Balanta de Verificare Rectificat

CUPRINS

IntroducereCAPITOLUL I: Balanta de verificare: definitie, functii, erori de calcul.1.1 Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi1.2 Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant1.3 Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice1.4 Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor

patrimoniale1.5 Functia de analiza a activitatii economice 1.6 Identificarea erorilor de inregistrare cu ajutorul balantei de verificare.

CAPITOLUL II: Clasificarea si intocmirea balantelor de verificare.

2.1 Dupa natura conturilor pe care le contin 2.2 Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind 2.1.1 Balanta de verificare cu o singura egalitate 2.1.2. Balanta de verificare cu doua serii de egalitati 2.1.3. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati 2.1.4. Balanta de verificare cu patru serii de egalitati 2.2. Balantele de verificare ale conturilor analitice 2.2.1. Balanta de verificare analitica pentru conturile monofunctionale2.2.1.1. Balanta de verificare a conturilor analitice monofunctionale cu un singur etalon de evidenta 2.2.1.2. Balanta de verificare a conturilor analitice monofunctionale cu doua etaloane de evidenta 2.2.2. Balanta de verificare analitica pentru conturile bifunctionaleCAPITOLUL III: APLICATIICAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ

2

INTRODUCERE

Operatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate economica se inregistreza in conturi. In orice moment al activitatii economice, fiecare cont in parte pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale: existentele la inceputul perioadei, cresterile, micsorarile, totalul miscarilor cumulate de la inceputul anului, dar si existentele finale.

Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale impun generalizarea si prezentarea, intr-un tablou de ansamblu, a intregii activitati desfasurate. Metoda contabilitatii impune ca periodic, si in mod obligatoriu cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii inregistrarilor facute in contabilitate, cit si a calculelor efectuate cu ocazia determinarii rulajelor, sumelor totale si a soldurilor conturilor.

Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi.

In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor.

Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde provine si denumirea de ”balanta”. Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala, fiecare cont fiind inscris cu soldul initial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor si soldul final de la sfirsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva. Legea contabilitatii prevede ca ”pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor se intocmeste, lunar, balanta de verificare”. 1

Gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate etc..

Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza, servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a datelor.

1 Legea contabilitatii 82/91 - republicata

3

CAPITOLUL I

BALANTA DE VERIFICARE: DEFINITIE, FUNCTII, ERORI DE CALCUL

In categoria procedeelor specifice metodei contabilitatii se curpinde si balanta de verificare. Ea asigura respectarea in contabilitate a echilibrului permanent impus de dubla inregistrare a elementelor patrimoniale, atat cu ocazia inregistrarii operatiilor cu elementele respective in ordine cronologica si sistematica, cat si cu ocazia calculelor aritmetice in formulele contabile compuse sau in conturi pentru stabilirea rulajelor, sumelor totale si a soldului, oferind prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in contabilitatea curenta si a intocmirii unor bilanturi contabile reale si complete.

Balanta de verificare se prezinta ca un tablou enumerativ al tuturor conturilor din cartea-mare, care furnizeaza informatii in legatura cu soldurile initiale, miscarile sau rulajele intervenite intr-o anumita perioada de gestiune (luna, trimestru, semestru, an) si soldurile finale, la data intocmirii ei. Prin insumarea pe categorii a informatiilor respective se obtine punctul de plecare al controlului aritmetic oferit de contabilitate asupra inregistrarilor efectuate, in scopul mentinerii egalitatii bilantiere.

In procesul muncii practice de contabilitate, balanta de verificare indeplineste mai multe functii, dintre care:

1.1 Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi.

Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi, prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare, precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei. Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului dublei inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de aici in balanta, efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a rulajelor si a soldurilor conturilor, determina inegalitati intre totalurile balantei, care se semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control. Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori, care trebuie sa fie identificate si corectate.

1.2 Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilantBalanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in

contabilitatea curenta a unitatii. Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor, preluate din balanta de verificare prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului. Soldurile initiale ale conturilor la inceputul anului sunt preluate din bilantul anual, potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui

4

exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului 8precedent.

1.3 Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice

Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice.

1.4 Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale

Cuprinzind, sub forma centralizata, toate datele privitoare la existentele si miscarile elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice si analitice, pe o anumita perioada de timp, balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfirsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate. Astfel, se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura patrimoniului economic, eficienta plasarii resurselor etc.. 2

1.5 Functia de analiza a activitatii economice

Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico - financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale. 3 Aceasta analiza are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza bilantului contabil, cu ajutorul balantelor de verificare obtinandu-se un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile.

1.6 Identificarea erorilor de inregistrare cu ajutorul balantei de verificare

Balantele de verificare indeplinesc functia de control si identificare a erorilor de inregistrare prin intermediul egalitatilor care trebuie sa existe intre totalurile diferitelor coloane, precum si prin intermediul corelatiilor ce se stabilesc cu ajutorul lor. Neasigurarea unei egalitati sau a unei corelatii se datoreste existentei unei erori.

Cu ajutorul balantei de verificare se pot descoperi o serie de erori, si anume:- erori de intocmire a balantei de verificare-erori de inchidere a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale-erori de inregistrare in cartea-mare-erori de stabilire a sumelor din formulele contabile compuse.

2 Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii3 Iacob Petru Pantea (coord.) „Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania”, Ed. Intel Credo, Deva, 1995.

5

Erorile de intocmire a balantei de verificarei se produc cu ocazia adunarii coloanelor sau transcrierii sumelor din registrul cartea-mare in formularul de balanta (ca urmare a inversarii cifrelor, a omiterii unor cifre care fac parte din suma respectiva sau a adaugarii unor cifre la suma respectiva, a preluarii altei sume dintr-un rand sau coloana alaturata etc.). identificarea erorilor de calcul se face prin repetarea calculelor, iar a celor de transcriere prin punctare, adica prin confruntarea tuturor sumelor transcrise din registrul cartea-mare in formularul de balanta de verificare.

Erorile de inchidere a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale se datoresc calculelor gresite efectuate cu ocazia adunarii sumelor debitoare sau creditoare din conturi, ori cu ocazia stabilirii soldurilor finale ale acestora. Identificarea lor se face prin repetarea calculelor din cadrul fiecarui cont in parte.

Erorile de inregistrare in cartea-mare se datoreaza reportarii gresite a sumelor din jurnal in cartea-mare sau de la o pagina la alta a registrului cartea-mare, ca de exemplu:

- omiterea reportarii in cartea-mare a sumei unui cont din articolele contabile intocmite in jurnal

- reportarea de doua ori a aceleiasi sume din jurnal in cartea-mare- inregistrarea in cartea-mare a altei sume decat cea din jurnal, fie datorita

inversarii cifrelor, fie datorita omiterii unor cifre care fac parte din suma respectiva, fie datorita reportarii altei sume decat cea in cauza etc.

- reportarea sumei care trebuie trecuta in debitul unui cont din cartea-mare, in credit, si invers

- reportarea gresita a totalului de pe o fila din cartea-mare pe alta fila etc.Identificarea acestor erori se face prin punctare, adica prin confruntarea

sumelor transcrise din jurnal in cartea-mare sau a reportarilor de la o pagina la alta a registrului cartea-mare.

Erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse se datoreaza adunarii gresite a sumelor in aceste formule contabile. Identificarea unor astfel de erori se asigura prin refacerea calculelor la formulele contabile compuse si prin punctarea unor astfel de inregistrari cu documentele care au stat la baza lor.

Din cele de mai sus se observa ca posibilitatile de descoperire a erorilor cu ajutorul balantelor de verificare sintetice, prin intermediul egalitatilor dintre coloane sunt limitate, deoarece cu ajutorul lor se pot descoperi numai erorile care se bazeaza pe inegalitati, nu si cele care denatureaza insusi sensul inregistrarilor contabile.

Din categoria erorilor care nu se pot descoperi cu ajutorul balantelor de verificare sintetice, fac parte urmatoarele: omisiunile de inregistrare a operatiilor, erorile de compensatie, erorile de imputatie si erorile de inregistrare in registrul jurnal.

Omisiunile de inregistrare constau in faptul ca operatia economica nu a fost inregistrata deloc, nici in contul debitor si nici in cel creditor. Identificarea unor astfel de erori este posibila fie in urma verificarii documentelor prin punctare

6

pentru a se vedea daca acestea au fost inregistrate in totalitate, fie in urma descoperirii unor documente care nu poarta pe ele mentiunea de inregistrare, fie ca urmare a reclamatiilor primite de la corespondenti in legatura cu operatiile respective.

Erorile de compensatie se datoreaza reportarii gresite a sumelor din documentele justificative in jurnal sau din jurnal in cartea-mare, in sensul ca s-a trecut o suma in plus intr-o parte a unui cont sau a mai multor conturi si alta suma in minus, egala cu aceea trecuta in plus, in aceeasi parte a unuia sau a mai multor conturi, astfel incat pe total cele doua categorii de erori se compenseaza. Identificarea acestor erori este posibila datorita aparitiei de solduri finale nefiresti la unele conturi, cu ajutorul balantelor de verificare analitice sau in urma reclamatiilor primite de la terti. 15

Erorile de imputatie se datoreaza imputarii unei sume exacte ca marime din jurnal in cartea-mare, atat la debit, cat si la credit, insa nu in conturile la care trebuia sa fie trecuta, ci in alte conturi, care nu corespund continutului economic al operatiei respective. Identificarea acestor erori se face ca in cazul precedent. 16

Erorile de inregistrare in registrul jurnal se pot datora stabilirii gresite a conturilor corespondente, inregistrarii unei operatii de doua ori, atat la debit cat si la credit, inversarii formulei contabile sau intocmirii unei formule contabile corecte, dar cu alta suma mai mare sau mai mica, atat la debit cat si la credit. Si identificarea acestor erori se face ca in cazul erorilor de compensatie.

Singura balanta de verificare cu ajutorul careia se pot descoperi aceste erori care nu influenteaza egalitatile este balanta-sah, si aceasta intrucat ea reda, pe langa cele trei serii de egalitati, si corespondenta conturilor. Astfel, balanta-sah ofera posibilitatea identificarii corespondentelor eronate de conturi, a erorilor de compensatie si a celor de imputatie.

15 FELEGA N., IONASCU I.- Tratat De Contabilitate Financiara, Volumul I Si II" - Editura Economica, Bucuresti, 199816 IANAS GH. I.- Metode De Estimare La Inventar In Perioada Instabilitatii Monetare" - Ed. Lupta, Bucuresti, 1946

7

CAPITOLUL II CLASIFICAREA SI INTOCMIREA BALANTELOR DE

VERIFICARE

Balantele de verificare a conturilor se clasifica dupa mai multe criterii, si anume:

2.1 Dupa natura conturilor pe care le contin pot fi balante de verificare ale conturilor sintetice (generale) si balante de verificare ale conturilor analitice.

Balantele de verificare ale conturilor sintetice se intocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o anumita perioada de gestiune.

Balantele de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elborarii balantei conturilor sintetice, pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele de verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care a fost desfasurat pe conturi analitice. Aceste balante se mai numesc si balante de verificare auxiliare sau secundare. Spre deosebire de balanta de verificare a conturilor sintetice, care este una singura pe intreprindere, numarul balantelor de verificare ale conturilor analitice depinde de numarul conturilor care au fost desfasurate pe conturi analitice.

2.2 Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind, balantele de verificare ale conturilor sintetice pot fi: balante de verificare cu o egalitate, balante de verificare cu doua egalitati, balante de verificare cu trei egalitati si balante de verificare cu patru egalitati. Ele pot fi intocmite intr-o singura varianta sau in doua variante.

2.3 Balanta de verificare cu o singura egalitateBalanta de verificare cu o egalitate se prezinta in doua variante: fie ca

balanta a sumelor, fie ca balanta a soldurilor. Ea cuprinde numai o singura egalitate:

Totalul sumelor debitoare (∑Tsd) = Totalul sumelor creditoare (∑Tsc)

sau:

2.4 Balanta de verificare a conturilor cu doua egalitatiDenumita si balanta sumelor si a soldurilor rezulta din combinarea balantei

sumelor cu balanta soldurilor. Ea cuprinde patru coloane, doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si creditoare.

8

Totalul soldurilor finale debitoare (∑Sfd)

= Totalul soldurilor finalecreditoare (∑Sfc)

Egalitatile sunt:

A) Totalul sumelor debitoare (∑Tsd) = Totalul sumelor creditoare (∑Tsc)

B)

2.5 Balanta de verificare a conturilor cu trei egalitatiBalanta de verificare a conturilor cu trei egalitati se caracterizeaza prin

separarea soldurilor initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante: a.balanta tabelara

b.balanta de verificare sah.Balanta de verificare cu trei egalitati a fost conceputa pentru sporirea

proprietatilor informative ale balantelor de verificare cu una si cu doua egalitati. Pe baza ei se pot stabili urmatoarele egalitati:

A)

B) Totalul rulajelor debitoare (∑Rd) = Totalul rulajelor creditoare (∑Rc)

C)

In plus, cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoare corelatie: totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica (din Registrul Jurnal). Cu toate avantajele pe care le ofera balanta de verificare cu trei egalitati in forma tabelara, fata de balansa de verificare cu doua egalitati, ea prezinta su neajuns, si anume: desi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate.

Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma sah. Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in functie de continutul lor economic.

Balanta de verificare sah se prezinta sub forma unei table de sah, intocmita dupa principiul matriceal. Cu ajutorul ei se obtin aceleasi trei egalitati, cu deosebirea ca aceste trei egalitati nu se mai obtin intre totalurile coloanelor perechi, ci la intretaierea randurilor cu coloanele, in care rulajele din perioada curenta se inscriu pe conturi corespondente.

