AUGUST - b.politiaromana.ro · \n paradisurile fiscale Psihologia criminalilor \n serie 6-7...

$: AUGUST - b.politiaromana.ro · \n paradisurile fiscale Psihologia criminalilor \n serie 6-7 Terorismul interna]ional 8-9 Cum s` ne ferim de infractori 14-15 Lumpen-teroristul, teroristul$

AUGUST2015

anul XXIVNr. 444

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 031.425.25.87 E-mmail:

[email protected]

Sumar

11Instan]ele pentru s`n`tateamintal` a adul]ilor

2Grupare axat` pe c`m`t`rie [i proxenetism adus` \n fa]a legii

Evaziunea fiscal` incident` \n paradisurile fiscale

6-7Psihologia criminalilor \n serie

8-9Terorismul interna]ional

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Lumpen-teroristul, teroristul modern

16-17

18-19

22-23

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai-MMarius VOICU

Cristian-IIonu] STAN

Roberto {tefan ABABEI

Marius-EEugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

1POLI}IA CAPITALEI - August

Agentul [ef principal Gheorghe Ionescu, învârst` de 44 ani, a fost unul dintre cei maiaprecia]i poli]i[ti din Brigada Rutier`, pentrucurajul, determinarea [i profesionalismul s`u.Încadrat în Ministerul Afacerilor Interne dinanul 1992, [i la Brigada Rutier` din 2005,Gheorghe Ionescu, zis [i „Dul`ul“, a[a cum îlalintau colegii pentru intransigen]a sa fa]` decei care încalc` normele rutiere, a participat lamulte ac]iuni de identificare [i sanc]ionare aconduc`torilor auto, care au comis abateri laregimul circula]iei, aplicând legea, prompt [i cuverticalitate.

O astfel de ac]iune a avut loc [i în noapteafatidic` de 1/2 august 2015. Agentul [ef principal Gheorghe Ionescu se afla în postuldin str. Nicolae Caramfil cu [os. Pipera [i î[iexercita atribu]iile de serviciu. La un momentdat, acesta a efectuat semnal regulamentar deoprire, unui autoturism, marca Hyundai, ce rulape str. Nicolae Caramfil, dinspre bd. Beijing c`trebd. Aerog`rii. Ini]ial, conduc`torul auto a opritîn dreptul poli]istului, \ns`, imediat, a demaratîn tromb`, luându-l pe agent pe capot` [i parcurgând aproximativ 350 m, pân` în dreptul unui imobil situat pe [os. Pipera, locunde agentul a c`zut de pe capot` pe parteacarosabil`, suferind multiple leziuni grave.

Poli]istul a fost transportat imediat la Spitalulde Urgen]` Floreasca, pentru acordarea deîngrijiri medicale.

Dup` producerea accidentului, conduc`torulauto [i-a continuat deplasarea, fiind urm`rit demai multe echipaje de poli]ie, a circulat pepodul Pipera, [i când a ajuns la rondul intersec]iei [os. Pipera - [os. Bucure[ti Nord,de pe raza comunei Pipera, jud. Ilfov, rulândnecontrolat, a pierdut controlul asupra direc]iei

de deplasare, acro[ând gardul unui imobil, situat pe partea dreapt` a sensului giratoriu.

Poli]i[tii l-au re]inut pe conduc`torul auto [i,întrucât a suferit leziuni u[oare, în urma accidentului rutier, l-au transportat la Spitalulde Urgen]` Floreasca.

Conduc`torul auto emana puternic vaporide alcool, motiv pentru care i-au fost recoltatedou` mostre de sânge, în vederea stabiliriialcoolemiei (a fost g`sit cu 1,65 la mie).

Cel care a produs accidentul este cercetatpentru s`vâr[irea infrac]iunii de omor calificat,în stare de arest preventiv, de ServiciulOmoruri din cadrul DGPMB.

LLaauurraa SSNNAAEE

Profesionalism [i sacrificiuAgentul [ef principal Gheorghe Ionescu [i-a riscat via]a, dând dovad` de spirit de

sacrificiu, dragoste pentru meseria de poli]ist, dar [i pentru oameni, dorind s` le asigure acestora, un climat de lini[te [i siguran]` public`.

|ntr-o diminea]` trist` [i mohorât`, dup` o suferin]` de trei s`pt`mâni, \n ziua de21 august 2015, colegul nostru - ag. [ef principal Gheorghe Ionescu, din cauza complica]iilor medicale ap`rute, a pierdut lupta cu via]a.

Pre[edintele României i-a acordat, post-mortem, Ordinul Na]ional „ServiciulCredincios“ \n grad de Cavaler [i a fost avansat la gradul de subinspector.

Sincere condolean]e familiei!

2 August - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

Poli]i[tii Serviciului Grupuri Infrac]ionaleViolente al Poli]iei Capitalei, \mpreun ̀cu Direc]ia deInvestiga]ii Criminale - IGPR, sub coordonareaDIICOT, au instrumentat un dosar \n care eraimplicat un grup infrac]ional foarte periculos, axatpe infrac]iuni de c`m`t`rie, [antaj, trafic de minori[i tulburarea lini[tii publice.

Gruparea era condus` de C. Aurel, 52 ani, [iera format` \n majoritate din rudele acestuia, fiedirecte, fie prin alian]`. Oamenii legii [tiau c`membrii grup`rii sunt violen]i, mul]i dintre ei fiindcerceta]i \n trecut pentru diferite conflicte cu altegrup`ri rivale, \n acest sens existând pe rol undosar \n care majoritatea membrilor au fost condamna]i la \nchisoare, \n urma unui conflictviolent cu o grupare din ora[ul Bude[ti, C`l`ra[i.

Principala surs` de profit a grup`rii era dobânda \ncasat` din c`m`t`rie (care se putearidica la 30-50% pe s`pt`mân`). Banii erau da]icu cam`t` persoanelor din anturajul lor sau recomandate de diverse persoane apropiate.

|n cazul \n care \mprumuta]ii nu puteau restituila timp sumele impuse sau dobânzile, membriigrup`rii f`ceau presiuni [i amenin]`ri, atât la adresalor, cât [i a familiilor, ajungându-se de multe ori laacte de violen] ̀- urm`rire [i blocare \n trafic, „vizite“for]ate \n apartamentele acestora, dar [i agresiunicu pumnii, picioarele [i obiecte contondente.

Poli]i[tii au primit mai multe plângeri de lapersoane v`t`mate de membrii grup`rii. Astfel,\n ianuarie anul acesta, G. Sandu a \mprumutatde la C. Liviu, C. Robert, C. Ionu], C. Rafael [i C.Jean, \n total 17.500 euro, pentru o dobând`variabil` (\n jur de 30% pe lun`). |n decurs detrei luni, membrii grup`rii au exercitat presiuni,atât verbale cât [i fizice asupra familiei lui G.Sandu, pentru a recupera banii \mprumuta]i,plus dobânda de 30%.

|n februarie, D. Silviu a \mprumutat o sum`de bani de la C. Rafael [i C. Robert, urmând s`le achite dobânda aferent`, pân` la restituirea\ntregii sume. De[i era cu pl`]ile la zi, b`rbatul[i familia lui au fost amenin]a]i [i b`tu]i pentru3000 euro, bani pretin[i \n mod injust de ceidoi c`m`tari.

Unui alt b`rbat, c`m`tarii au ajuns s` \i cear`8000 lei, pentru 400 euro da]i \mprumut, cu odobând` de 50% pe lun`. Gruparea l-a

amenin]at telefonic [i l-a avertizat c` va recurge laviolen]` dac` nu vor fi pl`ti]i banii.

|ntre 2014-2015, M. Jan, un alt membru algrup`rii, a \mprumutat cu dobând` variabil` (\nfunc]ie de sumele \mprumutate) mai multe persoane, cu aproape 130.000 euro.

Direc]ia de Investigare a Infrac]iunilor deCriminalitate Organizat` [i Terorism a dispus\nceperea urm`ririi penale fa]` de C. Aurel, 52ani, C. Rafael, 20 ani, C. Robert, 32 ani, M. Jan, 31ani, G. Valentin, 28 ani, N. Marian, 50 ani, C. Bogdan,30 ani, C. Albert, 28 ani, N. Florin, 25 ani, L. Nicolae,27 ani, pentru infrac]iuni de [antaj [i cam`t`.

Ulterior, cercet`rile au scos la iveal` c` o partedintre membrii grup`rii au recrutat, ad`postit [itransportat persoane de sex feminin, pentru practicarea prostitu]iei. Printre aceste persoane,anchetatorii au descoperit [i dou` minore.

|n luna aprilie, D. Mihai, 26 ani, a racolat-o peminora M. A. D., 14 ani, cu promisiunea unorcâ[tiguri facile. Fata era dus` de proxenet cuma[ina \n diverse loca]ii ([antiere, domiciliileclien]ilor), iar banii câ[tiga]i erau \mp`r]i]i cu al]idoi indivizi, membri ai grup`rii.

O alt` minor`, ajuns` pe mâna acestor indivizi, a avut parte de tratamente inumane,fiind b`tut` cu pumnii [i obligat` s` se automutileze (t`ieturi cu lama pe antebra]). |nanul 2013, I. E. V., pe-atunci \n vârst` de 15 ani,a fost exploatat` sexual de A. Irinel, 23 ani, care\ncasa \ntre 50 [i 100 lei, pentru fiecarepresta]ie sexual`, [i nu ezita s` fie violent dac`fata \ncerca s` scape de acest chin.

Pe 23 iulie, peste 220 poli]i[ti din Capital` [inou` jude]e au participat la o ampl` opera]iune,fiind puse \n aplicare 45 de acte procedurale,respectiv 26 de mandate de aducere, precum [i25 de cita]ii pentru martori.

De la locuin]ele suspec]ilor au fost ridicate [iindisponibilizate patru autoturisme, 25.000 euro[i 1800 lei, dar [i agende cu \nsemn`ri desprepersoanele \mprumutate, contracte de vânzare-cump`rare, ordine de plat` [i formulareMoney Gram [i Western Union.

Vineri, 24 iulie, Tribunalul Bucure[ti a admispropunerea parchetului [i a dispus arestarea preventiv` pentru 30 zile fa]` de 15 suspec]i.

SSoorriinn AA..

