Boli Ale Sistemului Nervos

24
Grigoroiu Adina Radu Gabriela Clasa aXI-a B

description

Biologie clasa aXI-a

Transcript of Boli Ale Sistemului Nervos

Page 1: Boli Ale Sistemului Nervos

Grigoroiu AdinaRadu GabrielaClasa aXI-a B

Page 2: Boli Ale Sistemului Nervos

Definitie: Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa primara cu disfunctie generala difuza permanenta, durabila si ireversibila. Determina tulburari de memorie, gindire si comportament

Este cea mai frecventa cauza a dementei in rindul persoanelor cu virsta de 65 de ani si mai mult. Unele studii epidemiologice arata ca boala Alzheimer reprezinta 50% din totalul dementelor.

Page 3: Boli Ale Sistemului Nervos

Boala și modificările organice din creier care o însoțesc au fost descrise pentru prima dată de Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german. Denumirea de „boală Alzheimer” a fost utilizată pentru prima dată de psihiatrul german Emil Kraepelin în manualul său de psihiatrie ("Lehrbuch der Psychiatrie", 1911).

Page 4: Boli Ale Sistemului Nervos

Manifestarea cea mai caracteristică a bolii este demența cu caracter progresiv. Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul semn îngrijorător al bolii Alzheimer.

Page 5: Boli Ale Sistemului Nervos

Tulburări de memorie: dificultatea de a-și reaminti informații anterior învățate și imposibilitatea de a acumula informații noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente, în timp ce amintirile vechi pot fi conservate.

Tulburări de vorbire: bolnavul nu își mai găsește cuvintele, chiar pentru noțiuni simple.

Incapacitatea de a efectua diferite activități motorii coordonate: bolnavul "nu mai știe" cum să se îmbrace adecvat, cum se descuie ușa cu cheia etc.

Imposibilitatea de a recunoaște, identifica și denumi obiecte uzuale.

Page 6: Boli Ale Sistemului Nervos

Tulburări ale funcțiilor de organizare a activităților zilnice, incapacitatea de a lua decizii.

Probleme legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul, dezorientare temporală și spațială, pierderea inițiativelor.

False recunoașteri: la început dificultate în recunoașterea fizionimiilor cunoscute, urmată de identificări eronate, care pot provoca stări de anxietate.

Aceste simptome se caracterizează printr-un debut gradat, bolnavul dezvoltă anumite strategii pentru a-și disimula dificultățile, pentru un anumit timp își păstrează o "fațadă" înșelătoare, declinul însă se agravează progresiv.

Page 7: Boli Ale Sistemului Nervos

Agitație și agresivitate fizică sau verbală. Tulburări psihotice: halucinații, de obicei vizuale,

idei delirante (de persecuție, de gelozie, de abandon etc.).

Tulburări ale dispoziției afective: în principal depresie și anxietate, mai rar stări de euforie exagerată.

Tulburări ale comportamentului alimentar: reducere sau creștere exagerată a apetitului, alimentație neîngrijită, ingerare de substanțe non-alimentare.

Page 8: Boli Ale Sistemului Nervos

La examenul macroscopic (cu ochiul liber) creierul arată o reducere accentuată a volumului, datorită atrofiei scoarței cerebrale (Atrofie corticală) cu micșorarea circumvoluțiilor cerebrale (pliurile creierului), predominant în regiunile frontală, parietală și temporală, lărgirii șanțurilor dintre circumvoluțiuni, a cisternelor cerebrale și a ventriculilor cerebrali (hidrocefalie externă și internă)

Page 9: Boli Ale Sistemului Nervos

Examenul histopatologic (microscopic) pune în evidență , în special prin folosirea unei tehnici speciale de colorare cu impregnare argentică, leziuni caracteristice, observate și descrise deja de Alzheimer:

Plăcile senile vizibile printre celulele nervoase (neuroni) din creier. Plăcile senile conțin o acumulare de beta-amiloid, care este un fragment dintr-o proteină pe care organismul o produce în mod normal (proteina precursoare a amiloidului - beta-APP). În cazul unei persoane sănătoase, aceste fragmente de proteine sunt degradate și eliminate, în boala Alzheimer ele se acumulează în special la terminațiile presinaptice ale neuronilor, formând plăci insolubile și împiedicând astfel transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul.

