis secundar, rickettsioze, septicemii, infecţii cu Mycoplasme, febră rickettsioze, septicemii, infecţii cu Mycoplasme, febră tifoidătifoidăErupţii medicamentoaseErupţii medicamentoaseErupţii din alte boli: eritem polimorf, LES, poliartrită Erupţii din alte boli: eritem polimorf, LES, poliartrită reumatoidă, pitiriazis rozat.reumatoidă, pitiriazis rozat.

Tratament:Tratament:Tratamentul rujeolei este de cele mai multe ori simptomatic şi de Tratamentul rujeolei este de cele mai multe ori simptomatic şi de susţinere.susţinere.Nu există un tratament etiologic.Nu există un tratament etiologic.Măsuri generaleMăsuri generale: izolare la domiciliu sau în spital în formele : izolare la domiciliu sau în spital în formele severe, complicate, repaus la pat, dietă uşoară şi hrănitoare, severe, complicate, repaus la pat, dietă uşoară şi hrănitoare, îngrijirea tegumentelor şi mucoaselor prin spălături cu apă îngrijirea tegumentelor şi mucoaselor prin spălături cu apă alcoolizată, gargară şi spălături oculare cu ceai de muşeţel, alcoolizată, gargară şi spălături oculare cu ceai de muşeţel, vitamine la copiii cu carenţe anterioarevitamine la copiii cu carenţe anterioareTratament simptomaticTratament simptomatic..Se pot administra: antitermice (Paracetamol, Algocalmin), Se pot administra: antitermice (Paracetamol, Algocalmin), antitusive (Codenal, Paxeladine), antiemetice (Metoclopramid, antitusive (Codenal, Paxeladine), antiemetice (Metoclopramid, Motilium), antihistaminice (Romergan, Claritine)Motilium), antihistaminice (Romergan, Claritine)Tratamentul complicaţiilorTratamentul complicaţiilor : :antibiotice în suprainfecţiile bacterieneantibiotice în suprainfecţiile bacterienecorticoterapie, oxigenoterapie, intubaţie sau traheostomie în corticoterapie, oxigenoterapie, intubaţie sau traheostomie în crupul rujeolic.crupul rujeolic.

corticoterapie, depletive în Encefalita rujeolicăcorticoterapie, depletive în Encefalita rujeolică

Profilaxie.Profilaxie.Măsurile nespecificeMăsurile nespecifice constau în: declararea bolii, izolarea bolnavilor 6 zile constau în: declararea bolii, izolarea bolnavilor 6 zile după apariţia erupţiei, dezinfecţia continuă şi terminală. Suspecţii sunt izolaţi după apariţia erupţiei, dezinfecţia continuă şi terminală. Suspecţii sunt izolaţi până la precizarea diagnosticului.până la precizarea diagnosticului.Măsuri specificeMăsuri specifice..Gamaglobuline standard sau imunoglobuline umane specifice antirubeolice.Gamaglobuline standard sau imunoglobuline umane specifice antirubeolice.Indicate persoanelor cu risc de a face o rujeolă severă, copiilor cu imunitatea Indicate persoanelor cu risc de a face o rujeolă severă, copiilor cu imunitatea compromisă (mai ales celulară), sugarilor sub 1 an, nou-născuţilor din mame compromisă (mai ales celulară), sugarilor sub 1 an, nou-născuţilor din mame cu rujeolă.cu rujeolă.Se obţine doar o atenuare a simptomatologiei dacă se administrează în primele Se obţine doar o atenuare a simptomatologiei dacă se administrează în primele 5 zile de la contact5 zile de la contactDurata protecţiei este de 3 săptămâni.Durata protecţiei este de 3 săptămâni.Vaccinarea rujeolică.Vaccinarea rujeolică.Se foloseşte vaccin cu virus rujeolic viu şi atenuat în 2 administrări, subcutanat. Se foloseşte vaccin cu virus rujeolic viu şi atenuat în 2 administrări, subcutanat.

