Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
-
Upload
adoliana1009 -
Category
Documents
-
view
617 -
download
31
Transcript of Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
1/96
FUNDATIA ECOLOGICA GREEN
SCOALA POSTLICEALA F.E.G. IASI
SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Indrumator Candidat:
Asist.med.pr Ana Maria Gindac
Georgeta Pasnicu
Iasi
2013
SCOALA POSTLICEALA F.E.G. IASI
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
2/96
Iasi2013
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
3/96
Motto:
"Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o
pretuiasca, desi
aproape toti se nasc cu ea."
Hippocrate
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
4/96
CUPRINS
ArgumentI.Capitolul I Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului genital
feminin...................................................................................................................
7
II.Capitolul II Delimitarea notiunii de boala inflamatorie
pelvina..................................................................................
II.1Definitie
II.2Etiologie...................................................................................................
-Anatomie patologica...............................................................................
-Simptomatologie.....................................................................................
-Diagnostic...................................................................................... ........
-Tratament................................................................................................
-Evolutie si prognostic...............................................................................
Capitolul III Evidentierea rolului asistentului medical in
examinarea clinica si paraclinica.................................................................
Capitolul IV Acordarea ingrijirilor specifice........................................
Capitolul V Elaborarea planurilor de ingrijire......................................
Prezentarea cazului A..........................................................
Prezentarea cazului B..........................................................
Prezentarea cazului C......................................................... .
Capitolul VI Educatia pentru sanatate..................................... ...........
Bibliografie
Anexe
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
5/96
ARGUMENT
Boala inflamatorie pelvin este considerat, n acest moment, una din bolile cele
mai frecvente, ntlnit n special la femeile tinere de vrst fertil. Prevenireaacestei boli este de importan major, deoarece, nediagnosticat la timp sau
tratat incomplet poate duce la infertilitate, sau poate cauza complicaii grave.
Am ales aceast tem deoarece, o lunga perioada am facut voluntariat
intr-un cabinet de ginecologie. Am avut timp s observ numrul mare de femei
diagnosticate cu boal inflamatorie pelvin. Unele, diagnosticate la timp, sunt, n
prezent, mmici.
n acelai timp, mi-am dorit s aprofundez cunoaterea legat de factorii
etiologici precum i de metode i tehnici ct mai eficiente de ngrijire i, nu n
ultimul rnd, msuri profilactice.
Astfel, sper ca aceast lucrare sa mi fie de mare ajutor n viitoarea mea
meserie de asistent medical pentru a fi apt n orice situaie de a preveni o
recidiv a bolii i dac este posibil, chiar s i dezvolt capacitile fiziologice i
psihologice, pentru ca riscul de recidiv a bolii s fie ct mai sczut.
Prin studierea acestor cazuri, am ajuns la un anumit nivel de nelegere i
cunoatere a fiinei umane i al modului n care se pot iniia i ntreine relaii
interpersonale cooperante bazate pe respect ntre membrii echipei de ngrijire i
cel ngrijit.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
6/96
CAPITOLUL I.
NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE ALE APARATULUI
GENITAL FEMININ
STRUCTURA PELVISULUISacrul i coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultat din
fuziunea celor cinci vertebre sacrale i a celor patru vertebre coccigiene, legate
printr-o articulaie de tip simfiz (articulaia sacrococcigian) ce permite un
oarecare grad de mobilitate.
Oasele coxale. Perechea oaselor coxale prezint trei componente : ilionul,
ischionul i pubisul. Prin unirea acestor componente se formeaz acetabulul, ocavitate n form de cup, n care ptrunde capul femural.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
7/96
Articulaiile oaselor pelvisului
Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaii :
- Dou articulaii cartilaginoase de tip simfiz articulaiile sacrococcigiene
i simfiza pubian aceste articulaii sunt nconjurate anterior i posterior de
ligamente puternice.
- Dou articulaii sinoviale articulaiile sacroiliace acestea sunt
stabilizate de ligamentele sacroiliace, iliolombar, lombosacral, lateral,
sacrotuberos i sacrospinos.
2.MUCHII PELVIENI cuprind :
a)Muchii peretelui pelvin lateral acetia trec n regiunea gluteal pentru a
facilita rotaia i aducia coapsei. Acetia includ muchii piriform, obturator
intern i iliopsoas.
b) Muchii planeului pelvin, care sunt :
- Diafragma pelvian format din muchii coccigian i ridictor anal,
alturi de fasciile acestora inferioar i superioar.
- Ridictorul anal ( levator ani ) format de ctre pubococcigieni.
- Diafragma urogenital.
STRUCTURILE GENITALE
1. VAGINUL este un organ cavitar, fibromuscular, tubular, ce se ntinde dela vestibulul vulvei pn la uter. n poziia dorsal de litotomie, vaginul este
orientat posterior ctre sacru, dar axul su este aproape orizontal n poziie
vertical a corpului. Este ataat la extremitatea superioar de uter, chiar deasupra
cervixului. Spaiile dintre cervix i vagin sunt cunoscute sub numele de
formixuri vaginale ( anterior, posterior i lateral ).
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
8/96
Deoarece ataarea vaginului posterior se face la un nivel mai nalt dect
anterior, peretele vaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai lung dect cel
anterior.
Vaginul este ataat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale
endopelviene cu arcul tendinos ( linia alb ).
Deschiderea vaginului poate fi acoperit de o membran sau nconjurat de
un pliu de esut conjunctiv, numit himen.
Vaginul se afl n relaie intim anterior cu uretra, colul vezical i regiunea
trigonului i poriunea posterioar a vezicii ; posterior cu corpul perineal,
canalul anal, rectul inferior i fundul de sac posterior.
Este compus din trei straturi : mucoasa, musculatura i adventicea.
Aportul sanguin al vaginului include artera vaginal i ramuri din artera
uterin, rectal medie i arterele ruinoase interne.
2. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde n partea inferioar
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
9/96
a) Cervixul segmentul cervixului aflat n relaie cu vaginul este
exocervixul ( portio vaginalis ).
b) Corpul uterin variaz n mrime i form n funcie de statusul
hormonal i al naterilor. Corpul uterin este mprit n mai multe regiuni
distincte :
- cavitatea endometrial caracterizeaz suprafaa mucoasei corpului uterin
- miometrul stratul muscular al uterului, alctuit din fibre musculare
netede ntreptrunse, cu dimensiuni ntre 1,5 i 2,5 cm.
- peritoneul acoper cea mai mare parte a corpului uterin i cervixul
posterior, formnd seroasa uterin.
Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterin, care se
anastomozeaz cu artera ovarian i cea vaginal.
Anexele uterului:
a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche, ce reprezint terminaiile
proximale nefuzionate ale ductelor milleriene. Lungimea lor variaz de la 7 la
12 cm.
Funcii : preluarea ovulului, furnizarea mediului fizic pentru concepie,
transportul i nutriia ovulului fertilizat.
Tubele sunt mprite n mai multe regiuni : regiunea interstiial, istmul,
ampula i fimbria.
Aportul sanguin al tubelor se realizeaz de ctre arterele uterine i ovariene.
b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche. Variaz n dimensiuni pn la
5x3x3 cm. Variaiile dimensiunilor sunt consecina produciei endogene de
hormoni, care se modific cu vrsta i cu fiecare ciclu menstrual. Substanele
exogene, inclusiv contraceptivele orale sau medicaia de inducere a ovulaiei,
pot stimula sau suprima activitatea ovarian.
Fiecare ovar prezint o zon cortical i una medular. Zona cortical esteformat dintr-o strom specializat i foliculi aflai n diferite stadii de evoluie.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
10/96
Medulara ocup o poriune mic a ovarului i este compus din esut
fibromuscular i vase sanguine.
Aportul sanguin al ovarului se realizeaz de ctre artera ovarian, care se
anastomozeaz cu artera uterin.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
11/96
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
12/96
Capitolul II
NOTIUNI DESPRE BOALA INFLAMATORIE PELVINA
II.1Definitie
Boala inflamatorie pelvin este o infecie polimicrobian dat de unagent patogen transmis pe cale sexual i const n colonizarea ascendent cu
bacterii vaginale aerobe i anaerobe.
Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvin nu prezint semne i
simptome, motiv pentru care nu urmeaz un tratament. Astfel, boala inflamatorie
pelvin este depistat trziu, cnd femeia are dificulti n a rmne nsrcinat,
sau cnd sufer de durere cronic pelvin.Infeciile ulterioare cu alte bacterii sunt des ntlnite. Dup un prim episod de
boal inflamatorie pelvin, 20 % din femei prezint infecii ulterioare, n interval
de 2 ani.Se estimeaz c 1,7 % din femei sufer de boal inflamatorie pelvin.
Boala este cu siguran subdiagnosticat, deoarece majoritatea femeilor nu sunt
contiente de prezena bolii, fie datorit lipsei simptomelor, fie pentru c nu
cunosc cauza acestor simptome.
Boala inflamatorie pelvin netratat este o problem de sntate
serioas,care are efecte pe termen lung.
Boala inflamatorie pelvin este o condiie fr o definiie precis i poate
include inflamaia oricrei structuri anatomice : endometrul, oviductele, ovarele,
peretele uterin, seroasa uterin i ligamentele largi.
Salpingita este infecia i inflamaia unei trompe uterine sau a ambelor.
Anexitele sunt inflamaii ale trompelor i ovarelor.
Cand inflamaia cuprinde uterul, trompa i ovarele, se numete metroanexit.
