Bazin Strimtat Nou

8/19/2019 Bazin Strimtat Nou

1/13

BAZINUL STRÂMTAT

1. Introducere2. Etiologie3. Clasificarea bazinelor strâmtate

4. Diagnosticul5. Formele clinice şi articularit!"ile biomecanismului naşterii #n bazinele str#mtate$. E%olu"ia sarcinii&. E%olu"ia şi conduita tra%aliului

1. INTRODUCERE

'e arcursul a ultimelor 3 secole ştiin"a obstetrical! lucreaz! mult #n ri%in"a bazinelor

str#mtate. (ns!) nec!tând la aceea c! #ntrebarea desre rolul bazinului osos #n naştere este destulde studiat!) roblema bazinului str#mtat nu trebuie considerat! comlet rezol%at!. Conduitara"ional! a naşterii #n caz de bazin str#mtat #n! #n rezent se refer! c!tre unul dein cele maigrele comartimente ale obstetricii ractice) deoarece bazinul str#mtat r!m#ne una din cauzeletraumatismului natal #nalt matern şi fetal) mortalit!"ii erinatale şi in%alidit!"ii.

*ctualmente #n leg!tur! cu sc+imb!rile sociale) #n care se etrece dez%oltarea organismelorfetelor, creşterii considerabile a efortului si+ic şi fizic şi situa"iilor de stres) ocua"iilor intensecu sortul din %#rsta fraged!) c#t şi rocesele de accelera"ie care ro%oac! sc+imb!ri at#t #ninciden"a c#t şi #n structura bazinului anatomic str#mtat.

'ractic au dis!rut bazinele gra% deformate c#t şi bazinele str#mtate de grad a%ansat. (n temei redomin! aşa numitele -forme şterse de bazin str#mtat. /ecanismul naşterii #n aceste forme lae

bazinului) de reguş!) nu se sc+imb!) #ns! #n multe cazuri sunt osibile comlica"iile) care conducla traumatismul fetal. Diagnosticul acestor forme de bazin str#mtat este osibili! numai rinintermediul metodelor seciale de diagnostic.

De e ozi"iile obstetricii erinatale s0au modificat şi rinciiile de declanşare a tra%aliului lafemeile cu bazin anatomic str#mtat.

Definiţie. umim bazin strâmtat acel bazin) sc+eletul osos al c!rui este #ntr0atât sc+imbat)#ncât trecerea rin el a unui coil matur) şi anume a c!uşorului) este dificil!) #ntâlnindobstacole cu caracter mecanic.

*ctualmente bazinul strâmtat rezint! una din cele mai rinciale şi mai comlicate robleme a obstetricii. (n debutul naşterii aar comlica"ii riscante entru %ia"a mamei şi f!tului.Comlica"iile sur%enite #n cazurile de bazin strâmtat necesit! asisten"! obstetrical! calificat!) nu

rare ori sur%ine indica"ia c!tre declanşarea tra%aliului rin oera"ie cezarian!.'roblema anomaliilor de dez%oltare a bazinului totalmente se refer! la bazinul strâmtat./aoritatea obstetricienilor consider! strâmtat bazinul) la care toate dimensiunile s0au

m!car una din ele este micşorat!) comarati% cu norma) cu 1)5 2 cm) şi mai mult.Indicele rincial #n baza c!rui se determin! bazinul strâmtat este rerezentat rin

dimensiunea conjugatei vera. Dac! dimensiunea conugatei %era este mai mic! decât 11 cm acest bazin este considerat strâmtat.

Incidenţa bazinului strâmtat de%iaz! de la 2)$ 6. 7c+inci"u8 ân! la 5)9 :.Colgano%8 cazuri) #n mediu 3)5 4 din toate naşterile. ;ltimii 1< ani inciden"a bazinuluistrâmtat #n maternitatea =C/ 1 :eublica /oldo%a8 a de%iat #n ur de 4 .


2/13

2.ETIOLOGIA.

Cauzele declanşatoare a bazinului strâmtat ot fi diferite,

• infantilismul general>

•suraefortul si+o0fizic #n %ârsta ubertat!>

•deregl!ri a func"iei menstruale şi reroducti%e>

•condi"ii nefa%orabile de %ia"!>

• tuberculoza general! şi a sistemului osos>

•ra+itismul din coil!rie>

• atologia e?tragenital! gra%! a mamei #nso"it! de deregl!ri metabolice se%ere>

•alimenta"ia insuficient! a mamei e arcursul sarcinii>

• traumatismul oaselor bazinului>

•e?ostoze şi tumori a oaselor bazinului>

• lu?a"ia #nainte a %ertebrei @ lombare>

•deforma"ii a articula"iilor sacro iliace.

