Aurel NeţiN,

www.piatafinanciara.ro

PIAtA FINANCIARÅ

w w w . e f i n a n c e . r o

pr

eŢ: 15 le

i

www.deveho.com www.sagex3.com Follow us:

Paris & Lyon – France | Bucharest – Romania | Bratislava – Slovakia | Valencia – Spain

Process Manufacturing Discrete Manufacturing

Distribution Business Services

Omul Anului 2015 din perspectiva eFinance

Aurel NeţiN,uN deceNiu

lA cârmA leNOvO rOmâNiA

e-Finance ¦ anuar 2016 ¦ 1

Odată pe an, ne uităm înurmă, retrospectiv, şicăutăm cu obstinaţie

performanţa. Găsim oameni,rezultate, proiecte. Aducemîmplinirile în scenă, în faţadumneavoastră, le alintăm, nebucurăm că există şi că vi leputem împărtăşi. E minunat să aiprilej de laudatio, e reconfortantsă aplauzi.

Altfel, mă sperii de prezentulsurd şi de mecanica existenţeinoastre de bucureşteni. Mă uit înjurul meu şi încerc să compar ceaveam acum 26 de ani cu ceeace am în jur astăzi. Sunt acelaşicaldarâm, aceeaşi alee, aceleaşiguri de canalizare, cam aceiaşiarbori, aceleaşi trepte de bloc,aceeaşi casă a scărilor şi a liftului.S-au înlocuit nişte uşi, au apăruttermopane, la etaj au explodatnişte boboci în ghivece, darflorile s-au uscat. Au rezistatcactuşii! Practic, în linii mari, nus-a schimbat nimic.

Peste stradă, acum 26 de ani,stăteau să cadă nişte cocioabe.Parte dintre ele au dispărut, darau mai rămas câteva, desămânţă. Au răsărit vile, porţi defier, clinici, brutării, buticuri,anunţuri de „câine rău”. Oameniişi-au stins lumina din zâmbet,trec în forfot pe stradă, se freacăunii de alţii, înghit noxe deeşapament şi calcă prudentpeste bălţi. Maşinile nu maiîncap nici în somn, nici în vorbe,tone de cabluri îndoaie stâlpii,verdele parcurilor ajunge câtpalma, soarele nu mai mângâie –fie ne toacă în dinţi, fie ne ardenecruţător peste vară.

Bucureştiul se apropie de alegeriiar. Ce oraş frumos odată, aşamurdar azi, fără aer şi flori! Copiiinu mai desenează şotronul cucretă, s-a pierdut „batistaparfumată”, flăcăii nu mai ştiu„câte ouă are baba”, dar toţibutonează tablete, ceasuri şitelefoane, cei mai mulţi sunthipsteri fără bac şi fără jenă.

Cetatea se îneacă la prima ploaieîn vână, construcţiile încep peşantier şi se termină în vis, sesapă la metrou de o mie de ani,

se fac pasaje unul la deceniu, seschimbă borduri, se pun panselenevăzute, se mătură rar şi nu sespală niciodată. Ei bine, străzile,păcatele şi năravul nu se spală înveci!

Chiar dacă bubuie cluburi, chiardacă se pun buline roşii pepereţi, lucrurile avansează. Seridică parcuri de birouri cunemiluita, dar infrastructurarămâne aceeaşi. Se petrecdemisii şi demiteri, reţineri şiarestări, dar frontul rezistă.Obrazul gros şi tupeul calcăpeste cadavre şi bugete. Primariifură pe rând, de la faza pesectoare, la cea pe Capitală,şpăgarii şi învârtiţii se orienteazădin mers de la ce masă politicămai curg firimituri, noi mergemla vot, tot mai turmentaţi de silăsau indiferenţă.

Dar peste toate reflexele sale defavelă, Bucureştiul are averea sa.Are oameni care cred în muncalor, care au idei şi pasiuni, careduc oraşul, firma şi familia maideparte. Oameni care nu auabdicat, care nu trăiesc de formă.Oameni despre care scriem azi,aici, o dată pe an.

Oameni care cOntează

editorial

Peste toate reflexelesale de favelă,

Bucureştiul are averea sa. are

oameni care cred înmunca lor, care au idei

şi Pasiuni, care ducoraşul, firma şi familia

mai deParte.

Cristian Pavel, editor coordonator

2 ¦ anuar 2016 ¦ e-Finance

Editor Topurile FinmediaGeor ge ta CLINCA [email protected]

Editor coordonator Cris tian PAVEL [email protected]

Graphic DesignerMarius FILIPOIU dtp2@fin me dia.ro

Corec tu r`Irina FR~}IL~ ifratila@fin me dia.ro

FotoTimi {LICARU, Agerpres, Media fax

FINMEDIA SRL

Edi tor al publi ca ]i i lor: „ Pia]a Finan cia r`“,

„e-Fi nan ce“,

„Fin me dia Direc to ries Series“

Direc tor gene ral

Mihai S~NDOIU [email protected]

Direc tor evenimente

Adrian ALExANDRU [email protected]

P.O. Box 63-166, 71200, BucureștiStr. Nicolae G. Caramfil nr. 77, sector 1

Tel.: 021.315.79.26021.315.79.13

e-mail: edi tu ra@fin me dia.ro web: www.e fi nan ce.ro

Copy right: Fin me dia SRL Este inter zi s`, con form legii, repro du ce rea inte gra l` sau par ]ia l` – pe orice cale – a con ]i nu tu lui revis-

tei, f`r` acor dul scris al con du ce rii redac ]iei [i al au-to ri lor, care de]in drep tu ri le de copie re. Apar ]i ne

cola bo ra to ri lor, în exclu si vi ta te, res pon sa bi li ta tea pri vind date le [i con si de ra ]i i le din

tex te le pe care le semnea z`. Opi ni i le lor nu repre zin -t` ins ti tu ]i i le [i/sau fir me le cu care ace[ tia au orice

fel de rela ]ii con trac tua le.

ISSN 1582-7224

e-sumar

e-special

a Xiii-a ediţie a Galei Premiilor eFinance a reunit 100 de oaspeţi

PerFOrmanţele anului 2015, văzute Prin „Ocheanul” eFinance

e-market

10Caiet desPre PersPeCtivelebune şi rele ale itC-ului din rOmânia

15ibm institute FOr business valueredeFineşte limitele din business

e-business software

20devehO COnsultinG GrOuP:Oriunde suntem Prezenţi în Pieţele dineurOPa suntem un ChallenGer!interviu cu Guy LecLercq, Preşedinte Deveho consulting Group

22tOtalsOFt lansează PlatFOrma uniCăde Creditare Charisma 4Creditinterviu cu FLOrenTina anDrei, charisma Sales Director, TotalSoft

4

e-banking

24PlatFOrma de Online bankinGCitidireCt be mObile s-a buCuratîn rOmânia de Cea mai ridiCatărată de adOPţie din reGiuneinterviu cu SeBaSTian KuchareK, Director executiv,Departament Gestiunea Lichidităţilor şi Finanţări comerciale, citi românia

26suntem Parteneri FinanCiaride inCredere Pentru Clienţii nOştriinterviu cu uFuK TanDOğan, ceO Garanti Bank românia

28diGitalizarea, COnCePteleselF bankinG şi autOmatizareaserviCiilOr sunt în COntinuădezvOltare în rOmâniainterviu cu eLena iOneScu TurDa,General Manager KeBa automation românia

30rOPeCO Furnizează sOluţii PentruPlata Cu Card banCar, dar şi PentrumanaGementul numeraruluiinterviu cu aDrian PeLin,Project Manager & PreSales consultant ropeco Bucureşti

32mOttO-ul eChiPei allevOeste „thinkinG evOlutiOn”. adiCănOi Gândim şi livrăm evOluţie!convorbire cu cOrina MihaLache, ceO allevo,

şi SOrina Bera, ccO allevo

e-communications

42anCOm aFişează PubliC PerFOrmanţele şi COntraPerFOrmanţele OPeratOrilOr teleCOm

e-ideas

44bCr şi kaPsCh rOmâniasimPliFiCă autentiFiCareadOCumentelOr ClienţilOr

46veCtOr WatCh,un nOu brand GlObalCu PaşaPOrt rOmânesC

e-security

47kasPersky lab: în 2015, ataCurile de eXPunere înPubliC şi şantaj au sPOrit;în 2016, ele vOr Creşte eXPOnenţial!

e-peopleOmul anului 2015 din perspectiva eFinance

aurelneţin,

un deceniu la cârma lenOvO rOmânia

e-technology

36tehnOlOGiile PrOmOvate de nOirăsPund multOr nevOi OPeraţiOnale şiaCCelerează mult viteza businessuluiinterviu cu DeeMOu LaMBrOS, ceO inTrarOM

38PrOieCtul iCi-PrO s-a înCheiat,„nOrul” PubliC FunCţiOnează!

40eXPerienCe bCr,O redută CuCerităPe FrOntul diGital bankinG

18

Telefon: +40 (0) 21.317.37.50 Fax: +40 (0) 21.317.39.06 Mobil: +40 (0) 722.314.043 E-mail: [email protected]

Peste 22 de ani

de inova}ie

SOLU}II PENTRU PL|}I ELECTRONICE APLICABILE

~N TOATE DOMENIILE

SISTEME DE BIROU {I SOLU}II OPTIMIZATE

DE PRINTARE

SOLU}II PENTRU GESTIUNEA DE{EURILOR

SOLU}II DE SECURITATE

MECANIC|

SOLU}II AUTO ID

SOLU}II PENTRU PROCESARE NUMERAR


De mulţi ani, „busola” e-Finance a arată Nordul,direcţia corectă de mers,

Performanţa. În ediţie tipăritălunară, anuală sau online,brandul e-Finance a rămas„pandantul” revistei „PiaţaFinanciară”, completând cuatenţie informaţia globală cunoutăţi absolut necesare din

zona soluţiilor tehnologice şicomunicaţiilor.A XIII-a ediţie a Galei PremiiloreFinance a venit din nou în„luminile rampei” să aratepunctual ideile de succes şi maiales roadele acestora în anul

2015 exact în domeniul în careinterferează industriiletehnologiei cu cea financiar-bancară şi non-bancară. Nuîntâmplător, înainte de sesiuneapropriu-zisă de decernare aPremiilor e-Finance, cei circa 100

e-special

a Xiii-a ediţie a Galei Premiilor eFinance a reunit 100 de oaspeţi

PerFOrmanţele anului 2015,văzute Prin „Ocheanul” eFinancePe 26 ianuarie 2016, la Hotelul ramada nord din Bucureşti, sala crystal, ne-am reunit din nou să aflăm care sunt, după o justă cumpănire,merituoşii anului 2015 în zona de proiecte noi, parteneriate, produse, servicii, inovaţii, iniţiative, impact etc.cea de-a xiii-a ediţie a Galei Premiilor efinance s-a bucurat de sprijinul asociaţiei române a Băncilor (arB) şi al asociaţiei naţionale a industrieide software (anis). Partenerii evenimentului au fost iBm românia, smart alliance cluster, veritas technologies şi crama la Butoaie (Pietroasele).

de invitaţi au evaluat împreună şansele şioportunităţile sectoarelor IT&C şi bancar înanul 2016.

Am deschis seara ascultând punctul devedere al preşedintelui Gabriel Munteanu,keynote-speaker din partea Smart AllianceCluster, care a vorbit oaspeţilor pe tema:„Anul 2016 – provocări esenţiale pentrusectorul IT din România”, în vreme ce FlorinDănescu, preşedintele executiv al AsociaţieiRomâne a Băncilor, a evaluat succintprovocările anului abia început pentrusectorul bancar. Imaginea de ansamblu a fostcompletată de intervenţiile vicepreşedinteluiANIS, Teodor Blidăruş, şi ale reprezentantuluiVeritas Technologies, Vasile Aniculăesei,Territory Manager pentru Bulgaria, Grecia,Cipru şi România.Mai mult, am rezervat audienţei o prezentareîn exclusivitate a Managerului EnterpriseAccount al IBM România, Andrei Nagy,intitulată „Redefinirea limitelor în business”,sinteza unei cercetări captivante a IBMInstitute for Business Value realizate printreliderii afacerilor globale.

Festivitatea de premiere a fost încheiată cu ocină binevenită, în timpul căreia premianţii şiinvitaţii au socializat cu interes şi graţie.

Premiile Galei efinance 2016 Pe secŢiuni, Plus laureaŢii din scenă

e-education

asociaţia română a Băncilor –pentru lansarea în 2015 a website-ului deeducaţie financiarăwww.educatiefinanciara.info, în care suntprezentate marelui public noţiuni financiarebancare privind drepturile, obligaţiile şiriscurile în creditare, dar şi soluţii generalepentru restructurarea creditelor, modalităţide evitare a fraudelor etc. (Florin DĂNESCU –Preşedinte Executiv ARB)

e-ruler

ancom – pentru determinarea de a raporta publicperformanţele internetului fix şi mobilfurnizat de operatorii telecom prin platformanetograf.ro. (Cătălin Marius MARINESCU –Preşedinte ANCOM)

e-impact

ici Bucureşti – pentru beneficiile aduse sectorului publicprin finalizarea cu succes, la capătul anului2015, a proiectului „Infrastructura de tipCloud pentru instituţiile publice dinRomânia“ ICIPRO. (Doina BANCIU – DirectorGeneral)

e-data center

Gts telecom – pentru creşterea în 2015 cu 60% a suprafeţeipropriului centru de date din Bucureşti peseama unei investiţii de 1 milion de euro şi,totodată, pentru sporirea cu 30% anumărului de contracte pentru servicii decolocare şi de cloud de tip Infrastructure as aService (IaaS). (Gabriel GAVRILĂ – SalesManager)

e-innovation

Brinel – pentru promovarea pe piaţa românească în2015 a „celei mai inovatoare soluţii CRM dinlume”, Salesforce Lightning. (Bogdan Mustaţă,Sales Manager, Net Brinel Bucureşti)

e-interaction

High-tech systems & software –pentru lansarea conceptului de analiză a sentimentului din spaţiul social media, o aplicaţie proprie a HTSS care colectează şi stocheazăinformaţii din social media, analizează textele şi le procesează din punct de vedere lingvistic pentru a transmiterapoarte şi avertizări timpurii privind crearea unor posibile percepţii negative despre o companie, un produs sau serviciu. (Ciprian JICHICI – Chief Architect)

Florin dănesCu, Preşedinte executiv arB Cătălin marius marinesCu, Preşedinte ancOM

doina banCiu, Director General ici Bucureşti Gabriel Gavrilă, Sales Manager GTS Telecom



e-services

euronet românia – pentru adăugarea, in premierănaţională, a serviciului deeliberare de cupiuri de valută lareţeaua sa independentă deATM-uri din Bucureşti, carecuprinde în momentul de faţă130 de bancomate. (MihaelaPETRE – General Manager)

e-products

vector Watch – pentru lansarea în 2015 aceasului inteligent Vector Luna,singurul smartwatch produs înRomânia (concept, design,sistem de operare „in house“) cuperformanţe de top (compatibil

cu toate cele trei sisteme deoperare, baterie încărcabilă la30-45 zile) şi oferit întregii pieţeglobale. (Rareş FLOREA –Director Comercial pentruEuropa Centrală şi de Est)

e-machines

KeBa automation – pentru creşterea-record din2015, cu un procent de 35%, avânzărilor de terminale propriipe piaţa românească, spor ceatestă încrederea clienţilor însoluţia KEBA, demonstrându-sefideli calităţii produselor şiserviciilor oferite, pe care le-auexperimentat mai bine de 8 ani.(Elena-Voichiţa IONESCU-TURDA– General Manager)

e-project

roPeco – pentru ambiţiosul proiect din2015 de înlocuire a flotei de13.000 de EFT-POS-uri a BănciiTransilvania, cu terminalecontactless de ultimă generaţieproduse de Ingenico Group,lider mondial în soluţii de plăţielectronice. (IancuBANGHEORGHE – DirectorGeneral Adjunct)

e-security

Kaspersky lab – pentru lansarea în 2015 a noiiversiuni a soluţiei KasperskyInternet Security – multi-device2016, creată special pentru a

proteja ceea ce e importantpentru utilizatori:confidenţialitatea online,informaţiile, identitatea, banii şidispozitivul. (BogdanPISMICENCO – Channel ManagerRomânia şi Bulgaria)

e-payments

allevo – pentru proiectul iniţiat în 2015privind dezvoltarea aplicaţieiTOSS (Treasure Open Source Software), destinatăcentralizării operaţiunilor detrezorerie ale corporaţiilor, unsoftware care va putea fiîmbunătăţit continuu decomunitate în favoareasectorului de business. (SabinBREAZU – Manager Dezvoltare)

bogdan mustaţă, Sales Manager net Brinel Bucureşti

Ciprian jiChiCi, chief architect high-Tech Systems & Software

mihaela Petre, General Manager euronet românia

rareş FlOrea, Director comercial pentru europacentrală şi de est Vector Watch

elena-voichiţa iOnesCu, General Manager KeBa automation

iancu banGheOrGhe, Director General adjunct rOPecO

Guy leClerCQ, Preşedinte Deveho consulting Group

liviu bOzGa, Director executiv Kapsch românia şiPetronel Chiva, Director executiv Direcţia reţeaDistribuţie retail, Bcr

kostas Fiakas, commercial Manager inTrarOM

e-business softwarefor Finance

totalsoft – pentru lansarea platformei unicede creditare – Charisma4 Credit,o soluţie completă, care admi -nistrează toate etapele şi pro -cesele ce intervin în activitateade creditare (managementulvânzărilor, aprobărilor şiprocesărilor de credit), în funcţiede abordarea fiecărei entităţi,instituţie de creditare sauinstituţie financiară nebancară.(Sorin PETCU – Director Executiv)

e-initiative

visa europe – pentru încurajarea singurelorservicii de ridesharing din

România oferite de UBER şiplătite exclusiv cu card bancar.

e-cloud

deveho software consulting – pentru lansarea şi promovareape piaţa românească în 2015 aprodusului premium ERP pentruIMM-uri, Sage X3 în Cloud. (Guy LECLERCQ – PreşedinteDeveho Consulting Group)

e-partnership

Banca transilvania, Westernunion, mastercard românia – pentru lansarea, în premierămondială, în parteneriat tripartit,a unui serviciu ce permitepersoanelor care au cardMasterCard şi Maestro emis înRomânia de orice instituţie

financiară să primească bani prinWestern Union şi să-i retragădirect de la bancomatele BănciiTransilvania. (Valentin CORDULEANU –Director Operaţiuni BancaTransilvania Bucureşti, Georgia BALTAG – MarketingManager pentru România alMasterCard)

e-partnership

acordat unei colaborăricomplexe dintre Kapschromânia şi Banca comercialăromână, în vedereaimplementării online, începânddin 2015, a unui sistem IDScanning şi core banking în BCR,cuprinzând o aplicaţie derecunoaştere a tuturor ID-urilorşi paşapoartelor din lume, cu

beneficii privind optimizareaprocesului de deschidere aclientului în întregul sistem deFront Office al băncii, precum şiprin reducerea risculuioperaţional. (Liviu BOZGA – Director Executiv Kapsch România şi Petronel CHIVA – DirectorExecutiv Direcţia ReţeaDistribuţie Retail, BCR)

e-technology for banks

intrarom, pentru servicii şi soluţii inovative de Contact Centerimplementate cu succes la unadin primele 5 bănci dinRomânia. (Kostas FIAKAS – Commercial Manager)

bogdan PismiCenCO, channel Manager românia şi Bulgaria Kaspersky Lab sabin breazu, Manager Dezvoltare allevo sorin PetCu, Director executiv TOTaLSOFT



e-network

Garanti Bank românia, singura bancă comercială dinRomânia care în decurs de 5 ani,a ajuns în 2015 să-şi dublezenumărul de ATM-uri din reţeauaproprie – 300 bancomate în2015 vs. 150 în anul 2010,constituind unica reţea alcătuităintegral din ATM-uri inteligente– BancoSmart. (Ioana CristinaSAVU – Sales ChannelsManagement Director)

e-commerce

inG Bank – pentru lansarea ING Bazar, oplatformă digitală decumpărături care oferă reducericlienţilor băncii în sistem cash-

back. Vorbim, practic, despreprimul program din grupul INGcare are şi zonă de carduri deloialitate şi, curând, un mijloc deplăţi mobile. (Denisa CĂLIN –Manager ING Bazar)

e-banking

citi romania – pentru lansarea, la începutulanului 2015, a noii saleplatforme dedicate cardurilorpentru persoane juridice, oferindclienţilor acces la beneficiisuplimentare precum noifuncţionalităţi self-serviceonline, o linie dedicată deasistenţă şi un sistem de activareautomată a cardului prin telefon.(Sebastian KUCHAREK, DirectorExecutiv, Departament

Gestiunea Lichidităţilor şiFinanţări Comerciale)

e-cards

Bcr – pentru lansarea la Cluj-Napoca a„BCR City Card”, produspromovat drept „primul cardbancar contactless dedicattinerilor până în 30 ani”, un cardde debit care oferă reduceri la oreţea extinsă de comercianţi. Afost un succes cert: în 3 luni aufost emise 35.000 de unităţi.(Dana MUŞAT – Director Carduri)

e-transactions

vodafone românia – pentru extinderea serviciului M-Pesa de transfer de bani la

nivel internaţional, alături deAzimo şi WorldRemit. (DanaPOPESCU – General ManagerMobile Payments)

e-people

aurel neţin – country Generalmanager al lenovo românia,Bulgaria şi republica moldova,pentru coerenţă în leadership, lacârma companiei nr. 1 de peplan local în piaţa de PC-uri. Opersonalitate care s-a distinsanterior, în timp, şi ca antrepre -nor, politician şi ministrusecretar de stat în GuvernulRomâniei, sprijinind nemijlocitprin iniţiative şi măsuri concretedomeniul IT&C autohton.

cristian Pavel

ioana Cristina savu, Sales channels ManagementDirector Garanti Bank românia denisa Călin, Manager inG Bazar

sebastian kuCharek, Director executiv,Departament Gestiunea Lichidităţilor şi Finanţăricomerciale citi romania

dana muşat, Director carduri Bcr dana POPesCu, General Manager Mobile PaymentsVodafone românia

aurel neţin, country General Manager al Lenovoromânia, Bulgaria şi republica Moldova


La finele anului 2014, potrivitINS, contribuţia sectoruluiIT&C la formarea PIB-ului

României a fost de 5,2%, acestasituându-se pe locul al şaselea,după industrie (30,3%), comerţ(11,7%), administraţie publică,învăţământ şi sănătate (10,5%),tranzacţii imobiliare (8%) şiservicii (6,6%).Sectorul IT&C s-a clasat în anul2014 pe locul al doilea (+0,7%),după industrie (+1,3%), dinperspectiva celor mai importantecontribuţii la creşterea PIB. Princomparaţie, în anul 2013, contri -buţia sectorului IT&C la formareaPIB a fost de +3,4%, cu un aportla creşterea PIB de doar 0,1%, înscădere faţă de anul 2012, cu0,6% la formarea PIB, respectiv cu0,8% la creşterea PIB-ului.

românia creşte în atractivitate Pe outsourcinG, dar se află în urma BulGariei, Poloniei şi lituaniei

Indicele A.T. Kearney GlobalServices referitor la atractivitateadestinaţiilor de outsourcing aplasat România pe locul 18 înlume în anul 2014 – în creşterecu 7 poziţii faţă de anul 2011 –fiind totuşi surclasată în anul2014 de state precum Bulgaria(locul 9), Polonia (locul 11) sauLituania (locul 15).

numărul comPaniilor din it&c a continuat să crească, dar mai PuŢin de 30% sunt active

La finele anului 2014 nu maipuţin de 30.000 de companiierau înregistrate şi autorizate sădesfăşoare activităţi economiceîn sfera industriei IT&C înRomânia, aproape de 5 ori maimult comparativ cu anul 2000.

