Biroul Permanent al Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi

din România

Dl prof. univ. dr. Marin Toma – preºedinte CECCAR

Dl prof. univ. dr. Mihai Ristea – vicepreºedinte CECCAR

Dl prof. univ. dr Vasile Rãileanu – vicepreºedinte CECCAR

Dna Violeta Dimitriu – vicepreºedinte CECCAR

Dl prof. univ. dr Emil Horomnea – vicepreºedinte CECCAR

Dl Alexandru Man – vicepreºedinte CECCAR

Dna ec. Daniela Vulcan – director general CECCAR

Direcþiile de specialitate

Dna Marinela Nichituº – Direcþia Juridicã

Echipa Direcþiei Relaþii Internaþionale

Dna Elena Stãnciulescu – Direcþia Contabilitate

Dra Adriana-Sofia Rãileanu – Departamentul Studii Contabile

Dl Alexandru Negoescu – Direcþia Dezvoltare Profesionalã Continuã

Dra Valentina Neicu – Direcþia Gestiune Stagiu

Dl Alin Marin – Direcþia Informaticã Tablou

Dra Andreea Grigorescu – Direcþia Gestionare Societãþi ºi Recunoaºtere Calificãri

Dna Nadia Marinescu – Editura CECCAR

Dna Cristina Boºcãneanu – Direcþia Comunicare – editor

Preºedinþii ºi directorii executivi ai celor 42 de filiale CECCAR din þarã

Legislaþia fiscalã din România,lipsã de claritate sau de înþelegere?

În 13 aprilie 2010, Filiala CECCAR Bucureºti, susþinutã de Aparatul Central,în parteneriat cu IFA – Asociaþia Internaþionalã de Fiscalitate din România, auorganizat masa rotundã „Douã probleme de actualitate în fiscalitatea din România:legislaþie neclarã sau lipsã de înþelegere?”.

Desfãºurat la Sala Palatului din Bucureºti, evenimentul a fost onorat deprezenþa dlui preºedinte CECCAR, prof. univ. dr. Marin Toma. Alãturi de domniasa s-au mai aflat: dl preºedinte al Filialei CECCAR Bucureºti, prof. univ. dr. IoanRoºca, dl director executiv al filialei bucureºtene, Emil Floriþã, secretarul generalal IFA – Asociaþia Internaþionalã de fiscalitate-Filiala România, dna Delia Cataramã.

Au participat membri CECCAR, cadre didactice, reprezentanþi ai unorimportanþi întreprinzãtori în domeniul transportului naþional ºi internaþional.

Vorbitorii, specialiºti recunoscuþi ai domeniului financiar ºi reprezentanþi aiMinisterului Finanþelor Publice, au asigurat succesul deosebit al acestei acþiuni.

Dl Dragoº Doroº – director al Direcþiei de Legislaþie Impozite Directe dincadrul Ministerul Finanþelor Publice, dl. univ. dr. Florentin Caloian, Catedra deContabilitate, Audit ºi Control de Gestiune – ASE Bucureºti ºi dna MihaelaCrãciun – PricewaterhouseCoopers Tax Advisors &Accountants S.R.L. au avutprezentãri în cadrul secþiunii „Declararea impozitului pe profit: o aventurã?”.

Dl conf. univ. dr. Lucian Þâþu – Catedra de Finanþe, Facultatea de Finanþe,Asigurãri, Bãnci ºi Burse de Valori – ASE Bucureºti, ºi dna Laura Constantin

– Taxpedia S.R.L., au asigurat partea a doua a mesei rotunde, cu titlul „Impactulnoilor reguli de TVA în domeniul transporturilor”.

4

În cuvântul de deschidere,preºedintele CECCAR a apreciat înmod deosebit organizarea acestuieveniment la finalul cãruia, ºi-aexprimat domnia sa speranþa, se vorsedimenta cu claritate principaleleidei a ceea ce înseamnã fiscalitateaîn România. Domnia sa a îndemnataudienþa sã descopere împreunã cuvorbitorii pragul care separã

neclaritãþile din domeniul fiscalitãþii de lipsa de pricepere a celor care o pun înaplicare, subliniind cã trebuie sã se clarifice ºi sã se stabileascã exact cât de criticabilãeste legislaþia fiscalã din România, dacã meritã sã fie criticatã, cât se datoreazãfaptului cã majoritatea contribuabililor români nu au cultura necesarã pentru aînþelege cã trebuie sã contribuie la bunãstarea societãþii prin intermediul fiscalitãþii.

Preºedintele CECCAR a opinat cã, în balanþa problemelor cu care se confruntãfiscalitatea, aspectele legate de calitatea slabã a reglementãrilor din domeniulfiscalitãþii deþin ponderea. Aproape nu existã principiu al fiscalitãþii care sã fierespectat întocmai cu ocazia unor reglementãri emise pentru a pune în aplicareCodul fiscal.

Astfel,

n unele reglementãri fiscale nurepectã principiul neutralitãþiiîn legãturã cu diferitelecategorii de contribuabili;

n principiul certitudinii impo-zitãrii presupune claritateareglementãrilor care stabilescimpozitarea; aceste regle-mentãri trebuie sã fie foarteclare ºi neinterpretabile cândeste vorba de a localiza cinetrebuie sã plãteascã unimpozit, cât trebuie sã plãteascã, ºi când trebuie sã plãteascã acel impozit;

n în unele situaþii nu se respectã principiul echitãþii fiscale la nivelulpersoanelor fizice, care se dovedeºte a fi foarte greu de realizat;

n principiul eficienþei impozitãrii este strâns legat de asigurarea stabilitãþiireglementãrilor fiscale; nu se respectã în þara noastrã ºi se asistã mereu lafrecvente ºi profunde modificãri ale reglementarilor fiscale;

5

n principiul legalitãþii, impus prin constituþia þãrii cere ca orice impozitaresã fie stabilitã numai prin lege;

n principiul egalitãþii în materie fiscalã presupune ca în situaþii diferitesã fie aplicate reguli diferite; dar cel care stabileºte caracterul diferit alacestor situaþii trebuie sã o facã cu foarte mare discernãmânt;

n principiul libertãþii de management (de gestiune), care stabileºte cãfiscalitatea nu trebuie sã se amestece în gestiunea unei întreprinderi;

n regula interpretãrii stricte a textului fiscal cere ca reglementarea fiscalãsã nu fie interpretatã nici extensiv, nici restrictiv ºi de multe ori prinnormele de aplicare a unei reglementãri se extinde sau se restrângeaplicabilitatea acesteia;

n Terminologia care se foloseºte este foarte importantã în viaþa uneiîntreprinderi ºi se constatã numeroase situaþii în care acelaºi termen areun înþeles când este aplicat în contabilitate ºi un cu totul alt sens înfiscalitate.

Întâlnirea membrilor CECCAR cu specialiºtii s-a bucurat de un real succes,continuarea acestor acþiuni fiind consideratã de cãtre participanþi o necesitate pentruînþelegerea mecanismelor fiscale cu care opereazã profesioniºtii contabili dinRomânia.

Evidenþe empirice privind conformitateainformaþiilor divulgate de cãtre entitãþile

cotate din România cu cerinþele IFRS

Nevoia de transparenþã, invocatã din ce în ce mai des în ultima perioadã,impune analiza mecanismelor care condiþioneazã cantitatea ºi calitatea informaþiilordivulgate de companii cu atât mai mult cu cât cercetãrile efectuate în contextulaplicãrii referenþialului internaþional au ilustrat lipsa conformitãþii cu cerinþele IAS/IFRS în anumite aspecte. În România, începând cu anul 2007, potrivit prevederilorOrdinului Ministrului Finanþelor nr 1.121/2006, societãþile comerciale ale cãrorvalori mobiliare sunt admise la tranzacþionare pe o piaþã reglementatã ºi careîntocmesc situaþii financiare consolidate au obligaþia sã aplice StandardeleInternaþionale de Raportare Financiarã. Existând un eºantion de companii care aurãspuns deja acestor cerinþe, o echipã de specialiºti CECCAR a considerat cã un

6

studiu care sã analizeze conformitatea situtaþiilor financiare publicate cu cerinþelede informare menþionate de Standardele Internaþionale de Raportare Financiarãnu poate fi decât oportun.

Eºantionul pe care s-a efectuat studiul este compus din entitãþi cotate laBursa de Valori din Bucureºti care au prezentat un raport anual în conformitatecu IFRS pe site-urile web în anii 2007 ºi 2008.

Au fost reþinute doar entitãþile pentru care au fost disponibile situaþiifinanciare în conformitate cu IFRS pentru anii specificaþi.

Distribuþia entitãþilor pe domenii de activitateMetodologia de cercetare a constat în lecturarea rapoartelor anuale ºi

compararea acestora cu cerinþele de informare menþionate de StandardeleInternaþionale de Raportare Financiarã. Echipa de cercetãtori a identificatinformaþiile care, deºi sunt solicitate a fi divulgate, lipsesc din rapoartele anualeale întreprinderilor româneºti. Cercetarea a utilizat ca instrument metodologicindicele de informare calculat pe baza unei liste de cerinþe informaþionale impusede standardele IAS/IFRS. Analiza cantitativã a fost dublatã de o analizã calitativãa informaþiilor divulgate în situaþiile financiare întocmite în conformitate cu IFRS.

Statistica descriptivã privind numãrul de pagini din raportul anual

Este de remarcat decalajul destul de mare între nivelul minim ºi nivelulmaxim de informare în cei doi ani. Deoarece toate entitãþile sunt listate la BVB, sededuce cã mecanismele de impunere ale pieþei de capital nu pot egaliza nivelul deinformare, alþii fiind factorii de delimitare. S-a constatat cã situaþiile financiare

7

pentru anul 2008 preiau în mare parte conþinutul celor pentru anul 2007 (probabilpentru a reduce timpul alocat întocmirii), ceea ce limiteazã într-o oarecare mãsurãconþinutul informaþional al acestora.

Observaþii generale privind conformitatea cu cerinþele de informare.