Prima doză se administrează la vârsta de 12-15 luni, iar a 2-a doză la 4-6 ani Prima doză se administrează la vârsta de 12-15 luni, iar a 2-a doză la 4-6 ani sau la 12 ani.sau la 12 ani.Vaccinul se poate administra singur sau cuplat cu vaccin rujeolic şi urlian Vaccinul se poate administra singur sau cuplat cu vaccin rujeolic şi urlian (MMR).(MMR).Administrat rapid după expunere poate preveni apariţia bolii clinice.Administrat rapid după expunere poate preveni apariţia bolii clinice.Contraindicaţii: femei însărcinate, sugari mici, persoane cu imunitatea Contraindicaţii: femei însărcinate, sugari mici, persoane cu imunitatea compromisă, mai ales cea celulară, boli febrile severe, hipersensibilitate la compromisă, mai ales cea celulară, boli febrile severe, hipersensibilitate la componentele vaccinului.componentele vaccinului.

RUBEOLARUBEOLA

Definiţie.Definiţie.Rubeola este o boală acută infecţioasă determinată de Rubeola este o boală acută infecţioasă determinată de virusul rubeolic şi caracterizată clinic prin manifestări virusul rubeolic şi caracterizată clinic prin manifestări catarale respiratorii uşoare, poliadenopatie (în special catarale respiratorii uşoare, poliadenopatie (în special cervicală posterioară) şi exantem micromaculos.cervicală posterioară) şi exantem micromaculos.

Etiologie.Etiologie.Virusul rubeolic este un virus ARN, din familia Virusul rubeolic este un virus ARN, din familia Togaviridae, genul Rubivirus. Virusul se poate izola de Togaviridae, genul Rubivirus. Virusul se poate izola de la bolnavi din lichidul de spălătură nazofaringiană, la bolnavi din lichidul de spălătură nazofaringiană, sânge, leucocite, fecale şi urină. În rubeola congenitală sânge, leucocite, fecale şi urină. În rubeola congenitală virusul se izolează pe durate mult mai lungi, datorită virusul se izolează pe durate mult mai lungi, datorită persistenţei sale. persistenţei sale. Este un virus cu teratogenicitate ridicată. Este un virus cu teratogenicitate ridicată. Este sensibil la eter şi căldură şi rezistent la frig; nu Este sensibil la eter şi căldură şi rezistent la frig; nu prezintă variaţii antigenice.prezintă variaţii antigenice.

Epidemiologie.Epidemiologie.

Boala are răspândire universală, apare sporadic sau în epidemii, de obicei Boala are răspândire universală, apare sporadic sau în epidemii, de obicei iarna sau primăvara. Este mai frecventă la adulţii decât la copii.iarna sau primăvara. Este mai frecventă la adulţii decât la copii.Morbiditatea prin rubeolă nu este foarte bine cunoscută deoarece nu este o Morbiditatea prin rubeolă nu este foarte bine cunoscută deoarece nu este o boală cu declarare obligatorie. De asemenea un procent mare de cazuri boală cu declarare obligatorie. De asemenea un procent mare de cazuri evoluează cu forme asimptomatice sau subclinice de boală (30-50%). În ţările evoluează cu forme asimptomatice sau subclinice de boală (30-50%). În ţările unde s-a introdus vaccinarea antirubeolică s-a obţinut scăderea considerabilă a unde s-a introdus vaccinarea antirubeolică s-a obţinut scăderea considerabilă a numărului de cazuri.numărului de cazuri.Sursa de infecţie Sursa de infecţie este reprezentată de: (1) bolnavii cu rubeolă, virusul fiind este reprezentată de: (1) bolnavii cu rubeolă, virusul fiind prezent în nazofaringe o săptămână înaintea erupţiei şi o săptămână după prezent în nazofaringe o săptămână înaintea erupţiei şi o săptămână după dispariţia acesteia; (2) nou-născuţii cu rubeolă congenitală care excretă virusul dispariţia acesteia; (2) nou-născuţii cu rubeolă congenitală care excretă virusul prin secreţii nazofaringiene şi urină timp îndelungat (6 luni-1 an).prin secreţii nazofaringiene şi urină timp îndelungat (6 luni-1 an).Contagiozitatea este mare, indicele de contagiozitate este apreciat ca fiind în Contagiozitatea este mare, indicele de contagiozitate este apreciat ca fiind în jur de 80-90%.jur de 80-90%.Căi de transmitere: Căi de transmitere: aerogenă, directă, prinsecreţii nazofaringiene şi aerogenă, directă, prinsecreţii nazofaringiene şi transplacentară, în rubeola congenitală.transplacentară, în rubeola congenitală.Receptivitatea Receptivitatea este universală.este universală.ImunitateaImunitatea după boală este solidă şi de lungă durată. Reinfecţiile sunt posibile după boală este solidă şi de lungă durată. Reinfecţiile sunt posibile mai frecvent la persoane cu imunitate artificială (postvaccinală), nu se însoţesc mai frecvent la persoane cu imunitate artificială (postvaccinală), nu se însoţesc de viremie şi nu sunt teratogene.de viremie şi nu sunt teratogene.