3.CLASIFICAREA BAZINELOR STRÂMTATE Determin!m bazin strâmtat, 18 anatomic şi 28 func"ional clinic8. Aazinul strâmtat

anatomic are toate dimensiunile sau m!car una micşorate. 'e când) bazinul strâmtat func"ionalclinic8 are toate dimensiunile normale) dar comarati% cu dimensiunile f!tului c!uşorului8

rezint! obstacol entru degaarea lui. ecesit! men"ionare) c! nu totdeauna bazinul anatomic strâmtat rezint! obstacol entrunaştere. 6a un bazin anatomic strâmtat moderat ronosticul naşterii mai deinde şi de, caracterul

acti%it!"ii de naştere) greutatea robabil! a f!tului) osibilit!"ile c!uşorului de configura"iesuramatura"ie8.

Din unct de %edere ractic) e?trem de imortant! este roblema de clasificare a bazinelor strâmtate. Cea mai reuşit! este clasificarea du! form! şi gradul de strâmtare.

Clasificarea bazinelor strâmtate după forma de strâmtare:

Determin!m forme frec%ent #ntâlnite şi forme rar #ntâlnite.A. F!"e#e f!ec$en% &n%'#ni%e:

1. Aazin turtit trans%ersal micşorat diametrul trans%ersal8 des. 18> 2. Aazin general şi uniform strâmtat micşorate toate diametrele cu una şi aceeaşi unitate

de m!sur!8 des. 28> 3. Aazinul lat,

a8. bazin lat simlu micşorate toate diametrele antero0osterioare ale bazinului mic8des. 38>

b8. bazin lat ra+itic micşorat diametrul antero0osterior al intr!rii #n bazinul mic8 des.48. 4. Aazinul general strâmtat micşorate toate diametrele bazinului) dar re%aleaz! cele antero0

osterioare8 des. 58.


3/13

De(1. Ba)in %*!%i% %!an($e!(a#

De( 3. Ba)in +#a% (i"+#*

De(2. Ba)in *nif!" ,i -ene!a# (%!&"%a%

De( . Ba)in +#a% !a/i%cic .

De(.0 Ba)in-ene!a#(%!'"%a

%

B. F!"e#e !a! &n%'#ni%e1. Aazin strâmbat des. $82. Aazin #n form! de âlnie des. &83. Aazin sondilolistic des. 98

4. Aazin osteomalatic des. B85. Aazin cifotic des. 1< a) b8$. Aazin strâmtat de e?ostoze şi tumori osoase des. 118.


4/13

De(. Ba)in (%!'"a% De(. 4 Ba)in &n f!"5 de +'#nie

De(. 6 Ba)in*# (%e"a#a%ic De( 17. Ba)in cif%ic

De(. 11 Ba)in (%!'"%a% De(12. Ba)in c8a#-ic De( 13. Ba)in (c#i%icde e8(%)e ,i %*"!i (a(e

Clasificarea bazinelor strâmtate după gradul de strâmtare

radul de strâmtare a bazinului este determinat de dimensiunea conugatei %era./en"ion!m 3 grade de strâmtare a bazinului,

• gradul #ntâi conugata %era mai mic! decât 11 cm) ân! la B cm>


5/13

• gradul doi conugata %era mai mic! decât B cm) ân! la & cm>

• gradul trei conugata %era mai mic! decât & cm.6a un bazin strâmtat de gradul #ntâi şi doi naşterea oate fi osibil! er %ias naturalis dac!

f!tul nu0i rea mare) c!uşorul se oate configura) adic! nu0i suramaturat) şi acti%itatea denaştere este satisf!c!toare.

. DIAGNOSTICUL BAZINULUI STRÂMTAT

'entru a deista un bazin strâmtat sunt imortante datele anamnestice) ale e?amenuluie?tern) el%imetria şi datele tuşeului %aginal.