Conform IAS 1.14, entitãþile trebuie sã prezinte în notele explicative odeclaraþie clarã ºi fãrã rezerve privind conformitatea situaþiilor financiare cuprevederile IFRS. O astfel de declaraþie nu poate fi fãcutã dacã nu sunt respectatetoate dispoziþiile standardelor internaþionale (IFRS ºi IAS) ºi interpretãrilor (IFRICºi SIC). Toate entitãþile din eºantion au prezentat o declaraþie de conformitate cuIFRS. S-a constatat, însã, cã unele entitãþi nu fac distincþia dintre IFRS emise deIASB ºi standardele IFRS aprobate la nivelul Uniunii Europene, ceea ce ar puteagenera o oarecare confuzie în rândul utilizatorilor. Dupã emiterea unui standardsau interpretare de cãtre IASB urmeazã un proces de aprobare la nivelul UniuniiEuropene. Conform ordinului 1.121/2006, în România se aplicã StandardeleInternaþionale de Raportare Financiarã, Standardele Internaþionale de Contabilitate(IAS) ºi Interpretãrile aferente (Interpretãrile SIC-IFRIC), aºa cum sunt aprobatede Uniunea Europeanã, traduse ºi publicate în limba românã. Cu toate acestea,existã entitãþi cotate care afirmã cã au întocmit situaþiile financiare în conformitatecu standardele IAS/IFRS emise de IASB.

Toate situaþiile financiare analizate au fost întocmite pe baza ipotezelorfundamentale (continuitatea activitãþii ºi contabilitatea de angajamente).

Nicio entitate nu a utilizat posibilitatea de abatere de la prevederile IFRS.Perioada de raportare a fost anul calendaristic (aceeaºi pentru toate entitãþileanalizate).

8

Conform IAS 1.116, entitãþile trebuie sã prezinte în notele explicativeinformaþii privind ipotezele privind viitorul ºi alte surse principale de incertitudineale estimãrilor care prezintã un risc semnificativ de a afecta valoarea contabilã aactivelor ºi datoriilor în exerciþiul viitor. Prezentãrile de informaþii servescutilizatorilor pentru a înþelege raþionamentele pe care le face conducerea în ceea cepriveºte viitorul ºi alte surse principale de incertitudine referitoare la estimãri.Existã o variaþie între societãþi din punctul de vedere a surselor de incertitudineidentificate. Unele entitãþi se limiteazã la prezentarea ariilor de incertitudine,fãrã a face aprecieri cu privire la efectul acestora asupra valorilor din stituaþiilefinanciare.

Zonele de incertitudine identificate de entitãþile nonfinanciare se referã ladeprecierea imobilizãrilor corporale, deprecierea fondului comercial, determinareavalorii juste pentru instrumentele financiare, estimarea provizioanelor, recunoaºtereaactivelor de impozit amânat, valoarea contabilã a creanþelor ºi a stocurilor, în timpce bãncile apreciazã cã incertitudinea afecteazã determinarea pierderilor dindepreciere aferente creditelor ºi avansurilor, a provizioanelor, deprecierea fondului

comercial, valoarea justã a instrumentelor financiare, recunoaºterea activelor deimpozit amânat.

Deºi IAS 2 solicitã divulgarea de informaþii referitoare la valoarea contabilãa stocurilor pentru care s-au înregistrat ajustãri pentru depreciere ºi lacircumstantele care au condus la reluarea ajustãrilor pentru depreciere, ele lipsescdin situaþiile financiare analizate. Majoritatea entitãþilor utilizeazã metoda

9

indirectã pentru calculul fluxului net de trezorerie din exploatare, iar cele careutilizeazã metoda directã se limiteazã în a divulga minimul de informare impusde IAS 7. Se remarcã o rigiditate a entitãþilor faþã de revizuirea estimãrilor.Metodele de amortizare utilizate de entitãþile analizate au fost metoda linearã ºimetoda unitãþilor de producþie. Pentru entitãþile care utilizeazã reevaluarea lipsescîn anumite cazuri informaþiile cu privire la metodele ºi ipotezele utilizate înestimarea valorii juste. Nu se precizeazã dacã pentru evaluarea valorii juste s-auutilizat preþurile unor tranzacþii recente sau tehnici de evaluare. Nu se prezintãîn cazul activelor reevaluate care ar fi fost valoarea contabilã recunoscutã dacãs-ar fi utilizat tratamentul de bazã din IAS 16.

Deºi IAS 16 încurajeazã prezentarea de informaþii privind valoarea contabilãa imobilizãrilor neutilizate, valoarea brutã a imobilizãrilor complet amortizate carese utilizeazã încã, valoarea justã a imobilizãrilor evaluate la cost dacã estesemnificativ diferitã de cost nicio entitate nu divulgã astfel de informaþii.

Nu toate entitãþile precizeazã dacã tranzacþiile cu pãrþile legate se desfãºoarãîn condiþii normale de piaþã. Deºi entitãþile raporteazã ajustãri pentru depreciereaactivelor nu precizeazã: evenimentele ºi circumstanþele care au condus la depreciereaactivului, natura activului ºi segmentul operaþional cãruia îi aparþine acesta, cum afost determinatã valoarea recuperabilã (valoarea justã minus cheltuielile de cesiunesau valoare de utilitate ºi cum au fost determinate acestea), alocarea fonduluicomercial ºi a imobilizãrilor necorporale cu duratã de viaþã nedeterminatã întreunitãþi generatoare de trezorerie sau grupuri de unitãþi generatoare de trezorerie,ipotezele utilizate de management pentru a determina valoarea de utilitate sauvaloarea justã minus cheltuielile de cesiune.

Nedivulgarea acestor informaþii poate releva faptul cã entitãþile nu dispun desistemele informaþionale pentru a respecta cerinþele standardului IAS 36 (unstandard destul de problematicde altfel).

Referitor la respectareacerinþelor impuse de standardulIFRS 7 (foarte relevante, maiales în contextul crizeifinanciare) remarcãm lipsa detransparenþã în prezentareatehnicilor de evaluare utilizateºi a sensibilitãþii estimãrilor faþãde parametrii modelului deevaluare. Informarea referi-toare la metodele de evaluarenu este suficient de cuprin-zãtoare ºi nu furnizeazãsuficiente detalii cu privire la

10

ipotezele utilizate ºi cum sunt afectateacestea de schimbarea condiþiilor pepiaþã. Informaþiile narative referitoarela practicile de management alriscurilor sunt în multe situaþiigenerice ºi nu sunt corelate cuinformaþiile cantitative prezentate, iarinformaþiile privind descriereamodelelor de analizã a senzitivitãþii,parametrii utilizaþi ºi ipotezeleasumate, obiectivele metodelorutilizate ºi limitele acestora înreflectarea valorii juste a activelor ºidatoriilor sunt de asemeneainsuficiente.

Nu sunt detaliate judecãþilemanagementului în determinarea valorii juste sau modul în care ipotezele utilizates-au modificat ca urmare a condiþiilor (lipsa de lichiditate, creºterea riscului decredit).

În cazul unor instituþii financiare lipsesc informaþiile privind valoarea justã agaranþiilor deþinute ºi a garanþiilor intrate în posesia entitãþii în decursul perioadeide raportare si cele referitoare la lichiditatea acestora.

Din anumite situaþii financiare lipseºte detalierea câºtigurilor ºi pierderilor petipurile de active descrise de IAS 39 ºi a veniturilor din dobânzi aferente activelorfinanciare depreciate (poate ºi pentru cã situaþiilor financiare în conformitate cuIFRS sunt obþinute din retratarea situaþiilor întocmite dupã referenþialul naþionalºi o serie de informaþii nu sunt urmãrite analitic). IFRS 7 solicitã divulgareavalorii juste pentru toate instrumentele financiare (inclusiv pentru cele evaluate lacost) ºi a informaþiilor care sã permitã utilizatorilor înþelegerea diferenþei dintrevalorile contabile ºi valorile juste. Aceste informaþii sunt foarte relevante în situaþiileîn care valoarea justã a unor instrumente cu ratã fixã este mai micã decât valoareacontabilã, ceea ce ar putea reflecta existenþa unor pierderi din cauza deteriorãriicondiþiilor de piaþã care sã nu fie surprinse de modelul de evaluare a deprecierilor.Din acest motiv, se considerã cã nivelul de informare ale entitãþilor ar trebuiîmbunãtãþit prin divulgarea de detalii referitoare la modul în care a fost efectuatãevaluarea ºi ipotezele utilizate precum ºi explicarea diferenþelor dintre valorilejuste ºi valorile contabile ale acestor instrumente financiare. În general, prezentareapoliticilor contabile sintetizeazã, mai degrabã, prevederile standardului decât modulîn care se aplicã acesta în cadrul entitãþii.

Concluziile relevate de acest studiu subliniazã necesitatea depunerii eforturilorpentru ameliorarea calitãþii situaþiilor financiare întocmite în conformitate cu IFRS,promovarea transparenþei ºi a unei atitudini pozitive faþã de divulgarea de

11

informaþie, responsabilizarea managementului cu privire la rolul sãu în actul decomunicare financiarã, creºterea eficienþei mecanismelor de impunere, combatereaconformitãþii formale care limiteazã conþinutul informaþional al situaþiilor financiareºi diminueazã utilitatea acestora, intensificarea eforturilor în domeniul educaþional.

Material realizat cu sprijinulasis. univ. dr. Mãdãlina Gârbinã

Provocãri ale contabilitãþii deangajamente în sectorul public

În perioada actualã, marcatã de urmãrile crizei financiare ºi economice,FEE - Fédération des Experts Comptables Européens (Federaþia ExperþilorContabili Europeni) ºi ICPAC - The Institute of Certified Public Accountants ofCyprus (Institutul Contabililor Autorizaþi din Sectorul Public Cipru) au consideratnecesarã organizarea seminarului comun „Challenges of Accrual Accounting inthe Public Sector” - Provocãri ale contabilitãþii de angajamente în sectorul public,cu o participare de elitã din rândurile profesiei contabile la nivel mondial.

Desfãºurat la Nicosia - Cipru, în 23 martie 2010, evenimentul a avut caprincipal obiectiv dezbaterea aspectelor legate de importanþa domeniuluicontabilitãþii de angajamente însectorul public ºi provocãrilepunerii sale în aplicare.Experienþele ºi evoluþiileînregistrate în contabilitateasectorului public în þãrileeuropene au fost considerate decãtre cele douã autoritãþi aleprofesiei contabile, organi-zatoare ale seminarului, dreptsubiecte de dezbatere extremde importante.

