SEMINAR FUNDAMENTELE PEDAGOGIEISTUDENI :

CE ESTE AUTOEDUCAIA ? NECESITATEA , POSIBILITATEA I REALITATEA AUTOEDUCAIEI CUNOATEREA EULUI PROPRIU ORGANIZAREA EFICIENT A ACTIVITII I FOLOSIREA EFICIENT A BUGETUL DE TIMP METODE I PROCEDEE FOLOSITE N PROCESUL AUTOMODELRII

NECESITATEA I ACTUALITATEA AUTOEDUCAIEI Tendina natural a omului de a se autodepi reprezint combustibilul strduinei de a izbuti pe un plan superior fa de naintaii si . Fiina uman vine pe lume nemplinit i ea nu nceteaz s se perfecioneze ca om pn la adnci btrnei . Autoperfecionarea continu este cerut nainte de toate de exigenele mereu sporite ale activitii profesionale , oamenii fiind nevoii s i schimbe odat sau chiar de dou ori profesia iniial . Astfel , oamenii trebuie s nvee din mers profesii i specialiti noi. Bogdan Suchodolski afirma : intrm ntr-o epoc n care factorii principali nu mai sunt ca pn acun resursele naturale , investiiile i nici tehnica .Factorii eseniali ai dezvoltrii socio economice sunt oamenii calificai , oameni cu aptitudini creatoare , inteligeni INTELIGENA UMAN - SURS INEPUIZABIL DE PROSPERITATE I DE PROGRES NENTRERUPT AL

Termenul de autoeducaie provine de la grecescul,,autos=sine nsui,si latinescul ,,educatio=educaie

AUTOEDUCAIA reprezint un concept corelat cu : Educaia Instruirea Autoinstruirea Educaia permanent Autoeducaia poate fi definita ca fiind activitatea fiinei umane desfurat in scopul perfecionrii propriei personaliti, adic educaie prin sine nsui . Se identific uneori cu conceptul de autoinstruire . Autoinstruirea aciunea fiinei umane de a nva

Dancsuly, Salade, Vrabie, Comnescu prin notele definitorii asupra Autoeducaiei demonstreaz : caracterul contient , sistematic, planificat existena scopului motivaia intrinsec efortul propriu Caracterul contient , sistematic, planificat nu exist totdeauna n autoeducaie pentru c intervin : lipsa de experien la nceputul procesului de autoeducaie ; particularitile de vrst; nivelul sczut al voinei; natura sarcinilor urmrite. Continutul autoeducatiei poate fi analizat din perspectiva procesului de dezvoltare a personalitatii in diferite etape ale vietii ( Barna, Andrei, ). n acest context, autoeducafia, in calitatea sa de "activitate desfasurata in scopul perfectionarii propriei personalitati" are simultan: un caracter subiectiv, reprezentand un produs al educatiei superior proiectata, organizata, coordonata, (auto)perfectionata; un caracter auto-reglator, reprezentand saltul functional de la conexiunea inversa externa (subiect-obiect) la conexiunea inversa interna (subiect-subiect); un caracter corelativ, reprezentand legatura structurala existenta

Pedagogii L. Ruvinski I. Comnescu afirm c procesele de educaie i autoeducaie sunt activiti neplanificate , nesistematice , sporadice.

AUTOEDUCAIA ACTIVITATEA FIINEI UMANE DESFURAT N SCOPUL PERFECIONRII PROPRIEI PERSONALITI Caracteristicile , profunzimea eficienei autoeducaiei depind de o serie de condiii : nivelul de dezvoltare al contiinei de sine; calitile volitile ale fiinei umane ( perseveren, nfrnare ); stpnirea priceperilor de deprindere de munc intelectual ; natura i complexitatea sarcinilor propuse ;

