COLEGIUL TEHNIC NICOLAE TITULESCU MEDGIDIA

LUCRARE DE ABSOLVIRE

RECLAMA SI PUBLICITATE FORME DE PROMOVARE A SERVICIILOR PRODUSELOR

Absolvent: Bianca Ioana Cojocaru

Coordonator

Kober Ingrid

CUPRINS

ARGUMENT

Capitolul I MARKETINGULUI, A MIXULUI DE MARKETING

1 DEFINITIA MARKETINGULUI, A MIXULUI DE MARKETING

2. METODE DE PROMOVARE

Capitolul II PUBLICITATE

1 DEFINITIA CONCEPTULUI DE PUBLICITATE

2OBIECTUL PUBLICITATII

3 TIPURI DE PUBLICITATE

4 MEDII DE PUBLICITATE

5 ELEMENTE COMPONENTE ALE UNUI ANUNT PUBLICITAR

Capitolul III RECLAMA

1 DEFINITIE, OBIECTIVE

2 IMPORTANTA

Capitolul IV STUDIU DE CAZ

ARGUMENT

Tratarea tematicii alese se face in patru capitole dupa cum urmeaza:

Primul capitol contine de definitia marketingului, a mixului de marketing si metode de promovare. Marketingul reprezinta procesul de planificare si executie a conceptiei, stabilirii pretului, promovarii si distributiei de idei, bunuri si servicii in vederea crearii de schimburi care satisfac obiectivele organizationale.

Marketingul rezolva problemele clientilor in armonie cu interesele companiei si ale comunitatii

Implementarea strategiei de marketing este un proces dificil, ce se realizeaz printr-un complex de aciuni practice, ce reflect viziunea organizaiei cu privire la modalitile concrete de atingere a obiectivelor stabilite, concentrat n noiunea de mix de marketing

Mixul de marketing ca rezultat al mbinrii (amestecrii, combinrii) ingredientelor (componente ce intr ca accesorii n compunerea marketingului pentru a-i conferi anumite caliti i trsturi), al dozrii lor i al resurselor de care acestea au nevoie, ofer posibilitatea cunoaterii variantei de rspuns a organizaiei la cerinele i exigenele mediului

Metodele de promovare sunt:

Promovarea prin ambalaj.Conceput ca element sistematic,ambalajul,impreuna cu produsul,ocupa un loc din ce in ce mai important,atat in sfera de productie cat si a circulatiei bunurilor materiale.

Promovarea prin etichetare.

-etichetele de prt se realizeza in nuamta bicolara,fondul alb si pretul negru,iar cand au loc reduceri,pretul vechi nu se sterge ci se taie cu o linie rosie,indicandu-se alaturi de pretul nou

Promovarea prin expozitii de marfuri in interiorul magazinului In acest sens sunt recomnadate expozitiile specializate,care prezinta mai multe produse dintr-o grupa de marfuri,inrudite din punct de vedere al destinatiei (aparte electrocasnice,marfuri pentru voiaj si turism,articole metalice pentru menaj,produse dietetice etc).

Promovarea prin demonstratii practice.Cea mai eficienta forma de publicitate la locul de vanzare este marfa insasi.Prin caracteristicile sale de calitate,are cele mai mari sanse de a trezi atentia,intersul si increderea consumatorului,ducand la decizia de cumparare

Capitolul II trateaza definitia conceptului de publicitate, obiectivele publicitatii, tipuri de publicitate , medii de publicitate si elementele component ale unui anunt publicitar .

Publicitatea reprezinta unul dintre mijloacele de comunicare/ instrumentele promotionale cele mai utilizate in activitatile de promovare ale unui agent economic

Pe termen lung, publicitatea vizeaza obtinerea unor modificari de comportament la nivelul diferitelor categorii de consumatori, precum si mentinerea fidelitatii acestora fata de oferta agentul economic. Publicitatea este de mai multe feluri ;

In functie de ceea ce doreste sa promoveze

publicitate de produs (serviciu)

publicitatea de marca

publicitatea institutionala .

Dupa natura obiectivelor urmarite:

publicitate comerciala

publicitate corporativa

publicitate social umanitara

In functie de aria geografica de raspandire a mesajului preferata de agentul economic:

publicitate locala;

publicitate regionala;

publicitate nationala;

publicitate internationala.

Dupa natura publicului tinta vizat de agentul economic:

publicitate orientata catre consumatorii finali

publicitate orientata catre mediile profesionale si de afaceri

In functie de tipul mesajului difuzat, pentru care s-a optat:

publicitate factuala;

publicitate de natura emotionala

Dupa efectul vizat, agentul economic are posibilitatea de a alege intre doua tipuri de publicitate si anume:

publicitate directa

publicitate intarziata

Cele mai importante medii publicitare sunt: presa scrisa, radioul, televiziunea, cinematograful, publicitatea exterioara, publicitatea directa, publicitatea la locul de vanzare, tipariturile.

Elementele componente ale unui anunt publicitar sunt:

ilustratia

textul;

sloganul

Capitolul III contine reclama cu importanta si obiectivele ei

Reclamele reprezint un mod de discurs publicitar. Pentru ca o reclam s aib succes este necesar cunoaterea publicului int i a nevoilor lui. Reclamele beneficiaz de structuri publicitare subtile, rafinate, ce vizeaz percepia i emoia audienei

Reclama, prezinta o serie de avantaje in comparatie cu alte forme de promovare, cum ar fi: usurinta repetarii, costul redus pe persoana, impersonalitatea si chiar aprecierea pe care o acorda oamenii bunurilor carora li se face reclama.

Lucrarea se incheie cu Studiu de caz: Campanie Publicitar Pentru Promovarea un nou segment de ciocolat Milka Snax din categoria brandului de ciocolat Milka pe teritoriul Romaniei.

Capitolul I MARKETINGUL, MIXULUI DE MARKETING

1 Definitia marketingului, a mixului de marketing

Marketingul semnifica organizarea procesului de conceptie a produselor, productia, desfacerea si activitatea de service si postvanzare, pornind de la ideea de cunoastere a cerintelor consumatorului sau utilizatorului, in scopul satisfacerii celor mai exigente cerinte ale acestuia. ( A. Zamfir, Marketing, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974)

Marketingul reprezinta proiectarea, punerea in practica si controlul programelor elaborate in vederea influentarii acceptarii ideilor si implica consideratii privind planificarea produselor, stabilirea pretului, comunicarea, distributia produselor si cercetarea de marketing. (Kotler si Zalman, 1980)

Marketingul este analizarea, programarea si controlul resurselor diferitelor firme producatoare, politica si activitatea lor de productie si desfacere in vederea satisfacerii cerintelor diferitelor grupe de consumatori si a obtinerii de profituri. (Kotler, P. , Marketing-Management -; Analysis, Planning, and Control, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ,1990)

Marketingul este un concept fundamental, o noua optica economica, un nou mod de a gandi, de a pune centrul de greutate pe obtinerea de beneficii de catre intreprindere prin satisfacerea cerintelor consumatorilor pe calea adaptarii produselor, preturilor, distributiei si a altor activitati teoretice si practice, programate si organizate prin folosirea unor metode si tehnici stiintifice. (P. Stefanescu, Bazele marketingului, Bucuresti, 1995)

Definitia data de asociatia americana de marketing (American Marketing Association-AMA) este:

Marketingul reprezinta procesul de planificare si executie a conceptiei, stabilirii pretului, promovarii si distributiei de idei, bunuri si servicii in vederea crearii de schimburi care satisfac obiectivele organizationale.

