Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

28
BAZELE PROIECTĂRII STRUCTURILOR Conf.dr.ing Adrian CIUTINA - CURS 3b - Eurocodurile structurale în Europa şi în România Notele de curs pot fi descărcate de pe pagina de web http://cemsig.ct.upt.ro/aciutina/didactic/bazele proiectarii structurilor/

description

proiectare

Transcript of Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Page 1: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

BAZELE PROIECTĂRII STRUCTURILOR

Conf.dr.ing Adrian CIUTINA

- CURS 3b -

Eurocodurile structurale în Europaşi în România

Notele de curs pot fi descărcate de pe pagina de webhttp://cemsig.ct.upt.ro/aciutina/didactic/bazele proiectarii structurilor/

Page 2: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

OBIECTIVE, STATUT

Eurocodurile structuraleNorme tehnice comune pentru proiectarea structurilor pentru construcţii în ţările membre ale Uniunii Europene.Specificitatea la nivel naţional se asigură prin Anexe Naţionale

Eurocodurile Structurale:Metode şi prevederi de verificare a cerinţelor specificate în Directiva C.E. 89/106/EEC pentru produsele de construcţii

Rezistenţe mecanice şi stabilitateSiguranţa la foc

Baza tehnică pentru contracte de execuţie şi servicii în domeniul construcţiilorCadru normativ pentru armonizarea specificaţiilor tehnice ale produselor pentru construcţii.

Page 3: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

UE: Baza Legală

Page 4: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

1) Eurocodurile structurale vor fi folosite în paralel cu Standardele de Produse (EN’S), Standardele de teste experimentale (EN’s), Ghiduri tehnice de aprobare şi execuţie (EN’S)

2) În conformitate cu Ghidul L – Aplicarea şi utilizarea Eurocodurilor– care a fost adoptat de comun acord de către Comisie şi statele membre UE, Eurocodurile au două obiective principale:

să fie folosite ca mijloace de calcul pentru determinarea proprietăţilor componentelor prefabricate declarate de către producător în contextul aplicării timbrului CE;să ofere reguli de proiectare pentru construcţii şi lucrări de inginerie civilă.

Eurocodurile structurale

Page 5: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

ENs: Norme tehnice de proiectare (10 Eurocoduri cu 58 de părţi – aprox 5000 de pagini)

ENs: Standarde pentru produsele de construcţii (500)

ENs: Standarde pentru încercări experimentale de conformitate (700)

ETA & ETAG: Aprobări si Ghiduri Tehnice Europene (170)

Sistemul Euronormelor pentru Construcţii

Page 6: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

Pachetul EurocodeEN 1990 Bazele proiectăriiEN 1991 Acţiuni asupra construcţiilorEN 1992 Calculul şi Proiectarea structurilor din betonEN 1993 Calculul şi Proiectarea structurilor din oţelEN 1994 Calculul şi Proiectarea structurilor compuse din otel şi beton EN 1995 Calculul şi Proiectarea structurilor din lemnEN 1996 Calculul şi Proiectarea structurilor din zidărieEN 1997 Calculul şi Proiectarea fundaţiilor şi inginerie geotehnicăEN 1998 Calculul şi proiectarea structurilor de construcţii rezistente la cutremurEN 1999 calculul şi proiectarea structurilor din aluminiu.

Page 7: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

Structura Eurocodurilor

Exemplu: Eurocode 3

Page 8: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

Relaţia dintre Eurocoduri

Siguranţa structurală, servicibilitate şi durabilitate

Acţiuni în structuri

Dimensionare şi detaliere

Proiectare geotehnică şi antiseismică

Page 9: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

Anexele Naţionale (NA)

Oferă valori alternative celor recomandate in Eurocoduri(numai in situaţiile specificate; Ex. γM ).Oferă valori pentru mărimi simbolizate dar neprecizate numeric în Eurocoduri.Oferă date specifice la nivel regional şi /sau naţional (încărcări climatice, hazard, seismice etc.). Proceduri de calcul/ verificare alternative celor din Eurocoduri (numai in situaţiile specificate în Eurocoduri).

Anexele naţionale mai pot conţine:Anexe informativeInformaţii complementare necontradictorii (NCC) prevederilor din Eurocoduri.

Page 10: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1990 (Eurocode 90) Bazele proiectării structurilor

Este norma Eurocode care prezintă principiile de proiectare ale structurilor.