Cervicita este inflamaia colului uterin.
Endocervicita i endometrita intereseaz cervixul i endometrul.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
13/96
II.2 Etiologie
Anatomie patologica
Boala inflamatorie pelvin poate fi cauzat de mai multe tipuri de bacterii,
dar n majoritatea cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile de dou
boli cu transmitere sexual frecvente : gonoreea i chlamidioza.
Bacteria care provoac chlamidioza (chlamydia trachomatis) este
responsabil pentru 50% din cazurile de boal inflamatorie pelvin. Bacteria
care cauzeaz gonoree (neisseria gonorrhoeae) este responsabil pentru circa
14% din cazuri. Aproximativ 8% din femeile cu boal inflamatorie pelvin sunt
infectate cu ambele tipuri de bacterii.
Unele metode de contracepie pot crete riscul de apariie a bolii
inflamatorii pelvine de exemplu montarea unui dispozitiv intrauterin sau
sterilet. n schimb, alte metode contraceptive precum prezervativul i diafragma
reduc acest risc. Folosirea doar a contraceptivelor orale nu ofer protecie
mpotriva bolilor cu transmitere sexual. Dar, acestea ofer o protecie indirect
impotriva apariiei bolii inflamatorii pelvine prin faptul c determin ingroarea
cervixului, astfel nct bacteriile nu pot ajunge cu uurin la tractul genital
superior.
Uneori, bacteriile care provoac boala inflamatorie pelvin ajung n
tractul genital n timpul naterii, n urma unei ntreruperi de sarcin, sau a unui
avort spontan, sau ca urmare a unei proceduri de prelevare a unei probe de la
nivelul uterului (biopsie endometrial). Rar, cauza infeciei care duce la boala
inflamatorie pelvin nu este identificat se crede c n aceste cazuri, bacteriileinofensive, prezente n mod normal n vagin i colul uterin sunt responsabile
pentru aceast boal.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
14/96
Simptomatologie
- durere n abdomenul inferior i pelvis
- secreii vaginale abundente, cu miros neplcut
- menstruaie neregulat
- durere n timpul actului sexual
- durere lombar
- febr, oboseal, diaree sau vomitturi
- miciune dureroas sau dificil
Primele semne constau n iritaie i n secreii vaginale anormale, survenind
n 2-5 zile dup infectare n cazul gonoreei i n 7-21 de zile n cazul chlamidiei.Numeroase femei prezint secreii vaginale care nu se datoreaz unei boli cu
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
15/96
transmitere sexual. Dar dac se observ o modificare n aspectul secreiei (dac
devine mirositoare sau este nsoit de prurit), n special la cteva zile dup un
contact sexual, se poate suspecta o boal cu transmitere sexual.
Boala inflamatorie pelvin se manifest printr-o durere abdominal surd,
constant i prin accese ocazionale de febr. n plus, poate aprea un disconfort
sau chiar durere n raporturile sexuale. Dac infecia atinge i endometrul pot
aprea sngerri ntre menstrele normale.
Boala inflamatorie pelvin poate cauza semne i simptome minore sau poate
fi asimptomatic. n acest ultim caz, boala se datoreaz n mod frecvent unei
infecii cu chlamydia.
Lipsa semnelor i simptomelor crete posibilitatea ca femeia s transmit
chlamydia mai departe. Totodat, n lipsa unui tratament adecvat, organele
genitale pot fi grav afectate.
Un mare numr de femei cu boal inflamatorie pelvin prezint simptome
discrete sau uoare ce nu pot fi uor recunoscute ca fiind tipice pentru boala
inflamatorie pelvin. n consecin, ntrzierea stabilirii diagnosticului i
instituirii tratamentului, contribuie probabil la instalarea sechelelor inflamatorii
la nivelul tractului genital superior.
Diagnostic pozitiv si diferential
Diagnostic pozitiva. Criterii clinice
Boala inflamatorie pelvin este adesea dificil de diagnosticat deoarece
simptomele bolii sunt variabile i pot fi greit considerate ca fiind datorate altor
condiii medicale. De asemenea, nu exist un test unic care s poat detecta
boala inflamatorie pelvin.
n mod tradiional, diagnosticul de boal inflamatorie pelvin s-a bazatpe triada de semne i simptome alctuit din durere pelvian, sensibilitate
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
16/96
cervical i anexial i febr. Astzi, ns, se tie c exist o larg varietate de
semne i simptome ce apar la femeile cu boal inflamatorie pelvin, ceea ce
face ca boala inflamatorie pelvin s fie dificil de diagnosticat.
Pentru acurateea diagnosticului, trebuie stabilite criterii de diagnostic
suficient de sensibile pentru a depista cazurile uoare, dar i suficient de
specifice pentru a evita administrarea de antibiotice la femeile care nu sunt
infectate.
Exist cazuri n care femeia poate dezvolta boala inflamatorie pelvin fr
s prezinte nici un simptom.
La examenul pelvin, pacientele cu boal inflamatorie pelvin prezint
sensibilitate a organelor pelviene, fie sensibilitate uterin simpl, fie asociat cu
sensibilitate anexial. Sensibilitatea la mobilizarea cervixului sugereaz prezena
inflamaiei peritoneale, ce determin apariia durerii atunci cnd peritoneul este
ntins prin mobilizarea cervixului, anexa fiind tracionat odat cu peritoneul
pelvian. Uneori poate exista sensibilitate abdominal direct sau de rebound.
b. Criterii de laborator
Evaluarea secreiilor tractului genital inferior, att vaginale ct i
endocervicale, reprezint factorul cheie n evaluarea pacientei cu boal
inflamatorie pelvin (test pozitiv pentru gonoree sau chlamydia). Femeile cu
boal inflamatorie pelvin prezint un numr crescut de leucocite
polimorfonucleare la examinarea microscopic a preparatului proaspt din
secreiile vaginale sau n secreia mucopurulent.
Deoarece un diagnostic incorect poate determina creterea inutil amorbiditii, la femeile cu simptome severe se vor efectua teste speciale de
diagnostic, cum ar fi :
- biopsia endometrial pentru confirmarea endometritei
- ultrasonografia sau alte teste radiologice pentru vizualizarea eventualelor
abcese tubo-ovariene
- laparoscopia, pentru confirmarea salpingitei.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
17/96
- nivelul proteinei C reactive i a vitezei de sedimentare a hematiilor este
crescut (n caz de boal inflamatorie pelvin, ambele sunt crescute)
Diagnostic diferential
Diagnosticul diferenial se face cu apendicita mai ales la formele
unilaterale ale bolii inflamatorii pelvine, pe dreapta - sarcina ectopic, avortul n
curs, endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului galben, chistul ovarian,
torsiunea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinal, ocluzia intestinal,
limfadenita mezenteric, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale.
Evaluare
Examen abdominal i pelvin complet, ecografie pelvin n boala
inflamatorie pelvin acut, se sesizeaz ngroarea trompelor uterine peste 5 mm
i lichid n fundul de sac Douglas.
Standardul de aur n diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este considerat
a fi laparoscopia, deoarece permite vizualizarea organelor pelvice. Cu toate
aceste, procedura este recomandat doar n cazul n care rezultatele examenelor
precedente (examen clinic, teste sanguine, culturi, etc.) sunt neconcludente.
Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica
biopsierea esutului endometrial i culdocenteza recoltarea de lichid din fundul
de sac Douglas.
Se efectueaz hemoleucograma, urocultur, test de sarcin, coloraie
Gram a secreiilor vaginale i culturi de la nivelul: endocolului, rectului, uretrei,sngelui i lichidului peritoneal. Dac nu s-a fcut recent, este recomandabil
efectuarea testului Papa Nicolau.
Tratament
a.Tratamentul antibiotic principii generale
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
18/96
Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvin trebuie s acopere
un spectru larg de ageni patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia
trachomatis, bacterii facultativ Gram-negative, anaerobi i streptococi.
Boala inflamatorie pelvin i bolile cu transmitere sexual necesit un
tratament medical prompt. Daca este prezent orice simptom pelvin neobinuit
sau durere, se recomand consultarea fr amnare a unui doctor, chiar dac
simptomele nu par a fi serioase.
Dup nceperea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvin,
doctorul va oferi instruciuni specifice n legatur cu ngrijirea la domiciliu.
Persoana afectat trebuie s respecte aceste instruciuni i s vin la consultaiile
recomandate de doctorul curant.
Se recomand urmtoarele msuri de tratament la domiciliu:
- ingestia unor cantiti mari de ap i consumul unei diete echilibrate,
care ajut organismul s lupte mpotriva infeciei
- odihn ct mai mult posibil, pn ce simptomele ncep s se amelioreze
(de obicei dup cteva zile), apoi reluarea treptat a activitilor zilnice.
- administrarea regulat de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene
(AINS), precum ibuprofen, pentru durere. Dac durerea nu se amelioreaz n
primele 48 pana la 72 ore de la nceperea tratamentului, este indicat un nou
consult medical
- evitarea contactului sexual pn la terminarea tratamentului cu
antibiotice, dispariia complet a durerii i pn la restabilirea complet a strii
de snatate. De asemenea, evitarea contactului sexual pn cndpartenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru o boal cu
transmitere sexual
- stabilirea i respectarea ntlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori s
fac un nou consult la 2-3 zile de la nceperea tratamentului cu antibiotice ca s
se asigure ca acesta are efect. De asemenea este necesar un alt consult dup alte
7-10 zile pentru a se vedea dac starea persoanei respective s-a ameliorat ipentru discutarea despre metodele n care poate fi evitat o nou infecie. Mai
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
19/96
poate fi recomandat o consultaie la 4-6 sptmni pentru a se vedea dac
vindecarea este complet
- contactarea medicului dac simptomele se agraveaz sau reapar.