Din da%e#e ana"ne(%ice sunt recizate,=uortarea ra+itului #n coil!rie) condi"iile de %ia"! şi trai nefa%orabile tot #n aceast! erioad! de%ârst!) suortarea tuberculozei generale şi a sistemului osos) debutul târziu al func"iei menstruale)traumatismul suortat e arcursul %ie"ii.

E8a"en*# iec%i$ se #ncee cu insec"ia general!, #n!l"imea gra%idei ori arturientei>

tiul constitu"ional> insec"ia coloanei %ertebrale se e?clude c+ifoza) lordoza) scolioza8> se recizeaz! lungimea membrelor inferioare simetric! ori asimetric!> mobilitatea #n articula"ii>forma şi dimensiunile rombului /i+aelis) forma abdomenului endulum accentuat #n sus sau #n

os8> asimetria regiunii fesiere> #nclina"ii laterale ale sacrului) macrocefalie.Datele obiecti%e sunt comlectate şi cu rezultatele insec"iei din mers a gra%idei, mersul de

ra"! lu?a"ie co?ofemural!8) mersul sasmatic aralizie infantil!8> mersul oscilant %erticalscurtat un membru inferior8 sau trans%ersal lu?a"ie dubl! a şoldului8.

9a#+a!ea coloanei %ertebrale) a bazinului dur) a sc+eletului membrelor inferioare oatee%iden"ia deform!ri ale bazinului.

7 mare imortan"! #n diagnosticul bazinului strâmtat o are grosimea oaselor) care sedetermin! #n baza indicelui radio0carian .*. =olo%io%8.

Dimensiunea #n articula"ia radio0carian! oate fi curins! #ntre 14 şi 19 cm. Dac!indicele este mai aroae de 14 cm) oasele bazinului sunt sub"iri şi dac! acest indice este maiaroae de 19 cm) oasele bazinului sunt masi%e) groase.

E8a"en*# (%e%!ica# ala"ia abdomenului du! 6eoold8 remarc! #n cazul bazinuluistrâmtat o mobilitate marcat! a !r"ii rezentate nu numai la sfârşitul sarcinii) ci şi e arcursultra%aliului.

9e#$i"e%!ia #n diagnosticul bazinului strâmtat este destul de informati%!.*mintim dimensiunile normale ale bazinului osos feminin,Distan"a sinarum 2502$ cm> conugata e?terna 2Distan"a cristarum 2902B cm) conugata diagonalis 13 cm>

Distan"a troc+anterica 31032 cm> conugata %era 11 cm>Conugata lateralis 14014)5 cm>'romontoriul la un bazin normal se afl! mai sus decât marginea de sus a simfizei

rebiene) greu se accet! cu degetele e?aminatorului> ung+iul simfizei este dret.Interes ractic deosebit rezint! şi determinarea ung+iului de #nclinare a bazinului) de

dimensiunea c!reia #n mare m!sur! deinde %iteza naşterii. (n cazurile de bazin strâmtat #ntâlnimmai frec%ent dimensiuni mari ale ung+iului de #nclinare a bazinului.

rebuie determinate dimensiunile ieşirii din bazinul mic şi #nal"imea simfizei ubiene #nnorm! 5 $ cm8.

Cu cât articula"ia ubian! este mai mare) cu atât mai mic! %a fi conugata %era.Du! forma rombului /i+aelis utem determina bazinul strâmtat du! forma de

strâmtoare des. 148


6/13

De(. 1 F!"e#e !"*#*i Mic/ae#i( &n a)ine#e (%!&"%a%e.

E?amenul obstetrical include diagnosticarea nu numai a unui bazin anatomic strâmtat) dar şi definirea unui bazin func"ional clinic8 strâmtat. Diagnosticul definiti% al unui bazin clinicstrâmtat se instaleaz! numai #n erioada de e?ulzie a f!tului la o dilatare comlet! a colului

uterin. 'entru a determina disroor"ia #ntre dimensiunile caului f!tului şi dimensiunile bazinului sunt #naintate metodica) recomandat! de sa%antul angmeister şi metodica lui @asten)care au şi #ntrat #n ractica obstetrical! sub numele de semnul angmeister şi semnul @astendes. 158.

