Qglgcf ie coordonati,de

LAVINIA BETEA-r .: ...

,I

MEMORI ILE LUI

ERNSToo

ROHMTraducere din limba englezirde Sorin Cristescu

Prefali de Florin MtillerIntroducere de Eleanor Hancock

Con(xrBOOKS**2018---

qffIndex

Turnerbund (Asociafia Germanide Gimnastici), L26

Unruh, tnr.,55,57Unterland 158,L67USPD (Partidul Social-Democrat

Independent), 7 4, lO9, 126

Vanzetti; Bartolomeo, 30 IVaterl2indischer Schutzbund (Liga

pentru Apirarea Patriei), 33tr

Verdun, Bitdlia de ia, 22Versailles, Tratatul de la,9l, 92,

111

Vier |ahreszeiten, hotel, 54Vogl, mr.,94Vogt, lt.-col., 45

VoIIG Georg, 139

Wkischer Beob achter (ziar), 129,I32,224,232,336,36I

Viilki s cher Kur i er (ziar), 33 3, 3 61,363

WV (Vereinigte VaterliindischeVerbiinde), L69, 179, 183- 185

Wagner, lt., 28 1, 282, 3lZWaldow, mr.von,347

Watter, FreiherrWebet dr.

208;221, 25&327,344

Wehrwolf328

Weingart, cpt.,47,Weiss, cpt., 85,

204, 216, 264,, 269t363

Wilhelml,l€jze4Wilhelm al trI-leci

296

Wilson,SUA, tr51, 17Ir

Wimmer, ?pt"246,Winter, cpt.,92Wulle, Reinhold,40

"

Xilander, col. ven,

Zebnter,Karl,,279.Zeller,'IM, L4g, I

r59,234-236Zirkus Krone

228

Ziua Germaniei202-208

Cuprins

Prefald de Florin MtillerNotd asupra ediliei tn limba romAnd.

Introducere de Eleanor Hancock

Curtdnt-tnainte

5

l011

17

Capitolul | - In vremea consiliilor revolulionare. . . . . . 33

Capitolul 2-Ohrdruf.:.... 47

Capitolul 3 - $ef de stat-major pe lhngd comandantul

orasuluiMi)nchen......: 55

Capitolul 4-Militar;iompolitic ....'.. 64

Capitolul 5-SchiltzenbrigadeEpp.. 67

Capitolul 6 - Puciul lui Kapp ;i revolta din Ruhr. . . . . . 72

Capitolul 7 - Intrarea tn Partidul Muncitorilor Germani

gi activitatea tn asocialiile patriotice . . . . 80

Capitolul 8 - Ajutoarele generalului von Epp . 88

Capitolul 9 - La statul-major al Diviziei 7.

Invazia regiunii Ruhr . l3gCapitolul l0 - Cotnitetul politic al asocialiilor Patriotice

deluptd .... ls3Capitolul 11 * I luIal1923 181

Capitolul L2 - FederafiaGermand de Luptd 199

Capitolul 13 - Reicltskrlegsflage, 219

Capitolul 1.4 - Semne defurtundr. . . .. . . . . . i . .

Capitolul 15 - 8-9 noiembrie 1923 .

Capitoltrl '1.6 - Stadelheim

Capitolul 17 - Reflecfii ?n tnchisoare.

Capitolul 18 - infala Tribunalului Popular.

Capitolul 19 - Deputat in Reiclrstag - Frontbann

Postfald

IndexCuprins

AbAftilutdi Dedinele umrlineri amed:atiin Rusia lui Shlin Tim Tzouliadis 39,90

39,e0

37,50

Attolf Hitler. O via[i in imagini

fuiloniu $ Cleoptfia:"Adevdruldin smble celei maifumoase povesti dedragOsQ din lumea antici