AUTOEDUCAIA trebuie analizat n

corelaie cu : Educaia Educaia permanent n primii ani ai educaiei , are loc o dezvoltare situaional a personalitii, sub influena situaiilor concrete , imitaia i influenele concrete au rol hotrtor . mbogirea experienei , a dezvoltrii fizice i psihice , comportamentul este determinat de cerinele interne . Sfritul preadolescenei conduce la restructurarea profund a : organismului

G.W. Allport afirm c n adolescen se produce acel salt educativ n dezvoltarea contiinei de sine care permite i stimuleaz declanarea preocuparea de autoperfecionare Apariia autoeducaiei presupune : Maturitate : fizic psihic moral nivel de cultur general capacitatea de autocunoatere i de dezvoltare a contiinei de sine n condiii de mediu i educaie Autoeducaia poate aprea i mai trziu fiind favorizat de anumite evenimente, n care individul compar ceea ce este cu ceea ce trebuie s fie .

a n are ntr I noi elaii r O iale c soanum sta re it de nel ini te

S pori rea exig ene de p lo r f ropr a pers ia o an iune tens O nal vaio o ti m

AUTOEDUCAIA reprezinto

o

: rezultatul firesc al educaiei ; etapa cnd ( normele ) cerinele sunt interiorizate n cerine proprii i devin cerine interne ;

De aici nainte, dezvoltarea personal are loc prin ntreptrunderea influenelor externe i

RAPORTUL DINTRE EDUCAIE I AUTOEDUCAIE Raportul educaie-autoeducatie construieste practic un nou

echilibru intre factorii externi si factorii interni ai activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii, factori situati pe o linie de evolutie ascendenta. Astfel educatia, aflata initial alaturi de mediu in ipostaza unui factor extern, devine treptat - prin educatie permanenta si autoeducatie -un factor intern stabil, care reflecta, la nivel functional si structural, capacitatea intrinseca a personalitatii umane de (auto)perfectionare continua a activitatii sale individuale si sociale. Educatia asigura, la acest nivel, atingerea scopului pedagogic fundamental al organizatiei scolare moderne si postmodeme: "a face din obiectul educatiei subiectul propriei sale educatii, din omul care capata, educatie omul care se educa el insusi" (Faure, Edgar Autoeducatia incepe sa se manifeste de obicei la varsta preadolescentei sau a pubertatii. Nu sunt excluse nici maturizarile precoce si nici cele tardive. LA NIVEL PRECOLAR : Educaia este mai mare dect autoeducaia De la varsta prescolara, copilul este antrenat in diferite activitati in vederea formarii calitatilor volitive. Ele pot fi grupate in cateva categorii:

LA COLARUL MIC : Educaia este mai mare sau egal cu autoeducaia Pana la varsta de 10-11 ani dominate sunt influentele externe desi apar si momente de manifestare a copilului ca subiect al educatiei. Preocuparea pentru autoeducatie nu apare de la sine, ci este un act pregatit prin intregul proces educational. Educatorul (parinte, invatator) este cel ce creeaza deschiderea interesului pentru sine, cel ce initiaza contactul cu lumea si cu propria persoana. PREADOLESCEN : Educaia este egal cu autoeducaia Preadolescenta este prima etapa la care autoeducatia se poate realiza in mod sistematic, organizat si planificat. In aceasta perioada el incepe sa se desopere si sa se priveasaca cu alti ochi, sa-si indrepte atentia spre problemele reale ale existentei sale care pana atunci nu-l preocupau. Dezvoltarea constiintei de sine, tendinta spre independenta si experineta sociala tot mai bogata marcheaza o anunita maturitate psihologica, intelectuala si morala necesara pentru afiramarea procesului de autoeducatie. Sensisblitatea marita, excitabilitatea pronuntata, ca si influentele negative tot mai numeroase ale educatiei incidentale presupun stimularea si indrumarea preocupatrilor de automodelare la aseasta varsta. ADOLESCEN : Educaia este mai mic sau egal cu autoeducaia Adolescenta este considerata varsta autoeducatiei, in sesul ca in cele mai multe cazuri preocuparile de autoformare constienta,

