bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

53
GRUP ŞCOLAR „IOAN BOJOR” REGHIN- MUREŞ PROIECT DE SPECIALITATE TEMA: Analiza datoriilor fiscale din cadrul S.C. MobilaDalin S.R.L.: impozitele indirecte CALIFICARE: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE PROFESOR ÎNDRUMĂTOR: TÂRNĂVEANU CLAUDIA

Transcript of bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

Page 1: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

GRUP ŞCOLAR „IOAN BOJOR”

REGHIN- MUREŞ

PROIECT DE SPECIALITATE

TEMA: Analiza datoriilor fiscale din cadrul S.C. MobilaDalin S.R.L.:

impozitele indirecte

CALIFICARE: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:

TÂRNĂVEANU CLAUDIA

ELEV:

BOGDAN CLAUDIA - MĂDĂLINA

2011

Page 2: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

CUPRINS

ARGUMENT .......................................................................................................2

CAP. I: CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL

S.C. MobilaDalin S.R.L........................................................................................4

1.1. PREZENTAREA FIRMEI S.C. MobilaDalin S.R.L. ......................4

1.2. ORGANIGRAMA FIRMEI .............................................................5

1.3. EVOLUŢIA IMPOZITELOR INDIRECTE ALE FIRMEI ÎNTRE

ANII 2006- 2009 ..............................................................................6

CAP. II: PREZENTAREA IMPOZITELOR INDIRECTE .................................7

2.1. CARACTERIZAREA IMPOZITELOR INDIRECTE........................7

2.2. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ ..............................................8

2.3. ACCIZE .............................................................................................18

2.4. TAXE VAMALE ..............................................................................21

CAP. III: OPERAŢIUNI DERULATE ÎN CADRUL S.C. MobilaDalin S.R.L.

ÎN LUNA MARTIE 2011 ..................................................................................25

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................28

ANEXE ...............................................................................................................29

1

Page 3: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

ARGUMENT

Tema acestui proiect este dată de analiza impozitelor indirecte din cadrul firmei S.C.

MobilaDalin S.R.L.

Primul capitol face referire la cadrul general de organizare şi funcţionare al firmei. La

început este prezentată firma, iar în continuarea acestui capitol se vorbeşte despre

organigrama şi evoluţia impozitelor indirecte. Compania debutează în 1992, cu un parcurs

ascendent în toate compartimentele pe care le presupune o astfel de afacere. MobilaDalin

este, foarte pe scurt, rezultatul iniţiativei, experienţei şi perseverenţei managerului inginer

TOMA COTOI, dar şi a mai tânărului cuplu ing.MONICA & DAN COTOI, care asigură cu

energie, competenţă şi entuziasm activitatea grupului de firme, cu peste 300 de angajaţi,

având ca obiect de activitate producţia de mobilier tapiţat, elemente din lemn masiv, precum

şi articole de marochinărie. Conform sintagmei dacă nu eşti pregătit pentru prezent, nu poţi

proiecta viitorul - compania îşi derulează activitatea luând în considerare colaborarea cu

partenerii autohtoni şi străini, calitatea produselor, protecţia mediului, fără a neglija condiţiile

de muncă ale angajaţilor şi relaţiile cu aceştia.

Capitolul al doilea prezintă impozitele indirecte. În prima parte se face o scurtă

caracterizare a acestora. Impozitele indirecte se realizează, în principal, sub forma impozitelor

pe consum, percepându-se la vânzarea anumitor mărfuri sau la prestarea anumitor servicii. Ele

se realizează de la toţi cei care consumă bunuri din categoria celor impuse, independent de

veniturile, averea sau situaţia personală a acestora. Fiind percepute în cote proporţionale

asupra valorii mărfii vândute şi a serviciilor prestate ori în sume fixe pe unitatea de măsură,

impozitele indirecte crează impresia falsă că ar fi suportate în aceeaşi măsură de toate păturile

sociale, că ar asigura o repartiţie echitabilă a sarcinilor fiscale. Într-adevăr, cota impozitului

indirect percepută la vânzarea unei anumite mărfi este unică, indiferent dacă cumpărătorul

acesteia este muncitor, ţăran, mic meseriaş, industriaş sau comerciant. Raportat însă la

întregul venit- atât cel cheltuit cât şi cel economisit- de care dispune o persoană, impozitul

indirect capătă un caracter regresiv. Aşadar, cu cât o persoană realizează venituri mai mici, cu

atât suporta pe calea impozitului pe consum, o sarcină fiscală mai mare. Pe parcursul acestui

capitol sunt prezentate tva-ul, accizele şi taxele vamale. Taxa pe valoarea adăugată (TVA,

VAT în engleză) este un impozit indirect suportat de consumatorul final al bunului/serviciului

respectiv. TVA este un impozit încasat în cascadă de fiecare agent economic care participă la

ciclul economic al realizării unui produs sau prestării unui serviciu care intră în sfera de

2

Page 4: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

impozitare. După exercitarea dreptului de deducere, agenţii economici impozabili care au

participat la ciclul economic virează soldul TVA la bugetul de stat. Taxele speciale de

consumaţie sau accizele sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi

care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în acest fel impozitul să aibă în

mod constant un randament fiscal cât mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra

unor produse care au o cerere neelastică, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc.(în

Franţa); tutunul, cafeaua, zahărul, ceaiul, uleiurile minerale etc.(în Germania); berea, vinul,

spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc.(în Marea Britanie); produsele din tutun,

alcoolul, zahărul etc.(în Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele

industriei chimice, produsele textile şi din iută etc. (în India); hidrocarburile (în Tunisia);

spirtul, produsele petroliere, băuturile nealcoolice şi cimentul (în Thailanda) etc. Taxele

vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a intervenţiei statului în comerţul

internaţional. Această intervenţie a statului în economie se realizează pe două căi: direct şi

indirect. Pe cale directă statul poate interveni, fie prin măsuri cantitative asupra importurilor

sau exporturilor (este vorba de contingentări, prohibiţii etc), fie prin reglementarea

schimburilor. Intervenţia directă ridică probleme destul de delicate, deoarece poate conturba

relaţiile dintre state şi poate avea efecte păguboase asupra raporturilor economice în

perioadele următoare. Intervenţia indirectă se realizează prin taxele vamale, adică prin

impozitarea schimburilor internaţionale. Ceea ce se impune este valoarea în vamă a

produselor care fac obiectul tranzacţiei externe. Cota de impunere, adică nivelul taxei vamale,

este prevăzută prin lege.

Capitolul al treilea prezintă o serie de operaţiuni desfăşurate de firmă pe parcursul

lunii martie şi care fac referire la diferite activităţi care au loc în această perioadă.

În concluzie, am ales această temă deoarece impozitele indirecte reprezintă un subiect

actual şi vor fi catalogate ca fiind actuale şi de acum înainte.

3

Page 5: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

CAP I. CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE SI

FUNCŢIONARE AL S.C. MobilaDalin S.R.L

MobilaDalin - tradiţie, creativitate - doar două posibile caracteristici ale acestei

companii de mobilă, cu locaţia în Reghin, România.