Asasinarea arhiducelui

Afffi isbric Duby. ToaE isbria lumiiin 300 de hd(i

Aflila Hunul. Teroarea barbard 9i pribr.qirea lmpedului Roman

Balcanii. O istorie despre diversitate gi armonie

CilStoria prin Eldorado. Zece ani de lagire sovietice

Ciliul lui Hifler. Viala lui Heydrich

CIA 9i asasinarea celor doi Kennedy

ClA. Rdzboiul secret impotriva terorismului

Confesiunile unui fost islamist

Conversa$i cu Stalin

Coreea de Nord. intre fascinalie gi teroare

Crimeea gi noul imperiu rus

Cu'l.litler pAni la sf6rgit. Memoriile ordonanlei lui Hitler

De la SSI la SIE

Destin in betaia vantului. Jumal

Destin detumat. O istorie a lumii prin ochii lslamului

DezAsEulde la Cemobll

Dispirutd in Moscova

Doud surori. Dn l,lorvegh in iihadul din Siria

Dragoste 9i revolu$e

Drumul din Kolima. Cildtorie pe urmele Gulagului

Duduia. Scrisori din exil ale Eleiei Lupescu

Ecaterina cea Mare

Edit von Coler. Agenti nazisti la BucUregti

Ekaterinburg. dffimeb zile ale Romanovilor

El Narco. Cartelurile de droguri din Mexic

Evadare din lagirul 14.Incredibila odisee a unui omdih Coreea de Nord pini ln lumea liberi

Evita. Viala secr-eti a Evei Per6n

Fiica lui Stalin - Viala extraodinerf a SvetlaneiAllilueva

Genghis-han gi nagterea lumli modeme

Grace de Monaco. Pove$ea untl ptlnBoe

Harem. Lumea din spatele vdlUlul '

Greg King, Sue Woolmans. 42,50

44,90

Christopher Kelly 34,C0

Andrew Baruch Wachtel 27,50

Nikolai Vasilievici Sablin 37,50

Robert Gerwarth 39,90

Patrick Nolan 34,90

Mark Mazzetti S4,gO

Maajid Nawaz 34,90

Milovan Djilas 19,90

Loretta Napoleoni 27,50

Agnia Grigas 39,90

Heinz Linge 29,9S

Florian Banu 39,90

Evghenia Ghinzburg 34,90

Tamim Ansary 39,90

Svetlana Aleksievici 33,62

Marguerite Harrison 34,90

Asne Seierchd 39,90

Florin Jurcirnu, Enis Tulga 27,fiNicolasWertrlr 24:,N

Diana Mandache 34,90

HenriTroyat 34,90

Jacques Picard - 10,00

Helen Rappapod 34,90

loan Grillo 34,90

Blaine Harden 27,50

Nicholas Fraser, 29,90Marysa Navano

RosemarySuHivan 39,90

Jack Wealherford . 39,90

Jean des Cars 24,N

Alev Lytle Croufier 34,90

Maria J. Martlnez Rubio

Diana Preston

Nota asupra ediliei in limba romhnd

Aceast[ traducere a memoriilor lui Ernst Rohm s-a fbcut

dupi edilia in limba englezd, care este o traducere prescurtatl

a originalului in limba germani, intitulat Riihm: Die Geschichte

eines Hochverriiters. Edi{ia englezd,se concentreazi asupra acelei

pir(i a textului care se referi la aspectele politice ale carierei luiRohm de la sfArqitul Primului Rizboi Mondial qi Ia rolul lui inevolulia nafional-socialismului. Partea referitoare la tinerele, ca-

riera militari qi participarea la rizboi a fost restrinsi, fiind pre-

zerrtatd in cuvAntul-inainte la aceastd edilie. Editia romAtreasci

include, in plus fa1[ de cea englezi, referiri mai ample la partici-parea lui Rohm la luptele duse de armata germani pe frontul dinMoldova in Primul Rizboi Mondial, extrase din editia a III-a alucririi, apiruti la Miinchen in 1933.

Notele de subsol aparlin in general traducltorului romin.Cele care aparlin editorului englez sunt semnalate ca atare

(n. ed. engl.).

