Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
-
Upload
onute-dana -
Category
Documents
-
view
228 -
download
0
Transcript of Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
1/15
intervene n refacerea cesteih;
n
acest copel intervine
u o atitudine
suportiva e spijinireemotionala
e refacere dispozitiei
affective
inclinata
predepresie
e recastigare
echilibrului
emotional
e
recapatarestimeide sine;
edobandirea
utonomiei sentimenfului
e
securitate e dezvoltare unei atitudini
positive
ata den capacitatile
ale.
Pentruaceastasistentul ocialva intervene entrudiminuarea nxietatii
pentru
afirmareadentitatii
pe
calede
a fi
pierduta;
n sfarsita-l ajuta
de
a
se mplica
pe planprofessional
e
arctraisatisfactii
i de a-si
valorifica
experienta
ozitiva.
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
2/15
1.Ajutorarea lientilor
n identificarea
roblemelor
ajutorarea
lientului
sa-sispuna
ropriapoveste).
2. Dew oltarca
rogramelor
pentru
o
schimbare onstructiva.
3.
Implementareacopurilor
i solutionarea
roblemei
clientul
este
satisfacut,
tarea e spirit
pozitiva,multumit de stadiul
n care
a ajuns.
Provocareaentruconsilier la incheiere, constituieutilizareaacestui
stadiu l consilierii
n
beneficiul
maximdl clientului.
CONSILIERE
definitii
Inseamna
fatuire a daun
aviz,
a da
un sfat,
a
face ecomandari .
Reprezinta ndialog n careo pergopn?,ivtape alta carearedificultati
semnifi ativ mportante
Este o cale de
a relationa
I
a
raspunde
ltei
personae,
stfel
ncat
cel
consiliat este ajutat sa si
exploreze
gandurile
emotiile si
comportamentul
pentru
o mai buna
ntelegerede sine,
pentru
a
lua decizii
adecvate .
Persoana arstnica,
po
masura
ce ii
diminua
capacitatile
functionale
,
pierderi
in stareade sanatate
reste
sperantasa in suportul social.
Calitateade mediator, comparative
cu cea de consilier,
presupune
interventiesi in conflicte, negociere,
nterventii
a autoritati
diverse
in
favoareabeneficiarului.
Rolul
asistentului ocial
n refacerea
tructurii
socio-umane:
Unii varstnici, afectati de varsta
naintata
si
de
procesele
de
regresiecare
o
insotesc,
e bolile coroice,
de dependenta,
e
depresie,
zolare si
discriminare
i
marginalizare,si
pierd identitatea,
e desocializeaza,
tr
mai
relationeaza,si
pierd
de
asemenea
tima de
sine;
cu alte cuvinte
structura ocio-umana ste
afectata.
olul asistentului
ocial
este
de
a
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
3/15
Consiliere sociala si
psihologica
Consilierea
sociala reprezintdacea
metoda utilizatd de asistentul
social
avdnd reapta de competenldspecialist
sau
principal
si care
const[
in
utilizarea u abilitate si
principialitatea relafiei
asistent ocial
beneficiar/varstnic,
precum
gi
a unor
tehnici
de comunicarespecifice.
Consiliereasociala rcprezintasprijin
si
ajutor
acordateunor
personae
aflate ntr-o situatie de criza sau
momentede schimbarecare necesita
o
adaptarea noile
conditii
de viata.
boala
accident imobilizare,
dementa)
Astfel, beneficiaruleste ajutats[
qi identifice
problemele,
nevoile,
sd e
exploreze,
[ identifice solulii
pentru
acestea, [ ipi
conptientizeze
abilitdfile, esursele
i
s[
le utilizeze
optimal n
vederea ezolvdrii
problemelor
personale
qi
interpersonale,
entru
o mai buna adaptare
i
integrare
ociala.
Consilierea
psihologica
se
po?tg
rcalizqde
catreunpsiholog cu libera
practica
si are ca scop
optimizarea,
autocunoasterea
i
denroltarea
personala
au
n
scopul emiterii
problemelor
emotionale, ognitive si de
comportament
depresie,
tacde
panica
etc)
_
I
l ,
: . . .
