Z0

Anul Hi. p T Cluj , 8 I a n u a r i e n. 1 9 0 5 Nrul 1.

ABONAMENTULi rt A N 3 COR. 2 0 ru.

' / . „ 1 '/<„ -

6 0 9 0

ÎN STREINĂTATE:

re 6 F R A N C I . n V» M 3 ,.

N u m e r i s i n g u r a t i c i s ê v e n d î n C i u j c u s f i l e r i , î n t r ' a l t e

l o c u r i c u ô f i l e r i .

Rêvas 1 °;l / ' " V W . J • 9

INSERŢIUNILE se plătesc după măr i ­mea locului ce ocupă; fiecare cm. M costă o-dată 10 fii., de 2 ori 8 fii., de 3 şi mai mul te

ori 6 fileri.

„ R E V A Ş U L "

C L U J . - K 0 L 0 Z S U Á R 6 . J Ó K A 1 - U T C Z A 6 .

R e d a c t o r r e s p . : Dr. I U L I U F L O R I A N A p a r e în fiecare S â m b ă t ă P r o p r i e t a r - e d i t o r : D r . E. D Ă I A N U

„Si orientul trup s'a fient." Chiar dacă toa tă învă ţă tu ra Scriptu­

rilor s 'ar mărgini numai la aces te trei cu­vin te : şi atunci ar fi de a juns ca se ne cheme în minte revărsa rea celui mai mare , şi mai tainic Dar ceresc pe pămen t .

Din rostul acestui înfricoşat mister, mintea şi inima o m e n e a s c ă ar putea alcătui evangel ia credinţei , ear voinţa şi m u n c a noas t ră călăuzită şi numai de aceas tă ideie, ar putea clădi istoria neamului o m e n e s c .

Ideia întrupării »Cuven-tului« cutrieră tainele cele mai mari şi necupr inse ale firei D-zeeşti. — Faptul întrupării (D-zeeşti) ne răpeş te min tea în sferele frumoase ale mis te ­relor, din mijlocul cărora omul a d e p a n a t şi va d e p a n a dea-pururea, împotriva tuturor fră­mântăr i lor filosofice, firul vieţii omeneşt i . —-

înt ruparea »Cuventului« luminează prezentul , în care viaţa noas t ră e legată de m a -t£XÍ£_.__sj a)}mgä .neguri 1 e din taţa viitorului, în care se va contopi fiinţa noas t ră p ă m â n ­tească .

Cuvêntul e ideia lui D-zeu, care în ziua cea dintâiu »se purta preste ape«.

Cuvêntul e voinţa lui D-zeu a căreia mişcare a fost espri-ma tă în po runca : »së fie«.

Şi cuvêntul t rup s'a făcut. *

In apropierea Vifleimului se naş te un om. — Il vedem n ă s c e n d u - s e între toate ne ­ajunsurile şi durerile şi s lăbi­ciunile omeneş t i .

Prefectul roman îi înră-văşează numele . Iudeia dobân ­deş te un cetă ţean, Roma un contribuitor.

Şi s'a mai în têmpla t ceva. In Noul-Născut voinţa D-ze-iască a luat formă şi trup omenesc . îngerii au vestit mai întâiu aceas tă »veste minu-nată« . — îngerii, cari în aceea slăvită noapte cân tau deasupra ieslelor: »Ma­rke întru cei de sus lui D-zeu şi pe pâment pace între oameni....«

Aceasta este ţinta întrupărei . Acesta este cântecul de leagăn al creşt inismului , dar to t -oda tă şi jalnica cân ta re cu care avea se se î nceapă prohodul zeilor păgâni .

D-zeul puterilor nu mai vorbeş te cu neamul omenesc între tunete şi ful­gere, ca odinioară pe munte le Sinai, ci în chipul cel mai desăvârş i t al b lân-deţelor şi al gingăşiei.

Şi totuşi în t r 'acea lume împăr ţ i tă şi ames teca t ă , în ceea ce priveşte în­

chinarea , nici chiar poporul cel ales nu-şi putea închipui în t ruparea Cuventului .

Era t rebuinţă de viaţa, faptele şi minunile Mântuitorului, ca în privinţa aceas ta se poată sfărîma păreţii înguşti ai cugetărei ant ice.

Şi El, cu mânu ţe le legate în fâşie şi scutece serace , cu palmele-i s t r ăpunse mai târziu pe lemnul crucei, a zguduit şi cutropit puterile împăraţ i lor păgâni şi mersul veacurilor l'a îndrepta t pe altă cale.

Astăzi, după ce în mersul v remu-

î n g e r i i v e s t e s c p ă s t o r i l o r v e s t e a cea m i n u n a t ă .

rilor tablele Legii, d a t e de El p e n t r u toate veacurile, au fost pur t : ; t c şi in cele mai tăinuite colţuri a le p ă m e n t u l u i : mintea noas t ră îşi p o a t e pot r iv i j u d e ­căţile sale cu marea şi n e g r ă i t a t a i n ă a întrupări i .

Şi Cuvên tu l -Trup n e e s t e l u m i n a .

In mijlocul chaosului diform a p a r e Ideia D-zeiască. — Ideia n a ş t e v o i n ţ a . Din voinţă încolţeşte p u t e r e a , forma voinţei. Aceas ta dă n a ş t e r e materiei . F r ă m â n t a r e a aces tor e l e m e n t e p r o d u c o luptă, care e pusă în s l u j b a u n e i ţinte.

Ideia, voinţa, puterea şi mater ia , toate aces tea dau viaţă.

In chipul aces ta apare cea dintâiu fiinţă organică. Aceas tă viaţă organică îna in tează t repta t din fasă în fasă p â n ă la cea mai mare plantă .

Mai depar te »să fie an imale« , cari după vremuri se producă forme de viaţă şi mai perfecte.

Pân 'ac i avem de a face încă tot numai cu prologul unei măre ţ e epopee . Şi în sfîrşit »se facem om după chi­pul şi asemănarea noastra« în care viaţa se ajungă la conşt i inţa de sine, şi ale căruia fapte se fie s tăpâni te şi

de minte . In îna in tarea t repta tă a

vremurilor n e m ă s u r a t e v e d e m î n t r u p â n d u - se ideea, voinţa, puterea, viaţa, mintea , frumo­sul, ici colea bună ta tea , dra­gostea şi spiritul de jertfă.

* Omul din sălbătăcire merge

spre culmea propăşirii mai pe toate terenele . Ideia, min tea şi frumosul le v e d e m în t rupa te în filosofia, ştiinţa şi l i teratura poporului grecesc sub cerul se ­nin şi a lbas t ru al Heladei.

nia fără margini , ambiţ ia biruinţelor mari , numele şi faptele măre ţ e ale vitejilor împăraţ i , lacomi de putere si avuţie, redau în t ruparea vo­inţei şi a puterii.

In chipul aces ta şi în vre­m e a aceas ta lumea e în de a juns pregăti tă pent ru înce ­perea apoteosei .

Se aproprie »plinirea vre-rmei«. Frămentăr i le înceată . O m e n i m e a e s tăpân i tă de câ teva clipe de repaus . Venise t impul. Venise t impul, când Fiul lui D-zeu, în u rma făgă­duinţei vechi, avea să îmbrace formă o m e n e a s c ă . Venise t im­pul, când »Cuventul trup s'a facut«.

Puternicii zilelor se cut re­mură de o primejdie ne lă­muri tă . O mân ie desnădă jdu -ită cupr inde inimile lor la ve ­derea marilor flăcări de glorie.

Dar cei nevinovaţ i , cei buni şi curaţi la inimă, s imţesc sosirea mântuire i şi inimile lor înal ţă glasuri de laudă şi bucurie la ceriuri.

Făcătorul lumii, prin aces t fapt îm­preună cu viaţa şi lupta şi rostul omu­lui de pe p ă m e n t un e l emen t D-zeesc . Aceasta este dragostea .

Nu ne-o dă şi mai depar te în păr­ticele, ci o revarsă în t reagă şi preste tot neamul o m e n e s c .

Dragostea Dumnezeească , Cuvêntu l , trup s'a făcut, f ăcendu-se întru toate a s e m e n e a nouă, ca în chipul aces ta se ne arete calea, adevărul şi viaţa.

Intru toate a s e m e n e a nouă, a m â n ­cat, beut, s'a bucurat , ín tns ia t şi p lâns ,

Ifcn*-

P a g . 2 » R E V A S U L « Nr. 1

s'a mânia t , a pedepsi t , a b inecuvân ta t şi b lăs tămat . Legilor firei omeneş t i s'a supus întru toate, cu a c e Ä deosebire , că în El pëcat n 'a íost.m- El a fost scuti t de pëcat , p e n t r u - c a t o t ceea-ce a î n v e ţ a t şi făcut, a fost glasul şi fap­tul voinţei dzeeşti , fără nici o pre jude­cată libertăţii »Cuventului« .

»Eu şi Tată l u n a sun tem« . Drept aceea glasul Conştiinţei nu L'a neli­niştit. In chipul aces ta a fost şi este El p â n ă la sfîrşitul veacurilor calea a d e -vëra te i vieţi pămenteş t i a căreia ţ intă e s t e : »Marire întru cei de sus lui D-zeu şi pe p ă m e n t pace înt re oameni «

Prof . Dr . C . P a v e l .

C r e s t ă t u r i .

