8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 1/42

Capitolul 4

Designul

cercetirii

Rezumatul

capitolului

f

reOea in

cele ce

urmeazd

mai multe designuri de

cercetare aflate la

indem6na

tsiltorilor

din domeniul

gtiinlelor

sociale, dar

9i

cum

pute[i

realiza

designul

unui

F, -

adicd specificarea

exactd a cui sau a ce trebuie studiat

9i

c6nd, cum

gi

in

Lm.

Eea'Iecerce'f'rii

iltrJit:,fu

E

Cum.se conepe un

proiect

te certetare

@lt;,llflffi:ffi

'Jffffi,i,u, u

[ffiffi;-m e'[

cr

*{iffiii ' *

-

Analiza

-.

-

Aplicarea

-ile

Conceperea

cercet5rii

pe

scurt

E*,ru

r , u,,

;i#;,J .,..,

r, ]ifi ii

de cercerare

f=

;;

ecoto

-e

ic i

e

i reduclioni

s

mur

tgil -;lii J,lll,ililLl

,.usi la

urmrtorur examen. Dupr ce

veli

citi acest

-

rgeli

la

,,Resurse

de

studiu

pe

internet ,

de

la sfdrgitul capitolului,

pentru

a

afla

cum

EUncia

de

SociologyNow

:

Research Methods.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 2/42

136

Introducere

STRUCTU RAREA

INVESTIGATIEI

$tiinla

este

o actiune

dedicatl

,,descoperirii .

Indiferent

ce vretri s[

descoperili,

vor

exista

mai multe

posibiliEli

de a

ajunge la

acelagi

rezultat.

in

viala

de toate zilele,

acest

lucru

este

in

general

adevlrat.

De exemplu, sd

presupunem

c[

dorili sd aflati dac[ un anumit

tip

de

automobil

-

sd zicem, noul Burpo-Blasto

-

ar

fi

potrivit

pentru

dumneavoastrd. Bineintreles

c[

a1i

putea

cumpdra unul

gi

astfel

s[

afla1i

acest lucru.

Sau

a[i

putea

discuta cu mai

mulli

proprietari

ai

unor

astfel

de

mlrci

sau cu cei care au

vrut sI

cumpere

odat[

o asemenea

magin[, dar

nu au

flcut-o.

A1i

putea

verifica anunfurile de

mic[

publicitate

pentru

a vedea

dacd

BB-urile

se

vAnd ieftin. Atri

putea

citi o

revist5

dedicatd consumatorilor, care evalueazf,

Burpo-Blasto.

Un

lucru similar are loc

in

investigalia

gtiinlificL

in

ultima vreme,

investigagia

gtiinlificl

se reduce

la

realizarea

observaliilor

qi

la

interpretarea

a

ceea

ce a(i observat, ele constituind

subiectele

plrlii

a

III-a

gi

a

IV-a

ale

clrlii.

Totuqi, inainte

de

a

observa qi a analiza, aveli insd nevoie

de

un plan.

Trebuie

sd

stabil(i

ce

anume

veli

observa

gi

veli

analiza:

de ce

gi

cum.

Despre

acest

lucru

este

vorba

in

designul cercetdrii.

Deqi

detaliile

variazd.

in

functrie

de

ceea

ce

dorili

sI

studia{i, vE

veli

cont'runta cu

doul

sarcini

majore intdlnite

in

orice

design

de

cercetare.

Mai int6i,

trebuie

sd

precizali

c6t se

poate

de clar ce anume doritri

si

descoperitri. In al doilea r6nd, trebuie si

stabilili

care

este

cea

m4i bund metodd de a descoperi ceea ce vE intereseazd. Foarte interesant, dacd reugili

si

realizali

prima

sarcini

in

totalitate,

probabil

cd o

ve(i

realiza

qi

pe

a doua in acelagi timp.

Dup[

cum spun matematicienii, o

intrebare contextualizatd corect

conline r[spunsul.

Sd

presupunem

cE

sunteti interesat

de

realizarea unei

cercetdri

sociale

despre terorism.

Cdnd Jeffrey

Ross

(2004)

a

abordat aceaste

tem5,

a

constatat

c[

srudiile existente

au

folosit numeroase

abordlri

calitative

gi

cantitative.

Cercetlrile

calitative,

de

exemplu, au

oferit

primele

informalii

prin

intermediul

autobiografiilor, al

raportdrilor

gi

relat[rilor

incidentelor,

al

experien{ei

ostaticilor

care

s-au

confruntat cu

terori$tii

gi

al relatdrilor

directe

despre

implementarea

politicilor.

Ross

continul

cu discutarea materialelor

secundare

folosite

in

cercetarea calitativd:

,,biografiile

terorigtilor,

studii

de caz despre

anumite organizalii teroriste,

despre

tipurile

de terorism,

despre

anumite incidente

teroriste,

precum

gi

despre

regiunile

$i

tlrile

selectate

(2004,

p.21).Cercetarea

cantitativ5,

pe

de alt5

parte,

a

abordat variat

terorismul, inclusiv

prin

analize ale

articolelor ap[rute in

mass-media,

terorismul din

modelarea statisticd a evenimentelor teroriste

gi

prin

utilizarea unor baze

de

date relevante

pentru

subiectul analizat,

Dupd

cum veti vedea in acest capitol, orice subiect de cercetare

poate

fi

abordat

din

mai multe

perspective.

Acest capitol este o

introducere

general5

in

conceperea cercetlrii, iar celelalte

capitole

ale

pdrtrii

a

II-a

discutd aspectele specifice ale acesteia.

in

practic5,

toate aspectele

designului

cercetlrii

sunt

interrelationate. Pe

mdsur[ ce

veli

parcurge partea

a

ll-a,

interconexiunile

dintre

pirli

vor deveni

mai

clare.

Vom incepe

prin

examinarea

pe

scurt

a

principalelor

obiective ale cercetlrii sociale.

Apoi

vom

Iua

in

considerare unitSlile de analizf,

-

ce

gi

pe

cine

dorili s[

studiati. Ne

vom

referi

gi

la modalit[trile de

gestionare

a

timpului in

cercetarea socialS sau la modul

cum

putem

studia un subiect care se

schimbl

in

timp.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 3/42

137ESIGNUL

CERCETARII

Cu aceste idei

in

minte, ne vom indrepta

atentia asupra

modului

de concepere a unui

::oiect

de

cercetare.

Aceastl

privire

de

ansamblu

asupra

procesului

de

cercetare are

:,ru5

scopuri:

in afarf,

de

descrierea

modului

in care

pute(i

aborda conceperea

unui

.:udiu,

vI

oferd o

hartd

a

restului

cdrtii.

in

sfdrgit, vom

discuta

despre

elementele

propunerii

de cercetare, Adesea,

realizarea

::-ectiv[

a unei

cerceHri

trebuie

precedatl

de

o

prezentare

detaliat[ a

intengiilor

dum-

:-ravoastrl

-

pentru

a obtine finangare

pentru

un

proiect

important

sau

pentru

a

obline

.:robarea profesorului pentru

un

proiect

in

cadrul cursului.

Veli vedea

c[

propunerea

de

:ircetare

v[

oferd

o

ocazie excelentl de a

lua in

calcul,

inc[

de

la inceput, toate aspectele

-3rcetf,rii.

Trei

obiective

ale

cercetirii

lercetarea social5

poate

avea mai multe obiective. Trei

dintre

cel

mai des intdlnite

gi

mai

-:ile

sunt explorarea, descrierea

gi

explicarea.

Degi

un studiu

nu are, in

general,

doar un

.-rgur

obiectiv dintre cele de mai sus,

qi

majoritatea chiar au

-

examinarea

1or separaE

-:te

folositoare

pentru

cf,

fiecare are

implicalii

diferite

pentru

alte aspecte aie designului

:;rcetlrii.

irplorarea

\{ulte

dintre

cercetdrile

sociale sunt

conduse

pentru

a exilora

ui

subiect, adica

pentru

a

-;epe

familiarizarea

cercetltorului

cu acesta.

O

asemenea abordare

are loc. de

obicei,

.:rnci

cdnd

un

cercet5tor analizeazd

un

aspect nou sau c6nd insugi subiectul

studiului

-,te

relativ

nou.

De exemplu,

sI

presupunem

cd nemulgumirea

tot

mai mare a

pl5titorului

de taxe la

-'rresa

guvernului

se transformd

intr-o

revoltd

a contribuabililor.

Oamenii incep sd

refuze

..-;i

mai

pldteascl

taxele

gi

se mobilizeazd

in

acest sens.

Veli dori

s[

afla1i mai multe

::spre

aceastd

miqcare :

CAt

de

rdspdndit5

este

?

Ce nivele

gi

grade

de

susginere

se

-jlnesc

in

rAndurile

comunitlgii?

Cum

este organizatd miqcarea? Ce

fel de oameni

:::iveazi

in

cadrul

ei? Un

studiu de

explorare

v-ar

putea

ajuta

s[

glsigi

cel

pulin

:-<punsuri aproximative

pentru

unele

dintre

aceste

intrebdri. Puteli

sI

obqineli

date

:.;cte

de la cei care colecteazd taxele, sI studiali ceea ce

s-a scris

despre

acea migcare,

,:

participali

la

int6lniri

gi

s[-i

intervievali

pe

liderii

acesteia.

Studiile de explorare sunt, de asemenea,

potrivite pentm

f'enomenele mai

persistente.

 .i

presupunem

cI

suntegi

nemullumit

in

legdtur[

cu

cerin[ele

de

absolvire

a facultltii la

-"--3

srudiati

gi

dorili si le schimbali.

A1i

putea

sI

analizagi

istoricul

unor astfel

de

cerin[e

-

:adrul facult5tii

9i

sI

vI intAlnili

cu

persoane

din

conducerea

ei

pentru

a

vf,

informa

-

legirur[ cu motivele care stau

la

baza standardelor actuale.

Ati

putea

vorbi cu

mai

:-:igi

studengi

pentru

a vI face

o

idee

generalf,

despre

pf,rerile

pe

care

le

au in

leglturi

-

-

acest

subiect. Degi acest

ultim

demers

nu

va

contura neapdrat o imagine exact5

asupra

:.milor studentilor, ar

putea

sugera

care

ar

fi rezultatele unui studiu mai extins.

,

-

-

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 4/42

138

STRUCTURAREAINVESTIGATIEI

Uneori, cercetarea

de explorare este realizatl

prin

intermediul focus-grupurilor

sau

al

disculiilor

din

cadrul

unor

grupuri

mici.

Aceastd

tehnicd

este folositl

frecvent

in

cercetarea de

pia15;

o vom

examina mai amlnunfit

in capitolul

10.

Studiile

de

explorare sunt realizate, de

obicei, din trei

motive:

(1)

pentru

a satisface

curiozitatea cercet5torului

gi

dorinla

lui

pentru

o mai bunl inlelegere

a

subiectului,

(2)

pentru

a

testa fezabilitatea

realizdrii

unui

studiu

mai

extins,

(3)

pentru

a dezvolta

metodele

ce

vor

fi

folosite

in orice studiu ulterior.

De

exemplu, cu

ceva

timp in

urm5,

am

devenit congtient

de

popularitatea

tot mai

mare a

ceea

ce

se

nume$te

,,canalizare ,

in

care

o

persoan[

cunoscutl drept

canal sau

mediu

intrf, intr-o

stare

de

trans[

gi

incepe sI

vorbeascE

pe

o

voce care

pretinde

cd

provine

din

afara canalului.

Unii

spun

cI aceste voci

provin

din

lumea

spiritelor

sau

a

morfllor,

allii spun cI

provin

de

pe

o altd

planetd,

iar al1ii cI

vin

din nigte

dimensiuni ale

realitdgii

care sunt

greu

de explicat

in

termeni umani.

Fenomenul

pe

care

il

reprezintd

aceie

voci

car;alizate, denumite adesea entit6ti,

poate

fi

explicat

printr-o

analogie

cu

radioul

sau televiziunea.

,,CAnd

privegti

gtirile

-

mi-a

spus

cineva

in

timpul

unui

interviu

-,

nu

crezi cu adevlrat cI

Dan Rather

se

afl5 in

interiorul

televizorului.

Acelagi

lucru

este

valabil

gi

pentru mine.

Folosesc

acest

corp

al

mediumului

la fel

cum

Dan Rather foloseqte

televizorul.

Ideea

canalizdrli m-a

interesat

din mai

multe motive,

dar

mai

ales

cu

privire

la

urmltoarea

problemd

metodologicl

:

cum s[ srudiem

gtiinlific

ceva care

incalcl

atat de

grav

ceea ce noi considerdm

a

fi

de la

sine inleles,

inclusiv

elementele

gtiinlifice

fundamentale,

precum

spatiul, timpul, cauzalitatea

gi

individualitatea.

In lipsa

unei

teorii

riguroase

sau a unof a$teptlri exacte,

am

incercat

s[

aflu ceva mai

mult

despre asta.

folosind cAtevatintre

iehnicile cercetdrii

de teren calitative discutate

in

capitolul 10, am inceput

sf, strAng

infbrmatrii

tri

si

le clasific

pe

categorii

pentru

a da

sens

celor observate.

Am

citit clrti

Si

articole despre acest fenomen

gi

am stat de

vorbe

cu

persoane

care au

participat

la

qedintrele

de canalizare a spiritelor.

Apoi

am

participat

gi

eu la

aceste

qedinge,

observAndu-i

atAt

pe

cei

prezentri,

cdt

gi

canalul

gi

entitatea. Dupd

care am luat

interviuri

mai

multor

canale

$i

entitS(i.

in

majoritatea

interviurilor,

am inceput

prin

a

intreba canalele

umane

cum

au

inceput

aceaste activitate, cum a fost

Ei

de ce au

continuat,

cerAndu-le

qi

cAteva

date

biografice.

Canalul

intr5

in transi,

interviul

fiind

continuat de enritate.

,,Cine

e$ti ?

a$

putea

sA

intreb

eu.

,,De

unde

vii

?

,,De

ce faci asta

?

,,Cum

imi

pot

da seama dacd egti real

sau

nu?

.

Degi

am fost

la

aceste sesiuni de

interviuri

cu

intreblrile

pregltite

dinainte, fiecare

interviu

gi-a

urmat

propriul

curs, in func1ie de

rispunsurile

oferite.

^

Acest

exemplu

de

explorare ilustreazd locul

de unde incepe adesea cercetarea

socialS.

In timp ce

cercetitorii

care

lucreazl

cu

teorii deductive au

pregltite

dinainte variabilele-cheie,

una

dintre

primele

mele sarcini

a

fost

sE

identific

cdteva dintre

variabilele

posibil

relevante. De exemplu, mi-am notat

genul

canalului, vArsta, educa{ia,

religia,

regiunea

de bagtinl

9i

particip[rile

anterioare

la intruniri metafizice. Cele

mai

multe

dintre

variabilele

de

mai

sus

le-am

ales

pentru

c5. influenleazd

frecvent

comportamentul.

De

asemenea, am observat conditiile

dif'erite

in

care aveau

loc

gedinlele

de canalizare.

Unele canale trebuie

sf,

intre intr-o

transd adAncS,

altele

intr-o transl

ugoarS,

iar

altele

rdmAn

con$tiente. Majoritatea

stau

jos

in timpul

gedintrei,

dar altele stau in

picioare

gi

se

plimb5.

Unele

canale opereazd in

condilii

desrul

de

normale;

altele

par

sI

necesite

un

decor metafizic

ca: o

luminl sclzutl,

parfumuri

gi

incantalii.

Multe

dintre aceste

diferenle

au devenit

evidente

pentru

mine abia

in

cursul observaliilor mele iniliale.

Refer

Pe

parcul

,,realitIli

cerut

fiec

Pe

par

mai

axat6

exemplu.

Studiil

Ele

sunt

intotdeaur

asemenea,

Princip

satisfeclro

sugera

ce r

studiile

de

adicd,

perr

reprezentat

infeles

ce

i

adevtrrat pr

un

rlspuns.

Descriert

Un

scop

mi

evenimentel(

StiingificI

es

precise

dec6

Recenslr

Scopul

acesr

populaliei

ar

districtele.

.r

populaliilor,

un

sondaj

de

anumit prodr

pichetarea

o:

cercetiitor

ci

pentru

sau

ir

Multe

sru

de

exemplu,

limbaj

scris.

,iescriptiv.

C

;i

ce

implici

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 5/42

DESIGNUL CERCETARII

139

-r

-:

.a

entitdti,

am

fbst

interesat sf, fac o

clasificare

a locului lor

de

provenienlS.

-

interviurilor

mele, am creat un

set

de intreb[ri legate

de anumite aspecte ale

-

rncercdnd

sE clasific rlspunsurile

pe

care mi le-au

oferit. in

mod similar,

am

-::-la

sd

vorbeasc5

despre evenimente viitoare.

.:

-:\ui

acestei cercetlri, examinarea

subiectelor specifice a devenit din ce

in

ce

:e

variabilele

care

pireau

si

merite

a

fi

urmdrite :

gen,

educalie

gi

religie, de

J,'rservali, insd,

c[

am

pornit

de la zero.

--=

Je explorare sunt foarte valoroase in cadrul cercetlrilor

gtiintifice

sociale.

ien[iale ori

de

cdte ori un

cercetltor

face

o

nouf,

descoperire

gi

aproape

, ielevl noi

intbrmalii

despre subiectul cercetat. Studiile de explorare sunt, de

L

iurse pentru

teoriile

intemeiate,

dupl

cum

am discutat

in

capitolul

2.

:..u1

neajuns

al

studiilor

de explorare este acela

cI

oferi

rareori

rdspunsuri

-

=:e

la

intreb5rile

de cercetare, degi

pot

da un

indiciu

referitor

la rlspuns

gi

pot

..;

-:Iode

de cercetare ar

putea

oferi

rf,spunsurile definitive.

Motivul

pentru

care

 .

:rplorare

sunt rareori definitive

prin

ele insele se datoreazl reprezentativitltii

;

rc:rlanele

pe

care

le

studiali

in cercetarea

de

explorare s-ar

putea

s[

nu fie

:r,,

e

pentru grupul

mai

larg de

persoane

care

v[

intereseazl. Odat5

ce

ati

-;

:.seafirnf, reprezentativitatea,

veli

$ti

dace un

studiu

de explorare rispunde cu

:::blemei

cercetate

sau doar a indicat modalitatea

prin

care

se

poate

ajunge la

--.

,Reprezentativitatea

este

discutatl

pe

larg

in

capitolul

7.)

-:-?a

,.

,

--;jor

al multor

studii

gtiinlifice

sociale este acela

de

a

descrie situaliile

9i

r:-:-::.:.

Cercet5torul

observl

gi

apoi descrie

ceea ce a obsdrvat.

pEntru

cd

obserralia

-

-

::re

atentd

gi

deliberatS, descrierile

$tiintifice

sunt de obicei mai corecte

qi

mai

-=:it

cele obignuite.

*

:-..:rAntul

american este un exemplu excelent de cercetare

sociall

descriptir'5.

-::.ruia

este de

a

descrie corect

gi

precis

un

spectru

larg

de caracteristici ale

--::

imericane,

precum

qi

populaliile

din regiunile mai

mici, cum sunt

statele sau

-

'

:

.\lte

exemple

de studii

descriptive sunt

estimarea

profilelor

vArstS-gen

ale

*-.

-:.

realizatl de demografi,

evaluarea

ratei infiaclionalit[tii

din

diferite

orage

qi

:,.

ie

piatl

pentru

un

produs

care ii descrie

pe

cei

care folosesc

sau ar

folosi

un

::,dus. Un

cercetltor

care face o

prezentare

atentf, a evenimentelor

ce

au loc la

-

::

,rrganizati

de

un sindicat

are sau,

cel

pu1in,

serve$te

un

scop

descriptiv. Un

'*

.

rare

estimeaz[

9i

raporteazd

ori

de

cAte ori legiuitorii

individuali au

votat

-

.- impotriva

muncii

organizate

indeplinegte,

de

asemenea,

un

scop

descriptiv.

,,'

*-:

::,.rdii calitative vizeaz\., in

primul

rAnd,

descrierea.

O etnografie antropologicS,

--.i.

poate

incerca

sd detalieze cultura

unei

societ5li care

nu

gi-a

dezvoltat un

-:,s.

in

acelagi timp, asemenea

studii sunt

rareori limitate

doar

la un scop

:''

Cercetltorii

continui,

de obicei, si examineze de

ce tiparele observate exisE

:::: .:l

ele.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 6/42

140

STRUCTURAREA

INVESTIGATIEI

Explicarea

Cel de-al treilea

obiectiv

general

al

cercetlrii

gtiinlifice

sociale

este

acela

de a

explica

Iucrurile.

Srudiiie

descriptive rdspund

la intreblri

de

tipul

,,ce , ,,unde ,

,,cAnd

9i

,,cum ;

intreblrile

explicative

dau r[spuns la intrebarea

,,de

ce . Agadar,

cAnd

William

Sanders

(L994)

a inceput

s[

descrie

tipuriie

de violen[e comise de

glgtile

de

cartier,

a

vrut,

de

asemenea, sf, reconstruiasci

procesul

care

a

determinat

aparilia

episoadelor

violente

in

rdndul bandelor

diferitelor

grupuri

etnice.

Raportarea intentriilor

de vot ale unui

electorat este

descriptivS,

dar

raportarea

motivelor

pentru

care

unele

persoane

inten(ioneazd

si-l

voteze

pe

candidatul

A,

iar

allii

pe

candidatul

B

este

explicativ5. Identificarea variabilelor

care

explicf,

de ce

unele

orage

au rate mai mari ale

infiacfionalit5lii implicl

o explicalie. Un cercetltor care

vrea

sI

gtie

de ce o demonstralie

impotriva

avorturilor

a

sfdrgit

intr-o

conf'runtare

violent5

cu

politria,

spre deosebire de simpla descriere a celor

intAmplate,

are

un

scop

explicativ.

Sd

analiz[m

un

caz specific.

Ce

factori

credeli

cd modeleaz5

atitudinile

oamenilor

fa15

de

legalizarea marijuanei

?

Pentru

a

rispunde,

ar trebui

sI

stabilili dacl opiniile

blrbatilor diferi

de

cele ale

femeilor.

O

analizd

explicativ[ a

General Social Survey

(GSS)

din 2002 indicd faptul cd 38% dintre bdrbali

Si

30% dintre femei au declarat

c[

marijuana ar trebui legalizatd.