Dintre acestea, aproape 16.000de companii (peste 50%) erauînregistrate şi autorizate sădesfăşoare activităţi economicede servicii IT&C şi dezvoltare deproduse software.Deşi cifrele par surprinzătoare laprima vedere, conform datelor şiraportărilor înaintate organelorfiscale în 2013, mai puţin de 30%din totalul de companii cu profilIT&C sunt active în mod efectivîn piaţa IT&C autohtonă şi/sauinternaţională.

cel PuŢin 11% dintre comPaniile din it&c au intrat în insolvenŢă

Conform datelor oficiale, peste11% din totalul companiilorIT&C înregistrate se aflau îninsolvenţă la finele anului 2014.Aproximativ 14% dintre acesteaau ca domeniu de activitateprestarea de servicii şidezvoltarea de soluţii software.

industria it&c este dePendentă de centrele universitare

Peste 50% dintre companiileînregistrate în România în

scopuri de activităţi în sfera IT&Cerau concentrate la finele anului2014 în jurul celor mai maricentre universitare,precum Bucureşti (11.213), Cluj-Napoca (2.110), Timişoara(1.427), Iaşi (1.264) şi Braşov(1.026).

În ciuda faptului că numărultotal de studenţi din România afost în anul universitar 2013-2014 aproape la jumătate faţăde anul 2007-2008, numărul deabsolvenţi din sfera IT&C s-amenţinut în 2014 la un nivelconstant faţă de anii precedenţi(circa 9.000-10.000 deabsolvenţi), dar sub nevoile realeale pieţei (estimate la circa14.000-16.000 de absolvenţi).

De pildă, la finele anului 2014,peste 1.500 de anunţuri şi ofertede muncă erau disponibile înorice moment în domeniul IT&Cîn România. La numărul relativscăzut de absolvenţi se maiadaugă şi faptul că peste 30%dintre aceştia necesită formare şitraining specializat pentru a fi înconcordanţă cu exigenţeleprofesionale de la locul demuncă.

fără scHimBări majore Privind confiGuraŢia actorilor din PiaŢa it&c

După cum era de aşteptat, înfuncţie de cifra de afacerirealizată în anul precedent(2013), printre actorii cei maisemnificativi din piaţă s-aunumărat companiile furnizoarede servicii de telecomunicaţii,precum Orange, Vodafone, RCS& RDS, respectiv TelekomRomânia (vezi tabel 1).

Acestea au fost urmate la odistanţă semnificativă defurnizorii de servicii şi soluţii dinzona IT, precum Oracle, IBM,Siveco, Microsoft, Ubisoft şiEndava. Din totalul de 25 decompanii prezente în topulalăturat, peste două treimi suntcompanii cu acţionariat străin.

Cu toate acestea, din analizadatelor comerciale disponibilepublic, reiese că România esteîncă un importator net în sferaindustriei IT&C. Conform datelorfurnizate de „The Observatory ofEconomic Complexity“, expor -turile IT&C nu se numără printreprimele 5 categorii de produse

caiet desPre PersPectivelebune şi rele ale itc-uluidin rOmânia

e-market

caiet reprezintă centrul de analiză a informaţiilor şi evaluare a tendinţelor. organizaţia este un furnizorde analiză multisectorială a informaţiilor, consultanţă şi training. Potrivit propriei prezentări, beneficiariicaiet sunt entităţi publice şi private interesate să obţină o perspectivă concretă şi detaliată asupradinamicii mediului în care activează şi să gestioneze inteligent incertitudinile şi oportunităţile dindomeniile de activitate.caiet mai reprezintă şi „o echipă dinamică şi experimentată de analişti şi consultanţi cu o vastă pregătireteoretică şi practică în domeniile proprii de expertiză“. analiza caiet, „dinamica sectorului it&c în 2014”,pe care o publicăm în cele ce urmează, relevă o abordare lucidă şi constructivă a realităţii din domeniu.


pe care România le li vrea ză către pieţeleinternaţionale.Comparativ cu alte state din proximitateaRomâniei, nici unul dintre giganţii mondialidin IT&C prezenţi în România nu şi-aumanifestat sau anunţat oficial intenţia de aieşi de pe piaţa din România în 2014. Dinperspec tiva companiilor nou create, similaranului 2013, cele mai multe start-up-uri şi-auconcen trat eforturile pe oferirea de servicii înzona IT&C şi dezvol tarea de soluţii softwarecătre piaţa autohtonă şi/sau pieţeleinternaţionale.Finalul de an a marcat demarareaprocedurilor de achiziţie a platformei deanunţuri tocmai.ro (grupul norvegianSchibsted Media) de către Olx.ro (AllegroOnline Services Romania SRL, parte agrupului sud-african Naspers), după ce doarîn anul 2013 tocmai.ro a înregistrat pierderide aproximativ 25 de milioane de lei.Tranzacţia demarată în 2014 şi finalizată în2015 este printre cele mai semnificative aleultimilor 3 ani din piaţa IT&C autohtonă.

românia, o Ţară a contrastelor Privind cunoştinŢele it&c

Estimările arată că la finele anului 2014, însectorul IT&C românesc activau între 65.000şi 95.000 de specialişti. Dintre aceştia,conform datelor furnizate de reprezentanţiiAsociaţiei Patronale a Industriei de Softwareşi Servicii (ANIS), aproximativ 80.000 despecialişti activau ca programatori sauingineri de software, aproximativ la jumătatefaţă de numărul total al celor care activeazădoar în Silicon Valley.Pe de o parte, după cum arată un studiu alGartner citat de capital.ro, România s-amenţinut în continuare în po ziţia de lider înceea ce priveşte numărul de angajaţi în IT&C


pe cap de locuitor, ocupândlocul al şaselea la nivel mondial,în spatele unor ţări precumStatele Unite ale Americii, India,Republica Populară Chineză sauFederaţia Rusă.Pe de altă parte, conform datelorEurostat, în anul 2014, Românias-a clasat pe ultimul loc înUniunea Europeană în ceea cepriveşte competenţele digitaleale cetăţenilor români cu vârsteîntre 16 şi 74 de ani, în sensul c\doar 20,3% dintre aceştiaposedă cunoştinţe medii şiavansate în sfera IT&C. Deasemenea, circa 62,2% dintrecetăţenii utilizatori aiinternetului au un nivel scăzut şifoarte scăzut de cunoştinţe IT&C!La nivel de tendinţe, se remarcăfaptul că numărul utilizatorilorcu un nivel scăzut de cunoştinţeIT&C tinde să crească, încondiţiile în care procentul celorcu un nivel mediu şi avansat decunoştinţe IT&C este aproapeconstant, respectiv în scădereuşoară (vezi grafic 3).

afaceri în it&c de minimum 1 milion de euro, cu unul sau mai PuŢini anGajaŢi!

32 de companii din România –autorizate oficial să desfăşoareactivităţi în sfera industriei IT&C– au raportat, la finele anului2013, o cifră de afaceri deminimum 1 milion de euroavând doar unul (1) sau maipuţini angajaţi. Însumate, cifrelede afaceri ale celor 32 decompanii sunt comparabile caordin de mărime cu aproximativ0,07% din PIB-ul României înanul 2013 (vezi tabel 2).

salariile din it – Peste media Pe Ţară şi în relativă creştere

Salariile au variat în 2014 între400 şi 500 de euro pentrudebutanţi şi 2.500-3.000 de euro

pentru funcţiile de conducere şimanagement, cu o medie decirca 1.000 de euro – mult maimare decât mediul net peeconomie cotat la finele anului2014 la sub 400 de euro.Un studiu al IDC realizat lacomanda ANIS a relevat faptulcă o treime dintre companiile ITde pe piaţa locală îşi plătescinginerii şi dezvoltatorii desoftware cu salarii cuprinse între1.000 şi 1.500 de euro net pelună, iar 10% oferă salariicuprinse între 1.500 şi 2.000 deeuro net pe lună.

viteza medie de conectare la internet continuă să scadă

Conform unui studiu al Akamai,în cel de-al treilea trimestru alanului 2014, România se situa pepoziţia a şasea în lume (58,8Mb/s) în ceea ce priveşte mediavitezei maxime a conexiunii lainternet, cu 6,9% în scădere faţăde aceeaşi perioadă a anului2013.Pe de altă parte, prin comparaţiecu alţi competitori globali,precum Lituania, Coreea de Sud

sau Singapore, acelaşi studiurelevă că România nu se situeazăîn primele 10 state ale lumiiprivind viteza medie deconectare la internet.

Conform unui raport oficial alComisiei Europene, la începutulanului 2014, mai puţin de 20%dintre cetăţenii românibeneficiau de conexiuni fixe demare viteză (broadband) lainternet – în creştere cu 1,2%faţă de anul precedent şi dedouă ori mai puţin faţă deDanemarca sau Olanda,România situându-se din acestpunct de vedere pe ultimul locîn Uniunea Europeană, la micădistanţă faţă de Bulgaria, Poloniaşi Slovacia.

Acelaşi studiu al ComisieiEuropene poziţiona România,alături de Letonia şi Suedia, înprimele 3 state ale UniuniiEuropene privind gradul depenetrare a tehnologiilorbroadband ultrarapide (peste100 Mb/s).

Cu toate acestea, în ceea cepriveşte procentul de gospodării

ce beneficiază de o conexiune lainternet (60,5%), România sesituează pe penultimul loc înUniunea Europeană, în faţaBulgariei, dar sub media euro -peană de 81% (vezi grafic 4).

270.000 de noi aBonaŢi doar în Primul trimestru al anului 2014

Conform unui studiu realizat decătre EY România, în primultrimestru al anului2014, numărul total alutilizatorilor de telecomunicaţiimobile a depăşit 27 de milioanede utilizatori, aspect ce indică orată de penetrare atelecomunicaţiilor mobile deaproximativ 127%, în ciudafaptului că indicele ARPU(Average Revenue Per User) semenţine, totuşi, la cote destul descăzute în cazul României.Din perspectiva studiului citat,companiile Orange şi Vodafones-au menţinut în poziţia de lideride piaţă, aflându-se la odiferenţă cuprinsă între 6% şi10% de Telekom – al treilea mareactor din piaţă.

e-market


rcs & rds, comPania cu cei mai mulŢi anGajaŢi şi cele mai valoroase active din industria it&c

Cu circa 7.000 de angajaţi, RCS & RDS estesingura companie de profil dintr-un top alprimelor 50 de companii din România după

numărul de angajaţi.Ca ordin de mărime, RCS & RDS a surclasatcompanii precum Oltchim sau LukoilRomânia. Totodată, în debutul anului 2014,valoarea activelor RCS & RDS s-a cifrat la circa3.237.154.452 lei, surclasând chiar şi pro du că -torul Automobile – Dacia S.A. (3.222.180.936lei) sau Metrorex (2.105.613.078 lei).

românia, codaşa ue în PrivinŢa utilizării serviciilor de e-Guvernare

Conform datelor oficiale puse la dispoziţie deComisia Europeană, doar 10,2% dintrecetăţenii români utilizatori de internet înultimele 12 luni au interacţionat cuautorităţile publice pe parcursul anului 2014utilizând serviciile de e-guvernare, de 8 orimai puţin faţă de danezi şi de 5 ori mai puţinfaţă de slovaci.De asemenea, doar 65,3% dintre companiileromâneşti active au utilizat internetul peparcursul anului 2014 pentru a interacţionacu autorităţile publice româneşti, Româniasituându-se în această privinţă pe ultimul locîn UE, având o diferenţă semnificativă faţă deBulgaria, Ungaria sau Grecia (vezi grafic 5).

contractele cu sectorul PuBlic, o sursă siGură de venituri

În medie, aproape 10% din cifra totală deafaceri realizată de 16 dintre primii 25 decompetitori ai pieţei autohtone de IT&C afost realizată din contracte de achiziţiipublice în anul 2014 (vezi tabelul 3).

concluzii şi recomandări

Luând drept reper contribuţia la formarea şicreşterea PIB-ului României, comparativ cuanul 2013, industria IT&C autohtonă acunoscut un uşor reviriment pe parcursulanului 2014.Totuşi, privind în ansamblu datele PIBaferente ultimilor 5 ani, acestea nu par foarteîmbucurătoare. De pildă, atât din perspectivacifrei de afaceri totale realizate de cei maisemnificativi actori ai industriei, cât şi acontribuţiei fluctuante a industriei IT&C laformarea şi creşterea PIB, se remarcă otendinţă negativă, potrivit căreia industriaIT&C autohtonă se poate îndrepta către operioadă de stagnare sau de descreştereeconomică în cazul în care nu vor fi luatemăsuri de ameliorare economică şi fiscală înacest sens.În contextul acestei tendinţe îngrijorătoare,nu poate fi neglijat nici faptul că Româniastagnează sau pierde semnificativ dincompetitivitatea sa pe plan european şiglobal, din pricina gradului modest de


implementare la nivel naţional a mijloacelorşi instrumentelor de e-guvernare, respectivprocentului scăzut de penetrare în teritoriu atehnologiilor rapide şi ultrarapide deconectare la internet şi telecomunicaţiimobile. Cât priveşte aceşti indicatori,România se află în urma competitorilor săiregionali, precum Bulgaria, Slovacia sauPolonia.

ProPuneri şi teme de reflecŢie

Creşterea absorbţiei fondurilor structuraleeuropene în domeniul cercetării, dezvoltăriişi inovării în IT&C; acordarea de facilităţifiscale şi deduceri de impozite pentrustimularea reinvestirii profitului şi încurajareaoutsourcing-ului pe plan autohton;reducerea cotei de TVA pentru consumatoriicasnici de produse şi servicii IT&C.Într-adevăr, se constată că România tinde sădobândească o poziţie privilegiată în cla sa -mentul global al atractivităţii în e-outsour -cing, dar acest salt din ultimii ani nu sereflectă neapărat într-o creştere semnificativăa productivităţii naţionale în zona soluţiilorIT&C capabile de a genera o valoare adău ga -tă semnificativă pentru economia naţională.

Adoptarea unui cadru legal de susţinere adezvoltatorilor şi furnizorilor autohtoni desoluţii IT&C inovative, prin acordarea defacilităţi care să contribuie la creştereaatractivităţii antreprenorilor şi furnizorilorlocali de produse şi servicii IT&C pentrupieţele internaţionale.Deşi are un potenţial semnificativ, sistemulnaţional de educaţie este unul dintrepunctele nevralgice ale industriei naţionalede IT&C din cauza subfinanţării, ponderiiscăzute a absolvenţilor care dobândescefectiv competenţe digitale şi a număruluimic de specialişti furnizaţi anual de Româniaîn domeniul IT&C.În acest sens, evoluţia numărului deabsolvenţi din ultimii ani sugerează maidegrabă o scădere a acestora în raport cucererea de pe piaţa muncii. Deficitul deabsolvenţi anuali ar conduce în următorii anila un regres semnificativ al industriei IT&Cautohtone şi ar putea produce dezechilibreserioase pe piaţa muncii.

Adoptarea unor măsuri care să facilitezedezvoltarea educaţiei IT&C pe toate

nivelurile, care să stimuleze investiţiile încercetare, dezvoltare şi inovare pentrucreşterea competitivităţii pe plan global şilimitarea transferului de capital românesccătre alte pieţe internaţionale.În ansamblu, dinamica industriei mediului deafaceri IT&C autohton necesită o atenţiedeosebită din partea decidenţilor. Se remarcăfaptul că prejudiciile financiare cauzate delipsa transparenţei, de încălcarea legislaţiei

fiscale sau a celei privitoare la încredinţarea şidesfăşurarea proiectelor cu finanţare publicăsau europeană pot afecta serios mediulconcurenţial românesc, investiţiile străine,predictibilitatea în afaceri şi încredereapartenerilor externi în piaţa IT&C autohtonă.

Creşterea transparenţei serviciilor de e-guvernare.

cristian Pavel

e-market

De mai bine de 10 ani,divizia Institute forBusiness Value din IBM

realizează prin interviuri faţă înfaţă cu liderii sectorului privat şipublic din întreaga lume studiulC-suite. Acest raport prezintămodul în care reprezentanţiiechipelor executive gândesc,înţeleg şi percep evoluţiazonelor pe care le reprezintă. Studiul din anul 2015 a fostrealizat prin discuţii cu peste5.000 de persoane din 70 de ţări,reprezentanţi ai unui număr de21 de industrii.În continuare vor fi menţionatecele mai importante tendinţeidentificate.Tendinţa de „uberizare“ sauperturbarea industriei cauzatede un concurent neprevăzut adevenit o preocupare constantăa liderilor C-suite, conform celuimai recent studiu IBM. În doardoi ani, procentul de lideri C-suite care se aşteaptă să seconfrunte cu o concurenţă din afara industriei lor a crescut cu mai mult de unsfert – de la 43% în 2013 la 54%în prezent.

un sfert dintre liderii afacerilor descoPeră soluŢiile coGnitive comPutinG

Studiul realizat de IBM,„Redefining Boundaries: Insightsfrom the Global C-suite Study“,are la bază rezultateleconversaţiilor „face-to-face” cupeste 5.200 CEO, CMO, CFO, CIOşi alţi lideri C-suite din 70 de ţărişi 21 de industrii. Respondenţiireprezintă o gamă largă decompanii publice şi private.În cadrul studiului realizat deIBM Institute for Business Value,executivii chestionaţi declară căîn următorii 3-5 ani, convergenţa

dintre industrii va fi principalaforţă care va avea impact în ceeace priveşte afacerile, iar cele maiperformante organizaţii se vorconcentra mai mult pecapabilităţile cognitive decât petendinţele pieţei.„Când vine vorba de competiţie,liderii C-suite trebuie să ia înconsiderare o nouă ameninţare– una care este adesea invizibilăpână când este deja prea târziu“,a declarat Bridget van Kralingen,prim-vicepreşedinte IBM GlobalBusiness Services. „În acelaşi timp, performeriiintuiesc că progreseleînregistrate în domenii precumcognitive computing şi cele alesistemelor dotate cu inteligenţăartificială reprezintă cheiapentru a rezolva evenimenteneprevăzute, ceea ce se doreşteun drum de urmat pentru toţiliderii“.Un procent de 24% dintreliderii C-Suite din cele mai mari[i per for mante companii îşiconcen trea ză atenţia pesoluţiile de cogni tivecomputing. Studiul reco mandăcompaniilor să utili zezesoluţiile de analiză predic tivă şicognitivă, pentru a realizaprognoze de business la nivelmai mare de încredere şipentru a câştiga avantajcompetitiv în faţa concurenţilorneidentificaţi.

ibm institute FOr business value

redeFineşte limitele din businessPotrivit unui cercetări captivante finalizate de iBm institute for Business value, liderii de nivel c de lacârma afacerilor globale percep „uberizarea“ drept principala ameninţare în ceea ce priveşte competiţiacu care se confruntă cele mai performante companii. Pentru prima dată, cei care conduc afacerileconsideră că factorii tehnologici primează în activitatea companiilor lor, înaintea factorilor de piaţă, atemerilor legate de reglementările impuse, de contextul macroeconomic şi de abilităţile salariaţilor.

Vă puteţi autoevalua poziţia!