Consilierea de criza reprezinta
un domeniu
de interventie ce tine
strict de competenta
sihologului.
Acest
domeniu mplica cunostinte,
metode
si tehnici de
interventie
de specialitate.
Un asistent
ocial sausociolog,nu
poseda
competentele
i experienta ecesara nor
astfelde interventii.
Consilierea n asistenta ociala
poate
i
numita
proces
de consilieresi
incepe
cu un
proces
de evaluare.
Orice activitate
care
mplica schimbarea
oate
i descrisa a
un
proces.
Sensul undamental
l
consilierii
preocuparca
entru
schimbare.
Procesul onsilierii
estestructurat
n trei mari
stagii:
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
4/15
Forme de
maltratare si
neglijenta:
-
fizice:
lovifuri, bruscat,
violenta ftzica, arsuri,
viol,
a
lega
bolnavul(contentia izica) fortarea pt a manca
-
psihologice:
infantilizarea'
persoanei
varstnice,
gnorata,
limbaj
insultant-
neadecvat,
nerespe
tarca
abieturilor,
al
ritmului
persoanei varstnice,
nerespe tarea
intimitatii-
toaleta,
schimbul
de
pampers,
utuirea
-
medicale: medicatie
excesiva, durerea
nu este
luata
in
considerare,
gnorata,
ou se stie ce
medicamente
se
administreaza,
- financiare: escrocati,procuri abuzive, pensia, casa in
ateniia abuzatorilor
-
civice: drepturile
(tutela,
protectie
uridica
etc.),
sa
nu
ii
interzic|
sa
nu
iiprivezi de de ceva, utore,
cazier...
-
neglijarea:lipsa de
ingrijire:
masa,
toaleta,
imbaierea,
schimbarea)
Consimtamantul
varstnicului
este cel
m+
important
document.
Sa
nu
tutuim
niciodata arstnicul
Etica, morala,
religia,
toate au
in
comun
,regula
de
aur" care
1
Spune:
,TRATEAZA-I
PE
ALTII ASA
CUM VREI
TU
SA
FII
TRATAToo(Confucius),
a noi
la romani
estevarianta:"ce
ie
nu-ti
place,
altuia
nu-i face"
Filmul
"
L'AmoLtr ....de azut
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
5/15
13.
Detectiv
-
investigheazaposibilele
ele
tratamente plicatede
anturaj,
nclusiv
de
familie
carede
regula
sunt ascunse,ncearca a
descopere
nterese
materiale
ale anturajului.
Existenta
unui
profesionist
specializat
n
domeniul asistentei
sociale
n
spitale
cronici,
acuti)
reprezinta
n
mare
avantaj
iindca
degreve
za medicii
de
problernele
ociale
ale
pacientului
arstnic,
in
felul
acestamedicul
ocupandu-se
e
problemele
medicale
ale
acestuia.
Existenta
asistentilorsociali
in
directiile
de asistenta
sociala
si
legatwa
medicului
de
familie
cu acestia
este un alt
avarrtaj
entru
medicul
de
familie
dar
mai
ales
pentru pacientul
varstnicde a careicalitate
a vietii trebuie
sa
im
responsabili.
6
principali
factori
de risc in maltratarea
varstnicului:
-
slabiciunea
fragilit
atea)victimei
-
necunoasterea
evoilor
-
ignorarea
unelor
aspunsuri
-
tacerea
victimei,
amartorilor) ,
-
izolarea ersoanei
ulnerabile
-
factori
umani
neintetionati
(culpabilizarea)
si
intentionati
(puterea,
erversiunile)
Desprepractici
de bune
tratamente plicate
varstnicilor
(
r.r
semai
fo o
seste
xpres
a
,,rele tr atarnente
p
ic
atevarstnic
or )
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
6/15
posibilitatile
locale
locuintele
camin,
camine/case
ensionari,
centre
de
zi,
servicii de
lunga duratalcamine
pital).