— Predica în b iser ic i le n o a s t r e . In Nrul 51 le »Revasului« reproducând din »Poporul Roman« datela statist ice despre numërul predicelor pe anul 1903, — am zis, că noi nu credem în esacti tatea acelor date şi ne-am espr imat dorinţa, së ştim de unde a scos confratele Bu-dapestan acelea date statistice, pe cari le-a numit ofi­cioase. In numërul 50 (12) (25 Decemvrie), »Poporul Ro­man« ne rêspunde, că »datele sunt luate din ultimul raport publicat de oficiul de statistică din Budapesta«> şi adauge tot odată, că nu sê îndoieşte, că preoţimea noastră n'a predicat mai mult. — Së ne dea voie, con­fratele Budapestan, së t ragem la îndoială esactitatea da­telor acestora şi tot odată së-i doclarăm, că e prea ne­drept faţă de preoţime. Suntem departe de a susţinea, că preoţ imea noastră ar predica atâta, cât ar trebui — dar nu este nici o basa, de a putea susţ inea, că pre­dică numai atâta, cât raportează oficiul de statistică un­guresc din Budapesta, care adevărat că e oficios, — dar nu sunt probe, că datele sale sunt şi esacte. Noi ş t i m , că despre predici nu së fac rapoarte şi prin u rmare nici nu së poate cunoaşte numërul lor. — In Nrul 51 al »Revasului« am adus date/e oficioase despre făliil e gr.-cat. cari nu consună cu datele oficiului statistic. Acum vom mai aduce câte-va date, din cari së vede,

•dacă e îndreptăţ i tă credinţa «Poporului Roman« în esacti tatea datelor sale. — In catedrala din Blaj së predică aproape în fie-care Duminecă şi serbătoare, tot aşa în catedralele din Lugoj şi Oradea-Mare ; în bise-

ica gr.-cat. din Cluj së predică în fie-care Duminecă fi 3*i-h&ti?arc , la '"• :" •"•JH-'Bfr y ' • ţk'u 4(t*^ 1 ti mor — aproape la toate înmormântăr i le de oameni mari (cu totul sunt cam 150 de înmormântăr i pe an) ; — aproape tot aşa së predică în bisericile gr.-cat. din Baia-Mare, Sisieşti, Jojib şi în alte multe. Sunt foarte dese bisericile gr.-cat. în cari së predică tot la doue sëptëmàni , — ear în altele la o lună odată, •-- şi putem afirma, că sun t foarte puţine bisericile gr.-cat. în cari preoţii nu predică, — dar şi în acelea së cetesc din predicele t i ­părite, de cari avem un numër destul de frumos. Putem susţ inea , că în 10—15 parochii gr.-cat. în cari se pre­dica de atâtea-ori , câte predici arată statistica «Poporu­lui Roman« pe un an pentru toţi preoţii gr.-cat.

— M i s i u n i l e d in C u g i r ş i O r ă ş t i e l e - a m l ă s a t ap rec i e r i i foilor loca le d in O r ă ş t i e . » L i b e r -t a t e a « în Nrul s e u d in 24 D e c e m v r i e st . n. sc r ie u r m ă t o a r e l e :

«Români gr.-cat. din tractul Orăştiei au avut câ­teva zile dzeşti mai intensive ca altedăţi. Rvdss. dn vi-

F O I Ţ A R E V A Ş U L U I La iubileul şcoalelor din Blaj. Preast imata Dna Emilia Dr. I. Raţiu, din Sibiu a

tr imis dlui Dr. E. Dăianu următoarea scrisoare, însoţită •de 10 coroane, care ne pare destul de interesantă spre a. o publica:

Sib iu , 14 Dec. v. 1904. Stimate Domnule Doctor! Iţi m a i aduc i

a m i n t e că- ţ i p o v e s t e a m o d a t ă d e s p r e d r a g o s t e a c e a m a r e şi i u b i r e a cu c a r e T a t ă l m e u iubi t n e p o v e s t e a n o u e copi i lo r d e s p r e t i m p u l p e t r e c u t d e d î n s u l la ş c o a l e l e d in Blaj . T a t ă l m e u , D i m i t r i e O r g h i d a n , fost c a p e l a n g r . -o r . la b i s e r i c a sfintei T r e i m i d in B r a ş o v , p e Toc i l e , ş i - a făcu t s tud i i l e g e o l o g i c e (! Red . »Rëv .«) în Blaj , şi t r e b u e că m u l t ; i -a p l ă c u t lui a c o l o , căci cu m u l t ă v e n e r a ţ i u n e şi : s t i m ă v o r b i a el d e profesor i i lui, cu m u l t d r a g şi m u l t ă iub i re d e consco l a r i i lui şi d e cei cu car i

- v e n i a în a t i n g e r e . M u l t ă s i m p a t i e , m u l t ă r e c u ­n o ş t i n ţ ă a v e a el p e n t r u Blaj în t o t t i m p u l vieţ i i s a l e s c u r t e , căci t i n ë r ş i - a p ă r ă s i t fami l ia , a b i a

. a v e a v î r s t a d e 46 a n i . T i m p u l s t u d i u l u i s e u c red , că a fos t c a m î n t r e an i i 1 8 3 5 — 4 2 . — A c e s t e a mi l e - a m r e a m i n t i t eu ce t i nd a p e l u l din »Revasul« şi m ë g r ă b e s c , ca n u c u m v a l ă s â n d s ë m a i t r e a c ă t i m p së fiu î m p e d e c a t ă d e c i r c u m s t ă r i d e a - m i

: împl in i eu o s f ân t ă d a t o r i n ţ ă fa ţă d e iubi tul m e u t a t ă , s a u m a i b ine z is fa ţă d e locul , u n d e el pe

; l â n g ă s t u d i u l c h e m ă r i i s a l e a î n v e ţ a t şi ce e iu -; b i r e a , , d r e p t a t e a şi a d e v ë r u l . Am o m i c ă r e n t ă

car al Haţegului Gr. Radu, apoi dl protopop Dr. Dăianu delà Cluj şi Dr. V. Frenţiu din Orăştie, au arangeat oare-cari descinderi în popor, pentru întărirea lui în credinţă. Şi-au început lucrările la Cngir, unde vre-o 3 zile au făcut mereu servicii divine, au mărturis i t poporul şi l'au cuminecat, iar pantru cuvântări anume pregătite, au stăruit a-'l întări în credinţă cătră biserica sa.

La Orăştie au făcut acelaşi lucru Sâmbătă , Dumi­necă şi Luni ce trecură, şi mica biserică gr.-cat. era plină de ascultători. Sunt folositoare aceste descinderi în popor cu aparat mai mare, căci ele îi mai mişcă, îl mai înteţesc a ţinea la legea sa, la credinţa sa, şi pre­cum »nimenea nu-i rroroc in patria lui«, venirea unor propagandişti din afară într 'ajutor celor locali, e idee bună, trezând mai mult interes şi atrăgând mai tare ca de comun«.

E a r » A c t i v i t a t e a « r e p r o d u c e î n t r e g a r t i co lu l n o s t r u d in Nrul 52 d in c u v e n t în c u v e n t , fă ră a ind ica i svo ru l , şi astfel s u n ă c a m ş o d în »Act i ­v i t a t e a « d in O r ă ş t i e p a s a j u l n o s t r u :

» T r e b u e së l ă s ă m a c e s t rol ( a p r e c i a r e a m i s i u n i l o r ) a l t o r foi, p o a t e foilor loca le d in O r ă ­ş t i e , c a r e ca o r g a n e a c t i v i s t e t r e b u e s ë ţ i n ă s e a m ă d e a c e s t e a c t i u n i « . — Altfel s u n t e m r e ­c u n o s c ă t o r i şi p e n t r u a c e a s t a conf ra ţ i lo r d e l à O r ă ş t i e şi le m u l ţ ă m i m p e n t r u se rv ic iu l ce-l fac ideii m i s i u n i l o r .

REVAŞUL CLUJULUI — D e l à R e u n i u n e a f e m e i l o r . In d e c u r s u l

lune i D e c e m v r i e ş i - a u m a i a c h i t a t t a c s a d e m e m ­brii la R e u n i u n e a »Sf. M a r i a « :

D - ş o a r a A n a P o p p 10 cor. m e m b r . p e v i a ţ ă . D - n a A n a M o t t a 10 cor . m . p e v., Dr. luliu F l o ­r i an 2 cor . m. ord. , E l e n a C e u ş i a n 2 cor . m . ord. , A n a Aldea 2 cor. m . o rd .

Rësboiul din Asia. P o r t - A r t h u r u l a c ă z u t .

C e e a - c e s 'a t o t v e s t i t d e o j u m ë t a t e d e a n î n c o a c e , a c e e a s 'a î n t â m p l a t : p e r u i n e l e P o r t -A r t h u r u l u i s 'a î n ă l ţ a t s t e a g u l J a p o n e z i l o r . R e m ă -ş i ţ a v i teze i a r m a t e r u s e ş t i d e s u b c o n d u c e r e a lui S t ö s s e l în 2 J a n . 1 9 0 5 a p ă r ă s i t f o r t ă r e a ţ a p e c a r e a a p ë r a t - o cu o b r a v u r ă a ş a d e m a r e , î n c â t a p u s în u i m i r e î n t r e a g ă l u m e a .