Pentru o mai bună înţelegere a rezultatelor studiului puteţi utiliza „C-suitePersonal Benchmark Tool”, care vă permite să comparaţi propriile răspunsuricu tendinţele identificate de acesta. Instrumentul este disponibil la adresawww.ibm.com/csuitestudy împreună cu rezultatele studiului şi alte informaţiirelevante.În continuare, un raport separat va fi disponibil pentru fiecare dintre cele şaseroluri de nivel executive – Chief Executive Officer, Chief Financial Officer, ChiefHuman Resources Officer, Chief Information Officer, Chief Marketing Officerand Chief Supply Chain Officer –, care va furniza perspective specificeprovocărilor fiecăruia dintre ei.

andrei nagy, enterprise account manager, iBm românia



sunt PreGătiŢi liderii din Business să facă faŢă „invadatorilor” diGitali?

În trecut, cel mai mare riscpentru companii l-a reprezentatapariţia pe piaţă a unui nou rivalcu o ofertă mai bună sau maiieftină, ceea ce a determinat omodificare a strategiei debusiness. Astăzi, jucătoriiimportanţi sunt ameninţaţi denoii jucători care adoptă modelede afaceri diferite, dar şi decompaniile mai mici, mai agile,care nu sunt legate deinfrastructura tradiţională. „Cea mai mare ameninţare oreprezintă noii competitori carenu sunt încă identificaţi caatare“, a declarat PiotrRuszowski, CMO MondialAssistance.Studiul IBM a relevat că 48%dintre CxO admit necesitateadescentralizării în ceea cepriveşte luarea deciziilor. Deasemenea, 54% dintre aceştiadoresc să implementeze inovaţiidin surse externe şi 70%intenţionează să extindă reţeauade parteneri. Majoritatea dintre CxOintervievaţi au recunoscutdeschis că le este greu să facăprognoze de business. Cu toateacestea, atunci când vine vorbade identificarea şi explorareanoilor tendinţe şi tehnologii,doar jumătate dintrerespondenţi apelează lafeedback-ul clientului. Aceasta înciuda faptului că, în studiul IBMGlobal C-suite dat publicităţii în2013, 60% dintre CEO audeclarat că intenţionează săinteracţioneze direct cu clienţiilor şi să aplice proactiv ceea ceau învăţat, pentru a-şi planificaagendele de business. Doi animai târziu, acesta este încă undecalaj care nu a fost diminuat.Cei mai mulţi CxO anticipează căvor schimba modul în carecompaniile pe care le reprezintăinteracţionează cu clienţii. Un

e-market

procent de 66% dintre CxOintervievaţi intenţionează să seconcentreze asupra clienţilor caindivizi – în creştere cu 22%,comparativ cu 2013 – şi 81%dintre aceştia au declarat cădoresc să implementeze soluţiide interacţiune digitală, încreştere cu 19% comparativ custudiul publicat acum doi ani.„Anticipăm că în viitor ne vomconcentra mai intens peparteneriate şi colaborări care nesunt familiare şi pe inovare, darvom face acest lucru ascultândce au de spus clienţii şi vomdezvolta soluţiile împreună“, adeclarat David Mills, CEO RicohEurope, Marea Britanie.În ultimele trei studii C-Suite,efectuate de IBM Institute forBusiness Value, CEO plaseazătehnologia în partea superioarăa listei forţelor externe careprezintă risc pentru organizaţiilelor. În prezent, pentru primadată, toţi liderii C-suite –indiferent de rolul pe care îl auîn organizaţie – identificătehnologia ca fiind cea maiimportantă forţă externă cuimpact direct asupracompaniilor lor. CxO cred că soluţiile de cloudcomputing şi cele mobile,Internet of Things şi cognitivecomputing, sunt tehnologiilecare, cel mai probabil, le vorrevoluţiona afacerile. Pe cemizează oamenii de la cârmaafacerilor în 2016? Pe„tehnologii-stea”, precum cloudcomputing (63%), soluţii mobile(61%), Internet of Things (57%) şicognitive computing (37%). Înceea ce priveşte riscul, în urmăcu doi ani securitatea IT s-aclasat la coada clasamentului întopul preocupărilor. În prezent,un procent de 68% dintrerespondenţi, adică mult maimulţi, poziţionează securitateaIT între priorităţi.

andrei nagy, enterprise accountmanager, iBm românia



Doisprezece ani la rând amprivit cu atenţie înadâncimea spaţiului în

care interferează sectorul bancarcu cel IT&C pentru a descopericine sunt „oamenii anului”, aceiacare contează şi care aratăcelorlalţi firul roşu, călăuzitor. Aşa am descoperit şi premiat, întimp, personalităţi care meritărespectul cetăţii: Ştefan Cojanu(Oracle România), Dan Bedros(Alcatel), Dan Roman (Kapsch),Mihai Tudor (IBM), BogdanCocora (S&T România), RaduGraţian Gheţea (CEC Bank),Denisa Mateescu (MasterCard),Cătălin Creţu (VISA), VarujanPambuccian (şeful Comisiei IT&Cdin Camera Deputaţilor), DanNica (ministru al Comunicaţiilor).Pentru 2015, am scrutatorizontul şi am remarcat ieşirilede serviciu, „la rampă”, ale şefuluiLenovo România, Aurel Neţin.Am derulat înapoi şi l-amrevăzut ba în noul sediu alcompaniei inaugurat la începutde an, ba în miezulevenimentelor şi lansărilor deproduse, în paneluri şiconferinţe, ba în furtunanegocierilor cu distribuitorii şialături de angajaţi, tot mai mulţişi mai specializaţi. A fost un om„pe baricade”, cum se zice – unulcare contează.

o devenire în sens invers

Aurel Neţin a avut un itinerariumai puţin obişnuit în viaţa şicariera proprie. Şi-a legatexistenţa de mai multe oraşe dinţară, parcă mult mai multe decâtun intelectual obişnuit dinRomânia. Arădean la origine, darcu adolescenţa petrecută înTârgu Jiu, s-a reîntors o secvenţăla Arad, a absolvit UniversitateaPolitehnică din Timişoara,

optând pentru facultatea decalculatoare. „Am decis să studiez partea dehardware din IT, care mie mi sepărea pe atunci a fi maiimportantă decât domeniulsoftware”, îşi aminteşte acesta.Când şi-a încheiat studiile în

Banat, a fost la un pas să aleagăBucureştiul, dar a preferat sămeargă la Cluj, în cadrul IIRUC,unde s-a „antrenat” temeinic pepartea de service pentruminicalculatoare. Vreme de 24 de ani, între 1980şi 2004, Clujul i-a intrat în sângepână în globule. Aici a intrat înzona „rarefiată” aînvăţământului superior,predând ca lector laUniversitatea Tehnică, dar şi înafaceri pe cont propriu. Laînceput, a tipărit gazetematematice, apoi s-a apucat,alături de un coleg, săasambleze şi să vândăcalculatoare. În 1994, a apărutfirma SISTEC.„În zece ani, firma a crescutfrumos şi a devenit atractivă. CuSISTEC am făcut de toate:distribuţie de componente şiasamblare, service de reţea,chiar şi dezvoltare softwarepentru jocuri pe telefoanemobile! La un moment dat, amrealizat că nu pot creştecontinuu un business fărăinvestiţii semnificative. Ştiam căvom adera la UE, mă aşteptamla o creştere a competiţiei, aşacă în 2004 am cedat firma

holdingului RTC”, rememoreazăAurel Neţin.Ce a urmat? Un intermezzopolitic, să spunem. Începând cufebruarie 2005, a fost timp de 18luni secretar de stat în MinisterulComunicaţiilor şi TehnologiaInformaţiilor. N-a fost uşor, ci maidegrabă provocator. Dintreproiectele începute în 2005,Aurel Neţin şi-l aminteşte pe celce promova plata cu cardul aimpozitelor şi taxelor locale,ceea ce a devenit mai târziu oplatformă de succes – ghişeulvirtual de plăţi. Un alt proiect afost cel privind oferirea defacilităţi fiscale pentru achiziţiade PC-uri, pentru creştereacompetenţelor digitale alepopulaţiei, la fel ca în Suedia,Danemarca, America de Sud,Turcia. În 2008 a candidat pelistele liberalilor pentru un postde senator de Cluj, dar a ales, încele din urmă, să-şi continuecariera pe „fronturile”managementului de vârf,acceptând poziţia de countrymanager al Lenovo.„Cei mai mulţi îşi încep carieraîntr-o corporaţie şi termină cuun business propriu. Eu amurmat calea inversă: am început,

Omul anului 2015 din perspectiva eFinance

aurel neţin,un deceniu la cârma lenOvO rOmânia

e-people

am acordat Premiul e-people, poate cea mai dragă distincţie anuală a efinance, celui care se numeşteaurel neţin. în loc de laudatio, am spus live, pe scenă, în faţa asistenţei: pentru coerenţă în leadership, lacârma companiei nr. 1 de pe plan local în piaţa de Pc-uri! am spus că vorbim despre o personalitate care s-a distins anterior, în timp, şi ca antreprenor, dar şi capolitician şi ministru secretar de stat în Guvernul româniei, sprijinind nemijlocit prin iniţiative şi măsuriconcrete domeniul it&c autohton. o personalitate care s-a distins, în primul rând, ca român şi ca om.

am adus, aşa cumoBişnuiesc eu să sPun,

excelenŢă înmainstream! asta ne

face să fim şi maiamBiŢioşi, nu numai Pe

Partea de Pc, ci şi PePartea de taBlete,smartPHone-uri şi

servere, undeoBiectivele sunt foarte

îndrăzneŢe. datorităexPerienŢei Pe care amcăPătat-o, ProBaBil că

Pe aceste seGmente vomarde etaPe şi vom dorisă creştem mai rePede.


practic, cu un business propriu,iar spre final de carieră amacceptat să vin într-o firmămultinaţională cu o dinamicăentuziasmantă”, punctează uşoramuzat Aurel Neţin.

10 ani la „timona” lenovo românia

Da, se împlineşte un deceniu decând a venit la cârma Lenovo

România, Bulgaria şi RepublicaMoldova. Deşi nu era „lup tânăr”,deşi nu avea vechi state de platăîntr-o corporaţie şi nici oafinitate evidentă pentru o astfelde cultură organizaţională, aajuns şi a performat în aceastăpoziţie de top, traversând cusucces şi criza, dar şi momentelede euforie încercate de oricarelider de piaţă. La început, lumea a privit

brandul Lenovo cu multăreticenţă. A fost dificil săînvingem prejudecata că Lenovoe o companie chinezească şi,practic, firma a reuşit acest lucruprin performanţă, servicii,echipă, prin faptul că a oferitconsumatorilor exact ceea ce le-a trebuit. Lenovo a ştiut săîmbine cele două culturi, de estşi de vest, pe cea a angajaţilorde la IBM cu cea asiatică de la

Lenovo, reuşind să creeze onouă cultură organizaţională.Înainte de achiziţia diviziei dePC-uri de la IBM din 2005,Lenovo era pe locul nouă înindustria mondială a PC-urilor,cu 2,3% cotă de piaţă şi cifră deafaceri anuală de trei miliarde dedolari. În 2015, Lenovo a devenitnumărul unu în lume cu diviziade PC-uri, cu o cotă de piaţă de20% şi venituri de 13 ori maimari, până la 39 miliarde dolari.Compania este foarteambiţioasă şi creşterea rapidă pecare a avut-o pe piaţa de PC-uria luat prin surprindere foartemultă lume. „Am adus, aşa cum obişnuiesceu să spun, excelenţă înmainstream! Asta ne face să fimşi mai ambiţioşi, nu numai pepartea de PC, ci şi pe partea detablete, smartphone-uri şiservere, unde obiectivele suntfoarte îndrăzneţe. Datorităexperienţei pe care am căpătat-o,probabil că pe aceste segmentevom arde etape şi vom dori săcreştem mai repede”, spuneAurel Neţin. Cum a fost anul abia încheiatpentru Lenovo? „A fost un an încare ne-am depăşit aşteptările.Piaţa de PC-uri a pornitdezlănţuită în primul trimestru,cu creşteri de 15% faţă deaceeaşi perioadă a anului trecut.După alte 6 luni de stagnare,lucrurile s-au îmbunătăţit înultimul trimestru. Am reuşit săne creştem cota de piaţă la PC-urila finele celui de-al treileatrimestru până la o cotă-record,de 29,2%, cea mai mare de pânăacum”, conchide împăcat AurelNeţin. „Omul anului” ne petreceplin de curtoazie până spreieşire, grăbindu-se să prindă oşedinţă de board. „Vom avea un2016 foarte interesant, veţivedea!”, mai adaugă în fugă,dublându-şi vorbele cu unzâmbet complice, promiţător.

cristian Pavel

sunt mai bine de 15 ani de cândGrupul deveho promovează cudeterminare şi pasiune, la niveleuropean, soluţia sage x3 în toateversiunile sale, având o abordareriguroasă şi pragmatică de susţinerea clienţilor. cum aţi reuşit să păstraţiacest parteneriat pe o perioadă atâtde lungă?

Trebuie să încep prin arememora propriul parcursprofesional. Mi-am începutactivitatea de consultant înanul 2000. Am avut câţiva aniocazia de a mă familiariza cusoluţia Adonix. După 2005,când grupul Sage a preluatAdonix şi produsul a devenitSage ERP X3, lucrurile auevoluat mai repede odată cuextinderea sa pe piaţabritanică. În 2006 mi s-apropus să fac parte din echipacare a început să dezvolteprodusul Sage ERP X3. A fost oexperienţă interesantă apoi sădezvoltăm localizări înconformitate cu normele şilegislaţia din alte ţări. Mizând pe puterea şibeneficiile acestei aplicaţii, nuam avut nici o rezervă în a măimplica în proiecte deanvergură, interacţionând atât cu echipele Sage decercetare-dezvoltare, cât şi deimplementare. Astfel, legăturamea directă cu Sage s-aadâncit. Am cunoscutresponsabili ai grupului petoate palierele. Astfel, în 2009am pus bazele proprieicompanii, Deveho Consulting,iar în 2011 am decis să neextindem şi în Europa Centralăşi de Est.Care e „secretul” unui astfel departeneriat de lungă durată? E destul de simplu: legăturiles-au bazat mereu pe

transparenţă, profesionalism,seriozitate. Cu astfel depremise poţi construi unparteneriat temeinic.

deveho consulting Group are,potrivit informaţiilor publice, doi parteneri majori: sage, compania britanică devenită lider mondial al soluţiilor erPadresate imm-urilor, şi grupulmazars, o companie globală de audit, contabilitate şi consultanţă fiscală [i financiar\, cu sediul central în franţa. la ce anume se referă colaborarea cu mazars?

Focusul nostru îl reprezintăprodusele Sage, mai precisSage X3. Mazars este un grupglobal de audit, contabilitate,consultan]\ fiscal\ [i financiar\,cum bine aţi precizat, iar noiam văzut în această colaborarevaloarea adăugată deprofesioniştii companiei înprivinţa monitorizăriilegislaţiilor naţionale şi aconsultanţei privindconformarea la norme legaleşi/sau fiscal-contabile. Aşadar,colaborarea cu Mazarspresupune avizarea în ceea cepriveşte localizarea Sage X3 întoate pieţele în care vindem,ceea ce ne plasează pe primulloc mondial în viteza deadaptare şi implementare înspaţii geografice diferite, culegi şi prevederi diferite.Vorbim, din nou, despre un nouparteneriat de tip win-win.

efinance a decernat devehosoftware consulting premiul e-cloudpentru lansarea în 2015, pe piaţalocală, a soluţiei cloud sage x3online, un produs care nu schimbă cunimic din beneficiile versiunii 7, ciaduce clienţilor mari economii deresurse şi de timp. ce evoluţii a avutprodusul ulterior versiunii 7?

Produsul Sage în versiunea 8 afost lansat anul trecut, înaugust, la Sage Summit, în NewOrleans, moment când noul

nume al soluţiei mid-market X3(fostă ERP X3) a fost justificatde anunţul „No more ERP!”. Ces-a dorit să se transmită atunci?Faptul că noţiunea deEnterprise Resource Planningaparţine trecutului. Că acestconcept la scară mare, ca dealtfel şi implementările on-site,devin încet, încet, istorie,făcând loc unor sisteme debusiness mult mai „seducă toare”şi mai economicoase, cum estesistemul cloud. Zilele acestea s-a lansat SageX3 versiunea 9, o versiune lacare avem acces prioritar şicare aduce multe lucruri noiclienţilor, tehnologii şibeneficii pe care îi voi lăsa cuplăcere pe clienţi să ledescopere.

există trei alte state europene încare deveho consulting Group estereprezentată direct: slovacia,românia şi spania. cum aţi alesaceste ţări atunci când aţi decis să văextindeţi în afara franţei?

Am avut mai multe motivecare au dus la extindereanoastră spre Est. Principalulargument a fost acela cădeţinem licenţa pentrulocalizarea Sage X3 în Slovacia,Cehia, România şi Ungaria.Astfel, ne-a fost mai simplu săpornim într-acolo pentru a nedezvolta local şi promovasoluţia Sage X3.

devehO cOnsultinG GrOuP: Oriunde suntem Prezenţi în Pieţele din eurOPa suntem un challenGer!Interviu cu GUy LECLERCq, Preşedinte Deveho Consulting Group

e-business software

PiaŢa românească a rePrezentat

o oPortunitate Pentru noi.

aici am Găsit firmemultinaŢionale

care ne-au devenitclienŢi, dar Pariul

nostru viitor se Pune Pe imm-urile

locale serioase şi sănătoase, care merită

cu siGuranŢă Beneficiile saGe x3.


Un alt argument a fostdinamica pozitivă a situaţieieconomice din aceastăregiune, faptul că IMM-urilesunt în curs de afirmare şi aunevoie din ce în ce mai marede produse tehnologiceperformante, cu un bun raportpreţ/calitate.

unde în europa există şi alte reţelede parteneri sage? de ce credeţi căexistă un interes manifest, declaratdeschis, al sage de a creşte mai rapidîn sua decât în europa şi cu atât maipuţin în europa de est?

În afară de sistemele proprii devânzări şi parteneri din MareaBritanie, unde regăsim fiefultradiţional al companiei, existămulţi alţi parteneri Sage înEuropa. Doar în Franţanumărăm vreo 40! Reţelesemnificative de parteneriSage mai există în Germania,Polonia, Spania etc. Fiind listată la Bursă, avândnişte acţionari care aşteaptărezultate financiare, Sage este,într-adevăr, preocupatăprioritar de a se impune şi maimult pe piaţa americană,dominată copios de afacerimici şi mijlocii. Acolo există unpotenţial uriaş pentrubusiness!Strategia de „cucerire” a pieţeiamericane este una pe termenscurt, aş zice, spre deosebire deabordările grupului în statelemature ale Europei de Vest, darchiar şi Centrale, unde clienţiipot fi mai sofisticaţi, cerândstrategii pe termen mai lung. Pemăsură ce evoluţia economiilordin Est va fi favorabilă şi maiales stabilă, cu atât interesulSage va fi şi el proporţional maimare în regiune.

Graţie parteneriatului solid pe care îlaveţi cu sage şi experienţei în ceeace priveşte monitorizarealegislaţiilor naţionale şi a proiectelor

de succes din europa centrală,deveho consulting Group este,totodată, dezvoltatorul şidistribuitorul soluţiilor localizate alesage x3 în românia, slovacia, cehia,ungaria şi olanda. în care dintreaceste ţări înregistraţi cele mai bunerezultate?

Este greu să comparirezultatele de pe pieţe diferite,cu evoluţii şi dimensiunidiferite. Piaţa românească areprezentat o oportunitatepentru noi. Aici am găsit firmemultinaţionale care ne-audevenit clienţi, dar pariulnostru viitor se pune pe IMM-urile locale serioase şisănătoase, care merită cusiguranţă beneficiile Sage X3.În Cehia şi Slovacia vorbimdespre pieţe mai „înstărite”, dar

acolo concurenţa este foartemare, întreţinută de soluţiilede filiaţie germană. Nici înOlanda nu e uşor, fiindcă acoloexistă produse locale de tradiţie.Tot ce pot să spun, finalmente,este că oriunde suntemprezenţi în pieţele din Europasuntem un challenger!

Puteţi menţiona câteva contracterecente pe care le-aţi semnat sau dusla bun sfârşit în ultima perioadă?

Olmix Group a ales Sage X3pentru a standardiza şi aoptimiza toate procesele deafaceri ale tuturor site-urilorproprii de producţie, plusfilialele de distribuţie. Prinactivitatea sa, Olmixgestionează un volum mare dematerii prime care sunt

distribuite între fabricile dingrup. Sage X3 permite Olmixsă aibă o vizibilitate optimă întimp real pe toate stocurilesale, oriunde ar fi, în Franţa şiîn străinătate. Astfel, ofertaSage răspunde perfectnevoilor specifice de gestiuneaferente activităţii deproducţie a grupului.Mai recent, Phoenix ServicesInternational LLC, parte a AtlasHolding (SUA), unul dintre ceimai mari furnizori de serviciide reciclare a deşeurilormetalice pentru industriasiderurgică din întreaga lume,îşi controlează activitatea prinSage X3. Sage X3 este o aplicaţiefolosită deja în şase din celeşapte ţări în care PhoenixServices International arefiliale, inclusiv în Galaţi,România, şi urmează să fieimplementată în curând şi înBrazilia.

cum va putea să-şi sporească sagenotorietatea în românia, sătransmită şi să popularizeze faptul căeste numărul 3 mondial pe piaţaaplicaţiilor erP? veţi schimba ceva înmodelul de business al subsidiareidvs. din românia, deveho softwareconsulting, care – într-o echipăredusă numeric – se împarte cu greuîntre a vinde, a face consultanţă,implementări sau mentenanţă?