Caracteristica comuna a tuturor definitiilor privind marketingul este:

Activitati care se refera la procesul de schimb sau influenteaza procesul de schimb.

Marketingul nu se refera la vanzare ci la rezolvarea unei probleme*.

Schimbul reprezinta actul de obtinere a unui produs/serviciu dand altceva pentru acesta (produs, serviciu, idei, bani).

Nevoia reprezinta forma de manifestare a instinctelor de supravietuire

Dorinta reprezinta forma de manifestare a nevoilor sub influenta educatiei, culturii, instruirii si/ sau prin influenta mediului social, economic, politic.

Cerintele sunt dorinte pentru care exista posibilitati de sustinere a unui schimb.

Clientul reprezinta cea mai importanta persoana din firma noastra, indiferent daca el este fizic prezent, scrie sau telefoneaza.

Clientul nu reprezinta o intrerupere in munca noastra, ci reprezinta sensul si scopul ei.

Clientul este cineva care ne aduce dorintele sale. Sarcina noastra este de a satisface aceste dorinte cu un profit pentru ambele parti.

Clientul nu reprezinta o statistica seaca, ci un om in carne si oase, de multe ori cu idei preconcepute sau gresite.

Clientul nu este cineva cu care sa te certi sau caruia sa-i pui la indoiala capacitatea intelectuala. Nimeni pana acum nu a iesit invingator din cearta cu un client.

Clientul este o parte vie a afacerii noastre. Nu noi ii facem o favoare, ci el ne face o favoare cand ne da posibilitatea de a-i satisface o dorinta.

Compania = Amplificator (multiplicator) de bani + Suma de relatii socio-economice + Suma de clienti

Marketingul rezolva problemele clientilor in armonie cu interesele companiei si ale comunitatii.

Mixul de marketing principal instrument al tacticii de marketing

Opiunea strategic de marketing, concretizat n decizia echipei manageriale exprim a face ceea ce trebuie dar pentru a face cel mai bine ceea ce trebuie este nevoie i de implementarea acesteia, adic de a face cum trebuie, pentru a ndeplini obiectivele propuse.

Implementarea strategiei de marketing este un proces dificil, ce se realizeaz printr-un complex de aciuni practice, ce reflect viziunea organizaiei cu privire la modalitile concrete de atingere a obiectivelor stabilite, concentrat n noiunea de mix de marketing.

Concept esenial al teoriei moderne a marketingului, mixul de marketing reprezint "ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combin cu scopul de a produce pe piaa int reacia dorit (Ph. Kotler Principii de marketing p. 134-135).

El reunete proprietile caracteristice ale organizaiei, elementele pe care aceasta le poate folosi pentru a influena cererea pentru produsul su n general, vnzrile n mod special, i anume: produsul nsui, nivelul preului, activitatea promoional i distribuia sau plasarea produsului. Acest set de variabile controlabile de ctre organizaie, cunoscut i sub numele de cei 4P are rolul de a detalia strategiile de marketing i de a influena piaa n vederea asigurrii eficienei maxime.

Mixul de marketing se refer la o anumit structur de eforturi de marketing, la combinarea, proiectarea i integrarea n diverse proporii ntr-un program de marketing a variabilelor controlabile n scopul dobndirii eficacitii necesare realizrii obiectivelor organizaiei ntr-o perioad determinat.

Specialitii apreciaz c mixul de marketing este unul dintre cele mai vechi i mai utile concepte de marketing elegant prin simplitatea lui (M.J. Baker op. cit., p. 64), atribuit lui Niel Borden (N. Borden, The concept of Marketing-Mix, n Journal of Advertising Research, iunie 1964) de la Harvard Business School, care recunoate c a mprumutat ideea de la un alt profesor de la Harvard Business School James Cullinton. El identific iniial 12 elemente ale mixului de marketing prin care se acioneaz asupra pieii n mod coerent i unitar: produs, pre, marc, distribuie, vnzare personal, publicitate pltit, promovarea vnzrilor, ambalarea, modul de prezentare, servicii post-vnzare, manipulare sau logistic i cercetarea de marketing.

Dar Eugen McCarthy (E.J. McCarthy Basic Marketing:A managerial approach-Homewood, I.L. Irwin 1960) simplific modelul la nivelul celor patru instrumente eseniale: produs, pre, plasare, promovare, acceptate de toat lumea sub formula de cei 4P (Product, Price, Place, Promotion), utilizate i astzi cu succes att n teorie ct i n practic. n ultima vreme, numeroi sunt cei care apreciaz ca insuficient combinarea celor patru variabile i fac diverse propuneri. Cei mai muli susin s fie luat n consideraie populaia pe care o socotesc ca element de baz i cel mai complex ingredient al amestecului i cercetarea care determin att natura ingredientelor ct i utilizarea celei mai potrivite reete de amestec a elementelor mixului de marketing (M.J. Baker op. cit., p. 65). Alii subliniaz rolul personalului ca variabil de importan esenial care trebuie adugat celorlalte patru elemente clasice, ntruct n orice organizaie calitatea i motivaia personalului care lucreaz acolo reprezint raiunea esenial care face publicul s doreasc (sau nu) s apeleze la serviciile ei (N. Hart Op. cit., p. 22).

Cei 4P constituie variabilele cheie prin care organizaia poate aciona n vederea obinerii impactului maxim asupra pieii i consumatorului i reflect modul n care sunt antrenate diferite componente ale resurselor de care dispune organizaia pentru obinerea efectelor scontate.