R e n d pe r e n d J a p o n e z i i a u c u c e r i t î n t ă r i t u -rile c e l e a ^ m a M r ^ e m j n a t e s ^ s t r î m t o r e a u g a r n i s o a n a ^

p u ţ i n a t , p u t e r i l e a u s c ă z u t şi s c ă d e a şi m a t e r i a l u l d e r ë s b o i u , — şi d e a j u t o r n u e r a s p e r a n ţ ă . S t ö s s e l a v ë z u t , că a s ë o p u n e m a i d e p a r t e î n s a m n ă a d u c e g a r n i s o a n a ia p e r i r e s i g u r ă , pr in ce nici un folos n u a r a d u c e p a t r i e i s a l e . De a c e e a în 1 Ian. a t r i m i s o s c r i s o a r e g e n e r a l u l u i j a p o n e z Nogi , în c a r e s p u n ê n d , că n u g ă s e ş t e cu s c o p , së s e o p u n ă m a i d e p a r t e , a r v r e a së î n c e a p ă p e r t r a c t ă r i l e d e c a p i t u l a r e . Nogi a p r i m i t p r o p u n e r e a şi în 2 Ian. s ' au î n t â l n i t de l ega ţ i i sëi şi ai lui S t ö s s e l , ca së s t a t o r e a s c ă cond i ţ i un i l e cap i tu l ă r i i . S e a r a d u p ă 9 o r e a u ' s u b s c r i s î n v o i r e a . D e s p r e a c e s t e a a fost î n c u n o ş t i n ţ a t t e legra f ice şi î m p ë r a t u l J a p o n i e i , c a r e a r ë s p u n s e s p r i m â n d u - ş i a d m i r a ţ i u n e a fa ţă d e cura ju l d o v e d i t d e S t ö s s e l şi d e os t a ş i i sei şi a d a t t o t o d a t ă o r d i n , ca a r m a t a r u s e a s c ă së fie l ă s a t ă së i a s ă d in f o r t ă r e a ţ ă în d e p l i n ă a r ­m a t u r ă şi s ë i -se d e a la e ş i r e o n o r u r i l e m i l i t a r e .

a n u a l ă d u p ă p ă r i n t e l e m e u d e s p r e c a r e a s e m e n e a îţi p o v e s t e a m o d a t ă în t i m p u r i l e m e l e cele fer i ­c i te . Din a c e a s t a r e n t ă , c a r e e m i c ă d e to t , t r i ­m i t în m e m o r i a t a t ă l u i m e u D i m i t r i e O r g h i d a n , fost p r e o t g r . -o r . în B r a ş o v , la a d r e s a D - T a l e z e c e c o r o a n e p e n t r u m a s a s t u d e n ţ i l o r d in Blaj , în o -n o a r e a iubi leulu i a c e l o r şcol i , car i d o r e s c , că p r e ­c u m a u l u m i n a t în t r e c u t së l u m i n e z e şi în v i i tor . Vë r o g D o m n u l e D o c t o r s ë p r imi ţ i , şi celelal te . . . .

Emilia Dr. loan Raţiu.

Dia lectu l Mun ten i l o r şi PädurenJIor. S u b t i t lul » R u m a e n i s c h e D i a l e k t e , l. Die D i a ­

l e k t e d e r Munteni u n d Pădureni im H u n y a d e r C o ­m i t a t e a a p ă r u t o c a r t e în Hal le a / S . ( G e r ­m a n i a ) s c r i s ă d e dl D r . I o s if P o p o v i c i , p r o ­fesor d e l i m b a r o m â n ă la u n i v e r s i t a t e a d in V i e n a . D e ş i s c r i s ă n e m ţ e ş t e c a r t e a a c e a s t a n e p r i v e ş t e p e no i , şi o r e c o m a n d ă m R o m â n i l o r car i ş t iu n e m ţ e ş t e , m a i a l e s p ro fe so r i l o r n o ş t r i d e l i m b a r o m â n ă , se ş i -o p r o c u r e . P r e ţ u l v o l u m u l u i e s t e d e 4 cor. 80 fii. şi s e p o a t e p r o c u r a şi d e l à » R e v a s u l « .

Studiarea dialectelor limbei noastre e un lucru nou. Dialectele însë sunt vechi. Şi în prefaţa »Noului tes tament« tipărit în Belgradul Ardealui la 1648 se scria: »vă rugăm să luaţi aminte că Rumânii nu graesc în toate ţârele întrun chip, încă neci întro ţară toţi întrun chip«. Studiul dialectelor, început mai cu deadinsul de înveţatul profesor din Lipsea, Dr. Weigand, al cărui

DE P E S T E S Ë P T Ë M Â N À Pentru noua biserică din Cluj. în Preajma sfintelor serba tori de Crăciun

şi Anul-nou, recomandăm tuturor bunilor creş­tini se-şi aducă aminte de fondul, menit pentru ridicarea unei biserici mari, potrivite, în aceasta capitală a vechei Transilvanii.

Acum când tote instituţiunile reclamă res-cumpërarea obicinuitelor felicitări de serbători şi anul-nou, pentru scopurile lor, credem, că pentru Românii cu inimă creştinească, şi mai ales, pen­tru Românii din Cluj, nu este un titlu mai po­trivit de rëscumpërare, ca noua biserică din Cluj.

. Toate oferte/e generoase, trimise oficiu/ui parochial gr.-cat. se vor evita în »Revasul«

Nr. 1 7 0 . P . On . George V/assa, p r e o t m i l i t a r în E g e r a d ă r u i t la fondul b i se r ice i n o u e d in Cluj 10 c o r o a n e .

— D - z e u së- i r e s p l ă t e a s c ă l — S e r b ă t o r i f e r i c i t e ! — d o r i m t u t u r o r a b o ­

n a ţ i l o r n o ş t r i . La a c e s t n r . a d a u g e m u n s u p l e m e n t d e 1 c o a l ă , c a r e c u p r i n d e :

1. Nişte obiceiuri de pe la noi, d e A m a d e u s .

2. »La naşterea ta Christoase«, p o v e s t i r e d e C r ă c i u n , d e A r i e ş a n u l .

3 . Ordinea alfabetică a articolilor publicaţi în anul 1904. ( A c e a s t a foaie s e p o a t e t ă i a şi a d a u g e la co lec ţ iune . )

— C u n u m ë r u l acesta »Revasul« întră în anul al treilea. Rugăm pe toţi abonaţii së lă­ţească foaia între ţerani. Ear pe restant ieri îi rugăm, eară şi eară, se-şi plătească datoria. Cine nu va plăti restanţa şi nu va renoi abonamentul până la anul nou st. v. nu va mai căpeta foaia!

— S i n o d u l a r c h i d i e c e s a n . Ni - se scr ie d in Blaj d i n i s v o r b u n , că E x e l e n ţ i a S a M e t r o p o l i t u l D r . V i c t o r M i h á l y i în p r i m ă v a r a a n u l u i a c e s t a v a c o n c h i e m a în ş e d i n ţ ă p e m e m b r i i s i n o d u l u i p r o r o g a t în M a i u 1 9 0 4 .

— t D e m e t r i u Iancu , p a r o c h g r . - ca t . în T u r -d a ş , a s e s o r C o n s i s t o r i a l , n o t a r al d i s t r i c tu lu i şi forului p r o t o p o p e s c , d u p ă u n m o r b g r e u , î m p ă r ­t ă ş i t cu s s . s a c r a m e n t e a l e m u r i b u n z i l o r , ş i -a d a t L u n i în 2 I a n u a r i e n. 1 9 0 5 , la 3 o r e d i m i ­n e a ţ a , nob i lu l s e u suf le t în m a n i l e C r e a t o r u l u i ,

Jjifld în annJ al FTA^EA .a) ^t%ţiL-şi~L- 3M preo ţ i e i .

— C o n v o c a r e . « R e u n i u n e a soda l i l o r r o m â n i d in Cluj« îşi v a ţ i n e a a d u n a r e a g e n e r a l ă , Lun i în 9 I a n u a r i e n. 1 9 0 5 , d u p ă a m i a z i la 6 o r e în s a l a cea m a r e a i u s t i t u t u l u i d e c red i t e c o n o m i i » E c o -n o m u l « . L a a c e a s t a a d u n a r e s u n t inv i t a ţ i a t â t m e m b r i c â t şi toţ i iubi tor i i d e p r o s p e r a r e a şi înf lor i rea c lase i d e mi j loc . O r d i n e a d e z i : 1) C u ­v e n t d e d e s c h i d e r e d in p a r t e a p r e s i d e n t u l u i . 2) R a p o r t u l c o m i t e t u l u i d e s p r e a c t i v i t a t e a sa . 3) E s a m i n a r e a r a ţ ioc in i i lo r fondur i lo r soda l i l o r şi a l e e lev i lor . 4) î n c u v i i n ţ a r e a p r e l i m i n a r u l u i d e s p e s e p e a n u l 1 9 0 5 . 5) E s m i t e r e a une i c o m i s i u n i p e n t r u î n s c r i e r e a d e m e m b r i noi . 6) Alte p r o p u ­ne r i . 7) A l e g e r e a u n u i n o u c o m i t e t .

Cluj , la 2 I a n u a r i e n. 1 9 0 5 .

Basi l iu P o d o a b ă I acob M u r e ş a n preş. reuniunei. ser. reuniunei.

elev e şi Dr. I. Popovici, e de mare folos pentru ştiinţa românească. Cu ajutorul acestor studii se vor deslega multe enigme ale trecutului nostru şi multe cuvinte împetrite şi întunecate së desfac ca coaja de nucă, dacă le atinge cu a rma ştiinţei adevëratul înveţat filolog.

Condus de acestea vederi şi-a pus dl Dr. los. Popovici, tinërul înveţat român, în gând, ca së cerceteze rând pe rând toate părţile terii locuite de Români şi së le studieze graiul tocmai aşa, felurit, cum îl grăiesc Românii în feliurite părţi. A început-o de lângă ţara sa, de lângă Făget, şi studiază graiul din vr'o 43 de comune ale comitatului Hunedoara, dintre Dobra, Deva, Hune­doara. Este un colţ de ţară acesta tocmai la marginea dintre Ardeal şi Bănat. — începutul acesta e foarte mulţămitor şi de bun semn pentru u rmare . Dacă tinërul înveţat va avea sprijinul de lipsă delà cei chemaţi , va sevîrşi un lucru, care şi lui şi noue ne va face cinste înaintea streinilor, şi ştiinţei româneşti îi va aduce mult folos.

