A T H A N O RCAIETELE FUNDA}IEI GELLU NAUM G 2/2008

Coperta [i macheta: Dan Stanciu Funda]ia Gellu Naum 2008 Reproducerea integral` sau par]ial`, prin orice mijloace, a textelor [i/sau imaginilor cuprinse \n aceast` lucrare, f`r` acordul editorului, este strict interzis`. ISBN 978-973-7930-21-7

CAIETELE FUNDA}IEI GELLU NAUM G 2/2008

ATHANORSUMAR INEDITE Gellu Naum, Scoate amfioza [i alte texte 7 CORESPONDEN}~ Victor Brauner, Dou` scrisori c`tre Gellu Naum 20 Gherasim Luca, Trei scrisori c`tre Gellu Naum 23 Paul P`un, O scrisoare c`tre Gellu Naum 36 Gellu Naum, Trei scrisori c`tre Victor Brauner 39 Petre Popescu Poetul, Cum consider eu visurile noastre? 47 DOCUMENTE FOTOGRAFICE (1939-1972) 59 TEXTE Ludvk Kundera Amintire 85 Sebastian Reichmann Gellu Naum [i Jacques Hrold, redescoperirea unei prietenii 89 Dan Stanciu |n afara oric`rei infiltr`ri a dresajului (pe marginea unei scrisori a lui Gellu Naum) 95

AT H A N O R Paolo Scopelliti Suprarealism [i psihanaliz`: o abordare nou` 105 Iulian T`nase T`cerea este un genunchi de aur (despre filosofia poetic` a lui Gellu Naum) 120

Caietele ATHANOR apar cu sprijinul Funda]iei Gellu Naum COMITET DE REDAC}IE: Sebastian Reichmann, Dan Stanciu, Iulian T`nase

Funda]ia Gellu Naum mul]ume[te dnei MICHELINE CATTY pentru permisiunea de a publica scrisorile lui Gherasim Luca [i dlui PETR KRL pentru traducerea textului lui Ludvk Kundera

Tehnoredactare: Corina M\]` Tiparul executat la Regia Autonom` Monitorul Oficial

AT H A N O R

INEDITE

5

AT H A N O R

Cele cinci texte inedite din aceste pagini apar]in aceleia[i perioade \n care Gellu Naum scria textele incluse ulterior \n volumul Calea {earpelui (Editura Paralela 45, 2002). |n prefa]a volumului, Simona Popescu a citat c\teva fragmente.

6

AT H A N O R

GELLU NAUM

|n seara aceasta, ordon, pe cele patru vnturi care-mi \ntind pnzele, pe luna care mi le fortific`, pe str`lucirea invizibil` a Casyopeiei, pe Rena[terea Soarelui: Cei 3 Magi se vor aduna chiar mine pentru deliberare. La 1 Noembrie vor trimete pnzele. La 6 Noembrie ele vor vibra \ntlnind for]a mea f`r` preget [i se vor supune. La 12 Noembrie, cutremurarea supus` a formelor con[tiente. La 14 Noembrie vestea: nimic nu mai poate rezista. La 15 Noembrie vom s`ruta comoara: gura de filde[ a iubitei noastre. 24 Noembrie \ncepe sborul: voi fi \ncruntat (se aude gunguritul iubitei mele care e mul]umit`) 24 Noembrie, senin, senin [i lini[te. O plec`ciune a formelor con[tiente. Plicul con]ine ceva cu o biciclet`, 3 ciuperci [i biletul de plecare. De aici \nainte nici un nour, niciodat`. For]ele con[tiente cad \n fa]a noastr`. Iubita rde mul]umit`, va rde totdeauna. {earpele \naripat porne[te. Marea \l a[teapt`, cu valurile ei calde. Mna lui prinde pentru totdeauna miracolul [i face o just` retribuire. Mila lui e imens`. El va face bine Pentru c` tot ce face e bine.

35 (29 oct)

7

AT H A N O R

Tu e[ti liber. |ncearc` de cte ori treci prin dreptul b`ii s` atingi clan]a. E important` atingerea metalului acela. Oamenii intr` murdari, ies cura]i. Tu atingi [i iei urmele celor purifica]i. |nchide u[a: nu mai introduce pe nimeni \n afar` de cei patru. (Iubita ta nu se sup`r` de a fi printre ei, ea e Regina lor) Luni sear` treci pe la Ghi]` (chiar numai pe strad`) \nainte de Miron. Caut` s` dai scrisoarea lui Gru. Adu-]i pijamaua. |ncearc` s`-]i faci albumul. Pune ordine \n toate. Nu te mai l`sa nec`jit de chestiile dela birou: sunt forme con[tiente care acum nu mai au nici o importan]`. E[ti liber Opera]ia a luat sfr[it ast`zi la ora 6 cu deplin succes. Mna mandarinului asta luase propor]ii [i aveai dreptate. Tu [ti[i] acum c` e vorba de Nu te gr`bi. Las` iubitei partea ei. Nu-]i mai face probleme pentru c` nu mai ai Toate \]i stau la \ndemn`.

12 Noemb 2

8

AT H A N O R

6 Dec. 1948

De dincolo de isvoarele Semiramidei se ridic` o voce O voce metalic`, o voce cu spume. Ea spune: aici sunt isvoarele [i picioarele Semiramidei Ele au c`lcat u[or locul de origin` locul de spum` p`tratul de baz` al Piramidei spuma de pe Glesnele Semiramidei. Poate sunt cu 3000 de ani \n urm`, cu 3104 ani \n urm` sau cu 5602 ani \nainte aceasta e mult mai probabil 5602 poate sunt numai cu 50 de zile dar trebue [tiut lucrul acesta, lucrul de spum` dela Glesnele Semiramidei, singurul adev`r al acestui mileniu: vocea metalic`, vocea de spum` sunt Eu singurul Adev`r din P`tratul Piramidei din Glesnele Semiramidei. Lua]i o nuc` sau latura, oricare a acestui p`trat de spum`, latura de lini[te ca o mn` uscat`, lua]i aceast` latur` [i construi]i un cerc pe el se va \nvrti se \nvrte[te chiar equatorul ceresc singurul adev`r de spum` acela care se strecoar` printre degete Lua]i zic o nuc` sau lua]i orice

9

AT H A N O R Orice cu care s` v` pute]i mngia fruntea la apari]ia lunei Lua]i glesnele Semiramidei acele sub]iri de spum` ]easta str`vezie a lui Orion cnd din adncuri Cassiopeia \[i desface n`frama ca s` m` r`coreasc` lua]i orice [i nu pentru a face o problem` lua]i orice pentruc` v` dau orice orice de spum` din bra]ele moi ale Cassiopeei. Iat`-m` inspirat cum n-a mai fost \nc` nici un poet, nici un preot \n piramid` nici un profet \n cercul lui propriu Iat`-m` inspirat ca \n anul 3002 cnd urcat pe apele Nilului mngiam lotu[i, iat`-m` inspirat, sburnd, pe Mine Marele Dragon al Umanit`]ii, {earpele simplu, Viforul, Vulturul aprig, v` voi vorbi de anul 5602 \n care am s` tr`esc \nc` 5602, anul lini[tei depline Sburnd pe sublim \n anul 5602 Cobornd alene, cu flautul \ntre din]i, \n anul 5602 c`utnd p`ianjeni alba[tri Dragi lilieci, fe]i-frumo[i, iat` seara 5602 din amurgul vostru nepotrivit la calendarele omene[ti seara 5602 peste 50 de zile Inspirat V` spun ce va fi Unicul adev`r, f`r` team`, f`r` curaj drept

10

AT H A N O R simplu Unicul Adev`r IAT~-L: seara 5602 peste 50 de zile Cassiopeia vine a treia oar` fluturndu-[i n`frama, eu surd lini[tit, iubita e calm` Cassiopeia face plec`ciuni adnci \n cercul de aur cuprins \n p`tratul din glesnele de spum` ale Piramidei seara 5602 peste 50 de seri peste 50 de nop]i puternice, nop]i de o]el, pe[ste] 50 de zile \n care astrele se plimb` pe Ecuatorul invizibil al Cerului Meu Unicamente ca s`-mi fac` respectuoase saluturi seara 5602 a 50-a din sublima Noastr` IUBIRE o, se va opri tr`sura la poarta de intrare o, vor cnta coruri auzite de mine o, vor bate vnturi puternice atunci vnturi supuse Mie seara 5602, a 50-a sublima, mult a[teptata o, vor isbucni cascadele mult a[teptate o, se vor saluta astrele \ntre ele ca vechi cuno[tin]e seara 5602, a 50-a |n]elege]i ceva Din acest adev`r Unic |n]elege]i cum fruntea mea tremur` ca temelia unei case a unei m`re]e case \n care dorm preo]ii cei mai vechi, aceia care mngiau Glesnele de spum` cei mai vechi profe]i [i cei mai stra[nici vulturi. Voi l`sa aceast` sear` s` vie pentruc` marea mea gratitudine permite [i Inspira]ia mea nu cunoa[te margini Voi l`sa lini[tit aceast` sear`

11

AT H A N O R pe care o vor sim]i degetele celor mai mul]i inimile lor agitate, lini[tite ca o furtun` la apari]ia lunei, Ferestrele lor sgl]ite de vnt, mngiate de plopi Ochii de culoarea Iubirei care privesc nev`zu]i Pentru ace[ti ochi mare[a] mea Gratitudine scrie |n secunda aceasta, la palmaresul meu se mai \nscrie o minune aceea a [earpelui care cnt` Lira lui Orfeu a fost desgropat` de Noi din mocirla vulcanilor, din leag`nul de cenu[e Degetele Noastre mngind Lira ascult` propria lor voce Aceasta este noua minune legat`, liber`, la Glesnele Cassiope[e]i, Iat`, o, iat` cntecul ei, sp`la]i-v` minile, desf`ce]i-v` degetele pentru a putea asculta: |n a 5602[-a] v`g`un` a lunei |n a 5602[-a] sond` de nectar din pletele lui Neptun Undeva, unde iubita mea [tie foarte bine, este ceva asem`n`tor Nou`. Ce fir sub]ire ne leag` inimile? Acolo, departe, \n apele moarte ale lui Neptun fruntea lui se sprijin` de stnci minile lui se odihnesc \n spuma cea mai pur` acolo, departe, printre astrele str`lucitoare, ce fir nev`zut ne leag`, iubite asemenea? Unici totu[i, asemenea amndoi Cnd r`suflarea ni se tope[te Gesturile noastre sunt saluturi, calde, prietene[ti, iubitoare, pe care ni le trimetem. Str`batem dep`rt`ri ame]itoare pentru biata minte omeneasc`, \ntro secund` le str`batem, sunetele, vorbele noastre, prea repezi, prea ample, prea \nalte pentru a fi auzite de ceilal]i noi ni le spunem

12

AT H A N O R Numai Iubire [i lini[te e cuprins` \n ele Salut, frate Asemenea Mie Tu pe al c`rui deget str`luce[te inelul lui Neptun, mai imens dect o constela]ie, Uria[` Lini[te, \ntins peste cer, Equatorul ceresc este Cercul t`u Salut, prieten Asemenea, form` amplificat` a MUSEI mele Asemenea suntem [i numai noi [tim, Salut, pentruc` leg`tura, [tiin]a Noastr`, nu are nimic a face cu ceeace cunosc oameni[i], Frate asemenea, sunt momente \n care m` ab]in momente \n care aerul \ntreg nu poate s` m` con]in` [i-mi opresc umerii s` se mi[te din grija de a nu d`rma bietul firmament omenesc. Pentru asta vorbele au, saluturile mele de spum` acele cuprinse \n p`tratul dela baza Piramidei trec nev`zute printre oameni. Te salut mngindu-mi ureche[a], \n felul acesta lira r`sun` mai puternic Te salut f`r` s` m` clintesc, prin invizibilul fir care ne leag`.

13

AT H A N O R

8 Decembrie 1948

Picur` mai departe cristalul pe pere]ii grotei lira de aur, reg`sita lir` a lui Orfeu r`sun` marea harf` ]esut` din pnzele p`ianjenului Acoper` steaua t`cut`, amenin]`toare steau[a] Cinelui, Sothis care se apropie. Ea nu mai poate nimic, nu mai v` teme]i: \n casele lungi, \nghe]ate \n frigoriferele \n care spuma vulcanilor a \nceput s` fiarb` acolo unde plantele de cenu[e, sure \[i men]in \nc` umbra departe de grota lini[tit` R`sun` sandalele Noastre. Noi am trecut dincolo de Insula Mor]ilor Ct de fierbinte este pielea aceasta demn` [i neted` [i cel care n-a putut so suporte a ars \n`untru na mai r`mas nimic dect pic`tura de cenu[e a inimii Cu aceast` cenu[e culeas` \n sbor noi am aprins focurile pe mun]i De data aceasta cenu[a a re\nviat din pas`re mai pur`, mai str`lucitoare dect diamantele dincolo de Insula Mor]ilor. {i totu[i pas`rea ne mnge p`rul S`ruturile ei ame]itoare plutesc \n aer Le auzim [i minile stau pe loc ca s` asculte Le vedem [i ochii se \nchid pentru aceasta A fost o secund` de oboseal` poate O clip`, ultima \n care Sothis [i-a tremurat flac`ra Iat` mesagiul: Acesta nu mai poate s` mai \nvie Pe veci sunt pierdute picioarele lui strmbe

14

AT H A N O R Gura hidoas` a r`mas supt` \ntre stele P`rul i-a ars r`spndind un miros nepl`cut O, cum frem`tau oamenii, cuprin[i de panic`, Cum se aplecau arborii ca sub o mare vijelie! Milioane de ani t`cerea a stat \n grote lng` picurul limpede al cristalelor, milioane de ani lira \ngropat` \n cear` a tres`rit la venirea serii Deasupra norii prietenii se d`deau la o parte Undeva, Asemenea dormea lini[tit milioane de ani {i iat`-l \ntinznd mna c`tre Noi c`tre fratele re\nviat

