Bazele proiectarii podurilor

Curs 1 Istoria podurilor. Nomenclator

Alexandra Danciu

ISTORIC ASUPRA EVOLUTIEI PODURILOR

Istoric

Pod: Constructie care leaga intre ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pamant, sustinand o cale de comunicatie terestra (sosea sau cale ferata) si asigurand continuitatea caii peste un obstacol natural sau artificial.

Evolutia lor determinata de evolutia societatii - necesitate a traversarii unor obstacole

Lemn si piatra beton, otel, materiale compozite

Primele poduri podurile naturale (trunchiuri de copaci, caderi de pietre sau formatiuni naturale

Poduri naturale

Xian Ren Qiao (Podul Zanelor), peste raul Buliu, Guanxi, China 121m deschidere

Poduri naturale

Xian Ren Qiao

Poduri naturale

Landscape Arch Arches National Park, Utah, USA, 88m

Poduri naturale

Sipapu Natural Bridge Utah, USA, 71m

Poduri naturale

Podul lui Dumnezeu pasaj rutier natural pe DJ 670 Baia De Arama Drobeta Turnu Severin

A doilea din Europa, singurul circulabil (L=30m, h=22m, latimea 13m, grosime 9m)

Istoric

Primul pod construit de om raul Eufrat, Babilon, Nabucodonosor (600BC) lungime de 300m

Pile (elementele infrastructurii podului pe care reazema suprastructura) caramida

Suprastructura trunchiuri de palmieri dispuse alaturat, deschideri de 9m

Poduri provizorii pe vase, persani, in 515BC

Romanii

Romanii cei mai mari constructori de poduri ai antichitatii

Podul lui Traian: Pod de lemn peste Dunare, la Drobeta Turnu Severin, Apollodor din Damasc 104-105 CE, 1134m

Romanii

Poduri masive cu elementul principal de rezistenta bolta in plin cintru (arc de cerc) din blocuri de piatra cioplite

Podul Alcantara, raul Tago, Spania, 65m deasupra apei, 194m lungime, 104-105CE

Romanii

Apeducte alimentarea cu apa a localiatilor Pont du Gard, langa Nimes, Franta, peste Raul Gardon

Istoric

Sec VI-IX Orient (Iran, Bizant)

Sec IX-XV razboaie

In afara oraselor cale ingusta, fortificate in scop de aparare

In orase latimi mari, amenajate spatii de locuit Ponte Vecchio, Florenta, Italia, 1395.

Sec XVI XIX poduri din zidarie de mare valoare artistica, arhitecturala si inginereasca (Ponte Rialto)

Sec XVI poduri de lemn (Ponte degli Alpini)

Sec XVIII primele poduri metalice

Ponte Vecchio - 1394

Latimea peste 30m

3 bolti, Lmax=29.2m

Ponte Rialto - 1591

Deschidere 28.2m, latime 22m, mari aglomerari de

oameni, din marmura alba in panta si contrapanta

Ponte degli Alpini - 1569

Pod peste Brenta, la Bassano, Italia, refacut dupa

proiectul original

Istoric

Secolul XVIII primele poduri metalice 1706 Lutingchiao, China, primul pod metalic

suspendat pe lanturi,100m

1779 Pod pe ferme din fonta, la Coalbrookdale

Istoric

Sec XVIII-XIX evolutie a CF -> evolutia infrastructurii

Poduri de lemn in sistem grinzi cu zabrele sec XIX

Poduri din fonta asemanatoare celor din zidarie sau piatra; fonta rezistenta buna la compresiune si slaba la intindere->interzicerea utilizarii

Fierul pudlat permite alte tipuri de sisteme structurale (Viaductul Garabit)

Viaductul Garabit

Gustave Eifel, 1884, 165m, arc dublu articulat

Istoric

Sec XIX noi materiale: betonul armat, betonul precomprimat, otelul

Pod de sosea pe arce de b.a. Sando, Suedia, 1943, deschiderea 264m, f=42m, lungimea totala 810m.

Istoric

Sec XX a doua jumatate poduri din beton precomprimat, poduri suspendate si hobanate

Pod peste golful Maracaibo, Venezuela, 8272m, 5 deschideri de 235m, 1962.

Poduri suspendate

Podul Brooklyn, New York, 1883, 488m deschidere

Poduri pe grinzi Gerber

Firth of Forth, Scotia, deschidere 521m, forma grinzilor

dupa diagrama de momente incovoietoare, 1890

Poduri hobanate

Viaductul Millau, Franta, 2460m, deschiderea maxima 321m, latimea 32m, inaltimea maxima a pilelor 270m

Poduri in Romania

1800-1900 Anghel Saligny si Elie Radu

Podul Carol I, peste Dunare la Cernavoda pod pe grinzi Gerber, deschiderea de 190m (deschiderea cea mai mare la acea vreme)

Poduri in Romania

Pod cu hobane la Agigea, deschiderea 162m, structura mixta (grinzi metalice in conlucrare cu placa de beton)

Poduri in Romania

Pod cu doua arce paralele si tiranti inclinati care se intersecteaza (sistem Nielsen), deschiderea de 171.83m, 2002

NOMENCLATURA

Nomenclatura generala

STAS 5626-92. Poduri.Terminologie.

Pod = constructie care sustine o cale de transport deasupra unui obstacol, lasand un spatiu liber petnru asigurarea continuitatii obstacolului traversat.

Pasaj inferior = pod de CF care traverseaza o sosea

Pasaj superior = pod de sosea care traverseaza o cale ferata

Pod combinat = pod care sustine o sosea si o CF pe aceeasi suprastructura

Pasarela = pod destinat circulatiei pietonilor

Pod de incrucisare = pod care asigura incrucisarea, la niveluri diferite, a doua sau mai multe cai de comunicati de acelasi fel

Viaduct = Pod care traverseaza o vale adanca, inlocuind un rambleu

Viaduct de acces = viaduct care face legatura intre terasamente si pod

Nomenclatura generala

Suprastructura

Infrastructura

Albia Albia minora = corespunde apelor medii

Albia majora = corespunde apelor mari

Profilul transversal al albiei

Afuiere

Nivelul apelor curgatoare E, N.A.E., N.A.M., N.A.m

Debit de calcul

Debuseul podului

Amonte, aval

Nomenclatura generala

Nomenclatura generala

Deschidere (travee)

Deschidere de calcul lc Lungimea podului

Lumina podului L

Cota caii pe pod

Inaltimea de libera trecere sub pod hl Inaltimea de libera trecere pe pod Hl Inaltimea de constructie Hc

Nomenclatura podurilor masive. Poduri masive boltite si in arc Poduri masive: poduri a caror suprastructura este

realizata din zidarie, beton armat sau precomprimat

Nomenclatura podurilor masive. Poduri masive boltite si in arc Elementele de sustinere a caii

Nomenclatura podurilor masive. Poduri masive boltite si in arc Elementele de sustinere a caii

Nomenclatura podurilor masive. Poduri masive cu grinzi

Nomenclatura podurilor masive. Poduri masive cu grinzi

Nomenclatura podurilor masive. Poduri masive cu grinzi