Partenerii sexuali ai femeilor cu boal inflamatorie pelvin trebuie
investigai i tratai pentru infecie uretral cu Chlamydia sau gonococ. Testele
uretrale efectuate la partenerii sexuali masculini ai femeilor cu boal
inflamatorie pelvin non-gonococic i non-Chlamydia nu evideniaz de obicei
prezena uneia dintre aceste infecii. Se recomand oprirea raporturilor sexuale
pn la terminarea tratamentului i dispariia infeciei.
b.Tratament patogenic i simptomatic
Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente din
clasa antiinflamatoare nonsteroidiene (ibuprofen) Paduden, Nurofen
administrate oral, de dou ori pe zi.
De asemenea, tratarea durerii din abdomenul inferior i pelvis se face cu
butilscopolamin Scobutil de preferat administrat intravenos sau
intramuscular, deoarece n administrarea oral se absoarbe puin din intestin i
are eficacitate sczut. Se vor administra 1-2 fiole/zi. De asemenea, se pot folosi
i supozitoare Scobutil.
n condiiile n care febra nu scade n cazul unei administrri corecte aantibioticului, se vor administra antipiretice la nevoie.
Tratarea vrsturilor se va face cu antiemetice : Metoclopramid
comprimate administrate oral de 2-3 ori/zi, fiole sau supozitoare n caz de
vrsturi incoercibile.
Evolutie si prognostic
Vindecare in conditiile unui episode acut correct diagnosticat si tratat
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
20/96
Evolutia spre piosalpinx, abces, care poate devein o urgent chirurgicala prin
ruperea abcesului cu peritonita generalizata
Evolutia spre cronicizare- formarea aderentelor cu interesarea tuturor organelor
pelvine, determinand bazinul inghetat, cu aparitia urmatoarelor simptome:a. Durerea pelvina cronica
b. Tulburari menstruale
c. Sterilitatea
d. Fenomene digestive
Recurentele sunt frecvente
Boala inflamatorie pelvin netrat poate produce cicatrici tisulare(aderente) ce pot cauza durere pelvin cronic, sarcin ectopic i infertilitate.
Femeile cu risc de infecii pelvine care utilizeaz un dispozitiv intrauterin,
pot fi sftuite s opteze pentru o alt metod de contracepie pentru a reduce
riscul de boal inflamatorie pelvin. n cazul pacientelor nsrcinate, infectate cu
HIV, sau care nu rspund la tratamentul cu antibiotice orale, se recomand
spitalizarea. Tratamentul const n administrarea de antibiotice intravenos, apoi
pe cale oral.
Dac tratamentul antibiotic iniial a vindecat infecia cauzat de boala
inflamatorie pelvin, nu este necesar un tratament de ntreinere. Cu toate
acestea, este important s se tie cu siguran c infecia a fost vindecat i acest
lucru se poate afla printr-un control regulat efectuat de doctor.
ALTE CAUZE DE INFECIE PELVIN
A. Salpingita granulomatoas
1. Tuberculoza salpingelui aproape ntotdeauna reprezint tuberculoza
sistemic. Incidena este crescut n rile srace i foarte sczut n rile
dezvoltate. Afecteaz femeile aflate n perioada reproductiv, dar o cretere a
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
21/96
incidenei a fost nregistrat la femeile postmenopauz. TBC genital primar
este foarte rar n SUA.
a. Aspectul fizic este variabil. Pacientele prezint frecvent mase anexiale.
Induraia se poate observa la nivelul esuturilor paracervicale, paravaginale i
parametriale. Pacienta tipic este femeia de 20-40 ani cu TBC cunoscut i mas
pelvic. Simptomele sunt asociate unui istoric familial de TBC i constau n
durere pelvin joas, infertilitate i amenoree.
b. Patologie. Trompa uterin are aspectul unei pungi de tutun"- lrgit i
destins. Captul proximal este nchis, iar fimbriile sunt edemaiate i lrgite.
Microscopic, tuberculul prezint o reacie epitelioid i formarea de celule
gigante, Inflamaia i cicatrizarea sunt intense i ireversibile.
c. Tratamentul const n schema standard pentru TBC diseminat,
incluznd izoniazid, rifampicina i etambutol. Prognosticul este excelent dar
redobndirea fertilitii este rar.
2. Salpingita leproas. Aspectul histologic este similar celui TBC i sunt
dificil de difereniat pe baze histologice. Sunt prezente celule epitelioide i
celule Langerhans gigante. Pentru diagnosticul TBC sunt necesare culturi
pozitive.
3. Actinomycoza. A. israelli, agentul etiologic, este patogen pentru
oameni, dar nu i pentru alte mamifere. Majoritatea infeciilor ginecologice sunt
infecii secundare unei infecii apendiculare, unei afeciuni a tractului
gastrointestinal sau folosirii DIU. Anual se raporteaz 100 cazuri, vrsta medie
fiind de 20-40 ani.a. Aspecte fizice. Jumtate din leziuni sunt bilaterale i constau n
sensibilitate i lrgire a anexelor. Aceste semne se pot confunda cu ale
apendicitei.
b. Patologie. Apare o inflamaie tubo-ovarian iar pe seciuni ale trompei
se observ material necrotic. Lumenul tubar poate avea i un aspect adenomatos.
Microscopic se vd granule sulfurate" actinomicotice. Din centru radiaz
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
22/96
filamente cu aspect de mciuc. Apare un infiltrat monocitar i pot fi prezente
celule gigantice.
c. Tratamentul const n administrare prelungit de penicilin.
4. Schistosomiaza apare mai frecvent n Extremul Orient i Africa
a. Semnele sunt reprezentate de durere pelvin, tulburri menstruale i
infertilitate primar. Diagnosticul se pune de obicei histopatologic.
b. Patologie. Leziunile apar ca un proces tubo-ovarian nonspecific.
Microscopic, schistosomul apare nconjurat de o reacie granulomatoas cu
celule gigante i epidermoide. Un ou n zona inflamat este un semn foarte
sever.
5. Sarcoidoza. Foarte rar, sarcoidoza poate da o salpingita
granulomatoas.
6. Salpingita cu corp strin apare prin folosirea unui material insolubil
n ap pentru histerosalpingografie; poate apare i secundar substanelor plasate
n vagin, cum ar fi amidon, talc sau ulei mineral.
B. Salpingita nongranulomatoas se refer la orice alt infecie
bacterian, de obicei a cavitii peritoneale, ce poate da secundar infecie tubar,
cum ar fi:
1. Apendicita
2. Diverticulita
3. Boala Crohn
4. Colecistita5. Abces perinefretic
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
23/96
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PREGATIREA
PACIENTULUI PENTRU EXPLORARI CLINICE SI
PARACLINICE
Asistenta medicala are indatorirea de a observa starea generala a pacientei
inca de la intrarea acesteia in cabinet. Ea trebuie sa stie sa evalueze starea de
sanatate a pacientei pentru a transmite medicului date importante pentru
stabilirea diagnosticului si pentru stabilirea ingrijirilor de care are nevoie
pacienta. De aceea se recurge la examinarea clinica si paraclinica, in careasistenta medicala joaca un rol important. Astfel, printr-o observatie clinica ,
justa si sustinuta asupra pacientului, are obligatia sa observe si sa consemneze
aspectul general al pacientului, inaltimea si greutatea, varsta aparenta si reala ,
aspectul pielii, tinuta, faciesul, mersul, starea psihica.
Sarcinile asistentei in pregatirea pacientei, sunt urmatoarele:
respecta medicamentul prescris de medic identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma de prezentare, culoare,
miros, consistenta.
verifica calitatea medicamentelor, observand integritatea, culoarea
medicamentelor solide
respecta caile de administrare prescrise de medic
respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor pentru a sementine concentratia constanta in sange, avand in vedere timpul si caile de
eliminare a medicamentelor
repecta doza de medicament doza unica
respecta somnul fiziologic ( se trezeste pacientul in cazul administrarii
antibioticilor cu ore fixe de administrare ).
evita incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutiimedicamentoase in aceeasi seringa in acelasi pahar
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
24/96
serveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe cale
orala
respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor: pe cale
orala solide, lichide, apoi injectii, dupa care se administreaza supozitoare
informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste
efectul urmarit si efectele secundare
anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea
medicamentelor legate de doza, calea si tehnica de administrare
administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane
respecta masurile de asepsie, de igiena, pentru a preveni infectiileintraspitalicesti.
PREGATIREA PACIENTILOR PENTRU EXAMENE PARACLINICE
1. Recoltarea produselor biologice
Punctia venoasa
Definitie: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces in-tr-o vena
prin intermediul unui ac de punctii .
Scop
1)-explorator: recoltarea produselor de sange pentru examene de laborator
hematologice, biochimice, bacteriologice, serologice
2) terepeutic:- administrarea de medicamente sau soluii perfuzabile
-recoltarea de sange in vederea transfuzarii acesuia-se efectueaza direct transfuzii de
sange
Materiale necesare: -seringi sterile, ace de diferite dimensiunu,
vacutainere, tampoane sterile cu alcool, tavita renala, leucoplast, garou, si alte
materiale in functie de scopul punctiei venoase
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
25/96
Pregatirea psihica:
-efectuarea pregtirii const n instruirea acestuia privind necesitatea tehnicii,
comportamentul su n timpul recoltrii, colaborarea sa pentru reuita tehnicii.