1.1. Prezentarea firmei S.C. MobilaDalin S.R.L.

Compania debutează în 1992, cu un parcurs ascendent în toate compartimentele pe

care le presupune o astfel de afacere. MobilaDalin este, foarte pe scurt, rezultatul iniţiativei,

experienţei şi perseverenţei managerului inginer TOMA COTOI, dar şi a mai tânărului cuplu

ing.MONICA & DAN COTOI, care asigură cu energie, competenţă şi entuziasm activitatea

grupului de firme, cu peste 300 de angajaţi, având ca obiect de activitate producţia de mobilier

tapiţat, elemente din lemn masiv, precum şi articole de marochinărie.

Conform sintagmei dacă nu eşti pregătit pentru prezent, nu poţi proiecta viitorul -

compania îşi derulează activitatea luând în considerare colaborarea cu partenerii autohtoni şi

străini, calitatea produselor, protecţia mediului, fără a neglija condiţiile de muncă ale

angajaţilor şi relaţiile cu aceştia.

Compania acordă atenţie specială contractelor, termenelor de livrare, relaţiilor cu

clienţii, toate contribuind la eficientizarea economică.

MobilaDalin deţine o reţea proprie de showroom-uri, francize, lanţuri de magazine

care expun şi vând produse, atât în România, cât şi în comunitatea europeană: Austria, Franţa,

Germania, Italia, Spania.

Prezenţa exponatelor firmei la târguri naţionale sau internaţionale facilitează noi pieţe

de desfacere, dar şi perspectiva unor relaţii de durată, bazate pe seriozitate, încredere şi

respect.

Conform dictonului englezesc "decât să auzi de o sută de ori, mai bine vezi odată" -

fiţi oaspeţii companiei MobilaDalin!

SEDIUL SOCIETĂŢII: Reghin, str. Apalinei, nr. 122

OBIECT DE ACTIVITATE: Fabricarea de mobilă

CAPITAL SOCIAL: 36.500 RON

4

Page 6: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

1.2. Organigrama S.C. MobilaDalin S.R.L.

Manager general

TOMA COTOI

Departament MARKETING

DepartamentPRODUCŢIE

Departament FINANCIAR CONTABIL

DepartamentRESURSE UMANE

Inginer

MONICA COTOI

Inginer

DAN COTOI

5

Page 7: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

1.3. Evoluţia impozitelor indirecte între anii 2006- 2007, 2008- 2009

Impozite

indirecte

2006 2007 2008 2009

TVA 16,66 mld. lei 31,24 mld. lei 37 mld. lei 34,9 mld. lei

Accize 10 mld. lei 12,5 mld. lei 12,3 mld. lei 18,4 mld. lei

Taxe vamale 2,41 mld. lei 0,88 mld. lei 3,02 mld. lei 5,09 mld. lei

0

5

10

15

20

25

30

35

40

TVA Accize Taxe vamale

2006

2007

2008

2009

Cel mai mare TVA s-a înregistrat în 2008, aproape dublu faţă de 2006.

Accizele au înregistrat o creştere continuă pe parcursul celor 4 ani, mai puţin în 2008

când a fost determinată o foarte mică scădere.

Taxele vamale au suferit şi ele o scădere semnificativă în 2007.

6

Page 8: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

CAP. II. PREZENTAREA IMPOZITELOR INDIRECTE LA S.C.

MobilaDalin S.R.L.

Impozitele sunt cea mai importantă resursă financiară a statului şi cea mai veche, în

ordinea apariţiei veniturilor publice.

Economiştii de factură liberală, ca de pildă Milton Friedman, laureat al premiului

Nobel pentru economie, recomandă utilizarea impozitelor indirecte şi eliminarea/diminuarea

forte a celor directe, deoarece în acest fel se formează pentru ofertă/cerere preţuri de piaţă ce

reflectă ansamblul mediului de tranzacţii, fără a mai fi necesară corectarea rezultatelor

financiare finale ale operaţiunilor economice cu impactul pe care îl are impozitarea veniturilor

şi a averii.

2.1. Caracterizarea impozitelor indirecte la S.C. MobilaDalin S.R.L.

Impozitele indirecte se realizează, în principal, sub forma impozitelor pe consum,

percepându-se la vânzarea anumitor mărfuri sau la prestarea anumitor servicii.Ele se

realizează de la toţi cei care consumă bunuri din categoria celor impuse, independent de

veniturile, averea sau situaţia personală a acestora.

Fiind percepute în cote proporţionale asupra valorii mărfii vândute şi a serviciilor

prestate ori în sume fixe pe unitatea de măsură, impozitele indirecte crează impresia falsă că

ar fi suportate în aceeaşi măsură de toate păturile sociale, că ar asigura o repartiţie echitabilă a

sarcinilor fiscale.

Într-adevăr, cota impozitului indirect percepută la vânzarea unei anumite mărfi este

unică, indiferent dacă cumpărătorul acesteia este muncitor, ţăran, mic meseriaş, industriaş sau

comerciant.Raportat însă la întregul venit- atât cel cheltuit cât şi cel economisit- de care

dispune o persoană, impozitul indirect capătă un caracter regresiv. Aşadar, cu cât o persoană

realizează venituri mai mici, cu atât suporta pe calea impozitului pe consum, o sarcină fiscală

mai mare.

7

Page 9: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

Toate impozitele-directe şi indirecte-contribuie la scăderea nivelului de trai al populaţiei,

dar în mod diferit.Astfel, în timp ce impozitele directe duc la scăderea veniturilor nominale

ale diferitelor categorii sociale, cele indirecte nu le afectează veniturile nominale, dar le

micşorează în schimb puterea de cumpărare. În urma instituirii unui impozit indirect asupra

unei anumite mărfi, consumatorul va putea să-şi procure o cantitate mai mică din marfa

respectivă, decât înainte de aplicarea acestuia.

2.2. Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată (TVA, VAT în engleză) este un impozit indirect suportat de

consumatorul final al bunului/serviciului respectiv. TVA este un impozit încasat în cascadă de

fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării unui produs sau prestării

unui serviciu care intră în sfera de impozitare. După exercitarea dreptului de deducere, agenţii

economici impozabili care au participat la ciclul economic virează soldul TVA la bugetul de

stat.

De-a lungul timpului, acest impozit a îmbrăcat 3 forme:

• taxă cumulată,

• taxă unică,

• taxă unică cu plată fracţionată.

Elemente specifice

Aceste elemente sunt stipulate în legislaţia în vigoare pentru o mai bună înţelegere şi

aplicare. Elementele specifice taxei pe valoarea adăugată sunt:

a) deunumirea impozitului apare ca taxă pe valoarea adăugată şi sugerează foarte clar şi

asupra cui se aplică: asupra valorii adăugate create de firme.

8

Page 10: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

b) persoanele impozabile sunt acele persoane care desfăşoară, de o manieră independetă şi

indiferent de loc, activităţi economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.