Grupare axat` pe c`m`t`rie [i proxenetism adus` \n fa]a legii


LA ZI

Mii de litri de alcool contraf`cut confisca]i de poli]i[ti

Final de proiect

Ofi]erii Serviciului deInvestigare a Criminalit`]ii

Economice Sector 1 au documentat activitatea uneigrup`ri nestructurate,format` din 15 persoane,specializat` pe infrac]iuni deproducere produse accizabile supuse marc`rii,f`r` a fi marcate sau cu marcaje false [i vânzareaacestora, \n spe]` bùturialcoolice.

|ntre aprilie-iulie, grupareaa produs [i vândut alcooletilic, bùturi spirtoase [iproduse intermediare,cunoscând c` ac]iunile lorsunt ilicite. Pe 27 iulie, au

fost puse \n aplicare 18mandate de perchezi]iedomiciliar`, fiind identifica]i:68.000 litri de vin, 130 litri]uic`, 80 litri alcool etilic,114 sticle cu bùturàlcoolic` (whiskey, vodk`), oinstala]ie artizanal` pentruextragerea alcoolului etilicdin alcool sanitar, dou` filtrede carbon activ, folositepentru extragerea alcooluluietilic din alcool sanitar,esen]e de caramel, [ofran,cire[e [i vi[ine.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

În cadrul Programului de Înv`]are pe totparcursul vie]ii (Lifelong Learning Program)[i al programului sectorial „Leonardo daVinci“, Direc]ia General` de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti a ini]iat, în parteneriatcu Poli]ia Katovice (Polonia) [i cu Poli]iaBerlin (Germania), proiectul „Dezvoltareacapacit`]ii structurilor specializate de a preveni, combate [i investiga în mod eficient infrac]iunile grave comise cuviolen]`“.

Proiectul a beneficiat de finan]are dinpartea Comisiei Europene prin Agen]iaNa]ional` pentru Programe Comunitare înDomeniul Educa]iei [i Form`rii Profesionale,grant-ul acordat fiind în valoare de 14.000euro, f`r` cofinan]are din partea statuluiromân.

Beneficiarii na]ionali direc]i ai proiectuluisunt Serviciul Omoruri, Serviciul Investiga]iiCriminale [i Serviciul de Analiz` aInforma]iilor din cadrul Poli]iei Capitalei.

Al`turi de ofi]erii specializa]i din cadrulacestor structuri, au fost implica]i în

derularea acestui proiect [i cei din cadrulBiroului Rela]ii Interna]ionale, ServiciulLogistic, Serviciul Financiar, Serviciul ResurseUmane [i Serviciul Juridic.

Proiectul s-a derulat pe parcursul a doi ani[i a presupus o serie de vizite reciproce,efectuate de poli]i[ti specializa]i, în 12mobilit`]i transfrontaliere.

Pe parcursul acestui proiect au fost abordate teme ca: investigarea infrac]iunilorde omor, în special a celor s`vâr[ite cu armede foc, explozibili sau arme albe, investigarea asasinatelor la comand`, investigarea grupurilor ce comit acte demare violen]`, activit`]i de analiz` a informa]iilor, etc.

La finalul acestui proiect, partenerii auelaborat un „Ghid de bune practici privindeficientizarea activit`]ii de prevenire [i decombatere a infrac]iunilor grave“, precum [iun dic]ionar poliglot, cu termeni juridici [ipoli]iene[ti.

SSeerrvviicciiuull IInnffoorrmmaarree [[ii RReellaa]]iiii PPuubblliiccee

Credit foto: Corbis.com


{TIRI

Consultan]` cu scop evazionist

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Poli]i[tii Serviciului deInvestigare a Criminalit`]iiEconomice Sector 4, cusprijinul informa]ional [itehnic al Direc]iei deOpera]iuni Speciale - IGPRau pus cap`t unui circuit evazionist, pus la cale de o grupare specializat`pe infrac]iuni de evaziunefiscal` [i sp`lare a banilor,prin \nfiin]area, folosirea [i radierea unor firme fantom`, cu obiect deactivitate servicii de consultan]` pentru firmede protec]ie [i paz`.

Principalul suspect este

J. Ion, 42 ani, care a transferat aproape optmilioane lei de la patrufirme de paz` [i protec]ie,\n conturile a dou` firmepe care le administreaz`,pe baza unor facturi [i contracte de prest`riservicii de consultan]` \nafaceri, care nu au fostpuse \n aplicare niciodat`,fiind adus un prejudiciustatului de circa 3 milioane lei.

|n consecin]`, pe 30iulie au fost efectuate[apte perchezi]ii la adresele principalilor

suspec]i, ocazie cu care aufost identificate [i ridicatedocumente [i tehnic` decalcul, folosite lacomiterea infrac]iunilor.De asemenea, au fostsechestrate bunuri mobile[i imobile, \n valoare de595.000 lei.

Pentru trei persoane s-adispus continuareaurm`ririi penale: J. Ion,pentru s`vâr[ireainfrac]iunilor de evaziunefiscal` [i sp`lare de bani,P. Dan, 47 ani [i {. Adina,pentru infrac]iuni de evaziune fiscal`.

Goana dup` aur...Oamenii legii bucure[teni au

reu[it s` prind` \n flagrant delict unb`rbat suspect de mai multeinfrac]iuni de \n[el`ciune. Astfel,poli]i[tii Sectorului 1, \n urma informa]iilor de]inute, \n ziua de 29iulie, l-au prins pe L. Florin, 33 ani, \nmomentul \n care s-a prezentat la un magazin, de unde urma s` ridicemai multe bijuterii din aur.

Drept plat`, b`rbatul prezentaseun ordin de plat` ce avea \nscrisedate, care s-au dovedit c` sunt neconforme cu realitatea. Poli]i[tii au deschis dosar penal pentruinfrac]iunea de \n[el`ciune, iar L.Florin a fost re]inut pentru 24 ore, \n vederea document`rii \ntregiiactivit`]i infrac]ionale.



{TIRI

„Avocatul“ nelegiuit|n perioada martie

2014-iulie 2015, poli]i[tiiSec]iei 5 Poli]ie au documentat activitateainfrac]ional` a lui F.C`t`lin, 45 ani, fost avocat, exclus din BaroulBucure[ti \n 2013, care as`vâr[it mai multeinfrac]iuni de \n[el`ciune,prin inducerea \n eroareasupra calit`]ii sale. Pe 28iulie, poli]i[tii au efectuat

o perchezi]ie domiciliarùnde locuie[te suspectul, fiind descoperitedocumente care atest` cà s`vâr[it mai multeinfrac]iuni de \n[el`ciune\n Bucure[ti.

De exemplu, \n lunamartie 2014, a p`c`lit-ope T. Maria, pretinzând cèste avocat [i c` o vareprezenta \ntr-o cauz`civil`. Femeia i-a pl`tit

1000 lei, pentru care aprimit dou` chitan]e, evident f`r` acoperirejuridic`.

|n luna iunie a procedatla fel, inducându-l \neroare pe R. Nicolae, de lacare a primit 300 lei, pentru a-l reprezenta \ntr-o cauz` civil`.

De acela[i tratament aavut parte [i N. Maria, carel-a crezut când i-a spus cèste avocat, [i i-a dat 400lei pentru redactarea unei contesta]ii la TribunalulBucure[ti [i 60 lei pentruredactarea unei plângeriadresat` pre[edinteluiRomâniei.

Suspectul a fost re]inut[i urmeaz` s` fie prezentat instan]ei pentruemiterea mandatului dearestare preventiv`.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

Colaboratori la infrac]iuniLa \nceputul lunii

august, Poli]ia Sectorului 2- Serviciul de Investigare a Criminalit`]iiEconomice, \mpreun` cuofi]eri de investiga]ii criminale au pus \n aplicare opt mandate deperchezi]ie domiciliar`,pentru adrese dinBucure[ti, Ilfov [i Giurgiu,\ntr-un dosar \n care suntimplicate peste 30 persoane, suspectate c`

au comis infrac]iuni deevaziune fiscal`.

|ntre 2011-2014, M.Marius, 41 ani, I. George,37 ani, A. Petric`, 35 ani,[i C. Nicolae, 30 ani, l-auajutat pe A. Nimrod s` se sustrag` de la\ndeplinirea obliga]iilorfiscale, prin eviden]ierea\n actele contabile a unorcheltuieli ce nu au la baz` opera]iuni reale. Pe4 august, Parchetul de

pe lâng` TribunalulBucure[ti a dispus m`surapreventiv` a controluluijudiciar pentru 60 zile fa]`de cei patru suspec]i.

Poli]i[tii au pussechestru asiguratorasupra conturilor lui A. Nimrod, pân` la concuren]a sumei de 4 milioane lei.

Cuantumul prejudiciuluiadus statului se ridic` la1,3 milioane lei.



DOSARE

Psihologia criminalilor \n serieAcest gen de uciga[i nu constituie ceva

nou pentru for]ele de poli]ie; într-adev`r,poate cel mai cunoscut [i controversat criminal din istorie a fost modelul de sadicsexual [i uciga[ în serie, denumit „JackSpintec`torul“. Relativ recent`, îns`, esteidentificarea unor tipuri noi, [i din ce în cemai numeroase, de uciga[i care omoar`, înaparen]`, la întâmplare [i f`r` motiv. Tocmaiaceste caracteristici constituie cea mai mareamenin]are pentru societate.

În cazul crimelor, se obi[nuie[te ca victimas` fie clasificat` în func]ie de un mobil clar,identificabil, cum ar fi, de exemplu, càceasta de]inea ceva râvnit de asasin, c` seafla în conflict cu el sau c` îi fusese necredincioas` etc. Pentru asasinul în serie,„motivul“ se afl` atât de adânc înr`d`cinatîn psihicul sù, încât victima trebuie sàpar]in` unui anumit gen, de exemplu, s`poat` fi inclus` într-o categorie larg` de persoane, ca femeile sau copiii, [i/sau s` seafle în locul nepotrivit la momentul nepotrivit.

E adev`rat, îns`, c` unii criminali în serie î[iselecteaz` cu precizie victimele. De exemplu,Joseph Medley ucidea numai femei ro[cate.Ramiro Artieda omora numai fete care„ar`tau“ ca logodnica ce-l abandonase.

Complica]iile se nasc atunci când, datoritìncapacit`]ii unui criminal de a-i identificape membrii grupului sù de ]inte, acestaajunge la atacuri cvasi-întâmpl`toare. Înciuda afirma]iei c` nu f`cea decât s` cure]estr`zile de prostituate, Peter Sutcliffe primejduia via]a tuturor femeilor care se

aflau întâmpl`tor afar` noaptea, atacând [iomorând o serie întreag`, chiar dac` nuerau prostituate.

