7/26/2019 Arte Decorative

1/6

Arte decorative

De la Wikipedia, enciclopedia liber

[[wiki]]

Artele decorative rspund acelorai trei nevoi sau funcii care, analizate ndetaliu, pe obiecte sau amenari ambientale !"e sau mobile, se ntreptrund, se

intercondiioneaz#

Acestea pot ! puse n eviden i printr$un e"emplu concret, vem%ntul &inclusiv

vem%ntul popular femeiesc' care, i n epocile anterioare i astzi, are aceleai

roluri(

)uncia utilitar$practic( De a acoperi i de a protea mai mult sau mai puin

corpul

)uncia semiotic( de a e"plica indirect frumuseea !zica, de a *ascunde+ sau dea *trda+ v%rsta, profesia, locul &oriinea', ranul social, de a constitui, n

ansamblul lui, ntr$un semn de comunicare vizual a*ceva+, a unei idei

eneratoare sau evocatoare#

)uncia estetic( prin utilizarea corect, spre e"emplu, a efectului de apropiere$

mrire i de deprtare$micorare a culorilor calde$reci i al valorilor desc-ise$

nc-ise pt# a obine o nfiare plcut, armonioas#

.uprins [ascunde]

/ Artele te"tile

/#/ 0apiseria

/#1 2mprimeul

1 Arta ceramicii

3 Arta sticlei

4 5ibliora!e

Artele te"tile[modi!care 6 modi!care surs]

0apiseria[modi!care 6 modi!care surs]

Articol principal( 0apiserie#

Artele te"tile cum sunt numite eneric tapiseria &din fr# +tapis+7covor esut sau

nnodat' broderia si imprimeul au ceva esenial in comun(!rul natural$veetal sau

animalier$si arti!cial8 de aici si denumirea de arte ale !rului# Daca broderia si, mai

ales, imprimeul pe suport te"til nu s$au ivit in mod e"clusive din nevoi practicevitale, estura i are oriinea in preistorie# 9entru a mbrac si protea at%t

7/26/2019 Arte Decorative

2/6

corpul cat si spaial de locuit mpotriva modi!crilor climei si, implicit, ale

mediului ambient omul a nvat $ descoperind unele suestii in natura$sa

mpleteasc !bre de coaa copacilor si !re de blana rsucite# Aa a creat $ mai cu

seama dup inventarea *rzboiului de esut+ si a metodei de a ncrucia, de a

ese !re$diverse acoperminte, mai ales pentru perei si pardoseli &pentru ca

aceste zone sa !e mai clduroase, mai prietenoase, sa induc ec-ilibru spaial iplcere vizualo$tactila# Aceasta metoda a perpetuat estura in 1 fete si foarte

diversa ca posibiliti de e"presie# :a sta la baza multor soluii si invenii

ornamentale si !urale, de cromatica si de te-nica inedit, moderne, in care sa

combine !re de l%n, nailon, paie, ra!e, tala, sfoara, fr%n-ie, fuior etc# cu

framente de lemn, metal, sticla, pietre sau c-iar obiecte precum clopoei, cuie,

sticlue, rozete etc# #

;area ei varietate actuala se nscrie intre tapiserie murala, clasica &momentele ei

strlucite !ind stilurile romantic si otic ale evului mediu sic el e"cesiv pictural de

dup

7/26/2019 Arte Decorative

3/6

.-ilimul sau scoara( suprafaa neteda, cu 1 fete8 !rele de urzeala din spate se

aduc in fata cu autorul ielor8 !rele de urzeala din fata au rostul &7 spaiul ce se

formeaz intre cele 1 serii de !re de urzeala' format de sulul de rost8 pentru !rele