Pentru a deveni persoane plătitoare de TVA trebuie ca persoanele impozabile să se

înregistreze în scop de TVA la autorităţile fiscale în mod obligatoriu sau opţional. Persoanele

care nu trebuie să se înregistreze în scop de tva sunt microîntreprinderile şi persoanele

neimpozabile. Excepţie sunt achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport noi, pentru

care şi persoanele neimpozabile trebuie să plătească tva, fără a avea obigaţia să se înregistreze

în scop de tva.

c) materia impozabilă este baza de calcul a taxei pe valoare adăugată şi o reprezintă:

- preţul de vânzare al bunurilor şi tariful serviciilor prestate atunci când taxa se stabileşte de

furnizor;

- preţul de cumpărare al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se stabileşte

de cumpărător;

- preţul de cumpărare al bunurilor sau cheltuielile aferente serviciilor prestate când au loc

livrări sau prestări către sine;

- valoarea în vamă al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă, potrivit căreia taxa este

stabilită de organele vamale;

- marja profitului adică diferenţa dintre preţul de vânzare al bunurilor şi costul de achiziţie al

acestora atunci când se aplică regimul special de calcul al taxei.

Baza de calcul nu cuprinde:

- rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct

clienţilor la data exigibilităţii taxei;

- sumele reprezentând daune-interese, penalizările;

- dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;

- valoarea ambalajelor care circulă între furnizori şi clienţi, prin schimb, fără facturare;

9

Page 11: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

- sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele şi în contul clientului, şi care apoi se

decontează acestuia, precum şi sumele încasate în numele şi în contul unei alte persoane.

Pentru stabilirea bazei de impozitare se poate utiliza tehnica directă sau cea indirectă.

d) sfera de cuprindere se referă la operaţiunile ce se supunn taxării adică operaţiuni

impozabile şi se bazează pe 5 principii (p.teritorialităţii, p.originii produselor, p.destinaţiei

bunurilor, p.exigibilităţii) În funcţie de prevederile legilor fiscale privind taxarea, operaţiunile

sunt:

- taxabile – se supun taxării la locul livrării sau la locul cumpărării bunurilor;

- scutite – nu se supun taxării în momentul livrării sau al cumpărării bunurilor;

- nontransferurile – operaţiuni care din punct de vedere al tva nu reprezintă transferuri de

bunuri.

În funcţie de regimul taxării, operaţinile sunt:

- interne care au loc între furnizori şi clienţi care îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi ţară, fiind

taxate conform normelor interne;

- intracomunitare şi au loc între persoane impozabile ce sunt înregistrate în scop de tva în

ţările membre diferite ale Uniunii Europene, taxare se face în ţara de destinaţie a bunurilor;

- externe ce îmbracă forma exportului (nu se taxează) şi importului (se taxează).

Conform legii, operaţiunile ce intră în sfera tva sunt:

-operaţiuni taxabile: acele livrări de bunuri şi servicii ce se supun taxării,

-operaţiuni scutite cu drept de deducere: acele operaţiuni care reprezintă exporturi sau livrări

intracomunitare de bunuri care nu sunt taxate în România dar pentru care tva este deductibilă;

-operaţiuni scutite fără drept de deducere: acele operaţiuni care nu se supun taxării şi pentru

care tva nu este deductibilă.

10

Page 12: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

e) suportatorul impozitului este consumatorul de bunuri şi servicii: persoane fizice care sunt

consumatori finali, persoanele juridice şi persoane fizice autorizate care nu sunt plătitori de

tva.

f) sursa impozitului o reprezintă contravaloarea tva recuperată în urma vânzării de bunuri şi

servicii. La baza stabilirii tva de plată stă principiul autocompensării potrivit căruia plătitorul

are dreptul să-şi recupereze tva suportată în momentul cumpărării bunurilor şi al serviciilor

destinate operaţiunilor impozabile. Aceasta se acoperă din taxa colectată aferentă vânzării

bunurilor sau prestării serviciilor, prin autolichidare – deducerea taxei concomitent cu

colectarea, atunci când se adoptă metoda simplificării; sau prin restituire de la bugetul statului

atunci când taxa de dedus este mai mare decât taxa de colectat.

g) unitatea de impunere o reprezintă unitatea de măsură pentru exprimarea mărimii

operaţiunilor impozabile.

h) cota de impozit este aferentă unei unităţi de impunere; în România se aplică mai multe

cote, în funcţie de operaţiunea impozabilă.

i) calculul constă în stabilirea acestei taxe potrivit normelor fiscale; tva se calculează: în

momentul livrării bunurilor şi a prestării serviciilor prestate atunci când taxa se stabileşte de

furnizor; în momentul achiziţiei bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se

stabileşte de cumpărător; în momentul vămuirii bunurilor, iar calculul taxei cade în sarcina

organelor vamale;

j) plătitorii sunt persoane care livrează bunuri sau prestează servicii, aplicându-se taxarea

directă. Totuşi, în unele situaţii obligaţia plăţii cade în sarcina beneficiarului de bunuri şi

servicii, potrivit taxării inverse, în operaţiuni ca: importurile de bunuri, în cazul răspunderii

solitare a cumpărătorului sau vânzătorului de bunuri cu persoana obligată la plata taxei sau în

cazul achiziţiilor intracomunitare,unde obligaţia tva cade în sarcina persoanei care a furnizat

codul valabil în scop de tva. În cazul aplicării taxării inverse se aplică procedeul autolichidării

(procedeu prin care plătitorul de tva trebuie concomitent să colecteze taxa pentru o deduce)

dacă atât cumpărătorului cât şi vânzătorului sunt plătitori de tva. Procedeul are drept scop

prevenirea fraudelor şi evaziunii fiscale şi uşurarea procedurii de decontare cu bugetul

statului.

11

Page 13: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

k) termenul de plată se referă la termenul scadent când acest impozit trebuie achitat la

bugetul statului. Codul Fiscal prevede: până în 25 ale lunii următoare, atunci când perioada

este lunară şi până în 25 a primei luni a trimestrului următor, atunci când acestă perioadă este

semestrială; în momentul când se generează dereptul de import pentru bunurile respective,

conform legislaţiei vamale.

l) sancţiuni fiscale se aplică la sustragerea de la declararea şi plata acestui impozit, la

obţinerea de rambursări ilegale; sancţtiunile pot fi aplicate de autoritatea fiscală sub formă de

penalităţi, amenzi fiscale în funcţie de valoarea şi natura prejudiciului, neglijenţă sau intenţie.

Sancţiunile penale sunt rezolvate de autorităţile abilitate de lege.

COTELE DE TVA:

1. Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile

impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse;

2. Cota redusă este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări

de servicii sau livrări de bunuri:

- serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente

istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri,

expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe;

- livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în

principal publicităţii. În categoria acestor bunuri intră şi cele înregistrate pe suporturi

magnetice sau pe alte tipuri de suporturi.