Introducere

Publicand capitolele dedicate politicii din memoriile lui ErnstI{iihm, Frontline Books prezintl, cititorilor una dintre relatirileccle mai importante despre primii ani ai migcirii nafional-soci-lliste, tradusi acum pentru prima oarl in limba englezd. Ernstl{iihm a intrat in Partidul Na}ional-Socialist al Muncitorilor Ger-nrani (NSDAB Partidul Nazist) in 1919, in acelagi timp cu AdolfI litler, gi a fost un sus[initor fervent al acestuia in primii sii anitlc activitate la Miinchen. Ca ofi1er de carieri, Rohm a fost stipdnpc fonduri gi arme, utilizindu-le pe ambele pentru a-i sprijini pe

rraziqti in extrema dreapti a politicii bavareze intre anii 1919 qi

1923. Rohm a fost printre primii care l-au susfinut financiar pe

I litler. in tumultul politic al anului 1923, ela ficut totul pentru ca

llitler si se plaseze in fruntea diferitelor organizalli de extremirlrcapti (viilkisch) care se formau gi a clror activitate avea si cul-rnineze cu incercarea eguati de a prelua prin forfI puterea poli-licir la Miinchen, pe 9 noiembrie 1923 (,,Puciul de la Beririd').l{iihm a fost apoi unul dintre primii nazigti care au ajuns in par-lirrtrent inainte de a se retrage din toate funcfiile in 1924, dupi orlivergenfi cu Hitler pe tema rolului organizafiilor paramilitareirr lupta pentru putere. Din 1925 pin[ in 1927, Rohm a incercatliirir succes si duci o via{[ obignuiti, departe de politici, inaintetlc a se intoarce in mod public alituri de naziqti.

12 Memoriile lui Ernst Riihm

Cdnd aceastd carte avlzut lumina tiparului la editura na-

zistd Eher Verlag, in 1928, Rohm implinise 41 de ani gi abia

revenise in migcarea politici de extremi dreapti. Scrierea gi pu-

blicarea autobiografiei de fafi au fhcut parte din aceastd reve-

nire gi, in egal6 misur[, au reprezentat o incercare de a cigtiga

bani. Rohm gi-a intitulat cartea cu amar[ ironie Die Geschichte

eines Hochverrdters - povestea unui tridltor - flcdnd aluzie cu

mindrie la condamnarea sa pentru inaltl tridare fali de Re-

publica de la Weimar in urma participirii la puciul din 9 no-

iembrie 1923.in autobiografia sa, Rohm ne prezinti impactul

pe care l-a avut asupra sa Revolulia German[ din 1918-1919,

care l-a ficut si renun{e la o carierdL militari obignuiti gi si se

indrepte spre migcarea de subminare a Republicii de la Wei-

mar, care a succedat Germaniei imperiale, atAt ca membru al

Partidului Nazist, cAt gi ca lider al grupirilor paramilitare

Reichskriegsflagge (Drapelul de Lupti al Reichului) 9i Front-

bann. Aceasti carte demonstreazi faptul ci primii nazigti au

provenit dintr-un mediu de extremi dreapti mai larg, pe care

nazismul a ajuns treptat s5-l domine. Ea ne ajuti foarte mult siinfelegem concep{ia despre lume a acestor nazigti dintAi.

Accentele puse de Ernst Rohm in autobiografia sa dezviluiemulte aspecte legate de personalitatea qi propriile concep{ii po-

litice. Era un ins sociabil, care a legat multe prietenii, ceea ce se

vede limpede in carte. Din comentariile pe care le face rdzbate

simful ironiei gi al umorului, deqi, uneori, umorul s[u era plinde sarcasm, fiind indreptat impotriva adversarilor s6i politici.Cu exceplia unor rare ocazii (amintite mai jos), Ernst Rohm

nu reflecteazi asupra personalit[1ii qi mobilurilor sale - o ca-

racteristici intilniti gi la alli lideri nazigti.

De exemplu, in autobiografie, Ernst Rohm declari'ci e

deopotrivi nazist qi suslinitor fervent al monarhieibavareze.