Dar despre orient[rile

politice

? Infotmatiilp GSS arat[ cd, 55% dintre

liberali

au spus

ci

marijuana ar

trebui

legalizatd.

in

compara(ie

cu

29%

dintre

moderati

gi

27%

dintre

conservatori. Mai mult,

4l%

dintre democra(i,

in

comparalie

cu34%

dintre

independenli

Si

28%

dintre

republicani

au

sustinut legalizarea.

Date

fiind

aceste

statistici, a1i

putea

incepe

sI

dali o explicalie

pentru

atitudinile

fagd

de legalizarea marijuanei. Studiile

mai

aprofundate despre

gen

qi

orientarea

politicd

ar

putea conduce

ia

o

explicare mai

amdnun{itd

a

acestor

atitudini.

Logica explica(iei

nomotetice

Examinarea

precedentl

a

factorilor

care

pot

determina

atitudinile

legate

de

legalizarea

marijuanei

ilustreazl explicalia

nomoteticA, a$a

cum

am

discutat

in capitolul

1. SI

ne

aducem aminte

c5, in acest model, am incercat sd identific[m o serie de factori

(variabile

independente) care

pot

explica

multe dintre varialiile unui fenomen dat. Acest

model

explicativ

contrasteazl

cu

modelul ideografic, in care

ciutlm

o in[elegere completE

qi

aprofundatd

a

unui

singur caz.

ln

exemplul

nostm,

o abordare ideograficd ar sugera toate motivele

pentru

care o

persoan5

se opune

legalizirii

-

implicdnd ceea ce

p[rin1ii,

profesorii

qi

preolii

i-au

spus

despre acel

lucru, orice experienle nepldcute legate de folosirea drogului.

Cdnd

inlelegem

ceva din

punct

de vedere ideografic, avem senzalia cd inff-adevdr

pricepem

acel lucru.

CAnd cunoagtem

toate motivele

pentru

care

o persoani

s-a opus legalizlrii marijuanei,

nu ne-o

putem

imagina avAnd o

altl

atitudine.

Dimpotrivd, o

abordare

nomotetic[ ar

putea

sugera cd

orientdrile

politice

globale

sugereazi

majoritatea diferenlelor de opinie legate de legalizarea marijuanei. Pentru cd

acest

model

e

interpretdrilor

cercetetorii

din

nomotetic)

det(

Criteriile

ca

Exist5

trei

crite

(l)

variabilele

trr

sunt

corecte.

Corelatria

DacI

intre

dou[

I

o

relalie

efectivi

putem

spune

cI

e

Analiza

noastr5

re

a

sugerat

cI

orier

cauzd.

a

atifudinilc

marijuanei.

Cum

acelagi

p

conservatori

au

st

putem

spune

cE

c

determinat

aceastl

criteriu

este evide

observafii

efective.

Ordinea

tempor

Apoi,

o

relalie

cau

Observali

cI

este

copiilor

sunt

deten

posibil

sd-[i

schimb

are

de-a

face

cu

,,r

In

exemplul

nos

intr-o

oarecare

mdl

ci

opiniile

despre

n

temporali

care

leal

clare,

degi

uneori

uneori,

analizele

nc

subilite

in

acelagi

t

la vot,

de

exemplt

iemporale

poate

fi

r

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 7/42

DESIGNUL

CERCETARII

J Uet este inerent

probabilistic,

este

mai

predispus

aparitriei

neinlelegerilor

gi

tnf,rilor

gregite

decdt modelul ideografic. SE examin5m

ceea ce au

vrut s[

spunl

korii

din domeniul

gtiinlelor

sociale atunci

cdnd

au

afirmat cd

o variabild

(in

mod

E;:,':,:,,:;,-::'^,,,::,'v'manarizaceeacenuauvrv'isrspund

L

rr"t

criterii

principale pentru

relaliile

nomotetice cauzale

in

cercetarea

social[:

Hti"

trebuie

sI

fie corelate,

(2)

ca,,tzaare Ioc

inaintea efectului, iar

(3)

variabilele

,ri--

.-.::e

doud

variabile

nu

se

identificd

-:

--

: :f'ectivl

-

sau

o

corela(ie

-

nu

'nlIlrjr:-

::;ne

cf, exist5 o

relalie

cauzalS.

*---

-:

-=.rastrf,

referitoare la

datele GSS

,

r,

i:::.

cd orientarea

politicl

a

fost

o

;itjiiiti*-r

:

.iitudinilor

legate

de legalizarea

,..:

.M

__-.;1,

,

-.

.

acelaqi

procentaj

de

liberali

qi

rra:.:-

:r,rri

au susfinut legalizarea,

nu

rlrrr-': :rune

c[

orientlrile

politice

au

JHr:-

r-:r aceastS

atitudine.

Degi

acest

Fr

este eyident,

el

accenhreazl nevoia de

a

baza

afirmaliile

cercetdrii sociale

pe

f*,

efecdve,

5i

nu

pe

presupozigii.

;*,

temporall

l-

. relafie cauzal5

exist[

doar

in condiliile in

care cauza

precedd,

in timp,

efectul.

lbap

c5. este

mult mai logic

sI spunem cE

majoritatea

afilierilor religioase ale

tfu

sunt determinate de cele ale

ptrrinfilor,

decAt sd

afirmdm

contrariul

-

degi

este

E

sa-1i schimbi religia, iar

plringii

sE

te

urmeze.

Amintili-vd c[

explicalia nomoteticd

D--"

face

cu

,,majoritatea

cazurilor",

dar nu cu toate.

 Lexemplul

nostru

cu marijuana, ar fi mult mai

togic

sI

spunem cI

genul

determin[,

po

mrecare mdsurtr,

atitudinea

fap

de legalizare, neavdnd

nici

o

logic5

s[

declarim

lqiniile despre marijuana

determinl

genul

unei

persoane,

Observali, totu$i,

ce ordinea

l;--Aa

care leagd

orientdrile

politice gi

atitudinile

fatd

de

legalizare sunt mai

pufin

h.

desi

uneori

consider5m

cI

orientlrile

generale

determin[

opinii specifice.

$i,

E*

analizele noastre implicd

doud sau

mai multe variabile independente care au fost

I:.

in

acelagi

timp: obiervarea efectelor

genului

gi

rasei

asupra comportamentului

liE-

de

exemplu. Dup[

cum

vom

vedea

in

capitolul

urm[tor, chestiunea

ordinii

hrate

poate

fi

o

probleml

complex[.

Corelare - o relalie

empiric[

intre douE

viuiabile astfel incet

(

1

) moditlcarea uneia

dintre

ele este asociatd

cu

modificarea

celeilalte

sau

(2)

anurnite

atribute

ale

qnei

variabile

sunxa,sgciate cu atributele

celeilalte. Corelarea

in

gi

prin

sine

nu

constiruie o

relafie

cauzald.

intre

doud

variabile.

dar este

un

criteriu

ile

cauza-

Iitate.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 8/42

STRUCTUII,AREA

INVESTIGATIEI

Legltura

real5

Cea de-a treia

cerinld

pentru

existenfa

unei

relatrii cauzale este ca

efectul sd nu

poatd

fi

explicat

in termenii unei a treia variabile.

De exemplu,

exist[

o

corelalie

intre v6nzf,rile

de

ingheJati

qi

decesul

prin

inecare :

cu

cAt s-a vAndut mai

multf, inghegat[, cu

atAt

a

crescut

numdrul deceselor

prin

inecare,

qi

invers. Totu$i, nu existd nici o legdturl directi

intre

inghegaE

$i

inec.

A

treia

variabil5

aici

este anotimpul satJ temperatura. Cele mai

multe

decese

prin inec au

loc in

perioada

verii

-

puncful

maxim

al

vAnzdrilor de

inghelat5.

i

:d

:T}

Iat[

alte

cAteva exemple

de rela(ii

proportional[

intre

numdrul

de

catAri

gi

false sau neadecvate.

Exist[

o relalie invers

numlrul

de

persoane

cu

doctorat

din

mediul

urban:

cu cAt sunt mai

multi

catAri, cu atAt

sunt

mai

putine persoane

cu doctorat,

qi

invers.

Dar

care este

cealaltl variabild

care

ar

putea

explica

aparenta

relalie ?

Rispunsul

este :

agezlrile

rurale versus cele urbane. Sunt

mai

mulli

catAri

(9i

mai

putrini

doctori)

in

zonele

rurale,

pe

cdnd

reciproca este

valabil[

in

mediul urban.

Sau sI

lulm

in considerare corelafia

pozitivi

dintre m[rimea

pantofilor

gi

competenlele

matematice ale

$colarilot

Aici,

,cea

de-a treia

variabili

care explicd ciudata

relalie este

vLrstu.

Copiii

mai

mari

au

picioare

mai

mari

gi

deci

competente

matematice mai

dezvoltate,

in

medie,

in

comparalie

cu cei

mai

mici.

Vezi figura 4.1

pentru

o

ilustrare

a

acestor

relalii

false. Asocierile

observate

sunt

indicate

prin

sdgeli

sub{iri;

rela[iile

cauzale sunt indicate

prin

sIgetri

groase.

Observali

cf,

asocierile observate

sunt valabile

in

ambele

sensuri. Adici,

pe

mdsurf,

ce o

variabilS igi face aparilia sau se schimbd, acelaqi

lucru

se

intAmpld

gi

cu ceaialtS.

$i

lista continuS.

in regiunile cu multe berze

existl

o

ratl mai mare a

natalitetii,

iar

in cele cu

putine

berze, o

ratl

mai mic5.

Agadar, berzele

aduc

intr-adev[r

bebelugii

?

Numirul

pislrilor

este

mai

mare la

lar5

decAt la orag

;

berzele

trliesc

mai mult

in

afara

oragelor. Deci treia variabil[ este

mediul urban/mediul rural.

in

sfdrgit, cu cdt sunt mai

multe

magini de

pompieri

la

locul

incendiului, cu at6t

se

deterioreazf, mai

mult

structura.

Puteli

ghici

care este cea de-a

treia

variabil[? in

cazul

acesta, este amploarea

incendiuLui.

Asadar, c6nd cercetdtorii

din domeniul social afirmf,

cd existl o

relalie

cauzal[ intre,

sI

spunem, educalie

gi

toleranlS social5,

ei

se

referl la faptul cI

(1)

existd o

corelalie

statisticl intre

cele doud

variabile,

(2)

nivelul

de educalie

al

unei

persoane

s-a format

inaintea

nivelului

de

tolerantrd

gi

prejudecate

Si

(3)

nu

existd

o

a treia

variabild care sI

catalogheze corelatria

observatd drept fals5.

Criterii

false

pentru

cauzalitatea

nomoteticd

Pentru cI notriunile de cauzd

Si

et-ect

sunt inrddf,cinate

in

limbajul

gi

in

logica de zi cu zi,

este

important

sI specificlm

cAteva

dintre

lucrurile la

care

cercet[torii

din

domeniul

gtiingelor

sociale nu se rcferd. atunci cAnd

vorbesc despre relatriile cauzale. CAnd

suslin

cI

Relatie falsd

-

o corelalie saiistic5

acci-

dentald

inlre

douf,

variabile,

despre

e

are

s-a demonstrat

cd

este cauzatd

de o

a

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 9/42

t44

Majoritatea

cazurilor

STRUCTURAREA INVESTIGATIEI

Relaliile

cauzale

pot

fi

adevlrate chiar

dac[

nu

se aplicX

in

majoritatea

cazurilor.

De

exemplu,

spunem cE acei copii care nu sunt supraveghea(i dupd

ore au mai multe

ganse

si

devinl

delincvenli

decAt

cei

care sunt supraveghea(i; in consecinf[,

lipsa supravegherii

este

o

cauzd a delincven[ei.

Aceastl

rela[ie

cauzald

rlmdne

valabild

chiar dacl doar

un

procent

mic dintre

cei nesupravegheali

devin

delincventri.

Atat dmp cAt acegtia

sunt mai

predispusi

la

delincvenl[

decAt cei supravegheali,

putem

spune

c[

existl o

relatie de

cauzalitate.

Perspectiva

social-gtiinlificd

a

cauzalitltii

poate

diferi

de cea cu care sunteti

obignuit,

pentru

cf,

oamenii

folosesc

in

general

cuv6ntul

cauzd

pentru

a

se

referi la

ceva

care

determind

un

cu totul alt

lucru.

Standardul

oarecum

diferit folosit

de

cercet[torii

din

domeniul

$tiintelor

sociale

poate

fi

inples mai bine

in

termenii

cauzelor necesare

qi

suficiente.

Figura 4.2

-

Cauze necesare. A

fi

femeie

este

o

cauzd

necesard

pentu

a rdmdne

tnsdrcinatd

adicd,

nu

puteli

rdmlne fusdrcinatd

dacd nu sunteli

femeie

Cauzele necesare

SI

suficiente

O cauzd

necesard reprezintd condifia

carc

trebuie

sd

fie

prezent5

pentru

a

fi

urmatd

de

efect.

De exemplu, este necesar

sI

urmatri

cursurile unei

facult5tri

pentru

a

obtririe o

diplom[

universitard.

DacI

nu facetri

acest

lucru,

nu veti

obtine diploma. Totugi, simpla

asistare la

cursuri nu

este o cauzl suficientd

pentru

a obline o

diploml universitarS.

Trebuie s[ le urmatri

pe

cele care trebuie

gi

sd lua(i examenele.

in

mod

similar, a

fi

femeie

este

o conditie necesarl

pentru

a r5mAne

gravidd,

dar nu este o

cauzl

suficientf,.

Altfel,

toate

femeile

ar

rdmdne

gravide.

Figura 4.2 ilustreaztr aceastd rela[ie

dintre

variabilele

de

gen

gi

graviditate

ca

pe

o

matrice

care aratI rezultatele

posibile

ale combinlrii

variabilelor.

O

cat

garanrcaz

posibitl

a

o

cauzi

sr

cauzi

poai

a

nu

lua

ur

Descop

mai

satislE,

trebuie

stuc

prezentS

per

delincvenfi.

Din

plca

descoperim

c

este

neobignu

femeie

penrL

determin5, int

In

analiza

conform

cireia

afi

descoperit

c

aceleagi

mo$ter

experienle

ar

m,

cauzale

care

sd

dar

nu gi

necesa

Figura

4.3

-

Cauze

s

chiar

dacd

sunt

Si

arlt***

t#

W.rf

.ff.ffi;ffi'

r#f#ffi

*&.r&.@.*&-@.*&

ryw@@w

&*i&*

8ry,

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 10/42

DESIGNUL

CERCETARII

145

O cauzd

suficientd,

pe

de

alt[

parte,

reprezintl o

condigie care,

dacf, este

prezentd,

garanteaz{,

efecful

in

discugie. Dar nu inseamnl

cd o cauzd

suficient5 este singura

cauzi

posibild

a

unui anumit

efect. De exemplu, neprezentarea

la

un examen la acest curs

ar

fi

o

cauzd suficientl

pentru

a-l

pica,

degi srudentrii

il

pot pica

qi

din alte motive.

Aqaciar, o

cauz5

poate

fi

suficient5, dar nu necesar[.

Figura

4.3 ilustreazl

relatria

dintre a lua sau

a nu lua un

examen

gi

a-l

trece

sau

a-l

pica.

Descoperirea

unei cauze care este atat necesard,

cdt

gl

suficientl

este, desigur, cel

mai

satisfEcitor

rezultat

al

unei

cercetlri.

Dacd

delincvenla

juvenild

ar

fi

efecrul ce

trebuie studiat,

ar

fi bine dacd

am descoperi o singur6

condilie care

(1)

trebuie

sE

fie

prezentd pentru

a se dezvolta

caracterul delincvent

qi

care

(2)

intotdeauna

sI conducd la

delincventr[. in

asemenea

cazuri,

ati

ti

cu

siguranli

ce

a

provocat

delincven{a

juvenii5.

Din

pdcate,

atunci cAnd

analizdm

relaliile

nomotetice

dintre

variabile,

niciodat5 nu

descoperim

o

singur[ cauzl

care sd

fie

absolut necesarl

gi

absolut

suficientS.

Totuqi, nu

este neobignuit sd

descoperim factori

cauzali care sunt

fie

l0O% necesari

(trebuie

sd fii

femeie

pentru

a rdmAne

ins[rcinatl), tie 100%

suficienli

(neprezentarea

la un examen

determinS,

inevitabil,

picarea

lui).

In

analiza ideografic5

a

cazurilor

singulare

puteti

atinge o

profunzime

a

explicaliei

conform c5reia

puteli presupune

cI

lucrurile

nu s-ar

fi putut

intAmpla altf'el,

sugerAnd

cd

a1i descoperit

cauzele

suficiente

pentru

un anumit

rezultat.

(Orice

persoand

care ar avea

aceleagi

mogteniri

genetice

cu

ale dumneavoastrd,

aceeagi

cre tere

qi,

ulterior,

aceleagi

experienle ar merge

pdnd

la urmf, la facultate.) in

acelaqi timp,

ar

putea

exista

gi

alte

cii

cauzale

care sI conducd

la

acelaqi rezultat. Aqadar,

cauzele ideograficetunt suficiente,

dar nu

gi

necesare.

A

C

CA

AD

BBC

B

DA

BC

c^

,

to

u

I

D

A

CL

A

a 4.3

-

Cauze suJiciente. Neprezentarea

la examen este o

cauzd

suficientd

pentru

a-l

pica,

ar dacd sunt

Si

alte cdi

pentru

a

nu-l lua

(cunt

ar

fi

tncercarea de

a

ghici

rdspunsuriLe)

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 11/42

146

STRUCTURAREA INVESTIGATIEI

Unitifile

de

analiz[

in

cercetarea

sociali

nu existd,

practic,

nici o

limitl

in

ceea ce

priveqte

cine

Si

ce

poate

fi studiat

sau

in

privinla

unitdfilor de analizi.

Acest subiect

este

relevant

pentru

toate

formele

de cercetare social5, degi

implicaliile

sale

sunt cele

mai

clare

in cazul

sfudiilor

can-

titative,

nomotetice.

Ideea

unitltilor de analizd

poate plrea

vagd

la

inceput,

pentru

cd

cercetarea

-

in

special cea

nomoteticd

-

srudiazd adesea

un numlr

mare de

persoane,

lucruri

sau

colectivitEli.

Este

important sd

facem

distincfie

intre unit51ile

de

analizd.

qi

colectivitElile

despre care

generalizdm.

De

exemplu,

un cercetltor

poate

studia

o

clasl

de

persoane,

cum

ar

fi democralii

sau

studentii, afro-americancele sub 30 de ani sau alte

grupuri.

Dar

dac[

cercetltorul

este

interesat

de explorarea,

descrierea sau explicarea modului

in

care

diferite

grupuri

de

indivizi

se comportd ca

indivizi,

unitatea de analizd,

este

individul,

gi

nu

grupul.

Acest

lucru

este

valabil

chiar

dacl

cercetltorul

foloseqte informaqia despre

indivizi

pentru

a face

generalizlri

despre colectivitilile

de

indivizi,

ca,

de

exemplu,

)entru

a

spune

c[

sunt

mai

mul1i

democrati decat

republicani

care aprobd

legalizarea

marijuanei. GAndi(i-v5

la acest

lucru

in felul

urmdtor

:

atitudinea fald

de

marUuana

este

un atribut al

individului,

gi

nu al

unui

grup

;

adic5, nu existl

,,o

minte

a unui

grup

care

sd aibd o

atitudine.

Aga

incdt, chiar

gi

atunci cAnd facem

generalizdri

in leglturl cu

democratrii,

generalizlin

de

fapt

un

atrfuut

pe

iare

ei

il

au

ca

indivizi.

Pe

de

alt5

parte,

uneori

dorim s[

studiem

grupurile

ca

,,actori

individuali sau

entit[ti

care au atribute

ca

grupuri.

De

exemplu, am

putea

dori

si

comparlm

caracteristicile

diferitelor

tipuri de bande. in acel caz, unitatea noastrf, de analiz[ ar fi bandele

(nu

membrii

acestora)

$i

am

putea

incepe sI facem

generalizf,ri

despre

diferitele

tipuri de

bande.

De

exemplu, am

putea

trage concluzia

cI

bandele

formate

din

persoane

de

sex

masculin sunt

mai violente

decAt

cele formate

din

persoane

de

sex

feminin.

Fiecare

band5

(unitate

de

analizd)

ar

fi

descris[

in

func1ie de doud variabile :

(1)

De

ce

gen

sunt

membrii

?

si

(2)

Cet de

violente

sunt

activit5lile

ei

?

Deci am

putea

studia 52

de bande,

raportand

cI

40

sunt

formate

din

bdrbali

qi

12

din

femei

etc.

,,Banda

ar

fi

unitatea de

analizd.,

chiar

dacf, unele caracteristici

au fost

preluate

de la componenlii

(membrii)

bandelor.

Cercetltorii din

domeniul

qtiintrelor

sociale tind

sd

aleagd indivizii

ca unitate

de

analizd,. Putetri observa

caracteristicile

lor

-

gen,

vArst5,

Iocul nagterii,

atitudini

etc.

Puteli

combina

apoi

aceste

descrieri

pentru

a

of'eri

un

tablou

compozit

al

grupului

reprezentat de indivizi,

fie

ci

e

vorba

despre o

band[

de

la

collul str5zii,

fie

ci e vorba

despre

o

societate.

De

exemplu, atri nota vArsta

gi

genul

tuturor studen[ilor inscriqi la cursul de introducere

in

qtiingele

politice

9i apoi

sf,

caracterizati

grupul

de

studenli

ca

fiind

format

din

53%

bdieti

Si

47

%

fete,

media de vArstd

fiind

de 18,6 ani. Deqi descrierea final5

va

fi

a clasei

ca intreg, descrierea

sebazeazdpe caracteristici

pe

care

membrii

clasei Ie au ca

indivizi.

Aceeagi

distincgie intre

unitSlile

de analizd

qi

colectivitSli

apare

qi

in descrierile

explicative. SI

presupunem

cd

dorili si descoperitri dacf, srudentrii de la cursul introductiv

in

gtiinge

polir

obiceiuri

proi

variabil5

in

fu

studenlii

cu

ot

note

mai mari

se

descurc[

mi

studenli,

indiv

Uniratile

d(

pentru

a

studii

Torugi,

uneori,

dorim

si

aflEm

in

acest

caz,

i-

atitudinea

lor

in

gi

cele

care

nu

r

solii

luali

indiv

Unitilile

de

descrieri

sumar

ele.