Cu siguranţă veţi constata oschimbare a modelului debusiness din ţările în carefuncţionăm, dar mai ales înRomânia. Vom începe săpunem la punct parteneriatecare să poată duce mai bine şimai departe soluţia Sage X3.Transformările se vor producerepede, presupun. Dejaprogresele făcute de DevehoSoftware Consulting în răstimpde 4 ani sunt remarcabile.

cristian Pavel



deşi totalsoft este o referinţăimportantă în piaţa de software debusiness pentru companiile decreditare, aş vrea să facem o scurtărecapitulare a istoriei companiei înacest domeniu. când şi de ce aintrat totalsoft pe această nişă depiaţă?

Avem deja 13 ani deexperienţă pe zona de sistemeinformatice integrate dedicategestionării activităţilor deleasing şi credit. Am intrat peaceastă nişă în 2003, anul încare valoarea totală abunurilor finanţate în leasingîn România depăşea pragul de1 miliard de euro. Creştereanumărului de contracte deleasing din piaţă a dus lacrearea unei nevoi desoftware specializat de carenoi am ştiu să profităm. Ambeneficiat de know-how-ul debusiness al companiei BCRLeasing, primul nostru client,şi am creat Charisma Leasing,pe care am continuat să odezvoltăm şi să o îmbunătăţimalături de jucători precumŢiriac Leasing, TBI Leasing,Raiffeisen Leasing. În numaidoi ani, piaţa a atins 2,2miliarde euro şi cererea desoluţii specializate a crescutvertiginos. Tot atunci amînceput să dezvoltăm osoluţie similară pentruactivitatea de creditare,alături de TBI Credit, RALFI,Scania Credit sau AgricoverCredit. Pe scurt, am văzutoportunitatea unei pieţe încreştere pentru care nu existaofertă locală, iar ceainternaţională nu ofereasoluţii pe tehnologii noi.

după cum povestiţi, de aici şi pânăla cucerirea pieţei mondiale a fostdoar un pas!

Nu chiar, au fost mulţi paşi şinu foarte uşori. Nu estesimplu să câştigi cu o soluţieromânească, oricât ar fi deperformantă, jucători de taliaRaiffeisen LeasingInternaţional, BNP Paribas,Deutsche Leasing

Internaţional. Sunt companiifoarte mari care au decis să îşipună business-ul din zeci deţări pe soluţia noastră, ceea ceeste un motiv de mândrieextraordinar, dar şi o mareresponsabilitate pentru noi.Cu soluţiile Charisma pentrudomeniul serviciilorfinanciare, TotalSoftconcurează de la egal la egalcu liderii mondiali. De fapt, înurma unui studiu care aevaluat funcţionalităţile celormai bine cotate soluţiimondiale destinate pieţei deleasing, Charisma s-a detaşat.

să ne întoarcem la domeniulcreditării şi la platforma charisma4credit. dacă aţi intrat pe piaţă şiaţi lansat primele produse într-unmoment de boom al acesteia, cumargumentaţi lansarea charisma4credit într-un moment în carepiaţa nu este deloc dinamică?

Chiar dacă piaţa nu se maidublează cum se întâmpla înurmă cu 10 ani, ea continuăsă crească şi jucătorii să îşidiversifice activitatea pentrua acapara cât mai mulţiclienţi. Anul trecut, deexemplu, creditele acordatepopulaţiei s-au ridicat la cca24 miliarde euro. În acestcontext, am constatat un

interes crescut din parteacompaniilor de creditare, darşi din partea instituţiilorfinanciar-bancare care vândsau vor să vândă servicii decreditare, în ceea ce priveştecapacitatea de a administrarapid şi eficient toate etapeleşi procesele ce intervin înaceastă activitate. Esteaceeaşi nevoie despre care văvorbeam la început, însăadaptată la nivelul anului2016, când canalele devânzare sunt mult mai diverse,la fel şi gama de produse, iarconcurenţa este acerbă. Deexemplu, Brise Capital Group,segmentul de creditare algrupului Brise, şi-a începutactivitatea cu implementareaCharisma în anul 2014.Prin Charisma 4Credit noioferim o platformă careacomodează toată gama deproduse de creditare, de lacredite de consum saumicrocreditare, până laproduse de creditarecomplexe cu garanţiicolaterale. Este o platformămodernă, care automatizeazătoate etapele din procesul decreditare, de la faza devânzare online sau offline,până la etapa de scoring,contractare şi colectare. Înplus, pentru a scurta timpul

tOtalsOFt lansează PlatFOrma unică de creditarecharisma 4creditInterviu cu FLORENTINA ANDREI, Charisma Sales Director, TotalSoft

la începutul anului, totalsoft, cel mai important furnizor de software de business pentru domeniulserviciilor financiare (leasing şi credit), anunţă lansarea unei platforme unice de creditare sub umbrelabrandului charisma: charisma 4credit. Pentru a afla mai multe despre produs, despre ce aduce nou, dar şidespre cât de dinamică mai este piaţa de creditare zilele acestea, am stat de vorbă cu florentina andrei,charisma sales director la totalsoft.

e-business software

Prin cHarisma 4creditnoi oferim o Platformăcare acomodează toată

Gama de Produse decreditare, de la credite

de consum saumicrocreditare,

Până la Produse decreditare comPlexe cuGaranŢii colaterale.

este o Platformămodernă, care

automatizează toateetaPele din Procesul

de creditare, de la fazade vânzare online

sau offline, Până laetaPa de scorinG,

contractare şi colectare.


de procesare a cererii,platforma este integrată cuautorităţile abilitate pentruverificarea solvabilităţiisolicitanţilor, precum ANAF,RECOM, Biroul de credit,Ministerul de Finanţe, ValidareCNP, Portal Just şi alţii.Avantajul platformei esteacela de a oferi clientului ogamă largă de soluţii

software, din care poate alegeîn funcţie de specificul lui deactivitate de creditare şi îşipoate construi un sistemperfect integrat şipersonalizat pe nevoile sale.Spre exemplu, dacă ocompanie este specializată peacordarea de credite deconsum, însă are în plan să îşiextindă activitatea şi cucreditele de consum ladomiciliu, îşi poate alege înprima fază doar soluţiileCharisma ERP şi Charisma WebFinance şi poate adăugaulterior aplicaţia CharismaDoor2Door pentru agenţii dinteren.

Piaţa creditelor de consum ladomiciliu este destul de mică. sejustifică o aplicaţie de genul

charisma door2door în acestecondiţii?

Vânzarea creditelor acolounde este clientul (ladomiciliu, online sau înshowroom-ul auto) numai este o piaţă laînceput de drum, dincontră, ia amploare pezi ce trece. Cauza esteintensificareaconcurenţei, dar şiaccesul rapid şi facil alpopulaţiei la un astfelde credit. Sistemulbancar românesc estenevoit să reacţionezepentru a-şi păstra

sau pentru aatrage cât maimulţi clienţi,ceea ce duce lao extindere aproduselor

bancare şi aserviciilor

specializate învânzări serviciifinanciare, inclusivîn zona de vânzări

directe. Este unmod proactiv de

abordare a pieţei, cu unavantaj dublu: generare debusiness nou şi reducereacosturilor operaţionale.Door2Door este o aplicaţiemobilă care pune la dispoziţiaagenţilor din teren toateinformaţiile necesare vânzării,eligibilităţii clientului, dar şicolectării debitelor. Soluţiapermite ofertarea, preluarea şimonitorizarea fluxurilorcomenzilor, contractarea,administrarea clienţilor,previzionarea vânzărilor,precum şi evaluareaperformanţei echipei devânzări. Informaţia esteaccesibilă în timp real şiabsolut toate datele operatedin teren sunt transmise cătresistemul de back-officeCharisma ERP.Avantajele utilizării soluţiei sevăd la nivelul productivităţiiagenţilor din teren, printr-unmanagement eficient alactivităţii, al leadurilor sautraseelor.

aveţi deja clienţi pentru aceastăaplicaţie?

Da, avem atât din zonacompaniilor care îşi începacum activitatea şi au alesplatforma pentru unmanagement integrat alactivităţii, precum şi din zona

jucătorilor consacraţi care îşiextind activitatea.

care este obiectivul totalsoft înceea ce priveşte charisma 4credit?este la fel de ambiţios ca în cazulsoluţiei pentru leasing? Ţintiţitopurile mondiale?

În prezent, platforma esteutilizată de peste 15 companiişi, urmând modelul CharismaLeasing, intenţionăm săcâştigăm poziţia de lider depiaţă în România, dar săatragem companii şi dinpieţele internaţionale, înspecial din Europa. Este unobiectiv pe termen destul descurt, de 2-3 ani, pentruatingerea căruia mizăm peavantajele extraordinare pecare le oferă soluţia. Să nu uităm să le spunemcititorilor că platforma şi-aînscris deja un premiu înpalmares, fiind premiată cudistincţia „e-BusinessSoftware for Finance” în cadrulGalei eFinance de anul acesta.Este un premiu care neonorează şi ne bucură, orecunoaştere importantă aimplicării noastre în creareaunor soluţii software de topdedicate domeniuluicreditării. Vă mulţumim.

cristian Pavel

Charisma4Credit

Platforma Charisma4Credit oferă soluţii software pentru administrareaintegrată a activităţii financiar-contabile cu cea specifică creditării, indiferentde canalul de vânzare utilizat de compania financiară: unitate teritorială,contact center, on-line sau direct prin intermediul agenţilor din teren.Platforma înglobează soluţii cu notorietate, precum:

Charisma ERP – nucleul de bază al soluţiei care gestioneazăactivitatea financiar-contabilă;Charisma Web Finance – aplicaţie online dedicată gestionării întimp real a cererilor de creditare de către echipa de vânzări internă(unităţi teritoriale sau contact center); Charisma Portal Self Service – oferă accesul la o aplicaţie front-endpentru clienţii externi de tip self-service;Charisma Door2Door Finance – destinată agenţilor cu activitatede teren.

se împlinesc anul acesta 20 de ani deprezenţă continuă a grupului citi înromânia. cum a evoluatsubsidiara/sucursala de aici în toatăaceastă perioadă relativ tumultoasădin perspectivă economică, socială saupolitică?

România este în continuare opiaţă strategică pentru Citi, iarîn aceşti 20 de ani am construitrelaţii durabile cu clienţiicorporate, comunitatea şistructurile guvernamentale. Citi a evoluat în Româniaîmpreună cu toate schimbărilesistemice care au avut loc îneconomie din anii '90 până înprezent şi şi-a adaptat oferta deproduse şi servicii, păstrându-şiastfel relevanţa pentru piaţalocală şi rămânând în acelaşitimp parte dintr-un grupfinanciar global. Toate etapele prin care a trecuteconomia românească auinfluenţat într-o anumitămăsură strategia Citi în ceea cepriveşte segmentul de piaţăcăruia ne adresăm, modelul debusiness şi prezenţa teritorială. În continuare, Citi seconcentrează în România peconsolidarea parteneriatului cusegmentul de clienţi corporate– companii multinaţionale,companii locale mari, sectorulpublic – un segment undeprezenţa noastră globală,infrastructura şi portofoliul deproduse şi servicii ne permit săaducem o valoare adăugatăimportantă.

recent, citi a primit distincţia „Bestcorporate/institutional digital Bank”în cadrul World’s Best digital Banksawards, acordate de revista „Globalfinance”, acesta fiind al unsprezeceleaan consecutiv în care banca primeşteaceastă recunoaştere pe plan globalprivind activitatea de pe plan local. de

ce credeţi că în româniarecunoaşterea vine mai greu?

Toate aceste premii, fie localesau globale, sunt importante şivin ca o reconfirmare a faptuluică modelul nostru de businessfuncţionează. Multe dintre elesunt bazate pe feedback-ulpozitiv primit direct din parteaclienţilor noştri în ceea cepriveşte relaţia bancară cu Citi,ceea ce ne bucură şi neîncurajează. Însă ceea ce este cuadevărat important pentru noi,dincolo de distincţiile publice,este să avem un impact pozitivasupra modului în care clienţiinoştri îşi desfăşoară activitateaşi afacerile, fie că vorbim despregestionarea operaţiunilorzilnice, despre plata angajaţilor,despre exportul mărfurilor pecare ei le produc sau despreobţinerea de finanţare pepieţele de capital. Dincolo depremii, urmărim să avem unimpact pozitiv în societate înansamblu, inclusiv princontribuţia pe care o aducem înmod constant în sprijinuleducaţiei financiare a noiigeneraţii. Ca să vă dau un exemplu, depeste 15 ani lucrăm în Româniacu organizaţia JuniorAchievement şi împreunăimplementăm programe deeducaţie financiară şiantreprenorială pentru elevii deliceu din întreaga ţară. În cadrulprogramului avem colegi carese implică în mod direct prin

PlatFOrma de Online bankinG citidirect be mObile s-a bucuratîn rOmânia de cea mai ridicatărată de adOPţie din reGiune Interviu cu SEBASTIAN KUChAREK, Director Executiv, DepartamentGestiunea Lichidităţilor şi Finanţări Comerciale, Citi România

e-banking


predarea de noţiuni de businessşi prin lucrul cu elevii la clasă,iar investiţia financiară totalădin partea Citi pe parcursulacestor ani depăşeşte 1 milionde dolari. Deşi ne plac premiile,cea mai mare satisfacţie esteatunci când vedem impactulpozitiv real pe care îl aducem însocietate.

la rândul său, efinance a premiat,pentru 2015, ca noutate pe plan local,ideile citi privind cardurile debusiness, cărora le-au fost aduse noicapabilităţi şi avantaje inovatoare.cum au răspuns clienţii acestui„upgrade”?

În primul rând, aş vrea să văpovestesc mai multe desprebeneficiile cardurilor Citi pentrucompanii. O parte din totalulcheltuielilor efectuate de ocompanie este reprezentată decosturile cu activităţi precumcălătoriile în interes de afaceri,cazare, training. În cadrul companiilor, un procesbazat pe oferirea unei sume denumerar în avans şi ulterior pereconcilierea manuală acheltuielilor poate fiîmpovărător şi poate ridicasemne de întrebare în ceea cepriveşte guvernanţa şitransparenţa procedurii. Înîntâmpinarea acestei probleme,introducerea unei politici carepresupune înregistrarea tuturoracestor costuri pe un cardcorporate Citi poate oferimultiple beneficii: aducetransparenţă totală în ceea cepriveşte cheltuielile efectuate,permite stabilirea unor sumelimită ce pot fi achitate cucardul în decursul unei luni şisimplifică reconciliereaulterioară a cheltuielilor decătre angajaţii companieirespective. Am lansat cardurile corporate înRomânia cu câţiva ani în urmă şis-au dovedit a fi foarterelevante pentru nevoile

clienţilor noştri persoanejuridice. Lansarea recentă a platformeide administrare online acardurilor corporate simplifică şimai mult o serie de operaţiunicu cardul, precum activarea saublocarea acestora în oricemoment, schimbarea limiteilunare sau vizualizareaextraselor. În această aplicaţieau acces atât deţinătorii de card(angajaţii companiei), cât şireprezentanţii departamentuluifinanciar sau administratoriicompaniei respective, cei dinurmă având dreptul de avizualiza consolidat informaţiilelegate de toate cardurile emisepentru companie.Clienţii noştri din România suntfoarte deschişi să lucreze cuaplicaţii digitale şi suntreceptivi la soluţiile bancareinovatoare. Drept dovadă, lansareaplatformei digitale de onlinebanking pentru companii,CitiDirect BE Mobile – ce oferăclienţilor persoane juridiceacces la informaţii financiare şide tranzacţionare direct pemobil –, s-a bucurat în Româniade cea mai ridicată rată deadopţie din regiunea EuropeiCentrale şi de Est. În cazulplatformei de carduri corporate,estimăm că va fi adoptată demajoritatea clienţilor Citi dinRomânia în următoarele 6-12luni.

aţi fost, în 2011, deschizător dedrumuri, înfiinţând prima agenţiedigitală a unei bănci din românia, înBăneasa shopping center dinBucureşti. dacă atunci retailul era„răsfăţat” cu tehnologii up-to-date, ceprivilegii are clientela corporate dinaceastă perspectivă?

Deşi în România se înregistreazăîn continuare volumesemnificative de operaţiuni cunumerar, vedem o tendinţă dince în ce mai puternică de

tranziţie către soluţii financiaremai sofisticate: plăţi pe mobil,carduri, diferite platforme deacces online la o gamă largă deservicii. În următorii ani, accesulremote la servicii bancare vadeveni dominant, iar modelelede interacţiune dintre clienţi şibănci vor fi reinventate. În Citi există o preocupare lanivel global de a dezvoltasoluţii care să se încadreze înaceastă tendinţă de digitalizare.Ne concentrăm pentru aîmbunătăţi experienţa bancarăa clienţilor şi a le oferi serviciicare permit să-şi gestionezeoperaţiunile mai simplu şi maieficient. În 2012, Citi a introdusplatformele electroniceCitiDirect BE Mobile şi în 2014CitiDirect BE Tablet.În ceea ce priveşte segmentulde piaţă căruia ne adresăm cuaceste servicii, în ultimaperioadă am dezvoltat din ce înce mai multe parteneriate cusegmentul de Shared Service

Centers. România este unadintre cele mai atractivedestinaţii pentru deschidereade centre strategice, undecompaniile îşi centralizeazădiferite activităţi sau funcţii,precum cele financiar-contabile,de achiziţii, suport tehnic saupayroll. Gestionarea acestoractivităţi dintr-o singură locaţiepermite companiilor să îşioptimizeze modeluloperaţional. Prezenţa globală aCiti şi oferta de produse şiservicii corespunde nevoilorcompaniilor cu astfel de centrecare îşi propun să aibă oexperienţă unitară pe mai multepieţe. În acelaşi timp, încercăm săpăstrăm un echilibru întrecomponenta digitală şicomponenta umană a serviciilorşi a relaţiilor cu clienţii noştri. Întimp ce tehnologia oferăcompaniilor posibilitatea de aefectua operaţiuni mai rapide şimai eficiente, precum şi ovizibilitate consolidată asupraactivităţii din mai multe pieţe înacelaşi timp, parteneriatul cuclienţii noştri este gestionatprin intermediul unei echipe despecialişti de încredere şi foartebine pregătiţi.

cum priveşte citi românia anul 2016în comparaţie cu cel precedent? aveţiobiective diferite sau priorităţi anumepentru următoarele luni?

Strategia Citi în Româniarămâne neschimbată – nepăstrăm angajamentul de asprijini companiile locale şimultinaţionale din România cuproduse şi servicii bancare decalitate superioară, de avalorifica experienţa noastrăglobală din peste 100 de ţări,pentru a propune clienţilornoştri soluţii sustenabile însprijinul afacerilor lor.

cristian Pavel

ne concentrăm Pentru a îmBunătăŢi

exPerienŢa Bancară aclienŢilor şi a le oferi

servicii care Permit să-şi Gestioneze

oPeraŢiunile mai simPluşi mai eficient. în 2012,

citi a introdusPlatformele

electronice citidirectBe moBile şi în 2014citidirect Be taBlet.



au descoperit românii tot mai clarserviciile Garanti Bank în ultimii ani?

Numărul nostru de clienţi creşteconstant, de la an la an. Acestlucru ne conferă siguranţa căprodusele noastre de înaltăcalitate, croite pe nevoileclienţilor, i-au convins şi îiconving în continuare că putemfi parteneri financiari deîncredere. În acelaşi timp, neadaptăm produsele şi serviciilela tendinţele pieţei, asigurându-necă suntem permanent o opţiuneviabilă şi pentru potenţialiiclienţi.Pe de altă parte, Garanti Bank adezvoltat o strategie complexăde comunicare pentru a informaclienţii despre produsele şiserviciile noastre. Strategiaimplică nu doar folosireamijloacelor convenţionale decomunicare, ci şi a social media.Pagina noastră de Facebook arepeste 250.000 de fani şi estezilnic actualizată cu informaţii,ceea ce le permite utilizatorilorsă descopere detalii despreactivitatea noastră şi le oferăacces la un conţinut diversificat.

mai există, evident, un elementdistinctiv care priveşte reţeaua debancomate a Garanti în românia –vorbim despre singurele terminaleinteligente, nu întâmplător denumiteBancosmart. ce capabilităţi specifice auacestea?

ATM-urile BancoSmart pot fifolosite de toată lumea, indife -rent dacă sunt clienţi ai GarantiBank sa nu. Ele pot fi accesate24/7 pentru tranzacţii cu saufără card. Mai precis, un clientpoate retrage bani, poate aflasoldul contului, poate efec tuaplăţi şi transferuri bancare. De asemenea, posesorii de car du riGaranti Bank pot face tran zacţii

de schimb valutar la ATM-urilebăncii. În cazul tran zac ţiilor fărăcard efectuate la aceste ban -comate, comisionul este zero.

veţi continua extinderea acestei reţeleşi în perioada următoare?

Nevoia de mobilitate şiflexibilitate este în continuă

creştere, iar oamenii cautămetode uşoare şi rapide de agestiona plăţile curente. Prinurmare, extinderea reţelei esteun pas important, pe care, cusiguranţă, îl vom face în viitorulapropiat. Ne propunem să fimcât mai aproape de clienţiinoştri, astfel încât un număr maimare de ATM-uri ne va permitesă facem acest lucru. În acelaşitimp, am început deja să ne extin -dem şi terminalele de POS-uri.

avem 1,1 milioane de conexiunibroadband la ţară, românii plecaţi lasărudelor de acasă terminale inteligenteşi televizoare şi induc un know-howneaşteptat. ce planuri are Garanti întermeni de bancarizare a zonelorrurale?