15

AT H A N O R

10 Decembrie 1948

Scoate amfiozaLa Picioarele Piramidei, La Picioarele Semiramidei Amfioza st`tea t`cut` ca un cle[te marin Amfioza avea 75 de ani [i era t`cut` Eu aveam 28 de ani [i nu eram t`cut Pn` aici a fost oarecum con[tient. Vrei s` [ti[i] cum au s` fie toate astea Dar tu [ti[i] foarte bine [i numai con[tientul t`u sdrean]a care ]i-a mai r`mas pe t`lpi, ultima buc`]ic`, ultima amfioz` aceea mai vrea, \n sensul ei. Tu e[ti lini[tit ca regele Elefan]ilor E[ti \n]elept ca regele {erpilor Adnc e[ti ca marea [i str`lucitor ca luna Pentru cine str`luce[te Cassiopeia cu lucirea ei neobservat` de nimeni, Pentru tine [i pentru iubita ta Iat`, pocne[te din degete fluer` [i dorin]a ta cea mai mare se va \mplini a[a cum peste un minut cineva care ]i-e drag \]i va deschide u[a |ntinde-]i aripile de o]el, e timpul sunt suficient de sudate, rezistente, puternice

16

AT H A N O R cu \ncredere a[teapt` [i lucrurile se vor petrece \ntocmai dac` asta este dorin]a ta [i iat`, ordon`: De mine s` se preg`teasc` caii de parad`, Epurii care vor trage carul t`cutului triumf. Cei cu litera G se vor mi[ca continu[u], f`r` odihn`, ace[ti favorabili, cei cu litera C se vor supune Litera R va interveni la timp, favorabil`, ea nu a[teapt` dect asta, Litera B va tace, \ntorcnd capul, t`cut`. Ea sufer`, ea este \ntro pass` rea care va trece ct de curnd, din grija ta. Puii vor mi[ca penele lor dr`gu]e ca s` fac` pu]in` r`coare Cineva va \ntreba de S. nu spune nimic. Tu [ti[i], dar e bine s` taci. A va \ntlni pe V.B Caut` s` [ti[i] dela ea cum sa petrecut aceasta. Dou` ore ai pn` la culcare Pn` la visul cel frumos Dou` ore pn` acolo [i dou` zile pn` dincolo Pn` la cel`lalt vis frumos scoate amfioza, e att de u[or [i de simplu Un singur gest f`cut mine la 9 [i 15 un gest pe care ai s`-l vezi [i are s` te bucure Acum noapte bun`

17

AT H A N O R

18

AT H A N O R

CORESPONDEN}~

19

AT H A N O R

Dou` scrisori de la Victor BraunerCanet-Plage le 26 Oct 940

Dragii mei Gellu [i Mariana*, dup` nenum`rate peripe]ii [i aventuri sunt aici de 3 luni \ntro regiune curioas` [i cretinizant` [i unde neurastenia se amplific` \ntruun cadru unde inunda]ii [i vnturi f`r` compara]ie nu fac dect s`-i dea o form` colossal`. V` scriu fiindc` vreau s` [tiu ce face]i [i pentru c` tot mam interesat \n scrisorile mele dar de un timp \ncoace numai am nici-o veste din ]ar`. V` rog scrii]im [i \n acela[ timp ce e cu familia mea de care nu mai [tiu nimic de 1 lun` jum`tate. Aici fiecare e \n alt` parte. Breton e \ntro mic` localitate lng` Toulon. Mabille e \n drum spre Mexique. Dominguez [i Herold la Marsilia. Jacqueline a r`mas la Paris [i numai am ve[ti de la ea de 2 luni. Peret [i Remedios la Paris. Eu sper c` peste ctva timp voi putea pleca departe. V` rog din suflet da]i-mi ve[ti detailate de voi de ai mei, de Luca de Margit [i de to]i prietenii no[trii. Inutil s` v` spun affec]iunea mea pentru voi [i mai ales Mariana somnabul` [i Gellu cum merge cu cercet`rile pe cari le \ncepuse[i la Paris.* prima so]ie a lui Gellu Naum. (n. ed.)

20

AT H A N O R V` s`rut` al vostru prieten ner`bd`tor [i \nsetat de un cuvnt de la voi Victoradresa: V.B. Villa Crepuscule 5 Rue Sauvy Canet-Plage (P.O.) France

Vendredi 15 Nov. 1940

Drag` Gellu, am fost plecat pentru cteva zile la Marsilia, ca s` pun la punct (a[a credeam) voiajul meu \n Mexique. Am v`zut acolo pe Breton, care r`mne acela[ om admirabil [i \ntradev`r inalterabil chiar \n aceast` circumstan]`. Mult` Mult` lume la Marsilia. Am v`zut tot Dmul [i Montparnassul, dar \ntro mizerie \nzecit`. Adamof [i Brien (poetul scrumbie) [i toate u[chitele dela Rotond`. |]i \nchipui ce a reprezentat pentru mine dup` 4 luni de solitudine voiajul `sta. Din nefericire chestia plec`rii, foarte complicat` mai ales pentru mine. S` vedem. Jacqueline e la Paris am primit dela ea (de 2 luni nu am mai avut nimic) au dato afar` [i e f`r` un franc, s` vedem [i asta cum o s` se aranjeze. Toat` lumea f`r` un ban. Breton a locuit [i el \ntro barac` la mare [i num`rnd franc cu franc. Aici la Marsilia sa format un comitet american pentru ajutorarea arti[tilor en detresse, dar cnd am ajuns numai aveau un franc, au distribuit la stnga [i la dreapta [i toate javrele de jurnali[ti pedera[ti etc au luat bani. Suntem totu[i \n contact cu acest comitet s` vedem cu asta. Foarte desesperat [i neurastenizat pentru mine.

21

AT H A N O R Cum se aranjeaz` cu tine \n noua form` de iarn` unde cerul e verde, [i ridici mna dreapt` s` vezi dac` plou`. {i celebrul cutremur? Gellu scriemi scriemi ori[ice s`rut` pe Luca Anny [i spunele c`-i iubesc tot att de mult iar pe tine al t`u prieten victor, care vrea s` se \ntlneasc` cu voi, te s`rut`. Nu am ve[ti de la familia mea! Ce e cu Mariana? am primit [i dela ea. Herold nu prea merge din cauza furnicii de Violet. Am v`zut Vasco*, \l cuno[team, prost imprimat.

* Vasco de Gama, volumul de poeme al lui Gellu Naum, ap`rut \n 1940. (n. ed.)

22

AT H A N O R

Trei scrisori de la Gherasim LucaGHERASIM LUCA LUI DRAG~ GE-LOUP |}I SCRIU DELA MARE. MAREA E F. MARE {I F. FRUMOAS~. SAREA DIN MARE POATEC~ NU E A{A DE FRUMOAS~ DAR |N

GELLU NAUM

23

AT H A N O RSCHIMB E F. MULT~. |N SCHIMB SOARELE {I LUNA SUNT F. PU}INE (DOAR DOU~) DAR SUNT {I ELE F. FRUMOASE. ELE R~SAR {I APUN DE F. PU}INE ORI (DE DOU~ ORI PE ZI) DIRECT DIN MARE {I ATUNCI MAREA ESTE {I MAI FRUMOAS~. |N SCHIMB MAREA ARE F. MULT NISIP. NISIPUL ESTE |N SCHIMB F. F. FRUMOS. |N SCHIMB EU SUNT F. NEGRU {I POATE FRUMOS. SUNT {I SINGURUL SEZONIST DIN LOCALITATE, LOCALITATEA ARE |N TOTAL (|N SCHIMB) F. PU}INI LOCUITORI (DOAR 60). |N SCHIMB APA DE B~UT NU E F. BUN~. EA E F. PROAST~ DAR |N SCHIMB E F. MULT~. APA SE BEA DIN FNTN~ CU G~LEATA. PE AICI A FOST |N SCHIMB O MARE FURTUN~. FURTUNA A DESGROPAT |NTRO SINGUR~ NOAPTE UN VECHI ORA{ DENUMIT GALATIS. FURTUNA A FOST F. FRUMOAS~ ORA{UL DESCOPERIT ESTE |N SCHIMB UN ORA{ ANTIC. F. ANTIC. AM G~SIT CTEVA CIOBURI DE OAL~ PE CARE |N SCHIMB LE-AM ARUNCAT. AM MAI G~SIT MELCI SCOICI {I ALTE VIE}UITOARE MARINE PE CARE NU LE-AM ARUNCAT. DIMPOTRIV~ (|N SCHIMB) LE-AM P~STRAT.

24

AT H A N O RAM S~-}I ADUC {I }IE SCOICI CA S~ TE JOCI. TOT UNIVERSUL SE JOAC~ TE S~RUT~, Z S~RUT~RI PENTRU (LIT)*GIOARA EPIGRAM~ {I TELEGRAM~ DAC~ AI CITIT VREODAT~ MACBETH HAMLET {I FAUST AFL~ C~ M~ |NTORC |NAINTE DE ZECE AUGUST

mijlocul lui August, 46

drag` gellu scrisoarea ta datat` 13 iulie am primit-o acum \n nu [tiu c\t august (14? 15?) c\nd mam \ntors din constan]a de unde contrar lui p. p. poetul am adus f. f. mult` speran]` [i pe l\ng` speran]` [i disperan]` am mai adus o mare cantitate de pietre scoici melci cadavre de raci lemne arse aer bronz [i alte vie]uitoare marine dar mai ales imaginea unei sublime unei sublime unei sublime acrobate care mi-a oferit \ntr-un mizer circ ambulant din mahalaua ora[ului* |n scrisoare e desenat un pat (fr. lit). (n. ed.)

25

AT H A N O R o teribil` [i crispant` cristalizare a \ntregii noastre activit`]i poetice [tiind c` arzi de ner`bdare s` afli nout`]i (cum te sim]i? ]i-e mai bine? scrisoarea ta galben` era prea trist` nu ar fi mai bine s` te \ntorci la bucure[ti?) m` gr`besc s`-]i transmit nout`]ile pe care le de]in \n primul r\nd o scrisoare primit` dela victor \n care \mi vorbe[te despre organizarea unei Bucure[ti 24 august 45 enorme expozi]ii surrealiste (\]i scriu \n termenii lui) cu un caracter tout fait nouveau drag` gellu, este vorba de g`sirea unui mobil de strucpentruc` din ultimultur` un fel de templu al libert`]ii sau al ereziei t`u mesagiu rezult` o lung` con- un fel de loc simbolic al aspira]iilor noasvie]uire cu solitudinea tre comune \nc` o lun` de pre- care s` ne permit` s` \ntreprindem o lucrare colectiv` [i anonim` (subliniat de ocup`ri asidue \n jurul urinei galbe-mine) \n maniera marilor epoci de frisoane ale nului lapte [i ou` sensibilit`]ii este vorba de montarea unei s`li la care s` colaboreze pictori poe]i arhitec]i [i sculptori o viziune nou` a unui spa]iu nou [i necunoscut victor spune c`-mi scrie pentru urm`toarele motive pe care ]i le reproduc a[a cum mi le-a scris el pe puncte: 1. ai posibilitatea de a-i reuni pe prietenii no[tri comuni pentru a discuta despre aceast` expozi]ie? 2. d`-mi sugestii poetice sau de oricare alt ordin de pild` \n ceiace prive[te titlul templu al libert`]ii respins din cauza caracterului s`u vulgar 3. trimite-mi proecte [i detalii despre cum anvizaja]i voi colaborarea voastr` la expozi]ie

26

AT H A N O R dup` cum vezi drag` gellu e vorba de o propunere destul de tentant` care ar justifica revenirea ta la bucure[ti sau \n or[ice caz o lung` [i am`nun]it` scrisoare din partea ta eu te voi ]ine la curent tot timpul cu ideile [i propunerile care circul` pe aici \n ceiace prive[te realiz`rile nu vom \ntreprinde nimic p\n` ce nu vor fi aduna]i to]i corifeii (paul pleac` [i el m\ine la mare unde va r`m\ne p\n` la 1 septembrie) la \ntoarcerea mea din constan]a (am f`cut pe jos toat` coasta m`rii negre p\n` la frontiera bulgar`) am g`sit sub u[` \n afar` de scrisoarea lui victor o scrisoare trimis` din elve]ia de un necunoscut cest un inconnu qui vous crit mais le monde nest-il pas plein dinconnus qui se cherchent? el se nume[te georges henein [i face parte din grupul surraliste din cairo (\n elve]ia se afla \n trecere) scrisoarea lui nu e chiar at\t de stupid` [i de comercial` ca a celorlal]i dar dup` experien]a renne-serbanne cred c` e mult mai bine s` ne men]inem \nc` \ntr-o oarecare rezerv` nu [tiu dac` ai luat cuno[tin]` de articolul lui renne-serbanne* publicat la mizerie \n mizerabilul cahier du sud el face acolo o dare de seam` sa[apanist` [i voiajor-comercial` despre activitatea cultural` din statele unite anglia italia cehoslovacia etc (la romnia na ajuns \nc` dar probabil c` \n toamn` ne a[teapt` [i pe noi* Ren Renne [i Claude Serbanne, critici de art`. (n. ed.)