Totugi,

in

clard

pentru

du

determinali;

in

cine

sau

despre

Unele

srudii

analizd.

in

acelr

tragl

gi

unitatei

studenti

au

mai

produc

cei

mai r

Iatd

un

exen

chestiune

destul

Kubrin

gi

Ronal<

mare

ratl

a

crim

puteti

imagina

ril

ridicate

gi

altele

conversafie,

unit

economic,

locali.

In

analiza

lo

omucidere

;

in

m

anterioare,

cum

z

rururor

extraselor

1.

Eqantionul

r

2.

Instrumenru

3.

Dintre

cele

.1.

Dintre

cei

c

lKubrin

qi

Weir

in

fiecare

dinr:

sau

crimd).

Une,

lJnit5[i

de

analizl

-

ce

sau

cine este

studiat.

in

cercetarea socialE,

unitatea

tipici

de

analiz'a o reprezinti

indivizii.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 12/42

DESIGNUL

CERCETARN

147

r

:

------ e

politice

care

au

obiceiuri

de studiu

bune

au

primit

note mai

mari

decAt

cei

cu

:

-:-*ti

proaste.

Operalionalizatri

variabila

obiceiuri

de

studiu

gi

m5surali

aceasr5

::-'::.ii

in

funcfie

de numrrul

de ore

de studiu pe

s[ptrmdnd.

Apoi,

a1i

putea

separa

fi..:r-:ii

cu

obiceiuri

bune

de cei

cu

obiceiuri

proaste gi

sr

observagi

care

grup

a

primit

1u';;

r-ii

mari la

curs.

Scopul

studiului

este sd

explicali

de ce

unele

grupuri

de studenli

c

-: -,ircd

mai bine la

curs

decAt

altele,

dar unitatea

de

analizd

este

reprezenta6

tot de

fru:r--i.

individual.

-

---iile

de

analiz5

ale

unui

studiu

sunt,

de

obicei,

gi

unit[1i

de

observaqie.

Agadar,

1E::--:

srudia

succesul

la

un

curs

de

qtiinle

politice,

observ[m

studentii

individual.

I

-*,.

-aeori,

,,observf,m"

unidtile

de analizd

indirect.

De

exemplu,

si

presupunem

ci

lr.r----

:i

afl5m

dacf,

dezacordurile

legate

de

pedeapsa

cu moartea

tind

s[

ducd ]a

divorl.

-r

r::-:az,

i-am

putea,,observa"

individual

pe

soli

gi

pe

so1ii, intrebdndu-i

care

este

iirtrirl:

-

--E;

ior

in legdturl

cu

pedeapsa

capitalS,

pentru

a distinge

cuplurile

care

sum de

acord

r

r::

-:r3

nu

sunt de

acord. in

cazul

acesta,

unitltile

noasie

dJobservalie

sunt soliile

$i

rtr'':-

'.-

individual,

dar

unit6lile

de

analizd,

(ceea

ce

vrem

sd studiem)

sunt

cuplurile.

-----:lle

de analizd

sunt

aqadar

acele lucruri

pe

care

le

examinlm

penrru

arealiza

rHu-:r-

s.lmare

ale

tuturor

unitltilor

de

acest

fel

qi

pentru

a explica

diferenlele

dintre

nt .

..-::.

in rnajoritatea

proiectelor

de

cercetare,

unitatea

de

analizl

va

fi

probabil

ffff-:

:.--.::.1 dumneavoastrS. Cdnd unitatea

de

analizd

nu

este

clar5,

este

esenliai

s[

o

ffiIr:::._---,i

.

in

caz

contrar, nu

puteti

determina

observaliile

ce trebuie

ficure.

despre

:

-,

-:Sllfe

C€.

EHe

srudii incearcd

sI

descrie

sau

s[

explice

mai

mult

de

o singurl

unitate de

-

In

acele

cazuri,

cercetltorul

trebuie

sd anticipeze

concluziile

pe

care vrea

sI le

I

f

rmitatea

de

analiz[.

De

exemplu,

am

putea

dori sr

descoperim

ce

tipuri

de

IE

au mai

mult

succes

;

am mai

putea

dori

s[ afl5m

de asemenea

care

universitlli

-

cei mai

de succes

absolvenli.

Its

un

exemplu

care ilustreazd

complexitatea

unite$lor

de

analiz[.

Crima

este

o

E

destul

de

personalf,:

un individ

omoarl

un

alt individ.

Totugi,

cdnd

Charis

E

f

Ronald weitzer

(2003,

p.

157)

au intrebat

,,De

ce

aceste cartiere

au

cea mai

D-f

a crimelor

?

"

,

unitatea

de

analiz1,

din aceastd

frazl

este

cartierul

. Probabil

vtr

J-egna

tipuri

de

cartiere

(de

exemplu,

s[race,

urbane)

care

au

rate

de

omucidere

E f

altele (de exemplu,

bogate, suburbane) care au

rate

mai

sc6zute.

in

aceasttr

*:,

unitatea

de

analizd

(cartier)

ar fi

clasificat[

in

func(ie de variabil

ele

nivel

E-

Iocaiizare

si

ran

a

crimeior.

 

rtiza lor

instr,

Kubrin

gi

Weitzer

sunt interesali

gi

de

diferitele

tipuri

de

IEE

:

in

mod

special,

acelea care

au a\ut loc

ca r5zbunare

pentru

unele

evenimente

H.::i*x.tr,sauoinsu1ta.Putetiidentificauniiateadeanalizicomund

.

-

-.ul

de crime...

:.:1ru1

de codare

conline

peste

80 de itemi

despre omucidere.

'

,:ie 2.161

de omucideri

care

au avut

loc din 1985 pAnE

in 1995...

:

:.:

cu un

motiv identificat,

19,5%

(n

:

337) au

acgionat

penrru

a se

rlzbuna

-,\eirzer,

2003,

p.

163).

: rlnrre

aceste extrase,

unitatea

de

analizd

este

omuciderea

(nulmitd,

gi

omor

--reori,

pute{i

identifica

unitatea

de analizl

din

descrierea

metodeior

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 13/42

14lt

STRUCTURAREA INVESTIGATIEI

exempiificatoare,

ca

in

primul

fragment.

O

discutrie despre

clasificarea metodelor ar

putea

identifica

de asemenea

unitatea

de analizd,

ca

in

al doilea extras

(80

de

feluri

de

a coda omuciderile). Adesea, rezumatele numerice

indic[ modalitatea: 2.161

de omucideri

;

19,5%

(dintre

omucideri).

Cu

putrin

exerciliu, veti

fi

capabil si

identificati

unitltile

de

analizd

din majoritatea

rapoartelor de cercetare sociald,

chiar

5i

atunci cAnd sunt folosite

mai multe

intr-o

analiz5 dat5.

Pentru

a explora acest subiect in

profunzime,

sd

lulm

in considerare cAteva

uniHti

de

analizd, comune

in

cercetarea social5.

Indivizii

Aqa cum am

mentionat,

indivizii

umani

sunt poate cele

mai tipice unitdti

de

analizl

din

cercetarea

sociald. Cercetdtorii sociali

tind

sI descrie

qi

sE

explice

grupurile

sociale

gi

interacEiunile

prin

amestecarea

gi

manipularea descrierilor

de

indivizi.

Orice

tip

de

individ

poate

fi

o

unitate de

analizl

pentru

o

cercetare

socialS. Acest

lucru este mai

important decet

pare

la

prima

vedere. Norma

inlelegerii

generalizate

din

cercetarea

social5

ar trebui si

sugereze cd descoperirile

gtiinlifice

sunt

mai

valoroase

cind se aplicd la toate

tipurile

de oameni. Totuqi,

inpractic5,

cercetdtorii

sociali

rareori

studiazd toate tipurile

de oameni. De

tbicei,

'in

cel mai bun caz, studiile

lor

sunt limitate

la

oamenii care trdiesc

intr-o

singurd

tar5,

degi studiile

comparative deplgesc

granilele

natrionale. Cu

toate acestea, adesea, srudiile sunt desrul de restrdrxe.

Exemple de

clase

de indivizi

care

ar

putea

fi

alese

pentru

sfudiu

includ

studen[i,

homosexuali

gi

lesbiene, mecanici

auto,

votan(i,

p[rin1i

singuri

gi

membri ai unei facult[1i.

Observatri cE

fiecare

dintre

acegti

terrneni

irnplicl

o anumitl

populalie

de

indivizi.

Studiile

descriptive

avAnd

indivizi

ca unit6{i de analizd

au

ca scop,

de obicei, descrierea

populagiei

care-i include

pe

acei

indivizi,

pe

cdnd

studiile explicative

lintesc

spre

descoperirea dinamicilor

sociale care opereazl in cadrul

populaliei.

Ca

unitdli de

analiz5,

indivizii se

pot

caracteriza in

func1ie de calitatea lor de membri

ai

grupurilor

sociale. Agadar,

un

individ

poate

fi

descris

ca apar{inAnd

unei

familii

bogate

ori

uneia sf,race sau

o

persoand poate

fi

descrisl ca avAnd o mamf,

cu facultate

ori

f5rd. Intr-un

proiect

de cercetare, am

putea

examina

dacl

oamenii ale clror mame au

studii superioare

sunt mai

predispugi

sd urmeze facultatea decAt

cei ale cdror mame nu

au studii superioare

sau dacl absolvenlii de liceu din

familiile

bogate

sunt

mai

predispugi

sI

se

inscrie

la o facultate fali de cei

din

tamiliile

sdrace.

in

flecare caz, unitatea

de

analizd

-

,,lucrul

ale

cdrui caracteristici

clutdm

sd le descriem

qi

s[

le

expliclm

-

este

individul. Apoi adunlm

la

un

loc

acegti indivizi

gi

facem

generalizdri

despre

populatria

cdreia

ii

apartrin.

Grupurile

Grupurile

sociale

pot

fi,

de asemenea,

unitSli

de

analizl

in

cercetdrile sociale. Adicd

am

putea

fi

interesa(i

de caracteristicile

unui

grup,

considerat ca

o

entitate unic5.

DacI

ar

trebui

studiali membrii unei

bande

criminale

pentru

afla mai multe

despre

criminali,

individul

(criminal)

ar

fi

unitatea de

analizl

;

dar dacd

ati

studia

toate bandele din

ora5

pentru

a

i

din

centrr

de

membr

Iattr

ut

computer€

venirul

tot

loc

familiir

Astfel

a1i

I

dec6t

cele

,

Ca

gi

ir

sociale

din

functrie

de

v

determina

p

Intr-un

stud

mulfl

sau

m,

absoivit

o

far

de

altd

parte,

pufini

copii

c

Alte

uniti

clsltorite,

bl

dintre

ace$ti

tr

care

include

t

populalie

prin

exemplu,

afl

1

explicativ

al

ba

sd

se

implice

ir

grupurilor

ind

bandelor.

Organizayiil

Organizatriile

so

De

exemplu,

un

corporatriilor.

Cr

profitul

net

anr

angajatri

din

gru

corpora(ii

angaj(

minoritare

in

cor

potrivite

ca

unitl

departamentele

r

Figura

4.4

of

ar

putea

fi

fdcutt

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 14/42

DESIGNUL CERCETARII

149

pentru

a afla despre diferenlele, sd spunem, dintre bandele mari

gi

cele

mici,

dintre

cele

din centrul oragului

qi

cele de

la

periferii

etc.,

a[i

fi

interesat mai

degrabl

de bande decAt

de

membrii

lor

individuali.

in acest caz,

unitatea de analizl

ar

fi

banda, un

grup

social.

Iatd

un alt exemplu. Sd

presupunem

ci sunte{i interesat de

problema

accesului

la

computere

in diferite

segmente ale

societ5lii.

A1i

putea

descrie

familiile in func[ie

de

venitul

total

anual

gi

de faptul

cI

au avut sau nu computere.

A(i

putea

apoi aduna la un

loc

famiiiile

gi

descrie venitul mediu al

familiilor

gi

procentul

celor

care au calculatoare.

Astfel

a1i

putea

determina daci

mai

multe

familii

cu venituri mai

mari

au computere

dec6t cele cu

venifuri

mai

mici.

in

acest

caz, unitatea de

analizl

ar

fi

familiile.

Ca gi

in

situa{ia

altor

unitSli de

analizi,

putem

deduce

caracteristicile

grupurilor

sociale din cele ale

membrilor

lor

individuali.

Agadar, am

putea

descrie o

familie

in

tuncfie de vdrsta, rasa sau educa{ia capului cle

familie. lntr-un srucliu descriptiv, am

putea

determina

procentul

tuturor

familiilor care au

un

cap de

familie

cu studii

superioare.

Inrr-un

srudiu

explicativ,

am

putea

determina dac[,

in medie, astfei de

tamilii

au

mai

mulgi sau mai

pulini

copii

decAt cele

ai

clror

capi de

familie

sunt

persoane

care

nu au

absolvit

o

facultate. in fiecare dintre aceste exemple,

familia

este unitatea

de analizS.

Pe

de altd

parte,

dac[

am fi intrebat dacd

indivizii

cu

studii superioare au

mai

mulli

sau

mai

pulini

copii

decAt

cei fdrd

studii,

atunci

individul

ar

fi

coilstituit

unitatea de analizX.

Alte unit5ti de analizl de la

nivelul

grupului

sunt

g5 tile

de

prieteni,

cuplurile

:asdtorite, blocurile,

oraqele sau

regiunile

geografice.

Asemenea

indivizilor, flecare

iintre

acegti termeni

implicl o

populalie.

Bandele de stradd irnplic5

o

anumiti

populatrie

:are

include toate bandele de

stradl

dintr-un

anumit orag. Apoi

pute(i

descrie aceaste

:opuia(ie

prin

generalizarea

a

ceea

ce

a(i

descoperit

despre

bandele

individuale.

De

:remplu,

ati

putea

descrie

distribuirea

geografici

a

bandelor in orag.

intr-un studiu

:rplicativ

al bandelor

de

strad[,

ati

putea

descoperi dacS

bandele n{ari suntmai

predispuse'

.i

se

implice

in

rlzboiul dintre

bande spre deosebire

de cele

mici.

Agadar,

prin

folosirea

;rupurilor

individuale ca unitate

de

analizd ati ajunge la

concluzii

despre

populalia

--':ldelor,

r)rganizaliile

-l_ranizaliile

sociale

formale

pot

fi, de asemenea, unitdti de

analizl

in cercetarea social5.

Je eremplu, un cercetltor

poate

studia corpora{ii,

prin

care irnplicd o

populalie

a

tuturor

:

roraliilor.

Corporaliile individuale

se

pot caracteriza

in

functie

de

numdrul

de angajatri,

---:rru1

net

anual, capitaiul

global, numdrul

de contracte de ap5rare,

procentul

de

-;aja1i

din

grupurile

minoritare rasiale

qi

etnice etc.

Am

putea

determina

dacl

marile

-,

-urratii

angajeazd.

un

procent

mai

mare

sau

mai mic de oameni care apar[in

grupurilor

-,.,rriure

in compara(ie cu micile corporatii.

Alte exemple de organizalii sociale

formale

:'-

,- r\ ire

ca unitdli

de

analizd.

includ congregatiile bisericegti, colegiiie, unit[tile

miiitare,

:::::ramentele universitare

5i

supermarketurile.

-

:sura 4.4 oferd o ilustrare

graficd

a

diferitelor

unitdti de

analizi

gi

declaratriile

care

--

::ea fi fhcute in

legdturl

cu acestea.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 15/42

STRUCTURAREA

INVESTIGATIEI

Int

e

rac

iuni I e s

o

ci ale

Uneori,

interacliunile sociale sunt unit5lile

de

analizl relevante. in loc

de

indivizi

umani,

puteli

studia

ceea

ce

se intdmpld

intre

ei :

apelurile telefonice,

s[ruturile,

dansul,

certurile, bltdile,

schimburile

de

e-mail,

discugiile

pe

chat

etc.

Aga

cum

a1i vdzut

in

capitolul

2, interacliunea social5 este baza uneia dintre

paradigmele

teoretice esen(iale

din

qtiinlele

sociale,

iar

numlrul

de unit5li de analizd

pe

care le

oferi

unidtile

de

analizd

este aproape

infinit.

DeSi

indivizii

sunt de obicei actorii din

interacliuniie

sociale,

existi

o diferenl5 intre

(1)

compararea

tipurilor de

oameni care

se

aboneazd

la

diferiti

furnizori de

internet

(indivizii

fiind

unitatea de

analizl)

Si

(2)

compararea

lungimii disculiilor

de

pe

chatul

aceloragi

furnizori

de internet

(discutia

fiind

unitatea de analizd).

Artefactele

sociale

O altl unitate de analizf, este artefactul social

sau

orice alt

produs

al fiinlelor sociale ori

al comportamentului

lor.

O clasi

de

artefacte

include

obiecte

concrete cum

ar

fi c5(i,

poezii,

tablouri, automobile, cl[diri, c6ntece, cera-

micd,

glume,

motivaliile

studen(ilor

pen-

tru

neprezentarea la

examen

qi

descoperirile

qtiinlifice.

De

exemplu, Lenore

Weitzman

gi

colaboratorii sli

(1972)

au

fost

interesati

sI

afle

cum sunt

invf,trate

rolurile

de

gen.

Ei au ales ca unitate de analiz5 c[rtri cu

poze pentru

copii. Mai

exact,

au

examinat

cirli

care au

primit

Medalia Caldecott,

Rezultatele

au

fost

urmdtoarele:

ii'

O,

descoperit cd

femeile

au

fost

subreprezentate

in

titluri, rolurile

principale,

in

poze

"l

Si

in

povegtile

fiecdrei mostre de carte

pe

care

am analizat-o. Majoritatea

cd(ilor

pentru

i

copii sunt despre bdieli, bdrbali,

animale mascule

gi

vorbesc exclusiv despre aventuri

ale

bdrbalilor.

Majoritatea

pozelor

ilustreazd birbali singuri sau

in

grupuri.

Chiar

gi

atunci c6nd

femeile apar

in

cdrli, ele

joaca

adesea

un rol insignifiant, ram6n6nd

in

i

umbr5

9i

nefiind

identificate

prinir-un

nume

(Weitzman

et at.,lglZ,

p.

1128).

intr-un

studiu

mai

recent, Roger

Clark,

Rachel Lennon

qi

Leana Morris

(1993)

au

ajuns la concluzia ci

personajele

feminine

gi

cele masculine sunt

portretizate

acum mai

putin

stereotipic decAt

inainte,

observdnd

un

progres

clar spre

portretizarea

bdrbagilor

gi

a

femeilor

in roluri

netradilionale. Totugi, nu

au

glsit

o

egalitate

totalf,

intre

sexe.

Artefact social

-

orice

produs

al frinlelor

ssciale sau

al

comportamerrtului

lor.

Poate

fl o unitate de

analiz6.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 16/42

DESIGNUL

CERCETARII

ffi

t'--)

ll

=

',i

'ili

607o

din

e$antion sunt

femei

l0%

din egantion

poartd

un bandaj

pentru

ochi

107o

din

e$antion

poart6

cozi impletite

207o

din

gospoddrii

sunt ocupate

de

mai

multe familii

30%

din

gospod[rii

au

geuri

ln acopen$

107o

din

gospoddrii

sunt.ocupale

de strdini

Remarcagi

de

asemenea

cd337o

din

familii

locuiesc

in

gospoddrii

cu mai

multe familii.

fanrilia fiind

unitatea

de analiz6.

207o

din familii

au un

singur

pdrinte

50% din familii au

doi

copii

20%

din familii nu

au copii

Numdrul

mediu

de copii

pe

familie

est:

1,3

,;

-

ffi€

iTEffi

rc@

m-w,,

iTEffi

ffi

-1:+ai:: -

'

",.

:li4-

#ii*e

'-+;:,

:r

nsTKir

,

I{,3*;i,€H

4-

ffi;€

ffiu

M,

 qnffi

  IffiE*

drFiis"@ffi,

i

Ilustrdri

ale

unitdyilor

de analizd.

Unitdlile

de

analizd

tn cercetarea

pot

fi

indivizi,

grupuri

sau chiar

entitdli

nonumane

ffi

J?k

e

&

15i

fi

€

il

I

I

I

i

'it

+,F

+tr str

iFtr

:,*

+,*

+f

+B

+6,

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 17/42

152

STRUCTURAREA INVESTIGATIEI

Aga

cum

sugereazd acest

exemplu,

la

fel

cum oamenii sau

grupurile

sociale implicl

populalii,

fiecare obiect social

implicd un

set

al tuturor

obiectelor

din

aceeagi

clasS;

toate cirlile,

toate romanele,

toate

biografiile,

toate manualele

de

introducere in

sociologie,

toate

c5rlile

de bucate,

toate conferin{ele de

pres5.

intr-un

studiu care foloseqte

clrlile

drept

unit5tri de analizd,

o

carte

individual[

poate

fi

caracterizati

prin

dimensiune,

greutate,

lungime,

pret,

continut,

numftul

de

poze,

numlrul

de exemplare vAndute

sau

descrierea autorului. Populalia tuturor clrlilor sau a unei

cdrli

anumite

poate

fi analizatd.

cu scopul de

a

descrie sau explica, de exemplu, ce

fel

de

clrgi se

vAnd

cel

mai bine

qi

de

ce.

in mod

similar,

un cercetltor

social

ar

putea

sd analizeze

dac[ tablourile

artiqtilor

rugi, chinezi

sau americani au ardtat

cel mai mare

grad

de

congtiinl[

a clasei muncitoare,

luAnd tablourile

ca

unitdli

de

analizl

qi

descriindu-le

pe

fiecare in

parte

dupd nalionalitatea

creatorului.

Ati

putea

examina

editorialele unui ziar cu referire la universitatea

locall,

cu

scopul de a descrie sau chiar de a explica

schimblrile

de

pozilie

ale editorialelor ziarului

fa1[ de universitate de-a lungul

timpului.

in

acest

exemplu,

editorialele individuale

ar

fi

unitdtile

de analizS.

Interacgiunile

sociale

formeazd.

o alti

clasl

de

artefacte sociale

potrivite

pentru

cercetarea socialI.

De

exemplu, am

putea

caracteriza

c[sltoriile

ca

fiind

sau

nu

amestecuri

rasiale

ori

religioase,

avAnd ceremonii

religioase sau laice, ca rezult6nd

in

divo( sau nu

ori

prin

descrierea

unuia

sau

ambilor

parteneri

ai unui cuplu

c5sf,torit

(precum

,,c5s5torili

anterior ,

,,fan

a]

lui

Oakland

Raider ,

,iciutat

de

FBI ).