De(. 10 Dia-n(%ic*# a)in*#*i c#inic (%!'"%a%.=emnul @asten , a. negati%) b. la ni%el) c. oziti%

/etodica angmeister const! #n determinarea conugatei e?terne şi aoi) nemişcând

branşa osterioar! a el%imetrului din fosa surasacral!8) branşa anterioar! de e simfiz!8 odelas!m e artea cea mai roeminent! a c!uşorului. Dac! dimensiunea ob"inut! e el%imetrueste mai mare decât conugata e?tern! a%em un semn angmeister oziti%> dac! aceast!dimensiune este egal! cu conugata e?tern! a%em semnul angmeister la ni%el şi dac! aceast!dimensiune %a fi mai mic! semnul angmeister este areciat negati%) naşterea fiziologic! este

osibil!.=emnul angmeister se determin! numai la condi"ia de c!uşorul f!tului fi?at la intrarea

#n micul bazin.Gi mai informati%! entru determinarea %olumului bazinului mic este metoda rous! de

sa%antul @asten. *cest semn se determin! #n felul urm!tor, alma medicului se alic! deasurasimfizei şi alunec! aoi) sre c!uşorul f!tului. Dac! alma şi c!uşorul sunt la acelaşi ni%el semnul @asten la ni%el) bazinul oate fi roor"ional cu c!uşorul f!tului la contrac"ii uterinesatisf!c!toare şi configura"ie osibil! la c!uşorul f!tului #n lisa suramatura"iei lui8 şi naştereaimosibil! #n mod contrariu.


7/13

Dac! mâna obstetricianului) alunecând e c!uşorul f!tului se delaseaz! mai os desimfiz! semnul @asten este areciat negati% şi naşterea este osibil! per vias naturalis.

Dac! alma medicului se delaseaz! mai sus decât ni%elul simfizei ubiene semnul@asten %a fi areciat oziti% şi naşterea per vias naturalis este imosibil!.

E?amenul %aginal tuşeul %aginal8 concretizeaz! dimensiunile conugatei diagonale) rezen"a e?ostozelor ori tumorilor #n bazinul mic) forma romontoriului şi accesibilitatea

ultimului.Din conugata diagonal! şi cea e?tern! se calculeaz! dimensiunea conugatei %era) care larândul ei ne d! osibilitate de a arecia gradul de strâmtare al bazinului.Configura"ia c!uşorului la naştere #n bazine strâmtate se %ede #n des. 1$

De(. 1. Cnfi-*!aţia c5+*,!*#*i #a na,%e!ea &n a)ine (%!'"%a%e

0.FORMELE CLINICE :I 9ARTICULARIT; ierderea bomb!rii ariilor oaselor iliace> micşorarea diametrului trans%ersal al rombului /i+aelis>#ngustarea arcadei ubiene> disunerea #nalt! a romontoriului> determinarea uşoar! a linieiterminalis la e?amenul %aginal> sacrul lat şi aroierea sinelor isc+iatice.

*desea bazinul strâmtat trans%ersal se asociaz! şi cu un bazin clinic strâmtat) ceea ceinduce şi o frec%en"! #nalt! a inter%en"iilor c+irurgicale entru finisarea tra%aliului de naştere> sesoldeaz! cu traumatism matern şi mortalitate erinatal! #nalt!.

Particularităţile biomecanismului de naştere

•*ngaarea asinclitic! a c!uşorului f!tului #n unul din diametrele oblice c!uşorul fiind#n fle?ie8>

•*ngaare #nalt! a c!uşorului f!tului cu sutura sagital! #n diametrul antero osterior alintr!rii #n bazinul mic.

2.Bazinul general şi uniform strâmtat ( pelvis aeualibiter !usta minor s. nimisparva)

Aazinul general şi uniform strâmtat este acel bazin) la care sunt micşorate toate diametrele cuuna şi aceiaşi unitate de m!sur! mai frec%ent 1 2 cm8. *ceasta este forma cea mai des #ntâlnit!din toate formele de bazin strâmtat 4< $


8/13

diametrului antero0 osterior. *rcada ubian! #ngust!> ariile oaselor iliace sunt insuficientdez%oltate> romontoriul se afl! #nalt.

2. Aazin de ti b!rb!tesc el%is %irilis8 se #ntâlneşte la femeile de statur! #nalt!) cu asect b!rb!tesc. 'articularit!"ile clinice, arcada ubian! #ngust!) sacrul #ngust) sub form! de âlnieca%itatea bazinului.

