Triplex Confinium 2013: Beba Veche, “capitala” Euroregiunii DKMT

Timp de două zile, Beba Veche a fost “capitala” Euroregiunii Dunăre-

Criş-Mureş-Tisa (DKMT). Liderii judeţeni şi regionali din România, Ungaria şi Serbia s-au întrunit în co-muna noastră la şedinţa anuală a Eu-roregiunii. Cu această ocazie, judeţul Timiş a cedat preşedinţia euroregiu-nii judeţului Bacs-Kiskun din Ungaria.

Aflată la a 16-a ediţie, manifestarea Zilele Euroregiunii a început la borna Triplex Confinium, unde au partici-pat delegaţii numeroase din toate cele trei ţări, începând cu preşedinţi de judeţ, vicepreşedinţi, consilieri judeţeni, primari, dar şi parlamen-tari sau reprezentanţi diplomatici. Judeţul Timiş a fost reprezentat la vârf de vicepreşedintele Consiliu-lui Judeţean, Marian Vasile. După discursurile oficialilor, a avut loc tradiţionalul cros al copiilor din satele din jurul graniţei. De aici, oficialii s-au deplasat la căminul cultural din Beba Veche, unde a fost găzduită şedinţa anuală a membrilor Euroregiunii.

INFRASTRUCTURA, O PRIORITATEPrintre cele mai importante punc-te pe agenda din acest an a fost stabilirea strategiei DKMT pentru următorul ciclu financiar al Uniunii Europene, 2014-2020. „Cele trei ţări vor conlucra în continuare pentru dezvoltarea infrastructurii în zona transfrontalieră. Bugetul Uniunii în următorul ciclu de finanţare 2014-2020 trebuie să fie o oportunitate pentru regiunea DKMT. Sper ca la sfârşitul acestui ciclu să avem noi puncte de trecere a frontierei care să uşureze schimburile economice şi culturale. Trebuie ca în strategia pen-tru următorul ciclu financiar să inclu-dem ceea ce este important pentru cei care locuiesc în cele trei părţi ale graniţei”, a declarat Anna Magyar, preşedinta judeţului Csongrad.

PROIECTUL PARCULUI INDUS-TRIA, AŞTEAPTĂ DE 3 ANI DUPĂ DECIZIA POLITICĂPrimarul comunei Beba Veche, Ioan Bohancanu, a rugat membrii Euroregiunii să introducă pe or-dinea de zi două puncte impor-tante pentru comunităţile locale şi anume înfiinţarea unui Parc Indus-trial, proiect aflat în stadiu avansat

de proiectare, dar blocat de aproape 3 ani între birocraţie şi politică. „Primăria a expropriat terenurile şi în acest moment este proprietara celor 35 de hectare necesare Parcu-lui Industrial Triplex Confinium. Par-tea românească a reuşit să finalizeze

studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. Mai mult, studiul de fezabili-tate pentru partea sârbă a fost făcut în oglindă cu cel românesc. Nu ştiu unde s-au împotmolit lucrurile. Mai lipseşte studiul părţii maghiare. Dacă s-ar finaliza şi acest studiu am putea trece la următorul pas şi să accelerăm efectuarea acestui obiectiv. Au du-rat mulţi ani de zile şi rezultatele nu se văd. A fost un proiect frumos dar în momentul de faţă trebuie să se facă mai mult şi mult mai repede”. În legătură cu punctul de trecere a frontierei şi drumul de legătură Beba

Veche, primarul spune că decizia este la nivel înalt.

„Atât Beba Veche cât şi Kubekhaza avem proiectul tehnic terminat, noi avem absolut toate avizele obţinute şi putem să demarăm foarte repede. Deocamdată nu s-a ştiut natura finanţării dar cu siguranţă că atât în judeţul Timiş cât şi în judeţul Cson-grad se pot găsi resurse”.

În legătură cu proiectul Parcului Industrial, Bransilav Bugarski a re-cunoscut că partea sârbă a avut o parte de vină, Ministerul de Interne sârb având unele reţineri faţă de un proiect de asemenea tip, în special legat de modul în care se va face intrarea şi ieşirea mărfurilor şi per-soanelor, necesităţile de ordin va-mal, legislativ etc. „Nu putem avea succes dacă nu avem o schemă clară cu reglementările legale din cele trei state pentru acest proiect”.