Spre deosebire de preadolescenti, care se orienteaza mai ales spre autoeducatia fizica si cea cu carcter practic (unde succesele sunt mai observabile), adolescentii imbratiseaza cu succes toate comportamenetele autoformarii personalitatii. In domeniul autoeducatiei intelectuale adolescentii se orienteaza spre formarea unor algoritmi proprii gandirii logice a operatiilor intelectuale, insusirea conceptiei despre lume . Deseori, apare tentinta de autoinoire, de schimbare profunda si totala, dorinta de a deserveni alt om. Adolescentilor le devine accesibila lumea frumosului. Apare dorinta de instruire estetica, spre formarea componentelor atitudinii estetice (gustul, judecata, idealul, sentimentele si convingerile estetice). Atat la baieti, cat si, mai ales la fete, infatisarea exterioara devine obiectul atentiei. Putem distinge, asadar, doua stadii in procesul de evolutie a autoeducatiei: 1. stadiul pregatirii pentru autoeducatie, specific varstei prescolare si varstei scolare mici 2. 2. stadiul autoeducatiei propriu-zise ADULT : Educaia este egal cu autoeducaia Autoeducatia profesionala (prin munca) capata un caracter de

MENIREA EDUCAIEI ESTE S PREGTEASC FIINA UMAN PENTRU CONTINUAREA EDUCAIEI PRIN EFORT PROPRIU PE TOT PARCURSUL VIEII . NTRE EDUCAIE, AUTOEDUCAIE I EDUCAIA PERMANENT EXIST UN RAPORT DE CONTINUITATE I DISCONTINUITATE , ASFEL : Educaia creeaz condiiile eseniale (motivaie, capaciti, priceperi, deprinderi , tehnici de munc intelectual ) pentru apariia Autoeducaiei (nsumeaz coninutul desvrit al educaiei )

PRIN AUTOEDUCAIE , EDUCAIA

EDUCAIA PERMANENT STRATEGIE DE ADAPTARE , RESTRUCTURARE SAU PERFECIONARE A PREGTIRII PROFESIONALE. EA VIZEAZ RENNOIREA , MBOGIREA CUNOTINELOR.Toffler afirma : analfabetul de mine nu va fi cel care nu tie s citeasc ci VA FI CEL CARE NU A NVAT CUM S NVEE

AADAR , PUTEM SPUNE C AUTOEDUCAIA REPREZINT MODALITATEA FUNDAMENTAL DE REALIZARE A EDUCAIEI PERMANENTE

ESENA SOCIAL A AUTOEDUCAIEI deriv dininterdependena ntre dezvoltarea personal i dezvoltarea social bazat pe : viaa n colectiv i relaiile interumane care ofer individului modele de urmat rolul prietenilor , al microgrupului

RESPONSABILITATEA TNRULUI PENTRU PROPRIA LUI DEVENIRE Ne fac nelepi nu amintirile trecutului, ci responsabilitile viitorului Rezult astfel corelarea ridicat ntre gradul de contientizare a rspunderii proprii pentru formarea personal a persoanei i preocuprile concrete pe

AUTOEDUCAIA NTRE POSIBILITATE I REALITATE

Omul reprezinta un produs al propriilor realizari, ceea ce a faurit singur din propria lui fiinta; dar ca orice creatie, pentru a se desavarsi ,, trebuie mai intai afundata in timpul prin care va deveni ( Antoine de Saint- Exupery ). Nu intamplator, stiinta moderna a demonstrat ca aproape fiecare om este potential dotat pentru a utilza instrumentele autoeducatiei. Studiile facute de specialisti evidentiaza capacitatile de care dispune creierul uman in stocarea si prelucrarea informatiilor. Daca s-ar folosi doar 50% din capacitatea intelectuala, un om obisnuit ar putea sa vorbeasca 30 de limbi sau sa urmeze 10- 15 facultati.. Realitatea este ca folosim cel mult 10% din potentele fizice si psihice.Diferenta dintre posibil si real, este chiar diferenta intre ceeea ce suntem si ce putem deveni..Prin autoeducatie, omul poate sa reduca o parte semnificativa a acestui decalaj.. La varsta preadolescentei se poate face primul pas in abordarea autoeducatiei, in mod sistematic , organizat si planificat.Fiind etapa cea mai timpurie a autoeducatiei, pot sa apara o serie de dificultati sau particularitati.Ele sunt determinate de modul de receptare a informatiilor, fixarea si realizarea obiectivelor propuse, directiile prioritare . Cercetarile releva faptul ca adolescentii se pot entuziasma foarte repede, atunci cand participa la actiuni bine