Sc r i i t o ru l a c e s t o r ş i re a m cet i t cu m u l t i n ­t e r e s c a r t e a d- lui Dr . Popov i c i şi a m g ă s i t m u l t e d e s l u ş i r i şi l u m i n i n o u e în e a p e n t r u t a i n e l e l imbe i n o a s t r e . A c e s t e a p r i v e s c p e î n v e ţ a ţ i A m g ă s i t î n s e şi m u l t e f r u m s e ţ i a l e g r a i u l u i n o s t r u , p e n t r u - c ă a u t o r u l a a d u n a t şi p o v e ş t i şi poes i i , n e c u n o s c u t e p â n ă a c u m , c u l e s e d e a d r e p t u l d in g u r a p o p o r u l u i . . Din a c e s t e a d a u d e g u s t a r e ac i , c â t e - v a v e r s u r i : Câtu-i lumea şi Ardealu Să te faş grâule faş Nu-i ficior ca pădureanu. Să venim la săşera t Cân se 'nealtă el frumos Ca mândra la săruta t Ş-apucă pă deal 'njos. Să venim noi la plivit Sămănîn la grâu frumos.. Ca mândru ţa la iubit.

(Din Florese).

I

Nr. 1 P a g . 3

— C o m i t e t u l » A s o c i a t i u n e i « a p e l e a z ă d e n o u la pub l i cu l r o m â n e s c se - ş i r ă s c u m p e r e feli­c i tă r i le d e a n u l n o u în f avoru l » M u s e u l u i i s t o r i c -e t n o g r a f i c « . — A s e m e n e a a p e l face şi d i r e c ţ i u n e a g i m n a s i u l u i d in B r a ş o v în f avoru l m e s e i s t u d e n ţ i l o r .

— R e u n i u n e a f e m e i l o r d i n Blaj a î m p ă r ţ i t în 4 I a n u a r i e a. c. la 50 bă ie ţ i (ucenic i d e m e s e r i i şi ş co la r i ) h a i n e în p r e ţ d e 2 7 0 c o r o a n e . D e fa ţă la î m p ă r ţ i r e e r a D - n a N e s t o r , p r e s . r e u n i u n i i şi m a i m u l t e D o a m n e şi D o m n i .

— f A u r e l P e l l e , p r e o t g r . - c a t . r o m â n , m e m b r u în d i r e c ţ i u n e a soc . » S a t m a r e a n a « , a r e ­p o s â t în 28 Dec . n. 1 9 0 4 . Fie- i m e m o r i a b i n e -c u v e n t a t ă .

— B ă n c i r o m â n e ş t i . In a n u l , ce a t r e c u t , s ' au înf i in ţa t u r m ă t o a r e l e b ă n c i r o m â n e ş t i : »CT?/-' seteiana«. în C h i s e t e u , cu u n c a p i t a l d e 2 5 . 0 0 0 C , «Concordia« în L u g o j , 1 5 0 . 0 0 0 C , »Geogiana« în G e o a g i u ( A l g y o g y ) , 8 0 . 0 0 0 C , »fzvorul« în I l ia-M u r e ş a n ă , 8 0 . 0 0 0 C , »Jiana« în P e t r o ş e n i cu 60 .000 C , «Sercäiana« în Ş e r c a i a , cu 50 .000 C. şi »Ternovana« cu 2 5 . 0 0 0 C

— R e u n i u n e a f e m e i l o r d i n S â n c e l a fă­cu t p o m d e C r ă c i u n p e n t r u bă ie ţ i i s ë r a c i d e a c o l o . H a i n e l e în p r e ţ d e 9 5 c o r o a n e l e - a u î m p ă r ţ i t în 1 I a n u a r i e a. c. a s i s t â n d f o a r t e m u l t pub l i c . S ' au b u c u r a t s ë r ac i i şi s ' au m â n g â i a t în suf le t d ă r u i t o r i i . D a c ă în S â n c e l s 'a înf i in ţa t r e u n i u n e , o a r e d e ce n u s e în f i in ţ ează în f i e -ca re c o m u n ă r o m â ­n e a s c ă şi d a c ă r e u n i u n e a f emei lo r d in S â n c e l d e 4 an i a făcu t u n i c o n o s t a s f r u m o s cu 1 4 0 0 c o r o a n e şi a l t e luc ru r i şi a r e o a v e r e d e p e s t e 9 0 0 c o r o a n e , p e n t r u - c e n u luc ră şi a l t e r e u n i u n i î n f i i n ţ a t e ? — L a u d ă s ë c u v i n e p ă r i n t e l u i V. S m i g e 1 s c h i !

— T i n e r i m e a r o m â n ă d in C o j o c n a , a r a n ­j e a z ă a I l -a zi d e C r ă c i u n o p e t r e c e r e p o p o r a l ă î m p r e u n a t ă cu d e c l a m ă r i , d i a l o g u r i , c â n t e c e în cor . Se v o r j u c a j o c u r i l e n a ţ i o n a l e » C ä l u s e r u l « şi » B ă -t u t a « , şi a l t e l e . Ven i tu l e m e n i t în f avoru l ş coa l e i g r . - ca t . d in loc. P r e ţ u l d e i n t r a r e d e p e r s o a n ă 40 fii., d e fami l ie 60 fii. î n c e p u t u l la 7 o r e s e a r a . O a l t ă p e t r e c e r e î m p r e u n a t ă cu t e a t r u s e p r e g ă ­t e ş t e în C o j o c n a p e A n u l n o u în folosul ş c o a l e i g r . -o r . r o m â n e .

— Dl Miha i l F ă g ă r ă ş a n , P r e a O n o r a t u l p r o t o p o p al B e c l e a n u l u i , d in T e u r e , a t r i m i s la a d r e s a foii n o a s t r e , d e o d a t ă cü a b o n a m e n t u l , "ş i p e n t r u n e n o r o c i ţ i i d i n C â m p e n i 5 c o r o a n e , e a r p e n t r u » M a s a s t u d e n ţ i l o r u n i v e r s i t a r i « d in Cluj a s e m e n e a 5 c o r o a n e .

— R e u n i u n e a s o d a l i l o r r o m â n i d i n Blaj a p r e m i a t în 4 I a n u a r i e a. c. cu 20 , 15 , şi 10 c o ­r o a n e p e 3 soda l i , cari s ' au e l i b e r a t în 1 9 0 4 şi a u p r o d u s ce le m a i f r u m o a s e luc ră r i .

— In H u n e d o a r a e levi i şcoa le i r o m â n e g r . -o r . v o r a r a n g e a a d o u a zi d e C r ă c i u n o p r o -d u c ţ i u n e t e a t r a l ă - m u s i c a l ă în s a l a Ho te lu lu i » H u -n y a d i - V a r h o z « , în folosul ş coa l e i .

— A t e n ţ i u n e . G u v e r n u l U n g a r i e i a i e r t a t a c u m a c ă l e t o r i a p r in B r e m e n . — P a ş a p o a r t e l e , c a r e s u n t p r e d a t e p e la F i u m e , a c e l e a s u n t şi p r t n B r e m e n v a l a b i l e . — C i n e a r e vo i e a că le to r i p r in B r e m e n , a c e l a t r e b u e n e g r e ş i t së t r i m i t ă în B r e ­m e n 20 c o r o a n e a r v u n ă . (68) 1—2

R u j m a l i n d e v î rv t ă i a t Noi v o r b e l e l e - a m g ă t a t . Ve rde - i sp icu l d e s ă c a r ă T e - a i î n t o a r c e b a d e e a r ă ; Da i m a i v e r d e hă l d e g r â u T e - a i î n t o a r c e şi- i t â r z i u

(Din T o p l i ţ a ) . Vai m a i c o ş a m i e u n o r o c L 'a i p u s cu l e m n e p ă foc Cu p a i e l 'ai a ţ i ţ a t Mi l 'ai a r s d e l'ai s c r u m a t , C a l e a p e a p ă i-ai d a t Şi m ă i c u ţ o t e a i r u g a t C a s ë n a m m a i c o n o r o c Nişi a i ş i nişi ' n t r a l t loc.

C ă - s s t r ă i n D o a m n e s t r ă i n C a p e ş t e l e 'n d a p ă l ină Şi ca o m u 'n ţ a r ă s t r i n ă Ş i - s s t r i in D o a m n e s t r i in , S t r i i n u - s ca p a s ă r i a N ' a m m i l ă n i că i r i a S t r i i n u - s ca pu i d e cuc N ' a m m i l ă u n e m ă d u c . S î r a c ă s t r î i n ă t a c e Mul m i - a i fos s o r ă şi frace Şi mi - i fi p a n ă la m o a r c e .

(Din M î n i e r ă u ) . A s e m e n e a m ă r g e l u ţ e a î n ş i r a t dl Popov i c i

m u l t e în c a r t e a s a , p e l â n g ă u n e l e p o v e ş t i . L a u r m ă n e d ă un g l o s a r d e ce le m a i o r i g i n a l e c u ­v i n t e d in pă r ţ i l e a c e l e a . Dr. E. D.

Cu 1 Ianuarie începe nou abonament = = la

w » / / P e y 4 d e a n c o s t ă 9 0 fii.

„Revasul :: ;/• :: ;: : -> :: Restanţ ier i i s ë b i n e v o i a s c ă a-şi achi ta dator ia !

M A I N O U

Cazanie

C o n f e r e n ţ a d e l à S i b i i u .

C o n v o c a r e a , ce a m p u b l i c a t în n ru l d in u r m ă d u p ă c u m a t u n c i î n d a t ă a m o b s e r v a t , n u p o a t e fi s o c o t i t ă ca c o n v o c a r e a conferenţei partidului na­ţional român. A ş a s ' au d e c l a r a t p â n ă a c u m cei m a i d i s t i n ş i f run t a ş i r o m â n i şi cele m a i d e f run te o r g a n e , c r e d i n c i o a s e p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l . Astfel c o n f e r e n ţ a d in Sibi iu , d a c ă p e s t e t o t se v a î n t r u n i în cond i ţ i un i l e c o n v o c ă r e i , n u v a p u t e a s ë se d e ­c l a re . în numele partidului naţional şi së a d u c ă hotărîri cu putere obligatoare pentru membrii partidului naţional. In spec ia l d a c ă î n t r u n i r e a d e a c o l o a r e n u n ţ a » a c t i v i t a t e a « , — d o a r a s t a îi e s t e t o a t ă » c h e m a r e a « , — a c e e a nu ob l igă p e a d e r e n ţ i i p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l .