CĂI FERATE CARE NE UNESC…ŞI NU PREAAl doilea proiect prezentat de maghi-ari şi sârbi „DKMT railway” a fost legat de calea ferată Szeged – Subotica – Baja, care se vrea a fi conectată la cori-

doarele europene. Deşi distanţa din-tre Szeged şi Subotica este de 40 km, în prezent, pentru a parcurge traseul pe cale ferată este nevoie de mai bine de 4 ore, pentru că pe unele porţiuni trenul nu depăşeşte viteza de 5 km/h. Calea ferată existentă este într-o stare deplorabilă, iar de la Baja la Subotica sunt porţiuni unde calea lipseşte cu desăvârşire. Sârbii şi ungurii vor ca până în 2020 să construiască această linie proiectată la o viteză de 160 km/h. „Ungaria consideră că această secţiune este foarte importantă pen-tru că această secţiune ar completa legătura feroviară între Rijeka – Fi-ume – Constanţa. Avem informaţii că există date concrete pentru linii de cale ferată susţinute de Bruxelles în 2014-2020 şi trebuie să facem lobby pe lângă instituţiile europene şi toate parlamentele naţionale pen-tru a obţine sprijin real pentru acest proiect”, a spus preşedinta Cson-gradului, Anna Ma gyar.

În acest context, vicepreşedintele CJT Marian Vasile s-a referit şi la calea ferată Timişoara – Szeged. „Partea de Cenad până la Szeged nu este construită, iar cealaltă par-te, este concesionată şi va trebui reabilitată. Chiar dacă oficialii români susţin proiectul, acesta trebuie să fie susţinut şi de ceilalţi. Este important de spus că trebuie să ne gândim la mai multe surse de finanţare, nu nu-mai la programele transfrontaliere. Noi putem aplica nu numai la Brux-elles, ci şi la Banca Europeană de Investiţii”, a explicat el.

Printre punctele aflate pe ordinea de zi s-a discutat ideea reprezentan-tului Serbiei care a propus ca DKMT să formeze o delegaţie comună cu scopul de a face lobby la Bruxelles în interesul euroregiunii.

Programul oficialităţilor a continuat cu o masă la căminul cultural din Cher-estur. În ceea ce priveşte manifestările cultural-sportive din comună, foarte apreciate au fost meciurile de fotbal pe apă la Kubekhaza. De asemenea, sâmbătă şi duminică s-au ţinut spec-tacole de muzică populară, cu artişti din Banat care au creat o atmosferă de sărbătoare.

CURIERULde BEBA VECHE

Anul V • Nr 6 (60) • iunie 2013 • Ziar editat de Primăria Beba Veche • Apare lunar • GRATUIT

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Punctele de trecere a frontierei, o prioritate!

Ungaria, Serbia şi România sunt de acord că între ele este nevoie

de mai multe puncte de trecere a frontierei între cele trei ţări. De la te-orie la practică, este însă cale lungă. Au constat-o pe propria piele mem-brii Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DKMT), care de ani de zile se chinuie să promoveze proiecte transfrontaliere care să integreze cu adevărat regiunea întinsă pe trei ţări. Întruniţi la a 16-a ediţie a Zile-lor Euroregiunii DKMT „Triplex Con-finium”, desfăşurată la Beba Veche, reprezentanţii celor trei ţări s-au

angajat să recupereze în următorul ciclu de finanţare a Uniunii Europene 2014-2020.

ZONELE DE FRONTIERĂ AU NEVOIE DISPERATĂ DE MAI MULTE PUNCTE DE TRECERECel mai discutat subiect de pe agen-da Euroregiunii este legat de punc-tele de trecere a frontierei, despre care toată lumea este de acord că sunt insuficiente. „Este contra naturii ca localitățile din această zonă să fie împiedicate de granițe să îşi dezvolte relațiile economice”, este de părere Anna Magyar, preşedinta judeţului Csongrad. „Ungaria a deschis recent un punct de trecere a frontierei cu Serbia între Ásotthalom şi Backi Vi-nogradi (la sud de Szeged). Însă a fost nevoie de 15 ani pentru a face acest lucru!” a declarat aceasta. Dar situaţia de la graniţa sârbo-maghiară

este cu mult mai bună decât cea de la graniţa românească. Bransilav Bu-garski, reprezentantul Voivodinei a scos în evidenţă faptul că regiunea Voivodinia are numai 2 puncte de trecere a frontierei cu Timişul, în timp ce pe frontiera cu Ungaria, similară ca mărime, sunt acum 6 puncte.