Mixul de marketing ca rezultat al mbinrii (amestecrii, combinrii) ingredientelor (componente ce intr ca accesorii n compunerea marketingului pentru a-i conferi anumite caliti i trsturi), al dozrii lor i al resurselor de care acestea au nevoie, ofer posibilitatea cunoaterii variantei de rspuns a organizaiei la cerinele i exigenele mediului. El nu poate fi un amestec stabil deoarece componentele sale ca i proporiile n care se combin se afl n continu schimbare. n fapt mixul de marketing se constituie n orice moment ca rezultant a aciunii unor factori de o complexitate i eterogenitate extrem, att de natur endogen ct i de natur exogen.

Dintre forele interne ce-i pun amprenta asupra structurii mixului de marketing i a modificrii acestuia, se remarc: resursele tehnice, financiare, de marketing, precum i structura organizatoric, metodele i calitatea conducerii. Esenial este capacitatea ntreprinderii de a delimita rolul fiecrui factor i maniera sa de aciune pentru a-i orienta spre atingerea scopului propus. Trebuie avut n vedere c forele endogene sunt potenate de cele exogene, care sunt factori externi, pe care organizaia nu-i poate controla, dar pe unii i poate influena prin aciuni promoionale de exemplu, sau preul pieii mondiale, pentru a obine o ajustare a aciunilor de marketing.

Ei trebuie s fie cunoscui i analizai pentru a evalua efectele probabile i a gsi modalitile specifice, pentru ca acetia s aib influen pozitiv asupra activitii organizaiei. Succesul organizaiei depinde ntotdeauna de confruntarea variabilelor controlabile, care sunt componentele de baz ale mixului de marketing (cei 4P) cu variabilele necontrolabile, care sunt factori externi dar foarte importani, care nu numai c nu pot fi ignorai, dar trebuie studiai i utilizai. Cei mai importani factori exogeni sunt: cererea de consum i comportamentul consumatorului, concurenii, practicile comerciale, conjunctura economic, forele ambientale (micrile ecologiste, organizaiile pentru protecia consumatorului), evoluia tehnologiei, legislaia etc. La rndul ei, fiecare component a mixului de marketing prin complexitatea problemelor pe care le presupune formeaz submix de eforturi, denumit i politic, ce reprezint un program amplu ce conine numeroase variabile. n fapt, acest ansamblu de variabile este i mai complex dac avem n vedere c modificarea fiecrui element se rsfrnge asupra celorlalte componente, ca efect propagat.

Fiecare din elementele mixului de marketing se constituie ntr-o potenial surs de avantaje competitive, dar circumstanele de pia diferite pretind combinaii diferite. Teoretic, componentele mixului de marketing pot fi combinate ntr-un numr infinit, dar n practic nu orice combinaie are acest statut, ci doar aceea, care alctuit n mod contient pe baza legturilor funcionale dintre obiectivele propuse i mijloacele folosite, conduce la obinerea unei eficiene maxime.

Ca urmare, constituirea mixului de marketing din fiecare perioad nu este o sarcin uoar ntruct pe baza studierii clienilor i concurenilor, se va alctui combinaia sau mixul de activiti care s asigure un echilibru ntre obiective i mijloace, un avantaj competitiv ce-i permite exploatarea la maximum a capacitii organizaiei.

2. Metode de promovare

Promovarea prin ambalaj.Conceput ca element systematic,ambalajul,impreuna cu produsul,ocupa un loc din ce in ce mai important,atat in sfera de productie cat si a circulatiei bunurilor materiale.

Ambalajul modern nu se mai limiteaza doar la protejarea produsului ,el constituie un mijloc de comunicare intre produs si consumator.Pentru a indeplini acest rol intermediary,ambalajul trebuie sa constituie un mijloc de informare cat mai completa asupra produsului respective.

Rolul informative al ambalajului creste atunci cand se asigura o buna imbinare cu publicitatea ., ambalajul de prezentare impreuna cu produsul trebuie astfel expus in rafturi si gondole incat sa joace rolul de vanzator mut,constituind un punct de atractie prin forma,dimensiuni ,culoare si imaginea produsului imprimata pe una din fetle,precum si un punct de informare comerciala prin prezentarea caracteristicilor produsului,a termenului de garantie sau valabilitate, a modului de utilizare.

Ambalajul de prezentare,caracterizat printr-o exceptie grafica deosebita,ofera prin imagini si texte toate informaiile necesare consumatorului,constituind suportul publicitatii la locul de vanzare a produsului.

Promovarea prin etichetare.

-etichetele de prt se realizeza in nuamta bicolara,fondul alb si pretul negru,iar cand au loc reduceri,pretul vechi nu se sterge ci se taie cu o linie rosie,indicandu-se alaturi de pretul nou;

-etichetele cu pronuntat carcater informativ se realizeza folosind mai multe culori,tinandu-se seama si de culoare produsului pe care il prezinta;

-textul pe etichete trebuie sa fie scurt,concis,inteligibil redactat,scris correct si usor lizibil..

Promovarea prin expozitii de marfuri in interiorul magazinului. Plecand de la principiul ca in unitatile comerciale,produsele trebuie si pot sa se ajute intre ele in procesul de vanzare,publicitatea la locul de vanzare se poate realize si prin organizarea unor expozitii interioare de marfuri.

In acest sens sunt recomnadate expozitiile specializate,care prezinta mai multe produse dintr-o grupa de marfuri,inrudite din punct de vedere al destinatiei (aparte electrocasnice,marfuri pentru voiaj si turism,articole metalice pentru menaj,produse dietetice etc).

Pentru a-si atinge scopul publicitar,expozitiile trebuie organizate intr-un loc distinc,dotat cu mobilier adecvat grupei de marfuri,sa prezinte un bogat sortiment de articole sis a asigure materialul informative astric necesar consumatorilor pentru a le trezi interesul.

De exemplu,organizarea unei expozitii la grupa de marfuri Aparate electrocasnice pentru pregatirea si pastrarea la rece a alimentelor,necesita urmatoarele operatii:

-stabilirea sortimentului de articole ce va fi expus;

-in functie de numarul de articole se va rezerva spatial necesar,expunerea facandu-se pe cele trei grupe de aparte: pentru prelucrarea termica,pentru prelucrarea mecanica si pentru pastrarea la rece a alimentelor (frigidere,congelatoare );

-etichetarea fiecarui produs expus cu mentiuni referitoare la : denumire,carcateristici tehnico-functionale esentiale,operatii ce le pot executa (dupa caz) si prt;

-etalarea se va face de asa maniera incat sa sugereze operatiile ce le pot executa,modul de folosire,si accesoriile pe care le pot utiliza in efectuarea operatiilor;

-evidentierea produselor noi,cu mentioanarea principalelor carcteristici,indeosebi a avantajelor pe care le ofera fata de produsele existente;

-amplasare de panouri informative cu imagini ale produiselor ,desne,schite pentru observarea perticularitatilor constructive,dar si texte cu referire la: avantajele oferite in munca gospodinelor ;modul de utilizare;modul de instalare,intretinere si de folosire eficienta;

Promovarea prin demonstratii practice.Cea mai eficienta forma de publicitate la locul de vanzare este marfa insasi.Prin caracteristicile sale de calitate,are cele mai mari sanse de a trezi atentia,intersul si increderea consumatorului,ducand la decizia de cumparare.De aceea,oricand este posibil,comerciantul trebuie sa puna pe consumatori in contact direct cu produseke,pentru ca acestia sa se convinga de valoarea lor de intrebuintare.