de bttur care formeaz desenul imainii se fac ppui &7 mpletituri in forma

de fcute pe deetele mare si mic al m%inii' care una pentru !ecare nuan8

ppua se trece pe un rost si se ntoarce pe al 1lea#

Boblenul &dup numele manufacturii care a consacrat$o, +obelins+' o variant a

c-ilimului( o suprafaa neteda cu o sinura fata8 urzeala este de dou ori mai

roas dec%t bttur i foarte deas8 !rele de bttur se vopsesc in multiple

nuane8 scurtatea prea des, !rele raman cu capetele de pe partea din fata

tesaturii, fata !ind de fapt spatele tapiseriei &pentru a o veri!ca in timpul lucrului

tesatoarea Colseste o olinda' # Biim, o alta varianta a c-ilimului, impletirea

bataturii se face printer si peste !rele de urzeala, un !r de batatura cu rol de fond

alternand pe toata latimea cu cate un rand de !re+alese+# aramani, varianta de

tapiserie orinentala, persana(suprafata cu aspect plusta, cu smoc-uri si cusinura fata8 se bazeaza pe impletirea !relor de batatura in noduri care, dupa

!ecare rand !"at cu alt !r, continuu, de batatura, se tund cu foarfeca#

2mprimeul[modi!care 6 modi!care surs]

;ultiplicarea de imaini prin imprimare *este una dintre cele mai vec-i meserii#

9arerea ca ea si$ar avea oriinea in :vul ;ediu este eronata# .-inezilor le era

dea cunoscuta arta imprimeriei, c-iar daca numai sub forma primitiv a

sinetului &siiului, peceta' ravat ad%nc cand in :uropa se mai defrisau padurile,iar -idromelul se bea din coarne+

=ituate la -otarul dintre artele picturii si enurile decotarive cu un foarte

accentuat caracter utilitar, imprimeul te"til a fost inventat probabil odata cu

tiparul# A!rmarea sa deplina si independenta s$a produs in :uropa siur dupa

punerea la punct a multiplicarii industriale a te"tilelor !ne, adica abia la inceputul

sec, E@222$lea# 9recizam totusi ca imprimarea de ornamente pe suport de panza

&de bumbac' este o preocupare e"treme$orientala foarte vec-e# 2n epoza noastra

ea vine din necesitatea de a completa si imbunatati ambientul interior cu

draperii, perdele, -usa de mobile etc# dar si invelisurile corpului, mai cu seama

cele leate de moda#

=e practica modalitati precum(

2mprimeul manual &liber' direct cu pensula, la rece, cu lic-ide colorate speciale

&in compozitia carora, pe lana pimenti, intra si substante de !"are numite

mordanti(sare de bucatarie, soda de rufe, otet' 8 pentru a difuzarea uniforma si

facila a colorantului in !bra se umezeste in prealabi locul cu apa sau cu spirt

industrial8 revenile si suprapunerile se fac !e inainte !e dup ace s$au zvantat cele

asternute dea, dupa um se doreste a ! imprimarea &ca in te-nica picturii in culori

de apa' (pe umed$picturala, vibrata, vaporoasa$sau p uscat, din contra, accentuat

plata, decorative, in amblele variante respectundu$se reula *de la desc-is la

inc-is+

7/26/2019 Arte Decorative

4/6

2mprimare cu sabloane sau mai nou cu una sau mai multe site foarte dese &de

matase', pentru !ecare culoare o sita, pe care s$au delimitat in prealabil liniile si

petele imainii acoperindu$se cu un lac special zonele prin care nu trebuie sa

treaca vopseaua sau cernala de imprimat vascoasa ca o pasta, intinsa apasat si

uniform cu o paleta dreptun-iulara si usor elastic numita racleta# Acasta din

urma modalitate de imprimare pe panza cu autorul sitei este *o dezvoltare aprocedeului de reproducere cu sablonul, utilizat inca din epoca oamenilor din

pesteri+# =erira!a este consacrata de fapt ca te-nica de ravura utilizata in a

produce si multiplica etic-ete, sile, embleme, a!se, imprimeuri te"tile &tricouri,

bluze, esarfe' manufacturier sau industrial#

2ntre procedeele de imprimare de panza, in enere pe o tesatura, istoria artelor

vizuale a indenti!cat un relative simplu(+cei ce vopsec batiostele cu desen alb pe

