Avocatul Poporului

2
Avocatul Poporului - instituţie de tip ombudsman Originile institutiei Ombudsman Instituţia Ombudsmanului a fost înfiinţată în Suedia, în anul 1809, de către Parlament care a introdus în noua Constituţie Biroul Ombudsmanului Parlamentar, ca instrument care să poată permite Parlamentului să exercite un anumit control asupra exerciţiului puterii de către executiv, prin monitorizarea modului în care autorităţile publice respectă legile. Dar această idee nu era nouă în 1809. Monarhul absolut Karl al XII-lea a creat în anul 1713 Biroul Ombudsmanului Suprem al Majestăţii Sale. În perioada respectivă, Karl al XII-lea era în Turcia (într-o zonă aflată pe teritoriul Basarabiei de astăzi) de aproape 13 ani, iar în absenţa sa administraţia a devenit neglijentă. Ca urmare, el a reglementat Ombudsmanul Suprem ca fiind reprezentantul său suprem în Suedia. Sarcina acestuia era de a se asigura că judecătorii (mai târziu şi funcţionarii publici în general), acţionau cu respectarea legilor în vigoare şi îşi desfăşurau activitatea în mod corespunzător în alte privinţe. Dacă Ombudsmanul aprecia că aceştia nu îşi îndeplineau sarcinile în mod corespunzător, era abilitat să iniţieze procedurile legale împotriva lor pentru abatere de la sarcinile lor. În anul 1719, Ombudsmanul Suprem a devenit Cancelarul Justiţiei. Acest birou încă mai există şi în prezent, Cancelarul Justiţiei acţionând ca Ombudsman guvernamental. În anul 1766, Parlamentul a ales pentru prima data Cancelarul Justiţiei, dar din 1772 numirea Cancelarului Justiţiei a redevenit o prerogativă regală. Potrivit Constituţiei din 1809, puterea statului a fost împărţită între rege şi Parlament. Regele numea Cancelarul Justiţiei (cu alte cuvinte, acesta era Ombudsmanul regal), în timp ce Parlamentul numea Ombudsmanul Parlamentar. Principalul scop pentru care a fost înfiinţat a fost pentru a apăra drepturile cetăţenilor prin stabilirea unei agenţii de supervizare complet independentă de executiv. Ca şi Cancelarul Justiţiei, sarcina Ombudsmanului era de a supraveghea aplicarea legilor de către judecători şi funcţionarii publici. Astfel, Constituţia din 1809 prevedea ca Parlamentul să numească în funcţia de Ombudsman Parlamentar o persoană „cunoscută pentru competenţa sa judiciară şi pentru probitatea sa exemplară”. Prin urmare, rolul său era de a veghea asupra protecţiei drepturilor cetăţenilor. De exemplu, printre atribuţiile Ombudsmanului Parlamentar se aflau încurajarea aplicării uniforme a legislaţiei şi clarificarea obscurităţilor legislative. Activitatea sa se desfăşura mai ales sub forma de inspecţii şi anchete. Plângerile au jucat un rol relativ nesemnificativ în perioada de început. În primul secol de existenţă al Ombudsmanului Parlamentar, numărul total de plângeri a fost de aproximativ 8000. (Sursa: http://www.jo.se/ - The Parliamentary Ombudsmen of Sweden) Instituţia Ombudsman în lume Următorul Ombudsman Parlamentar a fost înfiinţat în Finlanda, prin Constituţia din 1919. Ideea a atras atenţia în afara Scandinaviei, după reglementarea Biroului Ombudsman în Danemarca, în anul 1954. În ultimii 30 de ani, această instituţie s-a răspândit în întreaga lume, astfel încât în prezent există aproximativ 120 de instituţii de tip ombudsman. Institutia de tip ombudsman s-a dezvoltat in doua forme: 1. ombudsman cu competenţă generala – tratează toate problemele care decurg din disfuncţionalităţi in administraţie 2. ombudsman cu competenţă specială – specializat intr-un anumit domeniu (de exemplu: ombudsman pentru protecţia copilului, ombudsman pentru protecţia consumatorilor, ombudsman pentru servicii financiare, ombudsman pentru egalitate si anti-discriminare, ombudsman pentru persoane cu dizabilitati, ombudsman impotriva discriminarilor etnice, ombudsman pentru apărare etc). Instituţia Avocatul Poporului Constituantul român a optat pentru denumirea Avocatul Poporului, o instituţie de tip ombudsman cu competenţă generală, care are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice. Instituţia Avocatul Poporului a fost una dintre structurile instituţionale noi, create prin Constituţia din 1991, alături de Curtea Constituţională, având drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile administraţiei publice. Instituţia a fost înfiinţată prin Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. 1