Prin urmare, fiecare fiin]` uman` poatedeveni victima poten]ial` a unui asasin,împotriva c`ruia nu exist` nici o arm` deprotec]ie, întrucât [i mijloacele de investigaretradi]ionale, bazate pe motive bine determinabile, sunt lipsite de eficacitate.Examinând statisticile unui singur an, sepoate ob]ine un tablou al a[a-numi]ilor„uciga[i necunoscu]i“. Din surse neoficiale s-a aflat c`, în orice moment, exist` în libertate peste o sut` de criminali în serie, eifiind cei vinova]i de majoritatea asasinatelornerezolvate (unele estim`ri ajung [i la 66%).Dac` se adaug` num`rul de victime cunoscute ale criminalilor în serie, se ajungela concluzia c` uciga[ii în serie asasineaz`,anual, între 3500 [i 5000 de persoane.Din cauza acestor date alarmante, nu estesurprinz`tor c` a fost înfiin]at`, în cadrul FBI,Unitatea pentru {tiin]e Comportamentale, cuscopul de a studia tehnicile asasinilor înserie [i a analiza, pornind de aici, modelelecomportamentale ale uciga[ilor. În ansamblu,se poate spune, îns`, c` efortul lor a dusdac` nu la ni[te cì certe de identificare acriminalului în serie, atunci m`car la definireaunui set de elemente variabile, pe care lede]ine, par]ial sau în întregime, un asemeneaasasin, [i care îl disting atât de criminalulaccidental („normal“), cât [i de alte categoriiale crimei, cum ar fi „crima în mas`“ sau„crima terorist`“.

Cu oarecare aproxima]ie, „crima în mas`“poate fi definit` ca o ac]iune în care unnum`r oarecare de persoane sunt ucise deun singur asasin, într-un timp relativ scurt [iaproximativ în aceea[i arie geografic`. Deexemplu, în 1977, Fred Cowan, un simpatizantnazist, s-a dus la fostul sù loc de munc`din New Rochelle, New York, înarmat cu pistoale [i o pu[c` semiautomat`, [i a trasîn angaja]ii negri [i evrei, ucigând patru dintre ace[tia [i un poli]ist.

Dup` ce a mai r`nit al]i câ]iva, s-a sinucis.În decembrie 1989, un b`rbat îmbr`cat în



DOSARE

costum de vân`toare, ducând cu el o carabin`, a intrat într-o sal` de cursuri aUniversit`]ii din Montreal, Canada, a masacrat paisprezece femei, r`nind înc` oduzin`, dup` care [i-a pus cap`t zilelor.Motivul a fost pe cât de simplu, pe atât deterifiant: le ura pe „feministe“.

În ceea ce prive[te „crima terorist`“, asasinatele au loc într-o perioad` de timpoarecum mai lung`: ore sau zile. În august1987, Michael Ryan, înarmat cu un pistol-mitralier` Kalasnikov, a terorizat ora[ulenglez Hungerford, l`sând în urma lui [aptesprezece mor]i (inclusiv propria samam`) [i paisprezece r`ni]i. Ryan s-aîmpu[cat în timp ce era asediat în cl`direaunei [coli. Un post-scriptum sinistru, la„Masacrul din Hungerford“, s-a scris în 1989,când Robert Sartin, un psihopat care ac]ionadup` cum „îi dicta o voce“, a terorizat ora[ulMonkseaton, Tyne and Wear. Sartin avea oadmira]ie boln`vicioas` pentru faptele „glorioase“ ale lui Michael Ryan, [i se duseseîn pelerinaj la Hungerford, înainte de a seangaja în propria sa ac]iune violent`.În august 1991, au ap`rut [tiri despre unaustralian, pe nume Wade Frankum, care a

înnebunit subit pe când se afla într-o zon`comercial` din Sydney [i a împu[cat [aptepersoane inocente, înainte de a întoarce]eava armei spre el. În declara]ia pe care adat-o [eful poli]iei, îns`rcinat cu acest caz, aexprimat sentimentele de uluial` [i frustrarepe care le încerc`m cu to]ii când ne confrunt`m cu asemenea m`celuri, lipsitede noim` : „E o scen` cumplit`; nu pare sèxiste vreun motiv sau vreo logic` într-unasemenea masacru“.

O caracteristic` notabil`, atât a criminaluluiîn mas`, cât [i a celui terorist, este relativalui indiferen]` fa]` de preocuparea de asc`pa de consecin]ele gestului sù, sau fa]`de siguran]a personal`, în mod frecvent,acest gen de uciga[i se sinucid. PsihologulElliott Leyton afirm` despre asasinul în mas`c` „el nu mai vrea s` trìasc`, iar crimele luiconstituie urma l`sat` dup` sinucidere“.Mai exist` [i al]i criminali în serie, care auoripilat omenirea de-a lungul timpului, însì-am prezentat doar pe cei mai sadici.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE

-- ssffâârr[[iitt --

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt

ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.roTTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll

llaa revistapol i t ie i@gmail .com[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail


VULNERABILIT~}I

Xenofobia manifestat` în societ`]ile în carese g`sea, dublat` de [omaj [i de dificultateade a face fa]` confrunt`rii cu modernitatea, acondus la dezvoltarea unei infrastructuri islamice, care, în atmosfera liberal` a democra]iilorvestice, s-a dovedit a fi o adev`rat` ser` pentrumi[c`rile islamice.

Asocia]iile sociale din Londra sau funda]iilede cercetare din Statele Unite pot servi ca baz`logistic` a grupurilor teroriste islamice.Asemenea activit`]i de recrutare, strângere defonduri, publicare [i distribuire de mesaje potfi toate desf`[urate sub acoperirea unor activit`]i sociale [i culturale. Aceasta tinde,acum [i în viitor, s` înt`reasc` globalizarea [iinterna]ionalizarea terorismului islamic.

Sentimentul, în cre[tere, de înstr`inare altinerilor musulmani este probabil cel maiimportant factor în analizarea viitorului terorismului islamic. R`spunsul la acest fenomennecesit` un spa]iu editorial mult mai mare.Dar o parte a lui se g`se[te într-o mai bun`în]elegere, de c`tre partea vestic` a lumii, ar`d`cinilor violen]ei islamice. Pa[ii f`cu]i de]`rile vestice, sub conducerea Statelor Unite -cum ar fi cre[terea cooper`rii în domeniulinteligen]ei, al noii legisla]ii, încurajareaantiterorismului de c`tre statele arabe [i

musulmane, extr`darea terori[tilor c`uta]i -sunt foarte importan]i. Dar ei nu asigur` nici osolu]ie pentru eliminarea din r`d`cin` a acestuifenomen. Aceasta va r`mâne o realitate pân`când ]`rile vestice, reprezentate de mass-media,de politicieni [i de liderii lor culturali, vor figata s` adopte percep]ia islamic` a opozi]ieidintre civiliza]iile [i culturile Islamului [i Vestului.|n acest fel, ei ajut` terorismul islamic s`devin` o problem` global` strategic`. Construindimaginea unui Islam în r`zboi cu Vestul, ei selas` pe mâna islamicilor.

Un element \n plus ar trebui re]inut - deregul` neglijat de cercet`torii care se ocup` defenomenul islamic - [i anume existen]a elementelor de disensiune, a personalit`]ii(personaliz`rii) conflictelor [i a rivalit`]ii, careau împiedicat dezvoltarea grupurilor teroristedincolo de nivelul curent.

|n prezent, „Interna]ionala Islamic`“, a[a cumeste, are câteva mii de fanatici sus]in`tori [iaproximativ zece mii de simpatizan]i, suporteri[i activi[ti responsabili cu strângerea de fonduri.

Se constat` o cre[tere a cooper`riiinterna]ionale între diverse organiza]ii teroriste,[i chiar o consolidare a noii versiuni a ideologiei Wahhabi-Takfiri; care ajut` la unireaunor asemenea grupuri, nu putem spune, \ns`,c` exist` o „Interna]ional` Islamic`“ gata s` seuneasc` într-o mi[care global` [i s` devin` oamenin]are mondial` strategic`.

|n aproape toate codurile juridice, na]ionale [iinterna]ionale, terorismul este considerat unact criminal. Pentru a face o distinc]ie întreterorism [i alte forme ale violen]ei, ministerulamerican al ap`r`rii define[te terorismul ca„utilizarea violen]ei sau a amenin]`rii cuviolen]a, pentru a induce o stare de fric`,intimidând guvernele sau societ`]ile, în scopulde a atinge ]eluri politice, religioase sau ideologice“. Actele teroriste sunt bine calculate.Cei care le pun la cale [tiu foarte bine ce aude f`cut, cunosc efectul urm`rit [i aleg ]inteleîn mod planificat, pe baze „ra]ionale“. Violen]aîn actele teroriste nu este nici spontan`, niciîntâmpl`toare.

Terorismul este un act psihologic, ce poatefi motivat prin obiective politice, religioase sauideologice. Dintr-un anumit punct de vedere,

Terorismul interna]ional



VULNERABILIT~}I

scopurile teroriste sunt întotdeauna politice,întrucât extremi[tii, condu[i de crezuri ideologice sau religioase, urm`resc, de obicei,puterea politic`, pentru a constrânge societatea s` se supun` regulilor lor.

Esen]a terorismului const` în a inducestarea de fric` altora decât victimelor atentatului,de a determina un guvern s`-[i schimberegimul politic. Actele teroriste pot avea labaz` diferite motive: ra]ionale, psihologice [iculturale.

Motiva]ia ra]ional`: teroristul ra]ionalgânde[te dincolo de scopurile [i op]iunile lui,f`când o analiz` cost-beneficiu. El încearc` s`vad` dac` sunt [i alte cì de a-[i atinge obiectivul, cu mai pu]ine costuri, f`r` terorism.Pentru a evalua riscurile, teroristul cânt`re[teatât capacit`]ile defensive ale ]intei, cât [i propriile capacit`]i de atac. Aceast` analiz`ra]ional` a teroristului este similar` cu analizaf`cut` de un comandant militar sau de unmanager.

Motiva]ia psihologic`: deriv` din caracteristicile personale ale teroristului, legatede via]a [i împlinirile lui. De aceea, el consider` ac]iunea terorist` drept singurulmotiv al propriei existen]e. De[i nu s-a g`sitnici un psihopat printre terori[ti, exist` totu[iun aspect pe care psihiatrii ar trebui s`-l ia \nseam`: terori[tii se consider` „adev`ra]i credincio[i“. Ei nu consider` niciodat` c`p`rerea lor este gre[it` [i nu dau dreptate altora. Au tendin]a de a transmite [i propriilemotiva]ii antisociale, realizând un nucleu detipul „noi contra lor“, terori[tii pun rùl peseama celor din afara grupului lor. Acest lucrule d` posibilitatea s`-[i dezumanizeze victimele [i s`-[i scoat` din minte orice ambiguitate. Acest grup trebuie s` comit` acte

violente pentru a-[i men]ine necesitatea.Motiva]ia cultural`: culturile împart valorile

[i motiveaz` indivizii s` ac]ioneze într-un modce pare ira]ional pentru observatorii din afar`.Ratarea vie]ii în general [i a vie]ii individului înparticular este o tr`s`tur` cultural` care are unimpact deosebit asupra terorismului. Ca membri ai unui grup (familie, clan, trib), exist`dorin]a de autosacrificare rar \ntâlnit` în alt`parte. Cu timpul, terori[tii devin dornici s`-[idea via]a pentru organiza]ia [i cauza lor. Vie]ilealtora, care în sistemul de valori al terori[tilor,sunt aduc`toare de rù, pot fi distruse f`r` niciun resentiment. Un factor cultural major estepentru terorism percep]ia „celor din afar`“ [ianticiparea unei amenin]`ri la adresa suveranit`]ii grupului etnic. Teama de exterminare cultural` poate conduce la oviolen]` ira]ional`. To]i oamenii devin sensibilicând le sunt amenin]ate valorile cu care ei seidentific`: limba, religia, p`mântul natal.