AUTOEDUCAIE I AUTOCUNOATERE IMPORTANA AUTOCUNOATERII Autocunoaterea reprezint sarcin a cunoaterii n general Socrate : autocunoaterea este autoperfecionare moral ( nelepciune , brbie ,cumptare) Apollo din Delphi : Cunoate-te pe tine nsui Complexitatea cutrii de sine este dat de complexitatea fiinei umane Mihai Stoian n ,,Modele i modele de via : procesul desvririi de sine are 3 trepte : 1. Imaginea de sine conduce la realizarea de sine ; 2. Idealurile construiesc planuri de via; 3. Concepia de via dezvolt personalitatea . Cunoaterea de sine exprimat n autoapreciere obiectiv , aprecierea corect a semenilor , optimizarea activitii , integrarea optim i rapid n colectiv , ajut la evitarea

Cunoaterea de sine ntrit de cunoaterea altora dposibilitatea fiinei umane de a evita conflictele cu semenii , conflicte ce pot genera tensiuni .

SURSELE CUNOATERII DE SINE : Aciune Relaiile cu oamenii Informarea tiinific

GREELI N NTOCMIREA PROGRAMULUI DE AUTOEDUCAIE : tendina de a urmri mai multe obiective ; tendina de a elabora programe prea generale, fr a ine seama de particularitile propriei personaliti i de sarcinile profesionale i extraprofesionale ; tendina de a fixa programe prea frigide , planificnd orice minut . A lucra dup programe nu nseamn a lucra fr pauz. Este necesar reorganizarea planului . A munci fr un program precis duce la reorientarea activitii , la ncordare psihic i chiar la eec . O bun planificare i programare a activitilor permite evitarea : muncii n asalt ; mpletirea dintre munc i odihn ; distribuirea corect a diferitelor forme de activitate.

REGULI PENTRU FOLOSIREA EFICIENT A BUGETULUI DE TIMP Precizeaz scopul activitilor ; Concentreaz- te asupra a ceea ce este principal ; nva s fii hotrt ; Fixeaz termene precise pentru ndeplinirea sarcinilor ; Folosete integral timpul ; Apuc- te de lucru imediat ; Cheltuiete timpul liber ct mai raional ; Alterneaz activitile ; Nu scpa din vedere nici lucrurile mrunte ; Pentru fiecare activitate n parte folosete orele cele mai potrivite ; Formeaz-i obinuina de a face mintal un autoplan

R.Steiner spune ca: educatorul este gradinarul care trebuie sa ajute floarea sa cresca.Nu sa-i schimbe specia,nu sa-i imprumute propriile idealuri,nu sa faca planuri pentru exigenta V Pavelcu spunea ca: nu exista o sursa mai bogata in satisfactii decat aceea de a te simti opera propriei tale personalitati si scluptor a propriei tale fiinte

Barna,A.,, n puterea noastr autoeducaia Tineree , autoeducaie , responsabilitate , Ed . Albatros , Bucuresti , 1989 Barna,A.,,Autoeducatia.probleme teoretice si metodologiceE.D.P.1995 Barna,A,,Curs de pedagogie.Fundamentele teoretice ale educatiei http://www.eltauniversitate.ro/ http://www.observatorul.com/ http://www.activ.andirivac.ro/