fond albastru, numiteFdupa model 2ndianG, au plansete ravate in lemn8 ei

acopera plansetele cu ceara dizolvata in esenta de terebentina, intend tesatuta

deasupra si o preseaza8 tesatura prinde solutia de cera aCata pe desen8 vopsitoriio arunca intr$un -ardau si o vopsesc la rece8 vopseaua prinde in toate partile care

nu sunt aparate de ceara8 ceara se desprinde la !ert, pluteste la suprafata si

vopsitorii o aduna ca s$o foloseasca din nou#

:ste vorba, evident de imprimare ca la boianerie &in masa prin scufundare intr$o

sinura culoare', dar cu deosebire esentiala c materialul te"tile a fost acoperit

partial cu o pelicula protectoare# Aceasta este metoda imbunatatita astazi

te-noloic este consacrata cu denumirea de imprimare prin procedeu *batiHue+

Arta ceramicii[modi!care 6 modi!care surs]

Articol principal( .eramic#

.eramica este tiina i arta de a realiza obiecte din materiale anoranice, non$

metalice care devin solide, dure i durabile prin nclzirea la temperaturi ridicate

a unui amestec de compoziie special i de consistena unui aluat cruia i s$a

dat anterior arderii o form de obiect util sau decorativ

2ndeletnicire inceputa in preistorie ca una din primele dovevi de umanizare a

naturii, modelarea arilei$si a altor materii cu propietati plastice modelabile$nuare doar oriine utilitar, pastrarea alimentelor, ci si una spiritual estetic#

*;odelarea lutului a mers dincolo de satisfacerea nevoilor !ziceI mana omului

putea sa produca sinteza intre intentia utilitara si intentia spirituala fara a

recure la vreo unealta+#

;odelaul in lut ofera si astazi posibilitatea rarisima ca prin miloace materiale si

te-nice restranse si la indemana, copiii, tinerii sa se maniferste creative realizand

!urine$ucarii, obiecte de podoaba etc ca si cu mii de ani in urma(cu acelasi simt

al reliefului, al volumului util si totodata deorativ in sine prin alternanta

intrandurilor si iesindurilor modelate cu mana#

7/26/2019 Arte Decorative

5/6

=c-imburile relative ec-ilibrate intre om si natura s$au constituit mai cu seama la

inceputurile civilivatiei omenirii$in cicluri complete in care nici intentia utilitara si

nici cea spirituala n$au actionat independent una de alta *impulsurile+cele mai

fertile !ind concomitente8 o e"presie remarcabila a acestei duble impulsionari,

utilitar te-noloice, este tulburarea imaine de *-omo sini!cans+, +anditorul+

)ara indoiala, descoperirea focului si inventarea rotii au favorizat, printe altele siin mod direct atat diversi!carea si ra!narea modelarii arliei, cat si aparitia a cea

ce inteleem azi prin ceramic(

0oate formele de arila nearsa si arsa &rosie si prin ardere inc-isa si incomplete,

cenusie sau c-iar neara', lazurata sau nu8

Jlaria simpla si plastica mica, intr$un cuvant ceramiva !na#

.eramica de placare a peretilor si de pavimentare folosita in constructiile

edilotare, dar ca si materie prima in mozaicul mural

.eramica rosiera sau maolica, inceputurile ei !ind mai restranse ca forme si

variante te-nice#

:leanta si zvetetea formelor intotdeauna utile si compuse sa aiba stabilitate prin

ele insele, c-iar si atunci cand suprafata de spriin este destul de mica8 in forma

unui +ol+#

:"presivitatea obiectelor$ucarii si a celor de invocatie este remarcabila8

2neniozitatea decorarii prin incizie, e"cizie, lustruire sau prin cateva culori de o

tulburare armonie8 ornamental este eccent al formei, iar culoarea o invioreaza

fara a distrue#

Ku intotdeauna si peste tot s$au inteles binbe aceste lectii speci!ce# 2ncarcarea