12

În centrul atenþiei s-a aflat strategia actualã a Comitetului IPSAS cu privirela evoluþiile contabilitãþii ºi auditului din sectorul public în mai multe þãri europene.Au fost prezentate de cãtre fiecare reprezentant naþional atât beneficiile, cât ºiprovocãrile implementãrii contabilitãþii de angajamente.

Profesia contabilã din România a fost reprezentatã de CECCAR, delegatulromân prezentând atât situaþia contabilitãþii de angajamente în sectorul public dincontextul legislativ naþional, dar ºi eforturile depuse de CECCAR în traducerea ºiimplementarea IPSAS în þara noastrã.

Seminarul a fost deschis de discursurile de bun venit adresate participanþilorde cãtre organizatori: Nicos Syrimis - preºedintele ICPAC, Caroline Mawhood -preºedintele FEE Public Sector Committee (PSC) ºi Rea Georgiou - preºedinteleICPAC Public Sector Committee (PSC). Charilaos Stavrakis - Ministrul Finanþelordin Republica Cipru, Hans van Damme - preºedintele FEE, Andreas Bergmann -preºedinte al Comitetului IPSAS, Lazaros Lazarou - Contabil general al RepubliciiCipru, ºi Chrystalla Georghadji - Auditor General al Republicii Cipru, au prezentatprelegeri de mare interes pentru auditori, precum: strategia Comitetului IPSAS,specificul IPSAS, asemãnãri ºi deosebiri privind auditul în sectorul public ºiprivat, dezvoltãri ale contabilitãþii ºi auditului sectorului public in Cipru.

“Transparenþa în raportarea sectorul public este crucialã în prezentareaimplicaþiilor mãsurilor privind criza economicã atât în situaþiile financiare, câtºi în notele explicative. Contabilitatea de angajamente, incluzând ºi prezentareadiferitelor angajamente este esenþial în asigurarea transparenþei“, a declaratHans van Damme - preºedintele FEE.

Prelegerile au fost urmate de o sesiune de întrebãri ºi rãspunsuri, care auîmbogãþit aspectele prezentate cu informaþii suplimentare.

Partea a doua a seminarului a debutat cu prezentarea captivantã realizatã decãtre John Stanford - Director Tehnic al Comitetului IPSAS, pe tema beneficiilorimplementãrii contabilitãþii de angajamente.

Cel mai aºteptat moment al seminarului, împãrtãºirea experienþelor diferitelorstate privind practicile de contabilitate ºi de audit, s-a desfãºurat în cadrul a douãpanele derulate în paralel.

Participanþii la primul panel, coordonat de cãtre Antigone Modestou -membru al ICPAC/PSC, s-au familiarizat cu practicile privind contabilitatea ºiauditul în sectorul public din þãri precum: Austria, Belgia, Danemarca, Franþa,

13

Germania ºi Portugalia, iar cei care au participat la al doilea panel, coordonat decãtre Andreas Antoniades – vicepreºedinte al ICPAC/PSC, au avut ocazia sãdescopere practicile din: Olanda, Norvegia, Spania, Marea Britanie, Suedia,România ºi Italia.

Pentru fiecare þarã în parte, vorbitorii au încercat sã sintetizeze urmãtoarele elemente:

n Scurtã prezentare privind contabilitatea în sectorul public cu privire labaza de raportare (numerar, numerar modificat ºi angajamente),reglementãrile contabile pe care le aplicã (IPSAS, IFRS, naþionale saualtele) la fiecare nivel al sectorului public ºi ce schimbãri viitoare sepreconizeazã;

n Provocãrile majore în domeniul contabilitãþii ºi auditului: subiectulconsolidãrii, beneficiile angajaþilor ºi costurile pensionarilor, veniturinecomerciale, elaborarea bugetului pe bazã de angajamente etc.

n Probleme practice întâmpinate în implementarea contabilitãþii pe bazãde angajamente, cum ar fi IT-ul, importanta convingerii conducãtorilorinstituþiilor publice cu privire la utilitatea trecerii la contabilitatea deangajamente, acumularea cunoºtiinþelor în domeniu, de exemplu: prinintermediul unei asistente externe din sectorul privat, incluzând experþiprecum auditorii externi.

Prezentãrile au fost urmate de o serie de întrebãri privind experienþaimplementãrii, provocãrile legate de punerea în aplicare a contabilitãþii de anga-jamente.

14

Concluzia celor douã paneluri reunite a fost cã aplicarea contabilitãþii deangajamente se aflã în diferite stadii în tarile respective, existã diferenþe în modulde abordare al implementãrii în cadrul þãrilor între administraþiile centrale ºi locale,întreprinderi aflate în proprietate publicã ºi agenþii guvernamentale, dar ºi alteentitãþi publice.

„Seminarul a oferit o ocazie unicã de a discuta despre avantajele ºiprovocãrile contabilitãþii de angajamente ºi pentru a învãþa din experienþelealtor þãri. Trebuie sã înþelegem de ce este utilã contabilitatea de angajamente ºicu se poate realiza trecerea la IPSAS”, a declarat Nicos Syrimis - preºedinteleICPAC, în încheierea seminarului.

Materialele prezentate la conferinþã se pot descãrca de pe site-ul FEE: www.fee.be.

A consemnat,prof. univ. dr. Adriana Tiron Tudor

15

Congresul IMM-PMM FEE CNDCEC15 -16 aprilie 2010Veneþia, Italia

În perioada 15- 16 aprilie 2010,Federaþia Experþilor Contabili Europeni(FEE) a organizat în colaborare cuorganismul profesiei contabile din Italia(CNDCEC) Congresul IMM-PMM laVeneþia. Congresul - care a avut drepttemã centralã „Contabilii europeni –

modelatori ai viitorului”, a reunitprofesioniºti ºi experþi contabili dinîntreaga Europa cu scopul de a dezbateproblemele cu care se confruntã IMM-urile ºi PMM- urile în acest cadrueconomic de crizã mondialã ºi de aoferi soluþii viabile pentru a depãºicriza. De asemenea, profesioniºtiicontabili au avut ocazia de a se pune la curent cu modificãrile legislative ºi cubunele practici ºi de a se familiariza cu noile oportunitãþi ale pieþei.La acest important eveniment al profesiei contabile CECCAR a fost reprezentatde o delegaþie condusã de domnul preºedinte, prof. univ. dr. Marin Toma.

Întâlnirea Consiliului ºi Comitetului Executiv FCM28 aprilie 2010Roma, Italia

În 28 aprilie 2010 a avut loc, la Roma, Întâlnirea Consiliului ºi ComitetuluiExecutiv al Federaþiei Experþilor Contabili Mediteraneeni (FCM). CorpulExperþilor Contabili ºiContabililor Autorizaþi dinRomânia (CECCAR) a fostreprezentat la acest eveniment depreºedintele sãu, în calitate devicepreºedinte al FCM.

Principalul subiect dediscuþie al acestei întâlniri l-aconstituit modificarea StatutuluiFederaþiei pe baza amen-damentelor propuse demembrii Consiliului. Au mai

16

fost abordate aspecte de interes general pentru profesia contabilã, precum realizareaunui chestionar FCM referitor la stadiul de implementare a Programului deConformitate IFAC în statele membre FCM ºi stabilirea temei ConferinþeiInternaþionale Anuale FCM.

Consiliul pentru Standarde de Educaþie al IFAC (IAESB)adoptã o nouã strategie(New York / 7 aprilie 2010)

Consiliul pentru Standarde Internaþionale de Educaþie Contabilã a emis Planulstrategic ºi de lucru pentru perioada 2010-2012, care se concentreazã peîmbunãtãþirea Standardelor Internaþionale de Educaþie (IES-uri) ºi pe furnizareade îndrumãri pentru adoptarea ºi implementarea IES-urilor. Aceste lucrãri vorajuta organismele membre IFAC, reglementatorii, angajatorii, mediul academicºi studenþii prin stipularea unor principii pentru învãþare ºi pentru dezvoltareaprofesioniºtilor contabili.

„Prin continuarea îmbunãtãþirii standardelor în domeniul educaþieicontabile internaþionale contribuim la fiabilitatea raportãrii financiare”, a spusMark Allison, preºedintele IAESB. „Principalul scop al Planului strategic ºi delucru al IAESB pentru perioada 2010-2012 este de a clarifica obligaþiilepersoanelor implicate în educaþia, evaluarea ºi dezvoltarea profesioniºtilorcontabili”.

Activitãþile IAESB se vor concentra pe urmãtoarele:

n Revizuirea IES-urilor având în vedere proiectul IAESB privindconvenþiile de elaborare, care a compilat rãspunsuri ale pãrþilor interesatecare priveau îmbunãtãþirea claritãþii standardelor;

n Elaborarea îndrumãrilor de implementare pentru implementareamãsurabilã a IES-urilor, cadrelor generale de competenþã ºi mãsurilorprivind controlul calitãþii pentru furnizorii de educaþie;

n Promovarea în mediul academic ºi în rândul reglementatorilor ºi altorpãrþi interesate a unei mai bune cunoaºteri a normelor IAESB ºi a roluluisãu în promovarea dezbaterii internaþionale privind problemeleemergente legate de dezvoltarea ºi evaluarea profesioniºtilor contabili.

Direcþia acþiunilor suplimentare întreprinse în perioada 2010-2012 se vabaza pe rezultatele acestor trei proiecte prioritare.

Planul strategic ºi de lucru al IAESB pentru perioada 2010-2012 poate fidescãrcat gratuit din secþiunea Resurse de pe site-ul IAESB: www.ifac.org/education.

17

SFATURI PENTRU O APLICARE EFICIENTÃDIN PUNCT DE VEDERE AL

COSTURILOR A ISA-URILOR

Stuart Hartley, FCA

Februarie 2010

Pe mãsurã ce atenþia se îndreaptã cãtre Standardele Internaþionale de Audit(ISA-urile) clarificate emise în 20091, ar putea fi un moment bun pentru ca auditoriisã evalueze dacã abordarea bazatã pe riscuri, care a intrat în vigoare pentru audituriledin 2005 ºi stã la baza acestor ISA-uri, este aplicatã eficient din punct de vedere alcosturilor.