Memoriile lui Ernst Riihm 13

(in ediliile ulterioare ale c[r{ii, acest monarhism va fi mini-rnalizat.) Rohm vrea sd ni se prezinte ca un antisemit ,,ralio-nal'l care se simte mai aproape de adversarii s6i de stAnga dinpartidul comunist decdt de politicienii moderali de centru.Antipatia lui Rohm pentru valorile clasei de mijloc, precumrcspectabilitatea gi prudenfa, este limpede exprimati in toatiaceastl carte.

Rcihm susfine despre autobiografia sa ci puline cir{i au fostscrise ,,cu o sinceritate mai nemiloasf'I, dar nu menfioneaziniciunul dintre incidentele din trecut care au avut probabil unirnpact negativ asupra sa, precum acvalia de hirfuire sexualiir unui recrut, faptul ci logodnica lui a rupt relalia cu el sau

neurastenia de care a suferit in 19tr6, in perioada convales-

ccnfei2. Poate nu este surprinzittor faptul ci el incearcd si se

prezinte in lumina cea mai favorabili. Sunt gi alte aspecte dinviafa sa, cum ar fi interesul pentru artd, pe care Rohm nu letlczviluie in autobiografie, probabil din cauzi ci nu-gi aveau

Iocul in povestea eminamente politici pe care voia s-o spuni.lil chiar semnaleazi in carte ci nu a scris tot ce gtie despre eve-

nimentele politice din acea perioadi3.

Cartea nu este cAtuqi de pufin o expunere sinceri a inceputu-rrlor nazismului. Pentru ci gi-a scris autobiografia din perspec-

tiva celui care a reintrat in migcare, Rohm nu face o caracterizare

irnpresionanti tovarigilor s[i de partid gi nici nu men{ioneaziostilitatea care exista intre el qi cAliva membri ai conducerii. Deasemenea, imaginea pe care Rohm ne-o prezinti despre Hitler se

I E. Rrihm, Die Geschichte eines Hochverriiters, Eher Verlag, Mtin-r lrcrr, 1928, p.326 (n. ed. engl.).

2 Eleanor Hancock, Ernst Riihm: Hitler\ SA Chief of Stffi PalgraveMacrnillan, New York, 2008, pp. 12-13,19,23 (n. ed. engl.).

r E. Rrihm, op. cit., p. 10 (n. ed. engl.).

t4 Memoriile lui Ernst Riihm

compari de fapt cu ceea ce a devenit ulterior cultul personalitetii

pe care Hitler l-a promovat in partid, degi din carte se vede clar cicei doi erau prieteni.

De ce oare pretinde Rohm ci a fost foarte sincer? Nu doar

pentru a vinde o carte care era o componentd importantl a ima-

ginii sale publice. Rispunsul poate si aibi legituri cu orientarea

sa sexuald. in vreme ce autorul este reticent in privin{a vie}ii sale

personale, in mijlocul unei discufii despre viafa din inchisoare

din 1923-1924 apare o ciudati digresiune in care Rohm atacl

moralitatea convenfionali, pe care o considerl falsi, critici im-plicarea extremei drepte in campaniile de susfinere a moralitiliiqi prezinti imaginea ingrijor[toare a tinerilor impinqi la sinuci-

dere. Spre deosebire de dreapta rasisti, Rohm consideri ci in-

cercirile statului de a reglementa impulsurile sexuale gi de a se

amesteca ln viala personal[ a cetifenilor ,,denoti amatorism gi

sunt nepotrivitd". Acest pasaj reprezint[ o pledoarie camuflatipentru drepturile homosexualilor, iar unii dintre cititorii cirliiau recunoscut-o ca atare2. Poate ci tocmai acest pasaj voalat

l-a fbcut pe Rohm s[ creadi ci a scris cu o sinceritate firi egal,

fiindci riscase s[-gi deschidi sufletul.

Din cauza datei la care a fost publicati, aceasti carte nu pre-

zinti nimic din cariera spectaculoasi ulterioari a lui Rohm

in Partidul Nazist gi nici sf6rEitul siu brutal. in 1928, Rohm a

pirisit Germania pentru a petrece doi ani ca ofi1er in armata

boliviand. La revenirea sa in 1930, a fost numit gef de stat-ma-

jor al Sturmabteilungen (SA), batalioanele de asalt care au jucat

I lbid.,p.236 (n. ed. engl.).2 Rcihm citre Heimsoth, 3 decembrie 1928, in Helmut Klotz, Der

Fall Rijhm, Berlin Tempelhof, 1932, BAK Slg Schumacher/402, p. 6(n. ed. engl.).