9



Totalul soldurilor initiale debitoare (∑Sfd)

= Totalul soldurilor initialecreditoare (∑Sfc)



2.6 Balanta de verificare a conturilor cu patru egalitatiAceasta balanta reprezinta o combinare a balantei de sume si solduri cu

balanta de rulaje lunare cu solduri initiale. Din acest motiv, ea mai poarta denumirea de balanta de rulaje lunare cu sume precedente. Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele egalitati:

A)

B)

C)

D)

Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nastere din continutul diferit al primelor coloane, astfel:

a) in cazul lunii ianuarie, balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare si creditoare, iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare

b) la sfirsitul celorlalte luni ale anului, primele doua coloane contin date privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare.

Cu toate avantajele pe care le prezinta fata de celelalte balante de verificare, balanta conturilor cu patru egalitati are urmatorul neajuns: nu reflecta rulajele conturilor din lunile precedente. Acestea sunt cumulate cu soldurile initiale de la inceputul anului.

Inlaturarea acestui neajuns s-ar putea realiza prin intocmirea unei balante de verificare cu cinci egalitati.

Balantele de verificare se intocmesc, de regula, la sfarsitul unei perioade de gestiune, luna, trimestru, semestru sau an, si ori de cate ori necesitatile impun acest lucru, in scopul verificarii exactitatii inregistrarilor contabile.

Pentru intocmirea unei balante de verificare se procedeaza astfel :- se trec operatiile din jurnale in cartea-mare pana la data cand urmeaza sa

se intocmeasca balanta de verificare - se totalizeaza sumele din debitul si creditul fiecarui cont deschis in

cartea-mare (solduri initiale, rulaje, solduri totale, solduri finale) in formularul de balanta de verificare

- se aduna coloanele balantei de verificare, iar totalurile stabilite in cadrul

10

Totalul sumelor debitoare din balanta (perioada precednta) (∑Tsdp)

= Totalul sumelor creditoare din balanta (perioada precednta) (∑Tscp)

Totalul rulajelor debitoare ale lunii curente (∑Rd)

= Totalul rulajelor creditoare ale lunii curente (∑Rc)

Totalul sumelor debitoare la data intocmirii balantei

(∑Tsdf)

= Totalul sumelor creditoare la data intocmirii balantei

(∑Tscf)



fiecarei perechi de coloane (debitoare-creditoare) trebuie sa fie egale intre ele. De asemenea, totalul rulajelor stabilite in cadrul balantei de verificare, trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din registrul jurnal.

Pentru exemplificarea modului de intocmire a balantelor de verificare si elucidarea functiilor acestora, se porneste de la un bilant contabil initial si se presupun cateva operatii economice si financiare din cadrul unui trimestru, care se inregistreaza in ordine cronologica si sitematica.

Bilantincheiat la data de 31 decembrie 2009

ACTIV PASIVDENUMIREA POSTURILOR SUME (RON) DENUMIREA POSTURILOR SUME (RON)Mijloace fixe Materii primeDisponibil la bancaNumerar in casierie

10.000.000500.000

1.000.00010.000

Capital socialFurnizoriCreditori diversiCredite bancare pe termen scurt

10.100.000600.000400.000

410.000TOTAL ACTIV 11.510.000 TOTAL PASIV 11.510.000

Operatiile care au loc in primul trimestru al anului 2010, sunt:IN LUNA IANUARIE:

1. Se achizitioneaza de la furnizori, mijloace fixe in valoare de 1.500.000 RON.

2. Se inregistreaza statul de plata a salariilor cuvenite personalului intreprinderii in suma de 600.000 RON.

3. Se inregistreaza impozitul pe salarii cuvenit bugetului statului in suma de 182.000 RON si contributia la pensia suplimentara, in suma de 18.000 RON.

4. Se ridica din disponibilul de la banca suma de 400.000 RON, necesara pentru plata salariilor.

5. Se platesc salariile cuvenite personalului intreprinderii, in suma de 400.000 RON.

6. Se vireaza la bugetul statului si la bugetul asigurarilor sociale sumele datorate.

Nota: Unitatea care face obiectul exemplificarii este scutita de plata TVA.

IN LUNA FEBRUARIE:7. Se achita din disponibilul unitatii patrimoniale de la banca datoria fata

de furnizor, in suma de 100.000 RON.

11

8. Se receptioneaza materiile prime primite de la furnizor la pret de facturare de 200.000 RON, pentru care se inmaneaza un efect comercial de platit in suma de 100.000 RON.

9. Se achita din disponibilul intreprinderii de la banca, cheltuielile de transport pentru materiile prime aprovizionate, in suma de 8.000 RON. Contabilitatea materialelor este organizata la costul efectiv de aprovizionare.

10.Se achita la termenul stabilit, din disponibilul intreprinderii de la banca, efectul comercial de platit in suma de 100.000 RON.

11.Se obtine de la banca un credit pe termen scurt, in suma de 150.000 RON.

IN LUNA MARTIE:12.Se reduce capitalul social cu suma de 2.000.000 RON, care se va

rambursa actionarilor.13.Se restituie din disponibilul de la banca un credit pe termen scurt, in

suma de 130.000 RON.14.Se ridica din disponibilul de la banca suma de 8.000 RON necesara

pentru decontarea unor avansuri spre decontare.15.Se acorda unui salariat al intreprinderii un avans spre decontare in

suma de 5.000 RON.16.Se depune din casierie la banca suma de 3.000 RON.17.Se achita unui creditor suma de 200.000 RON, din disponibilul

intreprinderii de la banca.In continuare, aceste operatii economice si financiare se inregistreaza in

ordine cronologica in jurnal, sub forma de formule contabile.

Inregistrarea operatiilor economice si financiare in jurnal

Nr. Data Conturi Corespondente Debit Credit1 08.I „Mijloace fixe” = „Furnizori de

imobilizari”1.500.000 1.500.000

2 19.I „Cheltuieli cu remuneratiile personalului”

= „Personal-remuneratii datorate”

600.000 600.000

3 19.I „Personal-remuneratii datorate”

= „Impozitul pe salarii”

„Asigurari sociale”

200.000 182.000

18.000

4 20.I „Casa” = „Conturi curente la banci”

400.000 400.000

5 23.I „Personal-remuneratii datorate”

= „Casa” 400.000 400.000

12

6 24.I „Impozitul pe salarii”

„Asigurari sociale”

= „Conturi curente la banci”

182.000

18.000

200.000

7 07.II „Furnizori” = „Conturi curente la banci”

100.000 100.000

8 17.II „Materii prime” = „Efecte de platit”„Furnizori”

200.000 100.000100.000

9 20.II „Materii prime” = „Conturi curente la banci”

8.000 8.000

10 23.II „Efecte de platit” = „Conturi curente la banci”

100.000 100.000

11 26.II „Conturi curente la banci”

= „Credite bancare pe termen scurt”

150.000 150.000

12 06.III „Capital social” = „Decontari cu asociatii privind

capitalul”

2.000.000 2.000.000

13 14.III „Credite bancare pe termen scurt”


130.000 130.000

14 20.III „Casa” = „Conturi curente la banci”

8.000 8.000

15 21.III „Avansuri de trezorerie”

= „Casa” 5.000 5.000

16 22.III „Conturi curente la banci”

= „Casa” 3.000 3.000

17 25.III „Creditori diversi”


100.000 100.000

Total la data de 31.03 6.104.000 6.104.000

Dupa inregistrarea tuturor operatiilor economice si financiare in jurnal, acesta se totalizeaza fila cu fila si prin reportare, pe total perioada gestiune. Sumele din coloanele debitoare si creditoare ale jurnalului, obtinute in urma totalizarii, trebuie sa fie egale intre ele. 4

Din jurnal, operatiile respective se reporteaza formula cu formula si se grupeaza dupa natura si continutul lor economic in ordine sistematica, pe conturi distincte in cartea-mare, unde sunt trecute si sumele din bilant, ca solduri initiale.

Dupa efectuarea acestor inregistrari, se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise in cartea-mare si se stabileste soldul final, care reprezinta existentul de mijloace economice si surse de finantare la un moment dat.

4 Mihai Aristotel Ungureanu (coord.) „Finante Publice”, Ed. Independenta Economica, Braila, 2000

13

Inregistrarea operatiilor economice si financiare in cartea-mare

1. „Capital social” Debit Credit1.I Sold initial - - 10.100.000

6.III Decontari cu asociatii privind capitalul 12 2.000.000 -31.III Sold final creditor - 8.100.000 -

10.100.000 10.100.000

2. „Mijloace fixe” Debit Credit1.I Sold initial - 10.000.000 -8.I Furnizori de imobilizari 1 1.500.000 -

31.III Sold final debitor - - 11.500.00011.500.000 11.500.000

3. „Materii prime” Debit Credit1.I Sold initial - 500.000 -

17.II Efecte de platit 8 100.000 -17.II Furnizori 8 100.000 -20.II Conturi curente la banci 9 8.000 -31.III Sold final debitor - - 708.000

708.000 708.000

4. „Furnizori” Debit Credit1.I Sold initial - - 600.0007.II Conturi curente la banci 7 100.000 -17.II Materii prime 8 - 100.00031.III Sold final creditor - 600.000 -

700.000 700.000

5. „Efecte de platit" Debit Credit17.II Materii prime 8 - 100.00023.II Conturi curente la banci 10 100.000 -

100.000 100.000

6. „Furnizori de imobilizari” Debit Credit8.I Mijloace fixe 1 - 1.500.000

31.III Sold final creditor - 1.500.000 -1.500.000 1.500.000

7. „Personal-remuneratii datorate” Debit Credit19.I Cheltuieli cu remuneratiile personalului 2 - 600.00019.I Impozitul pe salarii 3 182.000 -19.I Asigurari sociale 3 18.000 -23.I Casa 5 400.000 -

600.000 600.000

14

8. „Asigurari sociale” Debit Credit19.I Personal-remuneratii datorate 3 - 18.00024.I Conturi curente la banci 6 18.000 -

18.000 18.000

9. „Impozitul pe salarii” Debit Credit19.I Personal-remuneratii datorate 3 - 182.00024.I Conturi curente la banci 6 182.000 -

182.000 182.000

10. „Decontari cu asociatii privind capitalul” Debit Credit

6.III Capital social 12 - 2.000.00031.III Sold final creditor - 2.000.000 -

2.000.000 2.000.000

11. „Avansuri de trezorerie” Debit Credit21.III Casa 15 5.000 -31.III Sold final debitor - - 5.000

5.000 5.000

12. „Creditori diversi” Debit Credit1.I Sold initial - - 400.000

25.III Conturi curente la banci 17 100.000 -31.III Sold final creditor - 300.000 -

400.000 400.000

13. „Conturi curente la banci” Debit Credit1.I Sold initial - 1.000.000 -20.I Casa 4 - 400.00024.I Impozitul pe salarii 6 - 182.00024.I Asigurari sociale 6 - 18.0007.II Furnizori 7 - 100.00020.II Materii prime 9 - 8.00023.II Efecte de platit 10 - 100.00026.II Credite bancare pe termen scurt 11 150.000 -14.III Credite bancare pe termen scurt 13 - 130.00020.III Casa 14 - 8.00022.III Casa 16 3.000 -25.III Creditori diversi 17 - 100.00031.III Sold final debitor - - 107.000

1.153.000 1.153.000

15

14. „Credite bancare pe termen scurt”’ Debit Credit1.I Sold initial - - 410.000

26.II Conturi curente la banci 11 - 150.00014.III Conturi curente la banci 13 130.000 -31.III Sold final creditor - 430.000 -

560.000 560.000

15. „Casa” Debit Credit1.I Sold initial - 10.000 -20.I Conturi curente la banci 4 400.000 -23.I Personal-remuneratii datorate 5 - 400.000

20.III Conturi curente la banci 14 8.000 -21.III Avansuri de trezorerie 15 - 5.00022.III Conturi curente la banci 16 - 3.00031.III Sold final debitor - - 10.000

418.000 418.000

16. „Cheltuieli cu remuneratiile personalului”

Debit Credit

19.I Personal-remuneratii datorate 2 600.000 -31.III Sold final debitor - - 600.000

600.000 600.000

In continuare, pe baza datelor din cartea-mare stabilite dupa inchiderea tuturor conturilor, se intocmeste balanta de verificare, al carei formular cuprinde doua coloane comune pentru orice tip de balanta (numarul paginii din cartea-mare si denumirea conturilor) si mai multe coloane-pereche specifice, in functie de numarul egalitatilor.

2.1. Balantele de verificare ale conturilor sintetice

2.1.1. Balanta de verificare cu o serie de egalitati

a) Balanta de verificare a sumelor cuprinde pe cele doua coloane-pereche totalul sumelor debitoare si creditoare ale conturilor din cartea-mare, la data intocmirii ei, in care trebuie sa existe egalitatea:

Totalul sumelor debitoare ( d) = Totalul sumelor creditoare ( c)

Totalul sumelor debitoare se compune din soldurile initiale debitoare de la inceputul anului, plus rulajele debitoare ale conturilor de la inceputul anului si pana la data intocmirii balantei de verificare. Totalul sumelor creditoare se compune din soldurile initiale creditoare de la inceputul anului, plus rulajele creditoare ale conturilor de la inceputul anului si pana la data intocmirii balantei de verificare. Inscrierea elementelor respective se face separat pentru fiecare cont.