CATEGORII DE TVA:

- TVA colectată: TVA-ul înscris distinct în facturile emise pentru bunuri şi servicii destinate

realizării de operaţii impozabile.

- TVA deductibilă: TVA-ul înscris în facturile primite pentru bunuri şi servicii destinate

realizării de operaţii impozabile.

- TVA de plată: calculat ca diferenţă între TVA colectată şi TVA deductibilă atunci când

TVA colectată > TVA deductibilă

12

Page 14: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

- TVA de recuperat: calculat ca diferenţă între TVA deductibilă şi TVA colectată atunci când

TVA deductibilă > TVA colectată

- TVA neexigibilă: TVA înscris în facturile emise pentru bunuri sau servicii ce urmează a fi

plătite, încasate în rate, precum şi TVA inclus în preţul de vânzare cu amănuntul la unităţile

economice care au ac obiect de activitate comerţul cu amănuntul, ţinând evidenţa mărfurilor

din depozit la acest preţ.

CONTURI DE TVA UTILIZATE ÎN CONTABILITATE:

4423 – TVA de plată

4424 – TVA de recuperat

4426 – TVA deductibilă

4427 – TVA colectată

4428 – TVA neexigibilă

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect, cu caracter general,

datorat statului, care se aplică tuturor operaţiunilor privind transferul de bunuri şi

prestărilor de servicii cu plată.

Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre încasările realizate din vânzarea

bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor şi plăţile efectuate pentru bunurile şi

serviciile achiziţionate sau executate în unităţi proprii destinate realizării de operaţiuni

impozabile.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană au fost desfinţate barierele

vamale dintre ţara noastră şi celelalte state membre, astfel încât regimurile clasice de

import/export nu mai sunt aplicabile pentru tranzacţiile comerciale, fiind înlocuite de un

nou sistem de taxă pe valoarea adăugată, fundamentat pe conceptele de „livrări

intracomunitare” şi „achiziţii intracomunitare”.

Sunt considerate persoane impozabile orice entităţi economice cu persoanlitate

juridică, ce desfăşoară independent demersuri economice (oricare ar fi scopul sau rezultatul

acestora), care includ activităţile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii,

inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora.

13

Page 15: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

De asemenea, constituie activitate economică supusă TVA- ului exploatarea bunurilor

corporale sau necorporale, în scopul obţinerii de venituri, cu caracter de continuitate.

Constituie operaţiuni în sfera de aplicare a TVA-ului livrarea de bunuri (inclusiv

livrarea intracomunitară de bunuri), prestarea de servicii, importul de bunuri şi achiziţia

intracomunitară de bunuri.

Locul operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei:

Locul livrării de bunuri este locul în care se află bunurile la momentul începerii

transportului:

a) pentru livrarea de bunuri efectuată de un importator, urmare a unui import, locul operaţiunii

este statul membru prin care se face importul de bunuri;

b) pentru livrarea de bunuri care necesită instalare sau ambalare, locul operaţiunii este locul în

care bunurile sunt instalate/ asamblate, dacă aceste operaţiuni sunt realizate de furnizor sau

de altă persoană în contul său;

c) pentru livrarea de bunuri fără transport, locul livrării este locul în care se află bunurile în

momentul în care sunt puse la dispoziţia clientului;

d) pentru livrarea la bordul aeronavelor, navelor şi trenurilor, pe parcursul efectuării unui

transport de pasageri în comunitate, locul operaţiunii este locul de plecare a transportului

de pasageri;

e) pentru livrarea de gaze naturale, prin reţeaua de distribuţie, şi livrarea de electricitate către

un comerciant impozabil, locul livrării este locul în care este stabilit intermediarul

impozabil.

Locul prestării de servicii (regula generală) este considerat a fi locul unde

prestatorul este stabilit sau sediul fix de la care sunt efectuate serviciile. Persoana

obligată la plata TVA-ului este prestatorul.

14

Page 16: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

Excepţii: în cazul serviciilor legate de bunuri imobile, locul prestării este locul unde este

situat bunul imobil; pentru serviciile de transport, altele decât cele de transport intracomunitar

de bunuri, locul prestării este locul unde se efectuează transportul, în funcţie de distanţele

parcurse, etc.

Locul importului de bunuri este teritoriul statului membru, prin care bunurile intră

în comunitate sau statul membru pe teritoriul căruia se încheie regimul vamal

suspensiv.

Locul achiziţiei intracomunitare este întotdeauna locul în care se găsesc bunurile

în momentul în care se încheie transportul. Prin excepţie, locul achiziţiei

intracomunitare este statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de

TVA, dacă cumpărătorul comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de

TVA valabil, emis de autorităţile unui alt stat membru, altul decât cel în care are loc

achiziţia.

Achiziţia intracomunitară reprezintă obţinerea dreptului de a dispune, în calitate de

proprietar, de bunurile expediate sau transportate dintr-un stat membru către cumpărătorul din

alt stat membru, direct sau în numele furnizorului, respectiv al cumpărătorului, fiind

considerate operaţiuni cu tranzacţie de acest tip şi livrarea cu instalare, livrarea de gaz şi

energie electrică sau vânzarea la distanţă taxabilă în alt stat membru.

Transferul este o operaţiune înrudită, prin care bunurile sunt transportate, de persoana

impozabilă sau în numele acesteia, către alt stat membru, în scopul desfăşurării activităţii sale

economice. În condiţiile în care acastă operaţiune implică transferul unor bunuri ce fac parte

din activitatea economică a unei persoane impozabile către alt stat membru, transferul va fi

considerat livrare intracomunitară de bunuri cu plată.

Diferenţierea transferului de nontransfer se realizează în zona operaţiunilor fără

tranzacţie, de genul transportului bunurilor dintr-un stat membru în altul, în scopul

desfăşurării anumitor operaţiuni (în vederea prelucrării, prestării de servicii etc.), respectiv a

operaţiunilor neasimilate achiziţiei intracomunitare în celălalt stat membru (cu condiţia ca

bunurile să se întoarcă în statul membru de origine în maxim 24 de luni, altfel translaţia fiind

considerată transfer).

15

Page 17: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

Achiziţia intracomunitară asimilată presupune o definire în oglindă a transferului,

astfel încât orice utilizare într-un stat membru a unor bunuri transportate sau expediate din

statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziţionate,

dobândite sau importate, în scopul desfăşurării activităţii economice de către o persoană

impozabilă, este considerată achiziţie intracomunitară, dacă transportul sau expedierea ar fi

tratată ca tranfer de bunuri în alt stat membru.

Conexarea livrărilor intracomunitare şi a achiziţiei intracomunitare determină, adesea,

tranzacţii comerciale complexe, denumite generic operaţiuni triunghiulare, care presupun o

legătură directă într mai multe state membre şi mai multe tipuri de relaţii.