CAnd un

cercetitor

raporteazd

faptul

cI

autorit5li laice realizeazd. mai degrab[

c5sltorii

intre

parteneri

de

religii

diferite

decat

intre

parteneri

de aceeagi

religie,

cdsltoriile

sunt unitalile de analiz5,

gi

nu

indivizii

implicali.

Alte

interacliuni

sociale

care

pot

reprezenta

unititi

de analizd sunt alegerile

de

prieteni,

cazurile

juridice,

accidentele

rutiere, divorlurile,

bdtlile,

lanslrile navelor,

deturndrile avioanelor, revoltele rasiale,

examenele

finale,

demonstratiile studentilor

$i

audierile Congresului.

Audierile

Congresului,

de

exemplu,

pot

fi

caracterizate

fie

de

faptul

cI

ele au avut

sau nu loc

in

timpul

campaniilor

electorale,

fie

ci

pregedingii

comisiilor urmdreau oblinerea unei funcqii

mai

inalte,

fie

c[

au

primit

contribulii de

campanie din

partea

partidelor

interesate

etc.

Observali

c5, degi

am

caracterizat

qi

am

comparat audierile in func1ie de

pregedinlii

comisiilor, audierile insele

-

nu

pregedinlii

individuali

-

ar fi

unitSliie noastre de analizS.

Unitdlile

de

analizd

pe

scurt

Exemplele din aceastd sec[iune ar trebui

s[

sugereze varietatea aproape

infinit6

de

unitl(i

de

anaiiz[

posibile

in

cercetarea socialS. Degi

fiinfele

individuale

sunt obiecte

tipice

de

studiu,

se

poate

rdspunde

mai

adecvat la

multe dintre

intreblrile

de

cercetare

prin

examinarea

altor

unit5ti de

analizd.

intr-adevir,

cercetltorii

sociali

pot

studia aproape

orice are leg5turtr

cu

viala sociald.

Mai

mult

decat

at6t,

tipurile

de

unitdtri

de

analizd

numite

in

aceastl

sec[iune nu

epuizeazd. nici

pe

departe

posibilitdlile.

Morris

Rosenberg

(1968,

pp.

234-248),

de

exemplu, vorbe$te

despre

unitdlile de

analizd

individuale, de

grup,

organizalionale,

institulionale,

spatiaie, culturale

qi

societale. John

si

Lyn Lofland

(1995,

pp.

103-113)

vorb

lumi

aici e

de

ce

Ci

Coltrpr

un

gn

clar

ir

cercetj

crimek

risca(i

de

anel

sectiuft

GreSel

efOAfet

in

acest

r

de

care

fi

potentiaH

timpul

cer

Eroarea

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 18/42

DESIGNUL

CERCETARII

153

vorbesc

despre

practici,

episoade,

intAlniri,

roluri,

relatrii,

grupuri,

organizalii,

aqezdri,

lumi

sociale,

stiluri

de

vial[

gi

subculturi ca

fiind

unit6tri

de analizd

potrivite.

Important

aici

este sd

fie in(eleasl

logica

unifitii

de analizS. Odat5 realizat acest lucru,

posibilitetile

de cercetare

fructuoasi

sunt limitate

doar de

imaginalia

dumneavoastrS.

Clasificarea

posibilelor

unitdti de

analizi

poate

face

ca

acel

concept

sI

pard

mult mai

complicat

decAt

trebuie

sd

fie.

Ceea ce dumneavoastrf,

numigi

o

unitate

de

analizd datd

-

un

grup,

o

organizafie formal5

sau

un artefact social

-

este

irelevant. Cheia

este

sI

fi(i

clar in leglturd

cu

unitatea

de

analiz[

aleasd. Cdnd vd angajali

intr-un

proiect

de

cercetare,

trebuie sI

decideli dacl

srudiali clsitoriile sau

partenerii

dintr-o

cdsltorie,

crimele sau

criminalii,

corporaliile sau directorii executivi

ai

corporagiilor.

in caz

contrar,

riscatri

sI

trageti

concluzii

nevalide

pentru

cd

afirma(iile dumneavoastri

despre

o unitate

de analizE

sunt, de

fapt,bazate

pe

examinarea alteia. Vom

vedea

un astfel

de

exemplu

in

sectiunea

urmltoare,

care

se refer[

la

eroarea

ecologicS.

GreSeli

de ralionament despre

unitdlile de

analizd:

eroarea

ecologicd

Si

reduclionismul

in

acest

moment

se

impune

sI aducem in

disculie

doud tipuri de

gregeli

de ralionament

de care

trebuie

sd

linetri

cont:

eroarea ecologic[

gi

reduclionismul.

Fiecare

reprezintd

o

potential[

capcand in ceea ce

priveqte

unit[trile de analiz[

gi

fiecare

poate

apirea

in

iimpul

cercedrii sau

atunci

c6nd sunt trase

concluzii

pe

baza rezultatelor.

Eroarea

ecologic[

in

acest context,

,,ecologic

se

refer[ la

grupuri,

seturi

sau

sisteme :

ceva

mai

cuprinzf,tor

-ecAt

indivizii.

Eroarea ecologicl este

presu-

:rnerea cd

ceva

cunoscut

in

legdrurd

cu

o

-ritate

ecologici spune ce\? despre indivizii

:

are

formeazl

acea

unitate.

SE

luim

un

exemplu

-:u-rtgtic

pentru

aceast5 eroare.

SI

presupunem

cd suntem

interesa[i

sd

afl5m ceva despre natura sus[inerii electorale

::imite de o femeie candidat

politic

in

cadrul

unei

alegeri

recente la

nivelul oragului.

S[

::isupunem

cI

avem

voturile

inregistrate

pentru

fiecare circumscriplie

electoral5,

astfel

-.-:at

putem

deduce care circumscriplie a

sprijinit-o

cel mai

mult

gi

care cel mai

pu1in.

?:esupunem, de

asemenea,

c[

avem

informalii

despre

recensdmint

care descriu

c6teva

-,;'itre

caracteristicile acestor

circumscriptii.

Analiza

acestor informatrii ar

putea

ardta cd

:-::umscrip(iile

cu alegltori relativ

tineri

i-au

dat

candidatei o

parte

mai

mare

din

,

-

r.rri1e

lor

in

compara(ie cu

aleg[torii

mai

in

vArstS. Am

fi

tentali

sI

conchidem in urma

:-3stor

descoperiri

cd

votanlii

mai tineri

sunt

mai

predispuqi

spre sus(inerea f-emeilor

-=:at

cei

mai

in vdrstl

-

cu alte cuvinte,

vArsta

afecteazl sus[inerea femeilor. AjungAnd

:

-r

asemenea concluzie, riscdm

sI

comitem eroarea

ecologicl

:

poate

cd alegibrii

mai

.::Ani din

acele

circumscrip[ii

,,tinere

au

votat

pentru

femeie. Problema

noastrd

este cd

.::-

eraminat

circumscripyiiLe ca unitdtri de analizS, dar

dorim

sd tragem concluzii despre

-.:ltitori.

Eroarea ecologici

*

formularea unor

concluzii

eronltte despre

indivizi

doar

pe baza

observirliilor

asupra

grupurilor.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 19/42

t54

STRUCTURAREA

INVESTIGATIEI

Aceeagi

probleml

ar

aplrea dacd am

descoperi cX ratele

criminalit5lii

sunt mai ridicate

in

oragele cu

populalii

afro-americane

numeroase

decdt

in

cele

cu

putini

afro-americani.

Nu

am

gti

dacl acele

crime au fost

cornise,

de

fapt,

de

afro-americani.

Or,

dactr

descoperim rate de

sinucidere

mai

mari

in

15rile

protestante

decAt

in

cele catolice,

rot nu

am

$ti sigur

dacd

printre

cei

care s-au sinucis sunt

mai

mulli

protestanti

decat

catolici.

in

ciuda acestor riscuri,

adesea cercet[torii

sociali

nu

au

de ales

gi

abordeazl

o

anumit[

probleml

de

cercetare

printr-o

analizd

ecologic5. Poate c[

cele

mai

potrivite

informalii

pur

gi

simplu

nu

sunt

disponibile. De

exemplu,

inregistrlrile

voturilor din

circumscriplii

qi

caracteristicile

circumscrip[iilor

menlionate in

exemplul

nostru

initial

pot

fi

usor de ob{inut,

dar s-ar

putea

sA

nu

avem resursele

pentru

a conduce

un sondaj de

opinie

al

votanlilor

individuali

dupd

alegeri.

fn

asemenea

cazuri am

putea

obtine

o

concluzie

tentant5, recunoscdnd

gi

notAnd

riscul

unei

erori

ecologice.

Degi

ar

trebui

sI fi1i

atent sE nu

comiteli

eroarea

ecologicd, nu lEsatri

ca

aceste

avertismente sE vd faci

sI

comiteli

ceea ce am

putea

numi eroarea individualistS.

Unii

oameni care abordeazd

cercetarca social5

pentru prima

datd

intimpinl

probleme

in

reconcilierea modelelor

generale

de

atitudini

gi

acliuni cu

excepliile

individuale.

Dar

generalizdrile

gi afirmatriile

probabilistice nu

sunt

invalidate

de

exceplii individuale.

De

exemplu,

dacl

cunoaqteli

un democrat

bogat, acest lucru nu neagd

faptul cd majoritatea

oamenilor

bogali

ii

voteazl, pe

republicani

-

ca model

general.

in

mod

similar,

dacl

qtili

pe

cineva care

a

devenit

bogat ftrI

a avea o educa(ie

formal5,

acest lucru

nu neagi

modelul

general

al

relagiei

dintre educa(ia

superioar[

gi

un venit mai

ridicat.

Eroarea

ecologici

are de-a

face

cu ceva

cu

totul

diferit:

confundarea

unitSlilor

de

analizd,

astfel incet

s[ tragem

concluzii

despre indivizi

exclusiv

pe

baza

observlrii

grupurilor.

Degi

modelele

observate intre

vfiriabileie

de la

nivelul

grupurilor

pot

fi

autentice,

pericolul

constl

in ra{ionamentul

care

porne$te

de la atributele observate

ale

grupurilor

qi

ajunge la

cele ale indivizilor

care fbrmeazi

aceste

grupuri,

degi

noi

nu

i-am

observat

pe

indivizi.

Reductrionismul

Un al

doilea tip de

posibilS

gregealX

de ralionament legat5

de

unit5tile

de analiz[ este

reduclionismul.

Reducfionismul

implic5

incerciri

de

a

explica

un

anumit

fenomen

in

func1ie de

conceptele limitate

gi/sau

de ordin

inferior.

Explicatria

reduc(ionistl

nu

este

gregit[

in

totalitate

;

pur

gi

simplu

este

prea

limitat5.

Astfel,

ati

putea

incerca

s[

prezicegi

cAqtig[torii

qi

perdan{ii

de

anul

acesta din

National Basketball

Association

(NBA)

cen-

trdndu-v5

asupra

abilitSlilor

jucltorilor

din

fiecare

echip[. Acest

lucru

nu

este

prostesc

gi

nici relevant, dar

succesul sau

egecul

echipelor implic[ mai

mult decAt

doar indivizii care le formeazl

;

implicd

anrrenament,

joc

de

echip5, strategii,

finan1iri,

facilitdti,

loialitatea

fanilor

etc. Pentru a inlelege

de ce

unele echipe

se descurci mai

bine

decAt

altele,

ar trebui

sI

faceli

din

,,echip5

unitatea

de

analizd,

iar calitatea

jucltorilor

ar

fi

o variabilS

pe

care

a[i putea-o folosi

pentru

descrierea

qi

clasificarea echipelor.

Mai

mulr,

di1

Sociologii

tind

I

roluri),

economil

gi

valoarea

marg

personalitate qi

tr

punctul

de

vedere

acestuia

in

functr

Observatri

cE

aceas

Pentru

mulli

c

reduclionism,

suge

sociale

pot

fi

expli

biologici.

Asrfel,

de

(1975)

a

ciurat

se

altruist

al

fiintrelor

geneticl.

in

aceastd

sa,

Wilson

sugereazl

sd

se

sacrifice

in

be

sacrificiu

in

func1ie

r

unirarea

esenfiall

di

c5ruia

fiinlele

uman(

Reduclionismul

d

variabile

sunt

mai

re

Revolulia

americanl.

libertate

individuali

?

Britanie

?

Megalomar

apare

riscul

reduclion

fiind

cauza

Revoluliei

Un

economist

insi

ar p

organizaliile

economicc

ca

unit5tri

de

analizd

cu

in

neregull

cu

alegerei

americane,

dar

cred

c

rdspuns

complet.

Asemenea

erorii

er

analizd

nepotrivite.

Un

este

totugi

intotdeauna

disciplinelor,

dezbat

ad

Dimensiunea

ter

Pdnd

acum,

in

acest

ca

decide

ce

aspecte

vom

considerare

un

set

de

r

Reducfionism

-

o eroare a unor cerce-

tttori

:

o

limitare

(reducere

strictd)

a

tipurilor de

concepte

ce

trebuie luate in

considerare

ca relevante

pentru

feno-

menul

srudiat.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 20/42

DESIGNUL CERCETARII

155

Mai mult, diferitele discipline

academice abordeazl acelagi

fenomen

destul

de

diferit.

Sociologii

tind

s[

ia in

considerare

variabilele

sociologice

(precum

valori,

norme

qi

roluri),

economigtii

mediteaz5 asupra

variabilelor

economice

(cum

ar fi

cererea

gi

oferta

gi

valoarea

marginald), iar

psihologii

examineazl variabilele

psihologice

(tipurile

de

personalitate

gi

traumele).

Explicarea comportamennrlui uman,

parfial

sau complet,

din

punctul

de vedere al

factorilor

economici este

numit5 reducfionism economic, explicarea

acestuia

in

func1ie de

termenii

psihologici

este numit

reduclionism

psihologic

etc.

Observali

cI aceasti chestiune este

legatE

de

disculia

paradigmelor

teoretice din capitolul

2.

Pentru mulli cercetdtori

sociali,

domeniul sociobiologiei este un

prim

exemplu

de

reduclionism,

sugerdnd cd toate fenomenele

sociale pot

fi

explicate

in

funclie

de

factorii

biologici. Astfel,

de exemplu, EdwardO.

Wilson

(1975)

a ceuat

sI

explice comportamentul

altruist al fiinlelor

umane ca

pe

o

formalie

genetic5.

in aceast[

viziune neodarwinistX a

sa,

Wilson sugereazl

c[

oamenii au

evoluat intr-un asemenea

fel incdt rndivizii au uneori

nevoie

s[

se

sacrifice in

beneficiul

intregii specii. Unii

oameni ar

putea

explica

un

asemenea

sacrificiu

in func1ie de

idealurile

gi

sentimentele calde

dintre oameni. Totugi,

genele

sunt

unitatea esentiale din

paradigma

lui

Wilson,

produc6nd

dictonul

lui faimos conform

:druia

fiinlele

umane sunt

doar

,,modalitatea

ADN-ului

de

a

produce

mai

mult ADN .

Reduclionismul de

orice

tip

tinde

sf, sugereze

cI anumite

unidti de analizi

sau

rariabile

sunt

mai

relevante decAt

altele.

Sf,

presupunem

c[

intrebim ce a determinat

Revolu(ia

american[.

A

fost vorba

despre

un angajament impdrt5$it

in

numele

valorii

de

libertate

individualS

? Situalia economicl

disperatd

a coloniilor

in

relalie

cu Marea

Britanie?

Megalomania fondatorilor?

De indatd csintrebfm despre

singura

catzd,

apare

riscul

reducfionismului.

DacX

ar

trebui

si

linem

cont de

valorile

implrti;ite

ca

:-rind cauza

Revoluliei

americane,

unitatea

noastr6

de

analizi

ar

fi

colonistul individual.

Un economist

insl ar

putea

sf, aleag[ cele

13

co]onii

ca unit5li de analizI

qi

si

examineze

organizaliile economice

qi

condiliile fiecdreia. Un

psiholog

ar

putea

alege

liderii

individuali

:a unit5li de analizl

cu scopul

de a

le

examina

personalit[1ile.

Bineinleles, nu este nimic

:r

neregul[ cu

alegerea acestor

unit[ti

de analizl ca

parte

a

unei

explicalii

a Revoluliei

:.'nericane,

dar

cred

cI

puteli

vedea

cd

numai

una

dintre

acestea

nu ar

produce

un

::spuns complet.

Asemenea erorii

ecologice,

reduclionismul

poate

aplrea

cdnd

folosim

unit5ti

de

,:-alJzd

nepotrivite.

Unitatea de

analizl

potrivit[

pentru o intrebare

de

cercetare

datd nu

:sre totu$i

intotdeauna ciard.

Cercet5torii sociali,

mai

ales

cAnd

depdgesc

granilele

::sciplinelor,

dezbat adesea

aceastl chestiune.

Dimensiunea temporal[

l.ri acum,

in

acest capitol, am

privit

conceperea

cercetf,rii ca

pe

un

proces pentru

a

--;ide

ce aspecte

vom

observa,

ale

cui

gi

in

ce

scop.

Acum

va trebui sE

luim

in

:.::-iiderare

un

set de

optriuni

legate

de

timp, care

se intersecteazd cu

fiecare dintre

Sociobiologie

-

o paradigm[

bazatE pe

faprul

cE

un comportament

social

poate

fi explicat exclusiv

prin

caracteristicile

genetice

5i

comportament.

-

-

--':---

--

---

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 21/42

i56

STRUCTURAREA INVESTIGATIEI

considerentele

anterioare.

Putem

alege

s[

tacem

observalii

mai mult sau mai

putrin

legate

de un anumit

timp

sau

pe perioade

mai indelungate.

Timpul

joacd

multe

roiuri in

conceperea

gi

executarea cercet5rii,

in

afari

de

perioada

de

timp necesard

cercetlrii

propriu-zise.

Anterior,

am

observat

cd

secvenlele de

timp

gi

de

situatrii sunt

critice

pentru

determinarea

cauzalit5lii

(un

punct

asupra

cdruia

vom

reveni in

partea

a IV-a). Timpul

afecteazd,

de

asemenea

posibilitatea

de a

generaliza

descoperirile cercetlrii.

Descrierile

sau

explicaliile

rezultate

dintr-un anumit

studiu

reprezintf, cu acuratete sirualia de

acum

zece ani,

pe

cea

de zece

ani sau doar

prezenful

?

Cercetf,torii au

ia

dispozifie

doul

optiuni

principale

pentru

a aborda

problema

timpului

in

conceperea

cercetdrii

lor:

studiile

transversale

gi

studiile longitudinale.

Studiile

transversale

Un

studiu

transversal

implic[

observlri

ale unui e$antion sau unei sectiuni transversale

dintr-o

populagie

sau

un

fenomen care sunt

fEcute

la

un

anumit

moment in

timp.

Studiile

descriptive

gi,exploratorii

sunt adesea trans-

versalii.

Un

bingur recensimAnt american,

de exemplu, este un studiu menit

sI

descrie

populalia

Statelor

Unite dintr-un

anumit moment.

Multe

studii explicative sunt

qi

transversale. Un cercetdtor

care realizeazd

un sondaj

nalional la

scard largS

pentru

a

examina

sursele

prejudec5lilor

rasiale

gi

religioase ar

avea

de-a

face

-

dupd toate

probabilit5lile

-

cu

un

singur cadru temporal,

ludnd,

ca sd spunem

aga,

o

fotografie

a surseior

de

prejudecatl

intr-un

anumit

punct

al

istoriei.

Studiile explicative

transversale

au

o

problemd

inerenti. Deqi concluziile

lor

se

bazeazd

pe

observalii

fEcute

numai

la

un moment dat, ele

yizeazd

de

regul5

inlelegerea

proceselor

cauzale

care

au

loc in timp.

Aceastl

problemi

este oarecum

inrudit[

cu

cea

a

determinf,rii vitezei unui

obiect

aflat

in

migcare cu ajutorul unei

fotografii

rapide

care

,,inghea1d

miqcarea

obiectului.

Yanjie

Bian,

de

exemplu, arealizat

un sondaj de

opinie

intre muncitorii

din

Tianjin

(China)

cu

scopul

de

a

srudia stratificarea

societdlii

chinezeqti

urbane

contemporane.

FIcAnd acest studiu in 1988,

el

era

conqtient totu$i

de

schimbdrile

importante

aduse de

o serie de campanii

nationale,

precum

Marea

Revolulie

Proletarl

Culturalf,, datAnd de la

Revolulia chinezd

din

1949

(care

i-a

adus

pe

comuni,stii chinezi

la

putere)

gi

care

continul

in

prezent.

Aceste campanii

au alterat

atmosfera

politicd gi

au

afectat activitSlile lucrative

gi

nonlucrative

ale oamenilor. Din cauza acestor campanii, este dificil s6 tragem concluzii

dintr-un sondaj social transversal

precum

cel

prezentat

in

aceastS carte

in

legdturd

cu

modelele

generale

ale locurilor de muncd ale chinezilor

gi

efectele

lor

asupra muncitorilor.

Asemenea

concluzii

pot

fi limitate

la

o

perioadd

de

timp

gi

rdm6n sd

fie

supuse altor

teste

bazate

pe

informalii

colectate

in

altd

perioadd

(1994,

p

19).

Problema

generalizlrilor

in

legf,turl

cu

viala socialS

pe

baza unei

,,fotografii

este

frecvent abordati in aceasti carte.

O

solulie este sugerati

de

comentariul

final

al

lui

Bian

-

in

legltur[

cu informal

adesea

revizuirea

fenom

Studiile

longitudinc

in

contrast

cu

studiile

tra

asupra

aceluiagi

fenomen

1

De

exemplu,

un

cercetetr

observa

activitllile

unui

cr

pdnl

la disparilia

sa.

Alte

folosesc

inregistrdri

sau

studia

schimbdrile

de-a

deciziilor

Curgii

Suprem

dacl

observatriile

gi

ana

moment

sau in

cursul

ev

Multe

proiecte

de

ce

am[nun1ite,

sunt,

bineing

Gary

Fine

(1991)

au sru

m5surf,

si

examineze

er

uneori

chiar

incluzAnd

re

in

srudiul

clasic

Wht

Stanley

Schachter

au fos

OZN

cAnd

prezicerile

l<

membrii cultului

au desf

fost

nevoie

de

un

studir

eforturile

de

a recruta

nc

Sfudiile

longirudinale

sunt

sondajele

la

scarl

metodi

de

a srudia

schin

longitudinale

pe

care

ar

l

qi

studiile panel.