27

AT H A N O R aceast` porc`rie crezi c` mai e posibil s` o evit`m? ) iat` c\teva mostre dintr-o mie: ce livre est lindice dune conscience cossaise Toyen est reste seule dans lort[h]odoxie du surralisme. Ses dernires uvres, encore sous linfluence de Tanguy (perspectives illimit[e]s) se peuplent maintenant de squelettes danimaux prhistoriques. Signalons enfin la rvlation du pote surraliste Heisler Esteban Frances et Matta, malgr leur jeunesse, sy sont affirms comme deux des plus grands artistes vivants. Nous y reviendrons bientt Si le roman ou la posie amricaine ont dj atteint leur maturit, lart amricain nen est pas encore quau stade exprimental, au stade de greffage, en ce sens la tra\ne de lart europen qui possde une plus riche culture et puise des possibilits de rgnration dans un fond populaire trs vari Dans le domaine littraire, il nest pas trop tt pour parler dune renaissance scandinave. etc. etc. etc \n afar` de faptul c` personajul e un mare cretin nu are nici m`car scuza maniac` de a se ocupa exclusiv de surralisme articolul lui e un bor[ de c`cat despre toate curentele literare [i artistice \n care are neobr`zarea s` introduc` [i d`ri de seam` despre surralisme dolfi a primit [i el o scrisoare dela unul care semneaz` jean brun profesor de filosofie la Revel (Haute Garonne) el ne anun]` c` \[i d` acum examenul de capacitate c` are 27 de ani c` vrea s` introduc` surralismul \n \nv`]`m\nt c` e bun prieten cu Bellmer c` corespondeaz` cu Magritte etc dup` cum vezi numai [tiri interesante

28

AT H A N O R cred c` e necesar s` facem odat` pentru totdeauna o oarecare ordine \n acest confuzionism epistolar cu str`in`tatea care probabil c` nu e numai strict epistolar drag` gellu altceva ce s`-]i mai spun sunt \n bucure[ti de dou` zile am stat aproape tot timpul cu paul vergi [i dolfi care sunt foarte dr`gu]i pu]in plictisi]i [i mole[i]i de c`ldur` eu m` simt \nc` deta[at de toropeala local` dup` patru s`pt`m\ni de mare canicula mi-e \nc` destul de exterioar` [i nam avut timp s`-mi amintesc c\t de oribil este acest ora[ m` g\ndesc la expozi]ia din str`in`tate [i la aceia local` dorm mai mult dec\t de obicei m` uit la pietrele pe care le-am adus m`n\nc pepeni [i te s`rut, Z A doua zi: asear` ne-am \nt\lnit la paul ca s` facem programul expozi]iei (din Bucure[ti)* este vorba de un text automat scris de paul dolfi vergi [i zola din care extragem titlurile tablourilor [i care va figura \n \ntregime \n program a[a cum a fost redactat pe sistemul cadavrului textul e semnat de noi to]i a[a c` \]i solicit semn`tura pe care te rog s` mi-o trimi]i de urgen]` printr-o telegram` de dou` cuvinte: semnez catalogul* Expozi]ia LInfra-noir. Prliminaires une intervention sur-thaumaturgique dans la conqute du dsirable. (n. ed.)

29

AT H A N O R repet: e vorba de un cadavru iar nu de un text teoretic mitropolitul str`zii lui vergi despre care m` \ntrebi se nume[te [aguna dar vergi r`m\ne toat` vara la bucure[ti am mai citit dou` reviste trimise de Nadibuna* Hmisphre care apare \n America cu un articol al lui Breton despre Aim Csaire [i c\teva texte revista e tip`rit` de un grup de poe]i Africocubains cealalt` revist` e Spectateur un fel de Cortina cu un articol al lui Breton despre opacitatea omului \n timpul absen]ei mele de acas` nu [tiu ce sa \nt\mplat dar vecinul de jos pretinde c` eu i-am inundat casa ultima informa]ie: paul [i reni pleac` sigur m \ i n e diminea]` spre mangalia penultima informa]ie [i urm`toarele \n scrisoarea viitoare

Colaj de Gherasim Luca

* Nadine Krainik. (n. ed.)

30

AT H A N O RBucure[ti 24 august 45*

drag` gellu, pentruc` din ultimul t`u mesagiu rezult` o lung` convie]uire cu solitudinea \nc` o lun` de preocup`ri asidue \n jurul urinei galbenului lapte [i ou` pescuit p`duri vitamine [i alte imperative corporale m` v`d silit s` continui rolul meu de fantom` a ubicuit`]ii [i s` te transport cu ajutorul acestui vehicul grafic (singurul de care dispunem la aceast` or` a tuturor diviziunilor) \n marile aglomer`ri interna]ionale din nefericire prin mari aglomer`ri interna]ionale nu se \n]elege deocamdat` dec\t o mic` scrisoare \nso]it` de dou` publica]iuni primite \ntr-un plic dela grupul surraliste din Brno-Praha (Brrrr-Hahaha) \n ceiace prive[te scrisoarea ea \ncepe cu Cher Monsieur continu` cu mult a[teptata fuziune \ntre comer] [i suprarealitate [i sf\r[e[te politicos irepro[abil higienic occidental \n ceiace prive[te publica]iunile cred c` [i tu vei fi de acord c` ele sunt foarte bune extrem de bune cum nu se poate mai bune deoarece sunt scrise \n limba ceh` [i tot ce se scrie \n ceh` [i \n leopard` nu poate fi dec\t cum nu se poate mai bun singurul lucru care deranjeaz` pu]in sunt cifrele [i asta numai pentruc` sunt puse \n caractere arabe* Foarte probabil, o eroare de datare: scrisoarea pare s` fi fost scris` la scurt timp dup` cea datat` mijlocul lui August, 46, deci pe 24 august 1946. (n. ed.)

31

AT H A N O R sunt convins c` p`str\ndu-[i fizionomia ceh` ar fi fost ca [i restul cum nu se poate mai bune cunosc\nd, dup` cum [ti[i], la perfec]ie limba arab` mi sau trezit f`r` s` vreau vechile apetituri critice pe care \n marea mea nedumerire ]i le prezint [i ]ie ai putea s`-mi spui dece un tablou intitulat Periferie (original titlu) cost` 2500 Kcs [i unul intitulat Junkers numai 600 Kcs? (cred c` observi din nou valabilitatea tezei mele anti-arabe dac` grupul de litere Kcs nu ar fi fost \n proxima [i promiscua vecin`tate a grupului de cifre 2500 niciodat` nu a[ fi \ndr`znit s` fac o asocia]ie \ntre insesizabilul Kcs [i vulgara lui semnifica]ie pecuniar`) textele [i poemele (zmrazujc opus tenosti nahmatme pouh kulisy minulych deni kulisy ktre vlastn) mi se par p\n` la noi ordine irepro[abile tablourile reproduse sunt \n num`r de 24 * continu` s` m` seduc` magnifica invita]ie lansat` de victor p\n` acum unica propunere atr`g`toare a fost f`cut` de paul ea const` \n construirea \n comun a unui obiect sau a unui num`r oarecare de obiecte \n care automatismul [i hazardul s` intervin` nu numai \n procesul de elaborare dar [i \n difuzarea lor ulterioar` revela]iile, observa]iile analitice [i impresiile neprev`zute care ar surveni \n timpul elabor`rii comune [i al difuz`rii obiectelor \n lumea exterioar` ar \nso]i sub forma unui text

32

AT H A N O R machetele (obiectelor) pe care urmeaz` s` le trimitem aceste machete (eventual m`rite acolo) \nso]ite de explica]iile textuale vor figura pe pere]ii ereziei indiferent dac` aceast` propunere ne va reprezenta sau nu p\n` la urma la expozi[]i]e g`sesc c` e foarte important ca ea s` fie realizat` pentruc` \n afar` de faptul c` ne-ar oferi un c\mp comun de manifestare [i de coeziune cred c` rezultatele acestei experien]e ne-ar pune fa]` \n fa]` cu o f`[ie, \nc` inexplorat`, de realitate * am citit zilele astea c\teva sute de pagini din Novalis [i niciodat` nu am resim]it mai apropiate de esen]a preocup`rilor noastre miasmele impregnante pe care le eman` lectura romanticilor nu [tiu dece, dar am impresia c` \n tendin]a noastr` fundamental` de a solu]iona odat` pentru totdeauna antinomia ac]iune-contempla]ie am f`cut eroarea de a introduce \n \ns`[i metodele noastre de solu]ionare urmele nefaste ale acestei antinomii dac` \n ceiace prive[te starea noastr`, intim`, de spirit ne plas`m pe linia alhimiei, a intra-uterului [i a romantismului german \n cea mai mare parte ac]iunile noastre r`m\n exterioare, lipite (pe linia futurism, modernism, politicianism) f`r` a fi integrate organic acelui vast interior negru care ne devor` sunt convins c` un revolu]ionar romantic sau un alhimist \n comuniune spiritual` [i activ` cu prietenii lui

33

AT H A N O R de peste grani]` nu ar fi putut s` \ntre]in` acea dubioas` coresponden]` artistic` infra-anal` [i comercial` pe care suntem sili]i s` o \ntre]inem noi cu c\]iva fabrican]i de poeme [i de tablouri a c`ror unic` ra]iune de a se mi[ca \n surralisme este atrac]ia lor c`tre o formul` avansat` de art` am impresia c` ne afl`m \n fa]a unui adev`rat complot al pasti[ei \n care [colile tind s` ia locul curentelor [i fluviilor cu formele suspendate \n aer ca covrigii un ritual vid din care sa retras fluidul

34

AT H A N O R poatec` tendin]a mea de a p`stra \ntr-o perpetu` efervescen]` speran]ele pe care ni le-am pus \n suprarealism fac[e] ca r\ndurile mele de \ngrijorare s` fie alarmant de exagerate dar \n avalan[a asta murdar` de invita]ii la notorietate la ordine [i la fosilizare cultural` scrisoarea lui victor e unicul r`spuns \n stare s`-mi amelioreze angoasa acel templu al ereziei al libert`]ii [i al indezirabilit`]ii totale fiind \n clipa de fa]` semnalul colectiv anonim [i sincronic al enormului NU pe care \l lans`m oprimantei iluzii exterioare * paul fiind \nc` la mare vergi fiind ocupat cu examenele dolfi fiind mereu re]inut la pokere zola nu vede nici un om a[a c` nout`]ile pe care ]i le aduc se reduc la primirea unei singure scrisori [i la c\teva comentarii vazuiarde* \n jurul evenimentului te s`rut`, Z

* de la fr. vasouillard = confuz. (n. ed.)

35

AT H A N O R

Scrisoare de la Paul P`unBucarest le 11 Sept. 1946

Cher Gnme, jai retenu ton adresse que ma donn une charmante et devoue amie toi, celle qui narrive pas te faire parvenir ses mots puisquils svanouissent avant de te toucher, soit leur point de dpart, soit entre les mains de tes voisins. Tu comprends que ce nest pas seulement pour te dire a que je tcris. Je veux que tu aprennes exactement le jour de notre vernissage: cest dimanche, le vingt-neuf de ce mois. Excuse-moi mon style, pour une fois il nest pas lhomme, car je veux le rendre dune obscurit infranchissable, pour texprimer le dsir de tant dhommes (et femmes) qui dtestent tout obstacle, toute distance entre ton sourire et la fte du [de la] fin de ce mois. Lintelligence ne te manque pas tout fait, mon ami, tu peux te rendre compte que cest un dsir damour qui fraie son tendre chemin travers le torticolis de ma prose. Pourquoi ncris-tu pas chez toi? est-ce que tu ne connais pas ton adresse? (No 43) et celle du 4, Th. Aman? Voil, cest tout ce que jai te transmettre de ce ct-l. Dis gentiment merci, mon vieux, et coute. On a reu des lettres en quantit (et calit) jai limpression que les inconnus de ltranger deviennent dautant plus sympathiques que nous leur servons moins de politesse et plus de critiques. Cest beaucoup plus intressant et plus encourageant aussi.

36

AT H A N O R On a travaill comme des fous pour lexposition, ce sera une trs belle manifestation collective, malgr quelques lments dont nous ne sommes pas trs surs quils auront lhonneur de ton accord. On a Enfin, je ne veux pas aviver ton impatience, je la suppose assez vive pour mettre le feu tes talons et la machine vapeurs qui nous apportera, avec une lenteur exasprante, ta belle personne, attendue et triomphante. Au revoir, monsieur Gnme, le franais me fatigue. Embrasse bien ta sur en lui pinant les fesses, fais bien le boxing-putching-footing-ball avec ton beau-frre et vite, dans nos bras. Paul

Bucure[ti 11 Sept. 1946

Drag` Gnom*, ]i-am re]inut adresa pe care mi-a dat-o o fermec`toare [i devotat` prieten` a ta, aceea care nu reu[e[te s` fac` s`-]i parvin` cuvintele ei pentru c` dispar \nainte de a ajunge la tine, fie \n punctul lor de plecare, fie \n m\inile vecinilor t`i. |n]elegi c` nu doar ca s`-]i spun asta \]i scriu. Vreau s` afli cu exactitate ziua vernisajului nostru: e duminic`, pe dou`zeci [i nou` luna aceasta. Scuz`-mi stilul, de ast` dat` el nu e omul, c`ci doresc s` fie de o obscuritate de nep`truns, pentru a-]i exprima dorin]a at\tor b`rba]i ([i femei) ce detest` orice fel de obstacol, orice distan]` \ntre sur\sul t`u [i s`rb`toarea de la sf\r[itul acestei luni. Inteligen]a nu \]i lipse[te pe de-a-ntregul, prietene, \]i po]i da seama c` o dorin]` de iubire \[i croie[te drumul tandru prin crampele prozei mele.* Joc de cuvinte bazat pe omofonia dintre fr. gnome [i pronun]ia francez` a numelui G. Naum. (n. trad.)