e"cesiva in relief sau cu foarte multe culori, imitarea unor vase sau obiecte din

late matrilae sunt e"emple de ust indoielnic# =unt de remarcat apropierile dintre

ceramica siu alte arte sau implicatiile ceramicii in ceea ce se poate numi sculpto$

ceramica si in mozaicul mural sin placute ceramice industriale &prelucrate' #

Jbiectele ambientale de interiosr sau destinate sa mobilileze o radina publica

realizate din arila imbunatatita cu nisipuri sau caolin sa arsa pana la cimentare

sau vitri!ere sunt creatii notabile pentru ceea "e trebuie sa !e valo!!carea

autentica a traditiei din ceramica sin din sculptura printr$o sinteza te-noloica side viziune oriinala, in ambele variante, sinteza inseamna(/ !nisarea

concavitatulor si conve"itatilor plinului, masei printr$un modeleu fara urme de

prelucrare, dar cu pastrarea facturii !ne dar amorfe a arilei imbunatatite8 1

dezvoltarea volumelor ca intr$o crestere oranica, veetala andita si tratata

sculptural, fara nici un adios arnamental, ritmul plinurlor si olurilor !ind

decorative in sine#

.at priveste mozaicul mural sau pavimental cu implicarea ceramicii, aceasta este

o istorie care se pierde in trecut antic al :iptului si al 9ersiei# 0e-nica a fost

preluata de reci se de la acestia de catre romani# J a devarata a!rmare amozaicului a vaut loc in sec# @2 d# Lr# cand la constantinopol se produce o

7/26/2019 Arte Decorative

6/6

adevarata revolutie te-nica in arta murala(folosit pana atunci cu precadere

pentru pavimente si pardoseli, ia acum locul picturii un tempera pe pereti, devine

*picture eternal+# 9roblemele pe care le au mozaicarii 5izantulului aveau sa se

revorve maistral se puneau, de altfel# si pcturi murale(san u se anuleze zidul sis

a se foloseasca asemenea materile care san u moara decta o data cu peretele#

Arta sticlei[modi!care 6 modi!care surs]

Articol principal( =ticl#

Ma fel ca in ceramica, prin prelucrarea utila si deopotriva, artistica a sticlei$dar

dintr$o pasta care nu este precum lutul naturala, ci fabricata se satisfac aceleasi

nevoi in forma precum(

@ase de sustinut, pastrat si transportat diverse lic-ide, preparate culinare8

Jbiecte e"plicit decorative &boluri,vaze' combinate uneori cu metalul sau cu

lemnul8

.u e"ceptia obiectelor obtinute !e in serie, industrial, cu sabloane, !e liber,

manual, prin et de aer si cu cleste special, sticla este produsa prin laminare si in

foi plane de cativa milimetri rosime, perfect netede sau cu un usor ornament in

relief#

=ticla plana colorata &translucida' sau clara &transparenta' are 1 binecunoscute

utilizari artistice(vitraliul sau picturi cu sticla si picturi de icoane pe sticle#

Daca pictura de icoane pe sticla fusese cel mai usor si mai ieftin miloc de

raspandire a iconora!ei ortodo"e in mediile romanesti sarace si analfabete,

vitrailul avea o alta misiune(!ltrarea veritabila a luminii solare printr$un eclera

conceput sa abata privirea de la uratenia lumii materiale, sa ampli!ce senzatia

de mister, de ine"plicabil#

Arta vitraliului s$a impus si din necesitatea de a asiura o stabilitate mai mare

desc-iderilor prin retele de plumb !"ate in cadre metalice cu traverse,

rectanulate in interiorul ferestrelor oivale si concentrice la raza#

5ibliora!e[modi!care 6 modi!care surs]

9aul .onstantinN O;ic enciclopedie de ar-itectur, arte decorative i aplicate

moderne+, :ditura Ptiini!c i :nciclopedic, /QRR, 2=5K 99;2.=0/QRRAD