Forma concreta de materializare a acestei tehnici,o constituie demonstatiile practice.Acesta modalitate de reclama comerciala se practica mai ales la aparatele electrocasnice si electronice.In acest sens in cadrul magazinului exista un loc special amenajat si dotat tehnic unde se demonstreaza pe viu functionarea aparatelor si performantele pe care le au.De asemenea,acolo unde este cazul,se demonstreaza cum sunt folosite si eventualel accesorii pentru executarea diferitelor operatii (robotul de bucatarie,aspiratorul de praf etc).

Deosebit de utile sunt aceste demonstratii practice in cazul actionarilor de popularizare a produselor noi.In acest fel se aduc la cunostinta consumatorilor modul de utilizare,performantele si deci avantajele si diferenta de prt.

Capitolul II PUBLICITATE

1 Definitia conceptului de publicitate

Publicitatea reprezinta unul dintre mijloacele de comunicare/ instrumentele promotionale cele mai utilizate in activitatile de promovare ale unui agent economic.

Publicitatea cuprinde toate actiunile care au drept scop prezentarea indirecta orala sau vizuala a unui mesaj in legatura cu un produs, serviciu, marca sau firma. Astfel, prin actiunile publicitare, agentul economic urmareste sa asigure o informare complexa a publicului in legatura cu activitatea, produsele si serviciile sale, cu marcile sub care acestea sunt prezentate pe piata si sa determine actul de cumparare.

2 Obiectivele publicitatii

Pe termen lung, publicitatea vizeaza obtinerea unor modificari de comportament la nivelul diferitelor categorii de consumatori, precum si mentinerea fidelitatii acestora fata de oferta agentul economic

In functie de scopul urmarit, agentul economic isi poate structura activitatea de publicitate tinand seama de anumite obiective specifice, cum ar fi:

a) obiective de informare:

comunicarea cu privire la aparitia unui nou produs;

descrierea caracteristicilor produsului / serviciilor disponibile;

educarea consumatorului in vederea utilizarii produsului;

propunerea unor noi utilizari pentru acelasi produs;

informarea asupra modificarii pretului;

clarificarea unor neintelegeri;

reducerea temerilor cumparatorilor;

crearea unei imagini a firmei;

sprijinirea campaniilor de promovare a vanzarilor;

sustinerea unor cauze sociale.

b) obiective de persuasiune

atragerea preferintelor consumatorilor spre o marca;

mentinerea preferintei pentru o marca;

determinarea consumatorilor sa cumpere acum;

cresterea frecventei cumpararilor;

schimbarea manierei de percepere a atributelor produselor;

contracararea actiunilor concurentei.

c) obiective de amintire / reamintire

mentinerea notorietatii produsului;

amintirea / reamintirea existentei si avantajelor produsului;

reamintirea necesitatii utilizarii produsului in viitor;

reamintirea locatiei de cumparare.

In scopul realizarii obiectivelor specifice mai sus mentionate, trebuie parcurse o serie de etape, cele mai importante fiind:

cunoasterea nevoilor publicului tinta;

selectarea suporturilor de difuzare;

crearea mesajului;

determinarea bugetului;

evaluarea rezultatelor.

3 Tipuri de publicitate

Formele de materializare a publicitatii cuprind un intreg ansamblu de mijloace si tehnici diferite care pot fi utilizate de un agent economic, al carui obiectiv final il constituie modificarea atitudinilor si comportamentului consumatorului.

Agentul economic poate opta in demersurile sale publicitare pentru una dintre urmatoarele variante, in functie de dezideratul pe care il urmareste, astfel:

In functie de ceea ce doreste sa promoveze:

publicitate de produs (serviciu) reprezinta forma cea mai familiara si mai frecvent utilizata in practica publicitara, care urmareste stimularea cererii de consum pentru produsele (serviciile) la care se refera;

publicitatea de marca axata pe evidentierea marcii sub care este introdus pe piata produsul sau serviciul;

publicitatea institutionala are ca principal obiectiv cultivarea in randul publicului a unei atitudini favorabile si de atasament fata de firma si de oferta sa.

Dupa natura obiectivelor urmarite:

publicitate comerciala vizeaza obiective de natura comerciala, in principal cresterea volumului vanzarilor;

publicitate corporativa are ca obiectiv cresterea valorii sociale a firmei, in vederea pregatirii pietei pe termen lung;

publicitate social - umanitara urmareste promovarea ideilor care depasesc sfera economica, a cauzelor social umanitare sustinute de organizatiile non-profit.

In functie de aria geografica de raspandire a mesajului preferata de agentul economic:

publicitate locala;

publicitate regionala;

publicitate nationala;

publicitate internationala.

Dupa natura publicului tinta vizat de agentul economic:

publicitate orientata catre consumatorii finali este realizata pentru bunurile de consum, distribuite prin intermediul retelei comerciale;

publicitate orientata catre mediile profesionale si de afaceri - are ca obiectiv fie bunurile de larg consum, fie bunurile cu destinatie productiva.

In functie de tipul mesajului difuzat, pentru care s-a optat:

publicitate factuala pune accentul pe reliefarea caracteristicilor clare ale produsului;

publicitate de natura emotionala vizeaza exploatarea unor trasaturi si resorturi emotionale ale clientului.

Dupa efectul vizat, agentul economic are posibilitatea de a alege intre doua tipuri de publicitate si anume:

1. publicitate directa are un efect imediat;

2. publicitate intarziata produce efecte dupa un anumit interval de timp.

Dupa sponsor, publicitatea se diferentiaza in functie de agentul finantator, acesta putand fi producatorul, intermediarul sau alti agenti economici interesati.

4 Medii de publicitate

Elaborarea unei politici promotionale trebuie sa tina seama si de mijlocul de transmitere a mesajului firmei. Mediile publicitare sunt reprezentate de diferitele canale de comunicare prin intermediul carora pot fi transmise mesajele publicitare.

Cele mai importante medii publicitare sunt: presa scrisa, radioul, televiziunea, cinematograful, publicitatea exterioara, publicitatea directa, publicitatea la locul de vanzare, tipariturile.

