biochimii paralele - Bestseller

of 76/76
  • date post

    15-Oct-2021
  • Category

    Documents

  • view

    3
  • download

    1

Embed Size (px)

Transcript of biochimii paralele - Bestseller

colecia "inkculture"
Vasile Botnaru i-a fcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, apoi
la Universitatea "M. Lomonosov" din Moscova. A practicat toate tipurile de
jurnalism - gazetrie, radio, televiziune. A participat la fondarea Ageniei de
tiri Basa-Press. A contribuit la lansarea postului de televiziune PROT TV
Chiinu. A fost corespondent de teren al Ageniei Associated Press, al
postului de radio Svoboda, a colaborat cu BBC, DW. Din anul 2004 este
eful biroului de la Chiinu al postului de radio Europa Liber.
Pictorul Vasile Botnaru este autodidact. i-a prezentat lucrrile în cri i
reviste, în numeroase expoziii din Republica Moldova i din strintate.
Tehnoredactor - Liuba Sârbu
Preluarea coninutului în scopul generrii de profit fr acordul autorilor
contravine legii i va fi sancionat conform articolului cu privire la înclcarea
drepturilor de autor.
ei de versuri Azi spre mâine. Carte deosebit – cu trei…
nnai: prefaator Nicolae Dabija, postfaator
ambasadorul Valeriu Turea i prezentarea grafic a
jurnalistului Europei Libere, graficianul Vasile Botnaru.
„Autoarea se uit la lucruri i le vede nu aa cum sunt
ele, ci aa cum este ea” (Nicolae Dabija).
S-a declanat, de câiva ani, un val de etichetri
diplomatice în lumea bibliotecarilor i a pedagogilor, pe
care-mi propun s-l cercetez mai amnunit i s revin
la motivul… valului. Nu mi-i paralel etichetarea – câiva
ani în urm Asociaia bibliotecarilor din Moldova m-a
declarat Ambasadorul lecturii… Acum ies la ramp
Ambasadorii limbii române – fruntaii învmântului…
4
remarcat-o pe Liuba Sârbu… canadian de ani buni. Atât
de canadian, încât o constat prins într-un impresariat
artistic de toat ilustrarea – cu invitarea/aducerea Sofiei
Vicoveanca la întâlnirea cu românii din diaspor… Constat
din filmuleele postate c a reuit întâlnirea… Dar îl vd
alturi de cele dou suflete dragi i pe Bute… O felicit pe
impresara de Sârboaic, dar întreb… ce partitur are
celebrul boxer pe acolo?… „Bute îi anunase demisia i
venise s celebreze evenimentul… E prieten cu
proprietarul localului.”
Secrenii Hâncetilor, absolvent a facultii de istorie i
etnopedagogie a Universitii Pedagogice „Ion Creang”
din Chiinu (2005), a fost operator în teren a C.B.S. AXA
(2005-2009), profesoar de istorie la Gimnaziul „Vasile
Movileanu” de la batin (2007-2008), apoi profesoar
Montessori, conductoarea cercului cu predare în limba
francez la coala "Montessori" din Lethbridge, Alberta,
Canada (2010-2011), educatoare la grdinia "Bumble
Bears", Lethbridge, Alberta, Canada (2011-2013)… În
2013-2016 e student la colegiul Dawson, specialitatea
medicin, infirmerie.
Canada ) i cu ilustratorul Lic Sainciuc (în vecii vecilor
din/în Chiinu) a fondat revista literar-distractiv „Pici
Voinici” (2015). În acelai an îi apar volumele „Oare Luna
Are Cas?” i „Floarea Sufletului”.
5
deschiderea noii cri de versuri. O fac cu plcere, constatând
c toate activitile ei pentru diaspora noastr i promovarea
în Canada a culturii româneti o fac un fel de Ambasador al
culturii româneti. Detectez i eu tautologia în titulatur, dar
tautologia fortific axioma: cea mai eficient diplomaie e prin
cultur… Zilele acestea Liuba Sârbu se bucur în gura mare
pe facebook de o nou izbând: a convins-o pe Zinaida Julea
din Chiinu s ajung cu harurile ei muzicale în Canada
Îmi plac i poeziile Liubei Sârbu, lansate pe reelele de
socializare, dar ceea ce am scris pân aici, reinei, e o
provocare a mea la deschiderea crii autoarei din Secreni.
Nu anexez toate versurile volumului, doar ceva – de
momeal…