3. Aazin iticantro el%is nana8. :erezint! bazinul cu cea mai #nalt! strâmtoare. =e

#ntâlneşte la femeile cu o statur! e?trem de mic! 12< 145 cm.8 conugata %era la aşa ti de bazin este egal! cu 5 $ cm. Particularităţile biomecanismului de naştere:

• Fle?iune ma?imal! a c!uşorului. Fontanela mic! se aroie de a?ul longitudinal al bazinului. Cu cât bazinul este mai strâmtat) cu atât fle?iunea %a fi mai e?rimat! şi cu atât maimult fontanela mic! se %a delasa sre a?ul longitudinal al bazinului.

• =utura sagital! totdeauna se %a angaa #n unul din diametrele oblice ale #ntr!rii #n bazinulmic. 'rin urmare diametrul trans%ersal mare al c!uşorului f!tului trece rin diametrul oblic al

bazinului) care0i u"in mai mare decât diametrul dret. /ai dearte c!uşorul #ndelineşte toatemomentele) ca #ntr0un bazin normal rota"ie intern!) defle?ie) rota"ie e?tern!8 numai cu #ntârziere)

cu o mai mare ierdere energetic! din artea arturientei. Degaarea c!uşorului este redat! #ndesenul 1& a)b.

a De(. 14 a > de-a?a!ea c5+*,!*#*i &n%!@*n a)in n!"a# > de-a?a!ea c5+*,!*#*i &n

a)in*# *nif!" ,i -ene!a# (%!'"%a%

". Bazinul strâmtat plat (pelvis plana)Aazinul strâmtat lat este acel bazin la care sunt micşorate dimensiunile antero

osterioare ale bazinului> sau numai la intrarea #n micul bazin bazin lat ra+itic8 sau toatediametrele antero osterioare bazin lat simlu8.

a) Bazinul plat ra#itic.

(n etiologie rinciala cauz! este ra+itul din coil!rie. /ecanismul de dez%oltare a ra+itului este rezentat rin mai multe teorii,

• eoria static! deformarea oaselor bazinului sub resiunea greut!"ii corului8>

• eoria muscular! deforma"ia oaselor bazinului sur%ine sub ac"iunea contrac"iilormusculare8>

• eoria AreusHoliso deforma"ia oaselor sur%ine ca consecin"! a deregl!rilor dedez%oltare a sc+eletului #n ra+itism8

Manifestările clinice:


9/13

• /icşorarea conugatei %era>

• Deformarea tuturor oaselor bazinului>

• Deformarea sacrului micşorarea #n lungime) uneori aare un romontoriu ad!ug!tor fals) de%ine mai lat şi mai sub"ire8>

• Deformarea oaselor ilion distan"a sinarum şi cristarum aroae egale8)

• Deformarea oaselor isc+ion tuberozit!"ile isc+iatice sunt r!sfrânte #n e?terior) arcada ubian! mai larg!) ung+iul ubian 0 otuz8>

• Coccisul #mreun! cu sacru formeaz! un cârlig>

• 6inia orizontal! a rombului /i+aelis este mai mare decât cea %ertical!.

Particularităţile biomecanismului de naştere:

1. *ngaarea #nalt! #ndelungat! a c!uşorului cu sutura sagital! #n diametrul trans%ersal alintr!rii #n micul bazin.

2. Defle?ia ne#nsemnat! a c!uşorului) #n rezultatul c!reia fontanela mare se delaseaz! mai osdecât cea mic!. (n aşa defle?ie c!uşorul %a trece conugata %era micşorat! cu diametrul s!utrans%ersal mic 9)5 cm8.

3. *ngaare asinclitic! a c!uşorului de obicei asinclitismul anterior8. =utura sagital! se afl!mai aroae de romontoriu. 7sul arietal osterior alunec! e romontoriu şi asinclitismuldisare.

4. aşterea decurge destul de reede du! trecerea rin strâmtoarea suerioar! a intr!rii #nmicul bazin.

b). Bazinul plat simplu

6a un bazin lat sunt micşorate toate diametrele antero osterioare. Deforma"iisc+eletice nu0s. iul constitu"ional este obişnuit.