Presa scrisa constituie principalul mediu publicitar sub forma scrisa, care utilizeaza, in principal, urmatoarele suporturi:

ziarele, avand drept caracteristici fundamentale: selectivitatea geografica, flexibilitatea in spatiu si timp, pret scazut, amplificarea numarului de cititori, calitate scazuta, selectivitate demografica redusa etc.

revistele, avand drept caracteristici fundamentale: selectivitate demografica, amplificarea numarului de cititori, calitate ridicata, flexibilitatea in spatiu, selectivitatea geografica redusa;

presa gratuita, avand drept caracteristici fundamentale: selectivitatea geografica, selectivitate demografica, permanenta, flexibilitatea in spatiu.

Caracteristic acestui mediu de publicitate este faptul ca prima si ultima pagina reprezinta cel mai bun amplasament pentru transmiterea mesajului dorit, de asemenea si paginile impare (aflate in dreapta celui care citeste) sunt mai bine evaluate comparativ cu paginile pare.

Actiunile de publicitate prin presa se realizeaza sub forma anuntului publicitar, bazat pe o afirmatie simpla, pe indemn si pe efectul repetitiei asupra cititorului.

Radioul este acel mediu publicitar care ofera doar mesaje auditive, eficienta sa depinzand de capacitatea ascultatorilor de a retine mesajul, respectiv de numarul de reluari ale acestuia.

Cele mai importante caracteristici ale mediului publicitar radio sunt flexibilitatea in spatiu si timp, selectivitatea geografica, audienta ridicata in spatiile exterioare, posibilitatea repetarii, cu usurinta, a mesajelor, permanenta, flexibilitatea orarului de emisie.

Principalele avantajele ale utilizarii radioului ca mijloc de promovare sunt: selectivitatea (diferentierea pe categorii de ascultatori), costurile moderate, flexibilitate si mobilitate. Publicitatea prin intermediul radioului prezinta dezavantajul ca mesajul nu poate fi prezentat decat sonor, ascultatorii facandu-si doar o imagine partiala si temporara asupra obiectului mesajului.

In prezent este un mediu de publicitate folosit pe scara larga, avand in vedere ca are o arie de acoperire mare si poate transmite mesajele cu o rapiditate deosebita.

Televiziunea este un mediu publicitar care a cunoscut o dezvoltare exploziva in ultimele decenii, asigurand o combinatie unica a sunetului, imaginii si miscarii.

Mesajele transmise prin intermediul televiziunii ajung la intreaga populatie. Acest mediu se caracterizeaza prin naturalete, selectivitate geografica, costuri ridicate, viteza mare de transmitere a mesajelor, scaderea eficientei datorita schimbarii canalului atunci cand se transmite publicitate.

Impresia de contact cu destinatarul mesajului, flexibilitatea satisfacatoare, posibilitatea unei difuzari reperate la ore de maxima audienta se numara printre avantajele publicitatii efectuate prin televiziune. Principalul dezavantaj al publicitatii desfasurate prin televiziune este acela al costurilor destul de mari pe care aceasta le implica.

De asemenea, este de mentionat faptul ca publicitatea prin televiziune trebuie sa tina seama de unele restrictii specifice. De exemplu, in cazul publicitatii prin televiziune pentru produsele din categoria bauturilor alcoolice este interzisa utilizarea ca tinta publicitara a minorilor sau prezentarea acestora consumand alcool.

Cinematograful este un mediu de publicitate relativ modest, putin flexibil, utilizarea lui fiind conditionata de vizionarea unui film. Caracteristicile sale sunt selectivitate demografica redusa, naturalete, calitate ridicata, viteza mare de transmitere a mesajelor.

Publicitatea exterioara presupune utilizarea in scopuri publicitare a insemnelor luminoase, precum si a afiselor, bannerelor, panourilor publicitare aplicate pe cabinele telefonice, mijloacele de transport in comun de suprafata sau subterane etc. Acestea au avantajul de a comunica idei simple si concise, menite sa stimuleze vanzarea unor produse si servicii, sa mentina interesul publicului pentru o anumita marca sau firma.

Principalul lor dezavantaj consta in concizia mesajului transmis publicului, agentul economic neavand posibilitatea de a prezenta toate caracteristicile produsului sau serviciului comercializat.

Publicitatea directa presupune transmiterea controlata de mesaje unui anumit grup de persoane, implicand actiunea de comunicatie care are ca obiectiv informarea si atragerea clientului potential spre un produs sau loc de vanzare. Se realizeaza, de regula, prin intermediul postei in forma sa clasica sau in cea electronica, sau prin televanzare.

Individualizarea si actualizarea permanenta a mesajului constituie principalele avantaje ale publicitatii directe.

Publicitatea prin intermediul mijloacelor de comunicare electronice: pagini de web-site proprii sau prezenta in cadrul unor portaluri administrate de terti.

Publicitatea la locul de vanzare se realizeaza in unitatile de vanzare, fie de producatori, fie de distribuitori, sub diverse forme: comunicate sonore, expuneri de produse, distribuitoare automate, proiectii audiovizuale etc.

Tipariturile reprezinta un mijloc de promovare foarte eficient, datorita contactului direct pe care acestea il au cu publicul tinta. In aceasta categorie a materialelor publicitare putem include: afisele, cataloagele, pliantele, prospectele si brosurile, agendele si calendarele etc.

Publicitatea gratuita se concretizeaza in orice forma de noutate cu semnificatie comerciala in legatura cu un produs, serviciu sau firma (de exemplu: luarea unui interviu unor factori de decizie ai agentului economic).

5 Elemente componente ale unui anunt publicitar

Elementele componente ale unui anunt publicitar sunt:

ilustratia sporeste efectul anuntului prin captarea atentiei si prin elemente informative sugestive si explicative ale mesajului propriu - zis;

textul poate fi conceput in diverse forme, dintre care cele mai importante sunt: textul informativ, textul prin care se urmareste crearea unui anumit sentiment fata de produs, firma sau marca si textul pentru publicitate editoriala;

sloganul este o formula scurta (4 8 cuvinte), usor de retinut si capabila sa atraga atentia, ce include de obicei marca produsului sau a firmei.

Eficienta unui anunt publicitar este influentata de marimea anuntului (in raport cu dimensiunea totala a publicatiei), de amplasarea sa in pagina si de frecventa aparitiei

Capitolul III RECLAMA

1 Definitie, obiective

Reclamele reprezint un mod de discurs publicitar. Pentru ca o reclam s aib succes este necesar cunoaterea publicului int i a nevoilor lui. Reclamele beneficiaz de structuri publicitare subtile, rafinate, ce vizeaz percepia i emoia audienei.