Fiece nervur o doare
pipi,
m-ntreb
neatins de ele.
Ineficiente ar fi soluiile de extirpare. Dar, oare mi-ar folosi la ceva
rrirea ta?
m-a simi
8
s m lovesc.
o ptrime din anul trecut,
regret c doar atât, regret,
a mai fi vrut.
Le-ai luat vacanele
s nu cumva
10
pe care n-am reuit s-o descompun.
A ajuns s însume zero. Zero ca foaia ce arde
pân la scrum,
ca lacrima tears de-un om de pe-un drum,
ca stigma splat
de alert fals în favoarea
deshidratrii nodurilor dintre noi.
poate-ntr-o joi.
de la capt.
Preapoate,
vreodat,
iubirea pe orizontal.
pe-o iubire imaginar,
Mai bine nu,
La stingerea ei,
din tcerea ta.
a rmas o singur-ntrebare; “Când vom scoate batista de plecare?”
Ai perforat ce a fost cu minciuna, în care te-ai internat, stând cu una încâlcit
într-un pat.
mucând din fericire,
Pe locul unde-am stat
Pmântul, dânsul, poate, poate,
i din trecut, prin ierbi, va scoate
mirosul primului srut.
omturi.
20
Totui,
uor,
fr iz i culoare,
Am sunat
dac pot s-l repare. Mi-au spus:
-Când dragostea dispare,
drumul dintre el i ea nu mai poate fi supus
reparaiei.
22
Am pescuit
doua cuvinte
din cele pe care mi le-ai optit. Am pescuit privirea ta
când m-ai minit
N-am crezut-o.
i obineam acelai rezultat.
i-a spus c ecuaia de ieri
nu mai e bun.
i visurile intacte au apus.
26
Suntem pe punctul de a exploda. Capacul s-a umflat.
Nu mai avem acelai gust, culoare.
N-avem vreo ans de reconservare.
Ne vor mânca,
Eram gata s-mi terg norii,
s m ascund doar sub tine.
Ce bine
Planeta
reedin
pmânt.
cu agri.
M-am târât prin bolovani. Am urcat gardul. Apoi l-am coborât.
Am trecut peste nite cioburi de sticl,
ca s ajung mai repede la tine.
Mi-au lsat cicatrice.
n-am mai iubit.
Pisicile vd mai bine în întuneric.
Am vrut s te îmbraci cu mine.
Focile nu suport temperaturile ridicate.
Am uitat ce-am mai vrut.
31
m-ai inut de mân,
Ambii i-am primit naterea
acum o lun.
O cretem cu grij. I-am pus toate vaccinurile ca nu cumva
s dea în ea vreo epidemie.
Doarme în pat cu noi,
se hrnete doar cu laptele
supt de gura ta i de-a mea.
32
o insuficien de tine.
Le-am numrat,
cu promisiuni dearte.
doar dimineaa
Sdete-m-n pmânt
i-apoi s rsar iar
primvara, sub talpa ta.
credeam c
s-a înfipt o raz-n ea,
de-odat.
cu ochii-n ateptri tot strânge, de pe poteci, urmele ei,
pân lumina i se frânge.
Merge acas-ntr-un târziu,
printre bti o tot ascunde, de teama lumii ce-ar putea
s i-o striveasc c-o privire, e umbra lui, n-ar suporta
s se transforme-n amintire.
m-am îndrgostit.
rspunsul,
E atât de desfigurat
încât va trebui autentificat
chiar dac tu scrii memorii.
N-am ters nici praful de pe scena în care-mi sfârtecai butonii.
Probabil m voi vindeca.
durerea,-n custodie.
Nisipul distruse
toat elasticitatea,
întâia noapte de rzboi”.
i-o voi purta la gât.
Vreau s-mi marchez teritoriul
nici o nar
S mor cu tine de gât, ca în prima zi.
42
Citesc
în privirea ta
“O ptur de cenu”, scrie “a devenit dragostea grea care mai ieri te-a învelit.”
“S n-o deplângi!”,
pe-aceeai strad pe care-n trecut
casa-i avea un “Eu i-un Tu”.
În locul lor a aprut
un “Tu i-un Ea”
nevzut…
43
i-ai plecat
fr s-i pese de visurile necoapte, de cele date-n pârg, culese.
Ecou defect, te-ntorci la gura
care nici ziua nu-i pronun numele,
pe când eu te strig i plâng,
te plâng i te strig cum numai mumele o fac, neputincioase
în faa dragostei,
45
Aud
bocetul unei frunze în cdere.
Fiece nervur o doare c-o duce vântul mult prea departe de ramul
ce i-a dat ansa
doar ploaia.
Numrând albini,
iar în mine-i nins.
dintr-o nou zi.
Doamne, cum oare
te pot mulumi?
Inima
srmana
nu-nelege
Se-ncpâneaz
Clare pe-o briz,
Prin poieni stau pturi.
Mai bine s ne apridem,
câte o via în piept,
ca în carte.
s vd pe ce se mai vinde timpul.
Nimic nu s-a schimbat, cu regret, constat; oamenii sunt sclavi, de pofte sunt bolnavi.