-Pacientul este pregtit psihic printr-un regim alimentar, repaus la pat, aezndu-
l ntr-o anumit poziie n funcie de recoltarea ce se va efectua decubit dorsal
sau sezand.
Tehnica:
-se pregatesc materialele necesare infunctie de scopul punctiei venoase;
-pacientul este asezat in pozitie decubit dorsal, mana pacientului se afla in
abductie si supinatie fiimd bine intinsa;
-asistenta medica se spala pe maini;
-se aplic garoul aproape de locul punciei. Plasarea garoului la distan face ca
patul venos n care se adun sngele s fie mai mare i implicit venele care
urmeaz a fi puncionate vor fi mai puin umplute. Garoul va fi strns n aa fel
nct va fi ntrerupt doar circulaia venoas nu i cea arterial (oprirea
circulaiei arteriale va face dificil umplerea venoas).
-dup plasarea garoului pacientul este rugat s nchid i s deschid pumnul de
mai multe ori ceea ce va duce la creterea fluxului sanguin n membrul respectiv
cu o mai bun vizualizare a venelor;
-se identific vena ce urmeaz a fi puncionat;
-se dezinfecteaz zona pe o suprafa larg cu alcool;
-cu policele de la mana stanga se fixeaza tegumentul la o distanta de 4-5 cm de
locul punctiei;-cu mana dreapta intre policele si restul degetelor se sustine seringa cu acul
atasat cu bizoul in sus;
-se inteapa in ordine tegumentul, apoi peretele venos sub un grad de 30,dupa
care se schimba directia paralel cu vena;
-se recolteaza sau se ataseaza transfuzorul sau perfuzorul;
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
26/96
-se da drumul la garou, se extrage acul de puntie punand la baza lui un tampon
steril;
-pacientul este rugat sa tina mana intinsa si sa faca compresie pe tampon 3-5
minute;
-se reorganizeaz locul de munc;.
Accidentele punctiei venoase: hematom, perforarea venei, lipotemie,
ameteala.
Recoltarea sangelui pentru:
recoltare pentru detrminarea H.L.G,
-recoltarea se face prin puncie venoasa strict 2ml de snge pe cristale E.D.T.A.
(acid-etilen-diamino-tetraacetic 1%) 0,5ml.
-valoarei normale:-eritrocite: - 4,5-5 ml./mm3 la brbai;
- 4,2-4,8ml./mm3 la femei.
-reticulocite: - 10-15%o;
-hematocrit: :-46+/-6% la brbai;
-41+/-5% la femei.
-hemoglobin: - 15+/-2 la brbai;
-13+/-2 la femei.
-leucocite: - 4200-8000/mm3.
-limfocite: - 20-40%.
-monocite: - 4-8%.
-trombocite:- 150.000-400.000/mm3.
ionograma
-se recolteaz prin puncie venoas
-valorile normale: -Na+:135-148 mmoli/l
-K+ : 3,5-5,5 mmoli/l
timp de sngerare (TS)
-valori normale: 2-4 minute
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
27/96
timp de coagulare (TC)
-valori normale: - 8-12 minute.
Timp Quick (PT-AP)
-valori normal: 12-15 secunde sau 80-100%. rezerva alcalina
-se recolteaza 5 ml de sange cu heparina anticuagulant;
-valoarei normale: 55-65 vol. CO2/ 10ml sange sau 27 mEq/l;
creatinina serica
-pentru determinarea creatininei serice se recolteaza 5 ml. sange prin punctie
venoasa fara anticuagulant;-valorile normale: 0,6-1,00 mg%
ureea sangvina
-pentru determinarea ureei sangvine se recolteaza 5 ml. sange prin punctie
venoasa fara anticuagulant;
-valorile normale: 20-40mg sau 15-42 mg/dl;
PERFUZIA
Definitie :- introducere pe cale parenterala (intravenoasa) , picatura cu
picatura, a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si
volemica a organismului.
Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea
medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit; depurativ - diluand si
favorizand excretia din organism a produsilor toxici: completarea proteinelor
sau altor componente sangvine, alimentatie pe cale parenterala.
Pregatirea psihica si fizica a bolnavului :-i se aplica bolnavului necesitatea
tehnicii.-se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu
antebratul in extensie si pronatie. Pregatirea materialelor necesare:- tava
medicala acoperita cu un camp steril;- trusa pentru perfuzat solutii ambalata
steril;
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
28/96
- solutii hidrante in sticle R.C.T. inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica
sau in pungi originale de material plastic, riguros sterilizate si incalzite la
temperatura corpului;- garou de cauciuc;- tavita renala;- stativ prevazut cu
bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;- 1 - 2 seringi Luer de 5 - 10 cm cu
ace pentru injectii intravenoase si intramusculare sterilizate;- o perna musama;-
1- 2 pense sterile; o pensa hemostatica; casoleta cu campuri sterile; casolete cu
comprese sterile;- substante dezinfectante; alcool; tinctura de iod; benzina
iodata; romplast; foarfece; vata.
Tehnica :-se pregatesc instrumentele si materialele necesare.
-se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se desprinde sau se topeste la
flacara parafina de pe suprafata dopului, care se dezinfecteaza cu alcool.
-se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul.
-se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dopul
flaconului.
-se inchide cu pensa hemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se indeparteaza
teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu acesta in flacon, prin dopul de
cauciuc, fara sa se atinga trocarul.
-se suspenda flaconul pe suport.
-se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast, avand grija sa
depaseasca nivelul solutiei sau al substantei medicamentoase.
-se indeparteaza pensa hemostatica, deschizand drumul aerului in flacon.-se
indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al tubului, se ridica deasupranivelului substantei medicamentoase din flacon si se deschide usor prestubul,
lasand sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie, fara ca picuratorul sa se
umple cu lichid.
-se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu lichid, fiind
eliminate complet bulele de aer.-se ridica picuratorul in pozitie verticala si se
inchide prestubul, aparatul ramanand atarnat pe stativ.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
29/96
-se aseaza sub bratul ales o perna tare, acoperita cu musama si camp steril.
-spalarea pe maini cu apa si sapun.
-se examineaza calitatea sistarea venelor
.-se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
-se dezinfecteaza plica cotului cu alcool.
-se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese. -se
verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul
aparatului de perfuzie la ac
.-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se
regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in
functie de necesitate.
-se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia,
de piele bolnavului
-se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.
-daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta
medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului.
-inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a
impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la
noul flacon.
-se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de
schimbare trebuia sa se petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele
refulat din ac si se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.-
inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupravenei punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o
miscare brusca, in directia axului vasului, se extrage axul din vena.-se
dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, se aplica un pansament steril si se
fixeaza cu romplast.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
30/96
Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
-se aseaza bolnavul confortabil in patul sau.
-se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).-se
supravegheaza bolnavul.
Reorganizarea locului de munca
-se spala imediat la jet de apa rece seringa, acele, aparatul de perfuzat se arunca,
se pregatesc pentru sterilizare.
-se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a
efectuat perfuzia.
Accidente si incidente
- Hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem
pulmonar acut: tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul
perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiotonice.
- Embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne
prin: eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei
inainte de golirea completa a flaconului si prin neutilizarea perfuziilor cu
presiune si retinerea 2 - 3 cm de solutie pentru control, in cazul in care s-ar
produce un accident
Rolul asistentei medicale in recoltarea varsaturilor
Pregatire pacienta:
-psihic - va fi incurajata si sustinuta in timpul varsaturii
-se aseaza in pozitie sezand sau decubit dorsal cu capul intors lateral;
-se aseaza sub cap un prosop sau in jurul gatului;-se protejeaza lenjeria de pat si de corp cu musama sau traversa.
Executie :
-se indeparteaza proteza dentara (cand este cazul)
-i se ofera tavita renala sau o sustine asistenta
-sprijina fruntea bolnavei
-daca varsa dupa interventii chirurgicale intraabdominale va fi sfatuita sa-sicomprime usor cu palma plaga operatorie
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
31/96
-dupa varsaturi se indeparteaza tavita
-i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura (arunga in alta tavita)
-ingrijirea ulterioara a pacientei :se sterge gura pacientei; se indeparteaza
materialele folosite ;se aseaza pacienta in pozitie comoda si se inveleste ;se
aeriseste salonul ;se supravegheaza pacienta in continuare.
Pregatirea produsului pentru examen de laborator:
-se completeaza buletinul de recoltare si se trimite produsul la laborator.
Notarea in foia de observatie :
-se noteaza aspectul macroscopic, cantitatea si unele semen insotitoare sau
premergatoare (cefalee, vertij, transpiratii, emisie fara effort, in jet etc.).
Rolul asistentei medicale in supravegherea functiilor vitale si vegetative
Masurarea si notarea temperaturii
-asistenta medicala masoara dimineata si seara sau ori de cate ori este nevoie;
-scop: descoperirea unor modificari patologice ale valorii temperaturii corporale
-valorile temperaturii se noteaza in foaia de temperatura.
Masurarea si notarea respiratiei
-asistenta medicala masoara dimineata si seara sau ori de cate ori este nevoie;
-scop: constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei
bolii, recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii;
-valorile respiratiei se noteaza in foaia de temperatura.