Personalul IAASB a publicat un document de tip întrebãri ºi rãspunsuri,Aplicarea ISA-urilor proporþional cu dimensiunile ºi complexitatea entitãþii2, înaugust 2009 pentru a ajuta auditorii la aplicarea ISA-urilor clarificate într-un modeficient din punct de vedere al costurilor.

Mai jos sunt prezentate câteva sfaturi suplimentare care ar putea fi de ajutor:

1. Acceptaþi dispoziþiile ISA.

2. Identificaþi sursele de risc, nu doar efectele.

3. Alocaþi-vã timp pentru a planifica bine.

4. Înþelegeþi mediul de control.

5. Þintiþi cãtre îmbunãtãþirea continuã.

6. Comunicare în ambele sensuri.

2 http://web.ifac.org/publications/international-auditing-and-assurance-standards-board/practice-alerts-and-q-as#applying-isas-proportionate

1 A se vedea http://web.ifac.org/clarity-center/index

18

SFATUL 1. ACCEPTAÞI DISPOZIÞIILE ISA

„Informaþia înseamnã putere”, Sir Francis Bacon, 1597

Este surprinzãtor cât de multe practici mici ºi mijlocii (PMM-uri) nu ºi-aualocat încã timpul necesar studierii ISA-urilor. Informaþiile incomplete pot acþionacontrar propriilor interese deoarece creeazã incertitudini cu privire la ceea ce impun,de fapt, ISA-urile. Rezultatul este timpul pierdut pentru a delibera ce este de fãcutºi pentru a depune niºte eforturi care nu sunt necesare, în ideea cã s-ar putea sã fienevoie de ele. Mai precis, lipsa de informaþii poate avea urmãtoarele rezultate:

n Întreaga etapã de evaluare a riscurilor realizatã în cadrul auditului devineun „supliment” faþã de celelalte lucrãri importante legate de auditulrespectiv, în loc sã fie utilizatã pentru a concentra eforturile audituluiasupra unor domenii în care existã riscuri mai mari de prezentãri eronateîn situaþiile financiare.

n Ceea ce ar fi trebuit sã fie un audit simplu se transformã într-un proiectcomplex ºi consumator de timp. Acest lucru se poate întâmpla dacãeforturile se concentreazã pe completarea unor formulare ºi liste standardde audit inutile, mai degrabã decât pe utilizarea raþionamentuluiprofesional pentru a determina munca necesarã în conformitate cudimensiunile ºi complexitatea entitãþii auditate ºi a riscurilor implicate.

Un alt element important este atitudinea. Dacã partenerul misiunii are oatitudine negativã, atunci implementarea ISA-urilor poate însemna doar o muncãsuplimentarã depusã pentru conformare ºi nu o oportunitate pentru a îmbunãtãþicalitatea auditului ºi eficienþa din punct de vedere al costurilor. Este mai bine caISA-urile sã fie acceptate. Dobândirea unor cunoºtinþe solide cu privire la ce seprevede poate oferi putere. Aceste cunoºtinþe pregãtesc partenerii ºi personalulcheie pentru a conduce, pentru a-ºi utiliza raþionamentul profesional într-un modînþelept ºi pentru a lua decizii informate ºi sigure în privinþa unor aspecte precum:

n Modificãrile necesare în desfãºurarea activitãþilor aferente misiunii ºi însistemul de control al calitãþii din cadrul firmei, inclusiv:

o Implicarea partenerilor în planificare.

o Personalizarea formularelor ºi listelor de audit pentru a se potriviunor dimensiuni ºi complexitãþi diferite ale clienþilor de audit, anumitordomenii ºi anumitor riscuri aferente misiunilor.

o Comunicarea continuã a personalului ºi analiza dosarelor.

o Productivitatea misiunii.

n Identificarea domeniilor în care se impune pregãtirea personalului.

19

n Determinarea a ceea ce trebuie inclus (ºi a ceea ce nu trebuie inclus) îndomeniul de aplicarea a auditului, în evaluarea riscurilor ºi în proiectareaprocedurilor potrivite de audit.

n Modul în care trebuie abordat riscul de fraudare.

n Alocarea eficientã a personalului ºi a altor resurse.

Înþelegerea dispoziþiilor ISA-urilor este, de asemenea, importantã pentru:

n Construirea fundamentului necesar implementãrii viitoarelor modificãriale ISA-urilor.

n Rafinarea abordãrilor de audit ale firmei pentru a trata problemele careapar ca rezultat al implementãrii standardelor asupra anumitor misiuni.Auditurile multor entitãþi mici pot fi relativ simple, însã unele pot prezentaºi provocãri (cum ar fi, de exemplu, o experienþã contabilã mai puþinsofisticatã ºi un control intern mai puþin formalizat) care nu existã înentitãþile mai mari.

SFATUL 2. IDENTIFICAÞI SURSELE DE RISC, NU DOAREFECTELE

„A învãþa înseamnã a descoperi cã ceva este posibil”, Fritz Perls

Atunci când auditorilor li se solicitã sã identifice riscuri, tendinþa naturalãeste de a începe prin citirea situaþiilor financiare. Deºi aceasta poate identificaefectele riscurilor care s-ar putea aplica tuturor entitãþilor, cum ar fi evaluareastocurilor, finalizarea tranzacþiilor sau acurateþea estimãrilor, o astfel de abordarepoate sã nu reuºeascã sã identifice în totalitate riscurile mai mari ºi mai rãspânditespecifice entitãþii. Aceste surse de riscuri pot include tendinþe nefavorabile încadrul domeniului de activitate sau un contabil predispus la erori, care pot afectaaproape orice sold contabil.

Mai degrabã, începeþi prin a identifica sursele de risc ºi apoi, în a doua etapã,faceþi legãtura dintre aceste surse ºi efectele posibile din situaþiile financiare. Deexemplu, o sursã de risc poate fi o cerere în scãdere pentru produsele entitãþii. Oprezentare eronatã evidentã (efect) în situaþiile financiare ar fi evaluarea stocurilor.Însã ar fi o greºealã limitarea la aceasta. Gândiþi-vã la alte prezentãri eronate posibilecare pot fi generate de aceastã sursã de risc. De exemplu, scãderea vânzãrilorpoate avea ca rezultat ratarea de cãtre un director de vânzãri a limitei de comision,pot fi încãlcate acordurile cu bãncile sau poate exista o problemã în ceea ce priveºtecontinuarea activitãþii. De fapt, ceea ce la prima vederea poate pãrea un risc simplulegat de activitate poate oferi, de asemenea, o oportunitate sau un stimulent uneianumite persoane pentru a comite o fraudã – de exemplu, directorul de vânzãricare ar putea primi un comision redus.

20

ISA 315 este denumit Identificarea ºi evaluarea riscurilor unor prezentãrieronate semnificative prin intermediul înþelegerii entitãþii ºi a mediului acesteia.Prin urmare, identificarea riscurilor trebuie sã aibã la bazã înþelegerea entitãþii caîntreg, ºi nu doar citirea situaþiilor financiare.

Un abordare posibilã este analizarea surselor de risc, obþinute din înþelegereaentitãþii ºi a mediului în care îºi desfãºoarã activitatea, cum ar fi cele din diagramade mai jos.

Pe mãsurã ce se obþin informaþii despre fiecare aspect, alocaþi-vã timpulenecesar pentru identificarea posibilelor surse de risc. Dupã aceea, analizaþi ceprezentãri eronate (inclusiv cele care pot rezulta de pe urma unor fraude) potapãrea drept rezultat în situaþiile financiare. Multe dintre sursele de risc identificateîn acest mod pot avea o naturã generalizatã (nu pot fi alocate unor anumite aserþiuni),ceea ce va ajuta la evaluarea riscurilor la nivelul situaþiilor financiare.

Identificarea eficientã a riscurilor oferã, de asemenea, informaþii care pot fiutilizate pentru elaborarea unor recomandãri constructive în domeniile pe careentitatea trebuie sã le ia în considerare.

21

SFATUL 3. ALOCAÞI-VÃ TIMP PENTRU A PLANIFICA BINE

„Cine nu reuºeºte sã planifice, plãnuieºte sã eºueze”, Anonim

S-a spus cã pentru fiecare orã petrecutã pentru a planifica pot fi scutite cinciore de execuþie. Multe PMM-uri au ajuns la concluzia cã acest lucru este adevãrat.Planificarea eficientã a auditului face deseori diferenþa dintre un audit de calitatesituat în limitele bugetului ºi un audit de slabã calitate care depãºeºte limitelebugetului.

Planificarea eficientã necesitã douã ingrediente cheie:

n Alocarea unei perioade netulburate de timp de cãtre partenerul misiuniiºi persoanele cheie. Aceasta nu înseamnã neapãrat ºedinþe speciale aleechipei þinute la birou. În cazul misiunilor foarte mici, planificarea poatefi realizatã prin intermediul unor scurte discuþii la începutul misiunii ºipe parcursul auditului.

n Dorinþa de a lua principalele decizii pe baza unui raþionament profesionaladecvat.

Planificarea implicã:

n Informarea echipei cu privire la ceea ce reprezintã entitatea, la modificãriledin ultimul an ºi la implicaþiile probabile ale acestor modificãri.

n Abordarea ineficienþelor de audit identificate în ceea ce priveºte misiuniledin anii anteriori.

n Asigurarea faptului cã personalul înþelege ce trebuie sã facã ºi de ce.

Întrebãrile cheie care trebuie discutate în sesiunea de planificare includîntrebãrile din diagrama urmãtoare.

22

De asemenea, încurajeazã personalul sã identifice sectoarele în care procedurilede audit par exagerate în raport cu riscul de prezentare eronatã care este tratat. Deexemplu, dacã o serie de balanþe de conturi nu sunt relevante, este necesar sãexecutãm o listã lungã de proceduri standard de audit care sunt mai adecvate uneibalanþe mult mai mari?

Alocã timp pentru a se asigura cã fiecare organism membru înþelegeimportanþa ºi obiectivul acestei documentaþii pe care trebuie sã o completeze.Personalul poate pierde nenumãrate ore în încercarea de a completa un formularpe care nu îl înþeleg.