Faptul generator şi exigibilitatea TVA-ului

Faptul generator are loc la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor (regula

de bază), dar există şi excepţii: stocurile la dispoziţia clientului – exigibilitatea intervine la

data la care clientul ia bunuri din stoc; contractul de consignaţie – exigibilitatea intervine la

data la care consignatarul găseşte un cumpărător pentru bunuri; bunurile date pentru testare –

exigibilitatea intervine la data la care beneficiarul acceptă bunul dat pentru testare, iar taxa

devine exigibilă la data la care are loc faptul generator.

Exigibilitatea taxei este data la care autoritatea fiscală poate solicita plata către

persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata taxei poate fi amânată.

Exigibilitatea plăţii taxei este data la care o persoană are obligaţia de a plăti taxa la

bugetul statului. TVA-ul se plăteşte pe baza Decontului de TVA (ANEXA 1), întocmit lunar

sau trimestrial, până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se încheie perioada

fiscală respectivă.

Persoanele care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA şi care efectuează achiziţii

intracomunitare sau operaţiuni pentru care sunt obligate la plata taxei trebuie să depună un

Decont special de taxă.

16

Page 18: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data la

care se emite factura către persoana care efectuează achiziţia, pentru întreaga contravaloare a

livrării de bunuri, dar nu mai târziu de data de 15 a lunii următoare datei la care are loc faptul

generator. Excepţie: exigibilitatea de taxă nu intervine dacă livrarea nu a avut loc, dar se

emite o factură de avans parţial.

Fiecare persoană impozabilă înregistrată trebuie să intocmească şi să depună la organul

fiscal, până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare unui trimestru calendaristic, o Declaraţie

recapitulativă privind livrările intracomunitare.

Există cinci tipuri de TVA:

1. TVA-ul colectat – reprezintă TVA-ul înscris distinct în facturile emise pentru bunuri

şi servicii destinate realizării de operaţii impozabile, calculat astfel:

Valoarea mărfii din facturile emise, fără TVA x 24%.

În cazul încasărilor în numerar:

TVA-ul colectat este egal cu încasări în numerar la sfârşitul zilei x 24/124.

2. TVA-ul deductibil – reprezintă TVA-ul înscris în facturile primite pentru bunuri şi

servicii destinate realizării de operaţii impozabile, calculat astfel:

Valoarea mărfii din facturile primite, fără TVA x 24%.

3. TVA-ul de plată – calculat ca diferenţă între TVA-ul colectat şi TVA-ul deductibil,

atunci când TVA-ul colectat > TVA-ul deductibil.

4. TVA-ul de recuperat – calculat ca diferenţă între TVA-ul deductibil şi TVA-ul

colectat, atunci când TVA-ul deductibil > TVA-ul colectat.

5. TVA-ul neexigibil – reprezintă TVA-ul înscris în facturile emise pentru bunuri sau

servicii ce urmează a fi plătite, încasate în rate, precum şi TVA-ul inclus în preţul de vânzare

cu amănuntul la unităţile economice care au ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul,

ţinând evidenţa mărfurilor din depozit la acest preţ.

17

Page 19: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

TVA-ul neexigibil ţine evidenţa stocului de marfă până la vânzarea acestuia, când se

transformă în TVA-ul colectat.

Baza de impozitare cuprinde contravaloarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate, la

care se adaugă:

- impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv TVA;

- cheltuieli accesorii (comisioane, transport, asigurare etc.).

Baza de impozitare nu cuprinde rabaturile, remizele, risturnele, sconturile, dobânzile

pentru plăţi cu întârziere, valoarea ambalajelor care circulă fără facturare etc.

2.3. Accizele

Taxele speciale de consumaţie sau accizele sunt aşezate asupra unor produse care se

consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în acest

fel impozitul să aibă în mod constant un randament fiscal cât mai ridicat.

Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică,

cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc.(în Franţa); tutunul, cafeaua, zahărul, ceaiul,

uleiurile minerale etc.(în Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale

etc.(în Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zahărul etc.(în Indonezia); produsele

petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile şi din iută

etc. (în India); hidrocarburile (în Tunisia); spirtul, produsele petroliere, băuturile nealcoolice

şi cimentul (în Thailanda) etc.

În România se practică accize pe produse cum sunt: băuturile alcoolice, vinurile şi

produsele pe bază de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere (benzina premium,

regular şi normală, benzina fără plumb şi motorina), cafeaua, apele minerale şi apele gazoase

cu conţinut de zahăr sau de alte produse de îndulcit şi substanţe aromatizante, confecţiile din

blănuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur şi/sau platină, autoturismele şi

autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate), parfumurile, apele de colonie şi apele de

toaletă, aparatele video de înregistrat sau de reprodus, camerele video, cuptoarele cu

microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru condiţionat aerul.

18

Page 20: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

Taxele de consumaţie pe produs se calculează fie în suma fixă pe unitatea de măsură,

fie în baza unor cote procentuale aplicate asupra preţului de vânzare. În mod normal,

produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleaşi taxe ca şi produsele indigene, iar

cele destinate exportului, de regulă nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru

calcularea accizelor diferă de la o ţară la alta şi de la un produs la altul.

De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depăşeşte frecvent 50 sau

chiar 60 de procente. În ţara noastră, în perioada de după Revoluţia din decembrie 1989,

regimul accizelor a fost instituit prin Legea nr.42/1993. În conformitate cu această lege,

accizele se calculau, în principal, în baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote

procentuale asupra bazei de impozitare.

La ţigarete, acciza era stabilită în suma fixă pe unitatea de măsură. Sistemul ad-

valorem practicat la noi a generat o serie de aspecte negative, cum sunt: fenomene de

evaziune fiscală în cazul băuturilor alcoolice prin subevaluarea bazei de impozitare şi

comercializarea ilicită a produselor de acest gen provenite din import; concurenţa neloială în

rândul producătorilor de alcool şi băuturi alcoolice.

Pentru înlăturarea acestor carente, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.

82/1997 s-a trecut de la sistemul ad-valorem la calcularea accizelor în baza unei sume fixe

stabilite pe unitate de măsură şi exprimată în EURO. Acest din urmă sistem viza produse şi

grupe de produse ca: alcool, băuturi alcoolice, ţigarete, cafea şi produse petroliere şi a intrat în

vigoare la 1 ian. 1998.

Aplicarea în practică a sistemului bazat pe sume fixe/um exprimate în EURO a

întâmpinat o serie de dificultăţi. Este vorba mai întâi de faptul că modalitatea de determinare a

sumelor în lei datorate statului drept accize era greoaie, deoarece trebuia să ţină cont de

fluctuaţia periodică a cursului leu/EURO. Acest fenomen exercita o influenţă negativă asupra

preţurilor de livrare care trebuiau actualizate în permanenţă.

De asemenea, pentru a se evita o dublă impozitare se admitea ca în cazul unor produse

(este vorba de băuturi alcoolice şi cafea) să se deducă din accizele datorate bugetului de stat

pentru produsele finale, accizele aferente materiilor prime introduse în procesul de prelucrare.

Practicarea acestor deduceri i-a dezavantajat pe agenţii economici care utilizau materii prime

impuse cu accize.