Patogenie.Patogenie.Virusul rubeolic pătrunde în organism pe cale Virusul rubeolic pătrunde în organism pe cale nazofaringiană şi diseminează producând o viremie. nazofaringiană şi diseminează producând o viremie.

Fiind un virus limfotrop, produce o reacţie inflamatorie la Fiind un virus limfotrop, produce o reacţie inflamatorie la nivelul ganglionilor limfatici care se măresc de volum. nivelul ganglionilor limfatici care se măresc de volum. Această manifestare este constantă în rubeolă.Această manifestare este constantă în rubeolă.

Anticorpii specifici de tip IgM apar la debutul erupţiei şi Anticorpii specifici de tip IgM apar la debutul erupţiei şi dispar după 3 luni, fiind înlocuiţi de anticorpi de tip IgG. dispar după 3 luni, fiind înlocuiţi de anticorpi de tip IgG. Dacă survine o reinfecţie, titrul anticorpilor va creşte, dar Dacă survine o reinfecţie, titrul anticorpilor va creşte, dar fără apariţia anticorpilor de tip IgM.fără apariţia anticorpilor de tip IgM.

În rubeola congenitală, viremia maternă produce o În rubeola congenitală, viremia maternă produce o diseminare a virusului în celulele ţesutului embrionar sau diseminare a virusului în celulele ţesutului embrionar sau fetal determinând apariţia malformaţiilor.fetal determinând apariţia malformaţiilor.

Tablou clinic.Tablou clinic.

IncubaţiaIncubaţia durează 14-21 de zile (în medie 17-18 zile). durează 14-21 de zile (în medie 17-18 zile).

Perioada prodromală (preeruptivă)Perioada prodromală (preeruptivă) durează 2-4 zile şi se durează 2-4 zile şi se caracterizează prin: febră moderată sau absentă, fenomene caracterizează prin: febră moderată sau absentă, fenomene catarale nazale, hiperemie conjunctivală, faringită discretă, catarale nazale, hiperemie conjunctivală, faringită discretă, cefalee uşoară, indispoziţie generală, precum şi apariţia cefalee uşoară, indispoziţie generală, precum şi apariţia adenopatiei. adenopatiei. Aceasta are următoarele caracteristici:Aceasta are următoarele caracteristici:-este în special cervicală; pot fi tumefiaţi şi ganglionii axilari, -este în special cervicală; pot fi tumefiaţi şi ganglionii axilari, epitrohleeni, inghinali, mediastinali şi mezenterici.epitrohleeni, inghinali, mediastinali şi mezenterici.-apare cu 4-10 zile înaintea erupţiei şi persistă 2-6 săptămâni -apare cu 4-10 zile înaintea erupţiei şi persistă 2-6 săptămâni după dispariţia acesteia (este primul şi ultimul semn).după dispariţia acesteia (este primul şi ultimul semn).-este constantă şi poate fi adesea singura manifestare a bolii-este constantă şi poate fi adesea singura manifestare a bolii

Splina este moderat mărită.Splina este moderat mărită.

Perioada de stare (eruptivă)Perioada de stare (eruptivă) se caracterizează prin apariţia erupţiei. se caracterizează prin apariţia erupţiei.

Erupţia din rubeolă este micropapuloasă, de culoare roz, cu elemente rotunde Erupţia din rubeolă este micropapuloasă, de culoare roz, cu elemente rotunde sau ovalare care nu confluează, lăsând între ele porţiuni de piele sănătoasă. sau ovalare care nu confluează, lăsând între ele porţiuni de piele sănătoasă. Uneori aceste elemente sunt de dimensiuni foarte mici, numeroase, alteori Uneori aceste elemente sunt de dimensiuni foarte mici, numeroase, alteori puţine, discrete. puţine, discrete.

Este generalizată, apare iniţial după ureche şi pe frunte şi se extinde apoi la Este generalizată, apare iniţial după ureche şi pe frunte şi se extinde apoi la nivelul feţei, trunchiului şi membrelor în 24 ore. Durează puţin, 2-4 zile (“erupţia nivelul feţei, trunchiului şi membrelor în 24 ore. Durează puţin, 2-4 zile (“erupţia vine şi pleacă repede”) şi este inconstantă. vine şi pleacă repede”) şi este inconstantă.