Alte sfaturi privind planificarea includ:

n Sã se asigure cã riscul de fraudã este gestionat în mod corespunzãtor.Deoarece frauda este un proces intenþionat, detectarea acesteia poatenecesita adãugarea unui element imprevizibil, ca de exemplu desfãºurareaunor proceduri de audit surprizã. Sã încurajeze personalul sã rãmânãsceptic ºi iscoditori ºi sã le permitã sã discute anumite aspecte, observaþiisau probleme neclare. Frauda poate fi detectatã prin adunarea unor detaliicare luate separat pot pãrea lipsite de importanþã. Sã ia în calculrepartizarea secþiunilor din dosar similare sau conectate aceluiaºi personalmembru. Astfel vã veþi asigura cã munca desfãºuratã în anumit sectornu este repetatã într-un alt sector.

23

SFATUL 4. ÎNÞELEGEÞI MEDIUL DE CONTROL

În înþelegerea controlului intern important pentru audit, aveþi grijã sã fieidentificate controalele ca de exemplu cele din mediul de control. Puteþi facereferire la astfel de controale ca fiind “controale generalizate”. Controale generalizate,care sunt foarte diferite de controalele tranzacþionale, analizeazã aspecte precumintegritate ºi eticã, guvernare corporativã, competenþa angajatului, atitudineaconducerii faþã de control, prevenirea fraudei, gestiunea riscului ºi monitorizareacontrolului. Graficul de mai jos prezintã o modalitate de abordare a controalelorgeneralizate ºi asupra tranzacþiilor.

Cele mai importante controale din cadrul unei societãþi, indiferent dedimensiunea acesteia, sunt cele asupra mediului de control. Uneori se face referirela acesta ca la “abordarea stabilitã la nivelul conducerii” care subliniazã valorilesocietãþii ºi angajamentul conducerii faþã de competenþã ºi eticã.

Dacã abordarea stabilitã la nivelul conducerii este bunã, proprietarul –conducerea unei societãþi mici poate efectua un control eficient asupra tranzacþiilor,ceea ce altfel s-ar efectua prin separarea extinsã a datoriilor în cadrul societãþii maimari. Totuºi, dacã “abordarea stabilitã la nivelul conducerii” nu este optimã, ºichiar ºi cele mai eficiente controale tranzacþiilor asupra proceselor, ca de exempluasupra achiziþiilor ºi vânzãrilor, pot fi încãlcate.

Se poate observa cã, în baza abordãrii privind riscul, doar controaleleimportante sunt identificate, documentate ºi evaluate.

24

SFATUL 5. ÞINTIÞI CÃTRE ÎMBUNÃTÃÞIREA CONTINUÃ

Unii auditori tind sã urmeze orbeºte exemplul auditorului anterior, ceea cegenereazã un dosar care este identic cu cel de anul trecut. O abordare mult maibunã ar fi aceea de a întocmi documentaþia o datã (în cadrul primului an) ºi de aactualiza ulterior documentaþia existentã (în mãsura în care este posibil) incluzândmodificãrile survenite în anii ulteriori. Documentaþia din primul an trebuie sãpermitã auditorilor din anii urmãtori sã cunoascã bine societatea ºi sã se concentrezepe noile tendinþe din sector, principalele modificãri operaþionale, noi riscuri inerenteºi controale interne revizuite. În cazul în care modificãrile sunt minime, atuncidocumentaþia suplimentarã va fi la fel.

Pentru a atinge îmbunãtãþirea continuã trebuie analizate toate practicile ºitoate ºedinþele de planificare. Vã prezentãm câteva sugestii:

n Revizuirea cuprinsului dosarului.ISA- urile au introdus o nouã terminologie ºi noi concepte care sunt esenþiale

pentru audit. Revizuiþi cuprinsul dosarului pentru firma dvs. pentru a introducenoile proceduri ºi terminologia.

n Analizaþi modalitatea prin care informaþiile din dosar pot fi revizuite- anul acesta sau în decursul anilor viitori.

o Documentarea într-un singur loc a tuturor riscurilor identificateºi a evaluãrii acestora. Prin înregistrarea riscurilor într-un singurloc se reduce riscul de a pierde unele, de a evalua riscurile în modconsecvent, astfel încât dosarul poate fi revizuit mai uºor. Deasemenea, în rãspunsul la risc se pot include riscurile faþã dereferinþele încruciºate. În final se va facilita sarcina de actualizare afactorilor de risc, mai târziu pe parcursul auditului ºi pe parcursulanilor ulteriori.

o Standardizarea modalitãþii de documentare a controalelor interne.În procesul de documentare a controalelor interne, trebuie sã seasigure cã legãtura dintre riscurile cu prezentãrile eronateimportante ºi procedurile de control pentru a tempera astfel deriscuri. Astfel, persoana care analizeazã dosarul poate evaluaforma de control iar în cazul în care se înregistreazã modificãri,este uºor de identificat impactul pe care îl are formatul controlului.

o Înregistrarea aspectelor legate de audit, rezoluþia lor ºi oricecomunicãri legate de gestiune sau modificãri privind administraþiaîntr-un singur loc. Acest proces se poate prezenta sub forma uneiscurte minute. Astfel, se asigurã cã aspecte importante nu sunt

25

omise pe parcursul procesului de revizuire a dosarului ºi cã se vaasigura asistenþã în planificarea auditului pentru anii ulteriori.

SFATUL 6. COMUNICAREA ÎN AMBELE SENSURI

Este importantã o bunã comunicare continuã (în timp ce se menþineindependenþa ºi obiectivitatea auditorului) între auditor, administraþie ºi persoaneledesemnate cu guvernarea, evitând astfel neînþelegerile ºi construind relaþiiconstructive de muncã. De exemplu, a explica managementului (ºi persoanelorînsãrcinate cu guvernarea) ce reprezintã un audit, care este responsabilitatea unuiauditor care utilizeazã ISA- urile ºi ce poate face managementul pentru a facilitadesfãºurarea auditului.

REZUMAT

1. Alocaþi timp pentru a studia ISA- urile. Acceptaþi-le!

2. Identificaþi sursele riscurilor specifice societãþii ºi apoi identificaþi efectelesituaþiilor financiare.

3. Perioada de timp alocatã planificãrii va duce la economisirea de timp înprocesul de punere în practicã. Faceþi apel la raþionament pentru a îndrepta efortulde audit în sectoarele în care este cea mai mare nevoie.

4. Înþelegeþi mediul de control.

5. Urmãriþi ameliorarea continuã în audit. Acest proces include întocmireadocumentaþiei privind dovezile de audit în fiecare an, astfel încât sã poatã fiactualizat uºor în anii urmãtori ºi de asemenea analiza anualã a modului prin carepoate fi sporit gradul de eficacitate.

6. Asiguraþi-vã cã managementul este la curent cu semnificaþia auditului ºistabiliþi Cãi clare ºi constructive de comunicare care vor facilita desfãºurareaprocesului de audit.

Stuart Hartley (shartley@focusroi.com) este un consultant ºi autor cares-a specializat în pregãtirea auditorilor.

# # #

26

RESURSELE IFAC

Online

n Centrul Internaþional pentru Practicile Mici ºi Mijlocii la adresawww.ifac.org/smp care include:o Link- uri importante la adresa http://www.ifac.org/SMP/

relevant_links.phpo Buletine de ºtiri trimestriale gratuite ºa adresa http://www.ifac.org/

SMP/index.php#Newsn Centrul de Claritate al IAASB la adresa http://web.ifac.org/clarity-

center/index

Publicaþii

n Toate publicaþiile IAASB ºi ale Comitetului PMM se gãsesc la SecþiuneaPublicaþii & Resurse de pe website- ul IFAC http://web.ifac.org/publications.

n Aplicarea ISA -urilor proporþional cu Dimensiunea ºi ComplexitateaEntitãþii la adresa http://web.ifac.org/publications/international-auditing-and-assurance-standards-board/practice-alerts-and-q-as#applying-isas-proportionate.

n Modulele ISA elaborate de personalul IAASB la adresa http://web.ifac.org/clarity-center/support-and-guidance#support-modules.

n Ghidul pentru Utilizarea Standardelor Internaþionale de Audit înauditul IMM-urilor la adresa http://web.ifac.org/publications/small-and-medium-practices-committee. Unele organisme membre ale IFAC l-auadoptat pentru proprii lor membri, ca de exemplu ICAA (InstitutulContabililor Autorizaþi din Australia) (a se vedea http://www.charteredaccountants.com.au/A121542159) ºi MIA (InstitutulContabililor din Malaezia) (a se vedea adresa http://www.mia.org.my/new/psp_auditandassurance_knowledgebase_the.asp). Un Ghidactualizat conform cu ISA- urile publicate urmeazã a fi emis la jumãtateaanului 2010.

n Ghid privind Controlul Calitãþii pentru Practicile Mici ºi Mijlocii laadresa http://web.ifac.org/publications/small-and-medium-practices-committee. Un Ghid actualizat urmeazã a fi publicat la jumãtatea anului2010.

n Traducerile unora dintre publicaþiile de mai sus sunt disponibile laadresa http://www.ifac.org/Translations/database.php.

Drepturi de autor © ianuarie 2010 ale Federaþiei Internaþionale a Contabililor(IFAC). Toate drepturile rezervate. Utilizat cu permisiunea IFAC. Contactaþipermissions@ifac.org pentru permisiunea de a reproduce, stoca sau transmite saupentru a utiliza în alt mod similar acest document.”

27

Filiala CECCAR IalomiþaÎntâlniri cu membrii din întregul judeþ

În luna martie a acestui an, Filiala CECCAR Ialomiþa a organizat întâlniri cumembrii în toate oraºele judeþului. Cu omobilizare deosebitã a executivului, darºi a preºedintelui filialei, în Feteºti,Þãndãrei ºi Urziceni au avut loc treiîntâlniri la care au participat aproximativ60 de membri CECCAR pentru a discutaprobleme curente ale activitãþilordesfãºurate de Corp, dar ºi noutãþilegislative, precum modificãrile aduseprin OMFP 3055/2009. La acesteîntâlniri au participat ºi ceilalþi membrii ai Consiliului Filialei.