37

AT H A N O R De ce nu scrii acas`? nu-]i cuno[ti adresa? (Nr. 43) [i pe aceea din Th. Aman 4? Asta e tot ce am a-]i transmite \n privin]a asta. Mul]ume[te-mi frumos, b`tr\ne, [i ascult`. Am primit scrisori \n mare cantitate ([i calitate) am impresia c` necunoscu]ii din str`in`tate devin cu at\t mai simpatici cu c\t le servim mai pu]in` polite]e [i mai multe critici. E mult mai interesant [i, totodat`, mai \ncurajator. Am lucrat ca ni[te demen]i pentru expozi]ie, va fi o foarte frumoas` manifestare colectiv`, \n ciuda c\torva elemente de care nu s\ntem foarte siguri c` vor avea onoarea acordului t`u. Am |n sf\r[it, nu vreau s`-]i st\rnesc ner`bdarea, presupun c` e destul de puternic` pentru a-]i aprinde c`lc\iele [i pentru a pune \n mi[care ma[in`ria cu aburi care ne va aduce, cu o \ncetineal` exasperant`, frumoasa ta persoan`, a[teptat` [i triumf`toare. La revedere, domnule Gnom, franceza m` obose[te. |mbr`]i[eaz-o pe sora ta ciupind-o de fese, f` boxing-putching**-footing-ball cu cumnatul t`u [i iute, \n bra]ele noastre. Paul(traducere de Dan Stanciu)

** corect: punching. (n. trad.)

38

AT H A N O R

Trei scrisori c`tre Victor BraunerBucure[ti 27 Iunie 1946

Dragul meu Victor, |]i r`spund cu oarecare \ntrziere din cauza unei crize care m-a cuprins de ctva timp. Despre Torossian [i celelalte lucruri de care n-ai \n]eles, nu sunt dect asigur`ri pe care mi le-a dat Harry \n urma insisten]elor mele [i care speram s` se realizeze \ntro m`sur`. Sunt fericit s` aflu dela tine c` n-au mare importan]`, pentruc`, \n situa]ia \n care m` g`sesc eu \nsumi, n-am putut face altceva dect s` insist pe lng` el. Am v`zut reproducerile tale care mi s-au p`rut magnifice. De cea mai mare parte luasem cuno[tin]` \nc` \nainte de a fi f`cute. |ntrun vis pe care ai s`-l cite[ti poate \n cartea mea MEDIUM, din lada care era un sarcofag egip]ian le-ai scos pe rnd [i mi le-ai ar`tat. Am fost cu totul turburat cnd le-am privit din nou, dup` 5 ani, \ntro camer` din Calea Victoriei. Te-ar interesa s`-]i trimet viziuni ale tablourilor tale viitoare? Bine \n]eles, \ndep`rtnd ceiace este manifest \n ele, nere]innd dect ceiace se fr`mnt` \n fundul lor, [i \nc` (ar trebui s` intervenim \n ceiace timpul este capabil s` interpuie \n posibilit`]ile de \n]elegere)

39

AT H A N O R Ct despre mine, lucrez dup` ce am privit ore \ntregi un ou negru. Texte, poeme, DRAME (?) mi-e egal. Ceiace m` plictise[te este necesitatea de a recurge din timp \n timp la o rezerv` de exprimare (necesitatea coment`rii), meschin` [i arbitrar` \n care n-am nici un fel de \ncredere. Aici a fost foarte r`u. Vechile noastre ranchiune, urm`ri ai acestor ani de sl`bire a mentalului, nu au disp`rut cu totul [i plutesc ca un maleficiu exasperant care face imposibil` aproape orice activitate colectiv`. Ad`ognd mesagerii Drag` Victor, sunt \n permanen]` urm`rit de un cine. Sunt sigur c` e Cornelius Agrippa de Nettesheim. |]i trimet fotografia lui luat` \ntro gar`, pe Valea Arie[ului, rznd \n hohote. |nainte de a fi fotografiat atr`sese aten]ia c`l`torilor prin tot felul de manevre ciudate. |n privin]a identific`rii nu poate fi nici un fel de \ndoial`. Cuno[ti am`nuntele mor]ii? {i pasagiul: SUNT |N |NTREGIME METAMORFOZAT |N CINE |]i trimet un text* care are s`-]i spun` oarecari lucruri despre pozi]ia mea. Cred c` e vorba de dragoste sau de altceva, nu sunt sigur, \n tot cazul tr`s`turile cinelui sunt destul de vizibile. La interven]ia lui Rafael ai s`-l recuno[ti destul de u[or. Nu e \n nici un caz un text teoretic. Agravarea aparent` a unor preocup`ri, utilizarea unui langaj anumit se datoresc, e drept, condi]iilor de aici. Lucrat cu minunatul aparat denumit oul negru (procedeu B. lumin` puternic`, destul de aproape de ceiace tehnic se nume[te minimum de ordonare logic`) \n condi]ii speciale de \n]elegere po]i sesiza sub hermetismul latent ceiace este ascuns \ntro enorm` m`sur` [i pentru mine \nsumi. Dac` ai nevoe, pot trimete un comentariu, la care am s` adaog un alt comentariu, la care am s` adaog un altul, la nesfr[it. M` sufoc. Gellu

* Acest text va ap`rea, cu unele modific`ri, \n Castelul orbilor (1946). (n. ed.)

40

AT H A N O R Dac` am utilizat cuvntul ilustra]ie [i oarecari am`nunte tehnice nu este pentru c` te-a[i putea vedea ilustrnd. Sunt mul]umit de r`spunsul t`u [i sub aparen]a lui de refuz m` simt tentat s` v`d un avertisment. (RIUS) |n portretul lui Rosencreutz din Noces chimique[s], \n dreapta, printre alte cuvinte destul de misterioase ]i-am v`zut numele, extrem de clar: BRAUNER.

Cuvintele nu mai particip` la lucruri. * Claritatea primordial` nu-[i mai g`se[te suport dect \n obiceiurile ra]iunei sau \n dresajul tehnic. Langajul ei nu mai este capabil s` ne lege dect de schematismul stratificat al unei realit`]i simple [i incapabil` prin ea \ns`[i de rectificare. Toate referin]ele la planurile ei nu face dect s` ne imobilizeze perspectivele. Singur langajul poetului, incoherent \nc` [i vag, acest langaj al PERTURBA}IUNEI, ac]ioneaz` [i transform`. Dep`rtndu-se de miturile osificate, efortul poetic poart` \n vrtejul PERTURBA}IUNEI actuale a spiritului, ca pe un imens smbure amenin]`tor, mitul, turbure la ora aceasta, al unei lumi viitoare. |n prolixitatea f`r` margini a Verbului stau toate speran]ele gndirii, \n PERTURBA}IUNE sursa fecund` [i sigur` a clarit`]ii. Poetul a realizat un miracol; vocea lui este o reflexiune asupra miturilor ini]iale, o erezie capabil` s` sf`rme dogmele. Ea provoac` dedublarea func]ional` a conceptelor simple. Ea asigur` PERTURBA}IUNEA necesar`, \ndoiala asupra a ceiace este ]inut ca evident, transformarea a ceiace pare imuabil.

41

AT H A N O R * Desinteresndu-se de legile anchilozante ale unui frumos imuabil, desavund metodele utilului, gndirea poetic`, aceia care nu accept` dect speran]a obiectului \n frenetica ei desf`[urare spre toate direc]iile, spre toate sensurile, n-a tr`dat niciodat` \ncrederea pus` \n fertilitatea ei transformatoare. Poezia este un avans, un luminos avans, o profe]ie a gndirii noi [i reale, o instan]` decisiv` a contradic]iilor, un vast laborator \n care gndirea se smulge din strivitoarele transform`ri prin uzare. Dela acest punct spiritele slabe \ncep s` vorbeasc` despre nervozitate. |n jocul magnific de umbre [i de lumini al PERTURBA}IUNEI, Verbul \[i reg`se[te func]ia sa realisatoare, omul \nsp`imntat, bntuit de propriile sale crea]ii, \[i reg`se[te posibilit`]ile de leg`tur` [i de interven]ie. * |n gravul simptom al afaziei colective contemporane, nu trebuie uitat` marea responsabilitate a masculinit`]ii. Ea este aceia care face posibil` dispre]uirea imagina]iei, denigrarea emo]iei, negarea misterului real. |n aceast` grije de perfect` ordonare \ntro regiune neatins` de gemetele impulsiilor, \n men]inerea plin` de grije a antinomiilor artificiale, se poate destul de u[or recunoa[te cadavrul putred al gndirii religioase. * Poezia este incompatibil` cu cea mai minim` restric]ie. Sensul ei este sensul a ceiace trebuie revelat, sensul miracolului necesar (Novalis).

42

AT H A N O R |naintea oric`rei suficien]e, \naintea oric`rei tendin]e tinznd c`tre aparen]a practic`, nimic nu pare a-i fi mai propriu dect o voin]` constant` de a explora necunoscutul. Aceasta o face s` par`, cel mai adesea, \n opozi]ie total` cu metodele obi[nuite ale conduitei umane. Singurul postulat pe care ea \l accept` este erezia. Omul a creiat poezia ca s` cucereasc`; ea \i asigur` \nl`turarea tragicelor bariere ale obiceiului; ea poate s`-l fac` s` vad`, gra]ie fulgerelor care-i br`zdeaz` adncurile, realitatea total` a lucrurilor; ea \i sugereaz` mijloace capabile s` rezolve gravele antinomii care-l desfigureaz`. Poezia este o [tiin]` a ac]iunei. Technicile ei \[i au locul just printre marile tehnici ale ac]iunei. Leg`turile pe care ea le asigur`, men]inndu-[i misterul, sunt de natur` magic`: gra]ie ei oamenii \[i reg`sesc contactul, dar acest contact este asemeni focului, asemeni panicei, asemeni iubirii, asemeni vntului, asemeni apei, asemeni revoltei, asemeni mor]ii care ne primene[te sngele.

1 Martie 1947

Drag` Victor, A trecut mult de cnd nu mai [tiu nimic despre tine (cam din timpul penibilei chestii cu ilustra]ia [i cu explica]ia). Sunt din ce \n ce mai singur [i ce e teribil este c` sau declan[at o serie de for]e \mprejurul meu care \ncearc` s` distrug` tot. E teribil de greu, mai ales \n condi]iile astea. De aici \ncepe inexprimabilul. B`e]ii sunt mereu dr`gu]i \i v`d tot mai rar. De ce nu-mi scri[i]? Ai primit Castelul Orbilor? Ai v`zut sinistra porc`rie din Cahier[s] du Sud? |]i trimet al`turat un text care poate are s`-]i explice mai bine ca mine lumea \n care m` strivesc. {ti[i] c` am aproape 32 de ani? Po]i s`-mi trime]i adresa lui Peret [i a lui Mabille? Gndesc prost sau bine, continui s` duc o via]` \n \ntregime poetic` (scoate toat`

43

AT H A N O R murd`ria din ultimul cuvnt). |n rest, cred c` toate lucrurile astea (scrisori, discu]ii, etc) nu ajut` la altceva dect ca s` ne \n]elegem [i mai pu]in. Dac` \nl`turi voalul acesta u[or sunt mereu lng` tine Gellu

23 Iulie 1947

Iubitul meu Victor, Scrisoarea pe care ]i-am trimis-o odat` cu acea pentru Breton mi-a venit \napoi cu men]iunea: necunoscut la adres`. Te-au c`utat pe rue Perrel, Ru[e] Petrel, Rue Dupere etc [i nu te-au g`sit. Totu[i mai \ncerc s` dau de tine.

44

AT H A N O R Am v`zut din gazete ecouri despre expozi]ie care mi se pare \n afar` de calificative [i-mi pare extrem de r`u c` nu sunt lng` voi acuma. Sunt teribil de bolnav mereu mereu, e un blestem [i nu mai scap odat`. De asemenea \ncerc`ri de exterminare de demoralizare etc. Sunt intrat \ntro zodie de maleficii extrem de periculoas` [i abea \mi mai trag sufletul. Mine toat` ziua trebue s` iau penicilin`. Ce o s` mai fie? Drag` Victor, nu m` vor avea pentruc` mai sunt capabil s` m` \ncrunt. E teribil` izolarea \n care m` ]ine]i voi, tu mai ales. Particip cu pasiune la manifest`rile voastre [i m` usuc, m` usuc aici, bolnav [i nenorocit. Iart`-mi criza asta de lamenta]ii, dar sunt \ntro stare jalnic`. Ceilal]i au cel pu]in leg`turi de coresponden]`, schimburi, etc, eu sunt complectamente izolat \n afara misterioasei atrac]ii care m` face s` m` uit fix la voi. De ce nu-mi scri[i]? De ce nu-mi trime]i nimic? Poate a[a trebue s` fie, cine [tie? Dac` a[i fi lng` voi ar fi teribil. Am s`-mi \n`bu[ gura cu perdelele ca s` nu mai m` lamentez. Tu [ti[i] c` asta e numai un fel de a vorbi [i Herold de asemenea, nu m` auzi]i cum urlu? Am s` m` \ncrunt odat` s` rup toate maleficiile, am \nc` o teribil` for]` cu toat` greau[a] \ncercare de demoralizare la care m` supune]i. Nu [tiu ce face]i, nu [tiu nimic, \ncerc s` m` descurc singur [i e foarte \ntuneric. Poate pentru asta sunt la page, pentruc` nu am nici un fel de contact \n afar` de planurile gregare. E \nfior`tor la marginea lumii unde m` g`sesc. Textele mele te vor l`muri mai bine. Te s`rut` cu dragoste Gellu Drag` Victor, scrie]i-mi, scrie]i-mi, nu m` l`sa]i singur! Trimete-mi m`car catalogul dela expozi]ie sau orice s` [tiu c` nu sunt izolat pentru totdeauna. Scrie-mi recomandat. Scrisorile se pierd sau se r`t`cesc curios de u[or....