Rolul asistentului
ocial
l.Muncitor de teren- caremerge n comunitate entrua identifica
o nevoiesi urmeaza eferinteledate
n
contextulserviciului;
2.
Mediator
cunoaste erviciile
disponibile
si se asiguraca acei
aflati
n
nevoie
ajung
a
ele.
3. Avoc
at
-
ajuta
lienti specifici
sa obtina
anumiteserviciicare
n
mod
obisnuit
le-ar
fi refuzate;
i inform
eaza
pe
varstnici despre
drepturile or si cumpot sa e obtina/reclame tc.
4.
Evaluator
-ev
alveaza
evo
le
si
re
sursele,
u
ger
azaalternativele
pentru
ndeplinireanevoilor
si
ia
decizii;
5. Invatator
invata
persoanele
arstnice
educatie
6.
Mobilizator
-ajuta
a
dervoltarea
e noi
servicii;
7. Persoana aredeterminaschimbaride comportament schimba
anumite
aspecte
in comportamentul eneficiarilor
8.
Consultant lucreaza
u
alti
profesionisti
pentru
a-i ajutasa
fie
,
mai
eficienti n
asigurareade
ervicii
sociale arstnicilor
9.Indrumator
entru
comunitate
ajuta
grupuri
din comunitate
10.
Purtator
de
grija
-
asiguraservicii
de
intrajutorare
pentru
aceia
care upot sa-si czolvesinguriproblemele i nevoileproprii;
11. Manqger
nformational
-colecteaza
i analizeazanformatiile
cu
scopul
de a
putea
ua decizii;
I 2.Adrninistrator
executaactivitatilenecesare
entruplanific
area
si implementarea
nor
programe
de servicii.
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
7/15
(sotul/sotia),
opii,
pribtenii.Familiile suferade
un
amestec
e
disperare i de
vinovatie:
dispet te;?
e a
nu
putea
ace
ata ufuror
tulburarilor
in
special
elor
comportamentale)
e
care
e
produce
boala si
vinovatia
de
a
trebui sa-si
puna
problema
institutionalizafii. Medicul de familie, prin experienta s4
impreuna u
asistentul
ocial
trebuie sa
sprijine
familia
sa
se
distante
e
de situatia
de disperare/suferinta
are
e apartine.
Sa
ai
acasao ruda
varstnica
dementa
este
o
situatie
permanenta,
susceptibila
de a
genera
o
tensiune
psihica
insuportabila. unavointa
nitiala a familiei
poate
i
inlocuita
n
timp de sentimentul
puizarii,
isperaii, depresiei,
ata
de cel
pe
care nu il mai suporta.
Atunci este
rezonabil sa se
propuna
familiilorplasamentuluiarstnicului, entrua le des arca e oate
sarcinilecotidienesi de
asemenea,
entru
a
le
permite
eluarea
unui contactmai calmcu
ruda,
pe
impul vizitelor
n institutie.
Mentinerealadomiciliu
a
persoanei
arstnice u
dementa
u
exclude institutionalizarea
sau
invers, institutionaleizarea,
u
exclude ngrijirea
la
domiciliu
a varstnicului.Deciziile
sunt
in
functie
de
stadiulevolutiv
al dementei i de conditiile
existente
a
domiciliu.
Care sunt structurile
institutionale
geriatrice
care
pot fi
propuse?
Aceasta alegere este intotdeaunasupusacontextului
geografic
si,in
consecinta,extrem e
variata.
In masura
posibilitatilor,
ste
preferabil
.4,,lggtttutia
e
primire
sa
ie
aproape
de vechiul
domiciliu al
varstnicului.
Orice
medic de
familie ar
trebui
sa
aiba,
o evidenta
cu adresele
directiilor
de asistenta
sociale
de sector si a
mun.Bucuresti au
udet,
in functie de
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
8/15
sa
ramana
acasa de tema
unor
agresiuni, a singuratatii
sau
de
teama
de a devenio
greutate entru
ceilalti.