Credem că penetrarea băncilorîn zonele rurale ar trebui sămeargă mână în mână cudezvoltarea economică dinmediul rural. Cu toate acestea, cel puţin înprezent, băncile pot deservidoar nevoile de bază alepopulaţiei rurale, nevoi precumeconomisirea sau platafacturilor. Când vorbim debancarizarea zonelor rurale,trebuie să luăm în considerarefaptul că există diferenţe mariîntre mediul rural şi cel urban, înceea ce priveşte nivelul de trai şiveniturile. Aceste diferenţe arputea fi diminuate prin

accesarea de fonduri europene,alocate prin programe dedezvoltare rurală. Fondurileeuropene pot contribui ladezvoltarea economică în zonelerurale şi să accelerezeîmbunătăţirea nivelului de trai.Treptat, pe măsură ce structurapopulaţiei se va dezvolta,băncile vor trebui să fiepregătite să răspundă nevoilorfinanciare tot mai mari.

Garanti Bank a înregistrat un profit netde 70 milioane lei la finalul luniiseptembrie si venituri nete de 348milioane lei. cum apreciaţi că s-aîncheiat anul 2015 pentru bancă? v-aţiatins obiectivele?

Garanti Bank şi-a urmat şi în 2015 strategia de a creşte într-un mod sănătos şisustenabil, dezvoltându-şi toateliniile de business – retail, IMM-uri şi corporate – într-unmod echilibrat.Anul trecut am înregistrat ocreştere semnificativă aportofoliului nostru de credite.Volumul total al crediteloracordate de Garanti Bank a ajunsla finalul celui de-al treileatrimestru din 2015 la 6,33miliarde lei, o creştere de 23%de la an la an. Comparativ cuaceeaşi perioadă a anului 2014,în primele nouă luni ale anuluitrecut, împrumuturile cătreclienţii corporate au crescut cu

suntem Parteneri Financiari de ~ncredere Pentru clien}ii nO{triInterviu cu UFUK TANDOğAN, CEO Garanti Bank România

efinance a premiat Garanti Bank pentru o performanţă unică: o rată record de mărire a numărului debancomate din reţea în ultimii 5 ani. Practic, Garanti Bank şi-a dublat numărul de atm-uri în aceastăperioadă, de la 150 la 300. numărul nu este impresionant, dar un asemenea salt într-o perioadă de reculpe segmentul de retail spune mult.

e-banking

nevoia de moBilitate şiflexiBilitate este în

continuă creştere, iaroamenii caută metodeuşoare şi raPide de a

Gestiona PlăŢilecurente. Prin urmare,extinderea reŢelei este

un Pas imPortant, Pecare, cu siGuranŢă, îlvom face în viitorul

aProPiat. ne ProPunemsă fim cât mai aProaPe

de clienŢii noştri,astfel încât un numărmai mare de atm-uri ne

va Permite să facemacest lucru. în acelaşi

timP, am încePut deja săne extindem şi

terminalele de Pos-uri.


19,6%, ajungând la 2,1 miliardede lei, către zona de retail cu37%, înregistrând valoarea de2,78 miliarde de lei, iar celepentru IMM-uri cu 6,6%, până la1,45 miliarde de lei.În ceea ce priveşte depozitele, lafinalul lunii septembrie acesteaau înregistrat o creştere de25,3% în comparaţie cu aceeaşiperioadă a anului trecut. De asemenea, numărul clienţilora crescut cu 11% în primele treitrimestre ale anului trecut, faţăde aceeaşi perioadă a anuluiprecedent, ajungând la un totalde 340.000.

Garanti Bank a încheiat 2015 cu84 de sucursale şi o reţea extinsăde peste 300 de bancomateinteligente pe care le poateutiliza oricine, indiferent dacăeste sau nu client al băncii,pentru tranzacţii cu sau fărăcard.Mai mult, anul trecut, AgenţiaFitch Ratings a îmbunătăţitratingurile Garanti BankRomânia până la ‘BBB-‘ (cuperspectivă stabilă).

Potrivit Bnr, în 2015, faţă de 2013,Garanti Bank românia face parte din„plutonul” băncilor de importanţă

sistemică din românia. ce semnificaţieare acest lucru?

Băncile cu importanţă sistemicăsunt jucătorii-cheie pe piaţă şisunt monitorizaţi îndeaproape,ţinând cont de faptul că sănăta -tea lor este crucială pentruîntregul sistem financiar al ţării.Faptul că Banca Naţională ne-ainclus în acest „pluton” repre -zintă şi o garanţie pentru clienţică banca noastră îndeplineştestandardele cerute şi că suntemparteneri financiari de încredere.În acelaşi timp, faptul că suntemo bancă de importanţă sistemicăînseamnă că trebuie săcontinuăm să fim mereu cu unpas înainte şi să ne asumămriscuri în termeni de inovaţie şide a seta tendinţe pe piaţabancară. Pentru a îndeplini încontinuare aceste standardeînalte, ne vom concentra, aşacum am făcut-o şi până acum,pe dezvoltarea unui portofoliusănătos şi a unei relaţii de lungădurată cu clienţii noştri. Avem ocompetiţie puternică, ceea ce neface să ne simţim şi mai mândride ceea ce am reuşit să facempână acum.

anul 2015 a fost unul plin de aşteptărişi anunţuri în privinţa prefacerilor dinsistemul bancar românesc. millenniums-a „topit” în otP Bank, volksbank în Bt,riB în grupul Getin Holding, subnumele idea Bank, şi nu eram departede alte achiziţii interesante (Piraeus,carpatica, nexte). din punctuldumneavoastră de vedere, ce credeţi căva aduce pe piaţă o asemenea serie deconsolidări?

2015 a marcat în industria noas -tră accelerarea procesului deconsolidare. Sistemul are nevoiede mai multe active pentru asusţine un număr mare dejucători pe piaţă, iar unii dintreei ar putea ajunge să se specia -lizeze pe anumite segmente. Este posibil, astfel, în următoriiani, să asistăm la ieşiri ale unor

bănci de pe piaţă, fuziuni sauachiziţii de portofolii. Aşadar,procesul de consolidare esteunul în curs de derulare petermen lung şi credem că vaavea efecte pozitive în termenide a păstra cele mai buneproduse pe piaţă la un preţcompetitiv. În acelaşi timp,procesul de consolidare vaîncuraja băncile să îşiredefinească modul de a opera,să îşi simplifice activitateabancară şi să se adapteze noilortehnologii pentru a fi maieficiente şi mai productive.

sunteţi de aproape 4 ani la cârmasubsidiarei locale a Garanti Bank. într-un scurt exerciţiu de sinceritate –cum vi se par românia şi românii încomparaţie cu ceea ce aţi cunoscut şiexperimentat până acum în carieradumneavoastră?

M-am alăturat echipei TurkiyeGaranti Bankasi imediat dupăabsolvirea facultăţii, aşa că mi-am petrecut cea mai mareparte a carierei mele în aceastăcompanie. Am venit în Româniaîn 2012, când am preluat funcţiade CEO al Grupului Garanti, ceeace a reprezentat un pasimportant în cariera mea.Oamenii pe care i-am întâlnit înRomânia şi membrii echipeiGaranti m-au făcut să mă simtbine primit de la bun început şim-au ajutat să mă adaptez rapid.În ansamblu, cred că piaţa localăare un potenţial foarte mare. Amfost foarte fericit că m-am mutataici, pentru că ştiam cât de multelucruri voi putea face din punctulde vedere al dezvoltării compa -niei, dar şi al dezvoltării personale.România este una dintre cele maiatractive ţări din Europa de sud-est pentru investitori, mai alespentru că este deschisă către totceea ce înseamnă tehnologie şiinovaţie şi are mulţi profesioniştitalentaţi şi bine pregătiţi.

cristian Pavel


sunteţi la cârma subsidiarei KeBa dinromânia din vara anului 2015, poziţieîn care aţi venit după o preţioasăexperienţă acumulată în sistemulbancar local. cum vă simţiţi „decealaltă parte a baricadei”, în posturade furnizor de echipamente high-end?

Confortabil. Nu doar datoritădomeniului foarte binecunoscut, ci şi datorităperformanţei noastre, a KEBARomânia. Avem avantajul imensal calităţii produselor dinportofoliu, dar mai ales alserviciilor pentru care KEBAeste ales şi recunoscut. Astfel,rezultă o puternică poziţie pecare KEBA Automation o are înpiaţa din România. Am ales tranziţia către KEBA (cafurnizor) în mod special datorităacestor trăsături primordiale.Am găsit aici o echipăextraordinar de dedicată şiloială, clienţi satisfăcuţi şi, îngeneral, un mediu pe cât decompetitiv, pe atât de frumos. Digitalizarea şi conceptele deself banking (chiar şi după 10ani) sunt încă la început înRomânia. Este un domeniuformidabil şi incitant, iar pentrunoi este cu atât mai interesantsă contribuim la educarea şibancarizarea populaţiei prinsoluţiile complete cu carevenim. Avem încă un mareavantaj – pieţele pe care ope -răm în lume ne învaţă mereucum să adaptăm produ sele şiserviciile la nevoile locale.

se împlinesc anul acesta 10 ani decând firma austriacă-mamă, KeBa aG,a pus hotărât piciorul în românia. nua fost uşor să pătrundeţi pe o piaţămai mult sau mai puţin structurată,dominată de branduri globale dindomeniul echipamentelor şiterminalelor bancare. aţi ştiut însă săexploataţi şansa de a arăta pieţei o

alternativă calitativă demnă deatenţie şi aţi câştigat primii clienţi.care au fost paşii hotărâtori din acestdeceniu?

Evident, intrarea noastră înpiaţă. Primii şi cei maiimportanţi clienţi ai noştri –BCR şi UniCredit – şi-au arătatîncă de la început încrederea înSoluţia Completă cu care KEBAa înţeles să adreseze piaţa dinRomânia acum 10 ani. Amînţeles că succesul îl vareprezenta Soluţia Completăpentru client – un terminalHardware performant, dublatde componenta Software croităexact pe cerinţele clienţilor.Creşterile s-au văzut apoi întimp, încrederea s-a câştigat, deasemenea, tot în timp, daracum, după 10 ani alături declienţi, 10 ani în care amdemonstrat prin performanţanoastră, ne putem declaraseniori în acest business.

în 2004, clienţii din românia audescoperit cu propriii ochifuncţionalităţile primelor aparate deautoservire bancară. aproape sincron,în 2006-2007, KeBa a expus maşini dinoferta sa, care demonstraucapabilităţi self banking de

diGitalizarea, cOncePtele selF bankinG şi autOmatizarea serviciilOr sunt în cOntinuă dezvOltare în rOmâniaInterviu cu ELENA IONESCU TURDA,General Manager KEBA Automation România

după mai mult de un deceniu pe „frontul” Bcr în managementul canalelor electronice, atm-urilor şiaparatelor tip self banking, elena ionescu turda a ales schimbarea, venind în fruntea unui businessaustriac bine aşezat în românia. mai întâi în postură de beneficiar, apoi de furnizor, elena turda poatespune că are astăzi o imagine completă şi o reprezentare „rotundă” a pieţei în care activează. la cârmaacestei afaceri de 8 luni, filozofia sa e clară: KeBa reprezintă instrumentul de necontestat pe carepartenerii săi îl vor utiliza în continuare cu succes pentru modernizarea şi simplificarea vieţii românilor.

e-banking


neimaginat până atunci:multifuncţionale care suportau toatefuncţionalităţile unei casierii, servindorice trecător – fără cont în bancă,fără carte de identitate, uneori chiar şifără card – cu funcţii extrem de utile:plăţi de facturi, rambursări de rate,depozite, procesare ordine de plată,schimb valutar etc. cum credeţi că aevoluat în tot acest timp gradul deeducaţie şi exigenţă al clienţilor? estela această oră sistemul self bankingfolosit şi apreciat de români pe măsuraaşteptărilor?

Este. Românii chiar sunt unpopor deschis la nou, „earlyadopters” în limbajul nostru.Desigur că utilizarea cea maicrescută este în rândulanumitor profile de clienţi, însă,în general, România a avut ocreştere spectaculoasă înadopţia serviciilor de selfbanking. Aşa cum spuneam, noine-am trasat alături de bănciaceeaşi misiune – de a contribuila bancarizarea populaţiei. Şisoluţia noastră în aceastămisiune este pe cât de simplă înaparenţă, pe atât de complexăîn tot ceea ce presupune:terminale din ce în ce maiinovative, mai prietenoase cuclienţii, funcţionalităţidezvoltate pe nevoia evoluată aclienţilor şi, nu în ultimul rând,grija noastră permanentăpentru păstrarea uneiexperienţe extraordinare aclientului final în interacţiuneacu soluţiile noastre. Iar astaînseamnă brandul nostru –calitatea superioară aproduselor, autonomia şirobusteţea terminalelor şioperaţiunile foarte uşor derealizat.

multifuncţionalele KeBa, în funcţiunede câţiva ani în reţelele unor băncimari din românia (Bcr, unicreditBank), ca toate celelalte dinportofoliul companiei, aduc economiisubstanţiale băncilor beneficiarefolosind modulul opţional de reciclare

a numerarului. de ce nu folosesc atm-urile băncilor, în general, aceastăcapabilitate de reciclare? cum se potcuantifica beneficiile utilizăriiacesteia?

Funcţia de recirculare abancnotelor este posibilă atuncicând un terminal este capabil şisă accepte numerar de laclientul final, nu doar sădispenseze. De aceea, în cazulnostru, terminalele KEBA avândşi funcţie de cash-in şi funcţiede cash-out vin „dotate” castandard cu funcţia derecirculare a bancnotelor. Practic, numerarul care esteacceptat de terminal de laclienţi este filtrat, sortat, validat,iar apoi utilizat pentru cazurilecând clienţii finali doresc săretragă numerar de la terminal.Este o funcţie extrem decomplexă, realizată cu ajutorulcelor mai bune mecanisme dinlume. De aceea suntemrecunoscuţi ca experţi în acestdomeniu. Beneficiile evidente pentrubănci sunt de natură financiară,în primul rând. Este rata deoportunitate care s-ar adăuga lanumerarul „blocat” în terminal.Practic, băncile nu mai suntnevoite să alimenteze cunumerar terminalele, acesteafuncţionând în mare parte cunumerarul „primit” de la clienţi.Un alt mare beneficiu esteconcentrarea personaluluibancar pe funcţii de vânzare şiconsiliere şi transferarea cătreterminalele noastre aoperaţiunilor recurente decasierie. Datorită autonomiei obţinuteprin recircularea bancnotelor,terminalul va oferi o rată dedisponibilitate de peste 98%, iarcosturile cu managementulnumerarului şi cu servisareascad proporţional. De laalimentări cu o frecvenţă la 2zile pentru un ATM simplu,terminalele noastre capătă un

interval de 2 săptămâni deautonomie!

cum aţi încheiat anul la capitolulvânzări de terminale şi cotă de piaţăaferentă? ce roade aţi cules după optani de strădanii in-house pe liniamodernizării continue de hardware şidezvoltării de software specializat?

Am fost foarte bucuroşi săvedem că soluţiile noastre sedovedesc încă o dată primaalegere în rândul clienţilornoştri. Flota de terminale KEBAprezentă pe piaţa din Româniaa avut o creştere de 35% în2015 şi ne dorim să continuămsă o creştem. Avem acea misiune de carevorbeam mai devreme, princare românii să întâlnească dince în ce mai mult terminalelenoastre, pentru că datorită lor lecreşte şi încrederea în bancă şiîn siguranţa cu care îşi potrealiza operaţiunile.

nu foarte multă lume din româniaeste la curent cu faptul că o parte dinechipa locală a KeBa automation

românia a sprijinit şi sprijină constantperformanţele grupului KeBa aG îndomeniul electromobilităţii,dezvoltând aplicaţii pentru staţiileecologice de încărcare a maşinilorelectrice. ce pondere are aceastăactivitate în demersurile dvs. anuale?veţi continua cu această activitate denişă?

Este încă o activitate de nişăpentru România, însă nu şipentru Europa. Creşterile devânzări de automobile electricesau hibrid în lume au continuatsă crească şi ne aşteptăm ca şi înRomânia să se continue creşterea. Cum spuneam, românii sunt„early adopters” şi mai alesfoarte conştienţi de mediu.Vedeţi mobilizareaextraordinară Roşia Montană.Nouă, ca popor, ne pasă! Nepasă de resursele noastre,suntem în general „eco-conştienţi” şi de aceea în KEBARomânia vom continua, desigur,să investim resurse în aceastăactivitate. Vom fi şi cei care vorcontribui la reducerile de emisiiprin susţinerea infrastructuriinecesare de staţii de încărcare avehiculelor electrice.

clienţii români, puşi în faţa unorechipamente moderne, demonstreazăadesea că sunt buni prieteni cutehnologiile. ne putem aştepta săpromovaţi în curând pe piaţa locală şisoluţii complete de logistică, adicăsisteme cu autoservire pentru firme decurierat, persoane fizice şi chiarpentru zona B2B, de tipul KePol?

Este adevărat că piaţa dinRomânia trebuia să fie pregătităpentru aceste soluţii inovative şida, consider că acum este acelmoment în care putem săspunem că unul dintreprodusele noastre fanion înlume poate ajunge în România.Abia aşteptăm să îi facemmarea introducere!

cristian Pavel

avem misiunea ca românii

să întâlnească din ce înce mai mult terminalele

noastre, Pentru cădatorită lor le creşte şi încrederea în Bancă şi în siGuranŢa cu care

îşi Pot realizaoPeraŢiunile.


aţi fost premiaţi de efinance pentrumeritul de a fi convins, în 2015, unadintre cele mai puternice instituţiide credit din românia, Bancatransilvania, să vă încredinţeze uncontract de înlocuire a flotei sale de13.000 de eftPos-uri cu terminaleingenico contactless de ultimăgeneraţie. cum aţi ajuns laparteneriatul cu francezii de laingenico Group, lider global îndomeniu? de ce ingenico?

Am preferat Ingenico nunumai pentru statutul său delider mondial, ci şi datorităcalităţii dovedite aterminalelor şi soluţiilorIngenico, un brand unanimrecunoscut şi pe piaţaromânească. În orice caz, lamomentul purtării discuţiilorcu Ingenico, Ropeco avea dejacâteva proiecte de succes îndomeniul automatizăriitranzacţiilor (reţelele dekioskuri de plată de la BTRL şiBCR), iar Ingenico căuta unpartener de încredere şi cucompetenţe crescute pentru ase extinde şi în România. Rezultatele ulterioare auarătat că noi, Ropeco, ne-amdovedit a fi acel colaboratorcăutat de Ingenico, astfelîncât putem spune că a fostun exemplu fericit în carecăutările celor două companiis-au concretizat într-unparteneriat de succes.

cum apreciaţi concurenţa din acestdomeniu pe piaţa din românia?

Benefică, atât pentru furnizoriide soluţii, cât şi pentru clienţi.Pentru clienţi, din motivelesne de dedus – calitate maibună, servicii mai bune,preţuri mai bune. Pentrufurnizori, pentru că oconcurenţă crescută duce la

necesitatea de autodepăşire,de creştere a competenţelor,de inovare. Consider căRopeco a demonstrat pânăacum calităţi deosebite înaceste direcţii, iar nevoiaconstantă de a fi din ce în cemai buni este pentru noi oprovocare căreia ne faceplăcere să-i facem faţă.

nu v-aţi limitat doar la promovareaterminalelor ingenico, ci aţi trecutde ceva vreme şi la dezvoltarea desoluţii software proprii pentrueftPos-uri. concret, ce astfel desoluţii propuneţi şi ce beneficii aducacestea?

Bogata experienţă şi expertizape care Ropeco le are în acestdomeniu o ajută să propunăclienţilor şi partenerilor soluţii

complete, în care, în afară decalitatea intrinsecă aterminalelor Ingenico, Ropecoaduce valoare adăugată prinfurnizarea aplicaţiilor software– atât cea de pe terminal, careasigură funcţionareaaparatului în condiţiilerespectării standardelororganizaţiilor guvernante(VISA şi MasterCard), cât şisoluţii adiacente – injector dechei de criptare, soluţie demanagement şi monitorizare aechipamentelor (TMS),aplicaţii de server.Soluţiile din ultima categorie,lucru dovedit în producţie,înseamnă pentru clienţiinoştri eficienţă, reducere decosturi, uşurinţă în exploatare,precum şi furnizarea de uneltenecesare pentru măsurarea şi

cuantificarea activităţiiaferente procesăriitranzacţiilor cu card bancar.

există o experienţă substanţialăacumulată de roPeco nu doar îndomeniul soluţiilor pentru plăţielectronice, ci şi în domeniulmanagementului numerarului. ceechipamente pentru cashmanagement figurează în ofertadumneavoastră?

Pornind de la un lucrumenţionat ceva mai sus, şianume nevoia constantă deautodepăşire, am îmbinatcompetenţele şi experienţanoastră din două domenii –unul de furnizare a soluţiilorpentru plata cu card bancar şialtul de furnizare a soluţiilorpentru managementulnumerarului – pentru a inovaastfel o soluţie de CashDeposit în care am îmbinatelemente din ambele domenii. Expertiza noastră ne-a ajutatsă creăm echipamente care săaducă clienţilor noştrimultiple avantaje prinexploatarea acestorechipamente – siguranţă şisecuritate în manevrareanumerarului, gestionareexactă a acestuia, capacitateade a şti în orice moment cuexactitate numeraruldisponibil, unelte pentrumăsurarea activităţii,reducerea costurilor prinautomatizare.