Terorismul în numele religiei poate fiextrem de violent. |n prezent, din cadrulac]iunilor teroriste fac parte: asasinateletradi]ionale, atacurile cu bombe, incendierile,luarea de ostatici, deturn`rile de avioane [ifolosirea lor drept bombe, asedierea de cl`diri[i sabotajul. Noile categorii de ac]iuni teroristeinclud: terorismul ecologic [i terorismul careare la baz` tehnic` de vârf [i folose[te materiale [i arme chimice, biologice [inucleare. Considerentele de selectare a ]intelorsunt diverse, dar includ: valoarea ]intei, ca factor important în atingerea obiectivelor;scopul atacului, ca de exemplu câ[tigareaaten]iei sau strângerea de fonduri; eliminareaamenin]`rii sau demonstrarea capacit`]iigrup`rii teroriste. |n acest început de mileniu,caracterizat prin violen]` în politic`, practicaterorismului reprezint` o form` evident` aacestei violen]e. Armele, explozivii, dispozitivele cu sincronizare tehnologic`sofisticat`, revolu]ia comunica]iilor globale seadaug` la capacit`]ile terori[tilor. Grup`rileteroriste ac]ioneaz` sub forma unor re]ele, înspatele c`rora se g`sesc lideri charismatici [iguverne care le finan]eaz`.

AAddrriiaann VVLLAADD

-- vvaa uurrmmaa --


Scrisori de mul]umire

Pentru promptitudinea [iprofesionalismul echipeidvs., cu care ne-a]i ajutat \ng`sirea, chiar a doua zi dela sesizarea noastr`, numaidup` prenume [i un num`r

de telefon mobil, a unuichiria[ care p`r`sise bloculD3, l`sând o datorie de3000 lei, ne exprim`madmira]ia, v` mul]umim [iv` asigur`m de toat` stima

[i respectul nostru, \ntrucâtam recuperat \ntregul prejudiciu.

AAssoocciiaa]]iiaa ddee pprroopprriieettaarrii BBlloocc DD33

Sec]ia 25 Poli]ie - Sector 6 Bucure[tiDomnule comandant,

M` numesc T.Andreea [i locuiesc \nBucure[ti. Doresc s`mul]umesc Poli]iei Române,\n special domnilor ag. [efpr. P. Iuri, A. Remus [i ag.[ef adj. V. Cosmin, de laPoli]ia Metrou, pentrupromptitudinea cu care ausolicitat cazul meu, ajutându-m` s`-mi recuperez portofelul intact.|n data de 15 iulie 2015 m` aflam \n sta]ia demetrou Gara de Nord. |n

graba de a urca \n metrou,am l`sat pe bancheta de peperon portofelul \n careaveam actele, cardul studen]esc, cheile [i o seriede alte m`run]i[uri. |nmomentul \n care am constatat c` nu amportofelul \n geant`, amintrat \n panic`. Am anun]atla telefonul c`l`torului [i m-am \ndreptat spre sta]iade metrou Gara de Nord 1.Acolo, cei trei agen]i susmen]iona]i, au dat dovad`

de cinste, vigilen]` [ipromptitudine, a[teptânddeja s` recunosc portofelulpierdut. E o bucurie [i ou[urare s` aflu, datorit`faptei petrecute, c` asemenea oameni fac cinste Poli]iei Române. Suntoameni care ajut` oameni[i care se dedic` meseriei,aflându-se \n slujbacet`]enilor. Felicit`ri!

CCuu ssttiimm`̀ [[ii rreessppeecctt,, TT.. AAnnddrreeeeaa

C`tre domnul director al D.G.P.M.B.

CORESPONDEN}~

Urmare a derul`rii unor manifest`ri culturale \n data de 17 iulie 2015, atât laTemplul Coral, cât [i la Centrul ComunitarEvreiesc Bucure[ti, ocazie cu care cadre ale poli]iei na]ionale din Bucure[ti, ce cuonoare o conduce]i, ne-au asigurat circula]ia fluent` [i ordinea, drept pentrucare v` aducem sincere mul]umiri [i reiter`m ideea p`str`rii [i \ncontinuare a

unei bune colabor`ri.Rug`m a se transmite tuturor cadrelor

implicate, respectiv de la Sec]ia 10Poli]ie, precum [i de la Poli]ia Rutier`,care au participat la misiunile respective, mul]umirile noastre.

Cu deosebit` stim` [i considera]iune,VViicceepprree[[eeddiinnttee

IInngg.. PPaauull SS..

Inspectoratul General al Poli]iei RomâneDirec]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

Domnului director general,



PREVENIRE

Bune practici

Instan]ele pentru s`n`tatea mintal`a adul]ilor

Instan]ele de s`n`tate mintal` (MHC)sunt tribunale specializate, înfiin]ate în MareaBritanie, care duc infractorii bolnavi mintaldeparte de sistemul de justi]ie penal` [i îiimplic` în programe de tratament, bazate peinterven]ia comunitar`. MHC-urile au fostdezvoltate ca o modalitate de a abordanum`rul mare de persoane cu boli mintale,care comit infrac]iuni, scopul fiind acela de areduce recidiva.

Inculpa]ii bolnavi mintal sunt deferi]iMHC de c`tre avoca]i, judec`tori, furnizoride servicii sociale, personalul din închisorisau membri ai familiei. Participarea la procesul de judecat` [i tratament estevoluntar`. Persoanele diagnosticate cu oboal` psihic` sever`, cum ar fi tulburareabipolar` sau schizofrenia sunt eligibile a fiimplicate în proiect. Cu toate acestea, unele instan]e limiteaz` eligibilitatea numaila persoanele cu boli mintale, pentru carenu exist` înc` un tratament cunoscut.

MHC pot accepta persoanele acuzate dediferite infrac]iuni, inclusiv acuza]iile decrim`. MHC au o procedur` separat`, unjudec`tor, un procuror [i un avocat alap`r`rii, dedica]i pentru toate [edin]ele dejudecat` [i sesiunile de monitorizare. MHCutilizeaz` evalu`ri de s`n`tate [i planuriindividualizate de tratament. Procesul sedesf`[oar` cu o strâns` colaborare întrereprezentan]ii justi]iei penale, profesioni[tidin domeniul s`n`t`]ii mintale, precum [i aaltor sisteme de sprijin comunitar. Fiecare

caz este discutat în echip` multidisciplinar`,echip` care face, periodic, un raport privindprogresele înregistrate de participant.Echipele MHC stabilesc sanc]iuni pentrunerespectarea, respectiv recompense pentrurespectarea tratamentului.

Programe de tratament pentru delincven]i sexual, adul]i [i minori

În Marea Britanie, programele de tratament pentru infractorii sexuali minoriacoper` o mare varietate de modalit`]i de tratament: terapie cognitiv comportamental`, prevenirea rec`derilor [i terapie multisistemic`. Programul de tratament se realizeaz` în grup, ambulatoriu, pentru copiii de vârst` [colar`.Adul]ii beneficiaz` [i ei de un program detratament, care are ca scop reintegrarea încomunitate.

La o prim` analiz` a efectelor, anali[tiiapreciaz` c` programul are un rol pozitiv în reducerea ratelor de recidiv`, în cazulinfrac]iunilor sexuale, dar nu are efect pentru infrac]iunile cu violen]`.

IIlleeaannaa BBOOGGAATTOONNIIUUTTrraadduucceerree dduupp`̀ CCrriimmeessoolluuttiioonnss..ggoovv



Un taximetrist i-a capturat pejefuitorii unei b`nci

Ac]ionând rapid, taximetristul {tefanDehmel (24 ani) din Düsseldorf (Germania),în ziua de 12 iulie 1996, a reu[it s` prind`doi ho]i, care tocmai jefuiser` o banc`.„A fost palpitant! Parc` eram un personajdintr-un film poli]ist!“, a declarat {tefan. „Cutoate c` acum îmi vine s` râd, ac]iunea mean-a fost lipsit` de riscuri!“

{tefan Dehmel se afla cu taxiul lui în preajma unei b`nci. Tocmai îi coborâse unclient din ma[in` când, uitându-se vizavi,pentru a întoarce, a v`zut cum doi indivizimasca]i ie[eau din banc`. Unul dintre ei eraînarmat, iar cel`lalt ducea ni[te s`cule]i înmân`. Cei doi se gr`beau spre o ma[in`neagr`, parcat` la câ]iva metri de intrarea înbanc`. „Mi-am dat seama c` sunt tâlhari [im-am luat dup` ma[ina lor. Realizând c` efoarte riscant s`-i urm`resc de unul singur,mi-am anun]at colegii prin sta]ia radio,cerându-le ajutor. În cele din urm`, amreu[it s`-i bloc`m cu ma[inile noastre. Seadunaser` 35 de taxiuri. Trec`torii au fost[oca]i, v`zând c` din toate p`r]ile, într-ointersec]ie, apar atâtea taxiuri. Când ma[inainfractorilor s-a oprit, am auzit [i sirenelepoli]iei. Au reu[it s` ne g`seasc` atât derapid, intrând pe frecven]a nostr` de emisie.Poli]i[tii n-au avut altceva de f`cut decât s`le pun` c`tu[ele infractorilor! Pentru curajulmeu, conducerea b`ncii m-a r`spl`tit cu

15.000 de m`rci. Banii i-am cheltuit înaceea[i zi, imediat dup` terminarea programului de lucru, împreun` cu cei 34 decolegi care m-au ajutat. A fost o petrecerepe cinste!“, a declarat {tefan.

Un ho] a f`cut atac de cord,în timp ce era urm`rit de victima sa

Jerome Convington din Chicago n-a putut]ine cont de sfaturile medicale careaten]ioneaz` asupra pericolelor ce leprezint` alergatul în aer liber [i a suferit unatac de cord, care i-a fost fatal.

În vârst` de 43 ani, Convington tocmaifura un calculator dintr-o ma[in` când a fostsurprins de victima sa, o femeie în vârst` de30 ani care a pornit în urm`rirea ho]ului.Dup` câteva sute de metri, din cauza efortului, inima r`uf`c`torului a cedat, [i, cutoat` interven]ia poli]i[tilor sosi]i la fa]alocului, el nu a mai putut fi salvat.