PTF FOENI, VALCANI ŞI BEBA VECHE, O PRIORITATEReprezentantul Voivodinei spune că a deschis o cale de dialog cu preşedintele Consiliului Judeţean Timiş pe tema punctelor de trecere a frontierei. „Am discutat acest lu-cru cu domnul Titu Bojin care a fost foarte deschis, iar acum avem mi-siunea dificilă de a convinge Bel-gradul şi Bucureştiul că ideea noastră trebuie implementată, iar acest lucru înseamnă deschiderea a cel puţin două noi puncte de trecere a fron-tierei între Voivodina şi judeţul Timiş.

În acest moment avem doar două, complet insuficient pentru a apro-pia regiunea Banatului şi a promova schimbul de persoane, mărfuri, idei, de a extinde cooperarea, în special cea economică”, spune el. „Nu ştiu care este problema, de ce este aşa de dificil. Probabil că partea română de la Bucureşti spune că Belgradul are o problemă, iar partea sârbă spune că Bucureştiul are o problemă”.

„Împreună cu domnul Bojin am căzut de acord să găsim împreună care este nodul problemei şi să mergem la Bucureşti şi Belgrad să discutăm de-spre cum putem să continuăm pen-tru că un punct între Sânnicolau Mare şi Kikinda şi Foeni şi Jasa Tomic este minimum de care avem nevoie. Iar dacă dezvoltăm acest proiect indus-

trial vom avea un punct de trecere şi aici, iar dacă deschidem încă unul la sud de Biserica Albă pentru a conec-ta de Caraş-Severin de Voivodina ar fi un enorm pas înainte”, a mai declarat Bugarski.

UITE SCHENGEN, NU E SCHENGENPrimăria din Beba Veche şi cea din Kubehaza au făcut toate demersurile pentru a reface drumul care le lega odinioară, numit şi „drumul regal”, al cărui macadam austro-ungar mai rezistă şi azi. Dar cum intrarea în Schengen e ca fata morgana: când se apropie, când se îndepărtează, acum localnicii nu mai vor să audă de pla-nuri ci fapte concrete. Ei s-ar mulţumi şi cu un punct de trecere a frontierei pentru mic trafic. „Şi aici ne-am potic-

nit timp de 3 ani în aşteptarea intrării în Schengen. Ar trebui să deblocăm această situaţie şi să trecem efectiv la demersurile pentru deschiderea unui punct de trafic uşor. Ne trebuie ceva foarte simplu, necostisitor, care să fie în special în folosul comunităţilor lo-cale” spune Ioan Bohancanu, prima-rul din Beba Veche. Localitatea se află la numai 15 km faţă de Szeged, însă acum pentru a ajunge în Ungaria, lo-calnicii trebuie să parcurgă aproape 80 km, prin Cenad.

Economia locală are şi ea de suferit. Numai anul trecut, agricultorii din zonă au semnat mai multe contracte cu fabricile din sudul Ungariei, dar au fost nevoiţi să facă demersuri la nivel înalt pentru a deschide tem-porar graniţa şi a permite camioane-lor să transporte marfa. Ungurii au profitat şi ei de portiţa deschisă pen-tru a achiziţiona şi transporta baloţii de paie pentru centralele termice ungureşti şi austriece, dar cum perio-ada a fost limitată, au reuşit să ia doar o parte.

TIMIŞUL NU MAI TREBUIE SĂ AŞTEPTE DUPĂ SCHENGENMarian Vasile, vicepreşedintele Con-siliului Judeţean Timiş, este de părere că nu mai trebuie aşteptată intrarea în Schengen: „Cele trei regiuni şi-au exprimat poziţia de a avea mai multe puncte de frontieră deschise pentru a asigura mobilitatea. Pe de altă par-te, drumurile transfrontaliere trebuie susţinute. Din punctul meu de ve-dere, chiar dacă nu intrăm în Schen-gen, pentru Foeni, Valcani şi Beba Veche, dar şi pentru altele, trebuie să facem lobby pe lângă guvernele naţionale. Este un efort care trebuie făcut împreună cu guvernele celor trei state”.