Adenopatia persistă şi în acestă perioadă, având aceleaşi caarcteristici din Adenopatia persistă şi în acestă perioadă, având aceleaşi caarcteristici din perioada prodromală. Febra este moderată sau absentă.perioada prodromală. Febra este moderată sau absentă.

Hematologic se constată leucopenie cu neutropenie şi limfocitoză relativă şi Hematologic se constată leucopenie cu neutropenie şi limfocitoză relativă şi prezenţa de limfocite degenerate, mari, cu nucleu excentric, vacuole şi prezenţa de limfocite degenerate, mari, cu nucleu excentric, vacuole şi granulaţii azurofile în citoplasmă, denumite “ limfocite atipice” sau “virocite”. Pot granulaţii azurofile în citoplasmă, denumite “ limfocite atipice” sau “virocite”. Pot fi întâlnite de asemenea, plasmocite şi celule Türck (plasmocite imature).fi întâlnite de asemenea, plasmocite şi celule Türck (plasmocite imature).

EvoluţiaEvoluţia bolii este benignă. Febra dispare odată cu erupţia iar adenopatia bolii este benignă. Febra dispare odată cu erupţia iar adenopatia persistă câteva săptămâni.persistă câteva săptămâni.

Forme clinice.Forme clinice.La copii se întâlnesc de obicei La copii se întâlnesc de obicei forme clinice uşoareforme clinice uşoare, uneori fără erupţie., uneori fără erupţie.La adulţi se întâlnesc mai frecvent La adulţi se întâlnesc mai frecvent forme clinice severeforme clinice severe, atât prin intensitatea , atât prin intensitatea erupţiei, cât şi prin complicaţii.erupţiei, cât şi prin complicaţii.Rubeola congenitalăRubeola congenitală este consecinţa infecţiei produsului de concepţie cu este consecinţa infecţiei produsului de concepţie cu virusul rubeolic în primul trimestru de sarcină. Apare numai în cursul virusul rubeolic în primul trimestru de sarcină. Apare numai în cursul primoinfecţiei rubeolice la gravidă, atunci când se produce viremie şi pasaj primoinfecţiei rubeolice la gravidă, atunci când se produce viremie şi pasaj transplacentar al virusului. Multiplicarea virusului în ţesuturile embrionare are transplacentar al virusului. Multiplicarea virusului în ţesuturile embrionare are drept consecinţă necroză tisulară, alterări vasculare, alterări cromozomiale şi drept consecinţă necroză tisulară, alterări vasculare, alterări cromozomiale şi inhibarea mitozelor.inhibarea mitozelor.Consecinţele infecţiei rubeolice la gravidă depind de momentul infecţiei.Consecinţele infecţiei rubeolice la gravidă depind de momentul infecţiei.Infecţia în primul trimestru de sarcinăInfecţia în primul trimestru de sarcină produce moartea fătului sau produce moartea fătului sau malformaţii congenitale (cu atât mai numeroase şi mai severe cu cât infecţia malformaţii congenitale (cu atât mai numeroase şi mai severe cu cât infecţia este mai precoce). Cele mai importante dintre acestea sunt:este mai precoce). Cele mai importante dintre acestea sunt:OculareOculare: cataractă nucleară, microoftalmie, iridociclită, retinopatie, glaucom.: cataractă nucleară, microoftalmie, iridociclită, retinopatie, glaucom.AuditiveAuditive (surditate), tulburări vestibulare. (surditate), tulburări vestibulare.CardiaceCardiace: persistenţa canalului arterial, stenoza arterei pulmonare, coarctaţie : persistenţa canalului arterial, stenoza arterei pulmonare, coarctaţie de aortă, defect septal interventricular.de aortă, defect septal interventricular.AlteleAltele: dentare (hipoplazie, agenezie), genitourinare (criptorhidie, hipospadias, : dentare (hipoplazie, agenezie), genitourinare (criptorhidie, hipospadias, anomalii renale), neurologice (microcefalie, retard psihomotor, paralizii anomalii renale), neurologice (microcefalie, retard psihomotor, paralizii spastice, panencefalită cronică progresivă), digestive (hepatită cu celule spastice, panencefalită cronică progresivă), digestive (hepatită cu celule gigante, atrezie intestinală), diabet, tulburări de creştere.gigante, atrezie intestinală), diabet, tulburări de creştere.