Memoriile lui Ernst Riihm

rrrr rol esenfial in desfhgurarea campaniei electorale si ascen-

siunea la putere a partidului prin mijloace violente. Pe 30 iunie1934, dupd mai multe luni de tensiuni legate de rolul pe care

trrma si-l joace SA in noul regim dupi ce puterea fusese cuce-

ritir, Hitler qi conducerea partidului s-au intors impotriva SA.

lrrnst Rohm impreund cu alli lideri ai organiza(iei au fost ares-

ll(i qi executa{i din ordinul lui Hitler.Dupi asasinarea sa la 1 iulie 1 934, arhiva personali a lui R<ihm

.r lirst distrusi gi, in afara acestor memorii, au mai rlmas doart iitcva documente rdzlete. )urnalele, scrisorile qi insemnirilelricute in timpul redactirii acestei c[r]i nu mai existi. Acestlrrcru face ca autobiografia lui si fie Ei mai importanti pentruirr(clegerea vie{ii gi concepfiilor unuia dintre cei mai impor-tln[i conducitori ai migcdrii naziste.

ErpeNon HaNcocxUniversity of New South Wales@ADFA

15

Cuvhnt-inainte

Meseria de soldat se poate inv6[a, dar cind este vorba des-

prt sufletul de soldat, atunci cu aqa ceva trebuie si te naqti.

, lnci din copillrie am avut un singur gand: si devin soldat.

Prietenii trebuiau si se joace cu mine de-a soldafii Pe pajig-l-

Ih lntins. care incoajurau casa pirinteasci de la Miinchen am

primele lupte in cimp deschis.

Tfunpul liber mi-l petrec eamla cazarma .Regele Maximilian

Il-led' sau pe terenurile de cllirie gi eram bine vdzut printreAtunci am clpitat qi prima rani.

Iudecind dupl familia din care proveneam, nuaveam v.reo

ereditarl pentru a fi soldat. Ce-i.drept, unchiulSiegmund Rirhm,luptase gi se distinsese,in aga misuri

de la 1870-1871, incit i s-a permis si asiste la pro-imperiului in Sala Oglinzilor de'la Versailles Ii pH-

cAnd vedea ci am stofb de, soldat gi imi povestea adesea

lucruri despre rizboaie gi soldafi, Tatil meu insi nu a

roldat. Aproape toti strimo+u mei au fsst func{ionari inregilor sau a prinfilor. Cel mai vechi strimoq pe car€

putut descoperi se numea Thomas Rohm gi a triit,pe lafiind consilier la primiria din Hirschberg an der Saa1e.

18 Memoriile lui Ernst Riihm

Thta era aspru cu el insugi, animat de spiritul dreptilii gi foarte

chibzuit. in anii tinere(ii, cilitorise mult gi fusese autodidact. Era

un funcfionar regal de gcoall veche. La bitranele, s-a alituratmigcirii populare din proprie convingere.

Mama mea este cea mai buni mami din lume. Mai mult nuam ce si spun despre ea, eu, care sunt cel mai mic gi cel maiiubit dintre copii.

Fratele meu, care s-a angajat la ciile ferate ca qi tata, a stat,

la fel ca mine, patru ani gi jumitate pe front, iar la sfirqit:ul rdz-boiului a ajuns ofi1er.

Sora mea s-a stabilit in Austria, dar asta nu ne-a impiedicats[ riminem unifi.

Tata mi-a oferit multi libertate, a l[sat cimp deschis incli-nafiilor mele qi m-a lisat si evoluez dupl ideile mele cAnd avizttt cd' in felul acesta, dideam tot ce aveam mai bun in mine.