Masurarea si notarea pulsului arterial
-asistenta medicala masoara dimineata si seara sau ori de cate ori este nevoie;
-scop: obtinerea de informatii privind starea anatomo-functionala a inimii si
veselor;
-valorile pulsului se noteaza in foaia de temperatura.
Masurarea si notarea tensiunii arteriale
-asistenta medicala masoara dimineata si seara sau ori de cate ori este nevoie;
-scop: descoperirea modificarilor morfo-functionale ale inimii si vaselor
-valoarea tensiunei arteriale se noteaza in foaia de temperatura.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
32/96
Observarea, masurarea si notarea diurezei
-reprezimta cantitatea de urina eliminata in 24 ore;.
-diureza se noteaza in foaia de temperatura.
Observarea, masurarea si notarea scaunului
-scop: urmarira de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului si
urmarirea evolutiei bolilor tubului digestiv si glandelor anexe acestuia;
-scaunul se noteaza in foaia de temperatura.
Observarea, masurarea si notarea varsaturilor-scop: obtinerea de informatii privind continutul gastric pentru stabilirea
diagnosticului si bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism;
-varsaturile se noteaza in foaia de temperatura.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
33/96
CAPITOLUL IV
ACORDAREA INGRIJIRILOR SPECIFICE PRIVIND
INGRIJIREA PACIENTEI CU BOALA INFLAMATORIEPELVINA
Tratamentul antibiotic dureaza 7-14 zile in cazul bolii inflamatorii
pelvine. Bolnava nu necesit spitalizare dect n cazurile n care femeia este
insarcinat, este foarte bolnav, prezint vrsturi, este necesar o intervenie
chirurgical pentru un abces tubo-ovarian sau o sarcin ectopic (care pot firezultatul unei boli inflamatorii pelvine),sau dac persoana respectiv nu se
poate trata singur la domiciliu.
Dei bolnava poate ncepe s se simt mai bine mai devreme este necesar
administrarea tratamentului in toat aceast durat de maxim 2 sptmni. n caz
contrar, infecia poate s reapar.
Trebuie efectuat o nou consultaie la 2-3 zile de la ncepereatratamentului. Persoana respectiv ar trebui sa aib o durere sau o sensibilitate
diminuat in timpul examenului abdominal i pelvin. Monitorizarea ulterioar,
ce const ntr-o nou consultaie la 7-10 zile i o alta la 4-6 sptmni este de
obicei recomandat pentru sigurana c tratamentul a avut succes.
Se recomand internarea n spital, mai ales n cazurile cu diagnostic incert, cnd
se suspecteaz un abces pelvian, cnd semnele clinice sunt severe, sau cnd
pacienta prezint complian redus la tratamentul urmat ambulator.
Internarea pacientei n spital
Internarea bolnavei cu BIP se face n clinica de obstretica si ginecologie cnd
acesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment
important n viata bolnavei deoarece ea se desparte de mediul sau obisnuit si
este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
34/96
Internarea n spital a bolnavei se face pe baza buletinului de identitate, a
biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomanda
internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer
eliberat de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada identificarii lor,
asistenta de serviciu va anunta imediat organele de politie.
Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii
internati fiind nscrisi n registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia de
observatie cu datele de identitate ale bolnavului si datele anamnestice culese de
la bolnav sau nsotitori
Dupa stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n sectia cu paturi,
bolnava trece prin serviciul de internare unde:
- va fi mbaiata si - daca e cazul deparazitata;
- hainele si obiectele persoanle vor fi nregistrate n vederea nmagazinarii pe
perioada internarii.
-bolnava va fi imbracata cu camasa de noapte sau pijamele ,capot, papuci;
Bolnava astfel pregatita va fi dirijata pe sectia unde se prezinta la
asistanta sefa sau registratorul medical n vederea internarii.
O primire adecvata n sectie diminueaza stresul suferit de bolnava la
internare si usureaza adaptarea ei la mediul spitalicesc. Asistenta de salon
introduce bolnava n salonul indicat, i face cunostinta cu ceilalti bolnavi, o ajuta
sa-si aranjeze obiectele n noptiera, o conduce pentru a cunoaste sectia,
prezentndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, ii aduce la
cunstinta regulamentul de ordine intreioara.
Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientei
Asigurarea igienei generale si corporale este importanta n evolutia unei boli, de
aceea asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea regulilor de
igiena. De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n mod
discret, de a ndruma si la nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
35/96
dimineata si seara. Astfel ea va ndemna bolnava sa se autoingrijeasca . Daca
este cazul va atrage atentia si asupra lenjeriei de corp sa fie tot timpul curata si
ngrijita.
Observarea pozitiei pacientei n pat
Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia
bolnavei n pat,faciesul, pentru a sesiza eventualele modificari survenite n
timpul tratamentului.
Pregatirea patului si accesoriile lui
Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecndu-si
bolnava majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie
comod, de dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat, pentru ca
ngrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate bolnavei sa fie usor de efectuat.
Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful
plic, fata de perna.
Schimbarea lenjeriei de pat
Este o problema n asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si
ngrijirea bolnavilor. La intrarea n salon bolnava gaseste patul pregatit cu
lenjerie curata, salonul bine aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de cte ori este
nevoie si pe parcursul internarii.
Supravegherea functiilor vitale si vegetative.
Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru
asistenta medicala, att pentru a urmari evolutia boli, ct si pentru a urmari
evolutia tratamentului deoarece unele medicamente pot influenta aceste functii.Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate n foaia
de observatie.
Alimentatiabolnavei cu boala inflamatorie pelvina este o alimentatie
activa cu regim alimentar normal.Se recomanda un consum suficient de lichide
1,5-2L\zi si o dieta bogata in legume si fructe, care sa asigure un aport marit de
vitamine. De asemenea se recomada produse lactate in special iaurt care mentine
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
36/96
echilibrata balanta microorganismelor intravaginale si pentru cresterea
rezistentei la infectii acizi grasi omega3 care stopeaza procesul inflamator(ulei
de in, nuci, peste)
Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind
consemnate n rubrica ,,tratament,, din foaia de observatie, cu data
calendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea de
administrare, doza unica si orarul.
Medicamentele sunt substante de origine minerala, animala, vegetala
sau chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice ntr-o forma de
administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru prevenirea, ameliorarea sau
vindecarea bolilor. La indicatia medicului asistenta medicala administreaza
medicamentele, prescrise, tinnd cont de regulile de administrare a
medicamentel.
Opiuni de medicamente
Tratamentul sufer diverse modificri pe masur ce se inventeaz noi
antibiotice sau pe masur ce bacteria ce a determinat infecia devine rezistent la
antibioticele vechi. Ghidurile de tratament elaborate de Centrele de Control i de
Prevenie a Bolilor recomand unul din urmatoarele regimuri medicamentoase:
- pacient neinternat, regimul A:
Ofloxacin sau levofloxacin cu sau fr metronidazol. Ofloxacina se
administreaz sub forma de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile.
Levofloxacina se administreaz sub form de tablete, o data pe zi, timp de 14zile. Aceste medicamente nu se folosesc la femeile nsarcinate. Metronidazolul,
sub form de tablete, de doua ori pe zi, timp de 14 zile. Este contraindicat
consumul de alcool in timpul administrrii de metronidazol.
-pacient neinternat, regimul B.
Unul din urmtoarele trei cefalosporine este folosit n asociere cu
doxiciclina:
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
37/96
Ceftriaxona plus doxiciclina - Ceftriaxona se administreaz o dat, sub
forma de injecie intramuscular. Doxiciclina se administreaz sub form de
tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Doxiciclina este contraindicat la
gravide. De asemenea se recomand evitarea expunerii prelungite la soare n
timpul tratamentului cu doxiciclin
Cefoxitina se administreaz o singura dat, sub forma unei injecii
intramusculare. Probenecid se administreaza sub form de tablete, administrat
in priz unic, n momentul injeciei. Doxiciclina se administreaz sub form de
tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile.
Alta cefalosporin, precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclin, cu sau
fr metronidazol. Cefalosporinele se administreaz o singur dat, sub forma
unei injecii intramusculare. Doxiciclina se administreaz sub form de tablete,
de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Metronidazolul este sub form de tablete, de
dou ori pe zi, timp de 14 zile.
- pacient internat. Unele femei au nevoie de internare pentru tratarea
bolii inflamatorii pelvine. n spital, antibioticele sunt iniial administrate pe cale
intravenoas timp de cel puin 24 de ore, apoi sunt administrate pe cale oral,
tratament care poate fi continuat la domiciliu dup externarea din spital.
- pacient internat, tratament intravenos, regim A: Cefotetan se
administreaz intravenos la fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclin.
Cefoxitinul se administreaz intravenos la fiecare 6 ore. Doxiciclina se
administreaz intravenos sau sub form de tablete la fiecare 12 ore. Dupa cel
putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos, se administreaz antibiotice orale(doxiciclina sau clindamicina)
- pacient internat, tratament intravenos, regim B
-clindamicina
- gentamicina
Clindamicina se administreaz intravenos la fiecare 8 ore. Gentamicina se
administreaz intravenos la fiecare 8 ore sau o dat pe zi.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
38/96
Dup cel puin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos, se
administreaz antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina).