Srudiile

de tending[

Un

studiu

de

tendinfi

r

longitudinal

care examin,

cadrul

unei

populagii

de

Un

exemplu

simplu

este

r

mintelor

americane

pe

c

decenii,

ardtAnd

schimbfu

laliei

nalionale.

Michael

(

(1991)

au

folosir

in

mod

de

arhivi,

dorind

sd

afle

ricani

contemporani

era

prost

informagi

in

leglrr

Studiu

transversal

-

un studiu bazat

pe

observatii reprezeatend un

puncj

mic

in

tunp.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 22/42

in

leg6tur[

cu

informaliile

colectate

,,in

altd

adesea

revizuirea fenomenelor

gi

imbunltl(irea

Studiile long

itudinale

)e

exemplu,

un cercetetor

poate

participa

$i

, rserva

activit5tile

unui

cult OZN de la debutul

:.ni

la disparitria

sa.

Alte

studii longirudinale

.,-crseSc

inregistrlri

sau artefacte

pentru

a

DESIGNUL CTRCETAXII

157

perioadS

:

cercetarea

social5 implicd

rezultatelor

cercetlrilor

anterioare.

Studiu

Iongitudinal

-

un

plan

de studiu

implic6nd

colectarea de

inlbrruaqii

iu

diferire

momente de

timp.

,n contrast

cu

studiile

transversale,

srudiuL lottgitu.dinal este conceput

sI

permitd

observagii

:SUpf3aceluia5if.enomenpeoperioad5extinsa.

,.,tiia

schimblrile de-a

iungul tiurpului.

in analizeie

editoriaielor ziarelor sau

ale

:;:iziilor

Curlii

Supreme de-a lungul tin-rpului. de exemplu, studiile

sunt

longirudinale

-:5

observatriiie

gi

analizele actuale

ale cercetitorului au fost

flcute la un

anun.rit

=-.,ilent

sau

in

cursul

evenimentelor

studiate.

\Iulte

proiecte

de

cercetare

de

teren,

care

implici

observarea directd

5i

interviuri

--inunlite,

sunt, bineinfeles, longitudinale. Agadar, de exemplu, cAnd Ramona

Asher

5i

--.r

Fine

(1991)

au studiat experienlele de

viald

ale

soliilor

de

alcoolici,

se at'lau

in

--::urd

sd examineze

evolufia

relaliilor

maritale

cu

probleme de-a

lungul timpului,

---:,rri

chiar incluzAnd reac[iile

subiectrilor cerceErii insegi.

ir srudiul clasic

When

Prophery

Fails

(1956),

Leon

Festinger,

Henry

Reicker

gi

:----rer

Schachter

au

fost interesati in mod

special sd

afle

ce s-a intAmplat

cu

un

cult

-

-\

cAnd

prezicerile

lor

ciespre

o

intdlnire

cu

extraterestri

nu

s-au

implinit.

Oare

:,=:,brii

cultului

au desfiingat

grupul

sau au devenit

gi

mai devotatri credintrelor

1or'l A

,..

revoie

de

un

studiu longirudinal

pentru

a

gdsi

r5$punsuH

(Acegtia gi-au-'dublat

:-,:.--riie

de a

recnrta noi

membri.)

-i..:diile

longitudinale

pot

fi mai

dif-icile

pentru

realizarea

studiilor

cantitative,

cum

--:

.ondajele la

scarf,

largd. Cu

toate acestea,

ele reprezintl

adesea cea

mai buni

:::

,,r.i de a studia

schimb[rile

de-a lungul

timpului.

Existi trei tipuri

speciale de

studri

-=-.:dinale

pe

care ar trebui sI le cunoagte[i: studiile de tendintrd, studiiie de cohorte

,:-::rle

panel.

:

--:..ie

de tendinl[

. .::idiu

de

tendinfl

este

un

tip

de studiu

-

-

--.lal

care examineazi

schiurbirile din

------.

-:rei

populatrii

de-a lungul tiinpului.

-

:

:r.rju

sinrplu

gste

sompararea recensf,-

-

-

: :

emericane

pe

o

perioadl

de cAteva

:

-

;

-

-

'r,itAnd

schintbdrile in structum

popu-

*

-:

-;-,

Iale.

Michael Carpini

qi

Scott Keeter

.-

-closit

in

mod

similar

informaliile

.r

-

.

lorind sf, afle dac[

cet[1enii

ame-

..1:mporani

erau

inai

bine

sau mai

.-.

:iraqi in

legltur[

cu

politica

decAt

Studiu

de

tendin{i

-

un tip

de studiu

longitudinal in

care

o

caracteristicd

dat5

a

unei

populalii

este

monitorizatd in

timp.

tln

exemplu

in acest sens ar fi

seriile de

sondaje Gallup care aratfi

pre-

lerinlele

electorarului

pentru

candidalii

politici<le-a

lungul unei campanii.

chiar

dacl au

tbst

intervievate esantioare dife-

rite

pentru

fiecare

punct.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 23/42

158

STRUCTURAREA

INVESTIGATIEI

cet5tenii

din

generaliile

anterioare.

Pentru

a afla acest

lucru, ei

au comparat

rezultatele

mai multor

sondaje Gallup realizate

in

anii'40

9i

'50

cu

un

sondaj de opinie

din 1989

care

a

pus

cAteva

din

aceleagi intreb[ri

cu referire

la

cunoqtinfele politice.

Pe ansamblu

,

analiza

a

sugerat

cE

cetSlenii contemporani

erau

pulin

mai bine informali

decAt

generaliile

anterioare.

in 1989,

74%

dintre

respondenli

puteau

spune

cine

este

vicepregedintele Statelor

Unite, in

comparatrie cu

67

%

in

1952.

Procentul substanlial mai

mare

de oameni in 1989

decAt in 1947

ar

putea

explica

vetourile

preziden[iale qi

anularea

de cltre Congres

a acestor vetouri.

Pe

de

alt[

parte,

un

procent

mai mare din

egantionul

din1947

(38%)

puteau

s5-gi identifice

reprezentan(ii,

fatd

de cei

din 1989

(29%).

O

analizd

amlnunlitd

indic[ ins5

o

uqoar[ cre tere

a cunogtinlelor

politice

rezultate

din faptul

cI egantionul din

1989

era

mai

educat

decAt

cele

anterioare.

CAnd nivelele

educalionale

au

fbst

luate in

coflsiderare,

cercetitorii

au conchis

cd aceste

cunogtintre

politice

s-au

redus

in

cadrul

grupurilor

educalionale specifice.

Studiile

de

cohortl

lnft-un

studiu de

cohort6,

un cercetdtor

examineaz[

anumite

subpopulalii,

sat

cohorte,

pe

mrsurd

ce

acestea se

schimbd

in timp.

De

regul[,

o

cohortr

este

un grup

de

vdrst[,

Una

ar trebu.

respondi

comunigr

40

de

an

liberalS,

;

in

v6rstE.

ilustrat

in

urmat

de

c

Davis

(J.

I

intr-un

alt

cohortl

pentrL

educatriei.

in

n

putea

a tepta

si

informaliile

tra

date

care

aratl

t

finanprea

educi

Totugi,

o

ast.

crescdndl

a fina,

Cercetltorii

adau

mai

in

vdrstd

dir

pentru

educalie

i

care

suportul

get

O

analizl

de

atitudinile

anumil

americanilor

ndsr

cI

se

cheltuie

prr

DupI

cum

ari

sus(inerea

finanll

cum

ar fi oamenii ndsculi

in anii

'50,

dar

pot

fi

gi

alte

grupuri

de timp,

cum

ar

fi

cei

nlsculi

in

timpul

rdzboiului

din Vietnam,

oameni care s-au

clsltorit

in

1994

etc.

Un

exemplu

de studiu de

cohortl

ar fi

seriile

de

sondaje nafionale,

realizate

probabil

la fiecare

20'de ani,

pentru

a studia

atitudinile cohortei

n5scute in timpul

celui

de-al

doilea

rdzboi

mondial

fap

de implicarea

Statelor Unite in

problemele

mondiale.

Un egantion

de oameni

cu vdrsta

cuprins5

intre

l5

gi

20 de ani

poate

fi

intervievat

in

1960,

un altul

al

celor

de

35-40

de

ani

in

1980

qi

un altul de 55-60

de ani

in

2000.

Degi oamenii

studiatri

in fiecare

dintre cele

trei

sondaje

sunt diferiti, fiecare

e antion

ar

reprezenta

cohorta nlscut5

intre

anii 1940

qi

1945.

James

Davis

(1992)

s-a orientat

cltre o

analiz6, de

cohortl in

incercarea

de

a

inlelege

modificarea

orient[rilor

politice

din

anii

'70

gi '80

in

Statele Unire,

Pe ansamblu,

el a

descoperit

o tendint[

liberall

legatl

de

probleme

ca ras5,

gen,

religie,

politicl,

crimi-

nalitate

gi

libertate de

exprimare, Dar

aceaste

tendinlS demonstreaz5

c[

oamenii,

in

general,

devin

pulin

mai liberali

sau

reflectd,

de

fapt,

inlocuirea

generaliilor

mai

in

vArst5,

conservatoare,

de

cdtre cele mai tinere, liberale

?

Pentru

a r[spunde

acestei intrebf,ri, Davis

a examinat

sondajele nalionale

(de

la

GSS,

al

c5rui fondator

este) realizate

in

patru

perioade,

la o

distanli

de

cinci

ani.

in fiecare

sondaj,

el

a

grupat

respondenlii

in

func1ie de

vdrst[, tot

la

cinci

ani

distanl[.

Aceastl

strategie i-a

permis

sE

compare diferitele

grupuri

de

v6rsti

la orice moment

dat

in

timp,

precum

gi

sd urmS.reascd

dezvoltarea

politicl

a

fieclrui

grup

de

vArst5

in

timp.

Datele

Vdrsta

cohor

Procentul

cel,

permite

comu

vorbeascd

Studiu

de cohort[

-

un

srudiu

in

care

anumite subpopul4lli

specifice,,squ,co-

horte, sunt

studiate ln

tirnp,

de6i

infor.

maliile

pot

fi

adunate

de

la

diferigi

membri

in

fiecare

set de

observatii. De

exemplu,

ur

sfudiu 1l

istoriei

ocupa-

lionale

a clasei

din

1970

in care:ches*

tionarele

au fost

trimise

Ia

fiecare cinci

ani

ar f,i

un studiu de cohortd.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 24/42

DESIGNUL

CERCETARII

159

Una

din

intreblrile

examinate

a

fost

dacd unei

persoane

care a admis cd este comunisrf,

.r

trebui

sI

i

se

permitl

sI vorbeasci

in comunitSlile respondentrilor.

in

mod

consecvent,

::sponden(ii

mai tineri

din fiecare

perioadi

de timp au fost

mult mai dispuqi sd-i

lase

pe

:omunigti

sf, vorbeascd

decdt cei mai

in

vArstd.

Dintre

cei

cu

vdrste

cuprinse intre 20

9i

-tl

de

ani din

primul

set

al sondajului,

de

exemplu,

72%

au

adoptat aceastA

pozitrie

-iberal5,

in contrast

cu21

%,

procent

inregistrat intre responden(ii

de

80 de ani sau mai

.r

vArstd.

Ceea ce Davis

a descoperit, cdnd a examinat

cohorta mai tdn5r5

in

timp, este

-,ustrat

in

tabelul

4.1.

Acest

tipar

al unei modific[ri

ugoare, conservatoare

din

anii'70,

-rnat

de o revenire

liberal5

in

anii

'80,

este reprezentativ

pentru

cohortele

analizate de

Davis

(J.

Davis,

1992,

p.

269).

Thbelul

4.1

-

VArsm

gi

Liberalismul

politic

Datele

sondajelor 1972-1974

r 977- I 980 1982-1984 I

987- I 989

:ista

cohortei

20-24 25-29

30-34 35-39

Procentul

celor

care

i-ar

permite

comunistului

sI

vorbeascE

'72%

68% 73% 73%

Intr-un

ait

srudiu,

Eric

Plutzer

li

Michael Berkrnan

(2005)

au

folosit

un

design de

:

lsortd

pentru

a

infirma

complet o concluzie anterioarl ref-eritoare Ia vArst5

qi

suslinerea

::.rcaliei.

in

mod

iogic,

pe

m5surd ce

oamenii se indepdrteaz[ de

anii copil[riei, ne-arn

:-iea

a$tepta s5-9i

reducd

sus(inerea

fali

de

finan(area educalionalf,.

Mai

mult

decdt

atAt,

-:.'rmatiile

transversale sus(in aceste

a$tept5ri. Cercetdtorii

prezint[

diferite

seturi de

-::r

care

aratl

cI cei cu

varste

de

peste

65

de ani igi

exprim[

un sprijin mai redus

pentru

::;l area

educaliei

decAt cei cu

vArste

sub

65 de ani.

Tr-rrugi,

o astfel

de analiz5

simplistl

lasf,

deoparte

o

variabil5

importantl

; sustinerea

--:s;Andd

a finanl[rii

educaliei

in

societatea americanl de-a lungul

timpului,

in

general.

--:::etltorii

adaugl

aici

concepturl

de

,,inlocuire

general6",

ceea ce inseamn6 c[ respondenlii

-,-

in

vArstd

din

sondaj

au

crescut

intr-o

perioad5

in care exista

o

mai

micd

suslinere

:t-.::l

educafie

in

general,

pe

cAnd

respondenlii

mai

tineri au crescut intr-o

perioadd

in

-

.

:

suportul

general pentru

educalie

era

mai

mare.

I

analizd

de

cohortl

le-a

permis

cercetdtorilor

sI determine

ce

s-a intamplat cu

.--.

-:inile

anumitor cohorte

de-a

lungul timpului.

Aici,

de exemplu, sunt redate

procentele

::-:::Janilor

nlscutri in

anii

'40

care, atunci cAnd

au

fost intervievatri

in

timp,

considerau

-l

.:

;heltuie

prea

pu(ini

bani

pe

educa(ie

(Plutzer gi

Berkman, 2000,

p.76):

nrervievdii

Procentul

celor care susin cdrtnantarea

educaliei

e

prea

redusd

58

_ ,930

66

---

-990

74

--..

l

,tl0

79

Jlpi

cum

aratd aceste

date, cei nf,scu{i in

anii

'40

gi-au

spori

in

mod

constant

:-:.rea

finanlSrii

educaliei,

pe

mdsurl

ce s-au indepdrtat

de

anii

copil5riei.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 25/42

STRUCTURAREA

INVESTIGATIEI

Studiile

panel

Degi

similar

studiilor

de

tendintl

qi

celor de cohort5,

studiul

panel

examineazd

acelagi

set

de

oameni

de fiecare

dat[.

De

exemplu, am

putea

intervieva acelagi e$antion

de

votan[i in fiecare

lunl

in timpul unei campanii

electorale, intrebdndu-i cu cine

intenlioneazd

s[

voteze.

Degi

un asemenea

studiu

ne-ar

permite

sI analizdm tendinlele

generale

ale

preferin[elor

votanfilor

in

leg[tur5

cu diferili

candidali,

el ne-ar ar5ta, de asemenea, tiparele

precise

de

constan(5

gi

de

modificare

a

intentriilor.

De

exemplu,

un

studiu de

tendinld

care

aratl

cI

atAt

candidarul

A,

cdt

gi

candidatul

B

au avut exact

jumltate

dintre vorurile

din

I septembrie

gi

din

1 octombrie ar

putea

indica faptul

c[

nici unul

dintre electori

nu

gi-a

schimbat

punctul

de vedere,

cd togi

votanlii

qi-au

modificat

intentriile

sau

ceva intre

cele dou5.

Un

studiu

panel

ar

elimina aceastd confuzie,

aritand

ce

fel

de votanfi

gi-au

modificat

intenlia de

la

A la

B

9i

care de la

B

la A,

precum

qi

alte

informalii.

Joseph

Veroff,

Shirley

Hatchett

gi

Elizabeth Douvan

(1992) au

dorit

sI

studieze

acomodarea conjugal5

dintre noii

cisltorili,

referindu-se in mod special

la

diferenlele

dintre

cuplurile

de

albi

qi

cele de afro-americani.

Pentru a obline

subiecli

pentru

studiu,

ei au selectat un

egantion de

cupluri care au aplicat

pentru

certificatele

de c[sf,torie

in

Wayne County,

Michigan,

din

aprilie

pAn[

in iunie

1986.

ingrijorali

de

posibilul

impact

pe

care cercetarea lor

l-ar

avea asupra acomod5rii

maritale a

cupiurilor,

cereetdtorii

au divizat egantionul

in

dou5

jum5tS[i

aleatorii:

un

grup

experimental

Si

un

grup

de

control

(concepte

ce

vor

fi explorate

in

amdnunt

in

capitolul 8). Cuplurile din

primul

grup

au

fost intervievate

intens

pe

o

perioadl

de

patru

ani,

pe

c6nd

cel[lalt

grup

a fost contactat sporadic

in

fiecare an.

Studiind

aceleagi

cupluri

de-a lungul timpului,

cercetitorii

au

putut

urmlri

problemele

specifice care

au apirut

qi

felul in

care aceqtia le-au

gestionat.

Ca

efect secundar

al

cercet6rii lor, ei

au

descoperit

cd

cele studiate

mai

intens

au

plrut

s[ atingl

o acomodare

conjugalf, mai mare.

Cercetdtorii au

considerat

posibil

ca

interviurile

si fi fo4at cuplurile

sd discute

probleme pe

care

altfel

le-ar fi ingropat.

Compararea

celor trei tipuri

de

studii

longitudinale

Pentru a

intiri

diferenlele

dintre

cele

trei tipuri

de studiu

-

de tendin15, de cohortd

gi

panel

-,

s[

punem

in

contrast conceptele

lor

de studiu

in

func1ie de aceeagi

variabil[

:

afilierea

religioasd.

Un

studiu de

tendinl[ ar

putea

analiza

modificarea afilierilor

religioase din Statele Unite de-a

lungul

timpului,

dupd cum

face, in mod

regulat,

Gallup

Poll. Un

studiu de

cohortl

ar

putea

urmf,ri

modificarea

afilierilor

religioase

in

cadrul

,,Generaliei

Depresiei",

mai exact, si

spunem,

in

rdndul oamenilor care aveau

20

pdnl

la

30

de

ani

in

1932.

Am

putea studia un

eqantion de

oameni care

aveau

30-40 de ani

in

1942,

un

altul cu

40-50 de

ani

in 1952

etc.

Un

studiu

panel

ar

putea

incepe

cu un

egantion al

intregii

populalii

sau cu subseturi speciale

gi

i-ar

putea

studia

pe

acei

indivizi

specifici de-a lungul timpuiui.

Observali

cI numai studiul

panel

ar

oferi

un tablou

complet

al

schim

Studiile

de

cohor

Studiile

longi

informalii

care

dt

niqte

costuri

mat

sondajelor

pe

scar

iar

metoda

de

obs

Studiile

panel,

timpului,

intdmpir

respondenlii

studiu

(Acest

lucru

este

c

lul

8.) Pericolui

es

rezultatele

studiulu

studiu panel

asupr,

gdsit

diferenle

in

c:

ndscute

in

Statele

pentru

a

evita

conc

et

al.,1989).

Aproximarea

st

Srudiile

longitudina

proceselor

care

au

aproximative

asupri

transversale.

Iatd

cd

Cdteodati,

datek

simple.

De

exemph

Universitatea

din

Hi

cdteva

dintre droguri

marijuana,

cdt

9i

LS

nici

una

dintre

substr

s-a presupus

cd

unii

nu

poate

spune

cu e

prima

dat[.

Torugi,

o

examinr

incercat

marijuana,

r

incercat

doar

LSD.

t

cd

uzul

de

marijuar

drogurilor

ar

fi

avut

anumit

moment

ar

fi

gi

nici

un

student

car

Cercetetorii pot

fi

a

variabilelor

este

cla

cei

care

au

fost

educ

sfudentii

care

au

urr

Studiu

pauel

*

un tip de

Stu$iu

longi-

tudirral. in

carc

r. fltele

sunt colectate de

ia

acelagi sei tjc

oanreni

(e;antion

sau

panel) in

anunritc ruor]reilte

din

timp.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 26/42

DESIGNUL

CERCETARII

16I

:omplet

al

schimbdrilor

diferitelor

categorii

de

afilieri,

incluzAnd

categoria

,,nici

una .

Srudiile de cohort5

gi

de

tendingf,

ar descoperi doar

schimbiri

generale.

Studiile longitudinale

au

un

avantaj

evident

asupra celor transversale,

furnizAnd

:rtbrmalii

care descriu

procese

de-a

Iungul

timpului. Dar

acest avantaj

vine

adesea

cu

.-r5ie

costuri

mari,

atit in

ceea ce

privegte

banii, c6t

gi

timpul, mai

ales in cazul

'..ndajelor

pe

scarl

larg5. Observatiile ar

trebui

fEcute atunci

cAnd evenimentele au Ioc,

.:r

metoda de observagie ar

putea

necesita munca mai multor cercetetori.

Srudiile

panel,

care

oferl

cele

mai

complete

date despre schimbdrile de-a

lungul

:.mpului,

intimpind o

probleml

speciald

: uzura

panelului.

Ar

fi

posibil

ca unii dirtre

::sponden(ii

studiati in

primul

val al sondajului

sd

nu poatd

participa

ia

vaiurile

ulterioare.

-\cest

lucru este comparabil

cu

problema

mortalitSlii experimentale discutat5

in

capito-

-;i

8.)

Pericolul

este cd cei care au renuntat la studiu

pot

fi atipici,

distorsionAnd agadar

-:zultatele

studiului.

in

consecinli, cAnd Carol

Aneshensel

qi

colegii sii

au

intreprins un

.::diu

panel

asupra adolescentelor

(comparAnd

latinele

qi

non-latinele),

au cdutat

gi

au

.:sit diferenge

in

caracteristicile fetelor care au renuntat la

sondaj,

din rdndul celor latine

iscute in

Statele

Unite

gi

in

Mexic.