Reclamele occidentale mizeaz pe mesaje subtile care fac trimitere la anumite valori ale consumatorului, adic la un stil de via rafinat, apartenena la un grup select, self-esteem ridicat. Accentul este pus pe individualitate, n sensul c asocierea cu o anumit marc i imprim valorile acelei mrci i te face mai puternic ca personalitate.

Reclama definete la superlativ legtura dintre Emitor i Receptor. Publicitarul (emitorul) tie ce-i dorete prietenul su, cumprtorul (receptorul), iar acesta la rndul lui, este mulumit c i-au fost citite gndurile. Atunci cnd se realizeaz o reclam se urmrete foarte atent ca oferta s fie bine neleas de ctre public. Este oferit produsul propriu-zis (nivelul de suprafa), i, mai ales, este oferit o atitudine (nivelul de adncime). De multe ori produsul promovat ajut la socializare, la integrarea n grup, meine viu spiritul de gac i ntreine viu acest spirit; se ofer mai mult dect poate face produsul nsui, se ofer o imagine de sine superioar.

Trstura principal a reclamei este persuasiunea. Creatorul textului de reclam trebuie s anticipeze corect reacia destinatarului, i s formuleze oferta sa astfel nct ea s vin n ntmpinarea necesitilor, dorinelor receptorului.

Mijlocul prin care se realizeaza comunicarea platita si impersonala in vederea atragerii atentiei asupra unui produs sau serviciu, in vederea influentarii cumparatorilor pentru cumpararea si utilizarea lui se numeste reclama.

Ea este principala forma de publicitate platita, metoda clasica de promovare a produselor, care se prezinta sub forma unui mesaj platit de un sponsor, in majoritatea cazurilor intermediat de mijloace de comunicare in masa si are functia de a convinge un anumit public (M. Moldoveanu, D. Miron Psihologia reclamei Ed. Libra, Bucuresti, 1995, p.17).

Reclama are ca obiectiv imediat atragerea atentiei, determinarea si declansarea cat mai rapid posibil a deciziei de cumparare si schimbarea atitudinii clientului. Ea vehiculeaza informatii si utilizeaza mijloace de convingere a consumatorilor pentru ca ei sa cumpere. Scopul principal este cel comercial pe termen scurt.

Reclama are mai multe functii, cele mai importante fiind:

- atentionarea asupra existentei produsului.

- difuzarea informatiilor credibile despre produsul sau serviciul respectiv.

- trezirea interesului pentru un produs.

- influentarea preferintelor consumatorilor pentru obtinerea adeziunii lor.

- stimularea deciziei de cumparare.

Indeplinirea lor se poate face daca reclama respecta cateva conditii: - produsul are caracteristici unice importante.

- calitatile ascunse ale produsului sunt importante pentru consumator.

- se manifesta o tendinta favorabila pentru produsul respectiv.

- exista un potential de piata adecvat.

- se manifesta un mediu concurential favorabil.

- sunt conditii favorabile pentru marketing.

- firma doreste sa cheltuiasca pentru reclama.

- firma dispune de specialisti in domeniul marketingului, pentru comercializarea produsului.

2 Importanta

Reclama se foloseste pe scara foarte larga, intrucat ea si-a dovedit utilitatea, incepand de la lansarea unui nou produs cand a constituit instrumentul de familiarizare, sensibilizare si stimulare a curiozitatii si dorintei pana la intretinerea atentiei consumatorului prin fidelitate, simpatie si in final repozitionarea imaginii produsului, care se poate deplasa spre alte calitati, spre produsul imbunatatit, etc.

De asemenea, reclama, prezinta o serie de avantaje in comparatie cu alte forme de promovare, cum ar fi: usurinta repetarii, costul redus pe persoana, impersonalitatea si chiar aprecierea pe care o acorda oamenii bunurilor carora li se face reclama. Dar, reclama are si inconveniente, ceea ce determina utilizarea ei in anumite limite, ca de exemplu: costul total ridicat, eficienta scazuta si eventual in timp indelungat, iar inexistenta feed backului, nu da posibilitatea inlaturarii eroilor, neintelegerii mesajului.

Se utilizeaza mai multe tipuri de reclama, ce rezulta pe baza clasificarii, in functie de o serie de criterii. Cele mai importante criterii sunt:

1. canalele de informare si mijloacele tehnice de realizare, diferentiaza reclama:

a. grafica prin tiparire.

b. prin efecte luminoase

c. viu grai radio.

d. combinata televiziune, cinematograf.

e. prin etalarea produselor vitrina, expozitii.

f. prin servicii si prime acordate cumparatorului.

2. organul senzorial receptor diferentiaza reclame:

a. vizuale ziare, cataloage, prospecte, calendare, parade, demonstratii, targuri, expozitii, panouri, ambalaje.

b. auditive radio.

c. audiovizuale televizoare, filme.

3. aria geografica diferentiaza reclame:

a. locale

b. regionale

c. nationale

d. mondiale.

4. sponsorul diferentiaza reclama sponsorizata de: producator, intermediar, alt agent.

Purtatorii reclamelor sunt si ei de o mare diversitate, ei alegandu-se in functie de: natura produselor, receptorul si gradul lui de cultura, etc. cei mai des utilizati purtatori de reclame sunt: magazine, expozitii, targuri, cladiri, constructii, mijloace de transport, sali de sport, stadioane, ziare, reviste, radio, televiziune, cinematograf, etc.

Calitatea reclamei, concretizata in gradul de indeplinire a obiectivelor pentru care este utilizata, depinde in mare masura de mesajul ei si de canalele de transmitere a acestuia.

Elaborarea mesajului, deci crearea temei, ce se exprima in diverse forme, fiind rezultatul activitatii creative, imaginative, forme ce trebuie sa se armonizeze cat mai bine cu canalul de transmitere sau cu suportul.

Un mesaj adecvat se bazeaza pe selectarea datelor de maxim interes, structurarea lui in functie de specificul procesarii informatiei si pe cunoasterea preferintelor potentialilor cumparatori.

Eficienta reclamei depinde de gradul in care reclama: atrage si retine atentia, poate fi memorata, este persuasiva, surprinde prin continut si forma, capteaza prin utilitate sau solutii oferite etc.

Experienta arata, ca desfasurarea campaniilor publicitare, in care reclama ocupa locul central, conduce la rezultate mai bune. De aceea, se remarca preocuparea pentru organizarea campaniilor publicitare si urmarirea eficacitatii lor.

In aprecierea eficientei activitatii publicitare, se porneste de la cheltuielile efectuate pentru aceste activitati conform bugetului destinat, care se determina prin mai multe modalitati, cele mai utilizate fiind: nivelul concurentilor, cat ne permitem, procentaj la profit, etc.