1. Endocervicita cuNeisseria gonorrhoeae
- Ceftriaxon 125 mg intramuscular ( doz unic ) sau
- Ofloxacin 400 mg oral (doz unic ) sau
- Cefixim 400 mg oral (doz unic ) sau
- Ciprofloxacin 500 mg oral (doz unic ).
2. Endocervicita cu Chlamydia trachomatis
- Doxiciclin 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau
- Azitromicin 1 gr oral (doz unic ) sau
- Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau
- Eritromicin baz 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau
Externarea pacientelor este considerat cnd acestea nu mai prezint
febr, cnd numrul de leucocite a revenit la normal, iar examinrile repetate
indic o ameliorare marcat a sensibilitii organelor pelvine.
Externarea bolnavei
Momentul plecarii bolnavei din spital este stabilit de medicul curant si
sef de sectie. Asistenta aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le
va pune la dispozitia medicului de salon.
Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura
alimentatia pna n ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile naintea iesirii din
spital, va anunta familia bolnavului si va da explicatiile primite de la medic,
cuprinse n biletul de iesire. Va lamurii n special prescriptiile referitoare latratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespunzator
tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data indicata
sa se prezinte la control. Asistenta va nsoti bolnava pna la magazia cu efecte,
unde o va ajuta sa primeasca hainele si va lua de la bolnava efectele spitalului.
nainte de externare asistenta medicala va verifica, daca bolnava are biletul de
iesire si retetele pentru tratamentul prescris.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
39/96
Spltura vaginal
Spltura vaginal nseamn introducerea unui curent de lichid (ap sau
soluie medicamentoas) n vagin, curent de lichid care, dup ce va spla pereii
vaginali se va evacua pe lng canul.
Scop: terapeutic,pentru ndeprtarea coninutului vaginal, dezinfecie local,
calmarea durerilor, reducerea proceselor inflamatorii.
Materiale necesare :
1.De protecie : - paravan, prosop
- muama, travers, cearaf
- tvi renal
- pens porttampon
2. Sterile : - mnui de cauciuc
- tampoane de vat
- canula vaginal
- irigator
- bazinet
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
40/96
Medicamente: 2 litri soluie medicamentoas, dup caz : ap oxigenat,
soluie cloramin, soluie permanganat de potasiu 1:2000, oxicianur de mercur
1:4000.
Pregtirea psihic i fizic a pacientei
Pregtirea psihic : Pacienta este informat asupra tehnicii i a necesitii
efecturii splturii vaginale.
Pregtirea fizic :Se izoleaz patul cu un paravan ; patul va fi protejat cu
muama i travers. Pacienta va fi aezat n poziie ginecologic, apoi i se
introduce bazinetul sub bazin. Se spal organele genitale externe cu ap i
spun. Splarea organelor genitale externe se poate face i cu tampoane de vat
montate pe pensa porttampon.
Splarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza pubian spre
anus, pentru a evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din
regiunea anal.
Tehnic:
Asistenta se spal pe mini cu ap i spun, apoi mbrac mnuile sterile. Se
adapteaz canula la tubul irigatorului. Verific temperatura soluiei, apoi scoate
aerul din irigator. Cu blndee, introduce canula n vagin i deschide robinetul
irigatorului. Scoate canula nainte ca irigatorul s se goleasc i penseaz tubul
irigatorului. Canula va fi pus n tvia renal.
Dup terminarea splrii, asistenta scoate bazinetul i examineaz lichidul de
spltur ; la indicaia medicului, acesta va fi trimis la laborator.
Dup scoaterea bazinetului, asistenta va usca regiunea genital i cea anal.ngrijiri ulterioare :
Asistenta va ndeprta materialele folosite i va aranja patul, apoi va
ndeprta paravanul.
Pacienta va fi ajutat s se mbrace i va fi aezat ntr-o poziie comod.
Se va nota n foaia de observaie tehnica i aspectul lichidului de spltur.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
41/96
MASURAREA TEMPERATURII
SCOP: evaluarea functie de termoreglare si termogeneza
LOCUL DE MASURARE:
Axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin.
MATERIALE NECESARE:
Termometru maximal;
Csoleta cu tmpoane de vata si comprese sterile;
Recipient cu solutie dezinfectanta cloramina 1%;
Tava medicala;
Lubrafiant;
Alcool medicinal;
Ceas;
Pix albastru;
Foaie de temperatura.
INTERVENTIILE ASISTENTEI:;
Pregatirea materialelor langa pacient;
Pregtirea psihica a pacientului; Spalarea pe maini;
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
42/96
Se scoate termometrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge cu
o compresa, se scutura;
Se verifica daca este in rezervor mercur.
Pentru masurarea in axila:
Se aseaza pacientul in decubit dorsal sau in pozitia sezanda;
Se ridica bratul pacientului;
Se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului;
Se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu
toracele;
Se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flexat pe suprafata anterioara a
toracelui;daca pacientul este slabit, agitat, precum si copii, bratul va fi mentinut
in aceasta pozitie de catre asistenta;
Termometrul se mentine timp de 10 minute.
Pentru masurarea in cavitatea bucala:
Se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe partea
externa a arcadei dentare;
Pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas;
Se mentine termometrul timp de 5 minute.
Pentru masurarea rectala:
Se lubrafiaza termometrul;
Se aseaza pacientul in decubit dorsal, cu membrele inferioare in
semiflexie, asigurandu-I intimitatea;
Se introduce bulbul termometrului in rect prin miscari de rotatie si
inaintare;
Termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii;
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
43/96
Se mentine termometrul 3 minute;
Dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate,
se sterge cu o compresa;
Se citeste gradatia in care a ajuns mercurul termometrului; Se spala termometrul, se scutura;
Se introduce in recpientul cu solutie dezinfectanta- solutie de cloramina
1%;
Se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura;
Notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei si timpului, pentru
fiecare linie orizontala corespund doua diviziuni de grad;
Se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru curbei termice;
In alte documente medicale se noteaza cifric;
Interpretarea curbei termice.
Masurarea temperaturii de face:
Dimineata intre orele 7.00 8.00;
Seara intre orele 18.00 19.00.
Functie de valorile obtinute, curba termica se interpreteaza astfel:
Afebril temperatura corpului sub 37C;
Subfebril temperatura corpului se mentine intre 37 C 38 C;
Febra moderata intre 38 C 39 C; Febra ridicata intre 39 C 40 C;
Hiperpirexie cand temperatura se mentine peste 40 C
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
44/96
MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE
SCOP: evaluarea functie cardiovasculare (forta de concentratie a inimii,
rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaaselor).
ELEMENTE DE EVALUAT:
Tensiunea arteriala sistolica (maxima);
Tensiunea arteriala diastolica (minima)
MATERIALE NECESARE:
Aparat pentru masurarea tensiunii arteriale:
Cu mercur Riva-Rocci;
Cu manometru;
Oscilometru Pachon;
Stetoscop biauricular;
Tampon de vata;
Alcool;
Creion rosu sau pix cu mina rosie.
METODA DE DETERMINARE:
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
45/96
Palpatorie;
Auscultatorie.
INTERVENTIILE ASISTENTEI:
Pentru metoda auscultatorie:
Pregatirea psihica a pacientului;
Asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute;
Spalarea pe maini;
Se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, spijinit si in extensie;
Se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea
inferioara a mansetei;
Se introduc olivele stetoscopului in urechi si se pompeaza aer in maseta
pneumatica, cu ajutorul parei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile;
Se decomprima progresiv aerul din maseta prin deschiderea supapei, pana
se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea tensiunii arteriale
maxime);
Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului,
pentru a fi consemnata;
Se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devin tot mai puternice;
Se retine valoarea indicata de coloane de mercur sau acul manometrului,
in momentul in care zgomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea arteriala
minima;
Se noteaza pe foaia de temperatura vlorile obtinute cu o linie orizontala de
culoare rosie, scotandu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur;
Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza asptiul
rezultat;
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
46/96
In alte documente medicale se inregistreaza cifre: exp.: TA max=150
mmHg/TA minim=75mm Hg
Se deinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool.
Pentru metoda palpatorie
Determinarea se face prin palparea arterei radiale;
Nu se foloseste stetoscopul biauricular
Etapele sunt identice metodei auscultatorii;
Are avantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palpareapulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii
exterioare.
DE RETINUT:
Manseta pneumatica va fi bine fixata de bratul pacientului;
Manometrul va fi plasat la nivelul srterei la care se face determinarea;
Masurarea va fi precedata de linistirea pacientului;
In caz de suspiciune, se reia masurarea fara a scoate manseta de pe bratul
pacientului;
La indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la ambele
brate.
RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE
HEMATOLOGICE
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
47/96
Pregatire pentru VSH
Materiale:
- sterile
- seringa de 2ml uscata
- solutie de citrat de Na 3,8%
- ace pentru punctia venoasa
- nesterile
- stativ si pipete Westergreen- pernuta, musama, eprubete, tavita renala, garou, vata
- solutii dezinfectante
- alcool 70
Pacient :
- pregatire psihica :
- i se explica cu 24 ore inainte, necesitatea efectuarii examinarii- pregatire fizica :
- se anunta sa nu manance
- sa pastreze repaus fizic
Executie :
1. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun,
2. imbraca manusi de cauciuc sterile
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
48/96
3. aspira in seringa 0,4ml citrat de Na 3,8%
4. punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2ml (1,6ml)
5. retrage acul si aplica tampon cu alcool
6. scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent
7. aseaza eprubeta in stativ
8. se asigura o pozitie comoda in pat
9. se supravegheaza pacientul
Pregatirea produsului pentru laborator:
1. se completeaza buletinul
2. se eticheteaza produsul
3. se aspira cu pipeta Westergreen pana la gradatia 200 si se aseaza in stativ
pe dopul de cauciuc, in pozitie strict verticala (cand examenul se face la patul
bolnavului).
