Armare Dispersa

8/18/2019 Armare Dispersa

1/6

ARMARE DISPERSĂ - UTILIZAREA DEŞEURILOR DE FIBRĂ DE STICLĂ ÎNCOMPOZIŢIA UNOR MORTARE ECOLOGICE

ABSTRACT

Datorită dezvoltării continue a industriei, gestionarea deşeurilor reprezintă o problemă din ce în cemai delicată, în special cu privire la depozitarea şi impactul acestora asupra mediului. olosirea deşeurilor în

produc!ia materialelor de construc!ii este un mi"loc e#icient de reducere a consumului de resurse naturale şi,în acelaşi timp, de reducere în mod substan!ial al impactului asupra mediului. $ucrarea prezintă #olosirea caarmătură dispersă a de eurilor de #ibre rezultate din industrie, în special cele de sticlă.ș

%. &'TR(D)C*R*

ibra de sticlă este un material #oarte uşor, rezistent şi robust. *ste #olosit, în general, sub #ormă deesătură, ca armătură în materiale compozite, împreuna cu răşini polimerice şi întăritori. Ast#el, se producț

căzi de baie, c+iuvete, piscine, bărci, elemente de caroserie pentru automobile, #usela"e de planoare,tobogane etc.

n urma procesului te+nologic de produc ie, rezultă o anumită cantitate de #ibră care nu mai poate #ițre#olosită. Depozitarea unor ast#el de de euri este di#icilă, deorece pot periclita sănătatea celor care a"ung înșcontact cu ele, cauz-nd m-ncărimi, irita ii pe piele sau a#ec iuni mai grave, dacă sunt in+alate.ț ț

Betonul este un material #oarte rezistent la compresiune, dar cu rezisten ă mai mică la încovoiere,ț

datorită #aptului că este casant, lipsit de elasticitate. rin adăugarea unor #ibre scurte /01%0mm2, care seamestecă în compozitia sa i constituie o armatură dispersă, se înregistrează per#orman e mai bune laș țîncovoiere, a"ungandu1se c+iar la ob inerea unor betoane #le3ibile.ț

n acest mod, de eurile daunătoare de #ibră de sticlă sunt #olosite, duc-nd la o serie de avanta"e,șdintre care cele mai importante sunt cre terea rezisten ei la încovoiere a betonului i evitarea depozităriiș ț șnecorespunzătoare.

Scopul acestei lucrări este de a determina di#eritele proprietă i ale unor mortare armate cu #ibrețdisperse de sticlă si polipropilenă.

Au #ost realizate trei re ete de mortar, una etalon, una cu #ibră de sticlă /#ig. %2, iar cealaltă cuț polipropilenă /#ig. 42.

Din #iecare re eta, au #ost turnate trei prisme i un cub /#ig. 52, pe care au #ost realizate o serie deț șdeterminări.

%


2/6


3/6

ibrelele de polipropilenă au apărut în %=0> i în %=?: au #ost utilizate la armarea betonului. Suntșinerte din punct de vedere c+imic i rezistente la baze, săruri i sul#a i.ș ș ț

4.% Stabilirea compozi!iei unui mortar de tencuială

olipropilena i de eurile de #ibră de sticlă au #ost utilizate pentru realizarea unui mortar de tencuialăș șCS &@.

Agregatul utilizat este un nisip av-nd o granulozitate de /:1>2mm, pe 0 sorturi /:1:,42mm /:,41:,02mm /:,01%2mm /%142mm /41>2mm, în cantitate de 4,54g în #iecare re etă.ț

$a toate re!etele s1a utilizat un doza" de 0:g ciment aluminos.

Tab. % 6 Re ete mortar ț

Re etățCiment a!min"#

$%&'Ni#i( $%&' C"n#i#ten ă $)m'ț A(ă $' Fi*+ă $&'

I , eta"n :,0 4,54 :,> 1

II , i*+ă #ti)ă :,0 4,54 :,>= 4III - ("i(+"(ienă :,0 4,54 :,>E 4

8etoda de realizare a mortarelor cu deşeuri de #ibră de sticlă constă în

- marun!irea deşeurilor de #ibră de sticlă- c-ntărirea materialelor con#orm re etelorț- omogenizarea cu mala3orul a materialelor- turnarea epruvetelor /prisme de >3>3%?cm şi cuburi cu latura de Ecm2.

4.4 Determinări e#ectuate

Determinarea rezistentelor mecanice s1a realizat pe %4 epruvete /#ig. 52, dupa 4 de zile de la turnare,toate acestea #iind supuse aceloraşi determinFri şi teste. nt-i a #ost testată rezisten a la încovoiere cu a"utorulțaparatului ru+ling18ic+aelis, iar apoi s1a determinat rezisten a la compresiune, #olosind presa +idraulică.ț

Determinarea coe#icientului de absorb ie a apei prin capilaritate a #ost realizată #olosind treițepruvete, c-te una din #iecare re etă. 8asa lor ini ială a #ost determinată, iar apoi au #ost introduse într1unț țrecipient cu apă, nivel între :,0 6 % cm. Dupa %:, respectiv =: de minute, s1au e#ectuat noi c-ntăriri. e bazaacestor date, coe#icientul de absorb ie a apei prin capilaritate a #ost calculat.ț

Rezultatele se regăsesc în tabelele 4.a, b, c

Tab. 4.a 1 Caracteristici te+nice obtinute 1 etalon

E(+!.etaDen#itatea(a+enta

Re/i#tenta ain)"."ie+e

Re/i#tenta a)"m(+e#i!ne

A*#"+*tie 0e a(a (+in)a(ia+itate

$%&1m2' $N1mm3' $N1mm3' $4&15m36min789:'I 44=?,5 0,=? 5%,54 %,=0II 44=?,% 0,5 4=,=> %,=EIII 44=0,? >,=E 5%,54 %,=?