Masurarea eficientei reclamei in special, a publicitatii in general, se face prin urmatoarele metode: masurarea nivelului de constientizare, masurarea gradului de aducere aminte, analiza atitudinilor, evaluarea psihologica, sortarea si numararea, care ii dau posibilitatea vanzatorului sa evalueze in ce masura publicitatea este productiva din punct de vedere economic, in ce masura a meritat sa cheltuiasca.

Din punct de vedere etic, publicitatea este acuzata, ca incurajeaza latura materialista, ca fardeaza realitatea, creeaza false nevoi, manipuleaza consumatorii, etc. in favoarea unui numar restrans de producatorii, care obtin profituri mari.

Desigur, activitatea publicitara ca si alte activitati, are si efecte pozitive si negative, conduce la obtinerea unor avantaje sau dezavantaje, dar, daca avem in vedere, atat efectele economice favorabile dezvoltarii, cat si faptul ca ea ajuta la mentinerea libertatii de exprimare si de alegere, publicitatea, in limite rationale joaca un rol pozitiv in plan economic si social.

Capitolul IV STUDIU DE CAZ

CAMPANIE PUBLICITAR PENTRU PROMOVAREA UN NOU SEGMENT DE CIOCOLAT MILKA SNAX DIN CATEGORIA BRANDULUI DE CIOCOLAT MILKA PE TERITORIUL ROMANIEI.

Ideea Principala

Milka Snax: calitate, sortiment larg si prt accesibil !

ntroducere :Ciocolata

AdusnEuropananul1502deCristoforColumb,iniialarboreledecacaonus-a bucuratde preamultsucces.Dupcetehnicadeprelucrareaboabelordecacaos-aperfec ionat, ciocolataadevenitunprodusdintrecelemaiapreciate. In prezent, ciocolata este un produs consumat de toate segmentele de populatie: de la copii la vrstnici, femei, barbati, disponibil tuturor pturilor sociale. Rsful cel mai la indemn consumatorilor este ciocolata. Cu o gama variat de produse prezent pe pia, publicul are de ales intre ciocolat la un pre redus, de diverse sortimente la cea de lux cu arome inedite, n ambalaje sofististicate.

Despre brand: Ciocolat Milka

Povestea Milka suna cam asaPhilippe Suchard isi deschide propria ciocolaterie in Neuenburg cam prin 1800 , si printr-un anunt publicitarface reclama pentru un nou desert proaspat, au chocolat fin de sa fabrique, ceea ce inseamna in romana ciocolata fina de casa. In 1820 isi extinde afacerea si cumpara o moara parasita dotand-o cu ceva ustensile rudimentare iarSuchard putea produce 25-30 kg de ciocolata pe zi, pe care in prima faza a vandut-o sub forma de tablete sau napolitane.

In 1887, Carl Russ Suchard, ginerele lui Philippe Suchard fondeaza prima fabrica de ciocolata din Imperiul Austro-Ungar de la acea vreme. La acel moment, ciocolatei (cu exceptia ciocolatei lichide) nu ii fusese adaugat lapte, astfel incat acesta era o delicatesa inchisa la culoare si amaruie. Abia in anii 1890 a fost scoasa pe piata ciocolata cu lapte Suchard. Unsprezece ani mai tarziu, in 1901 Legenda Mov vede lumina zilei, cand numele marcii Milka este inregistrat. Inca de la aparitie, ambalajul tabletei Milka este mov, pe acesta fiind imprimate o vacuta si o vedere panoramica a Alpilor. Numele Milka reprezinta, de fapt alaturarea primelor silabe ale cuvintelorlapte(Milch) sicacao(Kakao) in limba germana.

In 2002, la mai mult de un secol de la aparitie, ciocolata Milka este lansata pe piata din Romania. Din 2010, consumatorii romani se pot bucura si de gustul delicios al biscuitilor Milka: blat de biscuit pufos sau crocant cu cea mai fina ciocolata cu lapte Milka. Oferta include Milka ChocoBiscuit, Milka ChocoCookie, Milka ChocoMinis si ultimele noutati: biscuitii Milka Jaffa in 4 sortimente: cu jeleu racoritor de portocale si zmeura si mousse delicios de caramel si ciocolata.

In luna octombrie 2011, Milka, lider pe piata de ciocolata, lanseaza Milka Snax, un nou segment in categoria de ciocolata, care ofera ocazii de consum noi pentru piata din Romania motivcnuafostorganizatocampaniede promovare

Sortiment

Milka Daim Snax 60g si 145g(bucati de caramel si fulgi de porumb crocant cu ciocolata Milka), prt 3 lei/buc.

Milka Crispy Snax 60 g si 150 g (fulgi de porumb crocanti si stafide invelite in ciocolata Milka), prt 3,5 lei/buc.

Lila Stars Snax 60 g si 170 g (alune intregi, crocante, acoperite cu ciocolata Milka)- 5 lei buc.

Pentru promovarea noului segment de ciocolat Milka Snax se propune organizarea unei campanii publicitare pe teritoriul Romaniei

IDEEA PRINCIPAL: Milka Snax : calitate, sortiment larg si pre accesibil!

Scopul general:

PromovareabranduluipepiaaRomaniei iinformareapubliculuidespregamade produselor existente.Augmentareavolumuluidevnzri.

Obiective:

1) Informareapubliculuidesprebrandisortiment.

2) Augmentarea volumului de vnzri pe perioad scurt (6 luni) cu 50% i pe perioad lungcu500%.

3) Promovareavnzrilor B2C

4) PromovareavnzrilorB2Bprezenansupermarkete,magazinealimentare,etc.

5) Creareauneiimaginipozitivedesprebrandpetermenlung.

6) Atragereaclienilornoi.

7) Augmentareanumruluideclienifideli.

Deoarece scopul principal al campaniei date este de a informa i promova Milka Snax pentru locuitoriidinRomania,iarproduselecomercializatesuntdelargconsum, publicul int esteunullargiestecaracterizat astfel:

Vrsta: 16 -65 ani

Gen: masculin, feminin

Venituri: de la mici pn la mari

Mediu: urban deoarece produsele Pergale sunt comercialiazate n oraelemarialeRomniei

Cum va fi promovat:

Strategia emoional

Slogan: Milka Snax ciocolata care ndulcete VIAA!

Derivate: Milka Snax pentru toi: copii, tineri, maturi.

Milka Snax n orice situaie creaz dispoziia.

Milka Snax calitatea i pre.

Spot TV Se va arta diferite categorii de consumatori:

Copii la recreaie: un copil trist, altul se apropie i-i ntinde ciocolata Milka Snax.