'ronosticul naşterii #n bazin strâmtat lat simlu este mai fa%orabil comarati% cu bazinul

lat ra+itic. De obicei rongosticul este fa%orabil.'articularit!"ile biomecanismului de naştere,

• aşterea decurge ca #n rezenta"ie occiital!) dar numai c! nu totdeauna efectueaz!rota"ia intern! a c!uşorului. C!uşorul aunge la lanşeul el%ian) iar sutura sagital! continu! s!se afle #n diametrul trans%ersal al bazinului. *ceast! articularitate se numeşte angajare joasă acăpuşorului.

$. Bazin general strămtat (pelvis nimisparva et plana)

6a un bazin general strâmtat sunt micşorate toate dimensiunile) dar mai mult diametreleantero0osterioare conugata %era8. Etiologic acest ti de bazin se refer! la bazinele ra+itice.

Deosebim tei grue, 18 bazinul general strâmtat bine roor"ionat> 28 bazinul general

strâmtat infantil> 38 bazinul general strâmtat android(n rima gru! este %orba de bazine bine proporţionate) care rezint! reduceri a tuturor

dimensiunilor coresunz!toare staturii mici) dar tot roor"ionate a gra%idei. 6a acest ti de femeicu un sc+elet osos gracil) grosimea oaselor izolate ale bazinului este redus! şi la dimensiunie?terne relati% reduse cu conugata %era 19 cm dimensiunile #n e?ca%a"ie nu trebuie nea!rat s!fie reduse.

H.=olt+ a constatat e baza m!sur!rilor bazinului) c! bazinele femeilor mai scunde rezint! o construc"ie mai armonioas! decât acela al femeilor #nalte.

* doua gru! curinde bazinul infantil sau juvenil ) la care sc+eletul s0a orit #ndez%oltarea sa la un stadiu infantil. 6a aşa bazin liseşte curba fiziologic! a sacruluiJ.Hirc++off8.'romontoriul sus0situat) simfiza #nalt!) sacrul #ngust este situat ca lacoil.=trâmtoarea suerioar! rezint! un cerc ori un o%al alungit longitudinal.

6a aceste urt!toare de bazin infantil se urm!resc semne de infantilism e tot corul.


10/13

* treia gru! de bazin general strâmtat are oase delicate - bazinul femeii de tip masculin)cu oase grosolane) viril sau android . Aazinul android este #n totalitatea lui #nalt şi #ngust)comarati% cu bazinul femenin care este lat şi larg. *riile oaselor iliace sunt mai u"in conca%e)simfiza mai #nalt!) iar arcada ubian! mai ascu"it!. E?ca%a"ia este #n form! de #lnie. 'ilozitateala aceste femei este de ti masculin.

'articularit!"ile biomecanismului de naştere sunt comuse din articularit!"ile

biomecanismelor #n bazine late şi bazine uniform şi general strâmtate. Configura"ia c!uşoruluise etrece ca #n bazinele late> are loc angaarea asinclitic! a c!uşorului) mai frec%entasinclitismul osterior şi nu egele. Degaarea c!uşorului are loc ca #n bazinele general şiuniform strâmtate.

.EOLU la multiare) unde eretele abdominal este fla? c!uşorul f!tului se afl! ân! la debutultra%aliului de naştere numai angaat.

(n cazurile de bazin anatomic strâmtat c!uşorul f!tului nu se oate fi?a tim #ndelungat

c+iar şi la rimiare8. *cest semn oate fi considerat unul din semnele clinice rinciale ale bazinelor %iciate.

6a e?amenul obstetrical e?tern, fundul uterului la rimiare8 are form! acuminat! #n sus%enter acuminatus8 sau la multiare8 endulat #n os %enter roendes8. *ceste semne nutotdeauna sunt rezente #n bazinele %iciate) iar uneori forma abdomenului endulat! #n os oatefi şi din moti%ele defansului muscular resului abdominal ce are loc la multiare cu auz! mic!#ntre sarcini8.

Forma atologic! a abdomenului #n bazinele strâmtate conduce la anga!ri atologice af!tului rezenta"ii el%iene) anga!ri oblice şi trans%ersale) rezenta"ii craniene deflectate8. /aifrec%ent) comarati% cu bazinele normale) se #nt#lneşte #ntreruerea rematur! a sarcinii naşterea

rematur!8 şi atologii ce se asociaz! sarcinii +iertensiune indus! de sarcin!) edeme) disneia8.