Un sp`rg`tor a decedat, fiindc` l-a speriat un copil

Când au g`sit cadavrul lui Edward De-Masso (38 ani), poli]i[tii au fost [oca]i.„Pur [i simplu, ni se p`rea incredibil faptulc` un b`rbat în toat` firea a putut muri defrica unui copil de 5 ani, care l-a amenin]atcu pistolul!“, a declarat unul dintre poli]i[ti.„F`r` îndoial`, fiul nostru, Sammy, ne-a salvat via]a!“, a spus Barry Kolicker (37 ani).„Nu-mi place s` m` gândesc la faptul c`Sammy a pus mâna pe pistol [i c` a provocat infarctul unui om, dar dac` n-ar fif`cut-o, atunci eu [i nevast`-mea, Serena,am fi fost acum pe undeva, într-o morg`!Deci, chiar dac`, peste câ]iva ani, va avea pecon[tiin]` moartea unui om, va fi fericit c` asalvat via]a p`rin]ilor lui!“

La vederea proprietarului casei,ho]ul a c`zut lat la p`mânt. F`cuse atac de cord

Modul în care Mihai S. (31 de ani) dinBoc[a, jude]ul S`laj, a pus mâna pe cel care

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --



PREVENIRE

îl jefuia, în noaptea de 26/27 august 1998,este de-a dreptul inedit. În jurul orei 2.00,Mihai S. a fost trezit brusc de zgomotul uneisticle sparte. Ciulind urechile, a auzit [i alteforfoteli, care veneau din c`mara casei. A[ac`, a pus mâna pe toporul ce îl ]inea permanent lâng` pat [i a pornit-o la atac.Nu mic` i-a fost mirarea când a constatat c`ho]ul nu numai c` nu inten]iona s` opun`rezisten]`, dar în momentul în care a dat cuochii de el, a c`zut ca tr`snit la p`mânt. Nu-if`cuse nimic. Nu-l înjurase, nu-l amenin]ase.St`tuse numai în prag. E drept, cu toporulridicat deasupra capului. Aceasta a fost îns` suficient pentru ho], un biet b`trân de 70ani. Ioan Bretan s-a speriat atît de tare cânds-a trezit pe cap cu proprietarul casei, încât af`cut atac de cord. Ho]ul a fost dus la spitalchiar de cel pe care inten]iona s`-ltâlh`reasc`.

Un ho] s-a ascuns într-un dulap [i a f`cut atac de cord

Cel mai ciudat caz din dosarele poli]iei dinNassau Bahamas, a fost înregistrat atuncicând un cuplu de milionari a g`sit, în interiorul unui dulap, scheletul unui ho],care murise, în urm` cu 6 ani, dup` ce af`cut un stop cardiac.

Oficialit`]ile au declarat c` proprietariiluxoasei vile, care s-au întors în Bahamasdup` efectuarea unei c`l`torii în jurul lumii,au descoperit în dulapul din vila lor, scheletul unui om. Rinaldo Forlino (31 ani)a fost identificat dup` radiografiile saledentare din închisoare. El era un ho] notoriu, de care nu se mai auzise de 6 ani.Din dosarele poli]iei reiese faptul c` în iulie 1990, alarma locuin]ei milionaruluiTruman Williamson, care pe atunci se afla înFran]a împreun` cu so]ia lui, a sunatalertând poli]ia. Echipajul de poli]ie s-a deplasat imediat la fa]a locului, îns` n-a descoperit nimic suspect. Forlino tocmai opera în locuin]a lui Williamson [i, de fapt, se ascunsese într-un dulap plincu haine de iarn`. Se pare c`, din cauzastresului la care a fost supus în orele în care a fost inspectat` casa, Forlino a f`cut un stop cardiac, care i-a fost fatal.Proprietarii acelei vile cu dou` dormitoaredin Nassau s-au întors în martie 1996, iar

scheletul lui Forlino a fost descoperit abia lasfâr[itul lunii aprilie.

A[adar, stima]i cititori, [i infractorii ausl`biciunile lor (ca to]i oamenii, de fapt) [icedeaz` atunci când li se d` replica cuvenit`.

Numai c` replicile prezentate pânàcum nu sunt suficiente. Ataca]i-i în for]` [iciom`gi]i-i, pentru c` legea de ast`zi v` dàcest drept! Iar ca s` v` face]i „înc`lzirea“,(pentru a prinde curaj) urm`ri]i în continuare astfel de ispr`vi, demne deurmat, ale convivilor dumneavoastr` români[i de pretutindeni.

S-a ap`rat de ho] cu un f`c`le]

În satul S`v`streni, jude]ul Bra[ov, trìe[te o b`trân` care le-a doveditpoli]i[tilor c` poate ]ine piept unui atacatorîn putere, de[i nu are prin cas` nici o arm`.Leonora H., în vârst` de 76 ani s-a culcatdevreme, într-o vineri sear`. În jurul orei22,00 b`trâna dormea dus`. Cu toate acestea, ea a auzit u[a casei deschizându-se[i a s`rit din pat ca ars`. În camera ei se aflaun individ care, în lipsa unei caguleadev`rate sau a unui ciorap, î[i tr`sese pecap o pung` de nylon. Intrusul i-a cerutLeonorei to]i banii din cas`. În loc s` plecedup` ceea ce-i ceruse ho]ul, b`trâna s-an`pustit asupra lui cu vorbe de ocar` [i unf`c`le], reu[ind s`-l pun` pe fug`. Poli]i[tiidin comun` l-au identificat pe agresor.Acesta este Ionu] S., un pu[ti în vârst` de 14ani din acela[i sat.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN


PREVENIRE


Transform`rile intervenite\n via]a ]`rii noastre dup`Marea Unire din 1918 [inoile realit`]i izvorâte dinunificarea administrativ`(1923), au impus apari]iaunei noi legi organice apoli]iei noastre, care vinedestul de târziu, \n 1929,când s-a adoptat Legea poli]ieisau Legea Vaida Voevod.

Principalul artizan al Legiidin 1929, a poli]iei, a fostpatriotul transilv`neanAlexandru Vaida-Voevod,al`turi de el aducându-[icontribu]ia subsecretarul destat D. R. Ioani]escu, cadredin D.P.S.G., juri[ti de seamài ]`rii. „Avem con[tiin]aclar` c` poli]ia este una dincele mai importante ramuridin administra]ia unei ]`ri.Dup` felul cum func]ioneaz`poli]ia se poate vedea dac`societatea este plin` de virtute sau \nc`rcat` cu vi]ii,dac` \n mijlocul ei domne[temoralitatea, sau zace \nmocirla imoralit`]ii. Poli]iaeste dar oglinda societ`]ii, \nmijlocul c`reia ac]ioneaz`,iar poli]istul, prin rolul, luieste sortit s` treac` \naintea

tuturor celorlal]i func]ionaride Stat, pentru c` poart` peumerii lui marea r`spunderea lini[tei publice“, spunea, \n

1928, subsecretarul de statla Interne D.R. Ioani]escu,care continua: „Ca secretar destat la Ministerul de Interne,am constatat c` statul cheltuia700 de milioane pentrupoli]ie [i 900 de milioanepentru jandarmerie [i niciuna din aceste institu]iuni nuerau la \n`l]imea vremurilor“.

Interesant este c`, la elaborarea proiectului legii,al`turi de un nucleu de intelectuali (E. Bianu, N. St.Emanuel, E. Cristescu), aucontribuit prin chestionare [icei 71 de inspectori de poli]ie,corespunz`tori fiec`rui jude].

Din componen]a acestorcomisii a f`cut parte [i prefectul Poli]iei Bucure[tilor,Eracle Nicoleanu, \mpreun`cu I. Gr. Perie]eanu, N. StanEmanuel, Victor Deleu, EugenBianu, Nicolae Graur, NicolaeMilozi. |n anteproiectul legiise afirma „autonomia Poli]ieiCapitalei sub autoritateadirect` a ministrului deInterne“, autonomie dorit`de conducerea P.P.C., darneconform` cu dorin]a decentralizare. |n ceea ceprive[te \ncadrarea cu personal „constat`m curegret c` Poli]ia Capitaleivoia ca to]i poli]i[tii chiar [if`r` studii, s` r`mâie \nfunc]iunile pe care le ocupau, ceea ce legea nu aputut admite“.

Legea s-a caracterizat prinunificarea reglement`rilor,specializarea, intelectualizarea,depolitizarea [i stabilitateapoli]i[tilor. Direc]ia Generalà Poli]iei era condus` de undirector general [i de unsubdirector [i era organizat`cu trei direc]iuni (Poli]iaAdministrativ`, Poli]ia Judiciar`[i Poli]ia de Siguran]`),Corpul Detectivilor, BiroulJandarmeriei (pentru ]inerealeg`turii \ntre poli]ia urban`[i cea rural`, asigurat` dejandarmi) [i InspectoratulGardienilor Publici. La nivelteritorial, D.G.P. aveaInspectoratele Regionale dePoli]ie (la Bucure[ti,Constan]a, Gala]i, Chi[inù,Cernù]i, Ia[i, Alba-Iulia,Timi[oara [i Craiova).Fiecare inspectorat avea \nfrunte un inspector, ajutatde un subinspector. Deasemenea, D.G.P. avea \nsubordine Prefectura dePoli]ie a Municipiului

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Prefectura Poli]iei Capitaleipotrivit Legii poli]iei din 1929

ISTORIA LA ROTATIV~


PPoollii]]iiaa jjuuddiicciiaarr`̀::constat` [i urm`re[te

orice infrac]iune [i orice contraven]ie; execut`m`surile dispuse de

justi]ie; ...

” ”

„Jur s` fiu credincios Regelui [i intereselor ]`rii mele, de aobserva \n totul Constitu]ia [i legile ]`rii, de a executa cuonoare [i con[tiin]` func]iunile ce-mi sunt \ncredin]ate, de anu face nimic ce ar fi de natur` a periclita ordinea public` [ide a p`stra secretul profesional. A[a s`-mi ajute Dumnezeu!“

JJuurr`̀mmâânnttuull ppoollii]]iissttuulluuii,, 11992299

Bucure[ti, chesturi de poli]ie(\n municipii), poli]iileor`[ene[ti (din ora[e re[edin]`de jude]), comisariatele saudeta[amentele de poli]ie, \nporturi, g`ri, puncte de trecere a frontierei [i unelecomune rurale. |n Sec]iuneaII, art. 17 se prevedea c`„Poli]ia MuncipiuluiBucure[ti constituie o prefectur` a c`rei organizarespecial` este prev`zut` \nlegea de fa]`“.