16

Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si a doua corelatie, potrivit careia, totalurile sumelor din debitul si respectiv din creditul tuturor conturilor conturilor din cartea-mare, adica totalurile balantei de verificare a sumelor, trebuie sa fie egale cu totalurile din coloanele de sume debitoare si creditoare ale jurnalului, la care s-au adunat soldurile initiale luate din bilant. Daca aceste corelatii nu sunt satisfacute, inseamna ca exista o eroare de inregistrare a operatiilor economice, de reportare a inregistrarilor din jurnal in cartea-mare sau chiar eventuale greseli de calcul. Deci aceasta balanta de verificare indeplineste functia de control al exactitatii inregistrarilor efectuate. Totodata balanta de sume indeplineste si functia de grupare si centralizare a datelor contabilitatii curente, permitand prin aceasta conducerii unitatilor patrimoniale sa cunoasca intreaga situatie economico-financiara a acestora la data respectiva. 5

Modelul balantei de verificare a sumelor intocmita la data de 31 martie 2010, pe baza inregistrarilor de mai sus, se prezinta astfel:

Balanta de verificareintocmita la 31 martie 2010

Nr. pag din cartea

mareDenumirea conturilor

Sume totale

Debitoare Creditoare

1 „Capital social” 2.000.000 10.100.002 „Mijloace fixe” 11.500.000 -3 „Materii prime” 708.000 -4 „Furnizori” 100.000 700.0005 „Efecte de platit” 100.000 100.0006 „Furnizori de imobilizari” - 1.500.0007 „Personal-remuneratii datorate” 600.000 600.0008 „Asigurari sociale” 18.000 18.0009 „Impozitul pe salarii” 182.000 182.00010 „Decontari cu asociatii privind capitalul” - 2.000.00011 „Avansuri de trezorerie” 5.000 -12 „Creditori diversi” 100.000 400.00013 „Conturi curente la banci” 1.153.000 1.046.00014 „Credite bancare pe termen scurt” 130.000 560.00015 „Casa” 418.000 408.00016 „Cheltuieli cu remuneratiile

personalului”600.000 -

TOTAL 17.614.000 17.614.000

5 Ristea Mihai, Oprea Calin „Contabilitate generala”, Ed. Independenta Economica, Bucuresti, 2009

17

b) Balanta de verificare a soldurilor este asemanatoare cu balanta de verificare a sumelor, cu deosebirea ca in locul celor doua coloane-perechi de sume, cuprinde doua coloane-perechi de solduri finale, una pentru soldurile finale debitoare si cealalta pentru soldurile finale creditoare, intre care prin totalizare, trebuie sa existe egalitatea:

Total solduri finale debitoare ( Sfd) = Total solduri finale creditoare ( Sfc)

Deci si aceasta balanta de verificare, prin egalitatea respectiva, satisface cerintele functiei de control al exactitatii datelor inregistrate in conturi. Totodata, prezentand situatia economico-financiara a unitatii patrimoniale la un moment dat, prin soldurile finale debitoare si creditoare ale conturilor, aceasta balanta sta la baza intocmirii bilantului contabil si permite conducerii unitatii sa cunoasca rezultatele activitatii sale la perioade scurte de timp, respectiv, in intervalul dintre doua bilanturi. 6

Modelul unei astfel de balante de verificare, intocmita la data de 31 martie, pe baza acelorasi inregistrari se prezinta astfel:


Nr. pag din cartea

mareDenumirea conturilor

Sume totale


1 „Capital social” - 8.100.0002 „Mijloace fixe” 11.500.000 -3 „Materii prime” 708.000 -4 „Furnizori” - 600.0005 „Furnizori de imobilizari” - 1.500.0006 „Decontari cu asociatii privind capitalul” - 2.000.0007 „Avansuri de trezorerie” 5.000 -8 „Creditori diversi” - 300.0009 „Conturi curente la banci” 107.000 -10 „Credite bancare pe termen scurt” - 430.00011 „Casa” 10.000 -12 Cheltuieli cu remuneratiile personalului” 600.000 -

TOTAL 12.930.000 12.930.000

6 COJOCARU D.- Consideratii Privind Bilantul Fiscal" - Revista Finante, Credit, Contabilitate, Nr. 2-3 / 1997

18

2.1.2. Balanta de verificare cu doua serii de egalitati

Aceasta balanta de verificare, fiind rezultatul combinarii balantei de sume cu balanta de solduri, motiv pentru care se mai numeste si balanta de verificare a sumelor si soldurilor, are la baza egalitatile:

Total solduri initiale debitoare ( Sd) = Total solduri initiale creditoare ( Sc)


De asemenea, ea cumuleaza corelatiile si functiile celor doua tipuri de balante de verificare din a caror combinare rezulta.

Modelul unei astfel de balante de verificare, intocmita la data de 31 martie, pe baza acelorasi inregistrari se prezinta astfel:


NR. PAG DIN

CARTEA MARE

DENUMIREA CONTURILOR

SUME TOTALE SOLDURI FINALE

DEBITOARE CREDITOARE DEBITOARE CREDITOARE

1 „Capital social” 2.000.000 10.100.00 - 8.100.0002 „Mijloace fixe” 11.500.000 - 11.500.000 -3 „Materii prime” 708.000 - 708.000 -4 „Furnizori” 100.000 700.000 - 600.0005 „Efecte de platit” 100.000 100.000 - -6 „Furnizori de imobilizari” - 1.500.000 - 1.500.0007 „Personal-remuneratii datorate” 600.000 600.000 - -8 „Asigurari sociale” 18.000 18.000 - -9 „Impozitul pe salarii” 182.000 182.000 - -10 „Decontari cu asociatii privind

capitalul”- 2.000.000 - 2.000.000

11 „Avansuri de trezorerie” 5.000 - 5.000 -12 „Creditori diversi” 100.000 400.000 - 300.00013 „Conturi curente la banci” 1.153.000 1.046.000 107.000 -14 „Credite bancare pe termen scurt” 130.000 560.000 - 430.00015 „Casa” 418.000 408.000 10.000 -16 „Cheltuieli cu remuneratiile

personalului”600.000 - 600.000 -

TOTAL17.614.000 17.614.000 12.930.000 12.930.000

Egalitatea I Egalitatea a II-a

2.1.3. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati

Pentru sporirea proprietatilor informative ale balantelor de verificare si pentru a satisface cerintele muncii de analiza si conducere la un nivel superior, s-a creat balanta de verificare cu trei serii de egalitati. Prin faptul ca aceasta balanta cuprinde pe coloane distincte soldurile initiale, rulajele perioadei curente si soldurile finale ale conturilor, motiv pentru care se mai numeste si balanta de rulaje cu solduri initiale si finale, ea exprima cu ajutorul rulajelor, mijloacele economice si sursele de finantare in dinamica lor, adica volumul valoric al activitatii desfasurate pe o anumita perioada, iar cu ajutorul soldurilor, existentele de

19

mijloace economice si surse de finantare la un moment dat. Astfel se inlatura neajunsurile balantei de verificare cu doua serii de egalitati.

Indiferent de varianta in care se prezinta din punct de vedere grafic, sub forma tabelara sau sub forma matriceala, acest tip de balanta cuprinde urmatoarele trei serii de egalitati : 7

Total solduri initiale debitoare ( Sd) = Total solduri initiale creditoare ( Sc)

Totalul rulajelor debitoare ( Rd) = Totalul rulajelor creditoare ( Rc)


Deci, cu ajutorul balantei de verificare cu trei egalitati se satisfac atat functiile balantelor precedente, cat si functia de analiza a activitatii economice la un nivel superior. Totodata, pe baza acestei balante se pot stabili, in plus, urmatoarele corelatii:

- egalitatea dintre totalul rulajului din balanta si totalul rulajului din registrul jurnal

- identitatea soldurilor finale din balanta de verificare intocmita la sfarsitul perioadei precedente cu soldurile initiale din balanta perioadei curente

- identitatea soldurilor finale din balanta perioadei curente cu soldurile initiale din balanta de verificare a perioadei viitoare.

Modelul balantei cu trei serii de egalitati in varianta tabelara, intocmita la data de 31 martie pe baza inregistrarilor din cartea-mare se prezinta astfel:


DENUMIREA CONTURILOR

SOLDURI INITIALE RULAJE ALE PERIOADEI CURENTE

SOLDURI FINALE

D C D C D C1 „Capital social” - 10.100.000 2.000.000 - - 8.100.0002 „Mijloace fixe” 10.000.000 - 1.500.000 - 11.500.000 -3 „Materii prime” 500.000 - 208.000 - 708.000 -4 „Furnizori” - 600.000 100.000 100.000 - 600.0005 „Efecte de platit” - - 100.000 100.000 - -6 „Furnizori de imobilizari” - - - 1.500.000 - 1.500.0007 „Personal-remuneratii datorate” - - 600.000 600.000 - -8 „Asigurari sociale” - - 18.000 18.000 - -9 „Impozitul pe salarii” - - 182.000 182.000 - -10 „Decontari cu asociatii privind

capitalul”- - - 2.000.000 - 2.000.000

11 „Avansuri de trezorerie” - - 5.000 - 5.000 -12 „Creditori diversi” - 400.000 100.000 - - 300.00013 „Conturi curente la banci” 1.000.000 - 153.000 1.046.000 107.000 -14 „Credite bancare pe termen

scurt”- 410.000 130.000 150.000 - 430.000

15 „Casa” 10.000 - 408.000 408.000 10.000 -16 „Cheltuieli cu remuneratiile

personalului”- - 600.000 - 600.000 -

TOTAL11.510.000 11.510.000 6.104.000 6.104.000 12.930.000 12.930.000

Egalitatea I Egalitatea a II-a Egalitatea a III-a

7 COLASSE B.- Contabilitate Generala, Editia A 4-a" - Traducere Din Limba Franceza De Tabara N., Editura Moldova, Iasi, 1995

20

A doua varianta a balantei de verificare cu trei serii de egalitati, o constituie balanta-sah. Necesitatea folosirii acestei variante de balanta a reiesit din faptul ca in forma tabelara, balanta tabelara cu trei serii de egalitati reflecta numai volumul valoric al activitatii desfasurate pe o perioada data, dar nu furnizeaza informatii asupra naturii operatiilor efectuate, implicate de nevoile de analiza adancita a activitatii intreprinderii. Intrucat natura operatiilor efectuate este reflectata prin corespondenta conturilor, s-a impus necesitatea crearii balantei-sah spre a permite redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice si financiare ale perioadei expirate. Cu ajutorul acestui tip de balanta se descopera nu numai daca s-a respectat dubla inregistrare, lucru ce se putea constata si cu ajutorul balantelor prezentate anterior, ci si daca a fost debitat sau creditat contul corespunzator continutului economic al operatiei efectuate. Deci, se face atat un control aritmetic, cat si de fond, evitandu-se erorile determinate de nerespectarea dublei inregistrari. Balanta de verificare sah se prezinta sub forma unui tablou intocmit dupa principiul matriceal (asemanator cu o tabla de sah).

Cu ajutorul ei, cele trei egalitati nu se mai obtin intre coloanele-perechi, ca in varianta tabelara, ci la intretaierea randurilor cu coloanele, in care rulajele din luna curenta sunt redate pe conturi corespondente.

Pentru exemplificarea aparitiei balantei de verificare sah si a principiului sau de intocmire, se poate folosi oricare dintre conturile redate anterior sub forma sistematica cu ajutorul fiselor registrului cartea-mare. In cazul de fata se va folosi contul „Casa” care, in fisele registrului respectiv, se prezinta astfel:

„Casa” Debit Credit

Data ExplicatiiNumarul pozitiei in

jurnal

Sume


1.I Sold initial - 10.000 -20.I Conturi curente la banci 4 400.000 -23.I Personal-remuneratii datorate 5 - 400.000

20.III Conturi curente la banci 14 8.000 -21.III Avansuri de trezorerie 15 - 5.00022.III Conturi curente la banci 16 - 3.00031.III Sold final debitor - - 10.000

TOTAL - 418.000 418.000 Din modelul acestui cont se observa ca pentru inregistrarea tuturor

operatiilor s-a indicat contul corespondent debitor sau creditor, asa cum se procedeaza de altfel pentru fiecare cont deschis in registrul cartea-mare.

Pornind de la faptul ca in cadrul contabilitatii orice operatie economica supusa inregistrarii este reflectata de doua ori, o data in debitul unui cont si a doua oara in creditul altui cont, se poate trage concluzia ca aceasta dubla clasare (inregistrare) se poate realiza cu ajutorul unei matrice, randurile corespunzand

21

primei clasari, iar coloanele celei de-a doua clasari, intrucat datele se inscriu concomitent atat pe randuri cat si pe coloane. 8

Aplicand acest principiul de mai sus la contul ”Casa” redarea lui sub forma de matrice se prezinta in felul urmator:

„Casa”

Nr.crt.

Credit

Debit

Sold initial

Casa Conturi curente la banci

Personal remuneratii

datorate

Avansuri de

trezorerie

Total rulaj

debitor( Rd)

Total sume

debitoare( Sd)

1. Casa 10.000 0 (4)400.000

(14)8.000

0 0 408.000 418.000

2. Conturi curente la banci

0 (16)3.000

0 0 0 0 0

3. Personal remuneratii datorate

0 (5)400.000

0 0 0 0 0

4. Avansuri de trezorerie

0 (15)5.000

0 0 0 0 0

5. Total rulaj creditor( Rc)

0 408.000 0 0 0 0 0

6. Sold final (Sfd)

0 10.000 0 0 0 0 0

7. Total sume creditoare( Sc)

0 418.000 0 0 0 0 0

Din acest tablou rezulta ca pentru inregistrarea operatiilor economice in

matrice, este suficient sa cunoastem denumirea sau simbolul contului debitat si denumirea sau simbolul contului creditat. Cunoscandu-se acestea, suma se inscrie in casuta intersectiei randului (liniei) pe care este plasat contul debitat cu coloana pe care este plasat contul creditat. Daca in casuta exista o suma inscrisa anterior, noua suma se adauga la suma deja inscrisa. De exemplu, in casuta de la intersectia randului contului „Casa” cu coloana contului „Conturi curente la banci”, pentru operatia 4 se inscrie suma de 400.000 lei, iar pentru operatia 14 se inscrie suma de 8.000 lei, astfel incat in final apare suma totala de 408.000 lei in aceeasi casuta.

Totalul sumelor tuturor conturilor de pe randurile orizontale trebuie sa fie identic cu cel din coloanele verticale, in caz contrar inseamna ca s-au comis anumite erori.