Aceste

dif'erenle au

trebuit

luate

in

considerare

:entru a evita conciuzii eronate despre diferenlele dintre iatine

qi

non-latine

(Aneshensel

..

rrl.,

1989).

 lp

roximarea

studiilo

r longitudinale

S,ldiile

longitudinale nu

oferd

intotdeauna

mijloace

practice

gi

fezabile

pentru

srudierea

::,.ceselor

care au

loc in timp. Din

fericire, cercetdtorji

pot

t-rage

adesea concluzii

--:Lrximative

asupra

acestor

procese,

chiar

gi

atunci

cAnd sunt

disponibile

doai date

:.asversale.

Iat[ cdteva metode

prin

care se

poate

realiza

acest

lucru.

Cdteodat5, datele transversale implicl

procese

desfEgurate in

timp

pebaza

unei

logici

,-::p1e, De exemplu,

in srudiul

despre stupefianteie

folosite

de

studenli, realizat

Ia

-

ri'ersitatea

din

Hawaii

(capitolul

2),

studenlii erau intreba{i dacl au

folosit

vreodatd

-.::ra

dintre drogurile ilegale.

in

urma studiului a

reiegit

cd

unii

stucienli au

incercar

atAt

-:;iuana,

cAt

Si

LSD,

unii

au

incercat numai

una dintre acestea,

iar

algii

nu

au incercat

-

:.

una dintre substange. Deoarece aceste date

au

fbst

culese

in

acelagi timp

gi

pentru

cE

:-:

rreSUpuS cI

unii

studenti

vor

folosi

droguri mai tArziu, se

pare

cd un

astfel

de srudiu

--

foate spune cu

exactitate

dacd studen(ii

ar

incerca

mai

degrabd marijuana sau LSD

-

--:ra

dat[.

Torugi,

o

examinare mai

atentl

a

datelor

aratd c5, degi unii studenti au spus c5 au

-1.:.at

marijuana, dar nu

gi

LSD, in

studiu nu existau

persoane

care

sI

declare

cd au

---*.:Jat

doar

LSD.

Din

aceast5 descoperire s-a dedus

-

a$a cum sugereazf,

qi

bunul-sirr4

-

-i

-zul

de

marijuana

precedl

fblosirea

de

LSD. DacS

procesul

de

experimentare a

--;urilor

ar

fi

avut

loc

in ordine

temporalS

inversi, atunci un studiu

reaiizat

la

un

-

-:.iii

moment ar

fi

descoperit c61iva

studenti

care au

incercat

LSD, dar

nu

gi

marijuana,

, :---i

un

sfudent care

sd

fi

incercat numai marijuana.

C;rcetltorii

pot

t-ace,

de asemenea, deduclii logice ori de cAte

ori ordinea temporal5

.

.:-abilelor

este clar5.

DacI

am descoperi intr-un

studiu

transversal

despre studenli

c5.

-:.

i3r€

au

fost

educali in licee

particulare

au

primit

note mai

mari la

facuitate

decAt

--::l1ii

care

au

urmat licee

publice,

putem

trage concluzia

cI

tipul

de liceu

urmat

-

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 27/42

<'

162

STRUCTURAREA

INVESTIGATIEI

afecteazd, notele

din facultate,

gi

nu

invers.

Agadar,

chiar

dacd

noi

facem

observalii

intr-un

anumit moment,

considerdm

cX suntem

indreptltritri

s5

tragem

concluzii

despre

procesele

care au

avut

loc

de-a lungul

timpului.

Foarte

adesea,

diferenlele de vArstE

descoperite

in

srudiile

transversale

formeazdbaza

pentru

inferen(a

proceselor

de-a

lungul

timpului.

Sd

presupunem

c[

sunteli

interesat

de

tiparul

inrdutltirii

sdnltltii

in

cursul

unui ciclu

de

viald tipic. A(i

putea

studia

rezultatele

examenelor

medicale

anuale

efectuate

intr-un

spital

mare.

A1i

putea

sd

grupati

dosarele

medicale

conform

vdrstei celor examina[i

si

sd evaluali fiecare

grupd

de

vArst[

in

func1ie

de

cdliva

indicatori

ai sdnit[(ii

-

vedere,

auz,

tensiune etc.

Citind

evaluarea

grupurilor

de vArstd in

func1ie

de starea lor

de sln5tate,

am

putea

obfine

ceva

care aproximeazl

istoricul stlrii

de sdndtate

a

indivizilor.

Astfel,

ati

putea

conchide

cI

o

persoand

obignuittr

dezvolt6

probleme

de

vedere inainte

de

cele de auz. Totugi,

trebuie

se fiU atent

cu aceastl

presupunere,

deoarece diferentrele

ar

putea

reflecta

tendinta

intregii

societ[fi.

Poate

cI

examin5ri imbunltEfite

ale

auzului,

instituite

in

gcoli,

au afectat numai

persoanele

tinere

din

studiul

dumneavoastr5.

A

le

cere oamenilor s5-gi

aducd aminte de trecutul

lor

este o altd modalitate

comun6

de aproximare a

observa(iilor

de-a

lungul

timpului.

Cercetltorii

folosesc

aceastf,

metod5

atunci

cdnd

ii

intreabd

pe

oameni unde

s-au n5scut

sau cAnd

au

absolvit liceul

sau cu

cine

au votat in 1988.

Cercetltorii

calitativi

realizeazd

adeseori

interviuri

amlnun[ite

despre

,,istoria

vie[ii .

De

exemplu, C. Lynn

Carr

(1998)

a folosit

aceaste tehnic[

intr-un

studiu

despre

,,bdietroi .

Subieclii ei,

cu

v6rste

cuprinse

intre

25

gi

40

de ani,

erau rugad

se

reconstituie

aspecte

din

viatra

lor incepdnd

cu copildria, inclusiv

experienfe

in

care se

identificau

ca

liind

bdieloi.

Pericolul

acestei tehnici

eq{e

evident.

Uneori oamenii

au

pierderi

de memorie,

alteori

mint. rAfunci

cdnd oariienii

sunt

intreba(i, la

iegirea

de la

urnele

de

votare,

cu cine au

votat,

rezultateie

aratl

inevitabil mai

multe

persoane

care au

votat

cu cAqtigltorul

decAt

s-a

intimplat

in

realitate

in ziua

alegerilor.

Ca

parte

a

unei serii

de interviuri

am[nun1ite,

un

astfel de raport

poate

fi validat

in

contextul

altor

detalii

raportate;

totu$i, rezultatele

bazate

pe

rlspunsul

la

o singurl

intrebare

dintr-un

sondaj

trebuie

privite

cu

precau(ie.

Aceastl

disculie

despre

modalititrile

in

care

timpul

apare

in

cercetarea

sociall

sugereazd

mai multe

probleme

cu care

trebuie

sd vI

confruntati in

proiectele

de

cercetare

pe

care

le intreprindetri.

in

conceperea oricdrui

studiu,

asigurali-vd cI includeli

atAt

presupunerile

implicite,

cAt

gi

pe

cele explicite referitoare

la

timp.

Suntetri interesat

de descrierea

unui

proces

care are loc

in

timp sau dorili

sd descrieli doar ceea

ce

existl

acum

?

Dacd

doritri

sI

descriegi

un

proces

care a

avut

loc

de-a

lungul

timpului, ve[i

fi

capabil sd faceli

observatrii

in

puncte

diferite ale

procesului

sau ve-ti

fi

nevoit

si

aproximafi

aceste observalii

prin

trasarea unor

deductrii

logice

pebaza

celor observate acum

? Dacr

optatri

pentru

un

concept

longitudinal,

ce

metodd

serve$te

cel

mai

bine scopurilor

cercetirii

dumnea-

voastrd

?

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 28/42

DESIGNUL

CERCETARII

Exemple

de

strategii de

cercetare

163

DupS

cum rezultd

din

precedentele

discutrii,

cercetarea

social[ urmeazl cdi

multiple.

Fragmentele

urmltoare

vor

ilustra inci o

datl

acest

aspect.

La

citirea

fiecdrui

fragment,

observali con(inutul fiec[rui

sfudiu

gi

metoda utilizati

pentru

a

studia

subiecful

ales.

Studiul exploreazd, descrie

sau

explici

(sau

o combinafie

a acestora)

?

Care

sunt sursele

datelor in fiecare

sfudiu

? Puteli identifica

unitatea

de

analizd? Este

dimensiunea

temporal5

relevant[?

Dacd

da, cum

va

fi

ea abordat5?

o

Acest srudiu

de caz referitor la mobilizarea discretd

ftcut[

de Centrul de

Criz[

pentru

Violuri

din California de Sud folosegte date de arhivS, observa[ionale

gi

interviuri

pentru

a explora modalitatea

in care o organizafie feministd a lucrat

pentru

schimbarea

poli1iei,

qcolilor,

procurorilor

gi

a unor

organizalii statale

gi

nalionale

in

perioada

1974-1994

(Schmitt gi

Martin, 1999,

p.

364).

r

Folosind nara[iuni

ale istoriei

vielii,

actualul

studiu

investigheaz[

procesele

de acliune

gi

congtientizarela

14

femei

care s-au autoidentificat drept

,,bdie[oase

(Carr,

1998,

p.

528).

o

Cu

ajutorul interviurilor

luate

activi$tilor

din fosta RepublicE

Socialistl

SovieticX

Estonia,

specificlm

conditiile

prin

care

subculturile adaptativl

qi opozilionalS

existd

gi

sunt

transformate cu succes

in migclri

sociaie

(Johnston

gi

Snow,

1998,

p.473).

o

Aceast[ lucrare

prezintd

rezultatele unui studiu etnografiqasuprrrunei

organizatii ce

oferd ajutor bolnavilor

de SIDA

intr-un

orag

mic.

Au

fost

combinate observarea

participantilor,

interviuri

cu acegtia

gi

analiza documentelor organizafionale

(Kilburn,

1998,

p.

89).

o

Folosind

interviuri

obginute in

timpul activit5tii de

teren

din

Palestina

in

1992,

1993

9i

1994

qi

utilizdnd documente istorice

gi

de arhivd, argumentez cd discursurile

feministe

palestiniene

au

fost

modelate

gi

influenlate de contextul sociopolitic in

care au actionat

gi

cu care au interacfionat femeile

palestiniene

(Abdulhadi,

1998,

p.

6a9).

o

Acest

articol se

refer[

la experienlele de aliptare in

public

ale femeilor,

aga

cum reies

din interviurile

realizate

cu 51 de

femei

(Stearns,

1999,

p.

308).

o

Folosind

interviuri

gi

date observafionale

de

teren, demonstrez

cum

un sistem

de

angajare

temporarl intr-un

loc

participativ

de munc5

a

exploatat

gi

a

modelat

aspiraliile

gi

scopurile

ocupa(ionale ale

muncitorilor noi

(V.

Smith,

1998,

p.

411).

o

Am

adunat date

[despre

retorica

separatistl

a albilor]

din mai multe canale media

de

discursuri

publice,

incluzdnd

periodice,

c5r1i,

pamflete,

transcrieri

ale

emisiunilor

de

radio

qi

televiziune

gi

articole

din

ziare

$i

reviste

(Berbrier,

1998,

p.

435).

r

Urmdtoarea

analizd se

concentreazd

pe

inegalit5trile de

rasl

qi

gen

in

angajare

gi

pensionare,

folosind

un egantion nafional de

persoane

care au

inceput sd

primeascf,

ajutoare

sociale

pentru

bStrani

in 1980-1981

(Hogan

gi

Perrucci, 1998,

p.

528).

o

Baz6ndu-se

pe

interviuri cu traficante

de

droguri,

aceastl

lucrare

exploreazd.

tehnicile

utilizate de acestea

pentru

a

evita arestarea

(Jacobs qi

Miller,

1998,

p.

550).

______E

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 29/42

DESIGNUI-

CF:RT,'E

IARII

165

iar

pe

altrii

sr

i

se

opuna

(explicativ.l).

i.

acesr

caz,

unitdlire

de

analizr

'or

fl

indivizii

:

srudenfi'

Dar

mergetn

prea

departe

nrna

.r,rr-

veclegi,

am

inceput

chiar

inainte

cie

a

rncepe .

procesere

reciprocc

deicrise

in

r;gurr

+.-:

iir.cli

inainre.r.

iripr,.r..,

propr.iu_zis.

n prorecr.

Sa

anaiizanr

Ibrr,at

diterili

pr-'i.

, .gini,,o-;. ;;,;;;r.rL

r..,n.o.r.

Experimente

Cercetare

prin

sondaje

Cercetare

de

teren

Analia

de

conqinut

Date

existente

de

cerceare

Cercelare

cotnparatiyl

Cercetare

de

evaluare

:ura

4.5

-

procesul

tle

cercektre.

pe

parcursul

ocestei

cdrtri

Iatd

cdteva

dintre

elementele-cheie

pe

care

le

vom

exqmina

piesele

care

alcdtuiesc

fntregul

cercetdrii

sociale

?

-+y

Y-+

?

x3v

a-l+e

-J

=

4-+F-+E-+F

'c{-

ro-r\

-'

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 30/42

166

STRUCTURAREA INVESTIGATIEI

inceputwl

La

inceputul

proiectului, probabil

veli dori

ca

acesta sd

fie unul

explorator.

in

acest

punct, puteti

alege

intre

cAteva

activitlli

posibile pentru

atingerea interesului dumneavoastrl

referitor

la atitudinile

studen[ilor cu

privire

Ia

dreptul la avort. Pentru inceput,

a1i

putea

citi ceva despre acest

subiect.

DacI

binuiti

cd atitudinile sunt cumva legate de specializarea

universitard,

ati

putea

afla

ce

au

scris

alfi

cercet[tori

despre acest lucru. Anexa A

a

acestei

clrli vI

va ajuta sI folosili

biblioteca

universit[1ii

dumneavoastrE.

in

plus,

a1i

putea

vorbi

cu unii oameni

care

suslin

gi

cu

allii

care nu

sus{in dreptul

la

avort. Puteli

participa

la

intAlniri

ale

grupurilor

care

au

leglturl cu avortul. Toate aceste

activitdti

vI

pot

preglti

si lua1i

decizii

referitoare

la

designui de

cercetare

pe

care

il

vom examina.

Inainte

de a

vI

concepe studiul, trebuie

s[ definili

scopul

proiecfului.

Ce

fel de

studiu

vefi

efectua

:

explorator, descriptiv,

explicativ

? Pl5nuitri sd scriegi o lucrare

de

cercetare

pentru

a indeplini

cerin{ele unui curs sau ale unei teze finale ? Doritri si adunali informalii

care sI

vf,

suslinl argumentarea

pro

sau contra dreprului

la

avort

? Vreli s[

scrieli

un

articol

pentru

ziarul qcolii

sau

unul pentru

o

revist[ gtiinlificd?

CAnd

treceli

in

revistd

precedentele

cercetlri

despre dreptul

la

avort, ar trebui sd observali

deciziile

legate de

design

pe

care altri

cercet5tori le-au

fdcut,

intotdeauna intreb6ndu-vd

dac[ aceleagi decizii

ar

satisface

scopul dumneavoastra.

De obicei,

scopul

cercetdrii

poate

fi

exprimat

ca

un

raport.

Un

prim

pas

bun in

conceperea

proiectului

este

creionarea

unui

astfel

de

raport

(vezi

capitolul

17

pentru

ajutor).

Degi raporrul

final

poate

sd

nu

arate ca

imaglnea sa

iniliald,

acest exerciliu

vd va

ajuta

sI

vI

dali

seama care designuri

de

cercetare sunt cele

mai

potrivite.

In

cadrul

acestei

proceduri,

trebuie

s[

descrietri

cu

claritate

tipul de afirmatrii

pe

care

vred

se le

faceli

atunci cAnd cercetarea este completS.

Iatd

cAteva exemple ale

unor astfel

de

afirmatrii :

,,Studentii

menlioneazd

frecvent

drepnrl la avort in contextul disculiei aspectelor

sociale care

ii

preocupau ,

,,Un

procent

X din

totalul de studenli ai

statului

U. favorizau

dreptul

femeii

de a alege

avorful ,

,,Inginerii

au

o tendintl

(mai

mare/mai

micl)

decdt

sociologii sd

favorizeze

dreptul la avort ,

Conceptualizarea

Odatd ce

aveli

un

scop bine

definit

gi

o descriere

clard a

tipului

de rezultat

pe

care dorili

sd

il

ob1ineli,

puteli

trece la urmltorul

pas

din

conceperea studiului:

conceptualizarea.

Discutlm adesea despre

concepte din

gtiintrele

sociale,

precum prejudec[1i,

alienare,

religiozitate

gi

liberalism, dar trebuie

clarificat

ce inlelegem

prin

aceste concepte

pentru

a

trage

concluzii

semnificative

despre

ele. Capitolul

5

examineazd in

amdnunt

acest

proces

de

conceptualizare. Pentru moment, s5 vedem

ce

implici in cazul exemplului

nostru ipotetic.

DacI veli

studia ce

cred

studen(ii

despre

avort

$i

de ce,

primul

lucru

care trebuie

specificat este ce

inlelegeli

prin

,,dreptul

la avort . Va

trebui

sI

acordali

atentie

diferitelor

condilii in

care oamenii

aprobd sau

dezaprobd

avortul,

ginind

cont

c[ sus(inerea

pentru

avort

variazl

probabil

in

functrie de circumstante

:

de exemplu, cAnd viala femeii

este

in

pericol,

in cazul

unui

viol

ori

incest

sau este

pur

qi

simplu o

alegere

personalS.

in

acela5i fel,

care

vefi

lucra.

Da

facultate,

va trebui

sau

veli

include

gi

in

sondaje

gi

t

cercetare

mai

putr

cercetErii

poate

in

conceptelor.

in

ast

sociale

care

nu

era

Alegerea

meto(

Dupd

cum

vom

dis

dezavantajele

ei,

iar

metode. In

studiul

r

fi

cea

mai

potrivitl

r

cltre acegtia. Sonda

inseamnd cI

nu

pu

exemplu,

puteti

fol

editor

gi

diferitele ir

oferi oporfunitatea

avortului,

cum

o

dir

partea

a III-a

pot

fi

de

studiu utilizeazd

Dacd

privili

scurtel,

situatii

in

care cerce

Operatrionalizarr

Odat5 specificate col

operationalizarea

sar

6).

lnlelesul

variabil

sunt misurate.

O

p

coleclionlm

datele:

alt[ tehnic5,

Dacd a1i decis sd

partea

de opera(iona

De

exemplu,

puteti

(

ar aproba drepful unr

in

cazul

unui

viol

sar

chestionarul astfel ir

pentru

fiecare

situali,

ar

trebui

sd menlion

celor care nu au dec

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 31/42

DESIGNUL

CERCETARII

In acelagi

fel, va

trebui

sI

specificagi ingelesurile exacte ale

tuturor

conceptelor cu

care

veti

lucra.

Daci

vregi

sI

studiati relalia dintre opinia

fatrd

de avort

gi

specializarea

in

Ecultate, va

trebui

sd

v[ decideli

dacd

veli

considera

doar specializdrile declarate

oficial

m

veli include

gi

intenliile studenlilor. Ce

vetri

face cu cei

care nu

au

o

specializare?

in

sondaje

qi

experimente,

trebuie

s[ specificali aceste

concepte

dinainte. intr-o

Dcrcetare

mai

pulin

structurati,

precum

interviurile

deschise,

o

parte

importantl a

e.rcet5rii

poate

implica descoperirea

unor diferite

dimensiuni, aspecte sau

nuanfe ale

meptelor.

in

astfel de

cazuri,

cercetarea

poate

dezvllui

gi

raporta aspecte ale

vie{ii

rciale care

nu erau

evidente

la

inceputul

proiectului.

Alegerea

metodei

de

cercetare

Drry5

cum vom discuta

in

partea

a III-a,

fiecare metodX de cercetare are

avantajele

i

tzavantajele

ei,

iar anumite

concepte

pot

fi

studiate

mai bine

prin

intermediul anumitor

Eode.

In

studiul

nostm

referitor la atitudinile fatl de dreptul

Ia

avort, sondajul

poate

Ecea mai

potriviti

metodi : intervievarea studentilor

sau completarea unui

chestionar de

r&,e

acegtia.

Sondajele sunt

potrivite

indeosebi studierii opiniei

publice.

Acest

lucru

nu

hreamnd

cd

nu

putetri

utiliza cu

succes

alte

metode

prezenlate

in

partea

a

III-a. De

mplu,

puteti

folosi

metoda analizei

de conlinut pentru

a

examina

scrisorile

cdtre

dihor

gi

diferitele

imagini ale avortului

incluse

in

acele

scrisori.

Cercetarea de

teren va

*ri

oporfunitatea

de

a ingelege

cum

interactrioneazd oarnenii

referitor la

problema

xtrlui,

cum

o discuti

gi

cum

se rdzgdndesc.

Alte

metode de cercetare

introduse

in

Fea

a III-a

pot

fi folosite

in studierea acestui

subiect.

De

obicei,

cel

mai bun design

t

snrdiu

ttilizeazd

mai multe

metode de cercetare,

profitAnd

de avantajele

fiecireia.

IH

privitri

scurtele

exemple

de

la

finalul

precedentei

sectiuni,

vetri observa

cdteva

-Etii

in

care cercetdtorii au

folosit

multe

metode

intr-un

singur studiu.

Operalionalizarea

(Etd

specificate

conceptele

de

studiat

qi

aleas[

metoda de cercetare,

pasul

urmltor

este

rlnratiopli2area

sau alegerea

tehnicilor

de

mf,surare

(discutate pe

larg

in

capitolele

5

9i

e-

Inplesul

variabilelor

dintr-un

studiu este determinat

partial

de

modalitatea in care

rr

mdsurate.

O

parte

din

sarcind este

decizia referitoare

la modalitatea

in

care

&lionnm

datele:

observa(ie

direct[,

analiza

documentelor

oficiale,

chestionar

sau

5

tehnic5.

DacI

a1i decis sd

folosili sondajul

pentru

a studia

atifudinile

fa1[

de

dreptul

la avort,

r=a

de opera[ionalizare

consti

in

determinarea

cuvintelor

din

itemii

chestionarului.

Eh exemplu,

puteti

operationaliza

principala

variabild intrebAndu-i

pe

respondenli

dac[

r

4roba

dreptul unei femei

la avort

in

cazul

fieclreia dintre

condiliile

conceptualizate:

ir;azul

unui

viol

sau incest,

dacl

viala

ii

este

in

pericol

din cauza

sarcinii etc.

Ve[i

crea

fuionarul

astfel

incat

respondenlii sd

igi

poat[

exprima

aprobarea sau dezaprobarea

g:ru

fiecare situalie.

in

acelagi fel, vefi specifica

modalitatea exacti

in

care

respondenlii

r

rebui

sd

menlioneze specializarea,

precum

gi

alegerile

de

rispuns

puse

la dispozilia

;,ernr

care nu au declarat

o

specializare.