TEHNICA INJECTIA INTRAMUSCULARA
Scop: terapeutic administrarea medicamentelor
Loc de executie: muschi voluminosi lipsiti de trunchiuri mari de vase denervi:
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
49/96
1. Regiunea supero-externa a fesei;
2. Fata externa a coapsei in treimea mijlocie;
3. Fata externa a bratului in muschiul deltoid.
Solutii administrate: solutii izotone, uleioase, coloidale, cu densitate
mare.
Pregatirea injectiei:
1. Materiale: se incarca seringa;
2. Pacientul: se informeaza;
3. Se recomanda relaxarea musculaturii;
4. Se ajuta sa se aseza comod, in pozitie decubit ventral, decubit lateral,
ortostatism, sezand;
5. Se dezbraca regiunea.
Executarea:
1. Asistenta isi spala mainile;
2. Dezinfecteaza locul injectiei;
3. Se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa
perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa;
4. Se injecteaza lent solutia;
5. Se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul;
6. Se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia favorizand
rezorbtia.
Ingrijirea ulterioara a pacientului: se aseaza in pozitia comoda in
repaus fizic, 5-10 minute.
Incidente Si Accidente
1. Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale:retragerea acului, efectuarea injectiei in alta zona;
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
50/96
2. Paralizia prin lezarea nervului sciatic: se evita prin respectarea zonelor
de electie a injectiei;
3. Hematom prin lezarea unui vas de sange;
4. Ruperea acului: extragerea manuala sau chirurgicala;
5. Supuratie aseptica: se permite prin folosirea unor ace suficient de lungi
pentru a patrunde in masa musculara;
6. Embolie, prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase: se
previne prin verificarea pozitiei acului.
TEHNICA INJECTIA INTRAVENOASA
Definitie
Crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.
Scop : terapeutic-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si
perfuziei intravenoase
Locul punctiei :
1. venele de la plica cotului (bazilica si cefalica ) unde se formeaza
un ,,M,, venos
2. venele antebratului
3. venele de pe fata dorsala a mainii
4. venele subclaviculare
5. venele femurale
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
51/96
6. venele maleolare interne
7. venele jugulare si epicraniene (mai ales la copil mic )
Pregatirea punctiei
Materiale
1. perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza
2. tampon cu dezinfectant
3. seringa cu ac steril
4. manusi
5. garou
6. solutii medicamentoase
7. tavita renala
Pacientul
pregatire psihica
1. se informeaza asupra scopului punctiei
2. pregatire fizica
3. pentru punctia la venele bratului, antebratului
4. se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient, cat si pentru
persoana care executa punctia (decubit dorsal)
5. se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima
6. se dezinfecteaza tegumentele
7. se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei,strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.
8. Se recomanda pacientului sa stranga pumnul
Executarea punctiei
1. asistenta isi spala mainile si imbraca manusile sterile si se aseaza vizavide bolnav
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
52/96
2. se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei
exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine
3. se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in
mana dreapta,intre police si restul degetelor
4. se patrunde cu acul traversand in ordine, tegumentul in directie oblica,
apoi peretele venos invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul
inainteaza in gol
5. se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei
6. se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa
7. se continua tehnica si anume injectarea medicamentelor,recoltarea
sangelui, perfuzie
8. se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea
garoului si a pumnului
9. se retrage brusc
10. se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta
11. se comprima locul punctiei 1-3 min bratul fiind in pozitie verticala
12. Reorganizarea locului de munca
Accidente
1. hematom prin infiltrarea sangelui in tesutulperivenos
2. strapungerea venei
3. ameteli, paloare, lipotimie
Diagnostic diferential
Apendicita, sarcina ectopica, avort septic, endometrioza, hemoragii la
nivelul corpului galben, chist ovarian, rasucirea anexelor uterine, boala
inflamatorie intestinala, limfadenita mezenterica, pielonefrita sau alte afectiuni
intra-abdominale.
Evaluare - Examen abdominal si pelvin complet. Se efectueazahemoleucograma, urocultura, test de sarcina, coloratie Gram a secretiilor
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
53/96
vaginale si culturi de la nivelul: endocolului, rect, uretra, sange si lichidului
peritoneal. Daca nu s-a facut recent, este recomandabil efectuarea testului
PapaNicolau.
3.1.1. Examene de laborator:
a. examenul secreiei cervico-vaginale (bacteriologic i parazitologic,
determinarea PH-ului vaginal, examenul citohormonal, studiul glerei, examenul
citotumoral Babe-Papanicolau),
Pentru examen citobacteriologic si cultura din secretia vaginala si col
Secretia astfel intinsa trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sa
cuprinda cca 4/5 din lungimea lamei
Cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau umezeala
Testul Babes-Papanicolau,
Este cea mai simpla si eficienta metoda de a depista din timp cancerul sau
modificarile precanceroase ale colului. Testul Babes-Papanicolau ramane
metoda de screening cea mai eficienta in depistarea cancerului de col uterin, un
test Papanicolau poate sa evidentieze modificari ale colului, asociate cu diverse
infectii, inflamatii, atrofie.
Conditii de recoltare:
-absenta inflamatiei / hemoragiei cervico-vaginale abundente
- femeia nu trebuie sa fi primit recent medicatie locala sau sistemica,- pacienta nu trebuie sa fi avut contact sexual in ultimele 48 de ore
- pacienta trebuie sa evite spalaturile locale cu 24 de ore inainte de recoltare
Materiale necesare:
- Specul ginecologic
- Manusi chirurgicale de unica folosinta
-Lame de microscop- Fixator citologic
http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/testul-babes-papanicolau-o-investitie-in-sanatate_1016http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerhttp://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/cancerul-de-col-uterin_2273http://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/screeningul-cancerului-de-col-uterin_766http://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/cancerul-de-col-uterin-a-posibilitati-de-diagnostic-precoce_804http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infectie_1204http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/dieta-pentru-combaterea-inflamatiei_5911http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/atrofia-vaginala_4777http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/testul-babes-papanicolau-o-investitie-in-sanatate_1016http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerhttp://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/cancerul-de-col-uterin_2273http://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/screeningul-cancerului-de-col-uterin_766http://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/cancerul-de-col-uterin-a-posibilitati-de-diagnostic-precoce_804http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infectie_1204http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/dieta-pentru-combaterea-inflamatiei_5911http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/atrofia-vaginala_4777 -
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
54/96
- Instrumente de recoltare:
Spatula Ayre - de lemn sau plastic,
Pensula citologica cu peri lungitudinali inegali
Periuta cervicala cu peri transversali egali.
Recoltarea probelor pentru laborator dureaza cateva minute si este o
operatiune nedureroasa. Medicul foloseste un specul vaginal, care tine vaginul
deschis, iar cu o spatula sau o perie fina, recolteaza celule de pe colul uterin.
Tehnica recoltarii
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/specul_4993http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/specul_4993 -
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
55/96
Recoltarea se efectueaza pe masa ginecologica de catre personal instruit de
medicul specialist.
Se verifica daca pacienta indeplineste conditiile de pregatire pentru
efectuarea examenului din secretii genitale.
Se invita pacienta sa se aseze pe masa ginecologica cat mai comod si
relaxat. Se atentioneaza asupra faptului ca valvele fiind metalice pot produce o
usoara senzatie de disconfort.
Se introduc valvele pe rand, intai valva posterioara, apoi valva anterioara si
se departeaza peretii vaginului pentru a se exprima colul uterin intre cele doua
valve.
Pentru examen citobacteriologic si cultura din secretia vaginalea
Se solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele
Pe valva posterioara se preleveaza o cantitate de secretie din fundul de sac
vaginal
Persoana care recolteaza introduce cu grija tamponul de exsudat pe valva
posterioara si recolteaza o mica cantitate din secretia vaginala exprimata pe
aceasta; retrage tamponul
Se extrage valva si se deverseaza secretia la unul din capetele unei lame
de microscop (stearsa in prealabil cu alcool si uscata)
Peste lama cu produs se suprapune o a doua lama si se executa o miscare
energica de alunecare pe axul lung al celor doua lame. Secretia astfel
intinsa
trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sa cuprinda cca 4/5 dinlungimea lamei
Cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau
umezeala
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
56/96
CAPITOLUL V
ELABORAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE
PREZENTARECAZ I
Nume : G.Prenume : A.
Vrsta : 21 ani
Domiciliu : Iasi, Todiresti
Religie : ortodox
Ocupaie : student la stomatologie
Data internrii : 27. 05. 2013 ora 18.50Diagnostic internare : Anexit acut bilateral
Motivele internrii : durere accentuat n etajul abdominal inferior,
greuri, vrsturi, subfebril.
Antecedente heredo-colaterale : fr importan patologic
APF : menarha la 14 ani, cicluri regulate, durata 4 zile.