Din fap te le ce v o m î n ş i r a aici p e s c u r t s e p o a t e v e d e a l i m p e d e s t a r e a luc ru lu i .

Apreciarea »Drapelului«.

• In u l t i m u l s e u Nr. v a l o r o s u l o r g a n d e l à L u g o j c o n s t a t ă , că c o n f e r e n ţ a d in Sibi iu c o n v o c a t ă p e 10 I a n u a r i e tiu e s t e conferenţa partidului naţional român şi r o a g ă b i rou l c o m i t e t u l u i n a ţ i o n a l së rect if ice şi së convoace în mod corect o a d e v ë -r a t ă c o n f e r e n ţ a n a ţ i o n a l ă .

y » »Gazeta Trans i lvanie i« .

In a c e l a ş i î n ţ e l e s sc r ie si v e c h i u l z i a r n a -ţ i o n a l d e l à B r a ş o v , d e c l a r â n d ho t ă r î t , că confe­renţa delà Sibiiu nu va putea fi espresiunea partidului naţional român.

Dr. Mocsonyi .

I lus t ru l b ă r b a t a l n a ţ i u n e i , c a r e e s t e d e s i g u r cel m a i - l umina t şi cel m a i c o r e c t f r u n t a ş al p a r ­t idu lu i n a ţ i o n a l , î n t r e b a t a s u p r a c h e s t i u n e i s 'a d e ­c l a r a t t o t a s e m e n e a .

D o m n u l Dr. Alesandru Mocsonyi a d e c l a r a t că n u p o a t e p r i m i m a n d a t p e n t r u c o n f e r e n ţ a din Sibi iu , p e n t r u - c ă n u conferenţa partidului naţional este convocată a c o l o , ci c o n f e r e n ţ a d e l e g a ţ i l o r fă ră c o n s i d e r a r e la pos i ţ i a lor pol i t ică . P r in u r ­m a r e u n s i n c e r . a d e r e n t . a l , Dar t idulu i , c a r e ţ i n e la p r inc ip iu l so l ida r i t ă ţ i i , n u s e p o a t e p u n e la c o n s f ă t u i r e , cu a n g a j a m e n t u l so l ida r i t ă ţ i i — c u m s i n g u r a r a v e a î n ţ e l e s — cu d o m n i , cari f a p t i c a u s p a r t s o l i d a r i t a t e a pr in a c t i v i s m , şi car i as t fe l n u m a i d a u nici o g a r a n t ă că a r r e s p e c t a şi c o n c l u s e l e e v e n t u a l c o n t r a r e d o r i n ţ e l o r lor, a l e une i c o n f e r e n ţ e .

Dr. A. M u r e ş a n u .

î n t r e b a t d e c a n u l z ia r i ş t i lo r r o m â n i , a d e ­c l a r a t t e legraf ic , că n u c o n s i d e r ă d e c o r e c t şi cu s c o p d e a p r imi m a n d a t e p e n t r u » c o n f e r e n t a « d e l à Sibi iu.

Atitudinea Clujenilor.

D o m n i i Dr. A m o s F r â n c u , a d v o c a t , Dr . E. D ă i a n u , p r o t o p o p şi Dr. Victor P o r u ţ i u , a d v o c a t , r e ce rca ţ i fiind din cercu l C o j o c n a a p r imi m a n d a t p e n t r u c o n f e r e n ţ a d in Sibi iu, a u refusât categoric, f i ind-că n u comitetul naţional a c o n v o c a t - o , n u delegaţii partidului s u n t c o n v o c a ţ i , b a nici n u s ' au o r d o n a t a l ege r i publice de delegaţi ai p a r ­t idu lu i .

T o t o d a t ă a u d e c l a r a t , că n u r e c u n o s c , că î n t r u n i r e a d e 10 l an . n. 1 9 0 5 din Sibi iu a r p u t e a së s e r o s t e a s c ă în m o d va l id şi o b l i g a t o r în n u ­m e l e p a r t i d u l u i . Au p r e t i n s în ace l a ş i t i m p së s e c o n v o a c e p e b a s a p r o g r a m u l u i şi p a r t i d u l u i n a ­ţ i ona l c o n f e r e n ţ a şi a t u n c i , d a r n u m a i a t u n c i , cu p l ă c e r e v o r p r i m i m a n d a t e .

Din t o a t e a c e s t e a s ë v e d e l â m u r i t că , î n t r u ­n i r e a c o n v o c a t ă pe 10 I a n u a r i e n. Ia Sibiu n u p o a t e împ l in i rolul ce i -au m e n i t »ac t iv i s t i i« n o ş t r i .

Cojocna nu a l e g e .

In u r m a scr i sor i i e d r e s a t e d e D-ni i Dr . F r â n c u , Dr . D ă i a n u şi Dr . P o r u ţ i u , f run ta ş i l o r d in C o j o c n a , a l egë to r i i a u r e f u s â t s ë a l e a g ă d e l e g a ţ i l a » c o n f e r e n t a « d in Sibi iu .

Harababura comple tă .

D u p ă c u m a f l ăm, d-ni i I nd re L á s z l ó şi T e o ­d o r Boca S o m e ş a n u l a u c o n v o c a t p e 8 I a n u a r i e o c o n f e r e n ţ a , ca s e c o n s t i t u e u n p a r t i d » c o n s t i -t u t i o n a l « r o m â n e s c .

Posta Redacţiunii . — Dlui Iancu Ogrin Am cetit şi noi art. »Tit

Bud« în »Drap.« Când vom avea loc îl vom reproduce. — Dlui Vas . B o r g o v a n în Ş. Trimiteţi 50 fii. în maree postale şi vê trimit »Căl. Pop. Roman«. Vë vine mai ieftin. — Dlui G. C. în Banişor. Suma trimisă am primit-o. Binevoieşte a încassa şi delà C. P. 5. —

rostită mai întâi în ziua Anului-Nou 1866 în Sf. biserică românească gr.-cat. din Dretea

de loan Roman.

(Continuare). Vede ţ i , d a c ă face c i n e v a c e v a , ce n u e l u ­

c ru d e r înd , î n d a t ă s ë află m u l t e g u r i r e l e în l u m e , car i n u o I a s ă î n t r ' a t â t a . — A ş a d a r ă d e e s t e c i n e v a în b i s e r i c ă , c a r e s ë a i b ă l'ipsă a së d e p ă r t a , d e së s i m t e c i n e v a s l ab , — d e a r e c a ­r e v a d e i s p r ă v i t v r e - u n lucru , c a r e n u sufere a m â n a r e , — ori d a c ă v r e - o f eme ie t r e b u e s ë m e a r g ă a c a s ă së g ă t e a s c ă p r â n z u l p e n t r u b ă r ­b a t u l s ë u , f i ind-că b ă r b a t u l a r e a ş a n ă r a v r ëu , că nu - i b ine , d a c ă nu - i g a t a p r â n z u l , c â n d iese d in b i se r i că şi din t î r n a ţ u l c r î ş m e i r ă g n e ş t e u n a ca së a u z ă î n t r e a g ă l u m e a , că Iui îi f o a m e , — ori d a c ă v r e - o f e ţ i ş o a r ă îşi a ş t e a p t ă pe ţ i t o r i şi a r ' v r e a se-şi m â n d r e a s c ă fa ţa p e a t u n c i , ' — s a u d in a l t e pr ic ini v r e a c a r e v a s ë i a s ă d in b i se r i că , i a c ă e u le zic la to ţ i a c e ş t i a , ca se-şi facă n u m a i iu t e c r u c e şi s ë se d u c ă în ş t i r e a D o m n u l u i , a c o l o u n d e s ë d o r e ş t e , şi s ë n u a ş t e p t e , ca së m ë a p u c eu d e î n v e ţ ă t u r ă , c a r e n u m a i d e aci î n a i n t e v a u r m a . — A l t m i n t r e l e a , c a r e s ' a r d u c e n u m a i c e v a m a i t î rz io r n e p u t â n d a ş t e p t a p â n ă în sfîrşit, a c e l a u ş o r a r p u t e a fi a s e m ë n a t cu m u ­ie rea d in p o v e s t e şi u ş o r s ë p o t afla d e s t u l e g u r i re le , cari s ë i-o s p u n ă d r e p t , că ace l a , ori a c e a s t a a u fugit n u m a i p e n t r u - c ă n ' a u p u t u t se-şi a s c u l t e fap te le , — p e n t r u - c ă l 'a î m p i n s c i n e v a d e s p a t e z i c ë n d u - i : » d u t e , că vez i , că t o c m a i d e t i n e v o r b e s t e « . — A ş a d a r ă , ca s e n u c a d ă j u ­d e c a t a o a m e n i l o r şi p e v r e - u n n e v i n o v a t , d e a c e e a v ë d a u d e gr i je , că c ine a r e l ipsă şi g r a b ă d e m e r s , s ë m e a r g ă î n a i n t e .