161

acesr

A a

a6i

vE

un

&

-

_

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 32/42

STRUCTURAREA

INVES'IIGATIEI

Populalia

Si

eEantionul

Pe

ldng[ rafinarea

conceptelor

gi

m5suritorilor,

trebuie

sI

decideli pe

cine

sau ce

studiali. Populalia

unui

studiu

este acel

grup

(de

obicei de oameni)

despre care dorim

sI

tragem concluzii.

Nu vom reuqi insd

aproape niciodatd

sI

studiem

toli

membrii

populatriei

care ne

intereseazl

gi

nici

sI

facem

toate observaliile

posibiie

despre

ei.

Prin urmare,

in

fiecare caz vom selecta

un e;antion

pentru

care

putem

colecta

gi

analiza

date.

Bineinleles,

e$antionarea informatriei

apare in viala

cotidian[

gi

deseori

produce

observagii

pf,rtinitoare.

(Amintili-v[

discuqia

despre

,,observarea

selectivE

din

capitolul

1.)

Cercetltorii

sociali

sunt mai

precauti

in

egantionarea

a

ceea

ce vor observa.

Capitolul

7

descrie

metodele

de selectare a egantioanelor

ce reflectE

adecvat

intreaga

populalie

care

ne intereseazf,.

Observatri

c[

in

figura

4.5 deciziile

despre

populalie

9i

eqantionare

sunt legate

de

deciziile

despre metoda

de

cercetare

utllizate.

ln

timp

ce

tehnicile de eqantionare

probabilisticd

sunt relevante

pentru

un sondaj

de

mari

dimensiuni

sau

pentru

analiza

de

con[inut, un

cercet5tor

de

teren poate avea nevoie

de

selectarea

acelor subiecgi

care

delin

o imagine

echilibratd a siruagiei studiate, iar

un cercetltor

experimental

poate

distribui

subieclii

in

grupuri

experimentale

gi

de

control

intr-un

mod

ce

permite

compararea.

in studiul

ipotetic

despre studierea

atitudinilor

fag

de

avort,

populagia

relevant5

ar

fi

reprezentatl

de studenlii universitdlii

dumneavoastr[. Totu5i,

dupd cum

veli

descoperi

in

capitolul

7, selectarea

unuipgantig;r vd va

cere s[ fi{i

mai

specific. Veli

include

atAt

sfudentii ce'studiazd

la

fErI

frecvenlS al[turi de

cei

de

la

cursurile

de

zi'l

Veli lua in

calcul

doar

candidalii

pentru

diploml sau

pe

toti

?

Studentrii

internalionali,

dar

gi

americani

?

Vd

axali

pe

studenti

de

nivel licen(d,

postuniversitari

sau ambele

categorii ?

Exist[

multe

astfel de intrebdri care igi vor

glsi

rlspunsul in

func1ie de scopul cercetdrii.

DacI

scopul este sd

preziceli

cum

vor vota

studentii intr-un referendum local

despre

avort, poate

ve[i dori

sd

vd

limitali

populalia la cei

eligibili

Si

mai probabil

si

voteze.

Observatriile

Dupd

ce afi decis ce studiati,

pe

cine

gi

prin

ce metodS,

sunteti

pregdtit pentru

observalii

-

colectarea datelor

empirice. Capitolele celei

de-a treia

pir1i,

care descriu diverse metode

de cercetare,

ot'er[ detalii despre

tehnicile

diferite

de observalie

potrivite

pentru

fiecare.

Pentru un

sondaj despre

avort.

a1i

putea

alege sd

imprimafi

chestionarele

gi

s[

le

trimiteli

prin

poqtl

unui

eqantion

selectat

dintre

studenli. in

mod

alternativ,

a(i

putea

aranja sf, ave[i

o

echipd

de operatori care

sI

realizeze

sondajul

prin

telefon. Avantajele

gi

dezavantajele

relative

ale acestor

posibilitdli

qi

ale altora sunt

discutate

in

capitolul

9.

d

A

D,

pe

itt,

pe

int

cic

cel

SCC

ind

de

iml

ex€

inf

cei

cat

Ap

Fa:

cor

ast

Lln

prc

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 33/42

DESIGNUL CERCETARII

Procesarea datelor

in functrie de metoda

de

cercetare

aleasd,

vetri

fi

adunat un

volum

de observagii

intr-o

:orm5

care,

probabil,

nu

este

imediat

interpretabili.

Dacd ati

petrecut

o lunl cLrservind

r

bandd de

la

coltrul

str5zii, ve{i

avea

suticiente infornratii

de

teren incit

sI scriegi o carte.

irur-un

studiu

istoric

legat

de

diversitatea

etnici

din

gcoala dumneavoastrS, putetri studia

:antitIli

mari de documente oficiale,

interviuri

cu

admiiristratorii

etc.

Capitolele

13

;i

1,1

iescriu

unele modalitdli

prin

care dateie

qtiinlifice

sociale surt

procesate

$i

transfornlate

:entru anaiiza calitativd

qi

cantitativS.

in

cazul

unui sonclaj, observaqiile

,,brute

sunt de obicei sub

ibrma

unor chestionare

:u

cdsule bifate, rdspunsuri scrise

qi

aitele asemenea.

Faza

de

procesare

a

datelor implicd,

je

obicei, clasiticarea

(codarea)

rlspunsurilor scrise

gi

transf'eml ruturor informaliilor

pe

:omputer.

.lnaliza

Dupi

ce datele colectate sunt

intr-o

tormi

potrivit[,

sunteli

pregdtit

si

le inierpretali

rentru

a

elabora

concluzii

care si

retlecte interesele, ideile

qi

teoriile care au

inigiat

:nvestiga{ia.

Capitolele

13

si

l4

descriu citeva dintre mulljplele

optiuni disponibile

:entru analiza datelor. In figura

4.5,

rezultatele anaiizei of'erE un

f'eedback

in

iegf,rur6 cu

:nteresele,

ideile

gi

teoriile

iniliale.

Acest feedback

reprezintl

aciesea inceputul unui alt

:iciu de investigalie.

in

sondajul

atitudinilor

studen[ilor

ta15 de

dreptul

la

avort,

faza

anaiiticd.

poate

:ndeplini

aiat

scopuri descriptive, cdt

gi

explicative.

Puteli

incepe

prin

calcularea

procentului

ie

sr,,rdenli care au favorizat sau au fost

impotriva versiunilor de drept

la avort,

Luate

-npreun5,

aoeste

procente

oferi o

bun[

irnagine

a

opinrei

studenlilor

despre acel subiect.

Dincolo

de

simpla

descriere,

puteli

evaiua opiniile

subseturilor

de

studenii.

de

:remplu

in tunctie

de specializare. Dacf, designul dumneavoastr[

a

surprins

gi

alte

.nlbrma{ii

despre

respondentri,

puteti

compara

blrbalii

gi

femeile,

pe

cei

din

primul

an cu

::i

din anii intermediari,

cu absolven{ii, cu cei cu studii

postuniversitare sau cu orice alte

:aregorii a(i inclus. Descrierea subgrupurilor ar

putea

conduce la o

analizl explicativ[.

lplicarea

-

;za finaiS a

procesului

de cercetare imptrici

tbiosirea

celcet[rii

et-ectuate

qi

prezentarea

:.rncluziilor

la care aEi ajuns.

Pentiu inceput, veii

rJori probabil

sd

vi

comunicati

rezultatele

.-'rt'el

incat ceilaltri

sI

qtie

ce ati atlat. Poate

ti

adecvat sd

pregltitri

-

sau chiar si

publicali

-

-r

raport scris. Poate velr susgine o

prezenrare

orald,

precum

c lucrare

la o

cont-erin$

:rofesionalE

sau

$tiintific[.

Poate

alli

studenli ar

t'i interesati si audi ce

a1i a11at

despre ei.

AEi

putea

sI

rnergetri mai departe de raportarea celor allate

gi

sI

discutali

impiicaliile

-:ior

desci.rperite. Spun

ele

ceva

ciespre

actiunile

care

pot

fi

intreprinse peutru

a

spu.lili

.;cpurile

politicilor

?

Atat sristillStorii, cAt

gi

opozanlii drepruiui

ia

avort

ar fi interesali.

l()9

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 34/42

I7O

STRUCTURAREA

INVESTIGATIEI

in cele

din

urm5,

asiguratri-v5

cd

luali

in

calcul

ceea

ce cercetarea

sugereaz[

cu

privire

la

cercetlri

ulterioare

despre subiectul

ales. Ce

gregeli

ar

trebui

remediate

in

viitoarele

sfudii?

Ce cXi,

deschise

de studiul

dumneavoastrA,

ar

trebui

urmate in

continuare ?

Conceperea

cercetdrii

pe

scurt

Aqa

cum

arati

aceastl

privire

de

ansamblu, conceperea

cercet5rii

implicd

un

set de

decizii referitoare

la

subiectul

care va fi

studiat,

populalia

analizatd.,

metoda utilizatl

gi

scopul. Degi

existd

numeroase

modaliti[i

de

sfudiere a unui

subiect

-

folositi

imaginalia

gi

cunogtinlele

despre

mai multe metode

-,

conceperea

cercetirii

este

procesul

de focusare

a

perspectivei

dumneavoastrl

pentru

scopurile

unui

anumit studiu.

Dac[

intreprindeli

un

proiect

de cercetare

pentru

un curs,

vd

vor fi specificate

dinainte

multe

aspecte

ale designului

de cercetare,

inclusiv

metoda

(de

exemplu,

un

experiment)

sau

tema

(de

exemplu,

prejudecata).

Urm5torul

rezumat

presupune

cI v[

puteti

alege singur

subiectul

gi

strategia

de cercetare.

ln stabilirea

designului

de cercetare

al unui

proieci,

este util

sd incepeli cu evaluarea

a trei

lucruri:

interesele

i

abilitdtile

dumneavoastr[

gi

resursele

de

care

dispunetri.

Fiecare

dintre

acestea

va sugera un

num[r

extins

de

studii

posibile.

Simulali

inceputul

unui

proiect

de

cercetare oarecum

conven[ional.

intrebatri-v[

ce

v-ar

interesa

se

intelegeti.

Cu siguranlE

avefi

tateva intreb5ri

despre comportamentul

social

qi

atitudini. De

ce sunt

unii oameni liberali,

iar allii

conservatori

din

punct

de

vedere

politic

?

De

ce sunt

unii

oameni mai religioqi

decdt

allii ?

De

ce intr[

oamenii in

fortrele

de ordine

?

igi

discrimineazd

facultilile membrii

care

provin

dintr-o

minoritate

?

De

ce trebuie

o

femeie

sX accepte

o relalie in

care

este abuzatE ? Acordatri-vd

un

timp

pentru

a vI

gAndi

la

intreblrile

care v[ intereseazd

gi

v[

preocupd.

Odat5

ce

aveli cAteva intrebdri

la care v-ar

interesa

s[

rdspundetri,

gAndili-v[

ce fel de

informatrie

ar

fi

necesard

pentru

a le

rlspunde.

Ce

unit[1i

de analiz5

ar

oferi

informalia

cea

mai relevant[

: studentii,

corporatiile,

alegltorii,

oragele sau corporatiile

?

Vd

va

fi

probabil

greu

sI distingeli

intre

aceasd

problem5

gi

cea legat5 de

subiecrul

cercet[rii.

Apoi

intrebali-v5

care dintre aspectele

unit5lilor

de analizd

vor

oferi

informalia

necesar[

pentru

a

rEspunde

intreb[rii

de cercetare.

Odat5 ce

ave[i cAteva

idei

referitoare

la

tipul

de

informatrie relevant pentru

scopul

dumneavoastri,

intrebatri-v5

cum ati

putea

obline

acele

informalii.

Sunt datele

relevante

disponibile

undeva

(sd

spunem,

intr-o

publica{ie

oficiald

a

guvernului)

sau trebuie

sI

le

adunali

singur? DacI

trebuie

sI

le

adunagi,

cum veti face

acest

lucm?

Va

trebui

sd

intervievali

un numdr

mare de

oameni sau doar

cdliva mai detaliat

?

Putetri

afla ceea

ce

trebuie

sd

9ti1i

participand

la intilnirile

anumitor

grupuri

?

Puteli

aduna

datele

necesare

din

cErlile aflate

in

bibliotecE

?

Pe misurX

ce rlspunde(i

acestor

intreb[ri,

vi

veli afla

in

plin

proces

de

elaborare a

designului

de

cercetare. Amintigi-vd

mereu care

vE

sunt

capacitltile

de cercetare

qi

resursele

disponibile.

Nu are sens

sE

elaborali

un studiu

perfect

pe

care nu il

puteli

duce

la

bun sfArgit. Puteti

incerca

o metodl

pe

care nu

a(i mai

folosit-o inainte,

astfel

incet

sa

puteti

inveF

din

ea, dar fi1i

atent

la

dezavantajele

sale.

Dupi

ce

cu atenfie

ce

au abordat

p

conduce

la

r

cercetdri

ant

  tiintele

reak

  i

in

ttiinteli

mai mult

de

acoperite

in

Mai este

r

anterior

utili

testeze

desco

fi utilizate

pi

pe

care

a{i t

interviurilor

rezultat

este

r

de

cercetare.

dezavantaje,

par(ial,

meto

trebui

sd com

Propuner

Destul

de des

planului

pentt

proiect

de cut

Mai

tdrziu

in

oblinerea

de

dori

o

propun

aplica

la o

C

publice

gi

pri

Acest

cap

cercetare.

Ac

cercetare,

del

Elementelt

Degi

unele

ag

elementele

sz

ar

trebui

incl

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 35/42

DESIGNIJL CERCETARII

171

DupE

ce

v-a(i fEcut

o

idee

general[

despre ce

qi

cum ciori{i

s[

siudia(i, treceli

in revistd

cu atentie cercetXrile

precedente

din

periodice

qi

cirli

pentru

a

vedea cum

alli

cercetAtori

au abordatproblematica

gi

ce au aflat despre ea. Trecerea

in

revist5 a

literaturii

vii poate

conduce

la

revizuirea designuiui

de cercetare;

puteti

decide si

utilizati

rnetoda

unei

cercetdri anterioare sau

chiar

sI

reluati un studiu anterior. O

procedurd

standard in

Stiintele

reale, replicarea

independentl

a

proiecrclor

de cercetare, este

la f'etr

de

iniportant[

gi

in

gtiinlele

sociale, degi

cercet[torii tind si

subestimeze

acest

aspect.

Sau

puteli

t-ace

mai

mult

decdt

replicare

gi

sE

studiati

ulele

aspecre

ale

subiectuiui care

lu

au

fost

acoperite

in

precedentele

studii

Mai

este

o

abordare

pe

care o

putetl

folosi.

SE

presupunem

cE

un subiect a

fost

studiat

anterior

utilizdnd

metode

de

cercetare

de

teren,

Pute(i realiza

un

experiment

care

sd

Iesteze

descoperirile

anterioare

?

Sau

vd

puteti gendi

la

date

statistice existcnte

cartr

pot

t'i utilizate

pentru

testarea concluziilor ?

ExistI

vreuir

sondaj

care a

identifiiat rezultate

pe

care

ati dori

s[

le

exploratri

in

profunzirne

cu ajutorul observaliilor

ciirecte

gi

al

interviurilor

detaliate

?

Folosirea mai

multor metode de cercetare

pentru

a resra

acelagi

rezultat

este

numitd

uneori

triangulore

gi

ar trebui sI o reqineli

ca

pe

o strategie

valoroasd

de

cercetare.

Datoritl

faptului cE fiecare metodi de cercetare are

propriile

ar'antaje

qi

dezavantaje, existd

intotdeauna

pericolul

ca

rezultatele cercetlrii s5 ref'lecte,

ce1

pulin

partrial,

metoda de investigalie. in

,:ei

mai fericit caz,

propriul

design de cercetare

ar

rrebui

si

combine mai muite metode de cercetare

per.ltru

analizarea

suL.iecfLrlui.

Propunerea

de

cercetare

Destul de des,

in

designul unui

proiect

de cercetare

va

trebui sd

tace{i

cunoscure

detairile

planuiui pentru

ca altcineva

sd

il

poatl

evalua

qi/sau

aproba.

De

exemplu, in cazul unui

proiect

de curs,

instructorul

poate

dori sI

vadl

o

,,propunere

inainte

si

incepeli lucrul.

\Iai

tdrziu

in

carierS,

dac[ doritri

sI

realizali un

proiect

major, esie

probabil

neces;rrf,

rbtrinerea

de

fonduri

de

la o tundalie sau agen{ie

guvernamentalS

care

cr-i

siguranlS

r,a

Jori o

propunere

detaliatd care

sI

descrie modaiitatea

in

care

le veli

cheltui

banii

Putegi

,plica la

o

Cerere

pentru

Priipuneri

(R.equest

fbr

Proposals

-

RI;F) in care agenliile

:ublice

gi

private

cautd pe cineva care

sE t'ac6

cercetare

peniru

ele.

Acest

capitol

se

incheie

cu

o

scurtl

diseugie despre

pregdtirea

unei

propunei'i

de

rercetare.

Aceasta

vd

va oferi

o

perspectivd

de

ansamblu

esupra

intregului

proces

de

lercetare,

detaliat

in

restui cdrtrii.

Elementele unei

propun€ri

cle

cercetsre

)egi

unele agentii finan(atoare

(sau

instructorul)

pot

avea

cerin{e specifiee

referitoare la

:iementele

sau

stmctura

unei

propuneri

de cercetare. iafi cfiteva elemente de

braz5

care

.: trebui incluse.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 36/42

172

STRUCTURAREA

INVESTIGATIEI

Problema

sau

obiectilul

Ce

vreli

si

studiati

?

De ce

este

important

?

Are

studiul

propus

semnificalie

practicd

?

Contribuie

la

construirea

teoriilor

sociale ?

Trecerea

in revist5

a

literaturii

Ce au

spus allii despre subiect

?

Ce teorii

il abordeaz[

gi

ce spun

acestea

?

Ce

cercetare

precedentl

existd ?

Existd rezultate consistente sau studiile anterioare

sunt in dezacord ?

Exist5

lipsuri

in

actuala literafurd

pe

care

credeli

c[

le

puteli

remedia ?

Capitolul

17

discutl pe larg

aceste

chestiuni.

Veli afla

cI

citirea

rapoartelor

de

cercetare

sociald necesitl anumite abilit[1i.

DacI

trebuie

s[

realizagi

in

acest

moment

o

trecere

in

revistl a

literaturii,

poate

este bine

sd

trece(i

direct la capitolul

17.

V[

va

familiariza

cu diferitele

tipuri

de literatur5 de cercetare, cum

sI

le

identificali

pe

cele de

care aveli

nevoie

qi

cum sd

le

citili. Exist[ o

discugie

special[ referitoare la modalitatea

de

utilizare

a

resurselor electronice online

gi

cum sd

evitali

inducerea

in

eroare

provocat[

de

informaliile

de

pe

interrlot.

i

Par1ial, trecerea

in

revistl

a

literaturii

existente

va

fi

modelatl

de

metoda

sau

metodele

de colectare

a

datelor

pe

care dori(i

s[

le

folosili in

studiul dumneavoastrl.

Trecerea

in

revistd a

designurilor

precedentelor

studii care au folosit

aceeagi tehnic[ v[

poate

oferi

un

indiciu in

planificarea

propriului

studiu.

ln

acelaqi

timp,

ar trebui

sI

vd axali cdutarea

pe

subiecrul dumneavoastr5

de

cercetare, indiferent

de

metodele

folosite de al(i cercetltori.

Astf el,

dacd, de

exemplu,

pl5nuiii

o cercetare

de

teren despre

clsitoriile

interrasiale,

vetri

putea

obtrine

cdteva

informalii

valoroase din

precedentele

sondaje

referitoare la subiect;

inplus,

precedentele

cercet[ri de teren

referitoare la

acest

tip

de cisltorii

pot

fi

neprefuite

in elaborarea

propriului

design

de cercetare.

Datorit5

faptuiui

cf, trecerea

in revisti a

literarurii va

ap[rea

devreme

in

propunerea

de cercetare, ar trebui

sI o scrieli

gAndindu-vd

la introducerea

cititorilor in tematica

pe

care o

abordagi,

prezentind

intr-o manierl

logicd

ceea

ce alli cercetf,tori au aflat despre

subiect, iar mai apoi lipsa de

informalii

existentl

pe

care

doritri

s[

o

remediali. Sau, ceva

mai

diferit,

trecerea

in

revistl a

literaturii

poate

indica inconsisten[e

sau dezacorduri

intre rezultatele cercetf,rilor existente.

in acel caz, cereetarea

pe

care

o

propune{i

vavlza

rezolvarea acestor ambiguitEli.

Nu

gtiu

cum

vd

sim1i1i,

dar eu sunt deja entuziasmat

cdnd

md

g6ndesc la

cercetarea

pe

care vreli sd

o t ace1i.

Subiectii

studiului

Pe cine

sau

ce

ve{i studia

pentru

a

aduna

date ? Trebuie

sI

identificati subiectii

in

termeni

generali,

teoretici;

iar in

termeni

specifici,

la

nivel

concret, trebuie

s[

identificali

cine

este

disponibil

pentru

studiu

gi

cum ii

veli

aborda.

Este

potrivit[

selectarea

unui

egantion

?

Dacd da, cum

ve[i face acest lucru

?

Dac[

cercetarea

afecteazd in vreun

fel

subieclii,

cum vd

veli asigura

cf, nu

ii

va

prejudicia

?

in

afara acestor

intreb[ri

generale,

rnetoda specificl de

cercetare

pe

care

o

vegi

folosi

va

clarifica

gi

mai mult

problema.

De

exemplu,

in

cazul unui experiment,

sondaj sau al

UI

D

;i

I\

C

9i

SI

I

(

\

s

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 37/42

DESIGNUL CERCETARN

fi3

unei

cercet[ri

de teren, tehnicile

pentru

selectarea subiecgilor

vor

varia

destui

de mult.

Din fericire,

capitolul 7 discutd tehnici de

eqantionare atdt

pentru

studiile

calitative, cAt

;i

pentru

cele cantitative.

Mf,surarea

Care sunt variabilele-cheie

ale srudiului

?

Cum

le veli

defini

gi

mlsura

?

