PEDRO ARTURO AGUIRRE

!STSRXA

MHGALO

MANIHIDeliruri gi fantezii ale cultului personaiitelii tn politicd

Traducere din limba spanioldEr-ENa-ANca CovraN

NEMIRA

CUPRINS

Prolog

Imitarea zeilor 1,4

Originea elenisticd a cultului personalittrgii................ 23

Marele Zid Chinezesc qi cuceritorul lumii de dincolo de mormAnt... 30

Caligula ca antierou existengialist........."....... 35

Marele debut al lui Nero 39

Marele Castel al Maimutei ................. +4

Napoleon, geniu al marketingului politic 50

Hitler sau narcisismul ca necrofilie.............. 58

Marea farsd a Ducelui,..... 64+ - , .r t l n ' rr r' 'Insemniri apocrile ale lui Benito Mussolinr.. 68

Francisco Franco sau exaltarea mediocritefli............. 70

ZAmbetul lui Franco strxlucegte.. 75

infrrrrrrrr"t,rl maregal P6tain........ 82

Pius aI XII-lea Ei evlaviosul siu micelar croat 87

Marx, Lenin, Stalin gi cultul personalittr1ii................ 94

Ziua de nattere a lui Dumnezeu........... 98

Umorul sinistru al lui Stalin ...... 103

Mao, invidiosul........... .............. IA7

Un scrupul subtil al lui Kim Ir-sen.......... ..... It4

Monstrul lui KimJong-i1........ ... 119

Flori ale megalomaniei.............. ................... 12+

Numai prostituatele se spali! .... 128

Tiranul din Tirana.. ................... 133

,,Barbe de Jap"R6kosi, cel dispre1uit................ .................... 143

Fidel, Fidel, popoarele igi mul1umesc................ .............. t47

Dandy Roqu.......... .. I53Unchiul Ho............. .................. 158

Paradoxurile cultului lui Atatiirk ................. 163

Generalisimul gi Zmeoaica sa.......... ............. 169

,,Fluturele de Fier" gi Ferdinand, solul ei cleptoman......................... 176

Nalionalism postcolonial 9i cultul personalite1ii................................ I82Sukarno celflamboyant .............. ................. 185

Elegantul Salvator al pinzei kente.......... ...... t93

,,Comunocraqia" lui Slly, ideolog genial ....... 201

Copilul mare din Koboko..... .... 208

Imperiu...... ............. 2t4Mobutu 9i Kakoko .................... 22L

Btrrbatul acela! ......... .................. 227

Incredibilul general Eyad6ma 9i superpurerile sale...... .... 234

Charisma nu cAgtigl rdzboaie .... 236

Monstrul Carpii Ver2i........... ..... 241

Saladinul nefericit..... ................. 248

Beielii lui Saddam. .. 254

Ayatolahul qi cultul personalitigii................ ................... 260

Notarul de provincie................. ................... 264

Borat in Alexandria. .................. 270

Bdrbatul poleit cu aur din Aghabad................ ................, 27B

Azerbaidjan exportl: cultul personaliteqii................ ....... 2g6

Trei episoade ale domnului pre;edinte mexican ............... Z9Z

Japul obscen ........... 299

Papa Doc, vrijitorul-qef................. ............... 307

Populism latinoamerican gi cultul personaliti1ii................................ 311

Sua Majestade, O Presidente.................. ............. 3t7

Generalul gi sfAnta..... ................ 324

Mussolini de la Tropice................. ............... 333

Kitsch-ra,Itotalitar .... 342

Trei ,,minuni1ii" arhitectonice ale megalomaniei care n-au existat

niciodati.... .............346Opt cazuri neobignuite care nu s-au bucurat

de cultul personalitIgii................ .................. 34g

Democralie gi megalomanie........... .............. 362

Megalomania No Please, IVe're British ........... 372

Anarhigti incoronaqi? ................ 380

Bibliografie miniml...... ............. 384

IMITAREA ZEILOR

,,Si de ce nu m-as compara cu zeii?

Este de ajuns sd fiu la fel de nemilos ca ei."

Alrnnr Cavus, Caligula

A te pretinde Dumnezeu printre oameni este un proiect absurd qi o mareaventurd existenqiah. Esre cea mai remerarl qi absurdi idee umand. AceastrIstorie a megalomaniei este o scurrr antologie a faptelor lipsite de mdsuri, a

delirurilor gi fanteziilor cultului personalitilii in politici. Include trisdruri,curiozitl,ti qi cugetrri despre patericele personaje care au dorit si atingi im-posibilul: si devini zei. Nu esre o carre de gtiinge politice, nici de psihologie,nici de sociologie, nici de istorie. Este vorba doar despre o rrecere in revistia exceseior gi nebuniilor dictatorilor deliranli. AEadar, cititorul sr nu se a9-

tepte sd giseasci aici cugetiri inlelepte despre carzele gi consecinlele socio-politice pe care le-a ar.'ut cultul personalitilii asupra societdlilor umane.