4. EOLU- rociden"a mânu"ei ori icioruşelor f!tului>- ericolul mare de infec"ii setico0urulente #n ost artum>- naşteri rolongate>- surae?tenzia segmentului inferior al uterului>- rutura de uter>- comresia #ndelungat! a "esuturilor moi din bazinul mic cu formarea ulterioar! a

fistulelor %ezico0%aginale şi recto0%aginale>- cefalo+ematoma la nou0n!scutotdeauna conduita naşterii #n cazul bazinului %iciat %a fi consultati%!KKK

6a o desc+idere comlet! a colului uterin se %a confirma sau e?clude şi un bazin clinic

strâmtat) entru a lua decizia definiti%! desre modalitatea declanş!rii naşterii er %ias naturalissau rin oera"ie cezarian!.


11/13

Cnd*i%a na,%e!ii #n bazinul strâmtat rezint! o %ast! şi resonsabil! roblem! #nobstetrica contemoran! din acele considerente) c! #n marea moritate) naşterea este ericuloas!)din unct de %edere al ronosticului) atât entru mam! cât şi entru f!t. De aceia soreşteinciden"a declanş!rii tra%aliului rin oera"ie cezarian!. 6iteratura contemoran! indic! ofrec%en"! a oera"iei cezariene #n bazinul strâmtat de 5


12/13

lombar! oate #ntra comlet #n bazin) acoerind totodat! #ntrarea bazinului) care rerezint! unobstacol absolut la naştere.

Diametrul antero0osterior al #ntr!rii bazinului) +ot!râtor #n mecanismul naşterii) nu %a ficonugata %era) ci distan"a cea mai mic! dintre simfiza ubian! şi coloana %ertebral! din regiunealombar! alunecat! des. 98.

=ondiloliza este o anomalie congenital!) se roduce când e?ist! un unct slab congenital

e arcurile %ertebrelor) care cedeaz! #n decursul %ie"ii şi duce la o alunecare a coloanei %ertebrale.(n gradele mici de alunecare a %ertebrei @ lombare naşterea este osibil! per vias naturalis) #ncazurile deforma"iilor semnificate0declanşarea tra%aliului este osibil! numai rin oera"iecezarian!.

Ba)in*# (%e"a#acic. 7steomalacia oate fi considerat! ca un ra+itism la adul"i. 7steomalaciase manifest! rintr0o decalcifiere a oaselor) care este atribuit! unei lise relati%e a %itaminei D şiefectul estrogenic m!rit. 6a femeile mature) oasele ierd calciul) se #nmoaie şi de%in fle?ibile) #nsecial #n timul sarcinii. 7steomalacia sarcinii se localizeaz! #n secial la coloana %ertebral! şi

bazin) aceste oase se deformeaz! cât mai mult. /ai târziu şi mai lent) #nmuierea trece la torace) lae?tremit!"i şi la craniu. (n cele din urm! se aunge la forma caracteristic! a strâmtorii suerioare

#n form! de inim!) din bazinul osteomalacic frânt) la care arcul ubian se reliefeaz! ca un ciocdes. B8. *stfel se roduc #ngust!rile bazinului) #n strâmtoarea suerioar!) #n e?ca%a"ie şi #nstrâmtoarea inferioar!.

Din unct de %edere al mecanismului naşterii) deformarea osteomalacic! a oaselor #miedic! naşterea e cale natural!) mai ales atunci când oasele sau re#nt!rit. (n cazurile dedeforma"ii foarte ronun"ate este necesar! rezol%area naşterii rin oera"ia cezarian!.

Ba)in*# %*"!a#.E?ostozele şi tumorile osoase se #ntâlnesc destul de rar. Datorit! tumorilor trebuie men"ionate şi strâmtorile total neregulate ale bazinului. umorile mai mari ale oaselor

bazinului ot modifica comlet e?ca%a"ia el%ian!. =e ot diagnostica, fibroame) osteosarcome)encondroame şi di%erse tiuri de e?ostoze. ;n bazin cu multe e?ostoze se numeşte bazin cusine. E?ostozele cartilaginoase multile rezint! o #mboln!%ire ereditar! a sistemului osos. (ne?ostoze şi tumori de dimensiuni esen"iale se recomand! declanşarea tra%aliului rin oera"iacezarian! şi tratamentul secial ulterior des.118.