Me0ie 44=? 0,>> 5:,? %,=?

Tab. 4.b 1 Caracteristici te+nice obtinute 1 #ibra de sticlăE(+!.eta Den#itate Re/i#tenta a Re/i#tenta a A*#"+*tie 0e a(a (+in

5


4/6

a(a+enta in)"."ie+e )"m(+e#i!ne )a(ia+itate$%&1m2' $N1mm3' $N1mm3' $4&15m36min789:'

I 4%?E,4 0,?? 4,>0 4,>4II 4%?, 0,> 4,= 4,>5III 4%?,? 0,5 4=,%0 4,>5

Me0ie 4%?,4 0,> 4,5 4,>5

Tab. 4.c 1 Caracteristici te+nice 1 obtinute polipropilenă

E(+!.etaDen#itatea(a+enta

Re/i#tenta ain)"."ie+e

Re/i#tenta a)"m(+e#i!ne

A*#"+*tie 0e a(a (+in)a(ia+itate

$%&1m2' $N1mm3' $N1mm3' $4&15m36min789:'I 4%=5, 0,=% 4=,= %,>II 4%=5,% 0,E5 5:,E %,>III 4%=5 0,44 4=,05 %,>

Me0ie 4%=5,5 0,?4 5:,5% %,>

ig. > 1 Rezisten!a la încovoiere G'Hmm4I

>


5/6

ig. 0 1 Rezisten!a la compresiune G'Hmm4I

ig. ? 6 epruvete din #iecare re etă, după determinarea rezisten ei la compresiuneț ț

n urma determinărilor e#ectuate, s1au observat următoarelen ceea ce prive te densitatea aparentă a mortarelor, valoarea etalonului este cea mai ridicată, urmatăș

de cea a mortarului armat cu polipropilenă, iar cel mai pu in dens este cel cu #ibră de sticlă.țDeterminările #izico1mecanice au eviden iat #aptul că #ibrele con#eră mortarului o rezisten ă maiț ț

bună la încovoiere #a ă de etalon /cre tere de apro3imativ %J pentru mortarul armat cu #ibră de sticlă i 5,0Jț ș ș pentru cel cu polipropilenă2. Rezisten a la compresiune, însă, scade în urma armării disperse, cu ?,0J pentruț#ibra de sticlă i 4J pentru polipropilenă.ș

n cazul absorb iei de apa prin capilaritate, cele două tipuri de armări au avut comportări di#erite #a ăț țde etalon. *pruveta cu #ibra de sticla a absorbit cu 4>J mai multă apă, în timp ce proba cu polipropilenă aaborbit o cantitate de apă mai mică dec-t a etalonului cu 4>J.

De asemenea, a #ost inspectat vizual gradul de dispersie al #ibrelor in compozi ia mortarelor. ibra dețsticlă nu a #ost la #el de bine dispersată precum polipropilena, acest #apt #iind, probabil, cauza scăderiirezistentei la compresiune i a îmbunătă irii cu doar %J a rezisten ei la încovoiere.ș ț ț

5. C('C$)K&&

0


6/6

n urma rezultatelor ob inute, se poate observa #aptul că #ibrele de sticlă si polipropilenățîn#luen ează per#orman ele mortarelor în care au #ost adăugate. Anumite proprietă i, cum ar #iț ț țrezisten a la încovoiere, se îmbunătă esc, altele înregistrează comportamente di#erite în cazul celor ț țdouă tipuri de armări, ca în cazul absorb iei de apă prin capilaritate, iar altele scad, e3emplul cel maițimportant #iind al rezisten ei la compresiune.ț

Această modalitate de a #olosi de eurile de #ibră de sticlă poate #i una e#icientă, mai alesșdacă se reu e te o dispersare mai bună a #ibrelor în compozi ia mortarelor sau betoanelor.ș ș ț

>. B&B$&(7RA&*

%. Claudiu AC&), Daniela $ucia 8A'*A, Ale3andru 7+eorg+e '*T*A, Building 8aterials And Applied C+emistrL, *ditura)TR*SS Clu"1'apoca, 4:%:4. 7+id pentru stabilirea criteriilor deper#ormanta si a compozitiilor pentru betoanele armate dispers, publicat in 8onitorul

(#icial5. ro.Miipedia.orgHMiiHibr aNdeNsticla5. ro.Miipedia.orgHMiiH8ortar >. en.Miipedia.orgHMiiHiber1rein#orcedNconcrete

?
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fibrhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fibr

Armare Dispersa

Documents

Transcript of Armare Dispersa