Page 10: Boli Ale Sistemului Nervos

Degenerescența neurofibrilară constă în formarea în interiorul neuronilor a unor fascicole dense de fibre dispuse ca niște ghemuri, constituite în principal dintr-o proteină numită tau, care în mod normal intră în alcătuirea unei structuri intracelulare denumită microtubul. Microtubulii au un rol important în transportul substanțelor cu rol nutritiv în interiorul neuronului. În boala Alzheimer, proteinele tau sunt anormale și microtubulii sunt afectați, iar neuronii nu mai pot funcționa normal.

Page 11: Boli Ale Sistemului Nervos

Degenerescență granulo-vacuolară. În citoplasma neuronilor, în special în hipocamp, apar vacuole ce conțin granule de natură încă neprecizată.

Aceste modificări determină progresiv moartea unui număr din ce în ce mai mare de neuroni, în special în structurile importante pentru activitățile cognitive: scoarța frontală, hipocampul, nucleul bazal al lui Meynert ș.a., astfel încât creierul nu își mai poate îndeplini normal funcțiile.

Page 12: Boli Ale Sistemului Nervos

Nu se cunoaște cu siguranță cauza care provoacă boala Alzheimer, dar este posibil să existe mai multe cauze care concură la apariția bolii.

Factori de risc Vârsta înaintată este factorul de risc cel mai important, dar nu există

nicio dovadă că boala Alzheimer ar fi cauzată de procesul biologic de îmbătrânire.

Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul, hipertensiunea arterială, nivel crescut de colesterol, fumatul (presupunerea că nicotina ar fi protectivă împotriva bolii Alzheimer s-a dovedit nefondată)[Nicotina este una din cauzele aparitiei bolii].

Nivel crescut de homocisteină în sânge, asociat cu un nivel scăzut de vitamină B12 și acid folic.

Expunerea la metale ușoare (de ex. deodoranți cu aluminiu), presupunere care nu este unanim acceptată. Aluminiul, cu efecte neurotoxice, se găsește adesea în cantități mari în creierele bolnavilor decedați cu demență Alzheimer, dar nu se poate dovedi o relație cauzală.

Traumatisme cranio-cerebrale repetate grave. Unele bacterii (Chlamidii) și unele virusuri (slow-virus) ar favoriza

formarea de plăci senile.

Page 13: Boli Ale Sistemului Nervos

Există cazuri ereditare rare cauzate de prezența unei gene dominante în unele familii. Se apreciază că persoanele având o rudă de gradul I care suferă de boala Alzheimer se află în risc teoretic absolut de 26% până la 45%.

Thomas Arendt și colab. de la Institutul "Paul-Flechsig für Hirnforschung" din Leipzig au constatat recent (2010) că deja în copilărie ar exista modificări în creier, care ar indica probabilitatea apariției mai târziu a bolii Alzheimer. Creierul acestor persoane conține un număr crescut de celule hiperploide (celule cu mai multe perechi de cromozomi în diverse combinații), care ar contribui la moartea celulară în creierul bolnavilor cu morbul Alzheimer.

Page 14: Boli Ale Sistemului Nervos

Definitie: este o boală degenerativă ce survine în urma distrugerii lente și progresive a neuronilor. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mișcărilor, pacienții prezintă gesturi rigide, sacadate și incontrolabile, tremor și instabilitate posturală.

Tulburările legate de boala Parkinson apar cel mai adesea între 50 și 70 ani; vârsta medie de apariție a bolii este de 57 ani. La început, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de îmbătrânire, dar pe măsura agravării acestora, diagnosticul devine evident. În momentul manifestării primelor simptome, se crede că între 60% și 80% din celulele din zona de control a activităților motorii sunt deja distruse.

Page 15: Boli Ale Sistemului Nervos

Istoricii au descoperit dovezi cum ca boala Parkinson exista inca din anul 5000 I.Hr.. Prima data a fost descrisa sub num ele de “paralizie tremuranda”, in anul 1817 de catre doctorul britanic James Parkinson. Datorita studiului lui Parkinson de a identifica simptomele bolii, boala a ajuns sa-i poarte numele.

Page 16: Boli Ale Sistemului Nervos

Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea și bradikinezia. Dintre acestea, două sunt esențiale pentru stabilirea diagnosticului. Instabilitatea posturală este al patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei după 8 ani de evoluție a bolii.