45

AT H A N O R

Ne-am plimbat o s`pt`m\n` \ncheiat` [i Petre Ad. Stroe Ne-a dat s` m`n\nc man` [i Ne-a luat de m\n` [i de man` conduc\ndu-Ne []. GELLU NAUM, Albul osului

46

AT H A N O RDomniei sale Domnului Gelu Naum Jurisconsult Student \n drept [i Filozofie Strada Roma No 2 Parcul Bonaparte |n Ora[ Confiden]ial

Cum consider eu visurile noastre?Studiu psihologic pe larg 6 Octombrie 1940 Bucure[ti Pre]ul 5 Lei

PETRE POPESCU POETUL

Cum consider eu visurile noastre?! Visurile noastre le consider ca emannd de la divinit`]i printr-o prizm` de vederi ocazionat` de peripe]iile zilnice ale individului sau persoanei, apropiindu-se adeseaori de realit`]i, cu alte cuvinte, dac` ace[tia n-au \ntmpinat nimic zilnic, nu viseaz` nimic, nici noaptea, cu att mai mult treaz! Deci, divinitatea expune \n mi[care spa]iul sideral spre a subtiliza persoanele, numai cnd au comis ac]iuni remarcabile. Aceste ac]iuni reale s\nt mistificate att de intens, \n ct inteligen]a noastr` r`mne inapt` pentru rezolvarea lor. Imagina]ia este produsul subiectului, deci divinitatea comite o oper` la r\ndul ei prin distribuirea seral` a visurilor. Timpul [i spa]iul apanajul divinit`]ilor \n materie de vis este respectat, c`ci dac` n-ar fi visul ar lua forma minciunei, pe cnd el are un fond veridic, adic` se realizeaz` \n timp [i \n spa]iu \ntmpl`ri cu totul verosimile cu groz`via visurilor [i viceversa. Divinit`]ile prin visuri decide de soarta imperiilor, tot att de mult, ct [i a persoanelor. Eu \n-sumi sunt acela, f`r` \ns` cu toate acestea s` repet a m` da de exemplu numai pe mine, dar trebue s` narez un vis personal cu consecin]e fatale \n via]a real`. Dac` a[ fi [tiut atunci, cte [tiu

47

AT H A N O R ast`zi, nu mi s-ar fi \ntmplat nimic sau aproape nimic! M-am v`zut \ntr-un vis aruncat de punga[i, dupe ce m-a buzun`rit de tot ce posedam, bani [i haine, desbr`cat, cu pieptul gol, numai \n izmene \n Fluviul Dun`rea, \n fa]a insulei Ada-Kaleh. M-am \ncercat s` \not spre insul`, am avut succes, dar un Turc B`tr\n (un tutungiu) nu mi-a permis l`sndu-m` \n voia valurilor, care ducndu-m` spre ]`rmul dun`rean era att n`mol \n ct n-am reu[it s` trec pe p`mnt [i volutar, ca s` nu r`mn \mpotmolit m` las benevol bijuteria valurilor! Am fost izbit de toate obstacolele apei \nfuriate pn` la Kilia, Sulina [i Sf\ntul Gheorghe, cele trei bra]e ale Dun`rei, pe care o vars` \n Marea Neagr` (Punctul lui Euxin). M-am \ncercat s` intru \n primul bra] cu succes, f`r` s` m` las s` fiu dus de curent \n celelalte dou`, dar Marea Neagr` nu mi-a permis s` intru \n ad\ncimea ei [i, bine\n]eles, m-am l`sat dus de curent \n celelalte dou`, \ns` Marea Neagr` n-a cedat s` m` primeasc` nici a doua, nici a treia oar` dupe ce am fost bulversat de cele trei bra]e. Ridic ochii \nl`crima]i c`tre cerul aurit, pe cnd o raz` a ochiului meu s-a \mperechiat cu raza lunei vis`toare, c`ci ea este [efa visurilor noastre, de unde primim prin electricitate zbuciumul psihic [i-mi reveleaz` pe Dumnezeu, ca o statue de bronz, de o m`rime mastodontic` pe una din pie]ele lunare, [i, \n fa]a divinit`]ei unice trei apostoli de m`rime natural`, iar luna era r`corit` de un fluviu f`r` nici o sinuozitate. Dumnezeu mi-a citit dintr-o carte alb` de piatr` dreptunghiular` bro[at` \n fiare cu foi numeroase, numai trei foi urm`toarele: Domnule Stroe \n insulele mici [i mari domiciliaz` foarte mul]i draci, de aceea nici Ada-Kaleh, nici Insula Dracilor nu te-a primit. Lumin`]ia Voastr` ve]i face ascensiunea prin razele ochilor vo[tri cu ale Lunei Nou`, cnd ve]i binevoi [i m` vei visa pe mine, pentru realizarea Visului Cre[tin (adic` Cre[tinizmul ocazionat de \nv`]`tura Mntuitorului [i apostoli). Fiul meu [i Sf\ntul Duh, \mpreun` cu Mine, nu te vom p`r`si niciodat`. F`r` ca s` \nduri cea mai mare durere, nu vei putea s` aduci cele mai mari foloase, \ntr-o lume real`.

48

AT H A N O R Pe p`mnt vei fi maestrul mae[trilor vulgariznd aceste norme de conduit`, care vor fi codificate ca Maxime Universale, \n timp, \n spa]iu [i \n aceea, care exist` \n Voi [i care este adev`rata universalitate. Omul s-ajut` unul pe altul, pentruc` Eu Exist. (|ntr-adev`r Dumnezeu exist` \n Luna Nou` privit` prin razele ochiului \mperecheate cu ale reginei cere[ti). {i chiar se bate unul cu altul asemenea pentruc` Eu Exist. Dac` se pierde ceva g`se[ti totul [i deci te echilibrezi. Poate ori[icine s`-]i dea ce-]i lipse[te printr-o vorb`, printru-un gest, chiar Amici]ia, fie c-o meri]i, fie c` n-o meri]i, dai mai mult ct meri]i: C-tait lui, c-tait moi! Ori salvezi, ori mori! Moartea nu este d-incl de mintea Voastr`. Judecata omului [tie foarte bine aceeace este: un somn lin \n apropierea codrilor, o urmare necesar` a vie]ei. Deci Gndi]i-v` la Moarte: Memento mori. Acest somn al Mor]ei ofer` pl`ceri [i nepl`ceri oamenilor, dincl de mormnt, pentruc` pe lng` existen]a mea, a c`rui ureche aude toate, mai exist` Suflet, despre care trateaz` Filozofia. Filozofia este [tiin]a, ale c`rei obiect este cunoa[terea Mea, pe care m` vezi [i a sufletului, care doarme \n tine [i ]i-l dai curnd sau mai trziu pentru iubirea Tat`lui Vostru, pn` la ultima pic`tur` de s\nge, cnd eu voi vrea! Sufletul are anumite trebuin]e, lini[te [i altele [i numai acela, care are purt`ri bune, \ntlne[te pretutindeni Fericire \n via]` [i dupe moarte. Oamenii pot s` fie mai mul]i, ori mai pu]ini, dar sufletele sunt mai numeroase ca oamenii [i d-aia, cnd te rogi eu aud! Sufletele au punctul lor de sprijin \n Mine, pentruc` judec suprem toate [i con[tiin]a mea este universal`, Eu nu las sufletele s` cad` pe panta \ntunericului, ele cad, fiindc` omul este n`scut liber. Roag`-te \n toate zilele cu credin]`-n Mine s` exi[ti [i Tu, fiindc` numai credincio[ii M` cunosc \n via]` [i d-incl de mormnt! Este mai bine s` m` cau]i pe Mine prin Credin]`, de ct mort s` fii \nviat la |nvierea Mor]ilor [i s` fii pedepsit, pentruc` n-ai avut credin]` \n Isus, pe care-L voi trimete [i iar`[ va veni, cnd nu te vei a[tepta, nici azi, nici mine, cnd va veni, prin puterea Mea!

49

AT H A N O R F`r` cuno[tiin]e multe sau carte \nv`]at` nu Ve]i fi niciunul din voi fa]`-n fa]` cu Isus, stnd de vorb`, ci judeca]i global [i arunca]i \n Iadul cu t`ciuni aprin[i. Dar cei care au \nv`]at carte vor fi judeca]i individual r`spunznd Fiului Meu, la orice \ntrebare [i trimes \n Rai, unde nu exist` nici o ardere sau altceva, ci numai o bucurie egal` de mare cu Fericirea d`ruit` de Mine, celor doi in[i Adam [i Eva \nainte de p`cat. Mor]ii vor \nvia f`cu]i de Mine din p`mnt, ca pe Adam, din a c`rui coast` am f`cut pe Eva! Dar nu voi face din coasta fiec`rui om cte o femee, ci dupe cum a fost, b`rba]i, femei, copila[i [i copili]e, de la Adam [i pn` la cel din urm`! |nv`]a]i carte, ca s` ave]i sufletul curat, [i s` cunoa[te]i bun`tatea Mea! |ntr-adev`r am f`cut tot aceeace este subt soare, dar tu, dac` nu faci fapte pl`cute [i dupe voia Mea, ci nu mai dupe gustul T`u, pentruc` ai prea mare libertate dat` }ie, de voin]a suprem` a Mea, de la genez`, nu vei avea r`splat` nici acum, nici pe lumea sufletelor [i nici la |nviere. Deci, nu vei merge prea departe cu gusturile Tele, [i dupe pl`cerea Ta, ci vei imita pe aceia, a c`ror fapte intr` \n voia Mea, de[i Tu po]i fi contra voin]ei mele, \n virtutea chiar a acestei voin]e, care [tiu [i v`d totul din Lun`, unde sunt reprezentat materialmente, c`ci de altminteri eteric sunt f`r` \nceput, f`r` sf\r[it, imobil, imuabil, imperfectibil, [i \nzestrat cu personalitate. Ce este personalitatea?! Personalitatea este statornicirea unor aptitudini izvorte din natur` [i destinate s` continue activitatea energetic` a naturei. Munca omeneasc` se leag` ca o verig` \n lan]ul transform`rilor, pe care natura le-a \nceput \nainte de apari]ia omului. Personalitatea este o energie, ce izvor`[te f`r` nici un mister din ordonarea energiilor psiho-fizice, cu care omul vine pe lume. Tu ai personalitate poetic`. {i Eu am personalitate, dar personalitatea Mea este unic`, creatoare. Toate aceste caractere se cristalizeaz` \n Noi gra]ie eului. Ce este Eul?!!

50

AT H A N O R Sim]irea anticipa]iilor organice, adic` sim]irea anticip`rii voluntare. Eul este prima emo]ie a voin]ei spre putere, este germenul dorin]elor. Principala lui proprietate este u[urin]a de a se identifica lucrurilor externe. El \ncepe \ndat` dupe apari]ia sa cu cea mai vast` identificare. Primul eu este Eul Mistic. Prin el eul se identific` Mie [i Naturei |ntregi. Prima personalitate cristalizat` de eul primitiv este f`r` form`, de oarece are propor]ii incomensurabile. Dar eul nu r`mne la starea de pur` emo]ie. El se ra]ionalizeaz` treptat, \mbog`]indu-se prin experien]`. Cu ra]ionalizarea lui cristaliz`rile produse \n substratul sufletesc iau forme cu mult mai precise. A[a apar treptat personalit`]ile cunoscute \n via]a social` [i profesional`. Mai \nti aceste personalit`]i au caracterul de tipuri sociale [i morale: Ele conzist`, ca [i institu]iile publice, \n deprinderi constante [i unitare. Dupe personalit`]ile tipuri, dupe cum e[ti [i Tu, adic` perfect Da, pn` la Nu minusviceversa, identic Mie ast`zi, urmeaz` personalit`]ile active profesionale. La acestea rolul eului trece \ntr-o nou` faz`. Proprietatea de identificare cedeaz` \naintea propriet`]ei de selec]ionare. |n structura sufleteasc` a individului, eul g`se[te acum aptitudinele, pe care le selec]ioneaz` [i le \nt`re[te. Cristalizarea se ad\nce[te, cuprinznd func]iunile instrumentale ale muncei. La el eul se identific` muncii creatoare. Iat` pentruce trebue s` fii sim]itor, inteligent [i rezonabil, ca numai prin determinarea Ta, s` fii demn, de tot aceeace Eu am f`cut pentru Fericirea Ta! S` nu vrei tot aceeace se poate, de[i e[ti l`sat \n voia Ta \ntre Viciu [i Virtute de la z`mislirea Ta! {i multe s\nt, care ar putea s` nu fie. |nsoar`-te la timp sau nicidecum, pentruc` este tot att de onorat [i cel \nsurat [i cel holtei. Dar din Fericirea Altora s` nu s-ating` omul holtei s`-i fure averea, onoarea [i via]a, pentruc` plata f`c`torilor de rele este mai grea [i printr-o durere mai mare pl`te[te furtul s`u. {i se [tie de to]i c`, durerea este pozitiv` [i desf`tarea negativ`. |n sf\r[it, s` nu omori, nici s` calomniezi, nici s` pui foc, nici s`-]i ba]i joc de al]ii, ci s` ai respect de c`minul T`u, de so]ia Ta, [i iubire de pruncii vo[trii, de Societate, de Stat [i de rege.

51

AT H A N O R Nimic nu poate s` fie mai grav \n omenire de ct Calomnia. |nceputul este printr-o glum` de prost gust, o rotunje[ti, o \ncre]e[ti, o \nt`re[ti printr-o coaj` f`cut` [i pl`m`dit` bine din saliv` (scuipat), pe aceast` coaje construe[ti stnci cu promontorii de foc aprins prin apropierea c`ruia nu curge nici un ru, nici soare, nici arbori, nici muzic` divin`, ci numai smoal` prelins` din vrf pn` jos, [i pe aceast` mu[ama prive[ti victima pr`bu[indu-se, aceia[ victim` urcat` la v\rf printr-o Calomnie! Ca \ncheere voi zice c`, toate aceste maxime ale vie]ei le-am \nregistrat dintr-o lume ireal`, din cartea de piatr` a lui Dumnezeu, \n vis! Deci eu am visat cel mai mare vis al Umanit`]ei: Visul Cre[tinizmului. Dar spre a se adeveri cele scrise mai sus trebue s` m`rturisesc c` visurile din somnul meu au avut urm`ri tragice \n via]a de toate zilele, pentruc` am \ndurat cele mai grozave lovituri ale destinului mai atroce de ct \n somn, dupe cum a fost grozavul vis visat. Concluzie: M-am adresat lui Dumnezeu \n versuri: C`tre Dumnezeu. I Sunt s`n`tos internat ca nebun Am fost tratat samavolnic Cu mncare [i cas` \n comun |n mediul cel mai nemernic II Azi par nebun din durere Rd [i cnt con[tient de mine, C`ci este imposibil t`cere S-a dus vlaga prin suspine! III M` culc [i am visuri rele, |n ct ridic piciorul s` lovesc

52

AT H A N O R Din pricina insultelor grele, Ce ziua \n urechea mea sosesc! IV Boala r`ilor m` \nr`iaz` Sucomb`rile lor m` omoar` Noaptea suflarea casei ofteaz` Par a s`ruta o domni[oar`! V Oameni buni! N-am crezut \n Dumnezeu! Am fost om f`r` credin]` Dar azi cred n El, cel dinti, Eu, De atta mare suferin]`! Autorii consulta]i: 1. C. R`dulescu-Motru Personalismul energetic Capitol IV 2. Auguste Comte Philosophie Positive 3. Maeterlink Maria Magdalena 4. Vaschide Despre Visuri 5. B.P. Ha[deu Despre Dumnezeu Petre Andrei Stroe Autodidact (Selbstlehrer) Luni 7 Octombrie 1940 Bucure[ti

53

AT H A N O R

54

AT H A N O R Vis Din Limba Francez`. I Un muncitor cu grija zilei de mine Mi-a zis: Nu te mai hr`nesc, f`-]i singur pine! Visam. Croitorul: S`-]i faci singur hainele! {i zidarul: Lua]i mistria cu minele II {i singur p`r`sit de umanitate Blestemat cu lan]uri ne\nduplecate, Cnd imploram din cer o mil` suprem` G`seam peste tot du[mani [i anatem`! III Treaz, nesigur de lumina realit`]ei Zidarii fluerau pe scara corpora]iei, Mae[trii forfoteau, cmpul era sem`nat |ntr-adev`r am r`mas foarte extaziat!