Invers,
exista situatia
cand, desi mentine ea
a domiciliu
devine foarte dificila, varstnicul
sa doreasca a
tamanaacasa
cu
oricepret. In acestcaz rnediculde. amilie impreunacu asistenful
social
rebuiesa explice
varstniculuica aceasta
amanere casa
u
este
n mod
sigur ceamai buna
solutie
pentru
el.
Atunoi
cand
decizia
nstitutionalizarii
se impune,
aceasta
trebuiesa
fie,
atat cat se
poate,
bine
lamurita
si
gandita
si este
de
fapt
obligatorie
cand
acestaeste
constient
si are discernamant.
Obtinereaconsimtamantului
varsnicului
este
solutia
preferabila.
Cel mai adesea,plecarea intr-o institutie este pentru varstnic
ultima
cotitura
importanta din viata; de
aceasta
se
leaga
neliniste
lteama, nemaintoarcerii
a
domiciliu, ca este
scos din
familie, indepartat
e cei
dragi.
In
ceeace
priveste
dorinta
familiei
sau a arfturajului
rebuie
evaluata
cererea elorlalti
cu multa atentie
si
mai
ales
n favoarea
persoanei
arstnice
n functie de
nevoile
acesteia.
,a
Sunt situatii cand
evaluarea medico-psiho-so
iala
si
dorinta
exprimata de varstnic
pledeaza
pentru
mentinerea
la
domiciliu.Cerereade institutionalizarenu vine
atunci
nici de
la
medic,nici
de
la
varstnic,ci de
la
un tert. In
acest ip
de situatie,
generalistul
se
poate
intreba daca varstnicul
nu este,
asa cum
spune Robert Moulias, victima unui
ordin de
intemnitare
modern .
Pentru
ca
nu
sunt
rare cazurile
cand varstnicul,
esimtit
ca
neglijabil,
devine obiectul
reglarilor
de conturi legatede vechi
conflicte
amiliale, financiare,
deposedari e
bunuri
etc.
Cat
se
poate
mentine la domiciliu
un varstnic cu dementa?
Problema
esentiala
care se
pune
aici este cea a
maladiei
dementiale.
Dementa
este
o drama
pentru
familie: familia
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
9/15
O
externareadin spital:
externarea dirijata se
asigura
de
medicul
curant
in colaborare cu asistentul
social
(recomandare
completata
in 3
exemplare,
cu stampila,
parafa,
diagnostic si
recomandari, schema de tratament);
metodasi termenulde
'oexternare
dirij ata estedin ce in ce
mai
uzitat de catre spitale
si se impune
a
fi
gen
eralizat
n
canil
p
ersoanelor arstnice
ependente,
Oacordarea
serviciilor
de
ingrijiri la
domiciliu esteaprobata
de
CAS
judeteana
unde
pacientul
este asigurat
n vederea
decontariilor
onform
egislatiei.
O Actele
necesae: 2
exemplare
e recoman
are,completate
e
medicul
specialist, a externare, iletul de
externare,
cerere
in care solicitaaprobarea erviciilorde ingrijiri la domiciliu,
copie carte
de
identitate,si calitatea
de asigurat
(pensionar,
salariat
tc).
Tipuri
de serviciide
ngrijire a domiciliu:
O
ajutor
menajer
O ajutor nfirmier
O
ajutormedical
O
consiliere
i
informare
O recuperare
a
domiciliu
(
inca
putin
dezvoltat a
noi)
O
ingrijiri
paliative (acoperire
negala
nevoilor)
Dorinta
persoanei
varstnice
este
foarte importanta,
pacientul
iind
centrul
nsusi
al deciziei inale.Dorinta
varstnicului
intra adeseori n
contradictie
cu evaluarea
medico-psiho-so
iala
rcalizata
de
medicul
de familie. Anumiti
batrani care ar
putea
foarte
bine
sa
ramana Ia
domiciliu, la nevoie
cu un
oarecare
sprijir/ajutor,
pot
la
fel
de bine sa
ceara
sa traiasca
intr-o
institutielcamin,
entru
ca s-ar
simti mai
in siguranta.