CARAŞUL ÎNCĂ MAI VISEAZĂ LA BANATUL ISTORICPentru Caraş-Severin, Euroregiunea are rolul de a restaura legăturile is-torice ale Banatului, iar refacerea infrastructurii ar putea influenţa semnificativ comunităţile care la ora actuală sunt izolate. „Avem marea şansă să refacem ceea ce a existat. Infrastructura care conecta aces-te localităţi care au devenit foarte izolate după 1947, după momentul ridicării Cortinei de Fier. Până atunci, în ciuda faptului că ele existau în ţări diferite, colaborarea de sute de ani s-a menţinut. Acum este nevoie de re-facerea conexiunilor existente. Dacă mergem la sud, în zona Bela Crkva (Biserica Albă), există comunităţi pe partea judeţului Caraş-Severin, care au fost tăiate arbitrar”, a declarat reprezentantul Caraşului la DKMT. La capitolul planuri concrete, nici vecinii cărăşeni nu stau mai bine.

ŞI VECINII DIN VALCANI AU DE SUFERITLa Valcani, vama a fost deschisă micului trafic în 1970, însă odată cu intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană s-a pus lacătul pe ea. Dacă înainte, distanţa de 15 km de la Val-cani la Mokrin se făcea în aproximativ jumătate de oră, cu tot cu formalităţi, acum ocolul prin Jimbolia este de 90 km şi durează lejer două ore. „Noi am vrea să se redeschidă. Acest punct nu mai trebuie înfiinţat pentru că există deja. Avem şoseaua, iar clădirea vămii este bine întreţinută”, spune primarul Dragoş Buicu. El spune că sârbii de dincolo de graniţă ar putea să vină să muncească la noi în ţară, la fabricile din Jimbolia şi Sânnicolau Mare.

Mai mult, criza economică a rede-schis interesul economic al ambelor părţi. „Vă dau un exemplu. Dincolo, sârbii au patru fabrici de zahăr. Noi nu mai cultivăm sfeclă de zahăr pen-tru că nu avem desfacere, dar dacă ar fi deschis, am putea să o ducem la sârbi”, spune primarul. „Şi cetăţenii ar avea posibilitatea să mai facă cumpărături dincolo, unde este mai ieftin”, mai spune el.

Până la o eventuală redeschidere a vămii, Valcaniul rămâne una din co-munele de graniţă izolate. Aflată la 22 km distanţă de Sânnicolau Mare, nu are şanse prea mari să mai atragă investitori „Oraşul a acaparat toată industria în zonă. La noi nu vine ni-meni să investească. Dacă vama ar fi deschisă, mai ales pentru trafic mare, ar exista mai mult interes din partea investitorilor”, mai spune primarul Dragoş Buicu.

Povestea fugii din ţară a Nadiei Comăneci pe la Beba Veche

Pe 15 noiembrie 1989, cu nu-

mai o lună înainte să izbucnească Revoluţia de la Timişoara, cea mai mare campioană a gimnasticii româneşti fugea din ţară traversând ilegal graniţa de

vest, în judeţul Timiş. În drumul său spre libertate, Nadia a trecut pe un teren de lângă satul Pordeanu, comu-na Beba Veche, care astăzi îi aparţine primarului. El ne-a arătat locul pe unde gimnasta, însoţită de călăuze, a ieşit din ţară.

Astăzi, locul nu mai este dominat de paranoia Războiului Rece şi arată cât se poate de normal pentru pusta bănăţeană. Este un teren agricol, lu-crat cu utilaje moderne şi un câmp de sonde, dintre care unele mai ex-trag şi astăzi petrol. Calea aleasă de nadia este un drum agricol, petrolier, care pleacă de la drumul judeţean şi merge până la graniţă. Dacă nu ar fi un şir lung de tufişuri care despart terenurile agricole româneşti de cele maghiare nici nu ne-am da seama că e vorba de frontiera de stat. De pe partea românească se vede clar lo-calitatea maghiară Kiszombor, aflată la mică distanţă, prima în care Nadia ar fi ajuns mergând pe acest drum.

După 1989, presa a încercat să afle mai multe despre fuga Nadiei şi au apărut tot felul de ipoteze. Un local-

nic din Cenad susţine că a călăuzit-o pe Nadia în zona Beba Veche, în locul numit Triplex Confinium. Primarul are altă versiune. „Mai întâi a stat în Sân-nicolau Mare, nu ştiu exact cât timp, dar cu o zi înainte a fost văzută în oraş pe la restaurante servind masa. N-au văzut-o localnicii din comună, a fost în mare secret. Dar se crede că a fost ajutată de Securitate. Din câte am auzit, au fost doi-trei care au ajutat-o”.