Din prezentarea matriceala a contului „Casa” rezulta doua matrice: una sub forma de vector-linie, iar alta sub forma de vector-coloana, care au proprietatea ca

8 FELEAGA N.- Dincolo De Frontierele Vagabondajului Contabil" - Ed. Economica, Bucuresti, 1997-

22

suma elementelor fiecareia dintre ele este egala. Aceasta inseamna ca intotdeauna sumele inregistrate in debit trebuie sa fie egale cu cele inregistrate in credit ca rezultat al dublei inregistrari; daca cele doua matrice nu sunt egale, inseamna ca s-au facut greseli de inregistrare si echilibrul dublei inregistrari nu a fost respectat. 10

Pe baza acelorasi inregistrari, balanta de verificare-sah intocmita la sfarsitul lunii martie se bazeaza pe cele trei serii de egalitati care se stabilesc astfel:

a)in patratelul de la intretaierea primei coloane, in care se inscriu soldurile initiale debitoare, cu primul rand, pe care se inscriu soldurile initiale creditoare, se inscrie o singura data totalul soldurilor si se stabileste prima egalitate;

b)in patratelul de la intretaierea penultimei coloane, in care se inscrie, prin insumare pe randuri, rulajul total debitor al fiecarui cont, cu penultimul rand, pe care se inscrie prin insumare pe coloane, rulajul total creditor al fiecarui cont, se inscrie o singura data totalul rulajelor si se obtine a doua egalitate;

c)in patratelul de la intretaierea ultimei coloane, in care se inscriu soldurile finale creditoare, cu ultimul rand, pe care se inscriu soldurile finale debitoare, se trece o singura data totalul soldurilor finale, marcand astfel a treia egalitate a balantei.9

9 FELEAGA N.- Controverse Contabile" - Ed. Economica, Bucuresti, 199610 FELEAGA N.- Imblanzirea Junglei Contabilitatii" - Ed. Economica, Bucuresti, 1996

23

Balanta de verificare-sahintocmita la 31 martie 2010

Credit

Debit

Sold initial debitor(Sid)

Capital social

Mijloace fixe

Materii prime

Furnizori Efecte de

platit

Furnizori de

imobili-zari

Personal remune-

ratii datorate

Asigu-rari

sociale

Impo-zitul pe salarii

Decontari cu

asociatii privind

capitalul

Avan-suri de

trezorerie

Credi-tori

diversi

Conturi curente la banci

Credite bancare

pe termen scurt

Casa Cheltuieli cu

remune-ratiile

persona-lului

Total rulaj

debitor( Rd)

Sold final

creditor(Sfc)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 R S0 Sold initial

creditor(Sic)

11.510.000 10.100.000 0 0 600.000 0 0 0 0 0 0 0 400.000 0 410.000 0 0 0 0

1 Capital social

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.000.000 0 0 0 0 0 0 2.000.000 8.100.000

2 Mijloace fixe

10.000.000 0 0 0 0 0 1.500.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.500.000 0

3 Materii prime

500.000 0 0 0 100.000 100.000 0 0 0 0 0 0 0 8.000 0 0 0 208.000 0

4 Furnizori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100.000 0 0 0 100.000 600.0005 Efecte de

platit0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100.000 0 0 0 100.000 0

6 Furnizori deimobilizari

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.500.000

7 Personal remuneratii datorate

0 0 0 0 0 0 0 0 18.000 182.000 0 0 0 0 0 400.000 0 600.000 0

8 Asigurari sociale

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 18.000 0 0 0 18.000 0

9 Impozitul pe salarii

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 182.000 0 0 0 182.000 0

10 Decontari cu asociatii privind capitalul

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2.000.000

11 Avansuri detrezorerie

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5.000 0 5.000 0

12 Creditori diversi

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100.000 0 0 0 100.000 300.000

13 Conturi curente la banci

1.000.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 150.000 3.000 0 153.000 0

14 Credite bancare pe termen scurt

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 130.000 0 0 0 130.000 430.000

15 Casa 10.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 408.000 0 0 0 408.000 016 Cheltuieli cu

remuneratiile personalului

0 0 0 0 0 0 0 600.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 600.000 0

17 Totalrulaj creditor( Rc)

0 0 0 0 100.000 100.000 1.500.000 600.000 18.000 182.000 2.000.000 0 0 1.046.000 150.000 408.000 0 6.104.000 0

18 Sold finaldebitor(Sfd)

0 0 11.500.000 708.000 0 0 0 0 0 0 0 5.000 0 107.000 0 10.000 600.000 0 12.930.000

24

Cunoscand sensul corespondentei dintre conturi, cu ajutorul acestei balante se obtine o informare amanuntita asupra activitatii desfasurate de întreprindere in perioada pentru care se intocmeste ea. Pentru ca informatiile furnizate de aceasta balanta sa conduca la concluzii exacte, se impune cu necesitate existenta prealabila a unei corespondente-tip a conturilor pentru operatiile omogene, de acelasi fel, deoarece in caz contrar, isi pierde caracterul analitic si poate chiar denatura continutul informatiilor furnizate.

2.1.4. Balanta de verificare cu patru serii de egalitati

Aceasta balanta de verificare se prezinta intr-o singura varianta sub forma tabelara, fiind rezultatul combinarii balantei de sume si solduri, cu balanta de rulaje cu solduri initiale. Ea mai poarta denumirea de balanta de rulaje lunare cu sume precedente si a fost impusa de necesitatea compararii rulajelor de la sfarsitul lunii curente cu sumele de la sfarsitul lunii precedente, in vederea urmaririi in dinamica a activitatii intreprinderii si a stabilirii schimbarilor care s-au produs in starea si in structura mijloacelor si proceselor ei economice. 12 Cele patru serii de egalitati care se stabilesc cu acest tip de balanta, sunt urmatoarele :

Totalul sumelor debitoare din perioada precedenta ( Sd0)

= Totalul sumelor creditoare din perioada precedenta ( Sc0)

Totalul rulajelor debitoare ale perioadei curente ( Rd1)

= Totalul rulajelor creditoare ale perioadei curente ( Rc1)

Totalul sumelor debitoare ( Sd) = Totalul sumelor creditoare ( Sc)


Dupa cum se observa, balanta de verificare cu patru serii de egalitati reprezinta modelul cel mai complet de balanta tabelara, intrucat satisface functiile tuturor celorlalte balante de aceeasi forma si, in plus, ofera informatii pentru efectuarea analizei in dinamica a situatiei economico-financiare a intreprinderii. 11

11 FELEAGA N.- Contabilitate Aprofundata" - Ed. Economica, Bucuresti, 199612 FELEAGA N., IONASCU I.- Contabilitatea Financiara Vol. 1-4" - Ed. Economica, Bucuresti, 1992, 1994

25

- egalitatea dintre sumele totale din balanta de verificare intocmita la sfarsitul perioadei precedente si sumele totale la sfarsitul perioadei precedente din balanta de verificare a perioadei curente

- identitatea dintre sumele totale din balanta perioadei curente si sumele totale la sfarsitul perioadei precedente din balanta de verificare a perioadei viitoare.

Modelul balantei de verificare cu patru serii de egalitati intocmita la data de 31 martie pe baza inregistrarilor din exemplul dat, se prezinta astfel:

26


Nr. pag. din

cartea-mare

Denumirea conturilor

Sume din perioada precedenta

Rulaje ale perioadei curente

Sume totale Solduri finale

Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

1 „Capital social” - 10.100.000 2.000.000 - 2.000.000 10.100.000 - 8.100.0002 „Mijloace fixe” 11.500.000 - - - 11.500.000 - 11.500.000 -3 „Materii prime” 708.000 - - - 708.000 - 708.000 -4 „Furnizori” 100.000 700.000 - - 100.000 700.000 - 600.0005 „Efecte de platit” 100.000 100.000 - - 100.000 100.000 - -6 „Furnizori de imobilizari” - 1.500.000 - - - 1.500.000 - 1.500.0007 „Personal-remuneratii datorate” 600.000 600.000 - - 600.000 600.000 - -8 „Asigurari sociale” 18.000 18.000 - - 18.000 18.000 - -9 „Impozitul pe salarii” 182.000 182.000 - - 182.000 182.000 - -10 „Decontari cu asociatii privind

capitalul”- - - 2.000.000 - 2.000.000 - 2.000.000

11 „Avansuri de trezorerie” - - 5.000 - 5.000 - 5.000 -12 „Creditori diversi” - 400.000 100.000 - 100.000 400.000 - 300.00013 „Conturi curente la banci” 1.150.000 808.000 3.000 238.000 1.153.000 1.046.000 107.000 -14 „Credite bancare pe termen scurt” - 560.000 130.000 - 130.000 560.000 - 430.00015 „Casa” 410.000 400.000 8.000 8.000 418.000 408.000 10.000 -16 „Cheltuieli cu remuneratiile

personalului”600.000 - - - 600.000 - 600.000 -

TOTAL15.368.000 15.368.000 2.246.000 2.246.000 17.614.000 17.614.000 12.930.000 12.930.000

Egalitatea I Egalitatea a II-a Egalitatea a III-a Egalitatea a IV-a

22

2.2. Balantele de verificare ale conturilor analitice

In afara de balanta de verificare a conturilor sintetice, intocmita dupa cartea-mare, in situatia in care anumite conturi sintetice se dezvolta pe analitice, este necesar sa se intocmeasca si balante de verificare ale conturilor analitice. Ele se intocmesc dupa registrele dezvoltatoare ale cartii-mari si numarul lor este egal cu cel al conturilor sintetice care se dezvolta pe conturi analitice.

Intocmirea acestor balante de verificare este impusa de necesitatea efectuarii controlului asupra datelor reflectate in conturile analitice, intrucat cu ocazia dezvoltarii inregistrarilor din conturile sintetice, se pot comite diverse erori. In acest sens, balantele de verificare analitice constituie un mijloc eficient pentru stabilirea legaturii dintre evidenta analitica si evidenta sintetica, motiv pentru care ele mai poarta denumirea si de balante auxiliare sau secundare. Totodata, balantele de verificare analitice sunt necesare si pentru conducerea economica, intrucat prin ele se obtin informatii detaliate in legatura cu existenta si miscarea elementelor patrimoniale ale intreprinderii.

Tehnica de intocmire a balantelor de verificare analitice consta in preluarea, din registrul cartea-mare dezvoltatoare, a sumelor totale si a soldurilor tuturor conturilor analitice, deschise in cadrul aceluiasi cont sintetic. Cu ajutorul lor se stabilesc apoi o serie de corelatii si indicatori, care difera in functie de modul de functionare a conturilor si de numarul de etaloane utilizate in cadrul conturilor analitice.

2.2.1. Balanta de verificare analitica pentru conturile monofunctionale

Dupa cum se stie, conturile monofunctionale sunt acelea care la sfarsitul perioadei de activitate au un singur fel de sold: fie numai debitor, fie numai creditor. Prin urmare si conturile analitice deschise in cadrul lor, vor avea un singur fel de sold, de acelasi sens cu felul soldurilor sintetice de care apartin. Din aceasta categorie fac parte conturile: „Materii prime”, „Produse finite”, „Debitori diversi”, „Clienti”, „Furnizori”, Creditori diversi” etc.

Ca mod de prezentare, balanta de verificare analitica pentru conturi monofunctionale difera in functie de numarul etaloanelor de evidenta utilizate, deoarece la unele conturi analitice se utilizeaza un singur etalon de evidenta si anume etalonul banesc, iar la alte conturi analitice se utilizeaza doua etaloane de evidenta, si anume pe langa etalonul banesc, si etalonul natural, cantitativ.

2.2.1.1. Balanta de verificare a conturilor analitice monofunctionale cu un singur etalon de evidenta (banesc)

Aceasta balanta de verificare se prezinta ca un tabel care cuprinde o singura pereche de coloane pentru sume (debitoare si creditoare) si o singura coloana pentru solduri, deoarece fiind vorba de conturi monofunctionale ele nu au decat un singur fel de sold, fie debitor, fie creditor. Spre deosebire de balantele de verificare

23

13ale conturilor sintetice, aceasta balanta de verificare analitica nu are egalitati in cadrul sau, decat in situatia in care conturile analitice sunt soldate, adica atunci cand totalul coloanei de solduri este egal cu zero.

Exactitatea inregistrarilor facute in conturile analitice si in sinteticul de care apartin se verifica prin corelatiile ce se stabilesc intre datele furnizate de catre aceasta balanta si datele corespunzatoare din contul sintetic respectiv, astfel :

- totalul sumelor debitoare ale tuturor conturilor analitice din balanta, trebuie sa fie egal cu totalul sumelor debitoare ale contului sintetic

- totalul sumelor creditoare ale tuturor conturilor analitice din balanta, trebuie sa fie egal cu totalul sumelor creditoare ale contului sintetic

- totalul soldurilor tuturor conturilor analitice din balanta, trebuie sa fie egal si de acelasi sens cu soldul contului sintetic.

Pentru exemplificare se reda balanta de verificare analitica a contului „Debitori diversi”, astfel:

Balanta de verificare analitica a contului „Debitori diversi”,intocmita la 31 martie 2010

Nr. pag. din cartea mare

dezvoltatoare

Denumirea conturilor analitice

Sume totaleSolduriDebitoare Creditoare

1 „Manea Ion” 2.400 1.600 8002 „Alexandrescu Ilie” 5.000 3.400 16003 „Georgescu Vasile” 3.600 3.600 -4 „S.C. FAUR S.A. 160.000 100.000 60.0005 S.C. REPUBLICA S.A. 80.000 60.000 20.0006 S.C. VULCAN S.A. 70.000 60.000 10.000

TOTAL 321.000 228.600 92.400Contul sintetic „Debitori diversi” 321.000 228.600 92.400

2.2.1.2. Balanta de verificare a conturilor analitice monofunctionale cu doua etaloane de evidenta (banesc si natural)

Aceasta balanta de verificare se prezinta tot sub forma tabelara si contine in plus fata de cea precedenta, coloane pentru cantitatile intrate, cantitatile iesite si stocul.