O
asemenea
dorinta trebuie
respectata.
Trebuie
sa ne ferim
de dogma
mentinerii
a
domiciliu cu orice
pret.
Anumiti
varstnicinu mai vor
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
10/15
vasculare
cerebrale
si
fracturile,.mai
ales
ac.elea
ale colului
femural
Dar
exista,de
asemenea,
lasamente
n institutii
care
rcnilta
din
procese
mai
previzibile,
ca
o boala
dementiala au
neurologica ese agrav azavizibil..
Aici
asistentul
social si
medicul
generalist
au un
rol
de
anticipare,
regatind
ei
insisi bolnavul
si anturajul
sau
n vederea
plasamentului
si
luand
contact cu structura
cea mai bine adaptata
pentru
a
primi
persoana
arstnicadevenita
dependenta
e
ingrijiri,
terapie
si
supraveghere.
Plecand e la situatiiledejaevocate,mediculde familie , care
isi
cunoaste
bine
pacientul
este cel mai
indreptatit
sa sintetizeze
datele
pentru
decizia de
plasament.
n
acelasi
timp,
medicul
poate
sa se adreseze
erviciilor medicale
superioare in vederea
diagnosticului laboratoare
erformante,
specialisti,
comisii de
evaluare
a handicapului
etc) si eventualului
tratament
pentru
ameliorarea
ituatiei
si
pentru
eusita
plasamentului.
Medieului de familie ii revine sarcina
.de
a cantari
beneficiul
potential
al unei astfel de institutionali
ari,
in
raport
cu
riscul
repercusiunilor
asupra autonomiei,
dispozitiei afective,
comportamentului
i
starii
generale
a
care
se
expunevarstnicul.
In
sfarsit, rebuie nsistat
asupra
mentinerii
a domiciliu a
varstnicului
,
de fiecare
data cand aceasta
este
posibila, pentru
evitarea
upturii
sociale,
amiliale
si
pierderea
dentitatii.
Serviciile
de ingrijiri
Ia
domiciliu
se acorda
pe
baza
recomandarilor
facute
de
medicii
de
specialitate,
alegerea
tipului
de ingrijiri
in
conformitate
cu nevoile,
asacum reiesesi
din anchetele
ociale
efectuate e asistentul
ocial
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
11/15
I
Cum evaluam
persoana
arstnica
Exista
grile
cu o
folosire
(aplicare)
usoara,care
ermit
o
evaluare
a
nivelului
general
de
autonomie a
persoanei
varstnice.De xempu, n
strainatate e
o osesc
-
scala
ADL
a
lui Katz
-
scala IADL
-anexa
1
(Instrumental
Activities of Daily
Living)a
lui Lawton,care evalueaza ctivitatile nstrumentaleale
vietii cotidienea subectilorcu o autonomie utin alterata.
-
Grila AGGIR
-anexa
2-in
care evalueaza Dependenta
persoanelor
arstnice .
Evaluarea
lobala
esteun
ajutor
pretios
n luareadeciziilor
medicului
de
familie
(generalisti)pentru
ca
acesta
este cel care
trebuie
sa
ramana
stapanul
situatiei.
Sfatul
pe
^care
el este
susceptibil a-ldea n vederea nui plasamentntegreaza atemult
mai
complexe
decat
simpla
evaluare.Doar
el stapaneste ceste
date, in
special
pentru
ca el conduce
actiunea diferitilor
interventionisti.
De
cele
mai multe ori,
decizia
se
a in echipasub
conducerea
edicului
de
familie, echipa n
careasistentul ocial
are
un
rol
foarte important.
In
sfarsit rebuie
sa
ne ferim
sa
reducem
varstnicul a o suma de
deficite(deficiente).