Astfel, în 11martie 2010, la ora 10.00, la Liceul Teoretic Feteºti, 30 demembri activi au discutat pe marginea subiectelor propuse, unul dintre acestea

atrãgând atenþia în mod deosebit: modulde întocmire a situaþiilor financiare anualecare trebuie sã fie oglinda unei societãþicomerciale, nu doar o înºiruire de cifre.La aceeaºi orã, în sala de sedinþe aPrimãriei Urziceni a avut loc ºedinþa cuaceeaºi temã, la care au participat membriiCECCAR din oraº.

În aceeaºi zi, dar la ora 12.30, lasediul Primãriei din oraºul Þãndãrei s-a

desfãºurat întâlnirea de lucru cu membrii CECCAR.Membrii CECCAR au apreciat aceastã acþiune de amploare, atât din punct

de vedere profesional, cât ºi pentru deplasarea în locurile de proveninenþã ºidesfãºurare a activitãþii acestor profesioniºti contabili.

Filiala CECCAR SuceavaEvenimentele lunii martie 2010

În 5 martie 2010 la sediul filialei CECCAR, a avut loc o întâlnire de lucrucu experþii contabili care efectueazã expertize contabile judiciare. La aceastã întâlnirede lucru au fost invitaþi ºi reprezentanþi ai instituþiilor beneficiare: TribunalulSuceava, Curtea de Apel Suceava ºi Inspectoratul de Poliþie Judeþean Suceava.

28

29

A fost prezent reprezentantul IPJ Suceava, domnul Grãdinariu Gabriel –comisar ºef serviciul de investigare a fraudelor.

Experþii contabili au ridicat urmãtoarele probleme:1) Întârzierile la plata experþilor solicitaþi de IPJ Suceava2) Impunerea întocmirii unui protocol între IPJ Suceava ºi filiala CECCAR

Suceava, pentru încasarea sumelor ºi întocmirea unei proceduri privind derulareaactivitãþii în condiþiile în care plata expertizei nu este fãcutã.

3) George Blãnaru a menþionat cã IPJ Suceava selecteazã experþii cu onorariulofertat cel mai mic.

4) La stabilirea obiectivelor sã fie consultat ºi expertul5) În cadrul întâlnirii de lucru, experþii contabili Efighenia Rusu ºi Doina

Blaj au prezentat douã cazuri întâlnite în expertizele care au avut obiective fiscale.

În perioada 9-12 martie2010, în sala de curs a filialeiCECCAR Suceava, s-adesfãºurat cursul de Contabilitatebugetarã.

Cursul desfãºurat peparcursul a 4 zile a fost prezentatde cãtre dna Doina Blaj, expertcontabil ºi lector formator abilitatpentru aceastã disciplinã, ºi s-aadresat în special profesioniºtilorcontabili angajaþi în cadrulprimãriilor din judeþul Suceava.

Celor 24 de participanþi li s-au oferit douã publicaþii CECCAR, ºi anumeManualul de Standarde Internaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public,volumele I ºi II.

Pe baza analizei Fiºelor de evaluare, s-a concluzionat cã profesioniºtii contabil,au fost mulþumiþi de modul de organizare ºi desfãºurare a cursului, considerându-lbenefic întrucât au primit rãspunsuri la toate problemele întâlnite în practicã.

În zilele de 12-13-14 martie 2010 Filiala CECCAR Suceava a organizatcursul de „Contabilitate financiarã” , care l-a avut ca lector formator pe dl profesorCostel Istrate.

La acest curs au participat 32 de membri.În zilele de 19 -20 martie 2010, stagiarii din anul I au participat la cursurile

prevãzute în anexa nr. 6 , respectiv „Organizarea profesiei- organizarea unui cabinet,documente de lucru, Sistemul contabil ºi de control intern”, prezentat de dl IoanMoroºan. La finalul cursului, dl Moroºan Ioan a repartizat stagiarilor setul deexerciþii aferent semestrului I 2010.

În data de 25.03.2010, a avut loc la sediul Filialei CECCAR Suceava, oîntâlnire între membrii filialei (25 de participanþi) în cadrul cãreia care s-au purtatdiscuþii pe speþe concrete din practica curentã ºi s-au fãcut schimburi de experienþã.

Cu aceastã ocazie au fost informaþi membrii filialei, asupra demersurilorfãcute de cãtre filialã privitor la promovarea profesiei contabile ºi s-a revenit asupraprezentãrii Protocolului de colaborare încheiat între CECCAR ºi ONRC privinddepunerea situaþiilor financiare anuale precum ºi mãsurile stabilite de CECCARpentru punerea în aplicare a acestuia, cu insistenþã asupra achiziþionãrii de cãtremembri a semnãturii electronice extinse.

Filiala CECCAR Covasna

Activitate intensã la începutul primãverii

Membrii CECCAR ai filialeiCovasna s-au întâlnit în 9 martie anulcurent pentru a discuta cu reprezentantulITM al judeþului Covasna aspecte legatede controale ºi depunerea declaraþiilor,metode de lucru în urma apariþieimodificãrilor aduse legislaþiei în vigoare,inclusiv referiri la aplicarea Ordonanþeinr. 4/5.02.2010 (suspendareacontractelor de muncã). Participanþii aubeneficiat de rãspunsuri profesioniste la problemele curente legate de acestesubiecte.

În 16 martie 2010, înbaza Protocolului încheiat cuPrimãria oraºului Tg.Secuiesc, Filiala CECCARCovasna a fost invitatã la oîntâlnire cu preºedinþiiasociaþiilor de locatari ºiprimarul oraºului. Laaceastã întrunire au fostdezbãtute actele normativepe baza cãrora funcþioneazã

asociaþiile de locatari nou înfiinþate, dar ºi obligaþiile administratorilor.

La final, participanþii au declarat dezbaterea ca fiind extrem de instructivã,propunând chiar organizarea unui curs de instruire pentru evidenþa contabilã încadrul Filialei CECCAR Covasna.

30

31

Filiala CECCAR PrahovaNoi profesioniºti contabili depun jurãmântul

Absolvenþii examenului de aptitudini, sesiunea octombrie 2009, din judeþulPrahova au depus jurãmântul. În 15 aprilie 2010, la Camera de Comerþ ºi Industriea judeþului Prahova, noii profesioniºti contabili au fost primiþi cu multã cãldurãîn marea familie a experþilor contabili ºi contabililor autorizaþi gestionatã deCECCAR.

În cadrul unei cere-monii organizate impecabil,alãturi de autoritãþile localeinvitate, precum preºe-dintele TribunaluluiPrahova, dna Alice Harhoi,noii profesioniºti contabiliau rostit jurãmântul ºi auprimit parafele, carnetele demebru CECCAR ºi auto-rizaþiile de funcþionare.

32

CECCAR–Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi dinRomânia, ureazã membrilor prahoveni nou mult succes!

Filiala CECCAR Bihor

CECCAR – Corpul ExperþilorContabili ºi Contabililor Autorizaþidin România, prin intermediulFilialei Bihor, organizeazãsimpozionul naþional “Etica înafaceri”, ce se va desfãºura la BãileFelix, în perioada 27-29 mai 2010cu participarea profesioniºtilorcontabili invitaþi în mod specialpentru aceste dezbateri.

Evenimentul organizat cusprijinul Aparatului Central, îºi propune sã susþinã întreprinzãtorii ºi profesioniºtiicontabili, în aceastã perioadã marcatã de dificultãþi, din dorinþa de a dezbateîmpreunã, în interes public, probleme referitoare la un subiect atât de interesantprecum cel al eticii în afaceri.

Profesioniºtii contabili îºi desfãºoarã activitatea respectând Codul etic naþionalal profesiei contabile, cod care se aflã în deplinã concordanþã cu normele eticeIFAC – Federaþia internaþionalã a profesioniºtilor contabili, dar ºi în conformitatecu standardele internaþionale europene.

Seminarul îºi propune dezbaterea unui subiect mai actual ca oricând, încontextul în care criza mondialã a pus la încercare profesionalismul, cunoºtinþele,integritatea ºi calitatea tuturor serviciilor desfãºurate în mediul de afaceri.

Experienþa executivului Filialei CECCAR Bihor constituie deja o garanþie asuccesului evenimentelor de acest gen.

33

Filiala CECCAR DâmboviþaPregãtire profesionalã continuã

La Filiala CECCAR Dâmboviþapreocupãrile pentru pregãtirea profesionalãcontinuã se aflã în centrul atenþiei atâtpentru profesioniºtii contabili, cât ºi pentruexecutivul filialei.

Acþiunile în acest sens s-aumaterializat în organizarea cursurilor depregãtire profesionalã pe domeniileExpertizã contabilã/Doctrinã ºi deontologieprofesionalã/Fiscalitate, destinate membrilorfilialei care pe parcursul ultimilor 3 ani nuau cumulat numãrul minim de 120 orepregãtire profesionalã, conform Standarduluiprofesional nr. 38 ºi Programului Naþionalde Dezvoltare Profesionalã Continuã.

34

Evenimentul a reunit 93 cursanþi care ºi-au actualizat cunoºtinþeleprofesionale, în conformitate cu ultimele evoluþii ale ºtiinþei ºi cu bunele practiciinternaþionale ale profesiei.

Pentru îmbunãtãþirea activitãþii de pregãtire a stagiarilor, Filiala CECCARDâmboviþa a organizat o întâlnire de lucru cu lectorii formatori de stagiu, avândca scop cunoaºterea reciprocã a problemelor ºi identificarea mijloacelor de acþiune.Participanþii au discutat în principal despre identificarea mijloacelor de comunicarereciprocã, transparentã ºi eficientã, în vederea asigurãrii unei colaborãri înconformitate cu politicile ºi strategia CECCAR pe termen mediu ºi lung. Cuaceastã ocazie, conducerea executivã a filialei ºi ºeful sectorului stagiu dezvoltareprofesionalã au împãrtãºit lectorilor formatori concluziile desprinse în urmaanalizelor efectuate pe baza rezultatelor obþinute pe parcursul anului precedent,precum ºi a sondajelor efectuate prin dialog direct cu stagiarii. Au fost reluate ºiexplicate reglementãrile privind activitatea de stagiu ºi s-au reþinut propunerile ºisugestiile lectorilor formatori. De asemenea, s-a prezentat noua viziuneorganizatoricã ce urmeazã a fi aplicatã pentru activitatea de pregãtire a stagiarilor,începând cu anul 2010, la nivelul filialei, astfel încât, rezultatele sã aducã un aportde valoare la realizãrile precedente.