19

Page 21: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

Dezavantajul este determinat de faptul că accizele erau stabilite în EURO, iar

trasformarea lor în lei are loc în momente diferite, în funcţie de obiectul de activitate al

agentului economic. Astfel, acesta din urmă poate apărea în postura de producător de materii

prime sau de prelucrător al acestora. Influenţa negativă a cursului de schimb apare

întotdeauna în costurile de producţie ale agentului economic care beneficiază de dreptul de

deducere a accizelor.

CALCULUL ACCIZELOR

Accizele se calculează diferenţiat, în funcţie de grupa de produse la care se referă, ca

de exemplu:

- pentru produsele petroliere, accizele sunt stabilite în echivalent euro/ tona de

produs;

- pentru ţigarete, se datorează bugetului de stat o acciză specifică, stabilită în

echivalent euro/ 1000 ţigarete, la care se adaugă o cotă procentuală aplicată

preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul declarate etc.

Accizele datorate statului se determină după formula: Acc= (Q x C x K x Cs)/ 100

unde: Acc – mărimea accizei

Q – cantitatea (în litri)

C – concentraţia alcoolică

K – 0,748 euro/ hl/ grad alcoolic

Cs – cursul de schimb

Accizele specifice pentru ţigări se determină după formula: Acc= (Q x K x Cs)

unde: Acc – mărimea accizei

Q – cantitatea (în 1000 bucăţi)

K – 34,50 euro/ 1000 bucăţi

Cs – cursul de schimb

20

Page 22: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

2.4. Taxe vamale

Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a intervenţiei statului în

comerţul internaţional. Această intervenţie a statului în economie se realizează pe două căi:

direct si indirect.

Pe cale directă statul poate interveni, fie prin măsuri cantitative asupra importurilor sau

exporturilor (este vorba de contingentări, prohibiţii etc), fie prin reglementarea schimburilor.

Intervenţia directă ridică probleme destul de delicate, deoarece poate conturba relaţiile dintre

state şi poate avea efecte păguboase asupra raporturilor economice în perioadele următoare.

Intervenţia indirectă se realizează prin taxele vamale, adică prin impozitarea

schimburilor internaţionale. Ceea ce se impune este valoarea în vamă a produselor care fac

obiectul tranzacţiei externe. Cota de impunere, adică nivelul taxei vamale, este prevăzută prin

lege.

Deoarece taxele vamale sunt multiple ca număr, ca mod de aşezare şi fiecare având

efecte diferite, pentru a elabora o politică vamală corespunzătoare intereselor generale ale

statului se impune o clasificare a lor. Mulţimea taxelor vamale poate fi ordonată dupa cel

puţin patru criterii:

a. în funcţie de sensul fluxurilor comerciale;

b. după modul de fixare;

c. după modul de percepere al taxei;

d. după scopul instituirii taxelor vamale.

a) În funcţie de sensul fluxurilor comerciale regăsim:

taxe vamale de import;

taxe vamale de export;

taxe vamale de tranzit.

21

Page 23: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

Taxele vamale cu ponderea cea mai mare sunt cele de import şi acestea se plătesc de

către importatori o dată cu depunerea documentelor ce atestă efectuarea tranzacţiei. Această

taxă vamală se adaugă la preţul de cumpărare, sporind astfel preţul la care se vor vinde aceste

produse în interiorul ţării importatoare. În final taxa va fi suportată de consumatorul

individual, ca de altfel, în cazul tuturor impozitelor indirecte.

Taxele de export se intâlnesc rar, deoarece statele sunt interesate în general în

încurajarea exporturilor. Raţiunea lor este una fiscală şi se întâlneşte în ţările care au nevoie

stringentă de venituri şi le pot obţine în principal doar prin taxarea exporturilor (spre exemplu

în ţările care exportă masiv bogăţii naturale: minereuri, cafea, cacao etc). Un alt scop al

acestor taxe vamale ar fi acela al descurajării exporturilor de materii prime neprelucrate.

Taxele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu afectează nici

producţia, nici consumul, dar fiind utilizat teritoriul naţional, statul impune taxă. Sunt

practicate în cazuri foarte rare deoarece statele sunt interesate în general în tranzitarea

teritoriului lor, obţinând diverse beneficii de pe urma acestui lucru.

b) După modul de fixare taxele vamale pot fi:

taxe vamale autonome;

taxe vamale convenţionale;

taxe vamale autonom-convenţionale;

taxe vamale asimilate.

Taxele vamale autonome se aplică la importurile din ţările cu care nu există acorduri

privind "clauza naţiunii celei mai favorizate".

Taxele vamale convenţionale au un nivel mai redus decât cele autonome şi se aplică

asupra relaţiilor comerciale între ţările care fac parte din anumite uniuni vamale. Se mai

numesc şi taxe vamale preferenţiale.

Taxele vamale asimilate sunt temporare, ele fiind introduse cu ocazia preluării

sistemului vamal al unei alte ţări.

22

Page 24: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

c) După modul de percepere al taxei întâlnim:

taxe vamale ad valorem;

taxe vamale specifice;

taxe vamale mixte.

Taxele vamale ad-valorem presupun utilizarea unei cote procentuale definite care se

aplică asupra bazei de impozitare (valoarea în vamă). Acest tip de taxe vamale sunt cel mai

întâlnite. Utilizarea lor are avantajul simplităţii, dar prezintă neajunsul fiscal al variaţiei

randamentului, ca urmare a modificărilor frecvente a preţurilor pieţele mondiale.

Taxele vamale specifice sunt stabilite ca sumă fixă pe unitatea de măsură a utilităţii

importate.

d) După scopul instituirii taxelor vamale regăsim:

taxe vamale cu scop fiscal;

taxe vamale cu scop protecţionist;

taxe vamale cu scop preferenţial;

taxe de sancţiune.

Taxele vamale preferenţiale sunt determinate de negocierile între guverne şi constau

într-o reducere reciprocă a taxelor vamale.

Taxele vamale de sancţiune pot îmbrăca următoarele forme:

taxe anti-dumping (=preţ mondial - preţul de dumping);

taxe compensatorii – se aplică la produsele importate care beneficiază în ţara de

origine de subvenţii ilegale;

taxe de retorsiune – se aplică atunci când un un stat partener în relaţii comerciale îşi

ridică taxele vamale, fără a se fi căzut de comun acord asupra acestui lucru sau fără o

consultare reciprocă prealabilă.

Aşezare taxelor vamale porneşte de la declaraţia vamală de import. Fiecare declaraţie

de import este însoţită de licenţa care atestă legalitatea tranzacţiei, factura, documentele de

transport internaţional, certificatul care atestă originea mărfurilor şi alte documente.

23

Page 25: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

Baza o reprezintă factura deoarece pornind de la aceasta se calculează valoarea în

vamă.

Valoarea în vamă cuprinde preţul extern transformat in moneda naţională la cursul

oficial al zilei, la care se adaugă cheltuielile de transport, cheltuielile de asigurare şi alte

cheltuieli efectuate pentru transportul mărfii până la vamă.