Stabileşte principiile şi cerinţele pentru:- siguranţa structurală;- condiţiile de serviciu ale structurilor;- durabilitate.

EN 1990 descrie: - bazele de proiectare şi verificare;- oferă metodologii privind siguranţa structurală;

EN 1990 este împărţit pe mai multe secţiuni

Page 11: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1990 (Eurocode 90) Bazele proiectării structurilor

Conţinut EN 1990:- Secţiunea 1: Generalităţi;- Secţiunea 2: Cerinţe pentru construcţii;- Secţiunea 3: Principiile stărilor limită;- Secţiunea 4: Variabilele de bază;- Secţiunea 5: Analiza structurală şi proiectarea asistată de experiment;- Secţiunea 6: Verificarea prin metoda factorului parţial;- Anexa A (normativă): Aplicaţii pentru structuri (1)

Aplicaţii pentru poduri (2);- Anexa B (informativă): Managementul siguranţei structurale pentru

construcţii;- Anexa C (informativă): Bazele proiectării cu ajutorul factorului parţial şi a analizei de siguranţă;- Anexa D (informativă): Proiectarea asistată de experiment.

Page 12: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1991 (Eurocode 1) Acţiuni în construcţii

Prezintă tipurile de acţiuni (încărcări) care pot acţiona în construcţii (pe structuri).

Prezintă valori minime şi maxime ale încărcărilor care acţionează asupra structurilor

Este împărţit pe mai multe părţi şi secţiuni

Conţine Anexe Naţionale (NA), caracteristice fiecărui stat membru UE pentru definirea valorilor caracteristice ale încărcărilor care acţionează asupra construcţiilor, în principal pentru încărcările climatice (incluzând hărţi cu distribuţia valorilor caracteristice ale încărcărilor).

Page 13: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1991 (Eurocode 1) Acţiuni în construcţii

Părţi principale ale EN 1991:

- EN 1991 partea 1: Acţiuni generale

- EN 1991 partea 2: Încărcări din trafic pentru poduri

- EN 1991 partea 3: Acţiuni induse de macarale şi alte echipamente

- EN 1991 partea 4: Acţiuni pentru silozuri şi rezervoare

Page 14: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1991-1 Acţiuni generale

Partea principală a EN 1991 (partea 1) se ocupă de tipurile principale de acţiuni:

- EN 1991-1-1: Acţiuni generale: Densităţi, încărcări permanente, acţiuni impuse în construcţii

- EN 1991-1-2: Acţiuni generale: Acţiuni asupra structurilor supuse la foc

- EN 1991-1-3: Acţiuni generale: Încărcări din zăpadă

- EN 1991-1-4: Acţiuni generale: Încărcări date de vânt

- EN 1991-1-5: Acţiuni generale: Acţiuni termice asupra construcţiilor

- EN 1991-1-6: Acţiuni generale: Acţiuni în timpul execuţiei

- EN 1991-1-7: Acţiuni generale: Acţiuni accidentale

Page 15: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1992 Eurocode 2 Proiectarea structurilor din beton armat

Conţine reguli de dimensionare a structurilor din beton, betonarmat şi beton precomprimat.

Procesul de proiectare se bazează pe normativele EN 1990 (Bazele proiectării structurilor) şi EN 1991 (Acţiuni în construcţii).

Conţine mai multe părţi şi secţiuni:- EN 1992-1-1: Prevederi generale şi prevederi pentru

construcţii- EN 1992-1-2: Structuri din beton supuse la acţiunea focului

- EN 1992-2: Poduri din beton şi beton precomprimat- EN 1992-3: Structuri care susţin sau conţin lichide

Page 16: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1993 Eurocode 3 Proiectarea structurilor din oţel

Conţine reguli de dimensionare a structurilor din oţel.

Procesul de proiectare se bazează pe normativele EN 1990 (Bazele proiectării structurilor) şi EN 1991 (Acţiuni în construcţii).