55

AT H A N O R IV Am \n]eles fericirea mea [i ast`zi Niciunul, care traverseaz` multe str`zi Nu vrea s` nege frumosul lor ajutor {i din acel ceas sunt clientul tuturor! Sully Prudhomme Unui {colar Versuri Epigramatice Cnd m-a dat tata la i[coal` Citeam \n buc`t`rie Am trecut prin foc [i smoal` Din mica copil`rie! Sf\r[itNumele [i adresa trimi]`torului: Petre Ad. Stroe Popescu Poetul Autodidact (Selbstlehrer) Strada Berceni Comuna Bucure[ti Spitalul Central Serviciul IV B

P. Ad. St. Poppescu

56

DOCUMENTE FOTOGRAFICE(1939-1972)

AT H A N O R

Fotografiile din paginile ce urmeaz` reconstituie [i restituie un chip disp`rut \n vreme, o \nf`]i[are care a pierit. Utile ca documente fotografice, ele s\nt deopotriv` urmele vizibile ale unei existen]e poetice. Privite astfel, ar putea fi un \nso]itor necesar pentru cititorul care va dori s` nu intre singur \n arcanele textelor lui Gellu Naum, ci av\ndu-l pe autorul lor aproape. (D. S.)

Dispunerea fotografiilor este una aproximativ cronologic`, \ntruc\t \n cele mai multe cazuri nu a fost posibil` datarea lor cu exactitate. Acolo unde anul [i/sau persoanele care apar \n imagini s\nt men]ionate, am transcris nota]iile lui Gellu Naum de pe spatele fotografiilor. Autorii acestor fotografii nu ne s\nt cunoscu]i. (n. ed.)

58

AT H A N O R

cu mama, cele patru surori [i fratele

59

AT H A N O Rmama, Maria Naum

60

AT H A N O R

61

AT H A N O R

62

AT H A N O R

63

AT H A N O R

64

AT H A N O RJacques Hrold Paris, 1939

Jacques Hrold (pe trepte), Gherasim Luca [i Gellu Naum Paris, 1939

65

AT H A N O R

cu Mariana, prima so]ie 23, rue des Volontaires Paris, 1939 (pe perete, tabloul Conspiration de Victor Brauner)

66

AT H A N O R

Victor Brauner

67

AT H A N O RNadine Krainik, 1945

Nadine Krainik, 1944

68

AT H A N O R

Antonia (Ani) Rasicovici, 1945

cu Antonia (Ani) Rasicovici, 1944

69

AT H A N O Rcu Virgil Teodorescu 1940-1943

Virgil Teodorescu 1955

70

AT H A N O R

Expozi]ia Prsentation de graphies colores, de cubomanies et dobjets, Bucure[ti, ianuarie 1945. De la st\nga la dreapta: Gherasim Luca, X, Lygia Naum (cu spatele), Reni P`un, Virgil Teodorescu, X, Gellu Naum

71

AT H A N O Rcu Lygia

72

AT H A N O R

cu Lygia

73

AT H A N O R

Lygia Alexandrescu

74

AT H A N O R

1946

75

AT H A N O Rcu Lygia [i Andriana Fianu Leningrad, 1957

\n Delt`, mai 1955

76

AT H A N O Rcu Lygia C\mpulung Moldovenesc 1963

cu Lygia Praga toamna 1957

77

AT H A N O Rcu Vasko Popa, Bucure[ti, iunie 1962

cu Vasko Popa Belgrad septembrie 1967

78

AT H A N O R

79

AT H A N O Rcu poetul francez Guillevic, la Zilele Poeziei de la Struga, 22 august 1967

Struga, 1967

80

AT H A N O R

cu Gheorghe Dinu (Stephan Roll) Comana, 1972

81

AT H A N O R

cu tat`l s`u, Andrei Naum, \ntr-un colaj de Gheorghe Rasovszky

82

TEXTE

AT H A N O R

LUDVK KUNDERA Amintire SEBASTIAN REICHMANN Gellu Naum [i Jacques Hrold, redescoperirea unei prietenii DAN STANCIU |n afara oric`rei infiltr`ri a dresajului(pe marginea unei scrisori a lui Gellu Naum)

PAOLO SCOPELLITI Suprarealism [i psihanaliz`: o abordare nou` IULIAN T~NASE T`cerea este un genunchi de aur(despre filosofia poetic` a lui Gellu Naum)

84

AT H A N O R

LUDVK KUNDERA

Amintire

Mult` vreme, suprarealismul romnesc a \nsemnat pentru mine un singur nume: Perahim. Pictor c`ruia E.F. Burian i-a organizat o expozi]ie la Praga \n martie 1938, public\ndu-i \n programul teatrului s`u D 39 trei reproduceri ciudate. Nu mai pot reconstitui, ast`zi, cui i se datoreaz` pornirea afluentului romnesc, \ntruc\tva exotic, spre matca fluviului nostru. |ntr-o diminea]` din vara lui 1946, ]ineam \n m\n` o scrisoare cu aspect neobi[nuit: un text caligrafiat cu alb pe un carton negru [i av\nd ca antet un detaliu decupat dintr-una din frumoasele gravuri care ilustrau 20.000 de leghe sub m`ri de Jules Verne. Semnat: Gherasim Luca. Cei cinci membri ai grupului suprarealist romn propun o colaborare! La pu]in timp dup` aceea, scrisoarea avea s` fie urmat` de trimiterea unor imprimate insolite [i atr`g`toare din care aflam c` cei mai mul]i dintre ace[ti poe]i \ncepuser` s` publice de pe la mijlocul anilor 30 [i c` \[i multiplicaser` febril activit`]ile dup` eliberarea Romniei, \n 1944. Erau, a[adar, \n avans fa]` de noi, dar [i noi, la r\ndul nostru, le-am trimis reviste [i cataloage, iar mai t\rziu c`r]i. |ntr-un moment greu de determinat ast`zi, romnii au expediat spiritelor \nfr`]ite din \ntreaga lume \ntrebarea unei anchete care \[i propunea s` precizeze, sub multiple aspecte, punctele de

85

AT H A N O R plecare [i de vedere, includerea (sau nu) a unora [i altora \n diversele tendin]e ale postsuprarealismului epocii. Ancheta \ncepea prin cuvintele Iubirea, poezia, revolu]ia s\nt unul [i acela[i lucru, iar destui dintre noi au fost pesemne irita]i de amestecul de teorie [i poezie. Cei mai mul]i au r`spuns totu[i, \ns` ancheta fusese deja \ntr-un fel abandonat` odat` cu instaurarea socialismului romnesc \n 1947, acest gen de activitate a luat sf\r[it. (La noi, un an mai t\rziu.) La \nceputul lui 1951, am primit din Tel-Aviv o carte po[tal` de la Luca [i Trost. Le-am r`spuns, dar f`r` vreun ecou; coresponden]a trimis` \n aceast` regiune se r`t`cea frecvent pe atunci. Am citit mai apoi c` Luca a devenit un poet francez experimental. Dar iat` c` \n 1957 s-a manifestat pe nea[teptate Gellu Naum, spun\nd c` se afla la Praga \mpreun` cu prietenul s`u Virgil Teodorescu (un altul din cei cinci), care se instalase \n ora[ ca ata[at cultural, c` p`stra o frumoas` amintire a activit`]ilor noastre din anii 1945-1947 [i c` i-ar fi pl`cut s` ne \nt\lnim. Am stabilit o \nt\lnire la Brno, unde Naum avea de g\nd s`-[i \ntrerup` c`l`toria de \ntoarcere. |ns` planul acesta a e[uat, nu mai [tiu din ce cauz`. Dar primeam prin po[t` c`r]i [i felicit`ri de Anul Nou: La mul]i ani!* La \ncheierea [ederii sale, \n 1962, s-a manifestat [i Teodorescu: De[i n-am \ncetat s`-mi doresc s` v` v`d, n-am reu[it s-o fac, am\n\nd mereu \nt\lnirea din timiditate sau triste]e. {i mi-a trimis c\teva dintre vechile [sale] c`r]i, pentru a comemora glorioasa noastr` tinere]e. |n februarie 1969 am primit, cu o frumoas` dedica]ie, o antologie substan]ial` din poemele lui Naum, purt\nd titlul magic Athanor. Datorit` lui Pavel Benes din Brno, specialist \n limba romn`, am putut lua cuno[tin]` de con]inutul c`r]ii, vers cu vers. Voiam s-o traduc dar n-am g`sit adev`rata cheie. Pe vremea aceea am \nceput s`-l desemnez pe Naum cu expresia suprarea-

* \n limba romn` \n text. (n. trad.)

86

AT H A N O R list rustic fiindc`, la el, tot acel fantastic balcanic bizar scotea mereu la iveal` satul romnesc. Iar problema traducerii consta, de fapt, \n acest aliaj \ntre o imagina]ie foarte elevat` [i realit`]ile satului. |n 1983, un colet pe care i-l trimisesem lui Naum mi-a venit \napoi \mpodobit cu nou` [tampile: adresantul necunoscut. Ceva mai t\rziu, \nt\mplarea a f`cut s`-mi cad` \n m\n` o antologie francez` a suprarealismului mondial, din care am putut afla c` Naum plecase din Bucure[ti \n mla[tini, consacr\ndu-se arheologiei [i geologiei sau invers? Adunasem un teanc destul de mare de c`r]i [i scrisori din Romnia [i a[teptam s` apar` cineva c`ruia s` i le las mo[tenire. Acela avea s` fie un t\n`r romanist, Petr Turek, care mai apoi a [i scris o tez` despre acest subiect interesant; ba chiar a reu[it s` afle noua adres` a lui Naum [i m-a pus iar`[i \n contact cu el. C`r]i, scrisori La 3.3.1991, Naum \mi scrie: mi-a f`cut mare pl`cere s` primesc ve[ti de la tine. Am petrecut ace[ti 45 de ani la Bucure[ti [i fiecare var` \ntr-un sat doar cu iubita mea. Gherasim Luca a plecat la Paris via Israel, la fel [i Paul P`un, nu am nici o veste de la ei, refuz s` m` \nt\lnesc cu Luca atunci c\nd merg la Paris. Trost a murit la Chicago, de mult. Virgil Teodorescu a urmat nefericitul exemplu al lui Nezval, adic` a r`mas un stalinist, iar dup` 11 ani de [edere la Praga, unde so]ia lui avea nu [tiu ce treburi politice, a devenit poet de curte al lui Ceau[escu [i pre[edintele Uniunii Scriitorilor din Romnia. A[a st\nd lucrurile, \]i po]i \nchipui, desigur, c` am pus cap`t oric`rei leg`turi dintre noi. A murit [i el, \ntre timp. Astfel \nc\t am r`mas singur \n infern. [] Dup` interzicerea suprarealismului, am tr`it din traduceri [] p\n` \n 1960, c\nd fiindc` textele mele ap`reau \n str`in`tate [i unii se \ntrebau dac` nu murisem mi s-a permis s` public, pentru a ar`ta c` \nc` mai tr`iam. Fire[te, publicarea fiec`rui volum \nsemna o b`t`lie crunt` cu anumite persoane. |n tot acest timp, poemele mele ap`reau cam pretutindeni \n reviste, fiind publicate \n volum \n Fran]a, \n SUA, \n Iugoslavia. [] Acum, se preg`te[te publicarea

87

AT H A N O R operei mele nu r\de \n trei volume, iar un excelent eseist francez lucreaz` la biografia mea Citesc Zenobia, unicul roman al lui Naum, ap`rut recent \n german`, m` las fermecat de stranietatea fluxului s`u de imagini (mereu \ntrerupt de sec]iuni prin absurdul lumii \n care tr`im) [i \i adresez suprarealistului uitat \n infern un salut fratern.(Versiune u[or prescurtat` a unui text ap`rut \n 1992 la Praga, \n revista Sve dov literatura Literatura str`in`. Traducere din ceh` \n francez` de Petr Krl, traducere din francez` de Dan Stanciu.)