Asupra acestei valori în vamă se aplică taxa vamală. După achitarea acesteia se

primeşte în scris "liberul de vamă" şi operaţia de vămuire s-a încheiat. Vămuirea se face de

obicei la punctele vamale de frontieră, dar se poate face şi la vămile de interior cu respectarea

anumitor condiţii privind garantarea efectuării plăţii taxelor.

Ansamblul taxelor vamale ale unei ţări se constituie în tariful vamal. Tariful vamal

stabileşte modul concret de aplicare al taxelor vamale pe fiecare produs în parte. Practic este

reprezentat de o listă vamală care cuprinde toate produsele ce fac obiectul comerţului

internaţional şi conţine precizări precise privind modul de percepere al taxelor vamale.

Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România a adoptat sistemul de taxe vamale

al Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că produsele şi serviciile pot circula liber între statele

membre, fără taxe vamale.

Noţiunea de export şi import cu Ţările Uniunii Europene au dispărut, fiind înlocuite de

livrarea intracomunitară, respectiv de achiziţia intracomunitară.

În România, taxele vamale se aplică doar pentru produsele şi serviciile din afara

Uniunii Europene.

Calculul taxelor vamale pentru produsele din afara UE:

Valoarea în vamă (valoarea din factură + cheltuielile de transport pe parcurs

extern + cheltuielile de asigurare) → BAZA 1 → + taxe vamale + comision vamal →

BAZA 2

24

Page 26: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

CAP. III: OPERAŢIUNI DERULATE ÎN CADRUL S.C. MobilaDalin

S.R.L.

Soldurile iniţiale ale conturilor la începutul lunii martie 2011 se prezintă astfel:

Sold iniţial debitor Sold iniţial creditor

1012 36500

345 2100

301 3000

401 - 5100

4111 4900

5121 31600 -

TOTAL 41600 41600

1. S.C. MobilaDalin S.R.L. înregistrează în data de 01.03.2011, achiziţie de

materii prime în valoare de 5000 lei + TVA 24%.

% = 401 6200

301 5000

4426 1200

2. În data de 02.03.2011, se plăteşte furnizorul din disponibilul din contul

bancar.

401 = 5121 6200

3. În data de 06.03.2011, se recepţionează mobilier produs finit 50 bucăţi, la

preţ standard de 1000 lei/ bucată, costul de producţie fiind de 1020 lei/

bucată şi produse reziduale în valoare de 500 lei.

% = 711 51500

345 50000

348 1000

346 500

25

Page 27: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

4. În data de 07.03.2011, se vând 30 bucăţi mobilier la preţ de vânzare 1600

lei/ bucată + TVA 24%.

4111 = % 59520

701 48000

4427 11520

5. În data de 10.03.2011, se valorifică produsele reziduale cu 700 lei + TVA

24%.

4111 = % 868

703 700

4427 168

6. Se primeşte, în data de 11.03.2011, un avans de la un client, în valoare de

476 lei (TVA inclus).

5121 = % 496

419 400

4427 96

7. În data de 13.03.2011, se transferă către client, produse finite în valoare

totală de 3570 (TVA inclus)( 2 bucati mobilier).

418 = % 3720

701 3000

4428 720

8. În data de 14.03.2011, se emite factura şi se fac înregistrarile.

4111 = 418 3720

4428 = 4427 720

9. În data de 15.03.2011, ajunge produsele finite la client, iar acesta emite un

cec pentru diferenţa de achitat. Se acceptă cec-ului emis de acesta.

413 = 4111 3094

26

Page 28: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

10. În data de 20.03.2011, se încasează cec-ul în contul de disponibil, în

valoare de 3904 lei.

5121 = 413 3094

11.În data de 30.03.2011 conform notei de contabilitate se înregistrează

scăderea din gestiune a produselor finite şi reziduale vândute la cost de

producţie, astfel 32 bucăţi mobilă, produse reziduale 700 lei.

711 = % 32500

345 32000

346 500

12. În data de 31.03.2011, se închid conturile de venituri.

% = 121 70700

711 19000

701 51000

703 700

13. Se calculează şi se înregistrează impozitul pe profit, conform notei de

contabilitate

691 = 441 11312 ( 70700 X 16%)

121 = 691 11312

14. În data de 31.03.2011, se regularizează TVA-ul.

4426: 1200 lei

4427: 12504 lei 4427 > 4426 cu 11304 lei

TVA de plată 4423 cu 8949 lei

4427 = % 12504

4426 1200

4423 11304

27

Page 29: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

BIBLIOGRAFIE

Andreea Costea, „Contabilitate financiară,Aplicaţii”, Ed. Universitatea „Dimitrie

Cantemir”, Tg- Mureş, 2002

Tulai C.,Şerbu S., „Fiscalitate comparată şi armonizări fiscale” Ed. Casa Cărţii de

Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005

Tulai C., „Finanţe”, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007

Văcărel I., „Finanţe publice”, E.D.P., Bucureşti, 2002

28

Page 30: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

ANEXA 1

Decontul de TVA

*T* ┌─────┐ │SIGLA│ │ANAF │ └─────┘ DECONT 300 DE TAXĂ PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Perioada de raportare (luna/trimestru/ semestru/an) ┌────────────────────┐ └────────────────────┘ Anul ┌────────┐ └────────┘

DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI IMPOZABILE┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Cod de identificare fiscală RO |_|_|_|_|_||_|_|_|_|_| ││Denumire/Nume, Prenume ┌─────────────────────────────────────────────────────┐││ └─────────────────────────────────────────────────────┘││Domiciliu fiscal ││Judeţ ┌─────┐ Localitate ┌──────┐ Strada ┌────┐ Număr ┌──┐ Bloc ┌─┐ Scara ┌──┐││ └─────┘ └──────┘ └────┘ └──┘ └─┘ └──┘││Ap. ┌─┐ Cod poştal ┌──┐ Sector ┌─┐ Telefon ┌────────┐ Fax ┌───┐ E-mail ┌─────┐││ └-┘ └──┘ └─┘ └────────┘ └───┘ └─────┘││Banca ┌────────────────────────────────────┐ Cont ┌──────────────────────────┐││ └────────────────────────────────────┘ └──────────────────────────┘│└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ PRO RATA DE REDUCERE % |_|_|_|_|_|