Cum organtzam
plasamentul?
Exista
plasamente
n institutii
care
sunt
greu
de
pregatit
cu
promptitudinea
ecesara
deoarece le
sunt consecinta
roceselor
morbide
brutale. Printre
cele
mai banale
se
pot
cita accidentele
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
12/15
varstnicilor, educatia
copiilor,
tinerilor,
adultilor,
in
spiritul
respectului
pentru
varstnici
si
al
pregatirea
pentru
propria
imbatranire.
-
sensi ilizarea autoritatilor,
nationale, locale,
precum
si
a
membrilor comunitatii cu privirg la problematica varstnicilor.
Mobilizarea
altor
resursealaturi
de
profesionisti,
acestea
utand
i
familia,
voluntarii, biserica,
scoala,
rin
urrnarecomunitatea.
Cu atat
mai mare
este
mpactul
cu cat
pension
areaare
o cauza
patologica.
Aici
asistentul
ocial
ar fi
cel
mai reprezentativ
profesionist
a sa
ndrumesi
sa consilieze cestibolnavi,
desi
prezentalui
ar fi foarte
mportanta
n
spitale. Jn
pensionar
e
caz
de boala si pierdebrusc capacrtateae lucru, fapt ce intervine n
mod agresiv
atatpe
plan
economic(situatia
inanciaraa
familiei),cat
i
pe plan psihic(sentimentul
e
nutilitate).
De
asemenea,
ensionarea
mai
poate
i un
eveniment
generator
e
crizacand aceasta urvine ca
uffnare a restructurarilor
acute a
lucul
de
munca,
atuncicand
pentru
a
preveni
somajulse
recurge
mult mai rapid a
pensionare.
ot in
plan
socialse
pierd
anumite
roluri si statute areQ.u:fost-astigatee-a ungul vietii, ceeace
poate
duce acfize
de
adaptare,manifestate
ai frecvent
n randul
batranilor aflati
pana
n
acel
moment n functii importante.
Femeile
par
mai
putin
afectate
e
pensionareele
preluand
alte
roluri
-
menaj, ngrijire nepoti),
dar
pot
trece
prin
crize
de
anxietate
andindu-se
a
aceasta.
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
13/15
foloseste
abilitatile
de
strangerede
fonduri,
pe4tru
a dispune
de
resurse
inanciare
suplimentare,
n
situatiile in care varstnicul
nu
este
eligibil
pentru
nici un
fel
de suport
din
partea
serviciilor
comunitare.
- realizeazaegatura u alte serviciiexistenten
comunicate au
cu
alti
profesionisti
din domenii
diferite(medic,
psiholog,
kinetoterapeut,
terapist ocupational,
logoped, ortofonist,
dietetician,
reot),
n functie de nevoile
varstnicului.
Prin intermediulsuportului
ormal
oferit
de servicii
sociale
din comunicare, n cate asistenful
social ate un
rol
esential, a
care daca se adaugasi
suportul informal
(oferit
de
familie,prieteni, ecini),estemult mai usor
ca
nevoile
varstnicilor
sa
poata
fi
satisfacutesi implicit, calitatea
vietii
lor
sa
poata
fi
imbunatatita.
Toate
acestea
pot
fi rcalizate
daca se
pune
accent
pe
denr
oltarea e
servicii,care a
vizeze:
-facilitarea
accesului la informatii
si institutii
specia
izate in
activitateacu persoanevarstnice- a posibililor beneficiari si a
familiilor.
-cresterea
fertei de
servicii
alternative
nstituti
onalizarii
(ingrij
ire
la
domiciliu,centre
e zi,cluburi
pentru
varstnici).
-
demersuri
pentru
acordarcadrepturilor
de
asigurari sociale
(pensie,
jutor
social,ajutorde
hamdicap potrivit
legii.
-educarea
ontin
ua a
persoanelor
arstnice
privind
prevenirea
si
instalarea
ependentei, otiuni
de autoingrij
re.