Ca urmare a faptului ca in cazul acestei balante pe langa etalonul valoric intervine si cel cantitativ, ea nu se utilizeaza decat pentru verificarea conturilor in care se reflecta bunuri economice (active) de natura materiala, care dupa functia contabila sunt intotdeauna de activ si nu prezinta decat sold debitor.

Controlul exactitatii inregistrarilor efectuate in conturile analitice cu doua etaloane de evidenta si sinteticul de care apartin, se executa prin intermediul 13 FELEAGA N. - Pledoarie Pentru O Doctrina Contabila" - Editura Academiei Universitare Athenaeum, Bucuresti, 1992

24

corelatiilor care trebuie sa existe intre datele din aceste balante de verificare si cele din contul sintetic respectiv, corelatii care se stabilesc ca in cazul variantei precedente.

Balanta de verificare analitica intocmita pentru conturi cu doua etaloane de evidenta se prezinta astfel :

Balanta de verificare analitica a contului „Materii prime”,intocmita la 31 martie 2010

Nr. pag. din

cartea mare

dezvol-tatoare


Felul etalonului

natural

Cantitati totale Sume totale SoldIntrate Iesite Stoc Debitoare Creditoare

1 „Ciment” kg 20.000 18.000 2.000 600.000 540.000 60.0002 „Var” kg 14.000 10.000 4.000 280.000 200.000 80.0003 „Scanduri de brad” m3 200 160 40 400.000 320.000 80.0004 „Cuie” kg 2.000 1.200 800 160.000 96.000 64.0005 „Sarma” kg 6.000 4.00 2.000 720.000 480.000 240.000

TOTAL - - - 2.160.000 1.636.000 524.000Contul sintetic „Materii prime” - - - 2.160.000 1.636.000 524.000

2.2.2. Balanta de verificare analitica pentru conturile bifunctionale

Intrucat conturile bifunctionale se abat de la regula generala a conturilor de activ sau de pasiv, in sensul ca de la o perioada de gestiune la alta pot prezenta fie sold debitor, fie sold creditor, verificarea contului sintetic cu analiticele sale prezinta unele particularitati in ceea ce priveste corelatia dintre soldul contului sintetic si al analiticelor respective. In aceasta categorie se includ conturile sintetice: „Decontari in cadrul grupului”, „Rezultatul reportat”, „Profit si pierdere” etc.

Ca mod de prezentare, balanta de verificare analitica a conturilor bifunctionale cuprinde doua perechi de coloane: una pentru sume (debitoare si creditoare) si alta pentru solduri (debitoare si creditoare). Deci ea se aseamana cu balanta de sume si solduri intalnita la conturile sintetice, cu singura deosebire ca intre totalurile coloanelor-perechi din balanta de verificare analitica a conturilor bifunctionale nu exista egalitati.

Particularitatea in ceea ce priveste corelatia dintre soldul contului sintetic si soldurile analiticelor sale este data de faptul ca, in timp ce contul sintetic are in orice moment un singur fel de sold, conturile analitice pot avea, unele, sold debitor, iar altele, sold creditor. Ca urmare a acestui fapt, totalul soldurilor debitoare sau creditoare ale conturilor analitice, poate fi egal si de acelasi sens cu soldul contului sintetic respectiv, numai prin insumarea lor algebrica.14

14 FELAGA N.- Sisteme Contabile Comparate" - Editura Economica, Bucuresti, 1995

25

Verificarea exactitatii inregistrarilor efectuate in conturile analitice si sinteticul de care apartin, se face si in acest caz, pe baza acelorasi corelatii prezentate la balantele analitice precedente, cu luarea in considerare a particularitatii mentionate mai sus cu privire la solduri.

Pentru exemplificare se reda balanta de verificare analitica a contului „Decontari in cadrul grupului”, astfel:

Balanta de verificare analitica a contului „Decontari in cadrul grupului”,intocmita la 31 martie 2010

Nr. pag. din cartea mare

dezvoltatoare


Sume totale Solduri

Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare1 „Unitatea A” 360.000 320.000 40.000 -2 „Unitatea B” 280.000 340.000 - 60.0003 „Unitatea C” 300.000 280.000 20.000 -4 „Unitatea D” 380.000 300.000 80.000 -5 „Unitatea E” 340.000 360.000 - 20.000

TOTAL 1.660.000 1.600.000 140.000 80.000Contul sintetic

„Decontari in cadrul grupului”1.660.000 1.600.000 60.000 -

III. APLICATII

1. Pe data de 10.02.2010 S.C. SERGINIO S.R.L. achizitioneaza materii prime de la furnizori. Valoarea totala a facturii este de

26

8.500.000 lei, TVA 19%. La 14.02.2010 se inregistreaza consumul de materii prime facturate pe data de 10.02.2010. Sa se inregistreze cronologic si sistematic operatiunile.

Rezolvare:- Inregistrarea achizitiei de materii prime :

Formula contabila: 10.02.2010

- Inregistrarea bonului de consum:

Formula contabila: 14.02.2010

2. S.C. DANTE S.R.L. achizitioneaza un stoc de materii prime de la Galati. Trimite un camion iar cheltuielile de transport la dus sunt de 1.000.000 lei. Pretul de cumparare al stocului de materii prime este de 10.000.000 lei, iar cheltuielile aferente incarcarii in camion 3.000.000 lei. Marfurile sunt asigurate pe parcursul transportului, prima de asigurare fiind de 1.500.000 lei. Cheltuielile de transport la intoarcere sunt de 1.200.000 lei, iar cheltuielile de descarcare de 6.000.000 lei. Datorita unor defecte de calitate, se primeste o reducere comerciala de 1.500.000 lei. Salariul soferului ce a transportat marfa este de 2.000.000 lei.

Sa se determine costul de achizitie al stocului de materii prime si sa se inregistreze operatiunea.Rezolvare:Detreminarea costului de achizitie:

Pret de cumparare al marfurilor 10.000.000 lei+ Cheltuieli de transport (dus-intors) 2.200.000 lei+ Cheltuieli de incarcare-descarcare 9.000.000 lei+ Prime de asigurare 1.500.000 lei - Reducere comerciala 1.500.000 leiCOST DE ACHIZITIE = 21.200.000 lei

- Inregistrarea facturii:

Formula contabila:

%

= 8.500.000 301 - Materii prime

1.615.000 4426 - TVAd

401 - Furnizori 10.115.000

= 10.115.000 601 – Cheltuieli cu materiile prime

301 – Materii prime 10.115.000

%

= 21.200.000 301 - Materii prime

4.028.000 4426 - TVAd

401 - Furnizori 25.228.000

27

- Plata furnizorului:

Formula contabila:

3. S.C. OLIMPIA S.R.L. depune la banca pe data de 04.03.2010 un ordin de plata in valoare de 2.300.000 lei reprezentand avansuri acordate furnizorilor.

Pe data de 10.03.2010 SC NEBROS se aprovizioneaza cu materii prime in valoare de 8.000.000 lei, TVA 19%; urmand ca pe data de 18.03.2010 sa achite datoria fata de furnizori.

Sa se inregistreze plata avansului acordat furnizorului, cumpararea de materii prime si achitarea datoriei fata de furnizor.

In data de 04.03.2010 se inregistreaza plata avansului acordat furnizoruluiFormula contabila:

In data de 10.03.2010 se cumpara materii primeFormula contabila:

In data de 18.03.2010 se achita datoria fata de furnizorFormula contabila:

4. S.C. TOPIC S.R.L. inregistreaza urmatoarele operatiuni:- 05.02.2010.. Se obtin din procesul de productie produse finite in valoare de 18.000.000 lei – cost de productie- 07.02.2010.. Se vand 80% din produsele finite obtinute, la pretul de vanzare fara TVA de 20.000.000 lei

= 401 - Furnizori 25.228.000 5121 – Conturi la banci 25.228.000 in lei

=2.300.000 lei 409 - Furnizori-debitori5121 - Conturi curente 2.300.000 lei la banci

= % 8.000.000 lei 301 - Materii prime 1.520.000 lei 4426 - TVA deductibila

401 - Furnizori 9.520.000 lei

% 409 - Furnizori debitori 2.300.000 lei 5121 - Conturi curente la banci 7.220.000 lei

= 9.520.000 lei 401 - Furnizori

28

- 09.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrat- 11.02.2010. Prestari servicii catre clienti in valoare de 15.000.000 lei, TVA 19%- 15.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea prestarilor de servicii- 19.02.2010. Se vand restul de 20% produse finite la pretul de 5.200.000 lei, TVA 19%- 24.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate- 01.03.2010. Se achizitioneaza materii prime in valoare de 70.000.000 lei TVA 19%- 03.03.2010. Se obtin din fabricatie produse finite in valoare de 36.000.000 lei, pret antecalculat- 10.03.2010. Se expediaza clientilor produsele finite obtinute la pretul negociat de 50.000.000 lei, TVA 19%- 15.03.2010. Se achita furnizorilor costul materiilor prime- 20.03.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate.

Sa se faca inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de mai sus. 15

Rezolvare:

05.02.2010. Se obtin din procesul de productie produse finite in valoare de 18.000.000 lei – cost de productie

07.02.2010. Se vand 80% din produsele finite obtinute, la pretul de vanzare fara TVA de 20.000.000 lei

09.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate

15 FELEGA N., IONASCU I.- Tratat De Contabilitate Financiara, Volumul I Si II" - Editura Economica, Bucuresti, 1998

= 18.000.000 lei 345 - Produse finite 711 - Variatia stocurilor 18.000.000 lei

=

% 701 - Venituri din vanzarea prod. finite 20.000.000 lei 4427 - TVA colectata 3.800.000 lei

23.800.000 lei 411 - Clienti

29

11.02.2010. Prestari servicii catre clienti in valoare de 15.000.000 lei, TVA 19%

15.02.2010. Se incaseaza de la clienti contravaloarea prestarilor de servicii

19.02.2010. Se vand restul de 20% produse finite la pretul de 5.200.000 lei, TVA 19%


01.03.2010. Se achizitioneaza materii prime in valoare de 70.000.000 lei TVA 19%

03.03.2010. Se obtin din fabricatie produse finite in valoare de 36.000.000 lei, pret antecalculat

= 23.800.000 lei 5121 - Conturi curente la banci

411 - Clienti 23.800.000 lei

= 17.850.000 lei 411 - Clienti % 704 - Venituri din lucrari executate si servicii prestate 15.000.000 lei 4427 - TVA colectata 2.850.000 lei


411 - Clienti 17.850.000 lei

=

% 701 - Venituri din vanzarea prod. finite 5.200.000 lei 4427 - TVA colectata 988.000 lei

6.188.000 lei 411 - Clienti


411 - Clienti 6.188.000 lei

= % 70.000.000 lei 301 - Materii prime 13.300.000 lei 4426 - TVA deductibila

401 - Furnizori 83.300.000 lei

= 36.000.000 lei 345 - Produse finite 711 - Variatia stocurilor 36.000.000 lei30

10.03.2010. Se expediaza clientilor produsele finite obtinute la pretul negociat de 50.000.000 lei, TVA 19%

15.03.2010. Se achita furnizorilor costul materiilor prime


5. S.C. APOGEUS S.R.L. inregistreaza urmatoarele operatiuni:

In data de 15.02.2010 produsele finite obtinute in valoare de 50.000.000 lei se vand cu facturi ce urmeaza a se definitiva ulterior catre S.C. DENIS S.R.L., plata fiind facuta prin efecte comerciale.

Se definitiveaza factura:

Se inregistreaza efectele de primit:

Incasarea efectelor:

=

% 701 - Venituri din vanzarea prod. finite 50.000.000 lei 4427 - TVA colectata 9. 500.000 lei

59.500.000 lei 411 - Clienti

5121 - Conturi curente la banci 83.300.000 lei

= 83.300.000 lei 401 - Furnizori


411 - Clienti 59.500.000 lei

=59.500.000 lei 418 - Clienti-facturi de intocmit

% 701 - Venituri din vanzarea prod. finite 50.000.000 lei 4428 - TVA neexigibila 9.500.000 lei

=59.500.000 lei 411 - Clienti418 - Clienti-facturi de intocmit 59.500.000 lei

=59.500.000 lei 413 - Efecte de primit 411 - Clienti 59.500.000 lei

=59.500.000 lei 5121 - Conturi la banci in lei

5112 - Cecuri de incasat 59.500.000 lei

31

Transferul TVA neexigibila la TVA colectata

In data de 17.02.2010 se vand catre S.C. SINGLE S.R.L. produsele reziduale rezultate in urma procesului de productie care au fost reconditionate plata facanduse in numerar:

Inregistrarea platii:

In data de 18.02.2010 se descarca gestiunea pentru productia stocata care a fost valorificata

In data de 19.02.2010 se vand catre USAB animale si pasari obtinute din productie proprie cu factura:

Inregistrarea platii:

In data de 20.02.2010 se descarca gestiunea pentru animalele şi pasarile care au fost obtinute din propria productie:

% 345 - Produse finite 35.000.000 lei 346 - Produse reziduale 1.000.000 lei

=9.500.000 lei 4428 - TVA neexigibila 4427 - TVA colectata 9.500.000 lei

=

% 703 - Venituri din vanzarea prod. reziduale 1.500.000 lei 4427 - TVA colectata 285.000 lei

1.785.000 lei 411 - Clienti

=1.785.000 lei 5311 - Casa in lei 411 - Clienti 1.785.000 lei

=36.000.000 lei 711 - Variatia stocurilor

= 35.700.000 lei 411 - Clienti

% 701 - Venituri din vanzarea prod. finite 30.000.000 lei 4427 - TVA colectata 5.700.000 lei