Ce i - ce v o r r ë m â n e a a c i : f rece-ş i m a n i l e , d e li-i s o m n , — a d u n e - ş i g â n d u r i l e , de ' p e u n d e l e - a u î m p r ă ş t i a t m a i î n a i n t e , — fe ţ i şoa re l e s ë î n c e t e z e d in co t i tu r i şi ş o p t i t u r i şi cu ' to ţ i i r id i ­caţ i un c u g e t c u r a t d e r u g ă c i u n e c ă t r ă ' D - z e u . D u c h u l Sfânt , ca s ë v ë d e s c h i d ă şi l u m i n e z e m i n t e a şi së v ë a j u t e , ca b a r e m i î n v e ţ ă t u r ă a s t a s ë o î n t e l eg ţ e i , ca b a r e m i d in a c e s t e m u l t e v o r b e , s ë pu t e ţ i a l e g e c e v a , ce s ë v ë fie d e folos şi s ë v ë c u n o a ş t e ţ i f ap te le a c e l e a , d e car i t r e b u e së v ë l ă p ă d a ţ i şi s ë v e d e ţ i c a l e a a c e e a , p e c a r e t r e b u e s ë u m b l a ţ i , ca s ë n u r ă t ăc i ţ i .

Ce e d r e p t , eu a m a d u n a t p e azi m a i m u l t e c u v i n t e în n ă d e j d e a , că azi , ca în z iua cea d i n -râ îu a u n u i ' a n n o u v à n si. b i se r i că i a r ă ş i b a ­r e m i , ca în z i u a C r ă c i u n u l u i d e î n d e s u i t ă şi ve ţ i fi mu l ţ i la î m p ă r ţ i r e a c u v i n t e l o r m e l e ; t o t u ş i c h i a r şi d a c ă v ë d , că uni i v r e a u së se p l ă t e a s c ă d e D - z e u cu d o u e zile, ori m a i b ine z is cu 3 — 4 o a r e pe a n şi ab i a v in în z iua d e C r ă c i u n şi în c e a d e P a ş t i v in la b i s e r i că , ca së nu- i j u d e c e o a m e n i i , că ei nu c e a r c ă b i se r i ca , — şi d a c ă vëd , că mu l ţ i l e n e v e s c p e a c a s ă şi n u po t ' auz i , ce le s p u n , — v ë z ê n d eu a c e s t e a , n ă d e j d e a , pe c a r e m i - a m p u s ' o în mu l ţ i , o p u n a c u m a în cei p u ­ţ ini , cari s u n t d e fa ţă în c r e d i n ţ ă , că voi p r e c u m aţi v e n i t aici ca şi m i n e , t o t a ş a veţ i ţ i n e a cu m i n e în ce l ea a d e v ë r a t e . D a c ă eu n u ţ in cu cei ce z ic : »a r p u t e a së t a c ă « , ori » m a i b ine a r face së t a c ă « , — eu n u ţ in nici cu z i ca l a :

Cine aude şi vede - şi tace, Numai acela poate trăi în pace,« —

ci eu zic aşa : »Cel-ce aude şi vede fapte rele şi tace, Pe cel rătăcit nu-l îndreaptă — putând face, Faptelor părtaş , — Satanei slugă sè face,« —

e u n u m ë ui t nici la a c e e a , că celor i spi t i ţ i d e S a t a n a le p a r e r ëu , d a c ă le h u l e s c p u r t a r e a lor, f i ind-că eu ch ia r a t u n c i a m m a i m a r e p l ă c e r e , c â n d d i a v o l u l cu c red inc ioş i i lui n u s u n t î n d e s t u -liţi cu ce lea ce le zic şi le fac eu . D o r e s c d a r ă , së ţ ine ţ i cu m i n e în a s t ă p r i v i n ţ ă şi p l e c â n d d a r ă p e c a l e a d r e p t ă ţ i i , n u ve ţ i fi cu d o u e feţe , n u ve ţ i fi l i nguş i to r i , — şi ce lea : e le ve ţ i c u l e g e d in v o r b e l e m e l e le ve ţ i î m p ă r ţ i voi f r ă ţ e ş t e cu ce i -ce n u s u n t d e fa ţă şi n u v ë ve ţ i face p ă r t a ş i cu t ă c e r e a în fap te le ce l ea re le , ci v ë ve ţ i sili a l ă t u r e a cu m i n e a î m p e d e c a rëu l şi a î n d r e p t a p e cei p i e rdu ţ i .

S ë c e r c ă m d a r ă , car i s u n t în s a t î n t r e noi g r e ş a l e l e a c e l e a , car i n e o t r ă v e s c v i a ţ a şi n e a m e n i n ţ ă cu p ie r i r e m a i t a r e d e c â t p e a l t e ' n e a ­m u r i , î n t r e car i p o a t e că a c e l e a n ' a u a p u c a t a ş a Ia p u t e r e .

O h ! p ë c a t e l e o m u l u i s u n t a t â t d e m u l t e , î n c â t a c e l e a nici că s ë p o t n u m ë r a , a c e l e a t o a t e s ë le c e r c ă m noi n u n e e d e a j u n s z iua c e a d i n t â i a a n u l u i , m a nici t o a t e ce lea 3 6 5 d e zile a l e a n u l u i n u n e - a r fi d e s t u l e , d a c ă a m ce rca t o a t e p ë c a t e l e cu d e a m ë n u n t u l . — Ce së f acem d a r ă ? V o m r ë m â n e a d e - o c a m d a t ă pe l â n g ă c e ­lea m a i m a r i şi m a i s p o r n i c e şi d i n t r e a c e l e a v o m ce rca n u m a i cinci p ë c a t e m a i b ë t r â n e şi n e v o m t r a g e s a m ă , c u m s t ă m cu a c e l e a ?

D u p ă a m e a p ă r e r e n u a r fi cinci d o m n i m a r i în s a tu l n o s t r u , cinci d o m n i m a r i şi b o g a ţ i şi cu v a z ă şi d e cari a s c u l t ă cei m a i mu l ţ i d in

sa t , —• d a c ă n u a r fi a c e ş t i a , a t u n c i s a t u n o s t r u a r a v e a a l t ă fa ţă . Aceş t i cinci d o m n i s u n t :

1. N e c i n s t i r e a şi b a t j o c u r i r e a lui D - z e u , şi n e b ă g a r e a în s a m ă a p o r u n c i l o r lui şi a b i s e -ricei Iui.

2. N e î m p l i n i r e a d a t o r i e i p ă r i n ţ i l o r c ă t r ă p r u n c i şi a p r u n c i l o r c ă t r ă p ă r i n ţ i .

3 . C â ş t i g u l p e n e d r e p t u l . 4. C r e d i n ţ a d e ş a r t ă în D-ze i s t r e i n i . 5. Be ţ i a cu s o r a s a l e n e a . D a c ă n u a r fi a ce ş t i cinci d o m n i s t ă p â n i

p e s a t u l n o s t r u , eu a ş a c red , că s a t u e s t a şi o a ­m e n i i d in el a l t ă fa ţă a r a v e a şi m a i b i n e l e - a r m e r g e ş i 'n l u m e a a c e a s t a şi în c e e a - c e v a s ë fie, — n u a r a v e a a t â t e a d u r e r i , a t â t e a su fe r in ţ e , a t â t a f o a m e , a t â t a s e r ă c i e , şi a t â t a r u ş i n e , a t â t e a b o a l e , a t â t e a p i s m e şi a l t e n e n o r o c i r i .

I. I n z ă d a r z ice a 2 - a p o r u n c ă alui D - z e u : » N u

lua n u m e l e lui D - z e u î n d e ş e r t , « î n z ă d a r s t r i g ă a 3-a p o r u n c ă : « C i n s t e ş t e z iua D u m i n e c e i . « î n z ă ­d a r n e î n d a t o r e a z ă p o r u n c a sf. b i se r ic i , că a f a r ă d e D u m i n e c i , s ë m e r g e m în s e r b ă t o r i la sf. b i s e ­r ică, că a c o l o s ë a s c u l t ă m sf. l i t u rg i e şi s ë c e ­r e m d e l à D - z e u ce l ea ce n e t r e b u e s c , — î n z ă ­d a r s u n t t o a t e a c e s t e a , p e n t r u - c ă noi le a s c u l t ă m cu u r e c h i l e , — d a r m i n t e a n u n e s t ă la e le şi în i n i m ă n u le î n c r e s t ă m , — şi a ş a n u u r m ă m şi n u î m p l i n i m p o r u n c i l e a c e l e a , ca şi c u m n u p e n ­t r u noi l e - a r fi r î n d u i t D - z e u şi sf. m a i c ă b i s e r i c ă .