Vreme de noui ani, am urmat gimnaziul umanist ,,RegeleMaximilianl Rezultatele mele erau inconstante. $colar deose-

bit de cuminte nu am fost aproape niciodatl.Cu toate acestea mi gdndesc cu recuno$tin{n gi cu plicere la

profesorii mei de atunci, care aveau infelegere pentru cei tineriqi gtiau cum s[ le cdgtige inima gi mintea.

Examenul de maturitate nu mi-a lisat nicio amintire. L-amtrecut cu rezultate bune qi firi prea multi trudl.

Dupi citeva ztle de libertate neingriditi, am putut si im-brac uniforma regelui.

La 23 iulie 1906 am devenit soldat.

Visul tinerefii mele se implinise.Am intrat cadet in Regimentul Regal 10 Infanterie ,,Prinz

Ludwig", cu garnizoana la Ingolstadt.

Acea fortireafi de pe Dunire era pe atunci in intregime unoraq militar.

Memoriile lui Ernst Riihm

Soldafii insemnau totul.l)ragul meu cartier numit,,Schanz" mi s-a lipit irnediat de

rrrllct cu casele lui vechi, ulilele intortocheate, multele bisericiy porfile frumoase.

Noi, ,,cei din al zeceled', numifi gi ,,gloriogii", ne conside-

r;un, fireste, cel mai distins regiment al locului. Mai intAi pen-

Irrr cir regimentul nostru, intemeiat in anul 1682, era cel mai

vcthi regiment bavarez gi apoi pentru ci avea ca patron pe

prirr(ul mogtenitor, devenit ulterior rege al Bavariei.

l)c ,,cei din al treisprezeceleal numifi gi ,,apostolicii", pen-

lrrr cir patronul lor era impiratul Austriei gi regele apostolic

,rl Urrgariei, se inlelege de la sine ci nu-i consideram egalii

rro1t ri.( )u geniqtii, ,,trupa intelectuali' de la Ingolstadt, legasem

tr.rirrici prietenie, dar ne consideram mult superiori domnilorrlt' ll artileria pedestri in pofida plrerii extraordinare pe care

rcsl)cctivii o aveau despre armele lor.

Strbofilerii qi trupa aveau propriile Parolewirtschaften - lo-r ,rltrri de petrecere - in care domnea cu strictele ,,spiritul de

r ot p'l

AccastiL mAndrie a armei gi a regimentului din care ficeai

lr.u'tc, de care adesea fachaz oamenii care nu s-au putut inte-

grir in viafa militari, a fost categoric unul dintre lucrurile care

au rlat putere vechii noastre armate. Pe timp de pace, imboldea

ir rrlrgf g, care aveau realizdri iegite din comun. Ea igi va dovedi

Irr t'girlir misuri eficienfa pe front.I )oar cu 14 zile in urmi, stdteam pe bincile gcolii, iar acum

rrltt' rrrl in curtea cazdrmli.Noi, cadelii, am fost trata[i cu duritate chiar de la inceput.

l,,r rlpirtul unei zile de instruclie dur6, ajungeam adesea intlrrrrrilorul comun clitindndu-ne. Odati, am ficut gimnastici

19

Memoriile lui Ernst Riihm

pdnl c6nd am cazut cu tofii gr[madi gi abia ne-am venit in fireintr-o incipere alituratl. Dormeam ca solda]ii de rAnd in od6-ile trupei, trebuia si ne facem ordine la pat gi peste tot, am in-vi[at si frecim gi sI lustruim ca oricare alt soldat.

Aceasti perioadi ne-a prins foarte bine in viala soldifeascide mai $trzirt; trebuie s[ vi spun insi cd pe atunci nu eram dincale afari de fericifi cu felul acesta de via{i. Din cind in cdnd,

aveam onoarea si se ocupe de noi vreun comandant care voiasi ne invefe niqte lucruri bune, de care insi noi ne-am fi lipsitfoarte bucurogi, asta pentru ci subofilerul instructor se purtabine cu noi dup[ ce se termina instrucfia.