Întâlnirea s-a bucurat de succes, participanþii remarcând necesitatea unor astfelde întruniri pentru îmbunãtãþirea permanentã a pregãtirii profesionale continue.

Examenele de acces la profesie 2010

CECCAR organizeazã în zilele de 25 iulie ºi 1 august 2010 examenul deadmitere la stagiu în vederea obþinerii calitãþii de expert contabil/contabil autorizat.

– În ziua de 25 iulie 2010 se va susþine o probã scrisã cu subiecte dindisciplinele Contabilitate, Fiscalitate ºi Drept;

– În ziua de 1 august 2010 va avea loc proba scrisã cu subiecte dindisciplinele Evaluare economicã ºi financiarã a întreprinderilor, Audit,Expertizã contabilã ºi Doctrina ºi deontologia profesiei contabile.

Candidaþii se vor prezenta pentru înscrieri la sediul filialelor CECCARdin oraºul sau judeþul de domiciliu.

Documentele necesare înscrierii la examen sunt:

– Cererea de înscriere;

– Certificatul medical din care sã rezulte cã solicitantul are capacitate deexerciþiu deplinã;

– Curriculum vitae;

– Copie legalizatã de pe actul de studii, din care sã rezulte cã solicitantulare studii superioare economice (pentru expert contabil), respectiv studiimedii (pentru contabil autorizat), cu diploma recunoscutã de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului;

– Certificat de cazier judiciar, cu termen de valabilitate neexpirat;

– Copie dupã actul de identitate(CI/BI);

– 3 fotografii tip buletin.

Examenul de admitere la stagiu este organizat de CECCAR în conformitatecu Regulamentul privind accesul la profesie, aprobat prin H.G. nr. 227/2008,publicat în Monitorul Oficial nr. 187/11.03.2008.

35

36

37

38

39

40

Probleme de actualitate ce se ridicã în materiede informaþie financiar-contabilã

Informaþia financiar-contabilã este destinatã difuzãrii, având drept scopinformarea ºi orientarea diferitelor categorii de utilizatori. Luând în considerareevoluþia actualã a complexitãþii activitãþilor întreprinderilor în contextul economieide piaþã, se observã cã este necesarã o evoluþie similarã a informaþiei economico-financiare sau, cu alte cuvinte, evoluþiile actuale ale societãþii moderne impunperfecþionarea continuã a informaþiei economico-financiare. Acest tip de informaþiecaracterizeazã poziþia financiarã ºi performanþa întreprinderii, modul de utilizare aresurselor materiale ºi umane ºi este relevantã atât pentru nevoile proprii ale entitãþii,cât ºi pentru terþi (acþionari, instituþii financiare, creditori comerciali, clienþi, organefiscale, alte persoane fizice sau juridice interesate).

Actualitatea recentã a reprezentat, însã, teatrul câtorva falimente spectaculoasecare ar fi putut fi prevãzute de producãtorii ºi utilizatorii informaþiilor financiare:auditori, analiºti financiari ºi bancheri. Dificultatea majorã a acestui demers deprevenire a riscurilor rezidã în calitatea informaþiei pe care întreprinderile ofurnizeazã analiºtilor, respectiv baza analizelor ulterioare efectuare de cãtre aceºtia.Astfel, numeroase voci reclamã o ameliorare a calitãþii informaþiei financiar-contabile, în special în termeni de transparenþã.

Dacã încercãm sã analizãm o informaþie din punct de vedere calitativ, pentrua-ºi demonstra utilitatea, aceasta trebuie sã întruneascã urmãtoarele atribute:

n vitezã – stabileºte timpul necesar unei informaþii pentru a parcurgedrumul de la emitent la receptor;

n frecvenþã – reprezintã numãrul de informaþii de acelaºi tip într-o unitatede timp, determinând ritmicitatea informaþiilor;

n accesibilitate – depinde de mijloacele de comunicaþie, gradul de pregãtirea personalului, modalitãþile de stocare etc;

n actualitate – reprezintã capacitatea informaþiei de a prezenta evenimenterecente;

n inteligibilitate – presupune proprietatea unei informaþii de a fi perceputãde cãtre utilizatori;

n fiabilitate – reprezintã capacitatea informaþiei de asigura o imagine realãºi sigurã a unui eveniment/obiect;

n pertinenþã – presupune calitatea informaþiei de a oferi rãspunsuri într-osituaþie datã;

n vârstã – se exprimã prin durata din momentul colectãrii informaþiilor,pânã în momentul transpunerii în acþiune a deciziilor luate pe bazaacestora.

Explozia bulei tehnologice din ultimii ani a pus în evidenþã câteva dinproblemele difuzãrii ºi circulaþiei informaþiei financiare dovedind cã, din punctde vedere al caracteristicilor descrise mai sus, informaþia contabilã nu reuºeºte sãse ridice la înãlþimea aºteptãrilor utilizatorilor de informaþii, cu atât mai mult cucât cererile acestora în materie de informaþie financiarã sunt din ce în ce maiprecise ºi mai argumentate.

Pe baza studiilor efectuate de ICAEW (Institute of Chartered Accountants inEngland and Wales), punctãm câteva dintre limitele pe care le-am reperat în ceeace priveºte informaþia financiar-contabilã:

n Informaþia financiarã, în forma ei actualã, nu reuºeºte sã se ridice laînãlþimea aºteptãrilor pãrþilor participante. Cu toate cã informaþiilecontabile se adreseazã unei game largi de utilizatori - Stakeholders(manageri, creditori financiari, creditori comerciali, clienþi, salariaþi,guvernul ºi instituþiile sale, publicul etc) ºi investitorii (Shareholders)sunt recunoscuþi de Cadrul General ca fiind utilizatorii privilegiaþi aiinformaþiei contabile;

n Mai mult decât atât, chiar ºi definiþiile elementelor de natura veniturilorºi cheltuielilor cuprinse în Cadrul general pentru întocmirea ºi prezentareasituaþiilor financiare sunt prezentate tot prin prisma intereselorinvestitorului. Astfel, veniturile reprezintã fluxuri valorice care majoreazãaverea acþionarilor, respectiv capitalurile proprii, altele decât aporturileacþionarilor, iar cheltuielile reprezintã fluxuri valorice care diminueazãcapitalurile proprii, altele decât cele din distribuirea dividendelor cãtreacþionari.

n Analizele sunt realizate cel mai adesea în scopul informãrii acþionarilormajoritari ºi ar fi nevoie ca analizele financiare sã fie adaptate pentrufiecare categorie de utilizatori în parte. Dezvoltarea tehnologiilor deinformare favorizeazã aceastã pertinenþã sporitã a informaþiei.

n Informaþia financiarã este bazatã în mod esenþial pe contabilizarea ºianaliza datelor istorice. Situaþiile financiare nu þin suficient de mult contde numeroºii indicatori extrafinanciari susceptibili de a lumina rezultatelefinanciare viitoare. În acest sens, informaþia financiarã nu permite nicimãcar acþionarilor majoritari, care sunt cel mai bine informaþi, sã evaluezecu pertinenþã potenþialul întreprinderii.

41

42

n De cele mai multe ori, datele furnizate de contabilitate sunt exprimateîn cifre istorice ºi nu sunt ajustate cu indicii preþurilor de consum. Dinacest motiv, pentru a putea asigura comparabilitatea datelor este necesarão retratare a acestora.

n Informaþia financiar - contabilã este bazatã pe principiul fundamental alprudenþei care presupune recunoaºterea activelor întreprinderii la costullor istoric.

n O altã limitã a informaþiilor cuprinse în cadrul situaþiilor financiare sereferã la tratamentul evenimentelor extraordinare – analistul trebuie sãdetermine natura activitãþii tranzacþiilor atunci când efectueazã analizafinanciarã, mai ales prin prisma faptului ca în urma armonizãriicontabilitãþii cu directivele europene, multe dintre elementeleextraordinare sunt considerate ca fiind aferente exploatãrii. Anumiteevenimente care sunt extraordinare pentru o activitate pot fi evenimentecurente pentru o altã activitate.

n Informaþia financiarã tradiþionalã se focalizeazã pe cifrele ce traduccâºtigurile întreprinderii. Dacã aceste informaþii sunt esenþiale, în specialpentru investitori, ele nu sunt suficient corelate cu limitele ºi riscurileasociate. Principiul transparenþei e asigurat la limitã: se furnizeazãinformaþii în ceea ce priveºte gradul de risc asociat activitãþilor, însã deo manierã accesorie.

n Periodicitatea informaþiei este, de asemenea, un factor care favorizeazãun demers global, nepermiþând descompunerea tuturor ciclurilor deactivitate. Majoritatea organismelor de control cer situaþii financiareintermediare, în special trimestriale.

n Informaþia financiarã nu reuºeºte sã întruneascã toate calitãþile necesarepentru ca o informaþie sã fie pertinentã în luarea deciziilor. În esenþã,existã un ecart important între informaþia pe care o deþin administratoriiîntreprinderii ºi cea care este difuzatã publicului, inclusiv acþionarilor.

În zilele noastre, informaþia are un defect major: lipsa de transparenþã.ASB-ul (Accounting Standards Board) propune urmãtoarea schemã în scopulsintetizãrii calitãþilor unei informaþii pertinente:

Fiind vitalã pentru luarea tuturor deciziilor, informaþia financiar-contabilã artrebui sã fie perfecþionatã countinuu pentru a deveni mai fiabilã, mai pertinentã ºimai inteligibilã. De asemenea, ar trebui sã se acorde o atenþie sporitã informaþiilorde naturã calitativã, alãturi de cele de naturã cantitativã.

Pagini realizate cu sprijinul Departamentului Studii Contabile –

Prep. univ. drd. Adriana – Sofia Rãileanu

43

44

Editura CECCAR,Prezentã la LIBRIS CULTURAL 2010

În perioada 11 – 14 martie 2010, FilialaCECCAR Braºov a participat la TârgulInternaþional de Carte ºi Muzicã LIBRISCULTURAL 2010.

Aflat la a VII-a ediþie, Târgul Internaþional de Carte ºi Muzicã de la Braºova reunit manifestãri culturale ce au inclus: cartea, muzica, pictura ºi arta fotograficã.