Georgeta clinca

rOPecO Furnizează sOluţii PentruPlata cu card bancar, dar şi PentrumanaGementul numeraruluiInterviu cu ADRIAN PELIN,Project Manager & PreSales Consultant Ropeco Bucureşti

e-banking

allevo activează de 18 ani pe piaţalocală de nişă, furnizând soluţiisoftware şi servicii de consultanţăpentru procesarea tranzacţiilorfinanciare destinate zonei financiar-bancare, dar şi corporaţiilor, soluţiileacoperind zona de trezorerie aacestora. cum aţi identificatoportunităţile şi propriul „destin” înacest business, activând într-undomeniu prea puţin „explorat” şifamiliar româniei?

corina mihalache (ceo allevo):Allevo a luat naştere într-operioadă în care sistemulfinanciar-bancar din Româniaera în dezvoltare. Practic, amcrescut şi ne-am maturizatodată cu această piaţă. De laînceput ne-am axat pe o nişă carăspuns la o nevoie pe care amidentificat-o, adresându-ne prinprodusele şi serviciile noastrezonei de procesare atranzacţiilor financiare. Astfel, a venit de la sineimplicarea noastră înconstruirea SistemuluiElectronic de Plăţi din România. Încă de la momentulla care se puneau bazele acestui sistem, Allevo, care lavremea respectivă activa subdenumirea de BIS (BusinessInformation Systems), erapartener SWIFT (cea mai mare„infrastructură” de procesare atranzacţiilor financiare) şireunea în echipa sa experţitehnici şi consultanţi debusiness cu experienţă,certificaţi la nivel internaţional. Activând într-o zonă de nişă, înplină transformare la nivelglobal, cu o nevoie imensă deautomatizare şi, de ce nu, deinovare, oportunităţile pentru ocompanie IT precum Allevo,având şi o puternică expertizăde business financiar, nu s-aulăsat aşteptate.

cu cine şi pe ce segmente concureazăallevo pe piaţa locală, regională şiglobală?

sorina Bera (cco allevo): La nivelinternaţional, piaţa procesăriitranzacţiilor financiare esteextrem de competitivă şi estecompusă dintr-o elită dedezvoltatori independenţi desoftware (sunt peste 80 de firmelistate în catalogul editat anualde publicaţia IBS privindfurnizorii de soluţii deprocesarea plăţilor), din firme cuvocaţia inovării afacerilorfinanciare prin noi tehnologii(fintech), unicorni (fintech, care

contabilizează investiţii de peste1 miliard USD şi cu o valoare depiaţă evaluată la zeci de miliardeUSD) şi iepuri (RABBIT – RealActual Business BuildingInteresting Tech). Practic, diversitateaecosistemului Fintech este atâtde mare, încât putem afirma fărăsă greşim că suntem parte dintr-o revoluţie a cărei mizăeste cernerea celor mai eficacemodele de afaceri, a celor mairapide şi scalabile soluţii, a celormai populare servicii destinateclienţilor de retail sau wholesale.Piaţa locală însăşi este conectatăla această lume aflată într-oschimbare profundă şi doar lipsaunor politici coerente şisustenabile face ca industrianoastră Fintech să fie perceputăca urmăritor întârziat.

în 1999 aţi demarat un parteneriatexclusiv şi de lungă durată cu sWift –the society for Worldwide interbankfinancial telecommunication,entitatea care permite la nivel globalinstituţiilor financiare să transmită şisă obţină informaţii privindtranzacţiile financiare într-un mediusigur şi standardizat. cum a începutaceastă strânsă colaborare şi ce paşisemnificativi a făcut allevo de lastatutul de sWift registered vendor lacel de sWift Business Partner,dobândit în 2013?

sorina Bera: În prezent, Allevoare încheiat cu SWIFT unparteneriat pe multiple direcţiide business privind: prestarea deservicii pe platformeletehnologice tradiţionale ale

de la încePut ne-am axatPe o nişă ca răsPuns la

o nevoie Pe care amidentificat-o,

adresându-ne PrinProdusele şi serviciile

noastre zonei deProcesare a

tranzacŢiilorfinanciare.

COrina mihalaChe,CeO allevo


mOttO-ul echiPei allevO este „thinkinG evOlutiOn”. adicănOi Gândim şi livrăm evOluţie!Convorbire cu CORINA MIhALAChE, CEO Allevo,

şi SORINA BERA, CCO Allevo

e-banking


SWIFT, intermedierea comercialăa portofoliului SWIFT peteritoriul României, o strânsăcooperare în cadrul programuluiSWIFT dedicat furnizorilor desoftware original (ISV), precum şiorganizarea şi pregătireaconcursurilor SWIFT legate deinovare în domeniul financiar-bancar. Aplicaţia qPayIntegrator a fostprima soluţie certificatăSWIFTReady SEPA, fiind totodatăprima soluţie bancarăromânească, destinatăsistemelor de plăţi, care obţinerecunoaşterea de prestigiu aSWIFT privind conformitateademonstrată cu standardeleindustriei bancare. Deasemenea, qPayIntegrator v2 şiv3 au trecut cu succes testeleSWIFT de conformitate pentrusoluţia de Remittances şi vaputea fi certificată de SWIFTdoar împreună cu primainstituţie bancară care vaimplementa soluţia. Ca atare,aceste certificări sunt valabile şipentru FinTP, versiunea actuală –vertical compatibilă – aqPayIntegrator.

Serviciile prestate de Allevo auîntrunit egala apreciere a SWIFTprin aria largă de competenţede business acoperită deexperţii noştri de business(consultanţi certificaţi SWIFTpentru TARGET2, SEPA BulkPayments, Cash Reporting,Corporate, Funds, TSU) şiinginerii noştri implementatori(certificaţi pentru majoritateaproduselor disponibile în suitaAlliance).

s-au împlinit 10 ani de la lansareaprodusului-fanion al allevo,qPayintegrator, un nod specific deplăţi care consolidează şi/sau unificătranzacţiile financiare şi careintegrează sisteme back-officeeterogene din cadrul unei bănci sau alunei companii cu diferite produsebancare sau canale de distribuţie a

serviciilor pe mai multe infrastructuride piaţă naţionale sau globale. care afost „traiectoria” acestuia în răstimpde un deceniu?

corina mihalache: qPayIntegrator,în prezent FinTP (versiunea a 4-aa qPayIntegrator), a evoluat înmod natural de la o platformădestinată conectării diferiteloraplicaţii de BackOffice utilizateîn bănci şi componenteleSistemului Electronic de Plăţi dinRomânia la un sistem complexde procesare a tranzacţiilorfinanciare, cu o multitudine defuncţii operaţionale: raportarede lichiditate, raportare şianaliză a evoluţiei traficuluipartenerilor de afaceri – băncicorespondente şi/sau clienţi,reconciliere contabilă, gestiuneoperaţiuni de trezorerie etc.

Versiunile destinate companiilorşi instituţiilor de microfinanţareau fost pasul următor în modfiresc. Activitatea unuidepartament financiar al uneicompanii este foarteasemănătoare activităţilor deback-office ale unei instituţiifinanciare şi necesitatea acestorade a avea aproape în timp real oimagine clară şi completă asuprapoziţiilor nete este la fel deimportantă. Nevoia deautomatizare şi implicitstandardizare în această arieeste încă prezentă.

aţi parcurs în 2011 unul dintrealgoritmii de rebranding care s-aubucurat de un real succes în românia,abandonând vechea denumire,Business information systems, înfavoarea unui nume nou – allevo (dela latinescul „allevo” – a creşte, aridica, a uşura), brand care vorbeşte şidespre îndrăzneala şi puterea deasumare a poziţiei de lider. ce s-aschimbat ulterior în companie, pelângă brand?

sorina Bera: Trecerea de la BIS laAllevo a venit natural odată cudezvoltarea companiei din toatepunctele de vedere şi este maimult decât o schimbare denume, este o reflectare a ceea cesuntem astăzi. În urma oricăruiproces de rebranding se

schimbă multe: de la logo,slogan, imagine vizuală –aspecte uşor de sesizat în piaţă,până la obiceiuri de zi cu zi,mentalităţi, atitudini – lucrurimai puţin sesizabile în afaraechipei. Odată cu acestrebranding ne-am schimbat şimodul în care ne raportăm lapropriul nostru brand şi am alesnoi modalităţi de promovarecare, inevitabil, au condus la oregândire a ceea ce reprezintăcompania nu numai în piaţă, ci şiîn conştiinţa fiecăruia dintre noi,cei care o construim şi osusţinem. Ceea ce a rezultat din toateaceste preocupări se defineşteprintr-un singur cuvânt: evoluţie.Motto-ul echipei Allevo este cănoi gândim şi livrăm evoluţie„Thinking evolution” – atâtpartenerilor noştri (clienţi sauparteneri de afaceri), cât şiorganizaţiei noastre princonectarea strânsă la tendinţelecompetitive ale pieţei.

aţi deschis, în 2014, prin fintP, unorizont cu totul nou pe nişa în care vădesfăşuraţi activitatea. fintP esteprima aplicaţie de procesare detranzacţii financiare disponibilă înregim open source, distribuită sublicenţă GPl v3. iniţiativa fintP a fostanunţată în 2011, iar proiectul fintPîn sine a fost publicat în ianuarie 2014.cum a primit comunitatea financiar-bancară în care activaţi, maiconservatoare şi mai reticentă laschimbare, această idee?

corina mihalache: Întotdeaunane-a plăcut să fim în linie cu celemai recente tendinţe îndomeniul în care activăm.Acesta este şi motivul pentrucare an de an participăm la celemai importante evenimente aleindustriei, printre care SIBOS şiEBADay. Open source, deşi esteun model de afaceri cu vechimepentru alte industrii, în ceea cepriveşte soluţiile IT destinateindustriei financiare distribuţia

trecerea de la Bis laallevo a venit naturalodată cu dezvoltarea

comPaniei din toatePunctele de vedere şieste mai mult decât o

scHimBare de nume, esteo reflectare a ceea ce

suntem astăzi.

sOrina bera, CCO allevo


acestora sub licenţa GPL poate fiprivită ca revoluţionară.

Practic, am fost deschizători dedrum în această nouă abordareşi la anunţul intenţiei noastre aufost voci sceptice cu privire lasuccesul unei astfel de iniţiativeatât din industria financiară, câtşi din cea IT. Însă nu ne-amdescurajat, decizia modificăriimodelului de distribuţie a fostluată ca urmare a unei analizeamănunţite şi roadele nu s-aulăsat mult aşteptate – doi noiclienţi bancari vor începe înprima parte a acestui anutilizarea productivă a FinTP şiurmează o nouă instituţie demicrofinanţare. Totodată, înacest an vom începe migrareaactualilor utilizatori ai soluţieiqPayIntegrator la noua versiune– FinTP.

Proiectul fintP a implicat, desigur, nunumai migrarea către open source, darşi schimbări la nivelul firmei, pentru acorespunde noului model de business.cum arată astăzi allevo, la nivelorganizaţional şi strategic, încomparaţie cu profilul organizaţiei deacum câţiva ani?

corina mihalache: Oriceschimbare atrage după sine oserie de procese, iar în companianoastră ele s-au reflectat atât lanivelul principalei noastresoluţii, dar şi pe celelalte paliere.Schimbarea modelului dedistribuţie a principalei noastresoluţii – FinTP – este doar ocomponentă a iniţiativei pe caream început să o implementămacum câţiva ani: BOOST(Banking On Open SourceTechnologies). Celelalte douăcomponente au în vedereregândirea organizăriicompaniei în linie cu noul modelde distribuţie a soluţiilor şiconstruirea comunităţiiFinkersUnited, destinatădezvoltării şi promovării soluţieiFinTP.

În prezent suntem în curs deimplementare a unui model deorganizare deschis, care să nepermită lucrul cu şi încomunitate. În contextulpromovării soluţiilor de tip opensource şi mai ales într-o industrie„conservatoare”, deschiderea şitransparenţa sunt esenţiale.Principalul atu pe care îl avemeste echipa – un grup despecialişti tineri cu deschiderespre tot ceea ce este nou – dinpunct de vedere tehnologii şibusiness financiar.

a urmat, cu dată mai recentă,proiectul Boost (Banking on opensource technologies), drag allevo, unproiect multi-anual şi multi-disciplinar, susţinut pe trei piloni. cuma evoluat acesta şi cum este continuatel cu aplicaţia toss (treasure opensource software), destinatăcentralizării operaţiunilor detrezorerie ale corporaţiilor?

sorina Bera: În contextul generos,oferit de piaţa integrată a plăţilorelectronice, Allevo a iniţiatproiectul BOOST, proiect multi-anual şi multi-disciplinar, dupăcum corect aţi punctat, axat petrei piloni: 1/ aplicaţie OSS (OpenSource Software) – FinTP, 2/comunitate care să îi susţină

dezvoltarea – FINkers United, şi3/ modernizarea şi adaptareaAllevo la noul model debusiness, prin modificări la nivelde organizare, procese, model dedistribuţie şi surse de venituri. Înprezent, Allevo continuă săpublice aplicaţiile sale softwaresub licenţa GPL V3 (capitalizândpe comunitatea FINkers United)cu aplicaţia destinată centralizăriioperaţiunilor de trezorerie alecorporaţiilor, numele de cod alproiectului fiind TOSS – TreasureOpen Source Software. Proiectula fost iniţiat în 2015 şi suntemonoraţi de faptul că revista e-Finance ne-a decernat pentruacest proiect, în luna ianuarie2016, premiul la categoria e-payments.

cum evaluaţi cooperarea allevo cusistemul bancar din românia, cutransfond, trezoreria statului etc.? ceperspective de întărire a colaborăriiîntrevedeţi?

sorina Bera: Oricât de obiectivăaş încerca să fiu, tot voi fisuspectată de subiectivism înevaluarea pe care îmi cereţi să ofac. Dar cum faptele vorbesc dela sine, aleg să amintesc faptulcă, începând din 2005, când înRomânia s-a implementat

Sistemul Electronic de Plăţi,Allevo este un partener deîncredere pentru băncile care auales să îi folosească soluţia deprocesare a tranzacţiilorfinanciare (qPayIntegrator la acelmoment, FinTP în variantaactuală open source). Obiectivul nostru au fostîntotdeauna automatizarea şioptimizarea fluxurilor debusiness corespunzătoareprocesării tranzacţiilorfinanciare, astfel că an de an ne-am străduit să ţinem pasul cu noile reglementări impuse înpiaţă, astfel încât clienţii noştri,printre care şi Trezoreria Statului,să îşi menţină competitivitateaîn piaţă. În perspectivă, nu nevom abandona rolul desusţinător al instituţiilorfinanciar-bancare din România,în efortul lor de eficientizare şioptimizare a operaţiunilor carele reprezintă, dar intenţionăm săfacem mai mult decât atât şi săpropunem soluţii inovatoare deconstruire a unor infrastructuride piaţă dedicate, de exemplu,plăţilor salariale la nivelulinstituţiilor publice, sauprocesării facturilor întrecorporaţii.

cristian Pavel


intrarom este, după 23 de ani deprezenţă continuă pe piaţaromânească, o companie matură, cu oechipă de 400 de angajaţi, cu o vastăexperienţă în telecomunicaţii şi cufacilităţi de producţie în platformaPipera din Bucureşti. cum apreciaţi căa evoluat pe plan local concurenţa peaceastă piaţă a echipamentelor telco?cum se poate ţine piept unor branduriglobale (ericsson, cisco, alcatel-lucent) sau ofensivei chinezeştiorchestrate de zte şi Huawei?

Ca urmare a dezvoltărilortehnologice rapide şi aconcurenţei constante pe piaţade telecomunicaţii, producătoriicaută modalităţi de menţinere aavantajului faţă de concurenţă,necesitând să se concentrezeasupra descoperirii unormodalităţi noi de proiectare, deproducere, de vânzare şi defurnizare a produselor decalitate superioară. În prezent,la INTRAROM, continuăm săidentificăm, să dezvoltăm şi săoferim produse şi servicii noi,pentru a crea o valoare ridicatăpentru clienţii noştri.Grupul nostru investeşte anual7% din veniturile sale înprograme de cercetare şidezvoltare, proiectând şi livrândproduse de ultimă generaţie şisoluţii competitive la nivelinternaţional. Avem o participare importantăîn cadrul iniţiativei UE pentru5G şi o implicare considerabilăîn cadrul de cercetare H2020 alUE. Menţinem parteneriatestrategice de cercetare şidezvoltare cu principaliivendori de tehnologie şi cuinstituţii academice lider lanivel global, desfăşurândîmpreună proiecte R&D de noiproduse şi servicii. În multecazuri, ofertele noastre deproduse sunt cu mult în faţa

celor ale concurenţeiinternaţionale, atestând în acestfel calitatea oamenilor caredezvoltă astfel de sisteme. Totodată, pe verticala telecom,dezvoltăm, menţinem şiîmbunătăţim o gamă largă desoluţii avansate software. Înplus, capacitatea de a oferi End-to-End Managed Servicesîmpreună cu competenţedezvoltate în zona de Field

Support şi management dereţea au consolidat poziţianoastră.Produsele noastre,implementate pe baza ultimelorplatforme tehnologice şivalidate în teren, ating şi chiardepăşesc nivelul deperformanţă impus deaplicaţiile moderne dindiferitele medii de acceswireless, precum şi tehnologiide transport al informaţiei.De asemenea, dezvoltăm,menţinem şi îmbogăţim o gamălargă de soluţii software pentrumediul de telecomunicaţiiavansate, care permitoperatorilor să-şi optimizezecosturile, precum şi să generezenoi venituri. Nu în ultimul rând, accentuleste pus pe livrarea şioperabilitatea serviciilor deultimă generaţie pentru reţeleconvergente şi soluţii de tip„cloud computing“, care seadresează atât operatorilorprivaţi, cât şi întreprinderilor şisectoarelor guvernamentale. În concluzie, experienţagrupului nostru în dezvoltareaunor proiecte de maridimensiuni şi expertiza deintegrator de sistememultivendor recomandăINTRAROM ca jucător-cheie îndezvoltarea reţelelor decomunicaţii electronice de tipNGN cu acoperire la nivelnaţional. Credem că toate acestea,împreună cu produsele noastre

wireless „Made in Romania“ nevor ajuta să facem faţăcompetiţiei.

am observat că v-aţi specializatproducţia locală şi că în cele douăfabrici proprii din Bucureşti realizaţiechipamente wireless de ultimăgeneraţie tip ultralink fx 80,streetnode v60-PtP şi WiBastm osdr,unităţi radio de exterior prezentatechiar şi la manifestări majore despecialitate. cine sunt beneficiariiacestor echipamente?

Aveţi dreptate, aici, în România,este fabricat echipamentulradio prezentat la târguriinterna]ionale, cum suntUltraLink FX80, Street-NodeV60, WiBAS OSDR, precum şiaplicaţii conexe. De aceea,pentru a putea atinge un nivelcompetitiv pentru produselenoastre, în fabrica noastră dinBucureşti folosim echipamenteelectronice avansate, cum suntscanerele cu raze X, testere deechipament radio de înaltăfrecvenţă şi altele.Produsele fabricate în halanoastră din Pipera suntdestinate în principal utilizăriiexterioare. Acestea sunt livrateclienţilor finali din întreagalume şi sunt destinate instalăriiîn medii cu condiţii defuncţionare foarte dificile, încare temperaturile pot varia dela -50 °C la +50 °C. Singuranoastră opţiune este aceea de afurniza produse cu un nivel defiabilitate înalt. De aceea,

tehnOlOGiile PrOmOvate de nOi răsPund multOr nevOi OPeraţiOnale şi accelereazămult viteza businessuluiInterviu cu DEEMOU LAMBROS, CEO INTRAROM

e-technology

Produsele noastre,imPlementate Pe Bazaultimelor Platforme

teHnoloGice şi validateîn teren, atinG şi cHiar

dePăşesc nivelul dePerformanŢă imPus de

aPlicaŢiile moderne dindiferitele medii de acces

Wireless, Precum şiteHnoloGii de transPort

al informaŢiei.de asemenea, dezvoltăm,menŢinem şi îmBoGăŢim o

Gamă larGă de soluŢiisoftWare Pentru mediul

de telecomunicaŢiiavansate, care Permit

oPeratorilor să-şioPtimizeze costurile,Precum şi să Genereze

noi venituri.


acordăm o importanţădeosebită calităţii şi am investitfonduri considerabile înechipamentele de testare.Astfel, avem garanţia că fiecareprodus care ajunge pe teren vafuncţiona în mod fiabil peparcursul duratei sale de viaţă şinu va necesita niciodatăreparaţii.Grupul Intracom Telecom, cusediul în Atena, inovează îndomeniul accesului şi

transmisiunilor wireless depeste două decenii, instalând şidezvoltând cu succes sistemePunct-la-Punct şi Punct-la-Multipunct pentru mai mulţioperatori din Europa, OrientulMijlociu, Rusia & CIS, Asia, Africaşi America Latină.Compania noastră şi-a orientatstrategia investind considerabilîn evoluţia continuă a liniei salede produse wireless de bandălargă, care dorim să devină un

One-Stop-Shop pentru siste -mele de tip Smart Backhauling.

de fapt, aceste echipamente up-to-date pe care le produceţi reprezintădoar o parte din activitateaintrarom, care se mai referă şi la soluţii la cheie pentru companiidin sectorul telecomunicaţii, la soluţii integrate it&c pentrusectorul public, aplicaţii personalizateşi, mai nou, la soluţii pentru utilităţi şi bănci. cum aţi decis să deveniţifurnizor şi pentru sectorul financiar-bancar?