Îi vând timpul pe nimicuri.
Oamenii, muritori fiind,
Lumea citete,
Dicionarele chimice stau pe rafturi,
ateapt gtite.
Popii citesc liturghii prescurtate,
alii c-am coborî,
54
Stm legai de dorine,
"Maetrii" crii
îi mai îngroap frunzele în el
i rana
hran.
« Tmâie! »,
uitat de mori
i bocetul cu împrumut
voia s-l ia de pe la cimitirul satului vecin, dar n-a putut.
56
S-au dus de vii, prin lume,
cam toi morii lor
57
58
Moartea
Ridurile fac gimnastic,
Mergem înainte, spre regres.
Medicina st pe loc,
se zice c evolueaz.
Ei cred
în aceast via.
pe la tarab.
Primvara poeilor se oftic sub pânza scrierilor
de nimic.
S-au înmulit
albi trandafirii în sufletul poetului, de când în palmele iubirii îi este alfabetul.
S-au înmulit cuvintele cu mâini de aur
care tiu s nasc poeme, nu scheme avortate.
62
Liuba, m-au frapat cldura i limpezimea ochilor ei, a
privirii ei. Am descoperit, puin mai târziu, citindu-i
poemele din cel de-al treilea volum de poezii Azi
Spre Mâine, în primul rând, sensibilitatea ieit din
comun i bucuria de a se exprima în limba român,
de parc era macinat de un dor vechi i fremattor
cu rdcinile în copilrie. Am mai descoperit atunci i
acea frumoas naivitate care îi însoete tririle
profunde i înelegerile subtile ale lumii
înconjurtoare - sentimente i lucruri simple,
deopotriv.
devoala suprapunerea perfect între omul i poeta
Liuba Sârbu! Nicio dedublare, nicio evadare din
ADN-ul ei cotidian! De aceea, cu siguran, scrisul,
poezia o fragilizeaz în relaiile pe care firesc i le
creaz în jur! Nu tiu cât de bine, sau greu, îi va fi
Liubei în aceast lume, pân la urma totul este un joc
al hazardului în care suntem cuprini toi, dar pentru
ea, provocrile vor fi mai mult decât la alii dttoare
de sensuri i triri mereu originale, metafore i
alturari unice de cuvinte întotdeauna încrcate de
iubire. Iubirea, iubirea, iubirea este predestinat
poeziei sale, aa cum este i viaa sa prin numele ei
de botez.
Victor Socaciu
63
64
RECENZII
"Pân a ne drui cea de-a patra sa carte, Liuba Sârbu ne
transmitea în fiecare zi câte un gând bun exprimat în
poezie.
Poate c fiecare grij a unei zile ce trecea a stpânit-o cu un
nou vers, la fel cum i realizrile compatrioilor din Canada,
alturi de care am avut ocazia s reprezint ara noastr,
perindau cu izbând de la creterea familiilor pline de
dragoste, la cele mai bune rezultate obinute la studii, în
profesiile sau carierele lor de succes. În drumul
strduinelor acestora de a depi greutile cotidianului,
talentele din comunitatea noastr de pretudindeni continu
s se afirme într-o frumoas progresie. Astfel, poeziile
autoarei Liuba Sârbu ne complimenteaz viaa cu înelesul
sublim din simplitatea unei clipe:
“Doamne,
Dragostea i viaa sunt cluze în versurile autoarei, care ne
optesc c ar fi dedicate celor care tiu s le triasc cu
adevrat.
65
dragi, de dragostea prinilor, frumuseea i uneori tristeea
momentelor trite intens de poet.
Ceea ce ne spune Liuba Sârbu ne va rmâne în biblioteca
sufletului un cadou literar, în timp ce cu siguran poeta va
umple pagini albe pentru a drui cititorilor “biochimii” nu
doar a materiei, dar i a sentimentelor vii."
Ala Beleavschi
invitaia Liubei de a m da cu prerea pe marginea
creaiei ei poetice. O cunosc pe Liuba de pe bncile
universitii (2000-2005), între timp ne-am mai întâlnit
i am mai schimbat câte o vorb ocazional. tiu,
urmresc i apreciez ce face, cu atât mai mult cu cât
fiind departe de batin, râmâne în continuare
promotoare a tradiiilor, culturii i cuvântului
românesc. Nu m consider un critic literar sau analist
al poeziei, dar, m bucur de fiecare dat pentru
succesele ei, deoarece ea face ceea ce-i place i o
face foarte bine, fiind deja cunoscut i apreciat în
mediile literare.