Desigur, asta nu inseamni cd ddm uiterii faptul cr Max \weber a fost celcare, intr-un mod celebru, a descris trei tipuri diferite de autoritate: cea tra-digionah, cea ragional-legale gi cea charismarice. Este pe deplin dezvrluit fe-nomenul cultului personalitrqii in explicalia lui \x/eber? Nu in totalitate.Sistemele de supremagie cenrrate pe imaginea unui lider precum cele generatein secolul XX de cdtre totalitarism, populism 9i nagiunile cu independenldreJente ar putea fi consemnate ca personificarea a ceeace rweber caracteri-zeazd' ca ,,rutinrzarea autoritelii charismatice". Dar fenomenul cultului

ISTORIA MEGALOMANIEI 15

personalitelii a depdgit tipologia weberiani. Regimurile totalitare ale secolu-

lui trecut au incercat si se justifice apeiAnd la o combinalie intre tridiqi",dreptul legal 9i charismr, pe lAngi ideologie. Este adevirat cd strategia dejustificare

^vea caelement central promovarea cultului personalitrlii lideru-

lui, dar schemele ideologice, tradilionale qi legale n-au fosr niciodati inlatu-rate pe deplin.

Cultul personalitelii a fost un proiect complex care le scapi neobservat

arhetipurilor sociologiei qi ale gtiinlelor politice penrru a invada domeniulpsihologiei. Grecii au vorbit despre Hybrisl pentru al defini pe eroul care

obqinea gloria gi, innebunit de succesele sale, prerindea sa-i imire pe zei. Acest

sentiment il determina sI comiti gregeale dupd gregeal;. Drept pedeapsl pen-

tru Hybris, zeli av conceput Nemesis, care o aduce pe respectiva persoand la

realitate prin egecuri gi pedepse severe. Multe personaje mitologice au induratNemesis-ul zellor Agamemnon, Arachne, Creon, Echo, Icar, Jason, Marsyas,

Flercule, Odiseu, Oreste, Sisif, Jason qi Tantal intre alfi. Astizi psihologiisustin dizertagiidespre un sindrom Hybris,tulburare comuni a guvernantilor

care sunt la putere de mai mult timp. Cert este cd neurogtiinla nu a gisit inclbazele gtiingifice care sI expiice acest sindrom, dincolo de simptomele evi-

dente: trufie, indepirtare progresivl de realitate, narcisism exacerbat etc.

Un celebru fost ministru al afacerilor externe britanic, David Owen, s-a

apucat sd studieze tot ce arelegdturl. cu aceste simptome ale Hybris. El ne

spune ci puterea intoxicl atAt de mult incAt sfArqegte prin a af.ectajudecata

conducdtorilor gi ii face si se simti fiinle unice desernnate de soarri si inde-

plineascd mari fapte vitejegti. Asemenea perversitate aparelaguvernanlii dinregimurile democratice qi, evident, cu o mai mare vigoare, tn sistemele auto-

ritare gi totalitare, unde impotrivirile fajl de dictator sunt aproape nule sau

complet inexistente. Mulli tirani poartl cu sine complexe ;i tulburiri ale

personalitegii grave de-a lungul multor ani, care ies la iveale atunci cXnd intrein posesia acelui Hybris al puterii absolute gi se vid inconjurali de calomni-

atori care-i lingugesc constant. Apare la satrap o inrunecare a minlii de naturi

1 Hybris inseamnd intr-un context modern mdndrie sau incredere in sine, orgoliu.in Grecia Anticd, Hybris descria un comportament violent gi excesiv, care era de obiceipedepsit (n. tr.).

L(t PEDRO .A.RTURO ACIUIRRE

megalomand care-l face sX se increadi in faptul cd este infaitibil gi de neinlo-

cuit. Se croiegte drum spre cultul personalitdlii, spre constructiile faraonice,

pentru ca dictatorii si se creadd genii universale, qi spre o dezvoltare pa-

ranoidi care-i determinr si-i considere dugmani de moarte pe toti cei care

critici sau au plreri diferite.

tn secolul XX, odati cu <lezvoltarea mijloacelor de comunicare in masi,

guvernantii dictatori au avut la indemAne cele mai eficiente instrumente pentru

a-qi promova propriul cult al personalitijii. Tehnicile moderne de propagandd

le-au permis liderilor si dobAndeascd. o extraordinari omniprezengi. Desigur,

cei trei titani ai acestui fenomen au fost Hitler, Stalin gi Mao, care au guvernat

naliuni mari, au condus armate enorme gi au fost cArmuitori universali ai unorideologii totaliare. Totuqi, cultul personalitdlii in niciun caz nu a apa4inur

exclusiv marilor naliuni ca Germania, Rusia sau China. indeosebi nesibuite

(gi tragicomice) au fost experiengele acelor dictatori ai naqiunilor mici care au

cdutat si devind zei, precum Trujillo, Bokassal, Idi Amin, Niiazov, Kim Ir-sen

9i atAlia al1ii care-gi fac aparilia in aceastl succintl Istorie a megalomaniei.I)ar

cert este cI, in linii mari, toli dictatorii care s-au inchinat cultului personalite-

gii n-au fost decAt nigte imitatori, inrr-o mai mare sau mai mici. misurl, ai

triadei Hitler-Stalin-Mao, degi trebuie si recunoagtem cd unii dictatori maipulin importanfi au fost uneori in stare si conceapi metode ingenioase gi foarte

originale pentru o mai mare laud; a personalitejilor lor merunre.