=30.000.000 lei 711 - Variatia stocurilor 361 - Animale si pasari 30.000.000 lei

35.700.000 lei 5121 - Conturi la banci in lei

= 411 - Clienti 35.700.000 lei

32

In data de 22.02.2006 se executa lucrari si prestari de servicii pentru S.C. GENKO S.A.:

In data de 23.02.2010, in vederea executarii unei lucrari SC FABIUS SRL depune un avans :

Evidenta facturii pentru lucrarea prestata pentru SC FABIUS SRL:

Incasarea facturii SC FABIUS SRL mai putin avansul care a fost incasat:

In data de 25.02.2010 se inregistreaza vanzari de marfuri prin magazinul propriu si totodata se descaraca gestiunea pentru marfurile care au fost vandute:

= 11.900.000 lei 411 - Clienti

% 704 - Venituri din lucrari executate si servicii prestate 10.000.000 lei 4427 - TVA colectata 1.900.000 lei

=3.000.000 lei 5121 - Conturi la banci in lei 419 - Clienti-creditori 3.000.000 lei

= 7.140.000 lei 411 - Clienti % 704 - Venituri din lucrari executate si servicii prestate 6.000.000 lei 4427 - TVA colectata 1.140.000 lei

=

% 3.000.000 lei 419 - Clienti-creditori 4.140.000 lei 5121 - Conturi la banci in lei

411 - Clienti 7.140.000 lei

=

% 707 - Venituri din vanzarea de marfuri 9.000.000 lei 4427 - TVA colectata 1.710.000 lei

10.710.000 lei 5311 - Casa in lei

% 7.200.000 lei 607 - Cheltuieli privind marfurile 1.800.000 lei 378 - Diferente de pret la marfuri

= 371 - Marfuri 9.000.000 lei

33

IV. STUDIU DE CAZ

Prezentarea intreprinderii, a structurii organizatorice si a obiectului de activitate

Denumirea: S.C. DIADORA S.R.L.Sediul: loc. Braila, str. Dorna, nr. 4, jud. BrailaNr. de inregistrare la Registrul Comertului: J09/6720/2001Cod fiscal: R 3140612Cont: 251100910110908Banca: B.R.D. – G.S.G. Suc. BrailaTelefon/Fax : 0239/876321E-mail: [email protected]

S.C. DIADORA S.R.L. s-a infiintat la data de 15.12.2001, avand capitalul social subscris si varsat in suma de 25.000 RON, reprezentand 5.000 de parti sociale cu valoarea nominala de 5 RON. Asociatii, Alexe Octavian si Pascu Liviu, au contribuit in mod egal la formarea capitalului social.

Obiectul de activitate este fabricarea si vanzarea de confectii pentru dame, precum si comercializarea cu amanuntul a unui bogat sortiment de marfuri, inclusiv din productia proprie.

Programul de productie cuprinde fabricarea mai multor categorii de produse subtiri si groase: bluze, fuste, pantaloni, costume, etc. Materiile prime si materialele se achizitioneaza in totalitate de la furnizorii interni. Pentru a se obtine produsul finit acestea parcurg urmatoarele operatii succesive:

- proiectarea imbracamintei- pregatirea materialului textil: controlul calitativ si cantitativ al baloturilor, sortarea acestora pe latimi, calculul tiparelor pentru croit- croirea: sablonarea, spanuirea, sectionarea spanului, decuparea detaliilor, formarea pachetelor, controlul detaliilor, corectarea si numerotarea acestora;- confectionarea: prelucrarea si asamblarea detaliilor- finisarea: tratament umidotermic, aplicarea diferitelor garnituri si accesorii, baterea butonierelor, cusut nasturi, curatat ate, controlul calitatii, etichetarea si marcarea- ambalarea (impachetarea)- depozitarea.Produsele finite sunt vandute clientilor interni si externi la preturile de

vanzare negociate, stipulate in contractele de vanzare-cumparare incheiate. O parte din produse sunt transferate la magazinul propriu de desfacere pentru a fi vandute cu amanuntul. In acest magazin se mai vand si alte marfuri textile achizitionate de la diversi furnizori.

Activitatea de productie se desfasoara in doua sectii principale:

34

- sectia I este sectia de croire in care se desfasoara activitatea de pregatire si cea de croire propriu-zisa17

- sectia II este sectia de confectionare in care se realizeaza activitatea de confectionare propriu-zisa, precum si finisarea si ambalarea.Activitatea auxiliara a intreprinderii, de tip „service”, se desfasoara in cadrul

atelierului mecanic, care efectueaza lucrari de intretinere si reparatii ale utilajelor, instalatiilor si altor imobilizari. De asemenea, intreprinderea dispune de un mijloc de transport utilizat pentru transportul de bunuri si de personal. Celelalte servicii necesare desfasurarii activitatii sunt prestate de intreprinderi specializate, pe baza de contracte (asigurarea energiei electrice si termice, apei, serviciilor de telecomunicatii, etc.).

Metoda de organizare a contabilitatii sintetice a stocurilor este cea a inventarului permanent iar evaluarea la iesire se realizeaza prin metoda FIFO.

Inregistrarile in jurnale se fac in tot cursul lunii, direct pe baza documentelor justificative.

Studiul de caz vizeaza operatiunile pe care firma le-a realizat in perioada 01.12.2010 – 31.12.2010, cu reflectarea acestora in contabilitate si prezentarea balantei de verificare si a bilantului contabil la sfarsitul exercitiului financiar.

Datele referitoare la unitatea economica din monografia contabila sunt ireale si au fost redactate de catre autorul acestei lucrari.

Prezentarea soldurilor conturilor sintetice si analitice la 30.11.2010

Balanta de verificare a soldurilor conturilor sintetice la 30.11.2010

Simbol cont

Denumire cont Sold la 30.11.2009Debit Credit

1012 Capital subscris varsat - 250.000.0001061 Rezerve legale - 50.000.000121 Profit si pierdere - 109.265.654201 Cheltuieli de constituire 4.200.000 -208 Alte imobilizari necorporale 2.500.000 -2131 Echipamente tehnologice 194.800.000 -2132 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare 8.200.000 -2133 Mijloace de transport 122.500.000 -2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire - 4.082.9252808 Amortizarea altor imobilizari necorporale - 833.2562813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport,

animalelor si plantatiilor- 79.011.115

301 Materii prime 24.600.000 -3021 Materiale auxiliare 870.000 -3022 Combustibili 2.400.000 -3023 Materiale pentru ambalat 150.000 -

17 IONASCU I.- Epistemologia Contabilitatii" - Editura Economica, Bucuresri, 1997

35

3024 Piese de schimb 630.000 -3028 Alte materiale consumabile 20.000 -303 Materiale de natura obiectelor de inventar 910.000 -331 Produse in curs de executie 17.120.000 -345 Produse finite 39.920.000 -

Simbol cont

Denumire cont Sold la 30.11.2009Debit Credit

371 Marfuri 25.800.000 -378 Diferente de pret la marfuri - 5.075.000401 Furnizori - 20.300.000411 Clienti 14.100.000 -421 Personal-salarii datorate - 11.275.0274311 Contributia unitatii la asigurari sociale - 6.882.3504312 Contributia personalului pentru pensia suplimentara - 3.442.6504313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de

sanatate- 2.065.000

4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate

- 2.065.000

4371 Contributia unitatii la fondul de somaj - 1.475.0004372 Contributia personalului la fondul de somaj - 295.0004423 TVA de plata - 172.0004428 TVA neexigibila - 4.119.328444 Impozitul pe salarii - 622.3235121 Conturi la banci in lei 84.261.628 -5311 Casa in lei 8.000.000 -

TOTAL 550.981.628 550.981.628

Detalii privind salarizarea angajatilor

Intreprinderea are un numar de 19 salariati cu contracte de munca cu durata nedeterminata, salariile fiind calculate pe baza timpului efectiv lucrat. Plata se face sub forma de avans si lichidare.

Conform contractelor de munca, salariile sunt urmatoarele:- Ganea Daniel, administrator: 12.000.000 lei- Dobre Alexandru, contabil: 7.000.000 lei- Popescu George, gestionar: 5.500.000 lei- Georgescu Stan, magazioner: 4.500.000 lei- Gerea Diana, vanzator: 3.500.000 lei- Ionescu Vali, casier: 4.000.000 lei- David Ioana, lucrator: 3.500.000 lei- Costea Anca, lucrator: 3.500.000 lei- Avram Ana, lucrator: 3.500.000 lei- Duta Andrei, lucrator: 3.500.000 lei- Predescu Sanda, lucrator: 3.500.000 lei- Grigore Geta, lucrator: 3.500.000 lei- Spanu Aurelia, lucrator: 3.500.000 lei- Mitrea Camelia, lucrator: 3.500.000 lei

36

- Bratu Alexandra, lucrator: 3.500.000 lei- Bulancea Elena, lucrator: 3.500.000 lei- Stan Adriana, lucrator: 3.500.000 lei- Damian Nicoleta, lucrator: 3.500.000 lei- Enache Antoaneta, lucrator: 3.500.000 lei

Operatii economice realizate de S.C. DIADORA S.R.L. in luna decembrie 2010

02.12. – Reluarea in fabricatie a productiei neterminate la 30.11.2010.03.12. – Achizitie materii prime de la S.C. ROMTEX S.A.:

- tesatura bumbac 300 m x 105.000 lei/m- captuseala atlas 200 m x 30.000 lei/m

05.12. - Obtinere produse finite din fabricatie: - panataloni stofa 50 buc. x 200.000 lei/buc.- costume stofa 25 buc. x 400.000 lei/buc.

08.12. – Achitare avans pentru deplasarea salariatului Popescu George in vederea procurarii de stocuri de la S.C. MUNPLAST S.A. Bucuresti, 6.000.000 lei.

08.12. – Consum materii prime si materiale:- tesatura bumbac 280 m- captuseala atlas 220 m- creta de croitorie 1 cutie.

Avand in vedere ca intreprinderea aplica metoda FIFO (primul intrat - primul iesit), valoarea stocurilor iesite se determina astfel:

- tesatura bumbac 120 m x 100.000 lei/m + 160 m x 105.000 lei/m;- captuseala atlas 220 m x 35.000 lei/m- creta de croitorie 1 cutie x 20.000 lei/cutie.

08.12. – Vanzarea unei masini de cusut Overlock catre S.C. NEO S.R.L., pretul de vanzare fiind de 13.000.000 lei.

10.12. – Justificarea avansului pentru deplasare de catre salariatul Popescu George:

- nasturi 200 buc. x 3.000 lei/buc.- material intaritor 250 m x 15.000 lei/m- bilete de tren 180.000 lei- taxa pentru transportul bunurilor la vagonul de bagaje 20.000 lei;- diurna 1 zi x 60.000 lei/zi.

10.12. – Operatiuni cu numerar:- ridicare numerar din contul curent 4.000.000 lei- incasare avans neutilizat in deplasare 563.500 lei- incasari din vanzari marfuri 10.000.000 lei- plata facturii nr. 100648/25.11.2009 catre Directia Serviciilor Publice 4.300.000 lei- plata salariilor (chenzina a II-a) aferente lunii noiembrie 2009.

37

Se mentioneaza ca suma de 10.000.000 lei incasata din vanzarea marfurilor reprezinta pretul de vanzare inclusiv TVA. La completarea registrului de casa se 18tine cont de prevederile legale conform carora TVA trebuie sa se evidentieze distinct fata de venitul incasat. Se colecteaza venitul incasat astfel:

TVA = 10.000.000 x 19/119 = 1.596.639 lei.Venitul din vanzarea marfurilor = 10.000.000 – 1.596.639 = 8.403.361 lei.10.12. – Operatiuni prin contul curent:

- incasare creanta de la S.C. DIMONDO S.R.L. 1.000.000 lei, din factura nr. 450078/30.09.2010- ridicare numerar din cont 4.000.000 lei- plata contributiei unitatii la asigurarile sociale 6.882.350 lei- plata contributiei personalului la asigurarile sociale 3.442.650 lei- plata contributiei angajatorului la asigurari sociale de sanatate 2.065.000 lei- plata contributiei angajatilor la asigurari sociale de sanatate 2.065.000 lei- plata contributiei unitatii la fondul de somaj 1.475.000 lei- plata contributiei personalului la fondul de somaj 295.000 lei- plata impozitului pe venitul din salarii 622.323 lei- plata comisionului bancar retinut pentru operatiunile derulate prin contul curent 400.000 lei.

11.12. – Consum materiale consumabile pentru productie:- nasturi 160 buc.- fermoare 40 buc.- pungi de plastic 80 buc.

11.12. – Vanzare produse finite catre S.C. MODA S.R.L.:- pantaloni stofa 50 buc. x 240.000 lei/buc.- costume stofa 10 buc. x 500.000 lei/buc.

Pentru descarcarea gestiunii de produse finite dupa metoda FIFO se fac urmatoarele calcule:

- pantaloni stofa 44 buc. x 180.000 lei/buc. + 6 buc. x 200.000 lei/buc. 2 0

- costume stofa 10 buc. x 400.000 lei/buc.14.12. – Obtinere produse finite din fabricatie: costume stofa 80 buc. x

410.000 lei/buc.15.12. – Achizitie stocuri in vederea vanzarii cu amanuntul de la S.C.