Sunt

definitiile

;r

metodele de

m[surare

in

acord

sau

diferd

de cele ale precedentelor

cercetlri

pe

acest

subiect? Dac[

ati

dezvoltat

deja metoda de

mlsurare

(de

exemplu,

un

chestionar)

sau

dacd folositi deja una

utilizatl

de

altii, ar

putea

fi

potrivit6

includerea acesteia in anexele

propunerii.

Metode de colectare

a datelor

Cum

veli

colecta datele

pentru

studiu

?

Cum

veli realiza un

experiment sau un

sondaj ?

Ve(i

recurge la

cercetarea de

teren

sau vd ve[i concentra

pe reanalizarea unor date

statistice deja create

de

al1ii ? Poate

veti folosi

mai

multe metode.

Analiza

Indicali tipul de analizd

pe

care

dori{i

sI o

realizali.

Explica[i

scopul

9i

logica

analizei.

V[ intereseazd

descrierea

cu

precizie

?

incercali

sd exlilicali

de ce anumite

ludruri

sunt

aga

cum sunt?

Dorili

sd

explicali

varialia

unor caracteristici:

de exemplu, de

ce

unii

studenli sunt mai

liberali

decAt

algii

?

Ce

variabile explicatorii

posibile

va lua in calcul

analiza

gi

cum

veti

ti

dacl a1i

explicat

varia[ia in mod adecvat?

Programul

Este deseori

potrivit

s[ oferili

un

program

al

diferitelor

stadii de cercetare.

Chiar

dacl

nu

face(i acest lucru in

propunerea

de cercetare,

este

util

pentru

dumneavoastr5.

DacI

nu

ave(i un

program

bine stabilit

pentru

indeplinirea etapelor cercetlrii

gi

urmdrirea desfigurErii

lor, puteli

avea

probleme.

Bugetul

CAnd ceretri cuiva

sI acopere costurile cercetlrii,

trebuie s[

prezentatri

un buget care

sf,

specifice

modalitatea in care

veti

cheltui

banii. Proiectele

mari, costisitoare

includ

categorii

bugetare

precum

personal,

echipament, materiale,

telefon

qi

costuri

de cores-

ponden15.

Chiar

qi

intr-un

proiect

in

care

vi

acoperili

costurile

singur, este o

idee

bunl

sI

incercafi sI anticipali

cheltuielile:

materiale

de

birou,

fotocopiere,

CD-ROM-uri,

telefoane, transport etc.

Dup[

cum

vedeli,

dacf,

sunteti

interesat

de realizarea unui

proiect

de

cercetare

social[, e o idee

bunl

sd

preglti(i

un

proiect

de cercetare

pentru

propriile

scopuri, chiar

dacl nu

v[

este cerut de

agentia care vd finanleaz[

sau de

profesor.

Dac[

vreti

sA

investili

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 38/42

174

STRUCTURAREA INVESTIGATIEI

timp

gi

energie

intr-un asemenea

proiect,

ar trebui

s[

face;i tot

posibilul

pentru

a asigura

recuperarea

investiliei.

Acum

cI

aveti

o vedere

de

ansamblu

asupra cercetdrii

sociale,

sE trecem la celelalte

capitole

din

carte

$i

sd

afl[m

cum

sX

planificlm

qi

sd

executim

fiecare

dintre

acegti

paqi.

Dacd a1i identificat

o temd

de

cercetare

care vI intereseazd,

retine[i-o

pentru

a vedea

cum

o

puteti

sfudia.

W

Introducere

o

Orice

plan

de cercetare necesitl

din

partea

cercetEtorilor

specificarea c6t mai

clard a

ceea ce

vor

s[ evidenfieze

gi

apoi determinarea

celei mai

bune

modaliteti

de a

face

acest lucru.

Trei

obiective ale

cercet6rii

a

a

Obiectivele

principale

ale

cercet[rii

sociale

includ

explorarea,

descrierea

qi

explicarea.

Studiile de cercetare

combinl

deseori

mai multe

obiective.

Explorarea

este incercarea de

a dezvolta o infelegere ini1ia15,

generald

a

unui fenomen.

Descrierea este

mesurarea

precisd

gi

expunerea caracteristicilor

populaliei

sau

feno-

menului studiat.

Explicarea

este

descopedrea

gi

expunerearrelatriilo-r

dintre diferite

aspecte ale fenomenului

studiat.

In

timp

ce srudiile descriptive r5spund

la intrebarea

,,Ce? ,

cele explicative

tind

sI

rlspundl

intreblrii

,,De

ce

?

.

Logica explica(iei

nomotetice

Ambele

modele

explicative,

idiograficl

9i

nomoteticd ,

se

bazeazl

pe

ideea

de

cauzalitate.

Modelul idiografic

yizeazd.

o

in[elegere

completd

a

unui

fenomen

particular,

folosindu-se

de

toti

factorii

cauzali relevanli.

Modelul nomotetic

vizeazd

o

infelegere

general5

-

nu neaplrat

completl

-

a unei clase

de

fenomene,

folosind

un

numdr

mic de factori

cauzali

relevanli.

Existtr

trei

criterii debazd

pentru

stabilirea cauzalitdlii

in

analizele

nomotetice:

(1)

variabilele

trebuie

s[

fie

asociate

empiric

sau corelate,

(2)

variabila

cauzald,

trebuie si

aparl

inaintea

celei

pe

care se spune

c[

o

afecteazd

qi

(3)

efectul

observat

nu

poate

fi explicat

la fel

ca efectul unei variabile

diferite.

Cauzele necesare

Ei

suficiente

Simpla asociere

sau corelalie

nu

poate

stabili singurd cauzalitatea.

O relatrie cauzald,

falsi reprezintl

o

asociere care in

realitate este

cauzatd de una

sau

mai

multe alte

variabile.

Unitdfile

de analizd

UnitIlile

de

analizd,

sunt

oamenii

sau

lucrurile

ale

clror

caracteristici

sunt observate,

descrise

gi

explicate

de

cercetitorii sociali.

De obicei, unitatea

de analizd

din

cercetar(

o

interac

sau

un

ti

Eroarea

corporali

angajatrii

Reducliot

unui

set

numai

in

Dimensiu

Cercetarei

prin

studii

Studiile

tr

astfel

de

s

concluzii

c

ln

studiile

fi

bazate

P

unor

subPo

de

fiecare

<

Cum

se

cot

Planul

cerct

continul

cu

studiului

ast

reugit

de

cet

incd

de

la

ir

de

studiat

(c

experimente

cazul,

cum

Pentru

operi

fi mf,surate'

datelor,

anal

acestora.

Propunerei

O

propuner

in care

va

resurse.

Ch

: ',I-ES]/,ISNl

Urmltorii

apar

pentru

P

social,

corela.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 39/42

DESIGNUL

CERCETARII

cercetarea

sociald este

individul,

dar

poate

fi

gi

un

grup

social, o organiza(ie

o

interac(iune

social5,

un

artefact social sau

un

alt

fenomen,

precum

stilul

sau

un

tip

de interacliune sociald.

Eroarea

ecologicl

presupune

concluzii trase

din

analiza

grupurilor

(de

corporatiile) care sunt apoi

considerate

ca aplicdndu-se indivizilor

(de

,

r75

formal[,

t de vial[

exemplu,

exemplu,

angajalii

corporatiiior).

Reduclionismul

reprezint[ incercarea

de a

inlelege

un

fenomen complex

din

perspectiva

unui set limitat

de

concepte,

precum

incercarea

de a

explica Revolufia

americand

numai in termeni

economici

(sau

idealism

politic

ori

psihologie).

Dimensiunea

temporal5

Cercetarea

proceselor

apirute

in

timp

prezintd provocdrile

sociale care

pot

fi abordate

prin

studii transversale sau studii

longitudinale.

Studiile

transversale

sunt

bazate

pe

observatrii flcute

intr-un

anumit moment. Degi

astfel

de studii

sunt

limitate

de caracteristicile

lor,

cercedtorii

pot

uneori

sI

trag[

concluzii despre

procesele

ivite in

timp.

in

studiile longitudinale, observaliile sunt

llcute

in

mai multe momente. Acestea

pot

fi.

bazate

pe

egantioane ale

populaliei

generale

(studii

de

tendinle),

e antioane ale

unor

subpopulalii

mai

speciflce

(studii

de

cohort[)

sau acelaqi eqantion de

populalie

de fiecare datl

(studii

panel).

Cum

se

concepe

un

proiect

de cercetare

Planul

cercet5rii

porne te

de

la

un

interes initial,

o

idee

sau

o

a teptare

teoreticl

9i

continu[

cu o

serie

de

pagi

interrela{ionati

pentru

a-resftange

aria

de

interes a

studiului

astfel incat conceptele, metodele

gi

procedurile

sI

fie

bine

definite.

Un

plan

reugit de cercetare

tine

cont

in

avans

de toli

ace ti

pa i.

inc[ de

la

inceput, un cercetdtor specificd semnificalia conceptelor sau variabilelor

de studiat

(conceprualizarea),

alege

o metodd de

cercetare

sau

mai multe

(de

exemplu,

experimente

versas

sondaje)

gi

specificl

populalia

care

va

fi

studiatd

gi,

dacl este

cazul,

cum

va

fi eqantionat[ aceasta.

Pentru

operalionalizarea conceptelor de studiat, cercet[torul stabile te

precis

cum

vor

fi m[surate variabilele din srudiu.

Cercetdtorul continu[ apoi

cu observarea,

procesarea

datelor, analizarea

gi

aplicarea,

precum

qi

raportarea rezultatelor

gi

estimarea implicatriilor

acestora.

Propunerea

de

cercetare

o

O

propunere

de cercetare ofer5

o

imagine

prealabil[

a scopului studiului

qi

a

modului

in

care

va fi el

realizat. Un

proiect

de

cercetare necesitd deseori

permisiune

sau

resurse.

Chiar

9i

cAnd

nu

este

cerufi,

propunerea

de

proiect

este

udle

planific[rii.

{wB&wEee

Urmitorii termeni sunt

definiti

pe

parcursul

capitolului

gi

in

subsolul

paginii

unde

apar

pentru prima

dat5,

precum

gi

in

glosarul

complet de la finalul

c5rlii: artefact

social,

corelaqie, eroare

ecologicd,

reduclionism, relalie

falsd,

sociobiologie,

studiu

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 40/42

t76

STRUCTURAREA

INVESTIGATIEI

de

cohortd,

studiu longitudinal,

studiu

panel,

studiu de

tendinld,

studiu

transversal,

unitdti

de

analizd.

rlN[nueAnl]Srr,#xtrBqITIlREcAprr.p.&ATI:v*

1.

Un

exemplu

din

acest

capitol a

sugerat

cI

orientdrile

politice

determinl

atitudini

favorabile

legalizdrii

marijuanei.

Puteti

argumenta cd ordinea temporale

este

exact

opusul a ceea ce

s-a

presupus

?

2.

Iatd

cAteva

exemple de subiecte de cercetare. Puteli numi

unitatea de analizd

pentru

fiecare dintre

ele?

(RIspunsurile

se

afl5la

sfdr$itul

acesfui capitol.)

a)

Femeile se uitd

la

televizor

mai mult dec6t

blrbalii

deoarece

ele sunt mai

predispuse

sI lucreze mai

puline

ore

in

afara casei decAt b5rba1ii...

Negrii

se uitd la televizor

in medie cu

trei

sferturi de

ord

pe

zi

mai mult decAt

albii

(Hughes,

1980,

p.290).

b)

Din

cele 130 de

orage

incorporate

in

SUA cu mai mult

de

100.000

de

locuitori

in

1960,

126 au avut cel

pulin

doud spitale

generale

de stat nebrevetate

pe

termen

scurt acreditate de Asocialia

Americani

a Spitalelor

(Turk,

1980,

p.

317).

c) Primele

organizalii de TM

fmeditalie

transcendental5] au fost

mici

gi

informale.

Grupul din Los Angeles, infiintrat

in

iunie 1959, s-a

intrunit

in

casa

unui membru

unde,

din

intdmplare, locuia

Maharishi

(Johnston,

1980,

p.

337).

d)

Oricum,

se

pare

cd

personalul

de

ingrijire

exercitl

o

influentrE

puternicl

asupra...

unei decizii de schimbare

a sistemului de

ingrijire...

Dimpotriv[,

printre

acele decizii

dominate de administrafie

gi

de

personalul

medical...

(Comstock,

1980,

p.77).

e) Degi

667.000 din 2 milioane de fermieri

din Statele Unite sunt femei, acestea, din

punct

de

vedere

istoric,

nu au fost

pr{vite

caifermieri, ci

mai degrabd

ca

so(ii de

iermieri

(Votaw,

1979,

p.

8).

f) Analiza

opoziliei

comunit[1ii

fatri

de casele de

grup pentru

handicapatrii

mintal...

arald cd

locuitorii

cartierelor

mai sdrace

mult

mai

predispugi

sI se organizeze

in

opozilie,

insX

cei din

clasa

de

mijloc

sau superioard au

mai multe

ganse

sE se

bucure de accesul

privat

ia

oficialii locali

(Graham

gi

Hogan,

1990,

p.

513).

g)

Unii

analigti

din

anii

'60

au

prezis

cE cre$terea

ambifiei

economice

gi

a

militan-

tismului

politic

in

rAndul

negrilor

ar cultiva

nemulEumirea fa1[

de

,,celelalte

biserici

ale

negrilor

(Ellison

qi

Sherkat,

1990,

p.

551).

h) Aceastl analizd

exploreazl dacl

propoziliile

sau

concluziile

empirice ale teoriilor

contemporane

despre organizalii

se

aplicd direct

atdt organizatriilor

private

de

producEie

de bunuri

(PPO),

cdt

gi

organiza(iilor aflate

in

serviciul

public

uman

(PSO) (Schiflett

si

Zey,

1990,

p.

569).

i)

Aceastd

lucrare

examineazi

variatriile in

structura nomenclaturii

slujbelor

de-a

lungul

muncilor

prestate.

AnalizAnd 3.173

de

denumiri

de

slujbe

din

sistemul

civil

din

1985 in

California, noi

investigSm cum

gi

de ce liniile

de

lucru variazi

in

proliferarea

categoriilor de slujbe care diferentriaz[

ranguri,

func1ii sau

localii

organiza(ionale

(Strang gi

Baron,

1990,

p.

479).

3.

Recapitulafi

logica

relatiilor

false.

Vi

puteti gandi

la un

exemplu

in

care

relaga

observatd

dintre

doud variabile

ar

putea

fi

explicatd de o a treia variabild?

4.

Utilizdnd

InfoTrac

College

Edition

sau

publicalii

tiplrite

de

la

bibliotectr, localizatri

un

proiect

de cercetare care implicd

un

studiu

panel.

Descrie(i

natura

designului

studiului

gi

principalele

sale

concluzii.

'

,SGilH.Ek,.QPI

Bart, Pauline

si

Linda

Press, Morristowr

cercetare. Scrisf,

c

bun

pentru

literan

Casley,

D.J.

gi

D.A.

Press,

Oxford.

A

curs de dezvoltarr

Cooper,

Harris M.

(1

Newbury Park, C

revistl

a literaturi

Hunt, Morton

(1985),

Basic

Books,

New'

prezentat

Si

studiu

proiecte

majore cat

Iversen,

Gudmund

(

contextual5

examir

individual.

Studiu

aceasta,

identific6.

Maxwell, Joseph A.

Sage,

Newbury

Pa

cu

o

aten[ie dedic;

Menard, Scott

(1991),

a explica

de ce cerc

de

designuri de

sn

Miller,

Delbert

(19911

Newbury Park,

C.

probleme

implicatr

practice

ref'eritoare

Resurse

de

stut

Sociology@NowrM

:

f

.

inainte de

a arun

Research Methods

Ve(i

glsi

la incept

instructriuni

despre

2.

Pe

m[surd

ce trece

Research

Methods

exercitriile

sale

inte

3.

CAnd atri terminat

dac5 sunteti

pregel

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 41/42

DESIGNUL

CERCETARII

t17

LECI. J#{,,$,HP,I,IM&}*--S4*P,:

11--'. Pauline

gi

Linda Frankel

(1986),

The

Student Sociologist's Handbook,

General Leaming

kess,

Morristown,

NJ.

O

brogurl

de

referinld

care ajutE la

demararea

unui

proiect

de

Jercetare.

ScrisS din

punctul

de vedere

al lucrdrii unui student,

acest

volum

este un

ghid

bun

pentru

literatura

periodicl

a

$tiintelor

sociale disponibilS intr-o

bibliotec[ bun5.

J-sley,

D.J.

9i

D.A.

Lury

(1987),

Data

Collection

in

Developing

Countries, Clarendon

Press,

Oxford. Aceasti

carte discutd

problernele

speciale

de

cercetare

din

tirile

in

curs de dezvoltare.

'3ooper,

Harris

M.

(1989),

Integrating

Research:

A

Guide

for

Literature Reviews,

Sage,

Newbury Park,

CA. Autorul

ne conduce

prin

fiecare

pas

al

procesului

de trecere in

revistl

a

literaturii.

Hunt, Morton

(1985),

Profiles of

Social

Research

:

The

Scientific StuSt

of

Human Interactions,

Basic

Books, New York.

O

serie

atrdgXtoare

gi

informativd de

biografii

ale

proiectelor

:

este

prezentat

9i

studiul

lui

James Coleman despre

qcolile

segregate,

al5turi

de

alte

cdteva

proiecte

majore

care

ilustreazl

elementele cercetirii sociale in

practica

actuald.

iversen,

Gudmund

(199i),

Contextual

Analysis,

Sage,

Newbury Park,

CA.

Analiza

contexfuali

examineazl impactul

factorilor

mediului

social asupra comportamentului

individual. Studiul

lui

Durkheim

despre sinucidere ofer6 un exemplu bun

pentru

aceasta,

identificAnd contextele

sociale care af'ecteazd

probabilitatea

autodistrugerii.

\{axwell,

Joseph A.

(1996),

Qualitative

Research

Design:

An

Interactive

Approach,

Sage,

Newbury Park,

CA. Maxwell acoperf, multe dintre temele acestui

capitol,

insl

cu o

atentie dedicatl in

special

proiectelor

de cercetare calitativd.

Menard, Scott

(1991),

Longitudinal Research,

Sage,

Newbury Park,

CA.

incepdnd

prin

a

explica

de ce

cercetltorii

realizeazE studii longitudinale,

autorul detaliazd

o varietate

de

designuri

de

studiu,

precum

qi

sugestii

pentru

analizarea datelgr

long.ltudinale.

Miller,

Delbert

(1991),

Handbook of Research Design

and Social lufeasuremenr, Sage,

Newbury Park,

CA. O

carte

de

referinl5

util[

pentru prezentarea

numeroaselor

probleme

implicate

de

design sau

mlsurare.

in

plus,

cartea

abund[

in

informaqii

practice

ref'eritoare Ia

fundalii,

reviste

Si

asociatii

profesionale.

Resurse de

studiu

pe

internet

Sociology@NowrM

:

Research Methods

f .

inainte de

a

arunca

o ultimd

privire peste

capitol,

facegi

testul

SociologyNov,:

Research Methods

pentru

a

identifica zonele

asupra cdrora trebuie sd

vI

concentra(i.

Ve[i

g6si

la inceputul

cdrtrii

informalii

despre

acest

instrument

virtual,

precum

gi

instrucliuni

despre cum

sE

accesafi toate resursele

pe

care

le

pune

la

dispozilie.

2.

Pe m[sur5

ce trece[i

in

revist[ capitolul,

urma(i

planul

de

studiu

al

SociologyNotu

:

Research Methods,

pe

baza rezultatelor

testului.

Folositri

acest

plan

de studiu cu

exerciliile

sale interactive

qi

alte

resurse

pentru

a stXpAni materia.

3.

CAnd a(i terminat de trecut

in

revistd

capitolul,

faceli

testul de

finai

pentru

a vedea

dacl

sunteli

pregltit

si

trece[i Ia capitoiul urmdtor.

8/17/2019 Babbie - Cap 4

http://slidepdf.com/reader/full/babbie-cap-4 42/42

DESIGNUL

CERCETARII

o

variabilI

determinl

aparilia

alteia,

ei nu

sugereaz[ neaplrat

o

cauzalitate

deplin[,

care

sI

explice

cazurile

exceptionale,

qi

nici

nu

pretind

cd aceastd

cauzalitate

existl

in

majoritatea

cazurilor.

Corela(ie

observati

Corelatie

pozitivd (directi)

O

merine rnai mare

la

pantofi

este

asociattr

cu comperenle

matematice

mai

ridicate,

gi

invers.

Rela(ia

carrzaltr realii

elatii

cauzale false

ffi

I

pantotrlor

f-ryI

rnaremarice

I

Nici mtrrimea

pamofilor

$i

nici competenlele

rnatematice

nu

s€

determinl

una

pe

alta.

Figura

4.1

-

Un exemplu

de rela1ie

cawali.falsd.

Identifi.carea

unei corelalii

empirice tntre

doud variabile

nu tnseamnd

neapdrat

stabilirea

unei

relalii

cauzale.

Uneori,

corelalia

observatd

este

rezultatul

tntdmpldtor

a altor relasii

caugle,

tnte

ahe

variabile

Cauzalitatea

completl

Daci

o

explicagie

ideograficl

a

cauzalidtii

este

relativ

complet[,

o

explicatrie

nomotericl

este

probabilistic[

gi,

de obicei,

incompletf,.

Dupf, cum

am

vezut,

cercet[torii

din

domeniul

gtiinlelor

sociale

ar

putea

spune

c[

orientdrile

politice

determini

atifudini

favorabile

legalizlrii

marijuanei,

chiar

dacl

nu

togi

liberalii

sunt

de

acord

$i

nu

toti

conservatorii

se

impotrivesc,

Aqadar,

spunem

cI orient5rile

politice

sunt una

dintre

cauzele

atitudinii,

dar nu

singura.

Cazurile

exceptionale

ln

explicaliile

nomotetice,

exceptiile

nu

infirmd

o

relalie

cauzald,.

De

exemplu, in

Statele

Unite, femeile

sunt mai

credincioase

decdt

bdrbalii.

Agadar,

genul

ar

putea

fi o

cauzd

a

religiozit5tii,

chiar

dacd

unchiul

dumneavoastrtr

143

Varsta,

variabila

implicitd,

determina

atir o

mArime nEi

nrde Ia

pantofi,

cit

gi

comperenle

ma ernarice

mai ridicate, astfel

explicendu-se

corelalia

observatd.