Nu- i c ins t i t , ci e b a t j o c o r i t n u m e l e lui D - z e u a t u u c i , c â n d cei m a i m u l ţ i , mic i şi m a r i , în loc d e a-1 l ă u d a cu frică şi d in suflet p e D - z e u , — c a r e d e c a r e îţi p a r e , că p e î n t r e c u t e s t a u së-1 t r a g ă d in cer iu j o s cu s u d ă l m i l e lor ce l ea c u m ­pl i te şi s p u r c a t e , ce la t o t p a s u l le a u z i m d e l à cei m u l ţ i b l ă s t ă m a ţ i şi mi ru i ţ i d e d i a v o l u l . L a t o t p a s u l a u z i m s u d ă l m i c u m p l i t e d e l à a ce i a , ai c ă r o r c reer i s u n t t u r b u r a ţ i d e a b u r u l şi d e p u t e ­r e a r ach iu lu i şi al c ă r o r c a p e pl in d e s c a m e c ă p ă t a t e d in t o c i t o a r e a J i d a n i l o r , — d a r n u n u ­m a i d e l à a c e ş t i a a u z i m s u d a l m e î n f r i c o ş a t e , ci şi de l à p r u n c i , car i a b i a ş t iu s ë d u c ă cu m â n a la g u r ă , a u z i m s u d ă l m i m a r i şi g r e l e , b a ! a c e ş t i a n u s ' au m u l ţ u m i t cu s u d ă l m i l e a u z i t e si î n v ë t a t e d e l à pă r in ţ i i lor, ci a u î n v e ţ a t n i ş t e s u d ă l m i u r î t e şi s p u r c a t e d e l à U n g u r i , ce s p r e n e n o r o c u l n o s t r u a c u m v r e - o 17 an i a u fost a d u ş i în p ă r ţ i l e n o a s t r e si cari î n t r e a l t e m u l t e r e l e si n e v o i , ce a u a d u s p e capu l n o s t r u , a u a d u s şi n i ş t e s u d ă l m i , d e cari a u z i n d u - i s ë s c o a l ă c r e ş t i n u l u i p ë r u ' n c a p d e g r o a z ă . — Vede ţ i , pă r in ţ i l o r , d a c ă n u v ë p a s ă d e ş c o a l ă şi află p runc i i ^ v o ş t r i ş c o a l ă p e la vecin i i U n g u r i , — b u c u r a ţ i - v e d a r ă , că b u n e l u ­crur i a u î n v e ţ a t copii v o ş t r i d e l à ş c o a l a lor ! — D - z e u a ş t e r s d e p e fa ţa p ă m â n t u l u i c e t ă ţ i l e S o ­d o r n a şi G o m o r a p e n t r u f ă r ă d e l e g i l e locu i to r i lo r lor, p r in ce a a r ë t a t , câ t d e c u m p l i t ş t i e së p e ­d e p s e a s c ă f ă r ă d e l e g e a şi p ë c a t u l . Cu s a t u l n o s t r u î ncă p o a t e face D - z e u a ş a . Voi ziceţ i , că p e n t r u unii v i n o v a ţ i n u c e a r t ă D - z e u p e to ţ i . D a r car i s u n t e ţ i n e v i n o v a ţ i ? Fa r i se i s u n t t o ţ i ! car i s ë j u ­d e c ă ei p e ei n e v i n o v a ţ i , căci toţ i s u n t v i n o v a ţ i , câţ i a u d s u d ă l m i şi n u d a u p e s t e g u r a ce lo r ce le r o s t e s c , ci încă rid d e ele şi n e o p r i n d u - l e le sufere şi le u i t ă .

O a r e n u - i l u a t n u m e l e lui D - z e u î n d e ş e r t şi a t u n c i c â n d b a b e l e şi n e v e s t e l e şi f e ţ i ş o a r e l e n u së ţ in d e c e e a - c e s u n t şi n u ş t iu g r ă i 2 — 3 v o r b e u n a c ă t r ă a l t a , f ă ră s ë n u z ică p e « d o a ­m n e b a t e - m ë , « si c â t e şi m a i c â t e v o r b e p r o a s t e d e a c e s t e a .

Nu së p o t î n ş i r a î n t r ' o v o r b i r e t o a t e f ap te l e şi v o r b e l e p r in cari l u ă m noi n u m e i e lui D - z e u î n d e ş e r t , — d a r ă eu v ë î n t r e b : d a c ă v o r m a i ţ i n e a a c e s t e re le n u m a i c â t d e cât , d a c ă v o r t r e c e a c e s t e a î n a i n t e şi p e a c e s t a n n o u : ce a ş ­t e p t a ţ i p e ochii voş t r i a l t a d e câ t o rb ie , — ce a ş t e p t a ţ i în t r u p u r i l e şi o a s e l e v o a s t r e a l t a , d e ­câ t j u n g h i u r i , d u r e r i , friguri şi t o t so iu l d e b o a l e ; ce a ş t e p t a ţ i a s u p r a c lăd i r i lo r v o a s t r e a l t a d e c â t p a r ă d e foc, î n t r e v i t e le v o a s t r e b o a l e , p e ţ a r i n a v o a s t r ă g h i a ţ ă şi v e r m i ; p runc i i , ce v i - s e v o r n a ş t e d e aci înco lo , n u pu t e ţ i do r i së v i - s ë n a s c ă a l t m i n t r e l e a d e c â t schi lozi şi n e v o i a ş i , — iar p e voi în l u m e a c e a l a l t ă n u v ë a ş t e a p t ă a l t a d e c â t c ă ldă r i l e c l o c o t i n d e şi ch inu r i l e c e l ea c u m p l i t e a l e j a d u l u i .

T r e z i ţ i - v e d a r ă , — d e ş t e p t a ţ i - v e p â n ă n u - i t â r z i u , — p u n e ţ i g a r d î n t r e z iua d e ieri şi c e a d e a s t ă z i , î n t r e a n u l p e t r e c u t şi î n t r e cel n o u , î n t r e r ë u şi î n t r e b i n e , — şi n u sufer i ţ i së s e m e s t e c e l a o l a l t ă ! — B ă g a ţ i d e s a m ă , că d e m u ş ­c ă t u r a u n u i ş a r p e s ë u m p l e t o t t r u p u l d e v e n i n şi p i e re , d e u n p u m n d e a l u a t së a c r e ş t e ori c â t ă p â n e . R u p e ţ i o d a t ă c a p ë t u l r e l e lo r v î r î t e î n t r e voi , şi cu a c e s t a n n o u începe ţ i v i a ţ ă n o u ă şi lui D - z e u p l ă c u t ă .

Aşa , f raţ i lor , l ă p ă d a ţ i v e s t m i n t e l e ce lea î n ­t i n a t e , n u într 'aţi în a n u l n o u cu e le , î m b r ă c a ţ i a l t e le c u r a t e şi a ş a s p ă l a ţ i d e t o a t ă n e c u r ă ţ e n i a t r u p e a s c ă şi s u f l e t e a s c ă î n d e m n a ţ i - v e şi d e aci înco lo ven i ţ i în t o a t e D u m i n e c i l e şi s e r b ă t o r i l e la b i s e r i că , a s c u l t a ţ i sf. l i tu rg ie , m u l ţ u m i ţ i d in i n i m ă

şi d in suflet P ă r i n t e l u ' c e r e s c d e t o a t e c â t e v ë t r i m i t e , — r u g a ţ i - l cu l a c r ă m i s ë v ë ie r te c â t e aţ i g r e ş i t , s ë v ë a ju t e a v ë feri d e g r e ş a l e , — r u g a ţ i - l s ë v ë d e a t o a t e , ce lea ce v i - s d e l ipsă şi a c e s t e a s p u n e ţ i - l e şi ce lor ce n u - s aici , d a r î n v e ţ a ţ i - i şi s p u n e ţ i - l e şi a c e e a , că r ë u g r e ş e s c , că n u v in la b i s e r i c ă şi r ëu g r e ş e s c şi a t u n c i , c â n d v in cei d r e p t la b i s e r i că , î n s ë n u p e n t r u a c e e a , ca së facă c u m v ' a m s p u s m a i î n a i n t e , ci n u m a i p e n t r u a c e e a , ca së-1 v a z ă p e el al ţ i i , că şi el e aici , a p o i şi el s ë v a z ă , c ine m a i e s t e aici , — së v a z ă , c ine c u m v i n e , c u m îşi face c ruce , c a r e c u m e î m b r ă c a t , së v a z ă c a r e c u m e d e n i m e r i t g ă t i t ă , la c a r e , c u m îi s t a u p ă u n i i şi a l t e n i m i c u r i , f ă r ă d e a r id ica b a t ă r u n s u s p i n , u n g â n d , d e » d o a m n e a j u t a « c ă t r ă ce r iu . B i s e ­r ica , d r a g i i m e i , n u e c r î jmă nici c a s ă d e c o m e ­die , — p r e o t u l şi c â n t ă r e ţ i i n u - s c o m e d i e ş i , la car i n u m a i s ë v ë u i ta ţ i , ca la c e t e r a ş i . P r e o t u l şi c â n t ă r e ţ i i c e t e s c aici şi c â n t ă , d a r ă n u v o u e , ci Iui D - z e u , t o a t e a c e l e a c â t e le pu t e ţ i auz i d in g u r a p r e o t u l u i şi a c â n t ă r e ţ i l o r v o u e n u m a i a ş a v i - s d e fo los , d a c ă şi vo i î n to r ş i cu fa ţa c ă t r e a l t a r i u Ie ve ţ i u r m a b a t ă r cu g â n d u l şi n u v ă ve ţ i î m p r ă ş t i a m i n t e a p e la luc rur i l u m e ş t i , d e m u l t e - o r i r e l e . A l t m i n t r e l e a v ' o s p u n v e r d e , că î n z ă d a r v i - s c ruc i le ce l ea m u l t e , î n z ă d a r vi p r e ­u m b l a r e a şi s ă r u t ă r i l e c e l ea m u l t e p e la i c o a n e , p e n t r u - c ă D - z e u cu a c e l e a n u e s t e î n d e s t u l i i , d a c ă n u e c u g e t u l c u r a t şi i n i m a î n f r ân t ă şi s m e r i t ă , c a r e o a ş t e a p t ă D - z e u d e l à a ce i a , p e car i i-a d ă r u i t cu suflet şi cu î n ţ e l e p c i u n e . D a c ă D - z e u s ' a r m u l ţ ă m i n u m a i cu f a c e r e a d e cruci şi cu s ă r u t ă r i l e i c o a n e l o r , fă ră së a ş t e p t e c u g e t c u ­r a t şi i n i m ă în f r ân t ă , a t u n c i o a m e n i i a r face d e s ­tu l , d a c ă a r f o r m a o m a ş i n ă , c a r e î n t r ' u n a s ë facă cruci şi së s ă r u t e i c o a n e l e , b a io zic m a i m u l t , d a c ă D - z e u s ' a r m u l ţ ă m i cu a t â t a , a t u n c i î n suş i a r fi z id i t n u o a m e n i cu suf le t şi cu î n ­ţ e l e p c i u n e , ci n i ş t e m a ş i n i , car i s ë facă cruci şi s ă r u t e i c o a n e şi a t u n c i n ' a r m a i fi a v u t D - z e u s u p ë r a r e a si d u r e r e a , d e a s ë v e d e a nec in s t i t , căci m a ş i n i l e n u m a i u n a a r fi ş t i u t s ë facă . — D a r D - z e u a ş t e a p t ă î n c h i n ă c i u n e cu g â n d c u r a t şi d in i n i m ă s m e r i t ă şi î n f r ân t ă , şi v a fi va i d e ce i -ce n u s ë î n c h i n ă a ş a lui D - z e u .