TEXTIL S.A.: fuste lana 20 buc. x 180.000 lei/buc.; adaosul comercial s-a stabilit la 20%.1 9

Pentru formarea pretului de vanzare cu amanuntul s-au efectuat urmatoarele calcule:

18 PANTEA I.P.- Contabilitatea Financiara A Agentilor Economici Din Romania" - Editura Intelcredo, Deva, 199519 PANTEA I.P.- Managementul Contabilitatii Romanesti Vol.i Si II" - Editura Intelcredo, Deva, 199820 RISTEA M.- Contabilitatea Rezultatului Intreprinderii" - Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1997

38

Adaos comercial = Pret de cumparare x 20% = 3.600.000 x 20% = 720.000 lei. 1 9

TVA neexigibil = (Pret de cumparare + Adaos comercial) x 19% = (3.600.000 + 720.000) x 19% = 820.800 lei.Pret de vanzare total = Pret de cumparare +Adaos comercial + TVA neexigibil = 5.140.800 lei.Pret de vanzare unitar = Pret de vanzare total Cantitate = 5.140.800 20 = 257.040 lei/buc.15.12. – Descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute (s-a presupus ca

pana la sfarsitul lunii decembrie nu se mai realizeaza alte operatii cu marfuri).Nota: In mod normal aceasta operatie se realizeaza in ultima zi a fiecarei

luni, deoarece pana la sfarsitul intervalului calendaristic se mai pot realiza si alte operatii cu marfuri (achizitii, vanzari, schimbari de preturi, transferuri de produse finite la magazin etc.). Avand in vedere ca in luna decembrie se realizeaza inventarierea patrimoniului, este necesar sa se cunoasca soldul scriptic al contului de marfa inainte de inventariere pentru a se putea face comparatia cu soldul faptic. De aceea trebuie ca descarcarea gestiunii sa se faca inainte de inventariere. In exemplul prezentat se presupune ca pana la 31.12.2010 nu se mai efectueaza operatii cu marfuri.

La descarcarea gestiunii s-au efectuat calculele:Rc 371 = (Pret de vanzare inclusiv TVA) = 10.000.000 leiRd 4428 = Rc 371 x 19/119 = 10.000.000 x 19/119 = 1.596.639 lei

K 378 = = = 0,22

Sfc 378 = K 378 x Sfd 371 (fara TVA) = 0,22 x 17.597.311 = 3.871.408Rd 378 = Si 378 + Rc 378 – Sfc 378 = 5.075.000 + 720.000 – 3.871.408 = 1.923.592Rd 607 = Rc 371 – Rd 4428 – Rd 378 = 10.000.000 – 1.596.639 – 1.923.592 = 6.479.76916.12. – Operatiuni cu numerar:

- incasare creanta S.C. MODA S.R.L. 12.000.000 lei, factura nr. 450174/11.12.2010- plata avans chenzinal pentru decembrie 2009 (chenzina I) 11.800.000 lei (calculat aplicand procentul de 40% la fondul total de salarii).

20.12. – Inregistrarea facturii pentru:- energie electrica ELECTRICA S.A. 350.000 lei- reclama la postul de radio local RADIOTON S.R.L. 200.000 lei- taxe de telecomunicatii ROMTELECOM S.A. 180.000 lei.

21.12. – Vanzare produse finite catre S.C. DIMONDO S.R.L.: costume stofa 100 buc. x 500.000 lei/buc.Pentru descarcarea gestiunii de produse finite dupa metoda FIFO se fac

urmatoarele calcule:

39

- costume stofa 95 buc. x 400.000 lei/buc. + 5 buc. x 410.000 lei/buc.21

27.12. – In perioada 22 – 26 decembrie 2010 s-a realizat inventarierea patrimoniului. Comisia de inventariere a stabilit plusurile si minusurile, precum si cauzele care le-au determinat. Conducerea intreprinderii a decis recuperarea prejudiciilor prin imputarea acestora persoanelor vinovate si retinerea creantelor din salarii.

La S.C. DIADORA S.R.L. au rezultat urmatoarele diferente de inventar:

- Tesatura bumbac:sold scriptic 140 m x 105.000 lei/msold faptic 150 m x 105.000 lei/m

La tesatura de bumbac se constata un plus de 10 m rezultat din masurarea eronata a tesaturii date in consum, existand diferente intre metrajul consumat efectiv (mai mic) si cel inscris in bonul de consum (mai mare).

- Etichete carton:sold scriptic 1.000 buc. x 50 lei/buc.sold faptic 1.000 buc. x 50 lei/buc.

Nu au existat diferente dar comisia a constatat ca etichetele sunt deteriorate integral, nemaiputand fi utilizate la ambalare, deoarece magazionerul Georgescu Stan le-a depozitat incoirect. S-a propus scaderea acestora din patrimoniu si recuperarea pagubei prin imputare

- Pantaloni stofa:sold scriptic 44 buc. x 200.000 lei/buc.sold faptic 40 buc. x 200.000 lei/buc.

S-a constatat ca lipsesc 4 perechi de pantaloni, lipsa provenita din sustragerea produselor de catre vanzatoarea Gerea Diana. S-a propus imputarea prejudiciului si sanctionarea salariatei prin mustrare scrisa cu avertisment.

La inventarierea celorlalte elemente patrimoniale nu s-au constatat diferente cantitative si valorice.

31.12. – Inregistrarea amortizarii lunare a imobilizarilor corporale si necorporale.

21 RISTEA M.- Contabilitatea Societatilor Comerciale, Vol.ii" - Ceccar, Bucuresti, 199622 RISTEA M.- Contabilitatea Societatilor Comerciale Vol.i" - Ceccar, Bucuresti, 1995

40

31.12. – Inregistrarea salariilor pentru luna decembrie, precum si a contributiilor sociale si fiscale aferente datorate de întreprindere si salariati. 2 2

31.12. – Regularizarea TVA, respectiv determinarea situatiei fiscale fata de bugetul statului.

31.12. – Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.31.12. – Calculul si inregistrarea impozitului pe profit.Determinarea impozitului pe profit necesita urmatoarele explicatii si calcule:Impozitul pe profit se determina si se inregistreaza trimestrial dar avandu-se

in vedere veniturile si cheltuielile cumulate de la inceputul anului.

Situatia defalcata a veniturilor, cheltuielilor si rezultatului brutVenituri Cheltuieli Rezultat brut

01.01 – 30.09.2010 953.247.273 866.002.600 87.244.67301.10 – 30.11. 2010 211.832.727 168.000.578 43.832.149

Total 1.165.080.000 1.034.003.178 131.076.82201.12 – 31.12. 2010 70.963.361 99.241.887 -28.278.526

Total 1.236.043.361 1.133.245.065 102.798.296Desi in luna decembrie intreprinderea a inregistrat pierdere, exercitiul

financiar 2010 s-a incheiat cu profit.Impozit pe profit inregistrat pana la 30.09.2009: 21.811.168 lei (87.244.673

x 25%).Impozit pe profit datorat pentru exercitiul financiar 2010: 25.699.574 lei

(102.798.296 x 25%).Diferenta de inregistrat pentru trim. IV: 3.888.406 lei (25.699.574 –

21.811.168).31.12. – Repartizarea profitului net in suma de 77.098.722 lei. Asociatii au

hotarat urmatoarele destinatii:- rezerve statutare 7.098.722 lei- dividende 14.000 lei/parte sociala.

Avand in vedere participarea egala la capitalul social, dividendele vor reveni in proportie de 50% fiecarui asociat. Se retine impozitul pe dividende (5%).

Prezentarea Registrului-jurnalRegistrul-jurnal pe luna decembrie 2010

Nr. crt. Data

DocumentExplicatia

Simbol conturi Sumefel nr. D C D C

1 02.12 PV 11 Reluarea in fabricatie a productiei in curs de executie

711 331 17.120.000 17.120.000

2 03.12 Nrcd 214 Achizitie materii prime %3014426

40137.500.0007.125.000

44.625.000

3 05.12 Bptr 162 Obtinere produse finite 345 711 20.000.000 20.000.0004 08.12 Disp.

plata85 Achitare avans pentru deplasare 542 5311 6.000.000 6.000.000

5 08.12 Boncons.

411 Consum materii prime 601 301 36.500.000 36.500.000

41

6 08.12 Boncons.

411 Consum alte materiale consumabile

6028 3028 20.000 20.000

7 08.12 Fact. 450173

Vanzare imobilizare corporala 461 %75834427

15.470.00013.000.0002.470.000

8 08.12 Fact. 450173

Scaderea din patrimoniu a imobilizarii vandute

%28136583

21312.820.00011.280.000

14.100.000

9 10.12 Ord.depl.

38 Justificare avans pentru deplasare %30214426625

5424.350.000826.500260.000

5.436.500

10 10.12 Reg.casa

301 Incasari numerar 5311 %5815427074427

14.563.5004.000.000563.500

8.403.3611.596.639

11 10.12 Reg. casa

301 Plati in numerar %401421

53114.300.00011.275.027

15.575.027

12 10.12 Extr.cont

289 Incasari in contul curent 5121 411 1.000.000 1.000.000

Nr. crt. Data

DocumentExplicatia


13 10.12 Extr.cont

289 Plati prin contul curent %581431143124313431443714372444627

51214.000.0006.882.3503.442.6502.065.0002.065.0001.475.000295.000622.323400.000

21.247.323

14 11.12 Bons.cons.

412 Consum materiale auxiliare 6021 3021 680.000 680.000

15 11.12 Bon. cons.

412 Consum materiale pentru ambalat 6023 3023 8.000 8.000

16 11.12 Fact. 450174

Vanzare produse finite 411 %7014427

20.320.00017.000.0003.230.000

17 11.12 Fact. 450174

Descarcarea gestiunii de produse finite

711 345 13.120.000 13.120.000

18 14.12 Bptr. 163 Obtinere produse finite 345 711 32.800.000 32.800.00019 15.12 Nrcd 216 Achizitie marfuri %

3714426

4013.600.000684.000

4.284.000

20 15.12 Nrcd 216 Formarea pretului de vanzare cu amanuntul

371 %3784428

1.540.000720.000820.800

42

21 15.12 Notacont.

21 Descarcarea gestiunii de marfuri %3786074428

3711.923.5926.479.7691.596.639

10.000.000

22 16.12 Reg.casa

302 Incasari prin casierie 5311 411 12.000.000 12.000.000

23 16.12 Reg.casa

302 Plati prin casierie 425 5311 11.800.000 11.800.000

24 20.12 Centr Inregistrare centralizator facturi servicii executate de terti

%6056236264426

401350.000200.000180.000138.700

868.700

25 21.12 Fact. 450175

Vanzare produse finite 411 %7014427

59.500.00050.000.0009.500.000

26 21.12 Fact. 450175

Descarcarea gestiunii de produse finite

711 345 40.050.000 40.050.000

27 27.12 PV Plus de materii prime 301 601 1.050.000 1.050.00028 27.12 PV Materiale pentru ambalat

deteriorate6023 3023 50.000 50.000

29 27.12 PV Minus produse finite 711 345 800.000 800.00030 27.12 Dec.

Imp.Imputarea minusurilor de stocuri 4282 %

75814427

1.011.500850.000161.500

Nr. crt. Data

DocumentExplicatia


31 31.12 Scad. Amortizare imobilizari necorporale

6811 %28012808

186.513117.07569.438

32 31.12 Scad. Scaderea din patrimoniu a cheltuielilor de constituire

complet amortiozate

2801 201 4.200.000 4.200.000

33 31.12 Scad. Amortizarea imobilizarilor corporale

6811 2813 3.775.255 3.775.255

34 31.12 Stat.sal.

Inregistrare salarii decembrie 641 421 29.500.000 29.500.000

35 31.12 Stat.sal.

Inregistrarea contributiei unitatii la asigurari sociale

6451 4311 6.882.350 6.882.350

36 31.12 Stat.sal.

Inregistrarea contributiei unitatii la fondul de somaj

6452 4371 1.475.000 1.475.000

37 31.12 Stat.sal.

Inregistrarea contributiei unitatii la asigurari sociale de sanatate

6453 4313 2.065.000 2.065.000

38 31.12 Stat sal.

Retineri din salarii datorate de personal

421 %4254282431243144372444

19.236.47311.800.0001.011.5003.442.6502.065.000295.000622.323

39 31.12 Notacont.

39 Regularizare TVA 4427 %44264423

16.958.1398.774.2008.183.939

43

40 31.12 Nota cont.

40 Inchidere conturi de venituri %70170771175817583

12167.000.0008.403.36118.290.000

850.00013.000.000

89.253.361

41 31.12 Nota cont.

41 Inchidere conturi de cheltuieli 121 %60160216023602860560762362562662764164516452645365836811

99.241.88735.450.000

680.00058.00020.000350.000

6.479.769200.000260.000180.000400.000

29.500.0006.882.3501.475.0002.065.00011.280.0003.961.768

42 31.12 Nota cont.

42 Inregistrare impozit pe profit 691 441 3.888.406 3.888.406

Nr. crt. Data

DocumentExplicatia


43 31.12 Nota cont.

43 Inchidere cont de cheltuieli cu impozitul pe profit

121 691 3.888.406 3.888.406

44 31.12 PV Repartizarea profitului net 129 %1063457

77.098.7227.098.72270.000.000

45 31.12 Stat plata div.

Inregistrare impozit pe dividende 457 446 3.500.000 3.500.000

Prezentarea Balantei de verificare

Unitatea: S.C. DIADORA S.R.L.