În trimestrul II de sarcinăÎn trimestrul II de sarcină, datorită imaturităţii sistemului imun, , datorită imaturităţii sistemului imun, infecţia va produce un fenomen de toleranţă imunologică (virusul infecţia va produce un fenomen de toleranţă imunologică (virusul va fi recunoscut ca self şi tolerat, nemaifiind eliminat din va fi recunoscut ca self şi tolerat, nemaifiind eliminat din organism). Copilul va deveni excretor cronic de virus prin secreţii organism). Copilul va deveni excretor cronic de virus prin secreţii nazofaringiene şi urină.nazofaringiene şi urină. În acest caz, după naştere va dezvolta În acest caz, după naştere va dezvolta rubeola congenitală rubeola congenitală evolutivăevolutivă caracterizată prin: caracterizată prin:Hipotrofie staturoponderalăHipotrofie staturoponderalăPurpură trombocitopenicăPurpură trombocitopenicăHepatită cu hepatomegalie şi icterHepatită cu hepatomegalie şi icterMeningită limfocitarăMeningită limfocitarăMiocardităMiocardităPneumonie interstiţialăPneumonie interstiţialăLeziuni osoaseLeziuni osoaseInfecţia în trimestrul III de sarcinăInfecţia în trimestrul III de sarcină determină: naştere determină: naştere prematură, hipotrofie staturoponderală, anomalii tardive (miopie, prematură, hipotrofie staturoponderală, anomalii tardive (miopie, hipoacuzie, dezvoltare psihosomatică deficitară, diabet zaharat).hipoacuzie, dezvoltare psihosomatică deficitară, diabet zaharat).

Complicaţii.Complicaţii.Complicaţii atribuite virusului rubeolic.Complicaţii atribuite virusului rubeolic.Artrita rubeolicăArtrita rubeolică: este mai frecventă la adolescenţi şi adulţi; : este mai frecventă la adolescenţi şi adulţi; apare odată cu erupţia şi durează 2-4 săptămâni; afectează apare odată cu erupţia şi durează 2-4 săptămâni; afectează articulaţiile mici ale mîinilor şi picioarelor, genunchii.articulaţiile mici ale mîinilor şi picioarelor, genunchii.Purpura trombocitopenică posteruptivăPurpura trombocitopenică posteruptivă: apare la 10-15 zile : apare la 10-15 zile după erupţie, răspunde la tratamentul cu cortizon.după erupţie, răspunde la tratamentul cu cortizon.MeningoencefalitaMeningoencefalita: apare la sfârşitul perioadei eruptive; evoluţia : apare la sfârşitul perioadei eruptive; evoluţia este de obicei favorabilă, vindecarea obţinându-se deseori fără este de obicei favorabilă, vindecarea obţinându-se deseori fără sechele. Mecanismul de producere este imun.sechele. Mecanismul de producere este imun.Panencefalita rubeolică progresivăPanencefalita rubeolică progresivă: apare prin mecanism imun : apare prin mecanism imun şi evoluează asemănător cu PESS, cu deteriorare progresivă, şi evoluează asemănător cu PESS, cu deteriorare progresivă, demenţă, convulsii, retinopatie, atrofie optică, comă, spasticitate şi demenţă, convulsii, retinopatie, atrofie optică, comă, spasticitate şi moarte în 2-5 ani. În sânge şi în LCR se decelează titruriri dicate moarte în 2-5 ani. În sânge şi în LCR se decelează titruriri dicate de anticorpi antirubeolici.de anticorpi antirubeolici.Complicaţiile prin suprainfecţie bacteriană apar datorită scăderii Complicaţiile prin suprainfecţie bacteriană apar datorită scăderii imunităţii pe parcursul bolii, şi pot fi: otite, angine, pneumonii imunităţii pe parcursul bolii, şi pot fi: otite, angine, pneumonii bacteriene etcbacteriene etc