Sârbu, Biochimii paralele, însoit de desenele
cunoscutului jurnalist, mai recent i pictor Vasile
Botnaru, apare la Montreal în primvara anului 2020,
care este una specific pentru toat lumea. Dar, m
bcuur foarte mult c Liuba nu se las influenat de
starea pesimist din jur i ne d un exemplu de curaj.
Liuba are un stil de scriere aparte, ce o face diferit de
ali poei, mai ales c nu-i e fric „s peasc prin
vise-ruine...” Poeziile Liubei sunt pline de sens, uor
accesibile, dei uneori trebuie s revii la unele
afirmaii. Tema principal a acestui volum rmâne a fi
Dragostea, dar care este armonios descris în
contextul relaiilor între el i ea, între natur i
anotimpuri. Dei, ajunge i la tema morii, autoarea
este totui „foarte atent cu ea”.
67
Drag Liuba, s tii c nici mie „Nu mi-a plcut
nicodat iubirea formal, iubirea de ochii lumii...”, de
aceea îi urez s rmâi în continuare sincer, s-i
pstrezi armul creaiei, s ne aduci noi poezii.
Felicitri i dlui Vasile Botnaru pentru imaginile
orginale care se potrivesc foarte bune cu versiurile
Liubei. S ne trii i ne bucurai cu noi lucrri
comune!"
"Am cunoscut mai întâi poeziile semnate de Liuba
Sârbu, apoi am avut plcuta ocazie s particip la
lansarea de crilor „Oare Luna Are Cas”? si "Floarea
Sufletului", dup care a mai urmat „Azi spre mâine” ,
tot de Liuba Sârbu. În ambele volume, autoarea a
reuit s expun cu mult har tentaia de a vedea latura
favorabil a lucrurilor. Romantismul, patriotismul
sincer, lirica, aceste substraturi literare au constituit
ogorul de inspiraie, iar versul cantabil din prima
carte a Liubei, mi-a sugerat ideea de a pune pe
muzic mai multe texte.
Greu de imaginat c continuitatea de creaie a
Liubei Sârbu ar fi putut s ia o radical cotitur, de
la vdit optimism spre abordarea fenomenelor
sociale ciudate sau chiar lugubre, ca trecerea în
alte dimensiuni, infidelitatea, trdarea sentimentelor
etc. Dei, însi autoarea are o frumoas familie cu
alese conduite morale, invocarea romantismului pe
fundalul bulversrii premeditate a ierarhiei valorilor
umane, ar prea mai degrab o ridicol
disensiune. Tocmai în acest context, actuala
înmnunchere, „biochimiilor paralele” , o consider
ca o oxigenare a unui spaiu extrem de poluat."
Nicolae Mrgineanu, Montreal, Aprilie 11, 2020.
"În aceast perioad extrem de complicat pentru
întreaga Omenire, tânra scriitoare Liuba Sârbu, originar
din Republica Moldova i stabilit în Canada, ne
surprinde într-un mod foarte plcut cu o plachet de
versuri, intitulat “Biochimii paralele”. Originalitatea
acestei culegeri de poeme scurte începe de la titlu.
69
mult utilizai în domenii situate la o distan
considerabil de cel al poeziei - chimia i
geometria - titlul ne predispune pentru o liric a
unor sentimente i triri intense, dar sun i ca un
avertisment. Cititorul este pregtit s afle din
poemele coninute în volum, c iubirea nu poate fi
niciodat simpl, iar de cele mai multe ori acest
sentiment coexist cu stri pesimiste,
caracterizate prin deziluzie, dezndejde i
renunare. Post-modernist prin structura versului
dar i în coninutul su prin modul de abordare a
iubirii ca trire care genereaz lumi, lirica Liubei
Sârbu este în acelai timp surprinztoare. Cititorul
- indiferent de “povestea” sa de dragoste
personal - se regsete în poeme, fapt care se
datoreaz în primul rând metodei profesioniste pe
care autoarea o utilizeaz pentru a extrage esena
unor triri cu o bogat încrctur emoional.
Impregnat de o sinceritate dezarmant i
prezentat într-o form original i de un estetism
extraordinar, poezia Liubei Sârbu ocup un loc cu
totul aparte în creaia literar româneasc a zilelor
noastre."
70
CUPRINS
La centre 11
Dragostea ei 13
Sunt 17
Pe drumul 21
Am pescuit 22
Dac-a echivala 25
Toamna trecut 26
Eram gata 27
Sub penie 61