Pe lAngi comandantul de companie, caporalul de serviciuse ocupa de instruirea mea in ceea ce privegte serviciul de or-dine interioari cu o dragoste care, dupi pirerea mea de atunci,ar fi fost demni de o cauzd mai buni. Cu o precizie de la care

nu se abitea niciodati, obignuia ca, la cAteva minute dupi ce

se didea degteptarea, si apari in dormitor nu atAt cu intenfiade a-mi ura ,,buni dimineafa'] cAt ca si se convingi ci sirisemimediat din pat gi ca s6-mi verifice cu aten(ie toati {inuta.

Aga au trecut repede citeva siptimAni. Din nigte civili ca-

raghioqi gi cam palizi, am devenit nigte tineri soldali pe care i1i

era mai mare dragul si-i privegti.

Apoi, regimentul a fost trimis la Landau pe Isar, unde se

desfrgurau exercifii cu mari unitifi; de acolo, mergeam pe tere-nul de manevre. La inceput, margurile lungi ne oboseau peste

mlsuri. Atunci il invidiam pe camaradul meu, Dolf Braun,care era cadet in Regimentul 7 Cavalerie Ugoar[, cAnd treceacilare pe ldng[ mine {inindu-se mAndru in ga. Unde mai puici nimeni nu putea contesta faptul ci bunul Dumnezeu gi re-gele nostru li imbricaseri mult mai frumos pe cei din cavaleriaugoari decAt pe noi, amirdfii de pifani.

Memoriile lui Ernst Riihm

Ofiferii regimentului se ocupau foarte serios de noi. Atuncin(' am insugit principiul care di forli Ei tirie corpului ofi|e-r t'sc, qi anume ci existi o diferenli intre ,,serviciu" gi ,,in afara

ocrviciului". in timpul serviciului nu existd nici prietenie, nicircltilre, in afara serviciului existi numai camarazi.

l)upi manevre, a inceput duioasa instrucfie de iarni a

r ornpaniei, o parte la ,,veterani" - soldalii mai vechi - apoi,

, t'ulalti parte, fiind deja ajutoare de nidejde, la instruirea re-

r rrr[ilor. La fel ca solda]ii de rdnd, trebuia si facem de gardi,r.rr timp de mai multe nopli a trebuit si fim santinele. inmA-rrrrrcir treselor de subofi[er gi, mai tdrzitt, a aqa-numitei portsi-I'ii au fost etapele importante ale acestei perioade de pregitirerrrilitar[.

( lind ceilalfi cadefi au intrat la qcoala de ofi1eri, in batalio-rrrrl rrreu a izbucnit o epidemie de meningiti; astfel, din cauza

I'r'r'icolului de contaminare, vreme de 14 zlle nu am avut voie

rii lrirrisesc cazarma. Abia dupl aceasti probi de ribdare am

losl trimis cu uriri de bine la gcoala de ofi1eri.( luvintele cu care am fost primit in imensa clidire din Blu-

t'rrburgstrasse din Miinchen nu au fost chiar prietenegti. Maii r rt i i, serviciul de zi cu zi a fost deranjat prin faptul ci venisem

r'rr, cadet intdrziat, intr-un moment in care instruc{ia ii trans-

lorrnilse in birba[i adevirafi pe to{i colegii mei. Acest lucru a

pcrturbat Ei programul de ordine interioari. Iar de faptul cinrt i domnea ordinea aveam si ne convingem pe cdt de repede,

grc irtit de temeinic.

lntAi de toate, era o prostie si mai credem in ideea potrivitr ilrcirr, in cadrul regimentului, cadetul ar fi fost un domn. De

rrscnrcnea idei stupide ne-au vindecat inci din primele zlle ofi-

lclii in seama cdrora se afla gcoala noastri. Am invilat foarte

rt'pccle ce inseamni si fii un ,,nimeni", ci nu egti bun de nimic

2t

22 Memoriile lui Ernst Rdhm

gi c[ abia aici o si devii un soldat gi un b[rbat adevirat. Fru-moasele noastre uniforme au luat drumul croitoriei. Doar unguler feapin, scurtat dupi regulament, mai avea voie s[ ne im-podobeasci uniforma de aspiranfi la gradul de ofiler.

Am devenit ofiler la 12 martie 1908.