Activele totale nete alesistemului bancar aureprezentat cca. 60% din PIB în2013. Sectorul bancar a devenito piaţă importantă pentru unfurnizor de IT&C ca INTRAROM.Este unanim acceptat faptul căadoptarea de tehnologiiinovatoare va fi crucială în aniiurmători. În consecinţă, rataadopţiei de tehnologii însectorul bancar, în special îndomeniul Customer Care, vacreşte în mod semnificativ,deoarece aceasta va deveni undiferenţiator cheie, fiind tot maimult văzută ca factor criticpentru succes. INTRAROM a înţeles aceastătendinţă de afaceri şi, începândcu anul 2004, şi-a diversificatportofoliul de servicii şi soluţii,extinzându-se şi în sectorulfinanciar-bancar. În ultimii 12ani, INTRAROM a fost ghidatăde acest val de schimbăritehnologice şi a dezvoltattehnologii si soluţii deCustomer Service în cooperarecu vendori importanţi la nivelglobal (Genesys, Nuance etc.).

aveţi deja parteneriate importante cufirme globale recunoscute pe piaţa decustomer care, care vă sprijină directîn operaţiunile de integrare asoluţiilor pentru contact center-elecerute de clienţi. este pregătită şidornică piaţa românească să adoptetehnologii atât de noi?

Piaţa românească este unadinamică. Pentru a ţine pasul cucompetiţia, băncile trebuie să-şiimplementeze programe detransformare adoptând noitehnologii pornind de la zonade Customer Experience până lazona de excelenţă operaţională,toate bazate pe tehnologiidigitale.În 2016, băncile vor fi focusateîn general pe îmbunătăţireaexperienţei clientului. Vor aveasucces băncile care vor lua înconsideraţie preferinţeleclientului în proiectareatehnologiilor pe care le vorimplementa şi, deci, cele carevor încerca să înţeleagă ce îşidoreşte clientul. INTRAROM şi-astabilit ca ţintă principală zonade Customer Experience dinsectorul bancar, aceasta fiinddiferenţiatorul-cheie ce aducesinergia digitală şitransformarea.Abordarea noastră holisticăDigital 360 se referă atât lamediul digital extern, cât şi lacel digital intern al companiilor.Propunerea pentru mediuldigital extern este ancorată înjurul îmbunătăţirii experienţeiclienţilor (CX), integrare multi-channel, suport multi-device,perspectiva globală asupraclienţilor, aceeaşi experienţă întoate punctele de contact, iarpropunerea pentru mediulintern este ancorată în jurulcreşterii productivităţii şioptimizării resurselor. Cererea de noi tehnologii,generată de presiunea clienţilorîn zona de Contact Center, esteîn creştere. Centrele de Contacttrebuie să livreze servicii de ceamai bună calitate şi săsporească numărul de canale şiaplicaţii. Tehnologiilepromovate de noi răspundmultor nevoi operaţionale şiaccelerează mult vitezabusinessului.

cristian Pavel

În contextul în care cercetarearomânească a dispărut sau aajuns, în cel mai bun caz, rara

avis, Institutul Naţional deCercetare-Dezvoltare înInformatică – ICI Bucureştireprezintă cel mai importantinstitut de cercetare-dezvoltareşi inovare în domeniulTehnologiilor Informaţiei şiComunicaţiilor la nivel naţional.Într-o prezentare formală, ICIface recurs la tradiţia sa de 45 deani: „Prin asumarea priorităţilorştiinţifice şi tehnologice aledomeniului, misiunea ICI oconstituie consolidarea poziţieicâştigate şi dezvoltareasuportului ştiinţific şi tehnologicîn domeniul tehnologiilorinformaţiei şi comunicaţiilornecesar realizării structurilor şiserviciilor specifice societăţiiinformaţionale bazate pecunoaştere”.

ICI Bucureşti a atribuit prinlicitaţie, la sfârşitul anului 2014,un contract de peste 17 mili oa nede euro, finanţat cu fonduri UE,către un consorţiu condus deUTI Grup pentru realizarea uneiplatforme de tip cloud pentruinstituţiile publice din România.Finanţarea s-a făcut dinFondurile Structurale ale UE, încadrul Programului OperaţionalSectorial CreştereaCompetitivităţii Economice, AxaIII „Tehnologia Informaţiei şiComunicaţiilor pentru sectoareleprivat şi public”, Domeniul Majorde Intervenţie 2 „Dezvoltarea şicreşterea eficienţei serviciilorpublice electronice”.

„am Pus la Punct un cloud instituŢional, nu unul Guvernamental!”

„Din capul locului, platformaICIPRO s-a dorit a fi un Cloud

instituţional, adresat tuturorinstituţiilor publice din Româniacare doresc să foloseascăservicii cloud. În urmaimplementării platformeiICIPRO, instituţiile publice dinRomânia au şansa de a utilizaaceste servicii de tip cloud,

incluzând infrastructura caserviciu (servere virtuale, spaţiide stocare date etc.), bazate peaceastă platformă. Trebuieînţeles foarte clar că vorbimdespre un Cloud public, nu unulguvernamental!”, spune dr.Neculai Andrei, Director

Ştiinţific ICI Bucureşti, directorulproiectului ICIPRO.

„Proiectul dovedeşte că am Gândit corect!”

„Cred că acest proiectdemonstrează că ceea ce noi


PrOiectul ici-PrOs-a încheiat, „nOrul” Public FuncţiOnează!

e-technology

spre finalul anului trecut, institutul naţional de cercetare-dezvoltare în informatică – ici Bucureşti aajuns la finalul proiectului iciPro, un proiect de anvergură şi durată, cu emoţii şi controverse, dus la bunsfârşit după un adevărat test de anduranţă.început în primăvara anului 2014 şi materializat într-o „infrastructură de tip cloud pentru instituţiilepublice din românia”, proiectul a traversat etape după etape, până la stadiul de platformă cu resursecomplexe (servere virtuale, spaţiu de stocare date, dar şi seturi de resurse virtualizate sub formă decloud), la dispoziţia instituţiilor publice.fondurile alocate, în valoare de peste 17 milioane euro, provenite în cea mai mare măsură de la Bruxelles,dar şi de la Bucureşti, au făcut posibil un proiect dat ca exemplu în strategia naţională privind agendadigitală pentru românia 2020.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare înInformatică – ICI Bucureşti, prin proiectul „Infras -tructură de tip cloud pentru instituţiile publice dinRomânia – ICIPRO”, pune la dispoziţia instituţiilorpublice interesate, în mod gratuit, următoareleservicii:

INFRASTRUCTURĂResursele de tip Infrastructură se împart în douăcategorii:Servere virtuale, spaţiu de stocare date definite şioperate de ICI, utilizate de instituţia publică solici -tantă;

Seturi de resurse virtualizate sub formă de cloud,date în administrare instituţiilor client.

BIBLIOTECĂ VIRTUALĂPrin intermediul acestui serviciu instituţiile publicepot avea acces la servicii de arhivare electronică şiau posibilitatea de a expune într-un portal cu accespublic documente electronice.

DATE DESCHISEPrin intermediul acestui serviciu instituţiile publiceau posibilitatea de a publica într-un mod standar -dizat informaţii de interes public, din proprie

iniţiativă sau ca răspuns la solicitările formulatede către public.

CATALOGUL DE APLICAŢII/SERVICIUL DE CLOUDUtilizarea de aplicaţii/servicii în cloud presupuneexistenţa şi integrarea acestora în platforma de tipmarketplace (catalog) iar apoi contractarea unuipachet de aplicaţii şi a unor subscripţii de utilizarea acestora.

Instituţiile publice se pot adresa pentru detalii la [email protected]


am gândit în urmă cu câţivaani, adică dezvoltarea unuisistem cloud în primul rândpentru Cercetare, a fost ogândire corectă. Conformobiectivelor proiectului,

trebuia, în primul rând, săasigurăm clădirea în careurmau să fie aşezateechipamentele, serverele cucapacitate de stocare de 340TB, să implementăminfrastructura pentru serviciile:Open Data, Biblioteca virtualăşi serviciile de infrastructură”, adeclarat, în cadrul conferinţeide final a proiectului deinfrastructură cloud, DirectorulGeneral al ICI Bucureşti, prof.dr. ing. Doina Banciu.

Potrivit acesteia, la acelmoment, în cadrulinfrastructurii de cloudcomputing fuseseră invitate 42de instituţii, dintre care 22sunt institute naţionale decercetare. De asemenea, 16entităţi publice semnaserădeja protocolul de intrare însistem, iar 11 aveau dejadatele postate în cloud, unelefiind instituţii publice foartecunoscute (Academia Română,Academia Oamenilor de Ştiinţădin România, inclusiv ICIBucureşti).

Serviciile furnizate prinintermediul acestui proiectsunt: Infrastructură, Catalogulde aplicaţii/Servicii în cloud,Biblioteca virtuală şi Datedeschise. În cazul Bibliotecii

virtuale, instituţiile publice dinRomânia primesc acces laservicii de arhivare electronică

şi la posibilitatea de a expuneîntr-un portal cu acces publicdocumentele electronice.Totodată, prin serviciul deDate deschise, entităţilepublice care vor dori să fieincluse în platformă contribuiela creşterea gradului detransparenţă în administraţiapublică, având posibilitatea dea publica într-un modstandardizat informaţiile deinteres public, din propriainiţiativă, sau ca răspuns lasolicitările formulate de public.

„Cu perseverenţă, exigenţă şiprofesionalism, proiectul a fostdus la bun sfârşit. Vorbimdespre o platformă de CloudComputing utilizabilă la nivelnaţional, care permitefurnizarea de Infrastructură caServiciu (IaaS – Infrastructureas a Service) dedicatăinstituţiilor din România.

Platforma asigură atât resursevirtuale de procesare, stocareşi comunicaţii, cât şi servicii şifacilităţi partajate de un înaltnivel de performanţă,securitate şi disponibilitate,accesibile prin intermediulreţelei internet”, a mai spusprof. dr. ing. Doina Banciu.

cristian Pavel

Platforma ici-ProasiGură atât resurse

virtuale de Procesare,stocare şi comunicaŢii,

cât şi servicii şifacilităŢi Partajate de

un înalt nivel dePerformanŢă,

securitate şi disPoni -Bilitate, accesiBile Prin

intermediul reŢeleiinternet.

Prof. dr. ing. dOina banCiu,director General

iCi bucureşti

în urma imPlementăriiPlatformei ici-Pro,

instituŢiile PuBlice dinromânia au şansa de a

utiliza aceste servicii detiP cloud, incluzândinfrastructura caserviciu (servere

virtuale, sPaŢii destocare date etc.),Bazate Pe această

Platformă. treBuieînŢeles foarte clar că

vorBim desPre un cloudPuBlic, nu unulGuvernamental!

dr. neCulai andrei,director ştiinţific

iCi bucureşti


BCR continuă să surprindăplăcut piaţa. Eforturileconjugate ale echipelor

coordonate de Dana Demetrian,vicepreşedinte Retail & PrivateBanking şi Marian Ignat,directorul executiv al DirecţieiManagementul Canalelor deRetail din cadrul băncii, dau roadepe mai departe, după ajustarea şimodernizarea reţelei de unităţi,apariţia „plutonului” de eXperţidigitali în agenţii, autentificareabiometrică pe bază de amprentăîn sesiunile de online banking etc.

În prima sa agenţie digitală, 100%non-cash, o unitate bancarăintegrează pentru prima dată înRomânia experienţa clientului cutehnologii complet noi, precumvideo-consilier (conceptul deconsiliere video live), masă cuecran interactiv (adică asistenţăprin simulatoare de produse şiservicii bancare), I-desk (un ecraninformativ, prin care clientulparticipă în mod direct împreunăcu consilierul pentru identificareacelor mai bune soluţii pentrunevoile sale financiare), serviciicomplete de tranzacţii bancare24/24.

Practic, în agenţia bucureşteană aBCR din Piaţa Victoriei, situată înAmerica House, la parter, banca arânduit un adevărat „businesshub” pentru clienţii săi: aceştiapot alege eXperience BCR pentruîntâlniri cu partenerii lor deafaceri într-un spaţiu dedicat şiechipat în acest scop cu: wi-fi,conference call system, TV LCDpentru proiecţii.

„Video Consilierul” din unitateaeXperience BCR este disponibilpentru clienţi după finalizareaprogramului cu publicul, printr-osesiune video live care permite,într-un mod interactiv,

transmiterea de informaţii şisimulări de calcul direct peecranul din faţa clientului. Masacu ecran interactiv este otehnologie cu triplu rol de pre-consiliere, informare şi educare aclienţilor, prezentă şi ea 24/24. Înplus, faţă de acest triplu rol, masainteractivă poate deveni loc dejoacă pentru copiii clienţilor,oferind părinţilor confortul total alconsilierii.

„eXperience BCR marchează unpas important în ceea ce BCR şi-apropus să ofere clienţilor săi. Aşacum am promis, ne dorim cafiecare client al băncii săregăsească în BCR un partener. Şipentru aceasta investim susţinutîn agenţii, tehnologie şi oamenipunând la dispoziţia clienţilorposibilitatea de a testa şi de aînţelege serviciile bancare la unalt nivel. Aducem evoluţiatehnologiei şi interacţiuneaumană de încredere într-un

concept integrat de agenţie aviitorului. eXperience BCR –sucursala digitală va deveni uninstrument major în strategia deeducare a clienţilor pentru digitalbanking“, a declarat DanaDemetrian, vicepreşedinteRetail&Private Banking, BCR.

Odată cu noul concept de sucur -sa lă digitală, clienţii vor economisitimp care va putea fi folositpentru o consiliere de calitate.Timpul de aşteptare la ghişee seva reduce, experienţa bancară aclientului va fi optimi zată prinaccesarea rapidă a in for maţiilor,prin testarea unor opţiu ni

inovative într-un mediu undeclienţii pot beneficia de asis tenţăspecializată şi disponi bilitateextinsă a unor servicii complexe.

Banca se aşteaptă ca tranzacţiiledigitale în noua agenţie săcrească cu 20%-30%, atât pentruclienţii existenţi, cât şi pentru alţiicare vizitează unitatea.

„Am studiat experienţele similaredin Europa, dar aici am ajuns la ointegrare locală, originală. Vomextinde această experienţă în alte10 puncte din Bucureşti şi dinţară, cel mai probabil în locaţii debusiness, care se pretează acestuipas înainte spre bankingulmodern. Alături de parteneridevotaţi (Romsys, KEBAAutomation, Printec şi EutronInvest România) am reuşit săoferim publicului o perspectivă şio experienţă marcantă”, a conchisDana Demetrian.

Nimic mai adevărat. Masainteractivă şi ecranul spre exteriorde la Eutron, terminalul video demari dimensiuni de la Wincor-Nixdorf, adus de Romsys,bancomatele NCR de ultimăgeneraţie de la Printec saumaşina multifuncţională de laKEBA, care operează cu trei valuteşi poate trimite instant sume debani introduse cash într-un contbancar tastat rapid, etaleazătehnologii smulse parcă din viitor.

cristian Pavel

eXPerience bcr, O redută cucerită Pe FrOntul diGital bankinG

e-technology

Bcr a lansat noul concept de unitate digitală – experience Bcr, care revoluţionează experienţa clienţilorprintr-o interacţiune cu tehnologiile bancare într-un model interactiv, prietenos şi educativ. experienceBcr plasează românia în topul noilor tendinţe bancare, integrând în premieră tehnologii avansate încomunicarea şi consilierea clienţilor.


ANCOM a prezentat încadrul târgului Internet &Mobile World 2014,

Netograf.ro, o aplicaţie pentrutestarea şi monitorizareacalităţii serviciului de internetde către abonaţii români.Utilizatorii erau anunţaţi că vorputea măsura viteza detransfer a datelor, întârziereade transfer, variaţia întârzieriide transfer şi rata pierderii depachete prin raport cu celeofertate de furnizor. Aplicaţia afost deschisă publicului spretestare, fiind în etapa în careeste populată cu ofertele deinternet ale furnizorilor deservicii de acces la internet.„Aplicaţia Netograf.ro a fostconcepută de ANCOM pentru aoferi utilizatorilor de internetdin România un instrumentindependent, obiectiv şigratuit pentru a verificapermanent calitatea serviciuluide internet pe care îl plătesc.Ei pot să constate nu doardacă serviciul de internet pecare îl au se ridică la calitateapromisă, ci şi să compareparametrii înregistraţi cu ceiobţinuţi de abonaţii altorfurnizori”, a declarat CătălinMarinescu (foto), preşedinteleANCOM.Netograf.ro testează calitateaconexiunii între echipamentulterminal al utilizatorului final şiun server de test amplasatîntr-un nod de tip internetinterexchange. Pentru testareaacestor parametri, utilizatorultrebuie să selecteze furnizorul,tipul de ofertă de care bene -ficiază şi tipul de conexiune.Furnizorii autorizaţi de serviciide acces la internet au obli ga -ţia de a-şi introduce în apli ca -ţie datele tehnice ale ofertelorcomerciale active prinintermediul unei interfeţe web.

Aplicaţia se diferenţiază dealte instrumente de acelaşi tipşi prin faptul că, pe bazatestelor efectuate de utilizatorişi a ofertelor introduse, vacalcula şi valorile medii aleparametrilor tehnici de calitate

oferiţi de un anumit furnizor.De exemplu, în ceea cepriveşte viteza serviciului deinternet, aplicaţia va calculavaloarea medie naţionalăînregistrată de fiecare furnizorsau valoarea medie pe

localitate.ANCOM a publicat, la sfârşitullunii octombrie 2015, peNetograf.ro cele mai recentestatistici oficiale privindcalitatea serviciului de internetfix şi mobil în România pentrutrimestrele I-III ale anului 2015.Acestea au fost generate pebaza unui număr de peste120.000 de teste efectuate deutilizatori de la începutulanului şi până în prezent,dintre care aproximativ100.000 au fost validate şiutilizate în procesul degenerare a statisticilor oficiale,fiind eliminate acelemăsurători identificate drepterori sau tentative deinfluenţare a rezultatelor. Performanţele realeînregistrate sunt cuprinse întabelele 1 şi 2.Deşi toate testele realizate deutilizatori se înregistrează înbaza de date a Netograf.ro,pentru ca statisticile să fiecorecte şi relevante şi pentru aevita eventuale vicieri alerezultatelor, anumite teste aufost excluse din calcul, pe bazaunui set de criterii prestabilite.S-au exclus astfel automattestele efectuate de la acelaşiIP, în cazul în care suntefectuate teste multiple în

ancOmaFişează Public PerFOrmanţeleşi cOntraPerFOrmanţele OPeratOrilOr telecOm

e-communications

de ceva vreme, autoritatea naţională pentru administrare şi reglementare în comunicaţii (ancom) ademonstrat că ştie să arbitreze cu profesionalism şi echidistanţă piaţa telecom din românia – o piaţădinamică şi foarte concurenţială. într-un respect exemplar faţă de clienţii acestei pieţe, ancom a începutsă dea publicităţii performanţele reale ale reţelelor operatorilor (vitezele reale de internet fix şi mobil),dar şi relaţia respectivilor operatori cu clienţii (numărul şi tipul de reclamaţii înregistrate).efinance a premiat aceste iniţiative salutare, scoţându-şi pălăria în faţa transparenţei.

taBel 1

internet fixviteză reală

download wired(mbps)

viteză realădownload wireless

(mbps)

RCS & RDS 98,95 43,48

NextGen Communications(parte a Telekom)

63,57 35,53

UPC România 57,19 31,27

Digital Cable Systems 47,42 26,25

Telekom RomâniaCommunications

31,10 16,68

Sursa: ANCOM

taBel 2

internet mobilvitez\ reală

download indoor(mbps)

viteză realădownload outdoor

(mbps)

Orange România 27,83 39,21

Vodafone România 15,78 26,77

Telekom România MobileCommunications

10,25 13,47

RCS & RDS 2,62 2,85

Sursa: ANCOM


aceeaşi zi; cele în careutilizatorul a selectat un altfurnizor decât cel detectat pebaza IP-ului; testelenefinalizate (viteza download,viteza upload sau întârziereaau valoarea 0); cele efectuatede la un IP proxy; în fine, cele acăror viteză de download sauupload depăşeşte vitezanominală/maximă specificatăîn oferta furnizorului (testelevor fi eliminate complet încazul serviciului de acces lainternet mobil şi doar pentruoferta respectivă pentru ser -viciul de acces la internet fix).

rcs & rds, „camPionii” reclamaŢiilor în 2015

Pe lângă monitorizareaNetograf.ro, în anul 2015,Autoritatea Naţională pentruAdministrare şi Reglementareîn Comunicaţii (ANCOM) aprimit şi soluţionat peste 2.000de reclamaţii de la utilizatoriide comunicaţii din România,cu 19% mai mult faţă de anul2014. Aproape jumătate dintrereclamaţii au vizat aspectereferitoare la serviciile detelefonie mobilă, în uşoarăcreştere faţă de anul anterior(+5%), în contextul în care celemai recente statistici ANCOMarată că la jumătatea anului2015, românii utilizau 22,7milioane de cartele SIM active(pe bază de abonament şiservicii pre-pay).Dintre toate categoriile deservicii de comunicaţiielectronice (telefonie, internetşi retransmisie a programeloraudiovizuale), cele mainumeroase plângeri primite deAutoritate în anul 2015 sereferă la serviciile de telefoniemobilă (44% din totalulproblemelor semnalate),urmate de serviciile de acces lainternet fix (11%) şi serviciilede retransmisie a programeloraudiovizuale (9%).