Varianta lui este susţinută şi de faptul că în acea zonă existau mai multe pi-chete şi graniţa era foarte bine păzită. „Pe aici era plin de armată. Patrulau permanent şi stăteau la pândă. Ime-diat somau şi aveau dreptul să tragă. Nu cred că putea să vină întâmplător, decât să vină la fix şi să fie ajutată”.

Varianta cea mai vehiculată de presă este că Nadia şi-a lăsat în urmă familia şi tot ce avea şi a pornit spre graniţa

cu Ungaria. A mers pe jos şase ore, iar de acolo a fost preluată de Constan-tin Panait, cel care a dus-o la Viena şi apoi în Statele Unite.

Povestea Nadiei poate fi considerat un caz fericit. Mulţi n-au reuşit să treacă graniţa şi au fost prinşi, iar mai rău, alţii au dispărut sau se crede că au fost ucişi. Nimeni nu ştie cu exactitate câţi oameni au fost reţinuţi în timp ce încercau să fugă pe graniţa de vest, iar ce s-a întâmplat cu adevărat cu fugarii daţi dispăruţi rămâne şi astăzi un mister. Localnicii de la graniţă au mai multe variante, fiecare cu o inter-pretare diferită. Ioşca Baci, un bătrân care şi-a trăit toată viaţa în Pordeanu, îşi aminteşte că „nu era seară să nu puşte grănicerii. Se auzeau rafale. Mai ales în ultimii ani”, spune el.

Primarul îşi aduce şi el aminte de acea perioadă. „Eu eram şef de fermă la IAS atunci. Erau mulţi care încer-cau să treacă, în diferite locuri. Nu am avut de-a face cu ei, dar îi întâlneam dimineaţa, arestaţi. În general trece-rile aveau loc noaptea, iar câteodată se auzeau somaţiile”, spune el. El a rămas impresionat de amintirea unor fugari prinşi în satul Pordeanu. „Cel mai impresionat am fost în 1989, am văzut trecând prin faţa pichetului de la Pordeanu, vreo patru maşini cu numere de Maramureş, care au venit să treacă. Erau mai multe familii cu mulţi copii, în total cam 24 de per-soane în patru maşini. Au fost reținuți în dreptul localităţii Pordeanu, chi-ar lângă frontieră. Şi asta datorită

canalului care a fost săpat şi le-a blo-cat trecerea”, spune el. „Atunci am fost cel mai impresionat, am realizat dimensiunea acestui fenomen. S-a

intensificat în special în anul 1988-1989. A fost apogeul”. Cât despre cei dispăruţi, primarul nu ştie dacă lucru-rile sunt reale sau sunt doar le gende. „Eu atât am cunoştinţă la Beba un singur caz când grănicerul a fugit după un om care a trecut graniţa şi a mers după el până în Serbia. L-a şi împuşcat mortal din câte ştiu eu. L-a adus apoi în România şi circulă le-genda, nu se ştie dacă e adevărat sau nu, că a dispărut şi nu i s-a mai găsit corpul”.

Cert este că, după cel de-Al Doilea Război Mondial, graniţa de vest a reprezentat permanent o atracţie pentru cei care au dorit să fugă către o viaţă mai bună.

Curierul de Beba Veche vă invită la dezbatere: ce mai ţineţi minte despre fugarii care încercau să treacă graniţa în perioada comunistă?

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

Revedere-promoția 1971 a Școlii Gimnaziale Beba Veche Cu cât înaintăm în vârstă,ne

bucurăm parcă tot mai mult de revederea unor prieteni din copilărie, a colegilor de clasă și de școală. La fel de mult s-au bucurat de revedere, în prima zi de cireșar, și absolvenții promoției 1971 a Școlii Gimnaziale Beba Veche.

Din cei 18 absolvenți au reușit să ajungă la întâlnire 12 și anume: Ardelean Ioan, Ardelean Octavian, Boștină Constanța, Crăciun Viorica, Folescu Mircea, Gyemant Antal, Grui Viorel, Iancu Petru, Kovacs Iolan, Mandran Ion, Togi Florica și Tomi Elena. La ora de dirigenție s-au aflat patru dintre foștii profesori ai absolvenților, Ioan Popovici, Iuliana Lepuş, Rafila Mirea și Maria Lorincz alături de actualul director al școlii, Remus Ungureanu. Tresărind la auzirea numelui stri-

gat la catalog de prof. Ioan Popo-vici, amintindu-și de frumoasele momente din anii de școală, se putea citi în privirea lor melancolică tristețea unor oameni peste care timpul a trecut mult prea repede. Cu înțelepciunea și deschiderea pe care ți le dau vârstă, împli nirea și experiența, cu umor și bună dispoziție, absolvenții de ieri ,,elevii” de astăzi au depănat amintiri, au prezentat reușitele profesionale și familiale.