Poet, eseist, autor de piese de teatru [i, dup` revolu]ia de catifea, profesor la universit`]ile din Brno [i Olomouc, traduc`tor \n ceh` al lui Apollinaire, luard, Desnos [i Ren Char, Ludvk Kundera s-a n`scut la Brno, capitala Moraviei, \n 1920. Este v`rul romancierului Milan Kundera [i al lui Rudolf Kundera, pictor cunoscut \ndeosebi pentru peisajele sale din Provence, am\ndoi deveni]i cet`]eni francezi. A debutat \n timpul ocupa]iei germane, \n 1942, ca membru al grupului suprarealist clandestin Ra. Din acest grup mai f`ceau parte poetul Zdenek Lorenc, pictorii Josef Istler, Vclav Zyk mund, Bohdan Lacina [i Vclav Tikal, fotografii Milos Korec ek [i Vilm Reichmann. Grupul Ra a fost activ [i \n promovarea stilului zis informal, colabornd cu grupul Cobra la \nceputurile acestuia. Dintre textele scrise \n aceast` perioad`, un lung poem intitulat Ogorul mor]ii a fost publicat [i \n francez`, \n traducerea lui Pierre Fabricius, \n 1947 (sub titlul Le sillon de la mort), de c`tre editura Ra. |n 1944, \mpreun` cu Vclav Zykmund, Kundera a organizat dou` manifest`ri importante ce pot fi privite drept variante ale unor jocuri suprarealiste, dar [i precursoare ale happening-urilor [i instala]iilor de peste c\teva decenii. Pentru fiecare eveniment, Zykmund a aranjat [i fotografiat att obiecte, c\t [i actori deasupra c`rora a desenat semne cu aspect magic. Experien]a primului eveniment a dus la publicarea c`r]ii-obiect Compasul amenin]`tor, \n care versurile lui Kundera erau acompaniate de 16 desene ale lui Zykmund. |n anii 70, Kundera a fost un autor interzis, dar c\teva dintre c`r]ile sale au ap`rut sub form` de samizdat. Dup` 1989, a publicat zece volume de poezie, interviuri [i memorialistic`, iar \n 2002, la T\rgul de Carte de la Leipzig, i s-a decernat premiul pentru \ntreaga oper`.

88

AT H A N O R

SEBASTIAN REICHMANN

Gellu Naum [i Jacques Hrold, redescoperirea unei prieteniiDe c\nd locuiesc pe mica insul` din cartierul Montparnasse (cur\nd se vor \mplini doi ani) delimitat` de Rue des Plantes, Rue Pernety [i Rue dAlsia, trec aproape zilnic prin fa]a casei \n care a tr`it Jacques Hrold, \mpreun` cu so]ia sa Muguette [i fiica lor Delphine, vreme de peste dou`zeci de ani. Ne-am \nt\lnit \n toamna lui 1973, la c\teva luni dup` ce am ajuns la Paris. Ast`zi, cl`direa aceea \ngust` cu dou` etaje, din c`r`mid` ro[ie, contrast\nd izbitor cu celelalte case de pe Rue Bnard datorit` aspectului ei de construc]ie bine \nfipt` \n sol [i, totodat`, at\t de evident din alt` parte, pare s` fie nelocuit`. Nici un suflu nu vine s` mi[te perdelele ve[nic trase ce ascund cu grij` vie]ile care [i-ar putea avea ad`postul \n`untru. Acelea[i eterne ghivece cu flori \mpodobesc e un fel de a spune fa]ada primului etaj. Pe c\nd Jacques Hrold tr`ia acolo [i mergeam la el, de fiecare dat` casa \mi p`rea s` aib`, nu doar \n m`runtaiele ei, ci [i pe dinafar`, a[a cum o vedeam la sosire ori la plecare, un aspect mult mai nelini[titor. Dar \nainte s` p`r`sesc Romnia, Gellu \mi d`duse adresa lui Hrold, spun\ndu-mi s` trec neap`rat s`-l v`d. Se cunoa[te deja, din cartea lui Rmy Laville publicat` \n 1994, episodul petrecut la cafeneaua Dme, \ntr-o sear` de la \nceputul toamnei lui 1939, cu Hrold provoc\nd, plin de str`lucire [i umor, \nt\lnirea dintre Gellu [i o t\n`r` pictori]` de origine spaniol`, pe nume Anita, care [edea la masa lui Picasso, chiar al`turi de cea a

89

AT H A N O R romnilor (Victor Brauner, Gherasim Luca). Fiindc` Anita se uita insistent la Gellu, iar acesta ezita s-o abordeze, Hrold s-a ridicat, s-a apropiat de Anita [i, pretext\nd c` ar cunoa[te-o, s-a gr`bit s` i-l prezinte pe Gellu. Nu vom afla niciodat` cuvintele pe care i le-a [optit Hrold, dar efectul lor a fost imediat. Gellu a p`strat discre]ia \n privin]a acestei \nt\lniri, ca de altfel, la un mod mai general, \n privin]a vie]ii sale afective din timpul [ederii la Paris. Totu[i, \nt\lnirea cu Anita a fost la un pas de a-i schimba complet viitorul, ca om [i ca poet. Se pare c` t\n`ra femeie i-ar fi propus lui Gellu s` fug` am\ndoi din calea invaziei naziste ce amenin]a Europa, \mbarc\ndu-se \mpreun` cu al]i refugia]i spanioli pe un vapor de ocazie care i-ar fi dus \n Peru. Dar recitind de cur\nd scrisorile [i c`r]ile po[tale trimise de Hrold lui Gellu Naum (din p`cate, nu [tim ce s-a \nt\mplat cu scrisorile trimise de Gellu lui Jacques Hrold), la \nceputul acelei ultime toamne de libertate la Paris, c\nd Gellu \nc` mai locuia acolo, am v`zut \ntr-o alt` lumin` semnifica]ia a ceea ce poate p`rea o sear` banal` petrecut` cu prietenii, la cafenea. Ea a \nsemnat, dimpotriv`, cristalizarea unei lungi serii de dovezi ale prieteniei ce \i lega pe poet [i pe pictor, \n care jocurile seduc]iei [i supralicitarea limbajului erau esen]iale. Ac]ion\nd ca un mijlocitor plin de farmec, Hrold \i ajutase pe Gellu [i pe Anita s` g`seasc` un limbaj comun, de[i el \nsu[i \nc` mai oscila \ntre francez` [i romn`. Ce s-a petrecut \n seara aceea nu a fost doar rodul \nt\mpl`rii sau o manifestare, printre altele, a dispozi]iei \ndeob[te vesele a lui Hrold. Astfel, de la Cagnes-sur-Mer, unde se afla \n august 1939, Hrold i-a trimis lui Gellu o carte po[tal` \n care \i spunea s` treac` pe la portarul domiciliului s`u parizian pentru ca acesta s`-i dea adresa hotelului la care st`tea pe timpul vacan]ei. |ntr-o alt` carte po[tal` trimis` de la Cagnes-sur-Mer, se ar`ta preocupat de situa]ia str`inilor, supu[i la diverse [icane administrative \n preajma r`zboiului, [i vorbea despre acesta cu team`, ca despre viitoarea mare porc`rie. |n acela[i timp, voia s` afle ve[ti despre Mariana, so]ia lui Gellu, care se \ntorsese mai devreme la Bucure[ti. Tot lui Gellu, revenit [i el \n ]ar` ulterior, i se va adresa Hrold, \ntr-o alt` scrisoare, din aprilie 1940,

90

AT H A N O R rug\ndu-l s` treac` pe la mama lui din Bucure[ti pentru a-i spune s`-i trimit` urgent o copie dup` actul care \i atesta na]ionalitatea romn`. Dar \n acele vremuri \ntunecate, c\nd se anun]au at\tea primejdii, Hrold nu \[i pierdea nici o clip` umorul. Astfel, cartea po[tal` \n care se pl\ngea de situa]ia din ce \n ce mai precar` a str`inilor \n Fran]a [i de lipsa ve[tilor de la so]ia sa Violette, r`mas` la Paris, se \ncheia cu aceste cuvinte: Pe aici nu s\nt pescari [i, prin urmare, nici stele. |mi pare r`u. {i era semnat` Hrold \ngrijoratul. Totodat`, \ntr-o alt` scrisoare, datat` 14 februarie 1940, nu contenea s` laude ultima carte de poeme a lui Gellu ap`rut` la Bucure[ti, Vasco de Gama, pe care acesta i-o trimisese. Dar perseveren]a ta [i efortul pe care mi-l pot \nchipui, pentru a reu[i s`-]i publici acum Vasco de Gama \mi taie r`suflarea [i m` \nc\nt`. Aceast` carte, publicat` \n 1940, era \nso]it` de un desen al lui Jacques Hrold [i inaugura o Colec]ie Suprarealist` care avea s`-[i reia apari]iile abia \n 1944, dup` \ncheierea r`zboiului \n Romnia. A fost [i prima carte ilustrat` de Hrold, care va ilustra mai apoi c`r]ile a numero[i poe]i [i scriitori suprareali[ti Pierre Mabille, Jean-Pierre Duprey, Julien Gracq, Francis Ponge [i al]ii , dar [i mai multe scrieri inedite ale Marchizului de Sade, tip`rite \n edi]ii de lux [i \ntr-un tiraj restr\ns. |n aceea[i scrisoare, Hrold \[i ar`ta marea ner`bdare de a-l vedea pe Gellu revenind la Paris, a[a cum acesta \l anun]ase \n mai multe r\nduri. Ce se \nt\mpl` cu tine, cu liberarea ta [i cu zborul t`u \ncoace, despre care vorbe[ti \n fiecare scrisoare?, scria Hrold. Liberarea de care era vorba \nsemna \ncheierea serviciului militar pe care Gellu, \ntors \n Romnia, era obligat s`-l satisfac`. Mai trebuie spus c` lectura atent` a acestor scrisori ar duce la corectarea afirma]iiilor lui Andr Velter, din prefa]a antologiei lui Gherasim Luca ap`rut` la Gallimard dup` moartea acestuia, potrivit c`rora Gellu [i Luca nu ar fi revenit \n Romnia dec\t \n iunie 1940, cu pu]in timp \nainte de intrarea trupelor germane \n Paris.

91

AT H A N O R S\nt greu de \n]eles [i totodat` emo]ionante, din perspectiva prezentului, aparenta naivitate [i speran]a donquijotesc` de care f`ceau dovad` cei doi prieteni pe atunci, crez\nd c` ar mai putea, \n ciuda r`zboiului care b`tea la u[`, s` se re\nt\lneasc` f`r` prea mari dificult`]i la Paris, cum se \nt\mplase \n urm` cu c\]iva ani. De[i \ntreb`rile lui Hrold au r`mas f`r` r`spuns, acesta a insistat dou`-trei luni mai t\rziu (\ntr-o scrisoare din aprilie 1940) [i iar`[i \ntr-o a treia scrisoare, nedatat`, dar care pare scris` \nainte de luna iunie a aceluia[i an, c\nd Hrold [i Violette, so]ia sa, \nso]i]i de Victor Brauner, Oscar Dominguez [i so]ia acestuia, ca [i de Benjamin Pret [i Remedios Varo, au plecat \n grab` spre Perpignan [i apoi spre Marsilia. Pe m`sur` ce r`zboiul se apropie, scrisorile lui Hrold devin din ce \n ce mai pesimiste \n privin]a posibilit`]ii de a fi continuat` aventura colectiv` suprarealist` \n Fran]a. Aici, nici un eveniment important sau m`car demn de luat \n seam`, nici o publica]ie, nici o ie[ire pictural`. Totul se petrece acas` la fiecare, \n modul cel mai intim [i mai anonim cu putin]` [], \i scrie el prietenului s`u \n aprilie 1940. Iar c\teva s`pt`m\ni mai t\rziu: To]i prietenii s-au risipit care \ncotro, nu m` v`d aproape cu nimeni, \n afar` de Victor [i, din c\nd \n c\nd, m` duc la cafenea. O cafenea neurastenic`. {i cu preocup`ri lipsite de str`lucire. Breton se plictise[te, \nc`l]at cu cizme. Pret a[teapt`! []. Singura speran]` \n acest tablou mai degrab` sumbru ar fi, dup` Hrold, o eventual` \ntoarcere a lui Gellu Naum la Paris. |n scrisorile din aceast` perioad`, Hrold \[i exprim` chinuitoarea p`rere de r`u c` prietenul s`u poet nu e al`turi de el, pentru a-i \mp`rt`[i c`ut`rile asupra cristaliz`rii. Interesul lui pentru cristale pare s` dateze din 1934, dup` unele note g`site \n caietele sale, dar c`ut`rile \n aceast` direc]ie cap`t` o turnur` decisiv` \n cursul anului 1939. |n chestiunea cristaliz`rii \i scrie el lui Gellu \n februarie 1940 am \ncercat s` m` descurc singur, \ns` n-am reu[it. Iar lucrul acesta ia o amploare extraordinar` [i m` obsedeaz` at\t de tare \nc\t simt c` \nnebunesc. Mi se pare a fi o concep]ie nou`, foarte valabil` [i care se poate aplica la orice. Cum s` fac? Dac` m-ai putea ajuta! Dac` ai fi aici!

92

AT H A N O R |n convorbirile sale cu Michel Butor din 1964, Hrold situa \nceputul perioadei cristalelor \n pictura lui \n 1939. Deja \n Capetele (1939) spune el cristalizarea \ncepe. Mu[chiul se contract` at\t de puternic \nc\t \ncremene[te, devine piatr`. |n celelalte dou` scrisori amintite anterior, apelul c`tre prietenul s`u este reluat mereu: A[teptam s` te v`d ca s` vorbesc cu tine despre cristale, [i despre altele []; }i-am spus, cred, despre cristalizare Dac` ai fi aici! C\nd vii? Mai e[ti soldat?. |ntr-o ultim` scrisoare primit` de Gellu, \nainte ca Romnia s` fie cuprins` [i ea de v\ltoarea r`zboiului, datat` 2 ianuarie 1941, Hrold men]ioneaz` alte dou` scrisori, trimise dup` intrarea germanilor \n Paris. |n aceste scrisori, care nu au fost g`site, era exprimat` mai pregnant dec\t \n cele precedente \ngrijorarea \n privin]a atmosferei de teroare ce se instalase treptat \n Romnia. Regiunea unde te afli este \n fiecare zi pe buzele ziarelor, de o bun` bucat` de vreme. Cutremure, schimb`ri etc. S\nt foarte \ngrijorat \n privin]a ta [i te-a[ ruga s`-mi r`spunzi prin c\teva cuvinte. De remarcat modul de exprimare foarte reticent, aproape cu sub\n]eles, al lui Hrold, datorat f`r` \ndoial` temerii de a nu-i crea probleme prietenului s`u \ntors la Bucure[ti. Totodat`, Hrold \i comunic`, \ntr-un mod la fel de discret, propriile lui dificult`]i cotidiene, \ntruc\t era nevoit s` tr`iasc` [i s` lucreze \ntr-o c`m`ru]` a unui hotel mizerabil din cartierul arab al Marsiliei, av\nd de suportat [icanele poli]iei [i ale vecinilor de hotel, gangsteri [i informatori. |ns` dincolo de aceast` discre]ie, Hrold pare hot`r\t s` reziste loviturilor sor]ii. Lucrez mult de o lun` \ncoace. Am s`-]i trimit ni[te fotografii dup` ce voi primi c\teva r\nduri de la tine, scrie el. {i continu`: De dou` ori pe s`pt`m\n` facem jocuri [i desene la Breton, care locuie[te la periferia Marsiliei. E singurul loc unde mai uit`m de tichetele de p\ine []. |n \ncheierea scrisorii, \i \mp`rt`[e[te din nou prietenului s`u sentimentele pe care i le poart`, ar`t\ndu-[i \nc` o dat` \ngrijorarea. Spune-mi, Gellu, ce scrii [i care e activitatea ta, [tii c\t de mult m` intereseaz` acest lucru. S` relu`m leg`tura, \ncetul cu \ncetul, fiindc` \mi lipse[ti. {i nu m` face s` a[tept. }i-am spus, s\nt \ngrijorat.