Datele ANCOM centralizatepentru anul 2015 arată că celemai multe reclamaţii formulatede utilizatori s-au referit laserviciile de comunicaţiielectronice furnizate deRCS&RDS (15%), TelekomRomania MobileCommunications (12%),Vodafone România (11%),Orange România (10%) şiTelekom RomaniaCommunications (10%).Şi în anul 2015 principalanemulţumire a utilizatorilor decomunicaţii din România a fostrelaţia contractuală cufurnizorii de servicii decomunicaţii electronice, 40%din totalul reclamaţiilorprimite de ANCOMreprezentând sesizări privindderularea acesteia. Aspectelereclamate au vizat derularea,prelungirea şi încetareacontractelor sau neincludereaanumitor clauze minimeobligatorii în contracte, dar şifaptul că furnizorii nu aurăspuns la reclamaţiile saucererile utilizatorilor dereziliere a contractelor. Deexemplu, în urma primirii unorreclamaţii privind tarifeleaplicate serviciilor de telefoniemobilă, ANCOM a constatat căîn contractele încheiate curespectivii utilizatori nu suntdisponibile informaţii clareprivind modalitatea de

consum şi tarifare a minutelorinternaţionale incluse înabonamente în cazulplanurilor tarifare dedicateapelurilor internaţionale, iarinvestigaţia Autorităţii acondus la modificareacontractului standard utilizatde mai mulţi operatori detelefonie mobilă prinincluderea unor informaţiicomplete despre reţelele laapelarea cărora pot fi utilizateminutele gratuite sau în carebeneficiază de tarifelepreferenţiale sau, după caz,indicarea reţelelor a cărorapelare nu consumă din minu -

tele internaţionale incluse.Calitatea serviciilor decomunicaţii electronice şiserviciilor poştale este unsubiect reclamat tot mai des laANCOM pe fondul creşteriiexigenţei utilizatorilor,sesizările primite de Autoritateîn anul 2015 pe această temăfiind de peste 2,5 ori mainumeroase decât cele primiteîn anul 2014 şi reprezentând35% din totalul reclamaţiilorînregistrate la ANCOM.Alte probleme semnalate deutilizatori în anul 2015 sereferă la neînţelegeri privindmodalitatea de facturare aserviciilor (9% din totalulreclamaţiilor), portareanumerelor (7%) sau problemetehnice apărute la furnizareaserviciilor de comunicaţiielectronice (6%).ANCOM poate interveni directnumai în situaţiile în carefurnizorii (de servicii detelefonie, internet sauteleviziune) încalcă drepturilede informare ale utilizatorilor,nu oferă serviciul deportabilitate a numerelor, nuinclud anumite informaţii încontract sau nu respectălegislaţia specifică din do me -niul comunicaţiilor electroniceşi serviciilor poştale.Reclamaţiile privindnerespectarea condiţiilorcontractuale trebuie adresatede utilizatorii persoane fizicecătre ANPC – AutoritateaNaţională pentru ProtecţiaConsumatorului, instituţia carepoate interveni în astfel desituaţii. Utilizatorii persoanejuridice care consideră că nusunt respectate prevederilecontractuale se pot adresainstanţei de judecată. Maimulte detalii sunt disponibileîn secţiunea InfoCentru apaginii de internet ANCOM.

cristian Pavel

aPlicaŢia netoGraf.ro afost concePută de ancom

Pentru a oferiutilizatorilor de

internet din românia uninstrument

indePendent, oBiectiv şiGratuit Pentru a verifica

Permanent calitateaserviciului de internet

Pe care îl Plătesc.

Cătălin marinesCu,Preşedinte anCOm


Ne dorim ca experienţaclienţilor şi încredereape care aceştia o acordă

serviciilor financiar-bancare săatingă un nivel ridicat atât încadrul agenţiilor BCR, cât şi înutilizarea canalelor online:Internet Banking şi MobileBanking. Întreaga strategie deRetail se bazează peconsolidarea eforturilor şi ainvestiţiilor în această direcţie.Implementarea unei soluţiiperformante de identificare aclientului, care încorporeazăultimele tehnologii existenteîn lume, reprezintă unul dintrepaşii pe care am promis să-iparcurgem, demonstrândastfel că, deşi BCR este unadintre băncile cu un istoricimportant în România, depeste 25 de ani, capacitatea detransformare a băncii poateîntrece orice bariere”, declarăDana Demetrian, Vicepreşe din teRetail şi Private Banking încadrul BCR. „Un proces de transformareeste mult mai dificil atuncicând discutăm despre 2,7milioane de clienţi şi peste 500de agenţii în toate zonele ţării,decât dacă am fi construit unsistem de la zero. Cu toateacestea, BCR s-a angajat săofere o nouă experienţăclienţilor săi şi acest angaja me ntdevine realitate prin programulde dezvoltare al băncii”,completează oficialul băncii.

o Procedură diGitală, sPectaculoasă şi siGură

Aplicaţia ID sKanning, dezvol -tată de Kapsch şi integrată înarhitectura IT a organizaţiei,permite identificarea a peste3.500 de tipuri de documente(cărţi de identitate,paşapoarte) disponibile la

nivel mondial, identificare careasigură verificarea online atuturor elementelor desecuritate a acestora.

Actualizarea datelor înscrise înaceste documente se reali -zează, de asemenea, online, însistemul core-banking a băncii,permiţând ulterior, în cazul încare clienţii revin la ghişeelebăncii, o identificare rapidă şisigură a acestora. Fiecare echipament – scannerşi tabletă de preluare asemnăturilor – este controlatprin intermediul unui servercentral interconectat cucelelalte sisteme informaticedin cadrul băncii, iarinformaţiile obţinute în urmascanării documentelor suntprelucrate cu o aplicaţie derecunoaştere optică acaracterelor şi transmise prinintermediul unei conexiuni

securizate către baza de datecentrală a sistemului. Echipa Kapsch România adezvoltat integral aplicaţia deachiziţie, gestionare şisecurizare a informaţiilor, iarprin înţelegerea proceselor şifluxurilor de documente dinfront office a contribuit laoptimizarea activităţilorderulate de angajaţii băncii înrelaţia lor directă cu clienţii,precum şi la îmbunătăţireacalităţii datelor, preluateautomat de pe documente.Toate acestea se traduc într-oexperienţă nouă, pe care clienţiiBCR o pot întâmpina începândcu anul 2016 în unităţile băncii.

cristian Pavel

bcr şi kaPsch rOmâniasimPliFică autentiFicareadOcumentelOr clienţilOr

e-ideas

Banca comercială română (Bcr), membră a erste Group, este cel mai important grup financiar dinromânia, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerieşi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private şi a băncilor delocuinţe. una dintre preocupările băncii este de a construi o experienţă cât mai bună a clienţilor în relaţiacu banca atât pentru deschiderea unui cont, cât şi pentru operaţiunile la ghişeu, experienţă tradusăprintr-un proces optim din punctul de vedere al timpului, cât şi din cel al securităţii datelor. în acest sens,împreună cu Kapsch românia, banca a dezvoltat o soluţie de scanare, autentificare a documentelor şiidentificare biometrică a semnăturilor, ce va fi implementată la nivelul întregii reţele de unităţi a băncii.

Bcr s-a anGajat să ofereo nouă exPerienŢă

clienŢilor săi şi acestanGajament devine

realitate PrinProGramul de

dezvoltare al Băncii.

dana demetrian,vicepreşedinte retail

şi Private banking, bCr

„

consultanŢĂ pentru business software


suplimentul erP.ro al revistei Pia]a financiar\,apari]ie martie 2016

PIAtA FINANCIARÅ

revistĂ lunarĂ financiar - bancarĂ



Vector Watch a fostfondată în toamna anului2013 de către Andrei Pitiş

(foto), ex-director general laIxia România, sucursalacompaniei americaneproducătoare de sisteme detestare a performanţelorreţelelor. A fost momentul încare Andrei Pitiş revenea înantreprenoriat, dupăexperienţe interesante înafacerile iRewind, firma deheadhunting în IT Tech Mindsau CleverTaxi. Acestuia i s-au alăturat co-fondatorii Irina Alexandru şiDan Tudose, astăzi ProgramManager, respectiv HardwareEngineer, parteneri cu oexperienţă adâncă în designde produs şi design hardware,dar şi alţi specialişti cu meriterecunoscute în piaţă.Vector Watch este o companie„exotică” pentru o Româniedeschisă spre tehnologii, darconservatoare pe alocuri şi cumai puţină dare de mână. Eibine, Vector a spart gheaţa înRomânia, dând semnalul desprint pe piaţa wearable,producând smartwatch-uri.Practic, Vector Watch a lansatprimul şi singurul ceasinteligent produs în România(concept, design, sistem deoperare „in house“) cuperformanţe de top(compatibil cu toate cele treisisteme de operare, baterieîncărcabilă la 30-45 zile) şioferit întregii pieţe globale.

succes Pe axa Basel-Bucureşti

Ceasul a fost prezentat înpremieră la Baselworld, mareletârg anual de ceasuri şibijuterii de la Basel, în martieanul trecut, stârnind admiraţie

în presa internaţională pentrudurata neobişnuit de lungă abateriei, de minimum 30 dezile, faţă de durata curentă aunei baterii normale de ceasdeştept, de două-trei zile.Munca la acest proiect aînceput în primăvara anului2014, precomenzile s-au lansatîn martie, iar lansarea oficialăpe pieţele cele maiimportante, dar şi în România,s-a făcut în octombrie 2015. Ceasurile Vector Watch au unaspect exclusivist şi un designrafinat. Ai zice dintr-o privire

că şi merită banii (preţurilevariază între 299 euro şi 499euro în România). Nici vorbăde aspectul de gadgetderizoriu pe care multe dintreceasurile inteligente de pepiaţă îl au. Există şi o altăcaracteristică a ceasurilorrespective: nu au un ecrantouch (tactil), ci unul alb-negru, controlabil prinbutoane. Livrările se fac deja înSUA şi Marea Britanie, pewebsite-uri de profil, iar înRomânia ceasul s-a vândut operioadă exclusiv prin reţeauaoperatorului Orange.

amBiŢii de toP 5 GloBal

Vector Watch şi-a propus sădevină un jucător global pepiaţa ceasurilor inteligente, labătaie cu Apple, Samsung,Huawei, Sony, Asus sau Pebble.Dar pentru a ajunge în top, vafi nevoie de rezultate, adică devânzări de sute şi sute de miide unităţi anual, lucru perfectposibil.

Nu întâmplător, Vector Watch îlare ca CEO pe Joe Santana,fost şef al Timex Group,cunoscut producător elveţiande ceasuri. La cârma echipeide design se află Steve Jarvis,cel care a lucrat la Nike, unde adesenat celebrele brăţări de

fitness. Director de vânzăripentru Europa Centrală şi deEst este Rareş Florea, ex-SalesManager al PayU.

Între timp, interesul generalfaţă de Vector Watch este încontinuă creştere. Grupul GECAD, al investitoruluiRadu Georgescu, a anunţat lafinalul anului trecut o nouăinvestiţie, de două milioane dedolari, în Vector Watch,compania beneficiind, de asemenea, de o altăfinanţare de trei milioane de dolari de la CatalystRomânia şi mai mulţiinvestitori privaţi.Radu Georgescu a afirmat cănoua investiţie va susţinedezvoltarea ceasului şi căplatforma tehnologică a VectorWatch va fi pusă la dispoziţiaaltor producători dedispozitive purtabile. La rândulsău, fondul de private equityCatalyst România a anunţat căsusţine Vector Watch cu 1,5milioane euro, pentruoperaţiunile de cercetare şidezvoltare. La noua rundă definanţare au participat, deasemenea, Mihai Popescu, darşi Radu Apostolescu şi BogdanVlad – antreprenori şiinvestitori, cofondatori eMAG.Dacă investiţia va rezista înmâini româneşti, e de bine!

cristian Pavel

vectOr Watch, un nOu brand GlObal cu PaşaPOrt rOmânesc

e-ideas

antreprenorul radu Georgescu crede că vector Watch, start-up-ul fondat în Bucureşti la finele lui 2013 şiîn care a investit până acum peste 2,5 milioane de euro, va fi prima sa investiţie care va fi un „unicorn” –adică va obţine o evaluare de un miliard de dolari. un miliard de dolari??? da, dintr-un business cu ceasuriinteligente concepute integral în românia.


În 2015 au crescutexponenţial toate domeniilecare au legătură cu

securitatea cibernetică.Principala tendinţă constatatăde Kaspersky Lab a fostcomplexitatea tot mai mare aatacurilor cibernetice. Toatecifrele au fost în creştere:atacurile, numărul de atacatori şivictimele lor. În plus, securitateacibernetică a căpătat o mai mareimportanţă în bugetele deapărare, a apărut legislaţie nouăsau îmbunătăţită în domeniu şiau fost semnate acorduriinternaţionale şi noi standarde:2015 a redefinit regulile jocului.În acest an, au fost semnateacorduri privind securitateacibernetică între Rusia şi China,China şi SUA, Marea Britanie şiChina. Pe lângă angajamentulţărilor respective pentrucooperare, acordurile includasigurarea că ambele părţi vorcăuta să prevină atacul reciproc.

ameninŢări interne Pentru comPanii

În 2015, 73% dintre companii aufost afectate de incidenteinterne de securitate ainformaţiei, cea mai frecventăcauză pentru pierderile de dateconfidenţiale fiind angajaţii.Acestea sunt rezultatele unuistudiu despre securitateainformaţiilor în companii,derulat de Kaspersky Lab şi B2BInternational în 2015, în rândul apeste 5.500 de specialişti IT din26 de ţări din toată lumea. Pe măsură ce infrastructura IT aunei companii se dezvoltă,acelaşi fenomen este valabil şipentru peisajul ameninţărilor.Noi componente creează noivulnerabilităţi. Situaţia esteagravată de faptul că nu toţiangajaţii – mai ales cei care nu

au cunoştinţe IT la nivel deprofesionist – pot ţine pasul cupeisajul IT, aflat în continuăschimbare. Drept urmare,compania este expusă şiameninţărilor interne, care vinde la angajaţi, nu doar celorexterne.Conform studiului, 21% dintrecompaniile de pe glob afectatede ameninţări interne au pierdutinformaţii valoroase care au avutun impact asupra afacerii lor.Studiul a relevat, de asemenea,cazuri de scurgeri accidentale deinformaţii (28%) şi scurgeriintenţionate de informaţiivaloroase din companie (14%).

În afara acestora, ameninţărileinterne includ pierderi saufurturi ale dispozitivelor mobileale angajaţilor. 19% dintrerespondenţi au confirmat că şi-au pierdut un dispozitiv mobilce conţinea informaţii ale com -paniei, cel puţin o dată pe an.Un alt factor important a fostfrauda comisă de angajaţi. 15%dintre cei chestionaţi s-auîntâlnit cu situaţii în careangajaţii au folosit resurse alecompaniei, inclusiv bani, îninteres personal. Procentul estedestul de scăzut, dar pierderilecauzate de aceste incidente potfi substanţiale.

firmele, lovite din exterior

Instrumentele de atac ciberneticîmpotriva companiilor au fostdiferite, în 2015, de celeîmpotriva utilizatorilorindividuali, arată concluziile peultimele 12 luni ale KasperskyLab privind ameninţările laadresa companiilor. Acestea auinclus în mai mare măsurăprograme legitime şi malware cusemnături digitale valide pentrua ţine fişierele malware ascunseo perioadă mai lungă. ExperţiiKaspersky Lab au observat, deasemenea, o creştere semnifi -cativă a numărului de companiiatacate cu programe de tipransomware.Experţii Kaspersky Lab auconstatat că în 2015, pestejumă tate (58%) dintre compu -terele din companii au fostafectate de cel puţin o tentativăde infectare cu malware, cu treipuncte procentuale mai multdecât în 2014. Un computer dintrei (29%) a fost expus cel puţino dată unui atac online, prinintermediul unor aplicaţii officestandard, de trei ori mai frecventdecât în atacurile la adresautilizatorilor individuali.41% dintre computerele dincompanii s-au confruntat cuameninţări locale, cum ar fi

e-security

kasPersky lab: în 2015, atacurile de eXPunere înPublic şi şantaj au sPOrit; în 2016,ele vOr creşte eXPOnenţial!

în anul 2015, cuvintele „securitate cibernetică” au ajuns să fie la modă. Probabil pentru prima dată în istorie,au fost luate în discuţie chestiuni legate de securitatea pe internet şi protecţia reţelelor interne în fiecaresector din economie. astfel, acestea au devenit relevante pentru sectorul financiar, de producţie/industrial,pentru industria aeronautică şi cea auto, pentru sănătate, servicii matrimoniale şi altele.


stick-uri USB infectate sau altedispozitive portabilecompromise. Experţii notează,de asemenea, o creştere cu 7%în răspândirea exploit-urilorpentru platforme Android,confirmând astfel interesul încreştere al hackerilor pentrudatele stocate pe dispozitivelemobile ale angajaţilor.Aceste atacuri au fost atentplănuite, infractorii ciberneticirezervându-şi timpul necesar săfacă investigaţii desprepersoanele de contact şifurnizorii unei companii vizate şichiar despre interesele din viaţapersonală a angajaţilor şiobiceiurile din mediul online. „În viitor, peisajul cibernetic alcompaniilor va include un nouvector de atac: infrastructura,deoarece aproape toate dateleimportante ale unei companiisunt stocate pe servere, încentre de date. De asemenea, neaşteptăm la standarde desecuritate mai stricte din parteaautorităţilor, ceea ce ar puteaduce la arestarea mai multorinfractori cibernetici în 2016“, aspus Yury Namestnikov, SeniorSecurity Researcher în cadrulGlobal Research and AnalysisTeam, Kaspersky Lab.

în 2016 va creşte numărul „mercenarilor” ciBernetici

Pe durata evenimentului orga ni zatde Kaspersky Lab la Budapesta,în noiembrie 2015, Cyber Secu -rity Weekend, experţii companieiau dezvăluit previziunile lor pen -tru 2016. Acestea sunt bazate peexpertiza membrilor GReAT(Global Research and AnalysisTeam), formată din 42 de experţide top în securitate, proveninddin toată lumea. Fiecaremembru şi-a adus contribuţia şi,doar în anul 2015, expertiza şiinformaţiile lor s-au concretizatîn rapoarte detaliate despre 12actori APT (Advanced Persistent

Threats), „vorbind” limbi diferite,printre care franceză, arabă,chineză, rusă, engleză. Experţii Kaspersky Lab considerăcă în 2016 vom vedea oschimbare semnificativă înmetodele de spionaj cibernetic.În primul rând, va fi o schimbaredramatică în modul în care suntstructurate şi operate amenin -ţările cibernetice de tip APT.Echipa de experţi preconizeazăo scădere a atacurilor „persis ten -te” şi o creştere a programelormalware rezidente în memorie,fără fişier, care reduc urmelelăsate asupra sistemului infectatşi evită, astfel, detecţia. În plus, experţii constată o grijămai mică de a demonstraabilităţi superioare în domeniulcibernetic, ceea ce se traduceprintr-un accent mai mare perentabilitatea investiţiei, care va

dicta mare parte din procesul deluare a deciziilor de către statulatacator. Prin urmare, se va ve de ao creştere a refolosirii progra me l ordeja existente, în detrimentulinvestiţiilor în noi programe debootkit, rootkit şi programemalware personalizate.Pe termen mai lung, companiase aşteaptă la mai mulţi nou-veniţi în peisajul APT. Va creştenumărul „mercenarilor”cibernetici, pentru că tot maimulte părţi sunt interesate săobţină câştiguri din atacurionline. Este de aşteptat caaceştia să-şi ofere expertiza îndomeniul atacurilor oricui edispus să plătească şi să vândăterţilor interesaţi acces digital lainformaţii despre victimecunoscute, ceea ce poate fidenumită o ofertă tip „serviciude acces la informaţii”.

Ameninţările pentru utilizatorivor creşte, de asemenea, încomplexitate. Potrivit experţilor,atacurile de tip ransomware(care urmăresc să solicite orăscumpărare) se vor dezvoltacu troieni bancari şi vor ajunge şiîn alte zone, cum ar fidispozitivele cu OS X. Acesteasunt deţinute, de regulă, depersoane cu o situaţie materialămai bună şi sunt, prin urmare,ţinte mai atractive, alături dedispozitivele mobile şi electro -casnicele inteligente, conectatela internet. Infractorii cibernetici caută înpermanenţă noi modalităţi de a-şi determina victimele săplătească. Astfel, sistemealternative de plată ca ApplePayşi AndroidPay, precum şi burselevor deveni tot mai des ţinte pentruatacuri cibernetice financiare. În 2015, experţii Kasperksy Labau constatat o creştere afenomenului de DOXXing, carepresupune atacuri de expunereîn public şi şantaj, pentru cătoată lumea, de la hackeriactivişti la state, a adoptatmetoda dezvăluirii de fotografiipersonale, informaţii, liste declienţi şi coduri, pentru a-şi umilivictimele. Din păcate, companiase aşteaptă ca această practicăsă crească exponenţial în 2016.

Georgeta clinca

distriBuŢia GeoGrafică a atacurilor online


PIAtA FINANCIARÅ

w w w . e f i n a n c e . r o

pr

eŢ: 15 le

i

www.deveho.com www.sagex3.com Follow us:

Paris & Lyon – France | Bucharest – Romania | Bratislava – Slovakia | Valencia – Spain

Process Manufacturing Discrete Manufacturing

Distribution Business Services

Omul Anului 2015 din perspectiva eFinance

Aurel NeţiN,uN deceNiu

lA cârmA leNOvO rOmâNiA

Aurel NeţiN,

Documents

Transcript of Aurel NeţiN,