-asigurarea
limentatiei a
domiciliu sau la
cantina
sociala,dupa
caz:,,masa
e
roti
,
ajtrtoare limentare.
-
initierea
de activitati intergenerationale
ntre
varstnici si copii,
adolescenti,
ineri, adulti, cu
beneficii
reciproce
ajutorul acordat
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
14/15
In
munca pe
care
o
desfasoara,
n
cadrul
acestor
servicii,
asistentii
ociali
au de ndeplinit
o
multitudine
de
atributii,
pe
eare
incercam
a e
prezentam
n
cele
ce
urrne
za:
-evalueaza
si
identifica
nevoile psiho-sociale
ale varstnicului,
recunoasterea
ificultatilor
in
care
se
afla
acesta.
-
prioritizareaproblemelor
ersoanei
valuate
-ofera
un
domeniu
arg
de
servicii
de
sprijin precum
consilierea,
vizite,
convorbiri
-
realizeaza
planul
de ingrijire
al
beneficiarului,
in
vederea
imbunatatirii
situatiei
varstnicului
ce
solicita
suport
social in
colaborare
u retelele
de
suport
formale
(reteaua
med cala
si cea
de
asistenta
ociala)
si informale
cea
ormata
din familie,
rude,
vecini,
prieteni)
-
incearca
sa
maximi
zeze
function
area
independenta
si
promoveaza
mentinerea
demnitatii
varstnicilor,
c:nform unuia
dintreprincipiile
asist entei
ociale.
-
evalueaza
osibilitatile
financiare
ale
varstnicului,
firesti,
de
sprijin
afectiv
si
material,
tensionate,
abandon,
izolare,
rele
tratamente.
-
identifica
existenta (sau
non-existenta)
amiliei,
relatiilor
cu
aceasta
:
-
stabileste
relatii
cu
diverse
institutii
publice
si
nonguvernamentale,
n
vederea
dentificarii
si selectarii
serviciilor
optime pentru
situatia
fiecarui
caz in parte;
efectu
aza
n
acest
scop
anchete
ociale,
ecesare
cestor
nstitutii.
-
dez:rolta
strategii
privind
combaterea
tendintelor
de
matginalizeaza
ociala,
stigmati
are,
etichetare
a varstnicilor,
si
-
8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0
15/15
Atributii
ale
asistentului
social
n
furniz
area
de
servicii
de
suport
pentru
persoanele
arstnice
Despre
olul
asistentului
ocial
n
furn
izarcaacestor
ervicii
si
in
mod
deosebit
om
discuta
despre
onsiliere:
efinitii,
consiliere
sociala
i
psihologica
i despre
efacerea
tructurii
socio-umane
Asistenta
sociala
reprezirrta
o
mare diversitate n practica
oferirii
de
servicii.
Exista
numeroase
ervicii
sociale
n
care
asistentul
ocial
isi
poate
desfasura
activitatea:
servicii
comunitare
centre
de
zi,
ingrijire
la
domiciliu);
servicii
de
ingrijire
a
sanatatii
spitale,centre
ocio-medicale);
ervicii
de
ingrrjire
pe
termen
ung
centre
de ngrijire
si
asistenta
ezidentiale,camine
e
pensionari).
Asistenta sociala trebuie sa raspundanevoilor specifice
persoanelor
arstnice
ceea
ce
presupune
reg
atirea
de
profesionisti
in
acest
domeniu
al
asistentei
sociale,
persoane
specializate
n
astivitatea
u
aceasta
ategorie
e
beneficiari,
varstnicii.
Enumeram
aici
pricipiile
ingrijiri
comunitare
-
respect
pentru
demnitatea
eneficiarului,
pentru
intimitate
si confid
entialiate;
-
orientarea
erviciilor
spre
sporirea
autonomiei
ersonale;
-
respectarca
dreptului
de
a lua
decizii
in
cunostinta
de
cauza;
-
libertatea
de
a
exprima
sentimente
si
opinii
personale
despre
calitatea
erviciilor.