Dup` veritabilul punct dehotar - reprezentat de legeaministrului de Interne VasileLasc`r din 1903 - aceastaeste cea mai bun` legeorganic` a Poli]iei Românede pân` atunci. Potrivit juristului Iuliu Pascu, legea„\nscrie pe r`bojul Poli]ieiRomâne o nou` istoricètap`, ridicând Poli]ia de lastarea de fapt a unei institu]iidesconsiderate, la starea dedrept a unui serviciu publicprimordial, func]ionând nudup ̀bunul plac al politicienilor,ci pe baza unor principii dedrept, de cea mai bun` valoare moral`. Noua lege aPoli]iei pune \n mod definitiv bazele unui dreptpoli]ienesc, a unei proceduripoli]iene[ti române“.

Potrivit legii pentru organizarea Poli]iei Generalea Statului, din 21 iulie 1929,act normativ care, de-a lungul vremii, a suferit maimulte modific`ri, „Poli]iaGeneral` a Statului seexercit` pe \ntreg teritoriul]`rii, sub autoritatea [i controlul ministrului deInterne“, organul tutelar fiindDirec]iunea General` a Poli]iei.

|n art. 2 al sus-citatei legi,atribu]iile poli]iei erau precizate, dup` cum era

vorba, de cele trei ramuri:PPoollii]]iiaa aaddmmiinniissttrraattiivv`̀::

ap`r` libertatea, proprietatea[i siguran]a persoanei, drepturile constitu]ionale;previne infrac]iunile; execut`m`surile de poli]ie impuse delegi, regulamente, ordonan]e;execut` m`surile de asisten]`social`; men]ine ordineapublic`;

PPoollii]]iiaa jjuuddiicciiaarr`̀::constat` [i urm`re[te oriceinfrac]iune [i orice contraven]ie; execut`m`surile dispuse de justi]ie;

PPoollii]]iiaa ddee ssiigguurraann]]`̀ ssaauuiinnffoorrmmaattiivv`̀:: culege, instrumenteaz` [i aduce lacuno[tin]` autorit`]ii superioare informa]iile referitoare la ordinea public` [i siguran]a statului.

Dispozi]iile legii privitoare lapoli]i[ti se completau cu celeale statutului func]ionarilorpublici, D.G.P., fiind condus`de un director general, ajutat de un subdirectorgeneral. |n structura sa de lanivel central, intrau:

DDiirreecc]]iiuunneeaa PPoollii]]iieeiiAAddmmiinniissttrraattiivvee,, ccaarree aavveeaa llaarrâânndduull ss`̀uu \\nn ssuubboorrddiinnee::a) Serviciul Poli]ieiAdministrative [i Poli]iei de

Frontier`, cu urm`toareastructur`: Biroul Poli]ieiAdministrative [i Asisten]eiSociale; Biroul Popula]iei(un „Biurou al popula]iunii“s-a \nfiin]at \n 1921); BiroulFruntariilor [i Pa[apoartelor;Biroul Poli]iei de Moravuri;b) Serviciul Personalului [iControlului: Biroul Personalului;Biroul Controlului;

DDiirreecc]]iiuunneeaa PPoollii]]iieeiiJJuuddiicciiaarree:: Serviciul Poli]ieiJudiciare (Biroul Poli]ieiJudiciare [i al Cercet`rilor,Biroul Cazierului Poli]iei, alControlului Recidivi[tilor [i alStatisticii); Serviciul Poli]ieiTehnice (Biroul Central alUrm`ririlor Interna]ionale,Biroul Poli]iei Tehnice [i al{coalelor, LaboratorulCentral de Poli]ie Tehnic`);

DDiirreecc]]iiuunneeaa PPoollii]]iieeii ddeeSSiigguurraann]]`̀:: Serviciul deInforma]iuni (Biroul Siguran]eiGenerale al Poli]iei Sociale [ial Informa]iilor; BiroulSecretariatului [i Cifrului;Biroul Studii Pres` [i alBuletinului Poli]iei; BiroulEviden]elor Statisticii Arhivei[i Registraturii); ServiciulControlului Strìnilor: BiroulControlului Strìnilor; BiroulExtr`d`rilor [i Expulz`rilor.

ISTORIA LA ROTATIV~


Pia]a Palatului, statuia Regelui Carol I.

Marx [i Engels, fondatorii socialismului[tiin]ific [i al materialismului dialectic [i istoric,\n ciuda naivit`]ii lor de care au dat dovad` \nelaborarea [i construc]ia orânduirilor socialesuperioare, au fost suficient de pragmatici cas`-[i dea seama c` nu exist` nici o orânduire social` perfect`, nici m`car teoretic.

|n acest context, cei doi, \ntr-o lucrarer`mas` celebr`, „Ideologia german`“(1845), introduc termenul de lumpen-proletariat, adic` proletarii refuza]iai tuturor claselor sociale (clasa de jos), drojdia, pleava societ`]ii, compus` dindelincven]i [i pu[c`ria[i, prostituate [i proxene]i, escroci [i cer[etori, precum [i alteepave ale societ`]ii, f`r` con[tiin]` social`.

Dac` facem o analogie cu teroristul islamistmodern, contemporan, \n majoritatea cazurilor,un lup solitar, european, originar din cartiereledefavorizate ale metropolelor europene, fragildin punct de vedere psihic, u[or influen]abil,consumator [i/sau traficant de droguri, crescutsub autoritatea tutelar` a mamei, fie \n sânulunei familii monoparentale, fie la casa de copii,\n principiu, \n e[ec [colar [i socio-profesional,f`r` repere morale, care se va radicaliza, fie\n \nchisoare, fie \n libertate, termenul delumpen-proletar al lui Marx [i Engels, poatefi extins \n terorism la lumpen-terorist.

Dac` \n anii 1980 [i pân` la \nceputulanilor 2000 aveam de-a face cu indivizi radicaliza]i la propriu, care cuno[teau arabaclasic` [i erau influen]a]i de predicatori radicali, ast`zi, teroristul modern are dificult`]i \n exprimarea [i afirmarea

identit`]ii sale: acesta este un ratat, [omer,exclus social, un infractor-delincvent, propaganda terorist` propunându-i or`sturnare a stigmatiz`rii [i umilirii acestuia,ca ales al Djihadului.

|n compara]ie cu genera]iile anterioare deterorism [i de terori[ti, ca hiperterorismul (cuevenimente sofisticate, concrete, planificateminu]ios, concepute [i bine organizate dintimp, ca \n cazul atentatelor teroriste din 11septembrie 2001 \n SUA sau din 2005 laLondra sau terorismul de band` (cu zonegeografice \n care fo[tii r`uf`c`tori s-au convertit \n djihadi[ti (\n cazul Statului Islamic,fondat pe 13 octombrie 2006, operativ \nzone geografice din Irak, Siria, Liban, Libia,Nigeria, Niger, Algeria, Maroc, Yemen, ArabiaSaudit`, Palestina-Fâ[ia Gaza), lumpen-terori[tii sunt mult mai greu de controlat,tocmai din cauza particularit`]ii acestora.

Pân` la sfâr[itul anului trecut, \n Fran]a aufost semnalate circa 630 de alerte de radicalizare, dup` ce \n toamna anului trecut(4 noiembrie 2014) a fost adoptat un proiectde lege vizând interdic]ia de p`r`sire a ]`riipentru francezii candida]i la Djihad \n Siria.

Conform raportorului textului la AdunareaNa]ional`, Sébastien Pietrasanta (PartidulSocialist), 1089 de francezi ar fi p`r`sitFran]a, ca s` lupte pentru Statul Islamic dinIrak [i Siria, dintre care 368, ar fi \nc`prezen]i pe front, 212 ar fi revenit acas`, 205ar fi \n tranzit, iar 46 ar fi murit la datorie.

Dac` \n deceniul trecut, structurile operative ale poli]iei au avut o sarcin` relativu[oar`, pentru c` islami[tii-fundamentali[ti

Lumpen-teroristul, teroristul modern

MONDO POLICE

Credit foto: - theblackvault.com.

Credit foto: 40.media.tumblr.com.


MONDO POLICE

aveau semnalmente exterioare clare (purtaubarb`, djellaba, refuzau s` fac` dus, s`strâng` mâna interlocutorului, etc.) [i se\ntâlneau \n cadrul rug`ciunilor colective, \nlocuri puse la dispozi]ie de Administra]iaPenitenciarelor, \n deceniul acesta, teroristulmodern - lumpen-teroristul este foarte discret \n privin]a semnalmentelor exterioare[i foarte interiorizat.

|n deceniul care a trecut de la creareaBiroului de Informa]ii Penitenciare, acesta afost implicat \n circa 3067 de dosare, iarpentru ca el s` fie creat, a fost nevoie de ov`rsare de sânge de mari propor]ii \n Spania.

Este vorba de atentatele teroriste de laMadrid - 11 martie 2004, din Gara Atocha,\n care 191 de persoane sunt ucise [i 1858sunt r`nite \n cele mai sângeroase atentatedin Europa, dup` atentatul comis asuprazborului 103 Pan Am, care dup` decolareade pe aeroportul Londra cu destina]ia NewYork, se pr`bu[e[te la Lockerbie (Sco]ia), pe21 decembrie 1988, provocând 270 de victime [i 11 localnici, \n urma exploziei labord a 10 bombe puse de terori[ti libieni.|n prima faz` a anchetei, autorit`]ile s-au\ndreptat c`tre organiza]ia terorist` ETA.Cum \ns` aceste atentate au avut loc cu treizile \naintea alegerilor generale na]ionale, iarJosé María Alfredo Aznar López (prim ministru \ntre 5 mai 1996-17 aprilie 2004) aproclamat trei zile de doliu na]ional, timp \ncare au avut loc ample manifesta]ii popularecontra ETA, pre[edintele }`rii Basce, JuanJosê Ibarretexe, a denun]at atentatele [i anegat orice implicare a ETA.

|n felul acesta a ap`rut o alt` pist`, ceaislamist`, care \n urma unor investiga]ii conjugate ale autorit`]ilor poli]iene[ti britano-franco-italo-spaniole, ar fi fost confirmat`.

Pe 13 martie, trei marocani [i doi indienisunt aresta]i, fiind \n posesia unor telefoanecare ar fi trebuit s` serveasc` la detonareabombelor neexplodate.

{apte terori[ti, printre care [i presupusul[ef al grupului, Sarhane ben AbdelmajidFakhet, mor (se sinucid) \ntr-un apartament,\n urma exploziei acestuia la Leganés, \naintede asaltul poli]iei spaniole, pe 3 aprilie2004, ocazie cu care moare [i un membru

al Grupului de Opera]iuni Speciale al Poli]iei.Un alt suspect, Abdelmajid Bouchar este

arestat, ulterior, la Belgrad (Serbia) [i al]i 31\n anii urm`tori (2004-2005), \n Spania,Italia [i Fran]a. |n verdictul pronun]at pe 31octombrie 2007, principalii trei inculpa]i -José Emilio Suárez Trashorras, Jamal Zougam[i Othman El Gnaoui, au fost condamna]i lamii de ani de \nchisoare.