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐│ TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ COLECTATĂ │ - lei - │├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┼─────────┤│Nr. │Denumire indicatori │ Valoare │ TVA ││crt.│ │ │ │├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤│ COMERŢ INTRACOMUNITAR ŞI ÎN AFARA UE │├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤│1 │Livrări intracomunitare de bunuri, scutite │ │░░░░░░░░░││ │conform art. 143 alin. (2) lit. a) si d) din │ │░░░░░░░░░││ │Codul fiscal │ │░░░░░░░░░│├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│2 │Regularizări livrări intracomunitare scutite │ │░░░░░░░░░││ │conform art. 143 alin. (2) lit. a) si d) din │ │░░░░░░░░░││ │Codul fiscal │ │░░░░░░░░░│├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│3 │Livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru│ │░░░░░░░░░││ │care locul livrării/locul prestării este în afara│ │░░░░░░░░░││ │României (în UE sau în afara UE), precum şi │ │░░░░░░░░░││ │livrări intracomunitare de bunuri, scutite │ │░░░░░░░░░││ │conform art. 143 alin. (2) lit. b) si c) din │ │░░░░░░░░░││ │Codul fiscal │ │░░░░░░░░░│├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│4 │Achiziţii intracomunitare de bunuri pentru care │ │ ││ │cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare │ │ ││ │inversă), din care: │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│4.1 │Achiziţii intracomunitare pentru care │ │ ││ │cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare │ │ ││ │inversă), iar furnizorul este înregistrat în │ │ ││ │scopuri de TVA în statul membru din care a avut │ │ ││ │loc livrarea intracomunitară │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│5 │Regularizări privind achizţiile intracomunitare │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│6 │Bunuri şi servicii achiziţionate pentru care │ │ ││ │beneficiarul din România este obligat la plata │ │ ││ │TVA (taxare inversă), cu excepţia celor de la │ │ ││ │rd. 4 şi 5 │ │ │├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤│ LIVRĂRI DE BUNURI/PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI EXPORTURI │├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤

29

Page 31: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

│7 │Livrări de bunuri şi prestări de servicii │ │ ││ │taxabile cu cota 19% │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│8 │Livrări de bunuri şi prestări de servicii │ │ ││ │taxabile cu cota 9% │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│9 │Livrări de bunuri taxabile cu cota 5% │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│10 │Bunuri şi servicii achiziţionate supuse măsurilor│ │ ││ │de simplificare pentru care beneficiarul este │ │ ││ │obligat la plata TVA (taxare inversă) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│11 │Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite│ │░░░░░░░░░││ │cu drept de deducere, cu excepţia celor de la │ │░░░░░░░░░││ │rd. 1-3, şi operaţiuni supuse măsurilor de │ │░░░░░░░░░││ │simplificare │ │░░░░░░░░░│├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│12 │Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite│ │░░░░░░░░░││ │fără drept de deducere │ │░░░░░░░░░│├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│13 │Regularizări taxă colectată │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│14 │TOTAL TAXĂ COLECTATĂ (sumă de la rd. 1 până la │ │ ││ │rd. 13, cu excepţia celor de la rd. 4.1) │ │ │├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤│ TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ │├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤│Nr. │Denumire indicatori │ Valoare │ TVA ││crt.│ │ │ │├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤│ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ŞI ALTE ACHIZIŢII DE BUNURI SERVICII ││IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA │├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤│15 │Achiziţii intracomunitare de bunuri pentru care │ │ ││ │cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare │ │ ││ │inversă), din care: │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│15.1│Achiziţii intracomunitare pentru care cumpărăto- │ │ ││ │rul este obligat la plata TVA (taxare inversă), │ │ ││ │iar furnizorul este înregistrat în scopuri de │ │ ││ │TVA în statul membru din care a avut loc livrarea│ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│16 │Regularizări privind achiziţiile intracomunitare │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│17 │Bunuri şi servicii achiziţionate pentru care │ │ ││ │beneficiarul din România este obligat la plata │ │ ││ │TVA (taxare inversă), cu excepţia celor de la │ │ ││ │rd. 15 şi 16 │ │ │├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤│ACHIZIŢII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI IMPORTURI, ACHIZIŢII ││INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE │├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤│18 │Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota │ │ ││ │de 19% │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│19 │Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota │ │ ││ │de 9% │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│20 │Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota │ │ ││ │de 5% │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│21 │Achiziţii de bunuri şi servicii scutite de taxă │ │░░░░░░░░░││ │sau neimpozabile │ │░░░░░░░░░│├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│22 │TOTAL TAXĂ DEDUCTIBILĂ (sumă de la rd. 15 până la│ │ ││ │rd. 20, cu excepţia celor de la rd. 15.1) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│23 │SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ CONFORM ART. 145 SAU 147 │░░░░░░░░░░░░░│ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│24 │TVA efectiv restituită cumpărătorilor străini, │░░░░░░░░░░░░░│ ││ │inclusiv comisionul unităţilor autorizate │░░░░░░░░░░░░░│ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│25 │Regularizări taxă dedusă │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│26 │Ajustări la finele anului conform pro-rata/ │░░░░░░░░░░░░░│ ││ │ajustări pentru bunurile de capital │░░░░░░░░░░░░░│ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤

30

Page 32: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

│27 │TOTAL TAXĂ DEDUSĂ (rd. 23+rd. 24+rd. 25+rd. 26) │░░░░░░░░░░░░░│ │└────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┘┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐│ REGULARIZĂRI CONFORM ART. 147^3 DIN CODUL FISCAL │ - lei - │├────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Nr. │Denumire indicatori │ TVA ││crt.│ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┼─────────┤│28 │Suma negativă a TVA în perioada de raportare │ │ ││ │(rd.27-rd. 14) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│29 │Taxa de plată în perioada de raportare │ │ ││ │(rd.14-rd.27) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│30 │Soldul TVA de plată din decontul perioadei │ │ ││ │fiscale precedente (rd.34 din decontul perioadei │ │ ││ │fiscale precedente) neachitată până la data │ │ ││ │depunerii decontului de TVA │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│31 │TVA de plată cumulat (rd.29+rd.30) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│32 │Soldul sumei negative a TVA reportate din │ │ ││ │perioada precedentă pentru care nu s-a solicitat │ │ ││ │rambursare (rd.35 din decontul perioadei │ │ ││ │fiscale precedente) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│33 │Suma negativă a TVA cumulate (rd.28+rd.32) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│34 │Sold TVA de plată la sfârşitul perioadei de │ │ ││ │raportare (rd.31-rd.33) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│35 │Soldul sumei negative de TVA la sfârşitul │ │ ││ │perioadei de raportare (rd.33-rd.31) │ │ │└────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┘

Cod CAEN al activităţii preponderente efectiv desfăşurate ┌─────────────┐ în perioada de raportare: └─────────────┘

Solicitaţi rambursarea soldului sumei negative de TVA? [] DA Nr. de evidenţă a plăţii:┌───────┐ [] NU └───────┘

Prezenta declaraţie constituie titlu de creanţă şi produce efectele juridice ale înştiinţari de plată de la data depunerii acesteia, în condiţiile legii. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar că datele din această declaraţie sunt corecte şi complete.

Nume, prenume ┌─────────────────────┐ ┌──────────────────┐ └─────────────────────┘ Semnătura │ │ Funcţie ┌─────────────────────┐ şi ştampila └──────────────────┘ └─────────────────────┘ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Loc rezervat organului fiscal Nr. de înregistrare: ┌─────────┐ Data: ┌───┐ └─────────┘ └───┘ Număr de operator de date cu caracter personal 1067 Cod MEF: 14.13.01.02*ST*

31

Page 33: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

ANEXA 2

32

Page 34: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

ANEXA 3

33

Page 35: bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte

34