În 70% din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale mâinilor, capului sau picioarelor constituie primul simptom și se manifestă în special în repaus și în perioadele de stres. Tremorul este diminuat în timpul mișcărilor și dispare în somn, este accentuat de stres și de oboseală. Tremorul devine mai puțin evident pe masura evoluției bolii.

Rigiditatea se referă la creșterea rezistenței la mobilizarea pasivă a mușchilor și este mai evidentă la mișcările voluntare ale membrului contralateral.

Bradikinezia se referă la lentoarea mișcărilor, dar include și scăderea mișcărilor spontane și scăderea amplitudinii mișcărilor. Bradikinezia este vizibilă prin micrografie (scris de mână mic, ilizibil), hipomimie (diminuarea mișcărilor mimice), clipit rar și hipofonie (voce diminuată).

Page 17: Boli Ale Sistemului Nervos

Instabilitatea posturală se referă la tulburările de echilibru și coordonare. Apariția sa este o etapa importantă în evoluția bolii, deoarece instabilitatea posturală este dificil tratabila și este o sursa comună de invaliditate în stadiile avansate ale bolii.

Demența survine tardiv în evoluția bolii Parkinson și afectează 15% - 30% din pacienți. Memoria recentă este afectată.

Page 18: Boli Ale Sistemului Nervos

Celulele nervoase afectate de boala Parkinson sunt situate într-o zonă numită substantia nigra (substanța neagră) din centrul creierului. Aceste celule produc dopamină, un neurotransmițător care permite controlarea mișcărilor.

Prin moartea celulelor din substanța neagră, boala Parkinson creează un deficit de dopamină. În mod normal, controlul mișcărilor este rezultatul unui echilibru dintre cantitatea de dopamină și acetilcolină (un alt neurotransmițător). Prin pierderea acestui echilibru, rezultă tremorul, rigiditatea și pierderea coordonării.

Cauza pierderii progresive a neuronilor în boala Parkinson rămâne însă necunoscută. Oamenii de știință indică o asociere dintre factorii de mediu și cei genetici.

Page 19: Boli Ale Sistemului Nervos

Factorii de mediu: expunerea precoce sau prelungită la substanțe poluante

chimice sau la pesticide (ierbicide și insecticide) consumul unui drog (MPTP) poate cauza semnele și simptomele

bolii Parkinson – drogul are un efect similar pesticidelor medicamente neuroleptice (fenotiazina) sau substanțele care

blochează receptorii de dopamină intoxicația cu monoxid de carbon sau cu mangan hidrocefalia, tumorile craniene, hematom subdural, boala

Wilson, tulburările idiopatice degenerativeFactorii genetici: toate cauzele genetice cunoscute explica mai puțin de 5% din

cazurile de Parkinson

Page 20: Boli Ale Sistemului Nervos

Este o boală progresivă neurodegenerativă ereditară, caracterizată prin demență, declin cognitiv, coordonare defectuoasă a mușchilor, și coree. Este afectat în primul rând sistemul nervos. Simptomele de dezvoltă după vârsta de 30 de ani. Transmiterea bolii este autozomal dominantă; markerul genetic se află pe brațul scurt al cromozomului 4, ce constă într-o repetare excesivă a secvenței trinucleotide CAG. Gena codifică proteina Huntington, care se acumulează selectiv în celulele cerebrale, sensibile la nivelurile toxice ale acestei proteine.

Page 21: Boli Ale Sistemului Nervos

Boala a fost descrisa pentru prima data in 1872 de medicul american George Huntington(1850 – 1916). El a descris boala in prima din cele doua studii stiintifice scrise de el, la varsta de 22 ani, cu un an inaintea absolvirii facultatii de medicina de la Universitatea Columbia.

Page 22: Boli Ale Sistemului Nervos

În faza incipientă Anxietate; Labilitate emoțională; Alterararea funcției cognitive; Depresie; Hipotonie; Mișcări oculare anormale; Grimase faciale; Bradichinezie; Impulsivitate, ostilitate, agitație; Alterarea simțului olfactiv;

Page 23: Boli Ale Sistemului Nervos

În faza avansată Coree; Disfagie; Dizartrie; Incontinență urinară și de materii fecale; Apatie, iritabilitate; Tulburări ale mersului; Depresie; Instabilitate posturală; Hiperchinezie; Psihoză, sindromul obsesiv-compulsiv; Rigiditate; Hipertonie.

Page 24: Boli Ale Sistemului Nervos

http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Alzheimer http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Parkinson http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Huntington

Sfarsit