Al]i 18: Hassan El Haski, Basel Ghalyoun,Fouad El Morabit Anghar, MouhannadAlmallah Dabas, Sael El Harrak, MohamedBouharrat, Youssef Belhadj, Mohamed LarbiBen Sellam, Rachid Aglif, AbdelmajidBouchar, Hamid Ahmidan, Rafá Zouhier,Abdelilah El Fadoual El Akil, NasreddineBousbaa, Mahmoud Sleiman Aoun, RaúlGonzález Peláez, Antonio Iván Reis Palicio [iSergio Álvarez Sánchez, la pedepse cuprinse\ntre 3-15 ani de \nchisoare.

Pe 17 iulie 2008, \n urma apeluluiMinisterului Public, Tribunalul Suprem aredus pedepsele lui Hassan El Haski,Mohamed Larbi Ben Sellam, NasreddineBousbaa, Mohamed Slimane Aoun et HamidAhmidan, l-a achitat par]ial pe Otham ElGnaoui, unul dintre cei trei principali condamna]i [i i-a achitat complet pe BaselGhalyoum, Mouhannad Almallah Dabas,Abdelilah El Fadoual El Akil [i Raúl GonzálezPeláez.

Dup` p`rerea mea, procesul nu a permisnici cunoa[terea exact` a contextului \n careau avut loc atentatele [i nici modul \n carear fi fost implicate \n acestea organizatiileteroriste suspectate (Al Qaeda [i ETA).

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

Credit foto: msnbcmedia.msn.com.


MAGAZIN


Suavul zâmbet dinspatele cagulei negre

Vladimirescu este unnume. Scos din orice context [i rostit a[a cum seaude, nu spune nimic. Are oconota]ie istoric` atunci cândeste asociat cu prenumeleTudor, dar \n cazul de fa]èste vorba despre cu totul altceva. «Se anun]ase un felde inspec]ie - poveste[teVladimirescu - pe care, contrar obiceiurilor, a f`cut-oun civil. P`rea de rang \nalt,din moment ce comisarulnostru, altfel b`]os nevoiemare, se cam „\ndoia“ prinpreajma lui. Eram alinia]i petrei rânduri r`rite,\ncoto[m`na]i cu tot echipamentul de interven]ie,a[teptând ca „[eful“ s`treac` prin fa]a noastr` [i s`ne \nvredniceasc` cu aten]ialui. Când a ajuns \n dreptulmeu s-a oprit. |l priveam dinspatele cagulei [i trebuie s`recunosc c` tipul ar`tafoarte bine, de[i, \n modsigur, nu era Jean Gabin. {iel m` privea sau maidegrab` m` examina cu ocuriozitate prea insistent`,care \ncepuse s` mènerveze. Când s-a s`turats` se tot holbeze la mine,mi-a cerut, pe un tonporuncitor, s`-mi scot cagula. Am executat ordinul.Când mi-am ar`tat chipul,neomi]ând s`-mi aranjez larepezeal` [uvi]ele rebele alep`rului, necunoscutul acatadixit s` deschid` gura [is`-mi spun`: „Ia te uit` ce

zâmbet suav se ascundea \nspatele cagulei“». N-am\n]eles nimic [i pre] de câteva ore, n-am putut s`-mi explic ce s-a dorit cuinspec]ia aceea. Abia a douazi diminea]a, când m` aflam\n biroul comisarului nostru,m-am convins c` toat`„\nscenarea“ fusese montat`doar pentru mine, sau maiexact pentru a se trageprima „perdea“ pentru

acoperirea misiunilor la careurma s` particip pentrudescoperirea unui foartedibaci [i periculos infractor.

Jos cagula, sus peruca!

A[adar, am p`r`sitdeta[amentul de interven]ieoperativ` - un fel de SWATal FBI, adaptat la specificulromânesc - plecând spre undomeniu necunoscut [if`cându-mi fel de fel degânduri. N-ar avea rost sìnsist asupra fr`mânt`rilormele, asupra emo]iilor care\mi muiau pur [i simplu

mu[chii picioarelor cândd`deam frâu liberimagina]iei, \nchipuindu-m`\n toiul unor ac]iuniextreme, cu un [i[ la gât sauo sering` cu zece doze deheroin`, gata s`-mistr`pung` venele. A fost onoapte de co[mar [i cândprimele raze ale soarelui mi-au f`cut un semn prietenesc prin fereastr`, ams`rit direct \n cada bìi, de[iaceasta era goal`...

|n biroul comisarului-[ef,unde am intrat mult mairelaxat` decât m` a[teptam,era [i necunoscutul carecondusese inspec]ia cu o zi\nainte. Nu [tiu dac` m-am\ncruntat la el sau i-am„zâmbit suav“ atunci cândm-am a[ezat \n fotoliu, [tiudoar c` a ab`tut mereuasupra mea o \ntrebare ca om`ciuc`:

- Vre]i s` ne spune]inumele dumneavoastr`complet?

- Inspector VladimirescuCristina - am r`spuns euautomat, fiind sigur` c` nugura mea rostise acelecuvinte, ci un robot accesatde o telecomand` imaginar`cu care parc` se jucanecunoscutul acela. De[i\ntrebarea m` f`cuse s` cad\ntr-o confuzie total`, totsim]eam cum m` cuprindeun fel de dorin]` furioas` dea-i repro[a tipuluipref`c`toria: cum adic`, vreis` spui c` nu [tii cum m`cheam`? |ntr-adev`r, nu [tia,dar despre asta m-am convins mai târziu.

Atunci [i acolo, pre] deaproape cinci ore s-au bùtmulte cafele [i s-au molfìt]ig`ri Viceroy care, dupòpinia mea de nefum`toare,

Inspector sub acoperireConstantin CONSTANTINESCU

Pentru cei neaviza]i este greu s` \n]eleag`,

\n \ntregul lor, toatetehnicile speciale pecare trebuie s` [i le

\nsu[easc` perfect unagent destinat s` execute o

misiune sub acoperire...

””

MAGAZIN


au un tutun tot atât de\nec`cios ca [i un [omoiogde câl]i de cânep` \ndesa]i\n gâtlej. Dar asta nu conteaz`, adic` faptul c`, \naparen]`, biroul [efului meuc`p`tase pentru câtva timpaspectul de bar, ci discu]iileextrem de interesante pecare le-am avut cu necunoscutul. {i el era totcomisar de poli]ie [i, dincâte m-a f`cut s` \n]eleg, seocupa de conceperea [icoordonarea ac]iunilorpoli]iene[ti executate subacoperire. Nu mi-a spusprea multe despre el, dardup` ce a plecat [i m-a l`satdoar cu [eful meu, am aflatde la acesta c` s-a specializat \n opera]iunispeciale, efectuând opreg`tire teoretic` [i practic`\n cadrul unui curs organizatde unitatea de instruc]ie aagen]ilor speciali apar]inândFBI-ului din SUA.

Când am aflat cine-i tipul,n-am putut s`-mi st`pânescun fluierat de admira]ie. Pecând eram student` laAcademia de Poli]ie, am participat la conferin]e [iaplica]ii pe tema munciiagentului sub acoperire [i,sincer` s` fiu, de[i mi-aupl`cut foarte mult [i m-auimpresionat \n moddeosebit, nu m-am gânditniciodat` c` tocmai eu,„inspectorul cu zâmbetsuav“, voi fi selectat` s` execut asemenea misiuni demare risc. Aproape c` nu-mivenea s` cred, de[i, iat`, mise d`duse ordin clar ca, \ncel mult o s`pt`mân`, s`m` preg`tesc pentru a\ncepe noua mea munc`.

A[a am [i f`cut. Dar primii pa[i n-au avut nimic

spectaculos sau senza]ionalcum poate crede cineva: amf`cut s` „dispar`“ \ntr-unfi[et dublu tot echipamentulmeu, inclusiv vestita cagul`neagr`, primind \n schimbgeanta de um`r cu aspectabsolut neutru, dar cu multe„utilit`]i“ (nu-mi cere]i s`spun mai mult!), un pistolmic „Browning“ de 6,5milimetri, precum [i... un setde peruci excep]ional debine confec]ionate [i chiar...utilate, pe care abia a[teptam s` le probez. Amprobat perucile \n fa]aoglinzii din noua mealocuin]`, o garsonier` pricopsit` pe care mi-o\nchiriaser` oamenii carelucrau cu necunoscutul [itrebuie s` spun c` o dup`-amiaz` \ntreag` amrâs [i m-am distrat copios,strâmbându-m` ca o copil`pozna[` la fiecare chip pecare \l „compuneam“ cu alt`[i alt` peruc`... |n acele clipede total` relaxare, n-aveamde unde s` [tiu c` timp dezece luni nu voi mai avea[ansa s` râd, ci doar s`-iar`t oglinzii un zâmbet chinuit, \nc`rcat de griji [i deteam`, mult diferit fa]` desuavul zâmbet din spatelecagulei negre...

Ucenic [i calf`

A \nceput preg`tirea propriu-zis`. Pentru ceineaviza]i este greu s`\n]eleag`, \n \ntregul lor,toate tehnicile speciale pecare trebuie s` [i le\nsu[easc` perfect un agentdestinat s` execute o misiune sub acoperire, a[ac` n-o s` dezv`lui decâtcâteva dintre cele mai

simplu de explicat [i de\n]eles. De altfel, regimul de„documente clasificate“, pe care \l au unele dintreacestea, \mi impune o atitudine rezervat`, de lacare nu am inten]ia s` facnici o... derogare.

Am avut o discu]ie lung`[i extrem de interesant` cuo doamn` comisar de la osubstructur` a poli]iei, carese ocup` cu profilele psihologice ale infractorilor,dar [i ale colegilor ei. N-ams` uit cât voi tr`i ce mi-aspus la prima noastr` \ntâlnire: „Trebuie s` [tii,Cristina, c` atunci când unpoli]ist este implicat \ntr-omisiune de mare risc, ceconstituie o permanent`surs` de amenin]`ri, reac]iilelui pot deveni\nsp`imânt`toare dac` nureu[e[te s` le ]in` sub control. Se scoal` noapteadin cauza unor scene care \irevin \n minte. Nu reu[e[tes` se adune, s` se concentreze, iar când\ncearc` s` doarm`, aresenza]ia c` e din nou \nstrad` [i nu \n pat“.