Conţine mai multe părţi şi secţiuni:- EN 1993-1: Părţi generale- EN 1993-2: Poduri din oţel- EN 1993-3: Alte aplicaţii: 1993-3-1 – Turnuri

1993-3-2 – Stâlpi din oţel- EN 1993-4: Alte aplicaţii: 1993-4-1 – Silozuri

1993-4-2 – Rezervoare1993-4-3 – Conducte din oţel

- EN 1993-5: Piloţi din oţel- EN 1993-6: Structuri de rezemare pentru macarale

Page 17: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1993-1 Părţi generale

Conţine următoarele părţi:- 1993-1-1: Prevederi generale şi prevederi pentru construcţii- 1993-1-2: Structuri din oţel supuse la foc- 1993-1-3: Reguli suplimentare pentru elemente şi table

profilate la rece- 1993-1-4: Reguli suplimentare pentru elementele din oţel

inoxidabil- 1993-1-5: Structuri din plăci încărcate în planul lor- 1993-1-6: Structuri din plăci curbe subţiri- 1993-1-7: Structuri din plăci încărcate în afara planului- 1993-1-8: Proiectarea îmbinărilor- 1993-1-9: Structuri din oţel supuse la oboseală- 1993-1-10: Tenacitatea materialelor şi proprietăţile

perpendiculare pe grosime- 1993-1-11: Proiectarea structurilor din elemente întinse- 1993-1-12: Reguli suplimentare pentru structuri care folosesc

oţeluri de înaltă rezistenţă, până la S700.

Page 18: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1994 Eurocode 4 Proiectarea structurilor compuse oţel-beton

Conţine reguli de dimensionare a structurilor compuse din oţel şi beton.

Procesul de proiectare se bazează pe normativele EN 1990 (Bazele proiectării structurilor) şi EN 1991 (Acţiuni în construcţii).

Pe lângă aceste două normative, EN 1994 face trimitere la EN1992 şi EN 1993, în fapt EN 1994 combinând cele două materiale de construcţie (oţel şi beton).

Conţine mai multe părţi şi secţiuni:- EN 1994-1: - 1994-1-1 – Prevederi generale şi prevederi

pentru construcţii- 1994-1-2 – Structuri compuse supuse la foc

- EN 1994-2: Prevederi generale pentru poduri compuse

Page 19: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1995 Eurocode 5 Proiectarea structurilor din lemn

Conţine reguli de dimensionare a structurilor din lemn.

Procesul de proiectare se bazează pe normativele EN 1990 (Bazele proiectării structurilor) şi EN 1991 (Acţiuni în construcţii).

Conţine mai multe părţi şi secţiuni:- EN 1995-1: - 1995-1-1 – Prevederi generale şi prevederi

pentru construcţii- 1995-1-2 – Structuri din lemn supuse la foc

- EN 1995-2: Prevederi generale pentru poduri din lemn

Page 20: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1995-1-1 Prevederi generale pentru structurile din lemn

Conţinut EN 1995-1-1:- Secţiunea 1: Generalităţi: definiţii, terminologie;- Secţiunea 2: Bazele proiectării: Condiţii suplimentare faţă de EN

1990 pentru structurile din lemn;- Secţiunea 3: Proprietăţile materialelor pentru proiectare;- Secţiunea 4: Conceptul de durabilitate;- Secţiunea 5: Bazele analizelor structurale;- Secţiunea 6: Principiile de proiectare pentru Starea Limită

Ultimă;- Secţiunea 7: Principiile de proiectare pentru Starea Limită

de Serviciu;- Secţiunea 8: Rigidizări;- Secţiunea 9: Proiectarea componentelor şi a îmbinărilor;- Secţiunea 10: Forţa de muncă, detalierea structurală şi controlul

structurilor din lemn;

Page 21: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1996 Eurocode 6 Proiectarea structurilor din zidărie

Conţine reguli de dimensionare a structurilor din zidărie.

Procesul de proiectare se bazează pe normativele EN 1990 (Bazele proiectării structurilor) şi EN 1991 (Acţiuni în construcţii).

Conţine mai multe părţi şi secţiuni:- EN 1996-1: - 1996-1-1 – Prevederi generale şi prevederi

pentru construcţii- 1996-1-2 – Structuri din zidărie supuse la foc

- EN 1996-2: Aprecieri privind proiectarea, selecţia materialelor şi execuţia zidăriei

- EN 1996-3: Metode de calcul simplificat pentru structuri din zidărie nearmată

Page 22: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1997 Eurocode 7 Proiectarea geotehnică

Conţine reguli de dimensionare geotehnică.

Procesul de proiectare se bazează pe normativele EN 1990 (Bazele proiectării structurilor) şi EN 1991 (Acţiuni în construcţii).