Balanta de verificareIncheiata la 31.12.2010

Simb.cont

Denumire Sold la 30.11.2010 Rulaj decembrie 2010 Sold la 31.12.2010C D C D C D

1012 Capital subscris varsat

- 250.000.000 - - - 250.000.000

1061 Rezerve legale - 50.000.000 - - - 50.000.0001063 Rezerve

statutare- - - 7.098.722 - 7.098.722

44

121 Profit si pierdere

- 109.265.654 121.420.293 89.253.361 - 77.098.722

129 Repartizarea profitului

- - 77.098.722 - 77.098.722 -

201 Cheltuieli de constituire

4.200.000 - - 4.200.000 - -

208 Alte imobilizari necorporale

2.500.000 - - - 2.500.000 -

2131 Echipament tehnic

194.800.000 - - 14.100.000 180.700.000 -

2132 Aparate si instalatii

8.200.000 - - - 8.200.000 -

2133 Mijloace de transport

122.500.000 - - - 122.500.000 -

2801 Amortiz. ch. de constituire

- 4.082.925 4.200.000 117.075 - -

2808 Amortiz. altor imobilizari necorporale

- 833.256 - 69.438 - 902.694

2813 Amortiz. instalatiilor,

mijl. de transport

- 79.011.115 2.820.000 3.775.255 - 79.966.370

301 Materii prime 24.600.000 - 38.550.000 36.500.000 26.650.000 -3021 Materiale

auxiliare870.000 - 4.350.000 680.000 4.540.000 -

3022 Combustibili 2.400.000 - - - 2.400.000 -3023 Materiale pt.

ambalat150.000 - - 58.000 92.000 -

3024 Piese de schimb

630.000 - - - 630.000 -

Simb.cont


3028 Alte materiale consumabile

20.000 - - 20.000 - -

303 Mat. de natura ob. de inventar

910.000 - - - 910.000 -

331 Prod. in curs de executie

17.120.000 - - 17.120.000 - -

345 Produse finite 39.920.000 - 52.800.000 53.970.000 38.750.000 -371 Marfuri 25.800.000 - 5.140.800 10.000.000 20.940.800 -378 Dif. de pret la

marfuri- 5.075.000 1.923.592 720.000 - 3.871.408

401 Furnizori - 20.300.000 4.300.000 49.777.700 - 65.777.700411 Clienti 14.100.000 - 79.730.000 13.000.000 80.830.000 -421 Personal-salarii

datorate- 11.275.027 30.511.500 29.500.000 - 10.263.527

425 Avansuri acordate

personalului

- - 11.800.000 11.800.000 - -

4282 Alte creante in leg. cu

personalul

- - 1.011.500 1.011.500 - -

4311 Contrib. unit. la asig. soc.

- 6.882.350 6.882.350 6.882.350 - 6.882.350

4312 Contrib. pers. pt. pens. suplim.

- 3.442.650 3.442.650 3.442.650 - 3.442.650

4313 Contr. angajator pt.

asig. de

- 2.065.000 2.065.000 2.065.000 - 2.065.000

45

sanatate4314 Contr. angajati

pt. asig. de sanatate

- 2.065.000 2.065.000 2.065.000 - 2.065.000

4371 Contr. unit. la fond somaj

- 1.475.000 1.475.000 1.475.000 - 1.475.000

4372 Contr. pers. la fond somaj

- 295.000 295.000 295.000 - 295.000

441 Impozitul pe profit

- - - 3.888.406 - 3.888.406

4423 TVA de plata - 172.000 - 8.183.939 - 8.355.9394426 TVA deductibil - - 8.774.200 8.774.200 - -4427 TVA colectat - - 16.958.139 16.958.139 - -4428 TVA neexigibil - 4.119.328 1.596.639 820.800 - 3.343.489444 Impozitul pe

salarii- 622.323 622.323 622.323 - 622.323

446 Alte impozite si taxe

- - - 3.500.000 - 3.500.000

457 Dividende de plata

- - 3.500.000 70.000.000 - 66.500.000

461 Debitori diversi - - 15.470.000 - 15.470.000 -5121 Conturi la

banci84.261.628 - 1.000.000 21.247.323 64.014.305 -

5311 Casa in lei 8.000.000 - 26.563.500 33.375.027 1.188.473 -542 Avans. de

trezorerie- - 6.000.000 6.000.000 - -

581 Viramente interne

- - 4.000.000 4.000.000 - -

601 Chelt. cu materii prime

- - 36.500.000 36.500.000 - -

Simb.cont


6021 Chelt. cu materiale auxiliare

- - 680.000 680.000 - -

6023 Chelt. privind mat. pt. ambalat

- - 58.000 58.000 - -

6028 Chelt. privind alte mat.

consumabile

- - 20.000 20.000 - -

605 Chelt. cu energia si apa

- - 350.000 350.000 - -

607 Chelt. cu marfuri

- - 6.479.769 6.479.679 - -

623 Chelt. de protocol, reclama,

publicitate

- - 200.000 200.00 - -

625 Chelt. cu deplasari

- - 260.000 260.000 - -

626 Chelt. postale - - 180.000 180.000 - -627 Chelt cu

servicii bancare- - 400.000 400.000 - -

641 Chelt. cu salarii - - 29.500.000 29.500.000 - -6451 Contrib. unit. la

asig. soc.- - 6.882.350 6.882.350 - -

6452 Contrib. unit. la fond somaj

- - 1.475.000 1.475.000 - -

6453 Contrib. - - 2.065.000 2.065.000 - -

46

angajator la asig. sanatate

6583 Chelt. cu activele cedate

- - 11.280.000 11.280.000 - -

6811 Chelt. expl. priv. amort.

imobil.

- - 3.961.768 3.961.768 - -

691 Chelt. cu imp. pe profit

- - 3.888.406 3.888.406 - -

701 Venituri din vanzarea prod.

finite

- - 67.000.000 67.000.000 - -

707 Venituri din vanz.

marfurilor

- - 8.403.361 8.403.361 - -

711 Variatia stoc. - - 71.090.000 71.090.000 - -7581 Venituri din

despagubiri- - 850.000 850.000 - -

7583 Venituri din vanzarea activelor

- - 13.000.000 13.000.000 - -

Total 550.981.628 550.981.628 800.889.862 800.889.862 647.414.300 647.414.300

Prezentarea Bilantului

Unitatea: S.C. DIADORA S.R.L.

BilantIncheiat la 31.12.2010

Nr.rd. Indicatori

Sold la sfarsitul anului

-mii lei-A. ACTIVE IMOBILIZATEI. Imobilizari necorporale

01 1. Alte imobilizari necorporale (ct. 208-2808)

1.597

02 Total (rd. 01) 1.597II. Imobilizari necorporale

03 1. Instalatii tehnice si masini (ct. 2131+2132+2133-2813)

231.434

04 Total (rd. 03) 231.43405 Active imobilizate-total

(rd. 02+04)233.031

B. ACTIVE CIRCULANTEI. Stocuri

06 1. Materii prime si materiale consumabile (ct. 301+3021+3022+3023+3024+303)

35.222

07 2. Produse finite si marfuri (ct. 345+371-378-4428)

52.476

47

08 Total (rd. 06+07) 87.698II. Creante (ct. 411+461)

09 1. Creante comerciale (ct. 411)

80.830

10 2. Alte creante (ct. 461)

15.470

11 Total (rd. 09+10) 96.30012 III. Casa si conturi la banci

(ct. 5121+5311)65.203

13 Active circulante-total(rd. 08+11+12)

249.201

14 C. CHELTUIELI IN AVANS (ct. 471)

-

D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN 15 1. Datorii comerciale

(ct. 401)65.778

16 2. Alte datorii (ct. 421+4311+4312+4313+4314+4371+4372+441+4423+444+446+457)

109.355

17 Total (rd. 15+16) 175.13318 E. ACTIVE CIRCULANTE NETE

(rd. 13+14-17-22)74.068

19 F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 05+18)

307.099

20 G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN

-

21 H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI -22 I. VENITURI IN AVANS -

J. CAPITAL SI REZERVE 23 I. Capital (rd. 24), din care:24 - Capital subscris varsat (ct. 1012) 250.00025 II. Rezerve (ct. 106) (rd. 26+27) 57.099

26 1. Rezerve legale (ct. 1061)

50.000

27 2. Rezerve statutare (ct. 1063)

7.099

28 III. Rezultatul exercitiului (Sold C) (ct. 121)

77.099

29 Repartizarea profitului (ct. 129)

77.099

30 Total capitaluri proprii (rd. 23+25+28+29)

307.099

TOTAL CAPITALURI (rd. 30) 307.099

48

AANEXENEXE

Anexa nr. 1 aferenta studiului de caz reprezentand AVIZ DE INSOTIRE A MARFII din data de 03.12.2010 pentru achizitie de materii prime.

Nr.crt.

SPECIFICATIA(produse, ambalaje, etc.)

U.M. Cantitatea livrata Pretul unitar(fara T.V.A.)

-lei-

Valoare-lei-

0 1 2 3 4 51.2.

Tesatura bumbacCaptuseala atlas

mm

300200

105.00030.000

31.500.0006.000.000

Total 37.500.000

Semnatura de primire

Buzea Paul

AVIZ DE INSOTIREA MARFII

Seria BA Nr. 011321Cumparator S.C. DIADORA S.R.L

(denumire, forma juridica)Nr. ord. reg.com/an J09/6720/2001Cod fiscal R 3140612Sediul Braila, str. Dorna, nr. 4Judetul BrailaContul 251100910110908Banca B.R.D. – G.S.G. Suc. Braila

Furnizor S.C.ROMTEX S.A.(denumire, forma juridica)

Nr. ord. reg.com/an J09/5421/1992Cod fiscal R3126744Sediul Iasi, str. Aviatorilor, nr. 4Judetul IasiContul 351345912444906Banca B.C.R.. Suc. Iasi

Nr. 011321Data (zi, luna,an) 03.12.2010

Semnatura si ştampila

furnizorului

S.C. ROMTEX S.A.

Date privind expeditia:Numele delegatului Buzea PaulB.I. seria G.X. nr. 502314 eliberat Pol. BrailaMijlocul de transport Auto nr. BR-02-PWSExpedierea s-a facut in prezenta noastra la data de 3.12.2010 ora 9:25 AMSemnaturile: Costea L. - Eremia E.

49

Anexa nr. 2 aferenta studiului de caz reprezentand FACTURA FISCALA din data de 03.12.2010 pentru achizitie de materii prime.

Nr.crt.

SPECIFICATIA(produse, ambalaje, etc.)

U.M. Cantitatea Pretul unitar(fara T.V.A.)

-lei-

Valoare-lei-

ValoareaT.V.A.

-lei-

0 1 2 3 4 5 (3x4)1.2.

Tesatura bumbacCaptuseala atlas

mm

300200

105.00030.000

31.500.0006.000.000

5.985.0001.140.000

Totaldin care:accize

37.500.000 7.125.000

X

Semnatura de primire

Buzea Paul

Total de plata(col.5 + col.6)

44.625.000

FACTURAFISCALA

Cumparator S.C. DIADORA S.R.L(denumire, forma juridica)

Nr. ord. reg.com/an J09/6720/2001Cod fiscal R 3140612Sediul Braila, str. Dorna, nr. 4Judetul BrailaContul 251100910110908Banca B.R.D. – G.S.G. Suc. Braila

Furnizor S.C.ROMTEX S.A.(denumire, forma juridica)

Nr. ord. reg.com/an J09/5421/1992Cod fiscal R3126744Sediul Iasi, str. Aviatorilor, nr. 4Judetul IasiContul 351345912444906Banca B.C.R.. Suc. Iasi

Nr. facturii 8231262Data (zi, luna,an) 03.12.2010Nr. aviz insotire a marfii 011321 (daca este cazul)

Seria BRACA Nr. 8231262

Cota T.V.A. 19%

Semnatura si ştampila

furnizorului

S.C. ROMTEX S.A.

Date privind expeditia:Numele delegatului Buzea PaulB.I. seria G.X. nr. 502314 eliberat Pol. BrailaMijlocul de transport Auto nr. BR-02-PWSExpedierea s-a facut in prezenta noastra la data de 05.10.2010 ora 09:25 AMSemnaturile: Costea L. - Eremia E.

Se achita cu OP in 30 de zile de la livrare

50

Bibliografie

1. *** Legea contabilitatii 82/91 - republicata2. *** Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii3. Iacob Petru Pantea (coord.) „Contabilitatea financiara a agentilor economici din

Romania”, Ed. Intel Credo, Deva, 1995.4. Mihai Aristotel Ungureanu (coord.) „Finante Publice”, Ed. Independenta

Economica, Braila, 20005. Ristea Mihai, Oprea Calin „Contabilitate generala”, Ed. Independenta

Economica, Bucuresti, 2009

51

6. COJOCARU D.- Consideratii Privind Bilantul Fiscal" - Revista Finante, Credit, Contabilitate, Nr. 2-3 / 19977. COLASSE B.- Contabilitate Generala, Editia A 4-a" - Traducere Din Limba Franceza De Tabara N., Editura Moldova, Iasi, 19958. FELEAGA N.- Dincolo De Frontierele Vagabondajului Contabil" - Ed. Economica, Bucuresti, 1997- 9. FELEAGA N.- Controverse Contabile" - Ed. Economica, Bucuresti, 199610. FELEAGA N.- Imblanzirea Junglei Contabilitatii" - Ed. Economica, Bucuresti, 199611.FELEAGA N.- Contabilitate Aprofundata" - Ed. Economica, Bucuresti, 199612.FELEAGA N., IONASCU I.- Contabilitatea Financiara Vol. 1-4" - Ed. Economica, Bucuresti, 1992, 199413.FELEAGA N. - Pledoarie Pentru O Doctrina Contabila" - Editura Academiei Universitare Athenaeum, Bucuresti, 199214.FELAGA N.- Sisteme Contabile Comparate" - Editura Economica, Bucuresti, 199515 FELEGA N., IONASCU I.- Tratat De Contabilitate Financiara, Volumul I Si II" - Editura Economica, Bucuresti, 199816 IANAS GH. I.- Metode De Estimare La Inventar In Perioada Instabilitatii Monetare" - Ed. Lupta, Bucuresti, 194617. IONASCU I.- Epistemologia Contabilitatii" - Editura Economica, Bucuresri, 199718 PANTEA I.P.- Contabilitatea Financiara A Agentilor Economici Din Romania" - Editura Intelcredo, Deva, 199519. PANTEA I.P.- Managementul Contabilitatii Romanesti Vol.i Si II" - Editura Intelcredo, Deva, 199820. RISTEA M.- Contabilitatea Rezultatului Intreprinderii" - Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 199721. RISTEA M.- Contabilitatea Societatilor Comerciale, Vol.ii" - Ceccar, Bucuresti, 199622.RISTEA M.- Contabilitatea Societatilor Comerciale Vol.i" - Ceccar, Bucuresti, 1995

52

Balanta de Verificare Rectificat

Documents

Transcript of Balanta de Verificare Rectificat