În amintirea celor care ,,s-au suit la ceruri” (înv. Simion Fibişan, prof.Miron Briscan și fostul coleg Marin-ki Carol) s-a ținut un moment de reculegere și s-au depus coroane de flori la cimitirul din localitate. Cei prezenți la întâlnire au pro-pus ca școala să poarte denumirea Școala Gimnazială ,,Simion Fibişan”

în amintirea celui care a fost mulți ani directorul școlii, fiu al satu-lui, care și-a dedicat întreaga viață învățământului bebean. La sfârșit a avut loc o masă festivă la Căminul Cultural, unde cei prezenți au con-tinuat șirul poveștilor din anii în care au fost colegi, dar și din perioada de după terminarea școlii.

Concluzia finală a fost că astfel de întâlniri merită să fie organizate și de alte generații de absolvenți, dovedind prin aceasta dragostea, respectul și prețuirea pentru școala absolvită.

Felicitări organizatorilor ! Ioan Popovici, profesor la Beba Veche

în perioada 1966-1978.

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

Preamărite şi preaminunate proorocule Ilie, depărtează

de la noi, prin mijlocirea ta către Domnul, dreapta mânie a lui Dum-nezeu; apără oraşele, satele şi ţara noastră de secetă, de foa mete,

de furtuni năpraznice, de cutre-mur, de boli şi răni aducătoare de moarte, de neînţelegeri între fraţi, de năvălirea asupra noastră a altor neamuri şi de războiul cel dintre noi. Prin rugăciunile tale, preamarite, întăreşte poporul nostru binecredincios şi ajută-l în toate faptele lui bune. Mijloceşte păstoriţilor noştri râvna fierbinte catre Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuirea sufletească a păstoriţilor, înţelepciune în pur-tare şi învăţătura, cucernicie şi tărie în ispite; judecătorilor dăruieşte-le nepărtinire şi lepa-dare de pofta câştigurilor, drep-tate şi milă faţă de cei obijduiţi; tuturor cârmuitorilor purtare de grijă faţă de supuşi, milă şi dreaptă judecată, iar dreptcredincioşilor supunere şi ascultare faţă de câr-muitori, cum şi îndeplinirea cu sârguinţă a tuturor îndatoririlor lor; ca astfel, în pace şi cucernicie, să petrecem veacul acesta. Amin.

Rugăciune către Sfântul prooroc Ilie

DECESE †Fibişan Simion (63 ani)

Dumnezeu să-l odihnească în pace

Sărbători religioase ortodoxe

Iulie• 12 V Cinstirea icoanei Maicii Domnului• 20 S Sf. Ilie• 21 D Sf. Prooroc Iezechiel

Sărbători religioase romano-catolice

Iulie - Cuptor• 3 M Sf. Toma, apostol• 11 J Sf. Benedict, abate• 23 M Sf. Brigitta• 25 J Sf. Iacob, apostol

Poveşti adevărate, poveşti cu tâlcUltimul biscuit

Într-un aeroport statea o tânara care urma sa faca o calatorie mai

lungă. Şi-a cumparat de acolo o carte ca să treacă mai repede timpul şi un pachet de biscuiţi. S-a aşezat pe un scaun, şi-a pus bagajele lânga ea şi s-a apucat să citească. La un moment dat s-a întors să ia un bis-cuit din pachetul de lângă ea.

A observat cu surprindere că la mică distanţă era aşezat un domn care citea un ziar şi care, fără să-i ceară permisiunea, a început să ia şi el din pachetul de biscuiţi. Cu toate că s-a simţit indignată, politeţea a împied-icat-o să îi reproşeze că are un com-portament nepotrivit.

Dar pe măsură ce ea lua câte un biscuit, lua şi el unul şi asta a facut ca până la urmă tânăra să devină

foarte nemulţumită. Când a luat din pachet penultimul biscuit, ea s-a în-trebat plina de resentimente: “Oare îndrăzneşte să mi-l ia şi pe ultimul?”