Diagnostic.Diagnostic.Diagnosticul pozitivDiagnosticul pozitiv se bazează pe: se bazează pe:Date epidemiologiceDate epidemiologice: contact infectant, lipsa rubeolei în antecedente.: contact infectant, lipsa rubeolei în antecedente.Date clinice:Date clinice: febră, erupţie maculopapuloasă generalizată, care nu confluează febră, erupţie maculopapuloasă generalizată, care nu confluează şi care durează doar 3-4 zile, adenopatie generalizată constantă şi persistentă.şi care durează doar 3-4 zile, adenopatie generalizată constantă şi persistentă.Date de laborator:Date de laborator:Nespecifice:Nespecifice: leucopenie cu neutropenie şi limfocitoză relativă, limfocite atipice leucopenie cu neutropenie şi limfocitoză relativă, limfocite atipice (virocite), plasmocite şi celule Türck (plasmocite imature).(virocite), plasmocite şi celule Türck (plasmocite imature).SpecificeSpecifice::Izolarea virusului rubeolic din faringe, prin spălătură faringiană, urină sau lichid Izolarea virusului rubeolic din faringe, prin spălătură faringiană, urină sau lichid amniotic prin culturi celulare.amniotic prin culturi celulare.Vizualizarea antigenului rubeolic prin reacţia de imunofluorescenţă permite Vizualizarea antigenului rubeolic prin reacţia de imunofluorescenţă permite identificarea rapidă a antigenului viral pe frotiuri faringiene, prin tehnica identificarea rapidă a antigenului viral pe frotiuri faringiene, prin tehnica anticorpilor fluorescenţi. anticorpilor fluorescenţi. Diagnosticul serologic este un diagnostic de siguranţă, mai ales în înfecţia Diagnosticul serologic este un diagnostic de siguranţă, mai ales în înfecţia rubeolică la gravide şi poate pune în evidenţă prezenţa anticorpilor inhibitori ai rubeolică la gravide şi poate pune în evidenţă prezenţa anticorpilor inhibitori ai hemaglutinării, anticorpi fixatori de complement, anticorpi neutralizanţi: reacţia hemaglutinării, anticorpi fixatori de complement, anticorpi neutralizanţi: reacţia de hemaglutinoinhibare (HAI), reacţia de fixare a complementului, reacţia de de hemaglutinoinhibare (HAI), reacţia de fixare a complementului, reacţia de neutralizare, latex-aglutinare, ELISA. Aceste reacţii sunt cel mai frecvent neutralizare, latex-aglutinare, ELISA. Aceste reacţii sunt cel mai frecvent utilizate şi au rolul de a demonstra prezenţa anticorpilor de tip IgM sau IgG în utilizate şi au rolul de a demonstra prezenţa anticorpilor de tip IgM sau IgG în serul bolnavilor. Titrul acestora trebuie urmărit în dinamică (seruri recoltate la serul bolnavilor. Titrul acestora trebuie urmărit în dinamică (seruri recoltate la începutul bolii şi după 2-3 săptămâni)începutul bolii şi după 2-3 săptămâni)

Diagnosticul diferenţialDiagnosticul diferenţial se poate face cu: se poate face cu: -scarlatina (erupţie micropapuloasă care respectă faţa, -scarlatina (erupţie micropapuloasă care respectă faţa, aspră la pipăit, angină streptococică), aspră la pipăit, angină streptococică), -rujeola (erupţie maculoasă intensă), catar oculonazal şi -rujeola (erupţie maculoasă intensă), catar oculonazal şi faringian), faringian), -Roseola infantum (produsă de herpes virus 6), -Roseola infantum (produsă de herpes virus 6), -Megaleritemul epidemic (produs de parvovirus B19), -Megaleritemul epidemic (produs de parvovirus B19), -mononucleoza infecţioasă (erupţie inconstantă, -mononucleoza infecţioasă (erupţie inconstantă, adenopatie generalizată, reacţia Paul-Bunell pozitivă),adenopatie generalizată, reacţia Paul-Bunell pozitivă),-exanteme produse de enterovirusuri (ECHO, Coxackie), -exanteme produse de enterovirusuri (ECHO, Coxackie), -sifilis secundar, -sifilis secundar, -erupţii medicamentoase.-erupţii medicamentoase.