-- vvaa uurrmmaa --


ILEGALIT~}I

Evaziunea fiscal` incident` în paradisurile fiscale

În general, evaziunea fiscal` trebuie abordat` din perspectiva Directivelor caredefinesc metodele definitive, integrate încolectarea fondurilor proprii, ce rezult` dinTVA, respectiv impozitele legate deproduc]ie [i import.

Sustragerea de la plata impozitelor [iprimelor de asigurare social` includeprezentarea c`tre autorit`]ile fiscale de cifrecare con]in omisiuni sau sunt falsificate.Scutirea obligativit`]ii, de a prezenta informa]iiautorit`]ilor fiscale este legat` de un plafonminim pentru înregistrarea obligatorie aanumitor activit`]i sau tranzac]ii.

M`suri specifice pentru combaterea evaziunii [i fraudeifiscale interna]ionale

Este foarte comun` utilizarea trusturiloroffshore, a holdingurilor [ia altor structuri juridicefolosite ca vehicule intermediare, pentru aascunde beneficiarul real al fondurilor [i al activelor.Administratorii au, practic.rolul unui scut, în scopulmasc`rii identit`]ii proprietarului real al banilor.

Astfel, crearea unui registru public detrusturi [i companii va permiteadministra]iilor fiscale s` aib` acces la toatedatele necesare pentru un schimb eficientde informa]ii fiscale.

Cea mai recent` criz` financiarìnterna]ional` din 2008 a servit pentru a eviden]ia prejudiciul, pe care teritoriile offshore îl pot provoca, [i rolul lor de a contribui la instabilitatea financiar` aeconomiei mondiale, a[a cum a fost amintit lasummit-ul G20 de la Seul, în noiembrie 2010.

Paradisurile fiscale au fost deja asociatecu partea întunecat` a globaliz`rii, în timpulsummit-ului G7 de la Lyon: „globalizareaeste crearea de noi provoc`ri în domeniul

politicii fiscale. Schemele fiscale care vizeazàtragerea de activit`]i financiare pot crea oconcuren]` fiscal` dùn`toare între state,care transport` riscuri de denaturare acomer]ului [i a investi]iilor“.

Pierderile de venituri, din cauza evaziuniifiscale, duc, în general, la o povar` fiscal`mai mare pe veniturile salariale, care suntmai u[or de controlat decât veniturile decapital. Mai mult decât atât, evaziunea fiscal`, practicat` de c`tre companiile multina]ionale, reprezint` o concuren]`neloial` pentru întreprinderile mici [i mijlociilocale (IMM-uri), care nu au aceea[i capacitatede profituri bancare offshore. Astfel de practici,prin urmare, accentueaz` inegalit`]ile sociale[i sl`be[te coeziunea social` într-o ]ar`.

Pierderea de capital are repercusiuniimense asupra capacit`]ii statelor, de afurniza servicii de baz` pentru cei mai s`raci

[i a sectorului privat de aob]ine acces la resursefinanciare pentru investi]iiproductive.

Concuren]a fiscal` întrestatele care vizeazàtragerea de activit`]imobile financiare pune înpericol sistemele de securitate social̀ aleeconomiilor dezvoltate,precum [i realizarea

obiectivelor de dezvoltare în ]`rile în curs dedezvoltare.

Evaziunea fiscal`, scurgerile de capital [itendin]a, într-un num`r de ]`ri, de a reducetaxele fiscale pentru anumite tipuri de venituri (de obicei, venituri din capital), aucontribuit la reducerea capacit`]ii fiscale [i agradului de îndatorare în cre[terea economic`.

Lupta împotriva evaziunii fiscale [i a paradisurilor fiscale [i-a g`sit drumul sprepartea principal` pe ordinea de zi a principalelor forumuri interna]ionale dincauza crizei economice actuale. Astfel, summit-ul de la Londra, din aprilie 2009, a dat na[tere la liste de paradisuri fiscale [i

Pentru ca schimbul de informa]ii fiscale s` fie real [i

eficient, nu este suficient`punerea în aplicare a unui

sistem automat de urm`rirea tranzac]iilor financiare...

” ”

33


ILEGALIT~}I

mai s`race ]`ri. Acesta este modul în careproblema evaziunii fiscale a devenit una dintemele centrale ale Na]iunilor Unite, dar [i în Uniunea European`. În acest sens, seurm`re[te consolidarea competen]elor decolectare a taxelor în ]`rile în curs de dezvoltare [i de stabilire a unui plan deac]iune, cu m`suri de recuperare a activelor[i detectarea sp`l`rii de bani.

Unul dintre cele mai controversateaspecte ale luptei împotriva evaziunii fiscaleeste defini]ia a ceea ce constituie un paradisfiscal. În 2008, OCDE a publicat un raport încare a stabilit un set de criterii pentru identificarea paradisurilor fiscale, precum:

nu exist` impozitare sau exist` doarimpozite nominale;

lipsa unui schimb eficient de informa]ii;lipsa de transparen]`;inexisten]a activit`]ilor substan]iale.

În timp ce identificarea real` a paradisurilor fiscale a r`mas o chestiune dedisput`, un reper important în lupta împotriva lor a avut loc în timpul summit-ului G20 de la Londra, în aprilie2009. Cu aceast` ocazie, liderii G20 au convenit „s` ia m`suri împotriva jurisdic]iilornecooperante, inclusiv a paradisurilor fiscale,adoptând sanc]iuni pentru a proteja finan]elepublice [i sistemele financiare“. Astfel, seafirm` c` epoca secretului bancar este demult timp dep`[it`, [i c` transparen]a [iobiectivitatea trebuie s` constituie puncteforte în eradicarea teritoriilor offshore.

În tratatele semnate între paradisurile

fiscale [i ]`rile în curs de dezvoltare, acesteadin urm` au tendin]a de a limita [i chiarrenun]a la dreptul lor la capitalul fiscal,având în vedere o pozi]ie de negociereslab`; o mare parte a investi]iilor strìnedirecte, în ]`rile în curs de dezvoltare, estecanalizat` prin intermediul paradisurilor fiscale, deoarece investitorii doresc sèxploateze avantajele fiscale [i a secretuluice astfel de jurisdic]ii ofer`.

}`rile în curs de dezvoltare depind detratate fiscale, pentru a asigura accesul lainvesti]ii de la paradisurile fiscale.

Pentru ca schimbul de informa]ii fiscales` fie real [i eficient, nu este suficient`punerea în aplicare a unui sistem automat deurm`rire a tranzac]iilor financiare, devenind,astfel, principala preocupare în combatereafluxurilor de capital de natur` ilegal`. De altfel, utilizarea firmelor offshore, afacilit`]ilor financiar-bancare [i fiscale dinparadisurile fiscale, precum [i a celorlalteproduse derivate (firme pe hârtie - „firmefantom`“, trusturile, pre]urile de transfer,asigur`rile captive, etc.), constituie o practicìnterna]ional` curent` [i nu întotdeauna lipsit` de riscuri. Organismele interna]ionaleîncearc` s` previn` nu numai utilizarea paradisurilor fiscale, ca baze ale activit`]ilorcriminale, ci [i migra]ia evident` ainstitu]iilor financiare importante.

DDrr.. DDaanniieellaa EElleennaa NNIICCUULLEESSCCUUAAuurreelliiaann CCHHIIRRAA

-- ssffâârr[[iitt --

amenin]area acestora cu sanc]iuni împotriva„jurisdic]iilor necooperante“.

Combaterea evaziunii fiscale [i a expansiunii jurisdic]iilor offshore, a fost totmai discutat` în contextul pro-dezvoltare, caun mijloc de mobilizare a resurselor din cele



TIMP LIBER

AAMM

IICC

AA AA

DDUU

CCEE

PPRR

OOBB

EE

GGRR

AADD

EE||NN

AABB

UURR

!!VV

OOPP

SSEE

AADD

EE LL

EEMM

NN

FFIIRR

CCEE

SSEE

||NNCC

UURR

CC~~

OO}}

EE}}

IITT

SA

NIT

AR

EF

AR

A..

.T

AR

E !

SSUU

BBSS

EEMM

-NN

AATT

UULL

||NN RR

AAZZ

~~ !!

AATT

OOMM

II

AADD

UU{{

MM~~

NNII

BB~~

TTUU

TT ||NN

FFLLOO

AARR

EE

CCAA

IIEERR

!!

||NN OO

MM~~

TT !!

CCAA

LLCC !!

TTOO

CC GG

OOLL

!!

AA AA

MM~~

GGII

BBEE

}}EE

!!

||NN PP

LLAANN

!!

FFIIRR

MM

EETT

AALLII

CC

PPRR

OOEE

MMII-

NNEE

NN}}

~~

FFRR

IICC~~

OOMM

~~TT

HHAA

ZZLLII

UU

LLOOVV

IITT~~

NNEE

CCUU

VVÂÂ

NNTT

~~TT

OORR

?? ??

??((33

ccuuvv

))

UUIITT

EE

AABB

IISS !!

SSCC

AAUU

NN ||NN

BBIISS

EERR

IICC~~

EEGG

AALL~~

CC

UU ZZ

EERR

OO

IINNAA

MMIICC

PPLLAA

CC~~

DDEE

SSTT

IICCLL~~

SSIIGG

UURR

OOAA

IIEETT

ÂÂNN

~~RR

~~

AA ||NN

{{EE

LLAA

SSTT

RRIICC

AATT

EE

CCOO

SSTT

EELL

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

- CC

ee eess

ttee uu

nnaamm

iicc ??

-

EEsstt

ee oo

ppeerr-

ssooaann

`̀ ccaa

rree \\]]

iieess

ttee aa

ll`̀ttuu

rrii,,ppââ

nn`̀ llaa

......

DDiicc

]]iioonnaa

rr:: MM

TTAA

- uurr

mmaarr

eeaa

ppee ll

iinniiaa

99

((33 cc

uuvv..))

-

OOMM

DDEE

||NN

CCRR

EEDD

EERR

EEOO

MM DD

EE ||

NNCC

RREE

DDEE

RREE

1144

7744

}}IINN

EE DD

EEFF

AAPP

TTEE

TTUU

RR

LLII !!

1122 DD

IINNAA

RRII

MMAA

TT||NN

CCUU

RRCC

AATT

SSOO

LL~~

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, salvare, pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaii ll :: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie Roberto {tefan Ababei

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralComisar [ef de poli]ie

Mihai-Marius VoicuTelefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Cristian-Ionu] StanTelefon: 021.315.79.88

joi, orele 14:30-16:00

|mputernicit Adjunct al Directorului General

Comisar [ef de poli]ieMarius-Eugen {tefan Telefon: 021.312.26.82

miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

AUGUST - b.politiaromana.ro · \n paradisurile fiscale Psihologia criminalilor \n serie 6-7...

Documents

Transcript of AUGUST - b.politiaromana.ro · \n paradisurile fiscale Psihologia criminalilor \n serie 6-7...