Nateri 0 ; Avorturi : 0
APP : bolile infecto-contagioase ale copilriei, masa ginecopatei fr
antecedente i alte boli cronice
Istoricul bolii :
Bolnava afirm c n seara zilei de 26.05.2010 are greuri, vars n cursul
nopii i dimineaa are febr 37,4 C ; acuz stare general rea, cu durere
puternic n toat zona inferioar a abdomenului ; se prezint la un consult
medical i rmne internat pentru investigaii i tratament.
Examene paraclinice :
Hemoleucograma : Ht : 35 % ; Hb : 11,6 % ; Hematii 4 190 000 ;
Leucocite 8 600 ; Trombocite 285 000.
VSH: 8
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
57/96
Examen obstetrical : col de nulipar, fr leziuni
TV : col nchis, uter n anteflexie de mrime i consisten normal,
sensibil la mobilizare, anexa dreapt 4/4 mm, elastic, dureroas, mobilitate
redus ; anexa stng palpabil, dureroas ; Douglas suplu.
Echo : vezic urinar n semirepleie, uter 71/30/50 mm; anexa dreapt
hipoechogen 30/20 mm; anexa stng 20/19 mm. Nu sunt colecii n Douglas.
nlime 155 cm; Greutate : 42 kg
T.A. 110/60 mm/Hg
Puls 80b/minut
Temperatur 37,6 C.
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
58/96
NEVOILE FUNDAMENTALE DUPA MODELUL CONCEPTUAL AL
VIRGINEI HENDERSON
NR.
CRT.
NEVOIA MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
SURSE DE
DIFICULTATE1 A respira si a avea o
buna circulatie
Dispnee (polipnee) Anxietatea.
2 A bea si a manca Greata, varsaturi Iritaie peritoneal
3 A elimina Greata, varsaturi Boal infecioas
acut4 A se misca si a
avea o buna postura
Pacienta nu manifest dependen
n satisfacerea acestei nevoi
Pacienta nu
manifest
dependen n
satisfacerea acestei
nevoi5 A dormi si a se
odihni
Somn insuficient calitativ i
cantitativ
Durere, greuri,
vrsturi6 A se imbraca si a se
dezbraca
Pacienta nu manifest dependen
n satisfacerea acestei nevoi
-
7 A fi curat, ingrijit si
asi pastra tegumen-
tele curate
Pacienta i menine igiena intim
i general n limite satisfctoare
; are deprinderi igienice bine
conturate (baie, du zilnic).
-
8 Asi pastra tempera-tura in limite nor-
male
Subfebrilitate - Boal infecioasacut
9 A evita pericolele Semne inflamatorii Durere10 A comunica Pacienta comunic uor, folosete
un limbaj adecvat, dar
respectuos ; i exprim dorinele,
emoiile
-
11 A se realiza Incapacitatea de a face ceea ce-i Spitalizare, durere
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
59/96
place
12 A se recrea Diminuarea ariei de interes Anxietate13 A invata Pacienta dorete s cunoasc ct
mai multe (educaie sanitar),
pentru a evita o nou spitalizare
-
14 Asi practica religia - -
Probleme :
- alterarea confortului fizic din cauza durerii
- potenial deficit de volum lichidian
- deficit de cunotine
- alterarea vieii sexuale
- risc de complicaii
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
60/96
PLAN DE INGRIJIRE CAZ I
PROBLEME
DE
DEPEDENTA
OBIECTIVE INTERVENTII EVALUAREAUTONOME DELEGATE
Stare generala
alterata
-Somn alterat
-Dureri
hipogastrice
-Leucoree
-Tulburari
urinare-Jena
- Combaterea
durerii i
asigurarea unui
somn suficient
-Mentinerea
unei bune
igiene locale
- se asigur salon bine aerisit,
curat, linitit.
- am asezat pacienta n repaus
fizic, n poziie comod,
relaxant
-am supravegheat functiile vitale
-am pregatit pacientul pentru
recoltarea de analize de sange,-meninem o igien local
satisfctoare (efectuarea toaletei
de ctre pacient)
la indicatia medicului
- administrm antalgice,
antispastice antiinflamatoare
(Algocalmin, Scobutil,
Piafen, Movalis supozitoare)
- administrm Diazepam 1 tb
seara
-stare gener
relativ stabila
- durerea
amelioreaz u
dup administra
medicaiei,
reapare dup
ore, ns mai slan intensitate
- pacienta reue
s doarm 6 ore
timpul nopiiRisc complicaii Prevenirea
complicaiilor
- monitorizm funciile vitale
dimineaa ,seara i meninem
la indicatia medicului am
administrat:
- TD : 36,8C
- TS : 37,4C
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
61/96
temperatura corpului n limite
normale
- facem bilanul ingesta-excreta
cu evaluare clinic general
-educ pacientul sa nu consumebuturi carbogazoase, grasimi
-am educat pacientul sa evite
fumatul si alcoolul si sa respecte
tratamentul prescris de medic
-conving pacientul i familia de
meninerea regimului igenico-
dietetic i respectarea conduitei
terapeutice prescrise pentru a
prevenii apariia unor complicaii
-urmresc respectarea regimului
alimentar att n perioada
internrii ct i ambulator.
- i.v. Ampicilin 1 gr/ 6ore
i Gentamicin 1 fiol / 8 ore
- recoltm frotiu vaginal
(pacienta va fi anunat s nu-
i fac toaleta intim n searaprecedent)
- dimineaa pacienta e
chemat n sala de tratament
- se execut tueu vaginal, cu
palpare abdominal a
anexelor, apoi pe valv se
recolteaz din col i endocol
secreie vaginal pentru test
Papanicolau
- pacienta este condus n
salon i este aezat n poziie
comod
-am recoltat snge pentru :
HLG, VSH, urina, ureea
- nu prezint friso
- stare general m
ameliorat
nu prezint sem
dedeshidratare
- Ht 35% ;
11,6%
Hematii 4 190 00
Leucocite 8 600
VSH 8
Ex. urin : nim
pathologic
- pacienta
nsuete informa
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
62/96
sanguina, glicemia,
ionograma,Alimentare i
hidratare
necorespunztoa
re
Alimentare i
hidratare n
limite normale
- hidratm pacienta cu ceaiuri
ndulcite, cldue
- instituim o alimentatie usor
digerabila, fara condimete si
grasimi
- mprim raia alimentar n
mai multe mese, respectnd
mesele principale
- supraveghem tolerana
pacientei la alimentele ingerate
La indicatia medicului
administreaz solutiile
electrolitice indicate de acesta
prin perfuzie IV
- se administreaz i.m.
complex de vitamina B
- pacienta
prezint senzaie
grea sau vrstu
- ingera cu plac
fructe si manc
pregtit de acas
- respect indica
i mnnc puin
des
- nu prezi
simptome
intoleranAlterarea
echilibrului
hidro-electrolitic
-pacientul sa fie
echilibrat hidro-
electrolitic
-am notat zilnic cantitatea de de
lichide ingerate si eliminate
-am mentinut integritatea
tegumentelor prin educarea
pacientului sa aiba o igiena
riguroasa
am administrat la indicatia
medicului
-antiemetice: Metoclopramid
1 f/zi i.m.
-Glucoza 5% 250m
-un complex de vitamine
-pacienta e
echilibrata hid
electrolitic
TA=110/60mmH
P=70bat/min
R=18R/min
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
63/96
-am supravegheat functiile vitale
-am administrat un regim
lichidian complex: ceaiuri,
supe,compoturi, 2-3l/zi,
Milgama 1f/zi t0=36,40C
Disconfort psihic
- deficit de
informaii
-anxietate
-Asigurarea
unui confort
fizic adecvat
-Combaterea
anxietatii
-am asigurat un climat de linite ,
securitate si support moral
-am ncurajat pacientul sa-i
exprime temerile
-am facilitat contactul cu familia
- meninem n continuare un
nivel eficient de comunicare cu
pacienta
- facilitm legtura dintre medic,
familie, pacient, informnd
asupra evoluiei sale
- i comunicm pacientei c va fi
externat n urmtoarea zi, ca
urmare a evoluiei favorabile
- la cerere, i administrm seara o
tableta de Diazepam
-la indicatia medicului am
administrat un anxiolitic 0,25
mg /zi
-pacientul prezint
stare generala bun
-pacienta este m
mai linitit
cauza atenu
simptomelor
-familia e
implicat activ
susinerea ei
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
64/96
- deficit de
cunotine
Dobndire de
cunotine noi
- lmurim pacienta c recoltarea
- asigurm suport moral
rutin n ginecologie
frotiului vaginal este un examen
de
_ Pacienta este tot
nelinitit
privina rezultatu
avnd n ved
incidena cancerude col uterin
femei tinere
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
65/96
Epicriza: Pacienta in varsta de 20 ani, fara antecedente patologice personale, se
prezinta in clinica ginecologica, internandu-se de urgenta. La examenul clinic se
constata durere hipogastrica, greturi si o stare generala rea. Examenele clinice si
paraclinice sustin diagnosticul de boala inflamatorie pelvina. In urma tratamentului
administrat evolutie este favorabila.
Se externeaza cu recomandarile:
- continuarea ambulator a tratamentului antispastic i antibiotic oral
- evitatrea ortostatismului prelungit, expunerea la frig si umezeala
- acordarea unei atentii deosebite in igiena locala intima
- evitarea folosirii tampoanelor intravaginale
- evitarea relatiilor sexuale timp de o saptamana- regim alimentar care sa previna constipatia
- sa revin la control peste 7 zile sau n caz de reaparitie a durerii
-
7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta
66/96
-
7/27/2019 Boala Inflamat