Ba)in*# (%!'"a% anc/i#%ic8. Formele de bazine strâmbate se datoresc unor tulbur!ri #n timulcreşterii şi resiunilor la care sunt e?use. Cauzele ce conduc la deformarea oblic! a bazinului otfi, ra+itismul> tuberculoza oaselor> traumatismul fracturi) lu?a"ii a articula"iilor8> scolioza>

redisozi"ia ereditar!Dret e?emlu oate ser%i bazinul co?algic. 7 #mboln!%ire inflamatoare a articula"iei

şoldului #n coil!rie este urmat! de o anc+ilozare şi scurtare a articula"iei #n ozi"ie de adduc"ie şi

fle?iune #n timul con%alescen"ei des. $8.7 form! e?trem de rar! de bazin strâmbat strâmtat oblic8 este bazinul aegele) descrismai am!nun"it de obstetricianul aegele) #n anul 1939. *ceast! anomalie oate fi datorit! unei

redisozi"ii ereditare) care const! #n nedez%oltarea unilateral! a unei ariioare sacrate) rin lisa unctelor de osificare) cu alte cu%inte un defect congenital de osificare.

*lt! form! de bazin anc+ilotic este bazinul scoliotic0bazin ra+itic) delasat oblic rintr0oscolioz!) una din coase este mult scurtat!. Declanşarea tra%aliului este referat! rin oera"iecezarian!.

Ba)in*# cif%ic Aazinul cifotic mai este numit bazin strâmtat #n âlnie. (n cazul cifozelor coloanei%ertebrale se roduce o a!sare) din care rezult! bazinul #n form! de âlnie des. &) 1< 8.

(ndretarea comensatoare a corului #n caz de gibozitate0care este datorit! unui ra+itism sauunei tuberculoze a %ertebrelor cu r!buşirea uneia sau mai multe %ertebre0duce la alatizarea bazinului. Dret consecin"! rezult! o l!rgire o%al! antero0osterioar! a strâmtorii suerioare şi o


13/13

#ngustare antero0osterioar! şi trans%ersal! a strâmtorii inferioare) deci se formeaz! un bazin #nform! de âlnie. (n func"ie de locul cifozei mai e?ist! şi bazine cifotice inelate.

A#-!i%"*# de cnd*i%5 a (a!cinii ,i na,%e!ii c* a)in ana%"ic (%!'"%a%

ou n!scu ii sunt incluşi #n grua de risc #nalt

ra%idele

*namnezaInde?ul infec"iosDeregl!ri a ciclului menstrual'atologie endocrin!Eforturi si+ofizice #n

ubertate'atologii a sistemului ososraume a bazinuluiE%olu"ia naşterilor recedente

:ezultatele antroometrice 0 (n!l"imea arturientei

6ungimea t!lii şi m#nii 6ungimea degetului I şi III

a mâinii Circumferin"a

abdomenului (n!l"imea fundului uterin * licarea ca ului f!tului

E%iden ierea ru ei cu sus ec ie la bazin anatomic strâmtat

:oentg+enoel%imetria du! indica"ii #n cazurile dificile8omografia comuterizat!) rezonan"a magentic! nuclear!

Aazin normal Aazin strâmtat .Forma şi gradul de strâmtare

E?amenul ;=) C) metodele clinice de daignostic) gradul de reg!tire a colului uterin

'rognosticul naşterii determinarea model!rii şi coeficien ii rognostici 8

aşterea0Controlul monitorizat ast!rii f!tului)0Contrac"iile uterine0=tarea arturientei0'artograma0*dminstrarea substan"elor sasmolitice şi analgezice0*recierea anga!riicaului0Determinarea bazinului

clinic strâmtat

7era"ie cezarian! urgent!,0Aazin clinic strâmtat0*nomalii de contrac"ii0Jio?ia acut! a f!tului #n I0II

erioad! de naştere

@entuza obstetrical!,0Insuficen"! rebel! a for"elor decontrac"ie0Jio?ia f!tului #n erioada II

7era"ie cezarian! lanificat!,0Aazin anatomic strâmtat gr II0III0Forme rare de bazinstrâmtat0F!t macrosom0'rezenta"ie el%ian!0Jio?ia cronic! a f!tului0=uraurtarea sarcinii0=imfizit!

0Cicatriciu e uter 0Insisten"a categoric! agra%idei

Bazin Strimtat Nou

Documents

Transcript of Bazin Strimtat Nou