93

AT H A N O R Pe timpul r`zboiului, coresponden]a \nceteaz` complet. Prima scrisoare de dup` r`zboi, datat` 15 iunie 1946, este primit` de Gellu ca r`spuns la un mesaj pe care a reu[it s` i-l trimit` lui Hrold cu pu]in` vreme \n urm`. Firul pare s` se re\nnoade cu u[urin]`, Hrold reg`sindu-[i dispozi]ia plin` de imagina]ie [i de veselie cumsecade. Drag` prietene Gellu, iat`-m`, cu ve[nica \nt\rziere de 6 ani. Oare voi putea s`-mi corijez vreodat` acest defect? S\nt bucuros s` am ve[ti de la tine, de-acum 40 de pene [i por]ile lor. Dup` instaurarea regimului comunist \n Romnia, schimburile epistolare dintre cei doi prieteni par s` \nceteze iar`[i pentru totdeauna. Ele vor fi reluate timid din 1967 (anul primei c`l`torii a lui Gellu la Paris dup` terminarea r`zboiului, \n timpul c`reia avea s`-l revad` pe Hrold dup` o \ntrerupere de aproape 30 de ani), sub forma unor c`r]i po[tale trimise la intervale rare [i cuprinz\nd fie ur`ri de Anul Nou, fie referiri la evenimente prin care un dram din prietenia de odinioar` \ncerca s` supravie]uiasc`, precum c`l`toria lui Hrold \n Romnia, din 1972, cu so]ia [i fiica sa.traducere de Dan Stanciu

94

AT H A N O R

DAN STANCIU

|n afara oric`rei infiltr`ri a dresajului*

Gellu Naum, Descrierea turnului, Editura Albatros, 1975 / Bun de tipar 5.VII.75. Ap`rut 1975. Comanda nr. 991. Tiraj 940 bro[ate. Coli de tipar 6,75. Tiparul executat sub comanda nr. 1111 la |ntreprinderea Poligrafic` 13 Decembrie 1918 str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97, Bucure[ti, Republica Socialist` Romnia Gellu Naum, Descrierea turnului, Editura Litera, 1975 / S-au tras din aceast` carte 150 exemplare, nepuse \n comer]. Coli tipar 10. Iulie 1975. Tiparul executat sub comanda nr. 1309 la |ntreprinderea Poligrafic` 13 Decembrie 1918 str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97, Bucure[ti, Republica Socialist` Romnia. Cu aceste cuvinte \ncep [i se \ncheie dou` volume de poezie identice [i felurite. |n spatele acestor cuvinte s-a derulat un episod din existen]a unui poet liber \ntr-un timp antiliber. S\ntem, cred (revenind pentru o vreme la alte vremuri), \n primele luni ale lui 1974. De c\]iva ani prieten cu Gellu Naum, mergeam adesea la el acas`, pe strada Gala]i. Acolo ne dedam acelei activit`]i pe care o cunosc \ndeaproape cei lega]i printr-o prietenie: st`team de vorb`. Mai precis, el vorbea [i eu ascultam, bagajul meu de vorbe fiind pe atunci \n formare. (Nici azi nu-i* Gellu Naum, Descrierea turnului. Not`. Acest text [i scrisoarea pe care o \nso]e[te au ap`rut ini]ial \n Dilemateca nr. 5 (septembrie 2006). Mi s-a p`rut oportun s` le reiau aici. (D. S.)

95

AT H A N O R prea deplin, dar n-are a face, trag n`dejde s` pot exprima cum trebuie ce mi-am pus \n minte s` exprim.) C\nd deschideam gura, \ndeob[te \ntrebam ceva (nu c-a[ fi fost curios din cale-afar` ori \nclinat a-i descoase pe oameni, asta ]inea mai degrab` de grija pentru bunul mers al motorului discu]iei, care trebuia alimentat c\nd [i c\nd cu un strop de petrol complementar). {i el \mi r`spundea prin largi ocoluri, o lua de la periferie spre centru sau viceversa, se oprea pe vreun palier mi[c`tor pentru a evoca un moment sau o figur`, apoi arunca o punte c`tre alte momente sau figuri (pe care le \mbr`ca \ntr-un labirint de paranteze luxuriante) [i revenea la zisa ini]ial`, de cele mai multe ori abrupt, fie pentru a-i pune cap`t printr-un Hai s` vorbim despre altceva, fie pentru a croi noi trasee. |ntr-una din zile (nu mai [tiu de unde pornise conversa]ia [i pe unde umblase ea p\n` s` ajung` aici), [i-a amintit de un vechi poem de-al s`u pe care, prin anii 60, i-l d`ruise unui prieten din Iugoslavia, poetul Vasko Popa. Era, mi-a spus, un lucru mi[to [i \i p`rea r`u c` nu-l mai are, ca s` mi-l arate. Dar mi l-a descris. G`sise c\ndva, printre filele unei reviste, o reclam` care prezenta ni[te gulere, o mul]ime de gulere a[ezate frumos \n [iruri, unele sub altele. {i fiecare guler avea un nume: Johann, Karl, Franz etc. (toate numele erau germane). L-a atras galeria aceea de personaje \ntruchipate printr-un articol vestimentar anodin, transferul de sens dinspre obiectual spre uman, personalizarea impersonalului. (Fire[te, astea s\nt cuvintele mele, el nu aluneca \n teorie a[a cum, poate imprudent, am alunecat eu adineauri.) Drept care, chemat de Johann, Karl, Franz [i de ceilal]i, a scris pe spa]iile albe dintre gulere c\teva versuri [i astfel s-a alc`tuit poemul ce avea s`-i fie d`ruit, mai t\rziu, lui Vasko Popa. Nu a trecut mult de c\nd aflasem despre poemul cu gulere [i \nt\mplarea (pesemne \ndrumat` de o necesitate care la ora aia \mi sc`pa) a f`cut s` descop`r, \ntr-un anticariat, un catalog cu articole vestimentare de pe la \nceputul veacului XX: rochii, fuste [i jupoane, pelerine, haine de c`l`torie [i costume de c`l`rie, c`m`[i, pantaloni, m`nu[i, ciorapi de l\n` [i veste tricotate, [epci [i p`l`rii, botine [i pantofi de dam`, gulere etc. Era un str`mo[ al

96

AT H A N O R mai recentelor cataloage Neckermann, pe care marile magazine ale epocii \l ofereau clientelei pentru ca aceasta s`-[i comande ce dorea. L-am luat [i, la urm`toarea \ntrevedere, i l-am ar`tat lui Gellu Naum, spun\ndu-i c` (dac` \i place [i dac` vrea) ar putea scrie un poem nou, pornind de la un impuls \ntruc\tva similar. A vrut. Peste var`, la Comana (de prin mai p\n` spre sf\r[itul lui octombrie nu st`tea \n Bucure[ti), a scris poemele grupate sub titlul Avantajul vertebrelor [i care, al`turi de altele, constituiau substan]a volumului Descrierea turnului, prev`zut s` apar` \n 1975, la Editura Albatros. |n toamn` s-a \ntors la ora[, a predat editurii manuscrisul [i s-a pus pe a[teptat. Destul de repede, a sosit primul [palt. Azi avem o treab` de f`cut, mi-a zis \ntr-o zi, c\nd am ajuns la el. Treaba era aceea de a da o form` final` Avantajului vertebrelor, fiindc` aveam (de o parte) paginile pe care le alesese din catalog, lipite din vreme de un me[ter pe ni[te cartoane solide, [i (de partea cealalt`) foile de [palt cu versurile lui, culese cu un corp de liter` minuscul. Trebuia, a[adar, ca aceste elemente \nc` disparate (dar pe care el le \mpreunase deja mental) s` fie aduse laolalt` \ntr-un tot concret. Zis [i (\n cele din urm`) f`cut. Am trudit o noapte \ntreag`, \mpreun` cu prietenul nostru Gheorghe Rasovszky, \n lumina chioar` a unei veioze, la \mbinarea vertebrelor. Lucram cu unelte precare (o foarfec` [i un borcan de pelicanol), t`ind [i lipind, printre fantomele unor ve[minte de mult apuse, versuri precum |]i d`ruiesc geografia mea / singura carte \n care am / \ncredere sau Vedeam ceva nedefinit / departe sau Sub baldachin aveam / vise de uria[ intram / ca un sprinten \n / necunoscut. |ntr-un travaliu epuizant [i totodat` exaltant, noi decupam \n[iruirile acelea de litere c\t o g`m`lie, aten]i ca nu cumva s` v`t`m`m vreun cuv\nt, iar el ne spunea unde (la dreapta sau la st\nga c`rui ciorap ori pe um`rul c`rei cucoane elegante) s` le fix`m. |nspre zori eram gata. Ce am istorisit p\n` aici (a[a cum m-am priceput, eu nefiind, de felul meu, un povesta[) ]ine de zona senin` a celor petrecute. A urmat \nt\lnirea acestei zone senine cu una \ntunecat`, o \nt\lnire despre care nu [tiu prea multe (dar pu]inul pe care-l [tiu

97

AT H A N O R poate va \nlesni \n]elegerea documentului reprodus \n continuare). Pe la sf\r[itul iernii, l-am sim]it pe Gellu Naum \ncordat, se vedea c` nu e \n apele lui [i c` nu-i ardea de nimic, iar Lygia (so]ia sa) a fost, cred, cea care m-a l`murit: Are probleme cu cartea. De[i el s-ar fi crezut \ndrept`]it s` nu mai aib`: timp de 21 de ani b`tu]i pe muchie, \[i sorbise cupa de amar, exclus, ignorat [i redus la t`cere (din pricina op]iunii lui pentru suprarealism de care nu voise cu nici un chip s` se dezic` [i care era o negare vie a realismului socialist atotbiruitor), public\nd traduceri pentru a-[i duce zilele [i, la r`stimpuri, literatur` pentru copii. Apoi, situa]ia p`ruse a se schimba. |n 1968 \i ap`rea volumul Athanor, urmat de Poetiza]i, poetiza]i (1970), Copacul-animal (1971), Tat`l meu obosit (1972), culegerea Poeme alese (1974). Lucrurile p`reau a fi intrat pe un f`ga[ c\t de c\t normal. {i, dintr-o dat`, zidul interdic]iei i se ridica iar`[i dinainte. Iar cauza nu-ului emis de cenzur` erau nevinovatele gravuri cu p`l`rii [i botine din Avantajul vertebrelor. Trebuie spus acum c` situa]ia chiar se schimbase pe undeva, prin p`r]ile superficiale. Activi[tii culturali de la 1975 nu mai erau culturnicii m`rgini]i din primii ani ai democra]iei populare, care nu [tiau dec\t s` dea cu barda pentru a face s` ]\[neasc` arta. Destui dintre ei se socoteau intelectuali fini, receptivi la modernitate [i ap]i s` guste metaforele lui Blaga ori s` vibreze la un stih arghezian. Ca atare, aveau o idee clar` despre cum se cuvine s` arate o poezie, oric\t de modern` sau de avangardist` ar fi ea. |n nici un caz, \ntr-o asemenea poezie nu aveau ce c`uta desene cu ciorapi, c`m`[i, jupoane, [epci [i alte alea. Hai, dac` erau ilustra]ii artistice, fie ele [i un pic abstracte, mai treac`-mearg`, ar fi fost de \n]eles. Dar p`l`rii? Ce-are poezia cu p`l`ria? Tovar`[u, poate nu e indicat s` d`m drumul la un volum de poezii ilustrate cu izmene, am aflat c` i-ar fi zis, plin de un venin onctuos, unul dintre cenzori superiorului s`u ierarhic. {i cum a zis a [i f`cut cenzorul din Connecticut. Iar prietenul meu Gellu Naum era tot mai \nnegurat [i mai ab`tut. Un altul, \n locul lui, poate ar fi cedat, cuprins de lehamite, ca s`-[i vad` cartea publicat`. La urma urmei, de unde at\ta

98

AT H A N O R \nver[unare pentru ni[te pantofi sau [o[oni sau ce-or fi `ia? Poemele erau intacte, nu li se clintise un cuvin]el. Volumul putea ap`rea, bine-mersi, [i f`r` desene, cine-ar fi [tiut, cui i-ar fi p`sat? Putea ap`rea imediat, doar s` accepte s` fie aruncat` din el gr`mada aia de rufe. Nu a fost de acord, n-a vrut nici \n ruptul capului s` renun]e, a ]inut-o pe-a lui: ori \mi publica]i cartea a[a cum e, ori la revedere. |n aceast` stare de spirit, ca o ultim` \ncercare de a g`si o ie[ire din impas, i-a scris o scrisoare lui Dumitru Popescu, pre[edintele Consiliului Culturii [i Educa]iei Socialiste (rang echivalent celui de ministru al Culturii de azi), al c`rei con]inut poate fi citit mai la vale. {i s-a pus din nou pe a[teptat. B`nuie