Tinerii ( studenii) veseli la plimbare cu Milka Snax

Lucrtori de oficii discut la un ceai cu ciocolat Milka Snax

Doi ndrgostii tineri savureaz Milka Snax apoi doi btrni se cuprind i zmbesc cu ciocolata Milka Snax .

Milka Snax ciocolata care ndulcete viaa.

OOH Baner: n dependen de locaie vor fi artai diferite tipuri de categorii consumatori care consum diferite tipuri de produse Milka Snax i Sloganul: Milka Snax ciocolata care ndulcete viaa.

Elaborarea campaniei publicitare:

Se va organiza o campanie larg de promovare a brandului Milka Snax ciocolat de calitate, sortiment larg i preuri accesibile.

Perioada:

Campaniavafiorganizatndouetape:

I. Etapa agresiv de promovare. Perioada: 2 luni (noiembrie decembrie, 2014). Se recomand o strategie agresiv de promovare, deoarece concuren a pe pia este mare, caracterizatdeunbrandlider:Bucuria iogamlargdeprodusedinimport.

II. Etapa de reamintire. Perioada: 2 ani (2015 2016)

Bugetul este stabilit n funcie de obiectivele promoionale:

I. Etapaagresivdepromovare.Bugetul:50000euro.

II. Etapadereamintire.Bugetul:50000euro.

Implementarea i coordonarea programului:

Sevaapelalaoageniedepublicitatelocal,

ResponsabildincompaniedirectoruldeMk

Mixul Promoional:

1 Etapa agresiv de promovare. Perioada: 2 luni (noiembrie decembrie, 2014). Pentruetapadatsevorutilizaurmtoriipurttoridepublicitate:

TV posibilitatea de comunicare cu publicul larg, trezirea interesului, informarea i promovarea.

OOH:

BillboardnBucuresti iRegiuni(oraelemaimarialeR)

City-light

Panouri LED

Radio

Degustri n supermarkete i centre comerciale

2. Etapa de reamintire. Perioada: 2 ani (2015 2016) Pentruetapadatsevorutilizaurmtoriipurttoridepublicitate:

TVpromovareade2oripeancte20zile

OOH:

BillboardnBucuresti iRegiuni(oraelemaimarialeRomaniei )plasareaperioadtotal,3 panouriBucuresti,1panouConstanta,1panouBrasov.

1 Etapa agresiv de promovare. Perioada: 2 luni (noiembrie decembrie, 2014).

TV:

Deoarece grupul central European Media Enterprises. propune un split de televiziuni printre care ,Pro-TV MTV Romania cu rating ridicat, iar scopul principal al campaniei este de a promova publicului larg produsele, Milka Snaxserecomanddeacolaboracu central European Media Enterprises. idea cumprasplitul din5canaleTV,pentruaobinepreurimaibune,respectivavem

TV CANAL

MINUTE

CONDITII

PRET

Pro-TV

300

65% prime time, 35% offtime

10500

MTV Romania

400

80% prime time, 20% offtime

3600

PROCINEMA

300

70% prime time, 30% offtime

500

PRO SPORT

300

80% prime time, 20% offtime

250

ACASA

1000

100% prime time

100

TOTAL

14950

OOH

Se vor selecta:

1)10 Billboarduri ndiferitesectoarealeoraului,napropiereasupermarketelor,undesunt comercializateprodusele,perioada2luni.Pre total=5600euro.

2)Sevorselecta20 City-light-uri prinapropieredecoli,universitiilngmagazinele specializateUnirea ,perioada2luni.Pretotal=3200euro. 3)Sevaplasaspotde10secpepanouriLEDnora,celemaimariintersecii 7 LED-uri, perioada2luni.Pretotal=3000euro.

Radio

Pentru a promova sloganul se va utiliza Radio, spot de 15 sec: Canalele Radio: radio 21, radio zu, KissFM, pro FM , perioada2luni,totalminuteacte100minutelafiecare. Pretotal:5000euro

Degustri n supermarkete i centre comerciale, perioada 2 zile. Pre total: 5000 Euro

Toi clienii vor obine reducere de 10%. Mixul Promoional:

Plasarea n supermarketuri i centre comerciale:

Ciocolatele Milka Snaxvorfipoziionatenzonacaselor si comercializatencompartimentuldulciurilor ivorfi poziionatecaciocolatedecalitatesuperioar.

2.Etapa de reamintire. Perioada: 2 ani (2015 2016)

TV

PentruetapadatsevaorganizacampaniiscurtedereamintirelaTV,naintedeAnulnou i primvara(nceputulluimartie) Canalele TV: Prime + CTC

Plasarea va fi efectuat, n limita bugetului disponibil.

Total TV = 20000 euro

OOH prezena 24 luni

Billboardnor.Bucuresti iRegiuniplasareaperioad24luni,3panouriBucuresti (centru, Cotroceni, Eroilor ),1panouConstanta ,1panouBrasov.

Pre total: 26400 euro

Un city-light lng magazin specializat Unirii 24 luni, Pre Total = 3000 euro

Total OOH = 29400 euro

Rezultatele ateptate pe termen lung

: 1) Cunoaterea ciocolatii Milka Snax din categoria brandului de ciocolat Milka de ctre 65% din total populaia RM.

2) Crearea unei imagini pozitive pentru produsele Milka .

3) Creterea vnzrilor mai mult de 500%.

4) Creterea numrului punctelor de distribuie.

Evaluarea eficienii aciunilor promoionale:

1) Apelarea la Mangenta Consulting, pentru analiza n baza anchetrii, cunoatererii ciocolatei Milka Snax din categoria brandului de ciocolat Milka pe teritoriul Romaniei: - ianuarie (dup promovarea agresiv) noiembrie 2015 pentru verificare. i msurarea clienilor disponibili de a cumpra.

2) Analiza n baza volumului de vnzri.

3) Analiza n baza numrului de puncte de distribuie, dificultatea de penetrare.

4) Analiza n baza zvonurilor, comentariile clienilor.

5) Clienii vor fi invitai dup degustare de a ndeplini o mic anchet.

Bibliografie:

Manole Victor; Stoian Mirela; Dorobantu Horia Marketing, Editura ASE, Bucuresti, 2004

Constantin Sasu . Marketing,

Balaure Virgil (coordonator); Adascalitei Virgil, Balan Carmen, Boboc stefan, Catoiu Iacob, Olteanu Valerica, Pop Al. Nicolae, Teodorescu Nicolae Marketing, Editia a II-a revazuta si adaugata, Editura Uranus, Bucuresti, 2002

Literatura de specialitate, in speta diverse publicatii cum ar fi Revista de comert, Ghidul comerciantului ANIMMC etc.

Anexe

1901

1908

1960

1973

2003

11