description

rftr

Transcript of Avocatul Poporului

Avocatul Poporului - instituie de tip ombudsman

Avocatul Poporului - instituie de tip ombudsman Originile institutiei OmbudsmanInstituia Ombudsmanului a fost nfiinat n Suedia, n anul 1809, de ctre Parlament care a introdus n noua Constituie Biroul Ombudsmanului Parlamentar, ca instrument care s poat permite Parlamentului s exercite un anumit control asupra exerciiului puterii de ctre executiv, prin monitorizarea modului n care autoritile publice respect legile.Dar aceast idee nu era nou n 1809. Monarhul absolut Karl al XII-lea a creat n anul 1713 Biroul Ombudsmanului Suprem al Majestii Sale. n perioada respectiv, Karl al XII-lea era n Turcia (ntr-o zon aflat pe teritoriul Basarabiei de astzi) de aproape 13 ani, iar n absena sa administraia a devenit neglijent. Ca urmare, el a reglementat Ombudsmanul Suprem ca fiind reprezentantul su suprem n Suedia. Sarcina acestuia era de a se asigura c judectorii (mai trziu i funcionarii publici n general), acionau cu respectarea legilor n vigoare i i desfurau activitatea n mod corespunztor n alte privine. Dac Ombudsmanul aprecia c acetia nu i ndeplineau sarcinile n mod corespunztor, era abilitat s iniieze procedurile legale mpotriva lor pentru abatere de la sarcinile lor. n anul 1719, Ombudsmanul Suprem a devenit Cancelarul Justiiei. Acest birou nc mai exist i n prezent, Cancelarul Justiiei acionnd ca Ombudsman guvernamental. n anul 1766, Parlamentul a ales pentru prima data Cancelarul Justiiei, dar din 1772 numirea Cancelarului Justiiei a redevenit o prerogativ regal.Potrivit Constituiei din 1809, puterea statului a fost mprit ntre rege i Parlament. Regele numea Cancelarul Justiiei (cu alte cuvinte, acesta era Ombudsmanul regal), n timp ce Parlamentul numea Ombudsmanul Parlamentar. Principalul scop pentru care a fost nfiinat a fost pentru a apra drepturile cetenilor prin stabilirea unei agenii de supervizare complet independent de executiv. Ca i Cancelarul Justiiei, sarcina Ombudsmanului era de a supraveghea aplicarea legilor de ctre judectori i funcionarii publici. Astfel, Constituia din 1809 prevedea ca Parlamentul s numeasc n funcia de Ombudsman Parlamentar o persoan cunoscut pentru competena sa judiciar i pentru probitatea sa exemplar. Prin urmare, rolul su era de a veghea asupra proteciei drepturilor cetenilor. De exemplu, printre atribuiile Ombudsmanului Parlamentar se aflau ncurajarea aplicrii uniforme a legislaiei i clarificarea obscuritilor legislative. Activitatea sa se desfura mai ales sub forma de inspecii i anchete. Plngerile au jucat un rol relativ nesemnificativ n perioada de nceput. n primul secol de existen al Ombudsmanului Parlamentar, numrul total de plngeri a fost de aproximativ 8000.(Sursa:http://www.jo.se/ - The Parliamentary Ombudsmen of Sweden)Instituia Ombudsman n lume Urmtorul Ombudsman Parlamentar a fost nfiinat n Finlanda, prin Constituia din 1919. Ideea a atras atenia n afara Scandinaviei, dup reglementarea Biroului Ombudsman n Danemarca, n anul 1954. n ultimii 30 de ani, aceast instituie s-a rspndit n ntreaga lume, astfel nct n prezent exist aproximativ 120 de instituii de tip ombudsman.Institutia de tip ombudsman s-a dezvoltat in doua forme:1. ombudsman cu competen generala trateaz toate problemele care decurg din disfuncionaliti in administraie2. ombudsman cu competen special specializat intr-un anumit domeniu (de exemplu: ombudsman pentru protecia copilului, ombudsman pentru protecia consumatorilor, ombudsman pentru servicii financiare, ombudsman pentru egalitate si anti-discriminare, ombudsman pentru persoane cu dizabilitati, ombudsman impotriva discriminarilor etnice, ombudsman pentru aprare etc).Instituia Avocatul Poporului Constituantul romn a optat pentru denumirea Avocatul Poporului, o instituie de tip ombudsman cu competen general, care are drept scop aprarea drepturilor i libertilor persoanelor fizice n raporturile acestora cu autoritile publice. Instituia Avocatul Poporului a fost una dintre structurile instituionale noi, create prin Constituia din 1991, alturi de Curtea Constituional, avnd drept scop aprarea drepturilor i libertilor persoanelor fizice n raporturile acestora cu autoritile administraiei publice. Instituia a fost nfiinat prin Legea nr. 35/1997 privind organizarea i funcionarea instituiei Avocatul Poporului.Preocupri pe plan internaional pentru dezvoltarea instituiilor naionale care au drept scop protecia i promovarea drepturilor omului Pe plan internaional, n ultimii douzeci de ani, s-a manifestat un interes din ce n ce mai crescut pentru instituiile naionale de promovare i protecie a drepturilor omului. Prima reuniune internaional tehnic cu acest subiect a avut loc la Paris, n anul 1991. Concluziile acestei reuniuni au fost valorificate prin Rezoluia nr. 54/1992 a Comisiei ONU a Drepturilor Omului, intitulatPrincipiile referitoare la statutul instituiilor naionale (Principiile de la Paris). Ulterior, Adunarea General a Naiunilor Unite le-a aprobat prinRezoluia nr. 48/134 din 20 decembrie 1993. Conform acestui document, statele membre sunt ncurajate s creeze sau s consolideze instituiile naionale, acestora trebuie s li se confere un mandat ct mai amplu posibil n promovarea i protecia drepturilor omului.Instituia Avocatul Poporului este organizat i funcioneaz n conformitate cu Principiile de la Paris, urmnd s solicite acreditarea Comitetului Internaional de Coordonare a Instituiilor Naionale pentru Promovarea i Protecia Drepturilor Omului i s se integreze astfel n organizaiile privind drepturile omului din sistemul Naiunilor Unite.PAGE 1