Editura CECCAR, prin intermediul Filialei CECCAR Braºov, s-a aflatprintre participanþii de prestigiu. Standul Editurii CECCAR, amenajat cuprofesionalism ºi eleganþã de echipa executivuluibraºovean, a prezentat celor care l-au vizitatnoutãþi editoriale, cele mai solicitate fiind IFRSpentru IMM-2009.

Oaspeþii standului au fost întâmpinaþi cubroºuri, cataloage de carte 2010, revistaCorpului, Contabilitatea, expertiza ºi auditul

afacerilor, ediþia februarie a anului curent. La acest târg, publicaþiile CECCAR s-au bucurat de un interes deosebit în

rândurile profesioniºtilor contabili, dar au câºtigat un segment important ºi dincategoria tinerilor aspiranþi.

Editura CECCAR prezintã

IFRS pentru IMM-uri

Standardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Miciºi Mijlocii

Colecþia IFRS for SMEsIASB – Consiliul pentru Standarde

Internaþionale de Contabilitate – organismnormalizator al Fundaþiei IASC – Comitetulpentru Standarde Internaþionale de Contabilitate– a acordat CECCAR, în exclusivitate, licenþapentru traducerea ºi editarea Standardului

Internaþional de RaportareFinanciarã pentru Între-prinderi Mici ºi Mijlocii.

E x p e r i e n þ aCECCAR în desfãºurareaproiectelor de traducere ºieditare, dar ºi calitateaacestor servicii au constituitun argument solid pentruacordarea acestei misiuni.

Standardul Internaþional de Raportare Financiarãpentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii este primul set dedispoziþii internaþionale de contabilitate elaborate în modspecific pentru IMM-uri. Întocmitã

de IASB pornind de la baza IFRS, lucrarea este de sinestãtãtoare, separatã de setul complet al StandardelorInternaþionale de Raportare Financiarã (IFRS-uri).

IFRS pentru IMM este adresat utilizatorilorsituaþiilor financiare ale IMM-urilor, tuturor entitãþilor,cu excepþia celor ale cãror titluri de valoare sunttranzacþionate public ºi a instituþiilor financiare cum arfi bãncile ºi companiile de asigurãri.

Pachetul editorial conþine trei lucrãri: StandardulInternaþional de Raportare Financiarã pentruÎntreprinderi Mici ºi Mijlocii; Baza pentru concluzii ºiSituaþii financiare ilustrative – Lista pentru prezentareaºi descrierea informaþiilor.

45

Întrebãri ºi studii de caz privind accesul la stagiu pentru obþinerea

calitãþii de expert contabil ºi de contabil autorizat – cadrul general

Colecþia Ghidul Expertului Contabil

Ediþia a III-a, revizuitã

Întrebãri ºi studii de caz privind accesul lastagiu pentru obþinerea calitãþii de expert contabilºi de contabil autorizat – cadrul general, este olucrare care se adreseazã cu precãdere celor caredoresc sã urmeze o carierã în domeniul contabil.

Aflatã la a III-a ediþie, revizuitã, lucrarea faceparte dintr-o colecþie de tradiþie a EdituriiCECCAR, multaºteptatã de cei care se pregãtescpentru unul din cele mai serioase exameneprofesionale din carierã, examenul de acces lastagiu.

Din cuprinsul lucrãrii fac parte informaþiiprivind Regulamentul la profesia de expertcontabil ºi de contabil autorizat ºi tematicadisciplinelor de examen. Lucrarea vine în sprijinulcandidaþilor cu întrebãri, studii de caz, speþe din domeniile aferente. Astfel, viitoriiexperþi contabili ºi contabili autorizaþi, în funcþie de specializarea aleasã, pot studiapractic, prin rezolvarea problemelor propuse ºi consultarea rãspunsurilor corecte,Contabilitate, Fiscalitate, Drept, Audit, Evaluarea economicã ºi financiarã aîntreprinderilor, Doctrina ºi deontologia profesiei contabile, Expertizã contabilã.

Examenul de acces în acest an se va susþine în zilele de 25 iulie ºi 1 august.

Doritorii pot achiziþiona lucrãrile de la fililalele în raza cãroradomiciliazã sau de la Aparatul Central, str. Intrarea Pielari nr. 1, Bucureºti

sector 4, tel. 021-330.88.69/70/71.

46

47

Noutãþile legislative

1. Ordonanþã de urgenþã nr. 22 din 24 martie 2010 pentru modificareaºi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 201 din 30 martie 2010, modificã ºi completeazãprevederile referitoare la:

art. 18 - plata impozitului de cãtre contribuabili, care au obligaþia de aplãti impozit pe profit anual, efectueazã pentru pentru trimestrele I - IIIcomparaþia impozitului pe profit trimestrial cu impozitul minim prevãzutla alin. (3), recalculat în mod corespunzãtor pentru trimestrul respectiv,prin împãrþirea impozitului minim anual la 12 ºi înmulþirea cu numãrulde luni aferente trimestrului respectiv. În situaþia în care perioadaimpozabilã începe sau se încheie în cursul unui trimestru, impozitulminim prevãzut la alin. (3) se recalculeazã corespunzãtor numãrului dezile aferente trimestrului respectiv. Pentru definitivarea impozitului peprofit datorat se efectueazã comparaþia impozitului pe profit anual cuimpozitul minim anual prevãzut la alin. (3).

art. 34 alin. (1) lit.b) – data de declarare ºi platã a impozitului pe profittrimestrial, pânã la data de 25 inclusiv ale primei luni urmãtoaretrimestrului pentru care se calculeazã impozitul, iar din anul 2010contribuabilii vor aplica sistemul de plãþi anticipate;

pentru contribuabilii care înregistreazã pierderi fiscale, înfiinþaþi în cursulanului precedent, care nu au fost obligaþi la plata impozitului minim,efectueazã plãþi anticipate în contul impozitului pe profit în sumã de opãtrime din impozitul minim anual, recalculat în mod corespunzãtorpentru perioada impozabilã aferentã anului în care s-au înfiinþat;

prevederile prezentei ordonanþe de urgenþã se aplicã pentru determinareaimpozitului pe profit începând cu anul 2010.

2. Hotãrâre nr. 296 din 31 martie 2010 pentru modificarea pct. 701 dinNormele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004, publicatã în Monitorul Oficialal României, Partea I, nr. 239 din 15 aprilie 2010 precizeazã: „pentru determinareaprofitului impozabil începând cu anul fiscal 2010, nivelul ratei dobânzii pentruîmprumuturile în valutã este de 6%”.

3. Lege nr. 69 din 16 aprilie 2010 Legea responsabilitãþii fiscal-bugetare,publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 20 aprilie 2010,prevede:

obiectivele principale: asigurarea ºi menþinerea disciplinei fiscal-bugetare,

a transparenþei ºi sustenabilitãþii pe termen mediu ºi lung a finanþelorpublice, stabilirea unui cadru de principii ºi reguli pe baza cãruiaGuvernul sã asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care sãconducã la o bunã gestiune financiarã a resurselor, gestionarea eficientãa finanþelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung,asigurarea prosperitãþii economice ºi ancorarea politicilor fiscal-bugetareîntr-un cadru durabil;

principiile, obiectivele ºi regulile politicii fiscal-bugetare;

obiectivele politicii fiscal-bugetare;

regulile politicii fiscal-bugetare;

cheltuielile bugetare;

veniturile bugetare;

reguli privind rectificãrile bugetare;

strategia fiscal – bugetarã;

bugetul anual;

clauze derogatorii;

transparenþa politicii fiscal-bugetare;

consiliul fiscal;

responsabilitãþi ºi sancþiuni;

dispoziþii finale.

Pagini realizate cu sprijinulDirecþiei Juridice

Consilier juridicMarinela Nichituº

48

48

Pentru asigurarea membrilor contra riscurilorlegate de exercitarea profesiei contabile

GROUPAMA, companie multinaþionalã de asigurãri, parte a uneia din celemai puternice grupãri internaþionale de asigurãri ºi servicii sociale, cu un portofoliude 16 milioane de clienþi în întreaga lume. GROUPAMA este compania care a aachiziþionat SC ASIBAN SA, OTP GARANCIA ASIGURÃRI TRANSIL-VANIA SA, devenind astfel lider al serviciilor de asigurare pe piaþa din România.

CECCAR a obþinut pentru profesioniºtii contabili o serie de beneficii:

20% reducere pentru:

Asigurarea facultativã a locuinþei (clãdiri)

Asigurarea facultativã a bunurilor (conþinut)

Asigurarea de rãspundere civilã a persoanelor fizice

Asigurarea de accidente persoane

Asigurarea medicalã de cãlãtorii în strãinãtate

Asigurarea facultativã a autovehiculelor (CASCO)

5% reducere suplimentarã pentru încheierea simultanã a cel puþin douã

tipuri de poliþe (auto ºi non-auto)

Reducerile se aplicã la cotele GROUPAMA, din momentul în care se emitepoliþa de asigurare ºi nu se cumuleazã cu alte oferte/campanii promoþionale.

Oferta este valabilã pe tot parcursul anului 2010 pentru poliþele care intrã învalabilitate în anul curent.

Beneficiarii ofertei sunt membrii CECCAR, inclusiv soþii, soþiile acestora ºirudele de gradul I, dar ºi societãþile/organizaþiile deþinute de aceºtia sau ai cãroracþionari sunt, exclusiv membrii CECCAR.

Reducerile se acordã în baza carnetului de membru CECCAR, în orice agenþie

GROUPAMA ASIGURÃRI SA din þarã.

49

49

Legãturi utile

www.ceccar.ro

www.ifaromania.ro

Uniunea Generalã a Industriaºilor din România www.ugir.ro

www.cnipmmr.ro

CCIB – Camera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti: www.ccib.ro

Curierul Naþional: www.curierulnational.ro

Oficiul Naþional pentru Registrul Comerþului: www.onrc.ro

Ministerul Finanþelor Publice: www.mfinante.ro

Ministerul Justiþiei ºi Libertãþilor Cetãþeneºti: www.just.ro

Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri: www.minind.ro

IFAC: http://www.ifac.org/

FEE: http://www.fee.be

50

51