Cultul personalitigii a fost consubstangial cu nazifascismul. Crearea mi-tului lui Hitler, cum l-a numit istoricul britanic Ian Kershaw, a fost posibiledatoriti folosirii ingenioase a unor tehnici propagandisre moderne penrrucrearea gi manipularea imaginii sale. spunem asra, firegte, firr si uitdm cicircumstanlele memorabile ale Germaniei tnvinse in Primul Rnzboi Mondial,umilite la versailles ;i biciuite de hiperinflajie gi de oscilaqiile economice, au

fecut-o sI incline spre a-gi dori o conducere mesianiclProcesul carcl-a ffansformat pe Adolf Hitler din personajul mediocru 9i

antipatic care er^intr-un erou de talia celor consacrati a fost lent gi complex.

1 Jean-B6del Bokassa, cunoscut ca Bokassa I al Africii Centrale;i saladin AhmedBokassa, a fost un militar de carierd, ofiter 9i presedinte al Republicli Centrafricane,care mai tdrziu s-a autodeclarat impdrat, titlu menlinut pand in 1979, c6nd a fost de-tronat (n. tr.).

ISTORIA MEGALOMANIEI 17

tn cadrul Partidului Nazist, cultul sru a debutat devreme, la inceputul anilor1920, cind unii militanji il comparau deja cu Napoleon sau cu Frederic cel

Mare. Dar odati cu tntemnigarea sa dupi ,,Puciul de la beririe"l legenda luiHitler a luat amploare gi el tnsuqi a incepur sr creadi cu adevirar ci era predes-

tinat sr fie marele lider de care ^veanevoie

Germania. tn anii ce au urmat, incare nazigtii erau ceva mai mult decAt un simplu motiv de enervare in politicagermani, mitul lui Hitler a fost creat in mod congtient in sAnul migcirii saie

cu scopul de a consolida panidul, penrru a cAgtiga noi membri. ln anii 1930,

odati cu dezvoltarea electorali a partidului, cultul penrnr Fiihrer a incetat simai fie pur qi simplu proprietatea unui partid marginai gi fanatic. Inclusivmilorttatea populaliei germane, care nu manifesta niciun entuziasm pentnr

Hitler, avea deja ser'zatia crescAndi ci geful nazisr nu era un simplu politiciancufundat in mediocritatea din'V7'eimar, ci ci era vorba despre un lider extra-

ordinar, un birbat in laga cdruia nimeni nu purea si rimAn5 indiferent.

Conducerea propagandei naziste a reugit sl faci din acest aurenric om de

nimic intruparea presupuselor ,virtuqi germanice" - curaj, b;rbe1ie, integri-tate, loialitate, devotament pentru cauzd. - in opozilie cu decadenla extrava-

gantd" a Republicii de la \(eimar. Fiihrerul reprezenta lupra - la fel ca titlulci4ii sale Mein Karnpf- "omului mic" confruntat cu interesele mari gi per-

verse care manevrau societatea. Hitler a ajuns cancelar chiar infruntAnd unmediu ostil din parteaunui sector majorirar care-l considera parvenit social,

demagog ordinar gi purtitor de cuvAnt al maselor isrerice, dar cultul siu a

reugit sd se impund intr-o perioadi de timp surprinzdtor de scurti. S-a ex-

ploatat imaginea unui lider riguros, in stare sd restabileasci ordinea Ei si ofere

o schimbare decisivi. Pe lAnga toate acesrea, Goebbels ia mai adiugat per-

sonalitdlii conducltorului patetismul unor calitegiprecum: simplitatea, mo-

destia, disciplina, spiritul de sacrificiu gi hotlrArea. Un berbat care-qi sacrifica

fericirea personale 9i viala privati penrru binele patriei. Singurltatea exrremigi tristelea intireau profilul omului de stat sublim, rece gi distant.

1 Puciul de ia berdrie a fost o tentativd eguatd de loviturd de stat ce a avut loc intreseara zilei de joi, 8 noiembrie, si dupd-amiaza zllei de 9 noiembrie 1923, cdnd liderulpartidului nazist, Adolf Hitler, impreund cu generalul Erich Ludendorff, ambii partici-panli Ia Primul Rdzboi Mondial" precum gi alfi lideri ai organizafiei Kampfbund au in-cercat sd preia puterea poiiticd in Miinchen, Bavaria si Germania (n. tr.).