Bărbatul a luat într-adevar ultimul biscuit, l-a rupt în două şi i-a oferit zâmbind cald o jumătate.

Simţind că el a depăşit limita bunu-lui simţ, tânara s-a ridicat furioasă şi s-a îndreptat spre un alt colţ al sălii

de aşteptare. A deschis geanta ca să puna înăuntru cartea şi… spre marea ei surprindere, a văzut înaun-tru pachetul de biscuiţi pe care şi-l cumpărase.

În acel moment a copleşit-o un sen-timent de ruşine. A înţeles că pa-chetul din care mâncase nu era al ei, ci al bărbatului care citea ziarul. El a împarţit plin de bunătate chiar şi ultima bucaţică pe care o avea, fără să se simtă indignat, superior sau fu-rios.

MoralaOare de câte ori în viaţă am mâncat biscuiţii altcuiva fără să ne dăm sea-ma? Înainte să ne grăbim să-i judecăm pe alţii, am fi mult mai câştigaţi dacă am privi cu atenţie în jur… şi mai ales în sufletul nostru!

Căsătorii Garaba Valentin cu Oncescu Niculina

Casă de piatră!

Fotografia lunii: crossul Triplex Confinium

Pe scurt FII PRECAUT, HOŢII NU DORM!A început campania naţională „Fii precaut, hoţii nu dorm!”, prin care se încearcă prevenirea furturilor din locuinţe, fenomen care din păcate are loc mult prea dese şi la noi în comună. Ce măsuri trebuie să luaţi? Pare banal, dar de-seori o yală veche de uşă sau geam, sau un lacăt de proastă calitate, este mai degrabă un aliat al hoţilor, decât al dvs., aşa că schimbaţi-le dacă nu sunteţi siguri.

Ţineţi cont că dacă gospodăria nu vă este iluminată corespunzător, aveţi şanse mari să fiţi vizitaţi de hoţi. Când faceţi lucrări în locuinţă, apelaţi la firme specializate, nu aduceţi în casă necunoscuţi.

De asemenea, fiţi prevăzători, nu păstraţi sume mari de bani în casă şi nu spuneţi nimănui că deţineţi lucruri de valoare. Dacă plecaţi mai mult timp de acasă, rugaţi un vecin să verifice periodic imobilul, iar dacă

aveţi posibilitatea, instalaţi şi folosiţi corect sisteme de securitate.

BANI NERAMBURSABILI PENTRU DEZVOLTAREA FERMELORStatul va acorda din 2014 un ajutor unic ne¬rambursabil de 15.000 de euro pentru cei care vor să-şi dez-volte fermele şi să iasă din zona de subzistenţă şi semisubzistenţă, a promis ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Acesta a anunțat și că în noul Plan Naţional de Dezvoltare Rurală nu vor mai fi alocaţi bani prin Măsura 141.

„Vor exista măsuri mult mai efi-ciente decât Măsura 141 prin care acordăm cinci ani 1.500 de euro către gospodăriile ţărăneşti, măsură prin care nu facem altceva, din punctul meu de vedere, decât să prelungim agonia. Trebuie să-i ajutăm pe acei oameni să ajungă să aibă ferme de familie. De aceea, am acordat un spri-jin nerambursabil de 50.000 de euro pentru cei care vor să-şi dezvolte fer-mele de familie. Mai mult decât atât, există şi o facilitate pe care o putem acorda din 2014, un ajutor unic, 100% nerambursabil, de 15.000 de

euro, pentru cei care vor să iasă din zona de fermieri mici, subzistenţă, semisubzistenţă, să se orienteze către piaţă, să producă pentru piaţă,“ a mai spus Daniel Constantin.

STROPIRI CONTRA ŢÂNŢARILORAu fost suficiente câteva ploi la sfârşit de primăvară şi o adevărată explozie de ţânţari, sâcâitori şi chiar periculoși

pentru copii, să afecteze comuna. Primăria nu a stat cu mâinile în sân şi a luat legătura cu Consiliul Judeţean, care a pus la dispoziţie un avion utili-tar pentru stropit. Vineri, 21 iunie, la ora 6.00, s-a efectuat un tratament foarte reuşit împotriva ţânţarilor, fiind acoperite în totalitate intra-vilanele din Beba Veche, Cherestur şi Pordeanu. În total au fost stropite peste 200 de hectare. Deja, sâmbătă şi duminică, locuitorii au putut con-stata că nu mai era nici urmă de ţânţari.