Cdnd a izbucnit rizboiul, la 1 august 1914, eram adjutantin Batalionul 1 al regimentului, care a fost dislocat la Remilly,lAngi Metz, pentru aplrarea frontierei gi ciii ferate. Am primitbotezul focului in luptele care s-au dat, incepAnd cl25 august,

pentru ocuparea zonei in care se instruia artileria francezd,,laFlainval.

in urmitoarele doui siptim6ni, in apropiere de Gellenon-court, regimentul nostru a suferit pierderi foarte grele, iar Ia10 septembrie l9l4 mai rlmiseserar doar opt ofiferi in stare sd

lupte. in acea luni, Ia Spada, C6te Lorraine, am fost rinit pen-tru prima oar[, fiind lovit in fa[6 de o schiji de obuz in vremece dormeam sub cerul liber. Mi-am pierdut partea superioaria nasului.

in aprilie 1915 am fost avansat locotenent gi m-am lntors labatalion, primind la 2 iunie 1915 comanda Companiei 10, in-stalat[ in Pddurea Ailly. Aici am petrecut cel mai fericit an dincariera mea militari.

Pe 23 iunie 1916, la Verdun, compania mea a fost primacare a luat cu asalt tranEeele franceze qi a cucerit reduta de laThiaumont. in acea seard, am primit un glonf in piept care a

trecut aproape de unul dintre pllmdni gi a ieqit prin umir. intimp ce eram dus de doi camarazi, un sergent gi un soldat, lapunctul principal de prim ajutor, a trebuit si ne c[ut[m ad6-

post pentru ci incepuse un bombardament de artilerie. F[ri sigtiu, pe culmea pe care am ales-o pentru a ne addposti se afla o

subunitate germani de artilerie grea. in momentul in care am

Memoriile lui Ernst Rdhm

,rf ur)s sus, bateria a intrat sub focul inamicului, iar eu am fost

rrrrlrrogcat cu schije, cipitdnd alte 12 r[ni grave. Cele doul aju-

tolrc ale mele au fost omorAte. Am reugit s[ ajung la unul din-I rt' transeele bateriei, unde am primit ingrijiri din partea unuirrrt'tlic militar.

intdmplarea a ficut ca in acea zi s[ primesc prima decora-

1rc. in ordinul de zi se spunea: ,,in numele Majestifii Sale Kai-

u lltrl, se conferi Crucea de Fier, Clasa I,locotenentului R6hm,

, I i r r llegime ntul Kdnig 10 Infanterie, ca recunoagtere a devota-

rrrt'ntului remarcabil aritat in indeplinirea datoriei gi a vitejieithrvcclite in toate momentele de la inceputul rizboiului. Sem-

n,tl: l;reiherr von Gebsatelll'

l)c indati ce mi s-au vindecat rinile in misura in care pu-

tt'.rrrr fi considerat ,,un rinit ambulant", am ficut mai multer{'r('ri pentru a mi se da o func}ie la Ministerul de Rizboi gi

.uu li)st primit in biroul colonelului Koller, cu care eram prie-

lcn qi coleg. Pufin mai tdrziu, am fost numit adjutant al gefului

l)('l)ilrtamentului Armatei, lt.-col. Freiherr Gustav Kress von

Krr'ssenstein. Acest ofifer era unul dintre cei mai capabili oa-

rrrcrri ai armatei gi cunogtea cel mai bine problemele acesteia.

l)t'Partamentul condus de el era cel mai important din totlvl inisterul de Rizboi.

irr acea perioadd a carierei mele, am cip[tat o inlelegere

o lrrt'rurilor cu care pulini se puteau liuda, deoarece aproape

lo,rte ordinele de la gi citre Ministerul de Rizboi treceau

pr irr nrdna mea, toate rapoartele secrete de pe front, inclu-srv lapoartele reprezentan{ilor militari ai regatului Bavariei

tle ll inaltul Comandament al Kaizerului. in felul acesta, am

losl ini{iat in chestiuni gi evenimente despre care, in mod

lturrrral, un simplu c[pitan de infanterie nu ar fi gtiut nimictttt ioclatl.

23