Conţine două părţi:- EN 1997-1: Prevederi generale- EN 1997-2: Investigarea şi testarea terenului

Page 23: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1997-1 Prevederi generale proiectarea geotehnică

Conţinut EN 1997-1:- Secţiunea 1: Generalităţi;- Secţiunea 2: Bazele proiectării geotehnice;- Secţiunea 3: Informaţii geotehnice;- Secţiunea 4: Supervizarea construcţiilor, monitorizarea şi

mentenanţa;- Secţiunea 5: Umpluturi, desecări, îmbunătăţiri ale terenului,

armări de teren;- Secţiunea 6: Fundaţii izolate;- Secţiunea 7: Fundaţii pe piloţi;- Secţiunea 8: Ancoraje;- Secţiunea 9: Ziduri de sprijin;- Secţiunea 10: Cedări hidraulice;- Secţiunea 11: Stabilitatea solului;- Secţiunea 12: Taluzuri.

Page 24: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1998 Eurocode 8 Proiectarea structurilor la acţiunea seismică

Conţine reguli de dimensionare ale structurilor la acţiunea seismică.

Procesul de proiectare se bazează pe normativele EN 1990 (Bazele proiectării structurilor) şi EN 1991 (Acţiuni în construcţii), precum şi pe proiectarea elementelor în conformitate cu Eurocode 2-6 şi 9.

Conţine şase părţi şi mai multe secţiuni:- EN 1998-1: Prevederi generale, acţiuni seismice şi prevederi

pentru construcţii;- EN 1998-2: Poduri- EN 1998-3: Reabilitarea structurilor- EN 1998-4: Silozuri, rezervoare şi conducte- EN 1998-5: Fundaţii, ziduri de sprijin şi aspecte geotehnice- EN 1998-6: Turnuri, stâlpi şi şeminee

Page 25: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1998-1 Prevederi generale, acţiunea seismică şi prevederi pentru construcţii

Conţinut EN 1998-1:- Secţiunea 1: Generalităţi;- Secţiunea 2: Cerinţe de performanţă şi criterii de observare;- Secţiunea 3: Condiţii de teren şi acţiunea seismică;- Secţiunea 4: Proiectarea structurilor;- Secţiunea 5: Prevederi specifice pentru:

- structuri din beton;- structuri din oţel;- structuri compuse oţel-beton;- structuri din lemn;- structuri din zidărie.

- Secţiunea 6: Izolarea la bază a structurilor.

Page 26: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

EN 1999 Eurocode 9 Proiectarea structurilor din aluminiu

Conţine reguli de dimensionare pentru structurile din aluminiu.

Procesul de proiectare se bazează pe normativele EN 1990 (Bazele proiectării structurilor) şi EN 1991 (Acţiuni în construcţii).

Conţine cinci secţiuni:- EN 1999-1-1: Prevederi structurale generale;- EN 1999-1-2: Proiectarea la foc a structurilor din aluminiu;- EN 1999-1-3: Prevederi suplimentare pentru structurile

supuse la oboseală;- EN 1999-1-4: Prevederi suplimentare pentru tablele profilate

la rece;- EN 1999-1-5: Prevederi suplimentare pentru plăci curbe

subţiri din aluminiu;

Page 27: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

IMPLEMENTAREA EURONORMELOR îN ROMANIA

Instituţia naţională pentru standardizare afiliata la CEN.

ASRO – Asociaţia Română de Standardizare(O.G. No 39/1998 şi legea Nr. 355/2002)

Comisia Tehnică 343

Autoritatea naţională decizională : MTCCoordonarea naţională a procesului de implementare a Eurocodurilor structurale şi elaborare a Anexelor Naţionale: INCERC

(Ordinul Ministrului MTC nr.399/2005)

Page 28: Bazele Proiectarii Structurilor Curs-III-b

Adrian Ciutina, Bazele proiectării structurilor

Din martie 2010 în UE nu vor mai fi aplicate normele naţionale. Eurocodurile structurale şi normativele asociate vor fi singurele normative pentru proiectarea şi execuţia construcţiilor.

In România este necesar un efort susţinut de implementare şi asimilare a tuturor acestor documente.

Acest efort trebuie susţinut nu numai prin traducerea normelor şi redactarea anexelor naţionale, ci si prin implementarea acestora în programele analitice ale cursurilor universitare, editarea unor volume cu comentarii şi exemple, ghiduri de aplicare, cursuri post universitare.

În caz contrar, numai firmele europene vor proiecta şi vor executa construcţii în România.

IMPLEMENTAREA EURONORMELOR îN ROMANIA