Tratament.Tratament.Tratamentul constă în:Tratamentul constă în:- Măsuri generale: izolare la domiciliu, mai ales izolare - Măsuri generale: izolare la domiciliu, mai ales izolare faţă de femeile gravide, repaus la pat şi dietă uşoară şi faţă de femeile gravide, repaus la pat şi dietă uşoară şi hrănitoare, mai ales în perioada febrilăhrănitoare, mai ales în perioada febrilă- Tratament simptomatic: antitermice precum - Tratament simptomatic: antitermice precum paracetamol, algocalmin (nu se preferă aspirina datorită paracetamol, algocalmin (nu se preferă aspirina datorită riscului de sindrom Reye)riscului de sindrom Reye)- Tratament antiviral: amantadina, interferonul sau - Tratament antiviral: amantadina, interferonul sau isoprinozina au fost folosite cu rezultate limitate.isoprinozina au fost folosite cu rezultate limitate.- În cazul copiilor cu rubeolă congenitală se recomandă: - În cazul copiilor cu rubeolă congenitală se recomandă: izolare pe toată perioada eliminării virusului şi izolare pe toată perioada eliminării virusului şi tratamentul chirurgical al sechelelor.tratamentul chirurgical al sechelelor.

Profilaxie.Profilaxie.Profilaxia rubeolei constă în aplicarea de măsuri Profilaxia rubeolei constă în aplicarea de măsuri specifice şi nespecifice:specifice şi nespecifice:Măsurile nespecificeMăsurile nespecifice constau în: declararea cazurilor, constau în: declararea cazurilor, izolarea acestora 7 zile în cazul formei acute şi 1-2 ani izolarea acestora 7 zile în cazul formei acute şi 1-2 ani în cazul rubeolei congenitale, dezinfecţia continuă şi în cazul rubeolei congenitale, dezinfecţia continuă şi terminală, investigarea gravidelor contacte prin examene terminală, investigarea gravidelor contacte prin examene serologice.serologice.Măsuri specificeMăsuri specifice..Administrarea de Gamaglobuline standard sau Administrarea de Gamaglobuline standard sau imunoglobuline umane specifice antirubeolice este imunoglobuline umane specifice antirubeolice este indicată gravidelor contacte de rubeolă şi receptive, care indicată gravidelor contacte de rubeolă şi receptive, care nu acceptă avortul terapeutic. Administrarea trebuie să nu acceptă avortul terapeutic. Administrarea trebuie să fie cât mai curând după expunerea infectantă. Se obţine fie cât mai curând după expunerea infectantă. Se obţine doar o atenuare a simptomatologiei, neîmpiedicând doar o atenuare a simptomatologiei, neîmpiedicând apariţia bolii. apariţia bolii.

Vaccinarea rubeolicăVaccinarea rubeolică: : se foloseşte vaccin cu virus rubeolic se foloseşte vaccin cu virus rubeolic viu şi atenuat într-o singură administrare. Vaccinarea de rutină se viu şi atenuat într-o singură administrare. Vaccinarea de rutină se face la grupa de vârstă 9-15 luni. Vaccinul se poate administra face la grupa de vârstă 9-15 luni. Vaccinul se poate administra singur sau cuplat cu vaccin rujeolic şi urlian sub formă de trivaccin singur sau cuplat cu vaccin rujeolic şi urlian sub formă de trivaccin (MMR).(MMR).IIndicaţiindicaţii: fete la pubertate (10-14 ani), femei în perioada fertilă : fete la pubertate (10-14 ani), femei în perioada fertilă care sunt receptive la infecţia rujeolicăcare sunt receptive la infecţia rujeolicăContraindicaţiiContraindicaţii: sarcină, sau femei care pot deveni gravide în : sarcină, sau femei care pot deveni gravide în primele 3 luni după vaccinare (vaccinarea antirubeolică produce o primele 3 luni după vaccinare (vaccinarea antirubeolică produce o viremie), persoane imunocompromise (nu pot dezvolta anticorpi viremie), persoane imunocompromise (nu pot dezvolta anticorpi imunoprotectori), boli febrile, hipersensibilitate la componentele imunoprotectori), boli febrile, hipersensibilitate la componentele vaccinului.vaccinului.Reacţiile postvaccinaleReacţiile postvaccinale sunt rare şi tranzitorii şi constau sunt rare şi tranzitorii şi constau în:artralgii sau artrite, nevrite periferice, parestezii.în:artralgii sau artrite, nevrite periferice, parestezii.Imunitatea postvaccinalăImunitatea postvaccinală este de lungă durată, probabil toată este de lungă durată, probabil toată viaţa.viaţa.ReinfecţiiReinfecţii cu virus rubeolic sălbatic la vaccinaţi sunt posibile, dar cu virus rubeolic sălbatic la vaccinaţi sunt posibile, dar fără riscul de apariţie a unor malformaţii congenitale.fără riscul de apariţie a unor malformaţii congenitale.