I a r ă m i - a r p l ă c e a Tnie s ë ş t iu , d e u n d e c a -p e t ă î n v e ţ ă t u r a p runc i i şi fe te le , car i a u u m b l a t si a u si î n v e ţ a t c â t e c e v a la s c o a l ă si ş t i a u b i -n i ş o r s ë c â n t e şi ş t i a u s ë se r o a g e , — d e u n d e a u c ă p e t a t ei î nve ţ , că v e n i n d la b i s e r i c ă së s e r a z i m e d e p ă r e ţ i , ca n i ş t e b o l n a v i şi sch i loz i , şi s ë c o t e s c şi ş o p t e s c şi r îd în b i s e r i c ă ? Hei, p r i e -t ' -rgcuor^^c^w^'gţis î iw <ţfi.t v o i c~ »sici Ia- ş c o a l ă , n u a t i î n v ë t a t ' o , ca së o l ă s a ţ i î n t r ' a t â t , ci ca së o st i t i si s ë o folosiţi si së o faceţi în t o a t ă v i a ţ a . Voi a ţ i î n v e ţ a t , î n t r e a l t e l e , c â n t ă r i , cu car i în b i s e r i c ă së-1 l ă u d a ţ i p e D - z e u , voi d a c ă n u s t a ţ i to t i l a o l a l t ă si s ë c â n t a ţ i cu can to r i i si cu ce i -ce a c u m î n v a ţ ă c â n t ă r i l e , n u s u n t e ţ i c r e ş ­t ini c u m së c a d e , voi faceţ i ca şi n e b u n u l , c a r e v o i n d s ë p o a r t e g ă z d ă ş a g u şi se - ş i l uc re m o ş i a , a m u n c i t şi a che l tu i t , p â n ă ş i - a făcu t ca r n o u în f e r eca t şi ş i - a c u m p ë r a t p a t r u boi f r u m o ş i , a p o i î n t r ' o zi c a r u l l 'a su i t în p o d u ca se i , boii i-a l ă ­s a t în p u s t i a s ë m e a r g ă u n d e v o r v r e a şi el s 'a c u l c a t së d o a r m ă . — Aşa fac şi bă ie ţ i i şi fe tele .

D a r p e n t r u p u r t a r e a a s t a a lor eu a m s ë - m i t r a g s a m ă cu pă r in ţ i i lor, că pă r in ţ i i s u n t d e v i n ă , d u p ă c u m cu a j u t o r u l lui D z e u v ë v o i u s p u n e a c u m a . (Va urma.)

S z á m 1 5 4 0 9 / 1 9 0 4 . t k v i .

ÁRVERÉSI H I R D E T M É N Y I K I V O N A T

A kolozsvá- i i k i r á ly i t ö r v é n y s z é k m i n t t e l e k ­k ö n y v i h a t ó s á g k ö z h í r r é t e sz i , h o g y az » E c o n o -m u l « t a k a r é k p é n z t á r é s r é s z v é n y t á r s a s á g v é g r e ­h a j t a t ó n a k M á t y á s I s t v á n k e s e l y v é g r e h a j t á s t s z e n v e d ő e l len 3 6 0 k o r . t ö k e k ö v e t e l é s é s j á r u ­l éka i i r án t i v é g r e h a j t á s i ü g y é b e n az á r v e r é s t e l ­r e n d e l t e a K o l o z s v á r v á r o s i k i r á l y j á r á s b í r ó s á g t e r ü l e t é n l e v ó Vis t a k ö z s é g h a t á r á n f e k v ő k ö v e t k e z ő i n g a t l a n o k r a é s p e d i g : 1 a v i s t a i 7 5 s z á m ú t j kben A I. 9 , 1 8 , 1 9 , 2 1 , 22 , 24 , 34 . 3 5 , 4 2 , 4 4 — 5 1 , 5 5 — 6 0 . rd sz , e g y j ó s z á g t e s t e t k é p e z ő i n g a t l a n s á g r a , m e l y j e ­l e n l e g v é g r e h a j t á s t s z e n v e d e t t vé te l i j o g u t ó d j a i n é v s z e r i n t k i s k o r ú M á t y á s J á n o s k e s e l y , k i s k o r ú M á t y á s G y ö r g y k e s e l y é s k i s k o r ú M á t y á s M á r ­t o n k e s e l y n e v é n áll , 1 2 0 0 k o r o n a b e c s é r t é k b e n , m é g p e d i g a M á t y á s l s t v á n n é szü l . T ö r ö k A n n a j a v á r a C l , C. 2 s o r á l l a t b e k e b e l e z e t t é l e t ­fogy t ig l an i h a s z o n é l v e z e t i j o g f e n t á r t á s a m e l l e t t ; 2, a v i s t a i 427 s z á m ú t j k v b e n A f 1 r e n d 1 0 9 5 / 1 he ly ra jz i sz . i n g a t l a n b ó l v é g r e h a j t á s t s z e n v e d e t vé te l i j o g u t ó d j a i n a k B. 4, 5 é s 6 s o r a l a t t i 1 / 2

r é s z b e n i j u t a l é k u k r a 1 5 k o r o n a b e c s é r t é k b e n ; é s 3 , a v i s t a i 4 2 8 s z á m ú t j k v b e n A f 1 r e n d 1 1 0 5 / 3 h r s z . i n g a t l a n b ó l u g y a n a z o k n a k B. 3 , 4 é s 5 s o r a l a t t i V'2 r é s z b e n i j u t a l é k u k r a 20 k o r o n a b e c s é r ­t é k b e n m i n t e z e n n e l m e g á l l a p í t o t t k i k i á l t á s i á r ­b a n é s h o g y a f enébb m e g j e l ö l t i n g a t l a n o k a z 1 9 0 5 é v i f e b r u á r h ó 17- ik n a p j á n d é l e l ő t t 10 ó r a k o r Vist;i k ö z s é g e l ö l j á r ó s á g á n a k h iva t a l i h e l y i s é g é b e n m e g t a r t a n d ó n y i l v á n o s á r v e r é s e n a

m e g á l l a p í t o t t k i k i á l t á s i á r o n a lul is e l f o g n a k a d a t n i .

« r v e r e z n i s z á n d é k o z ó k t a r t o z n a k a z i n g a ­t l a n o k b e c s á r á n a k 1 0 % - á t b á n a t p é n z ü l k é s z ­p é n z b e n v a g y a z 1 8 8 1 . LX. t ö r v é n y c z i k k 42 § - á b a n j e l z e t t á r f o l y a m m a l s z á m í t o t t é s az 1 8 8 1 . évi n o v e m b e r h ó 1-én 3 3 3 3 s z á m a l a t t k e l t i g a z s á g ü g y m i n i s t e r i r e n d e l e t 8 § - á u a n ki je löl t o v a d é k k é p e s é r t é k p a p í r o k b a n a k i k ü l d ö t t k e z é h e z l e t e n n i , a v a g y a z 1 8 8 1 . évi LX. t ö r v é n y c z i k k 1 7 0 §-a é r t e l m é b e n a b á n a t p é n z n e k a b í r ó s á g n á l e l ő l e g e s e l h e l y e z é s é r ő l k i á l l í t o t t s z a b á l y s z e r ű e l i s ­m e r v é n y t á t s z o l g a l t a t n i A k o l o z s v á r i k i r . t ö r ­v é n y s z é k m i n t t k v j h a t ó s á g .

K o l o z s v á r 1 9 0 4 . évi n o v e m b e r h ó 14 n a p j á n . Ádám Dénes s. k.

kir. tszéki albiró.

O carte eu adevărat buiiâï

„ M a m a S- tu lu i A u g u s t i n "

d e

EMIL, B O U G A V D episcop frances.

T r a d u s ă d e „ S A L B A " c l e r i c i l o r r o m â n i d i n B u d a p e s t a ş i t i p ă r i t ă cu î n g r i j i r e a ş i c h e l t u ­

i a l a d-lui

Dr. E. D ĂI A NU. Preţul: broşurat 3 cor., l e g a t 4 cor.

Se capă tă la adminis t ra ţ ia

= R E V A Ş U L U I = C l u j , J ó k a i utcza nr. 6.

Conţinutul următoarelor preparate sun t recunos-cunoscute de foarte bune de profesori şi medici renumiţ i . Çotioff i t l contra tusei, răguşelei, durerii de pept, O C l l C J ^ l I l ofticei, tusei măgăreşt i , catarului, as tmei , greutăţii de respirat, lungoarei şi tusei seci. V i n d e c ă S igur şi r e p e d e . Preţul x cor . 20 fii. şi 2 c o r .

C a s p i c u n s o a r e . Contra durerii de oase, po-dagrei, reumatismului , răcelelor, durerilor de cap. dinţi şi >aaryi, precum ş: rcrir*jtup!or. Cele mai îmbtirâr^te boale le vindecă. Preţul 1 cor. 20 fii. şi 2 cor.

C e n t a r i n . Contra morburilor de s tomac, pre­cum lipsa de apetit, mistuirea rea, catarul şi aprinde­rea de stomac, greaţa şi vomarea, sgârciurile cele mai grele. Leac sigur. Foloseşte şi la curăţirea sângelui. Preţul 1 cor. 20 fii. şi 2 cor.

K a l j o d s a r s a p a r i l . Mijloc escelent pentru curăţirea sângelui la morburi secrete, 1 sticlă 2 cor.

L a x b o n b o n s , Închiderea scaunului e causa diferitelor morburi, precum palpitarea de inimă, ameţeli, dureri de cap şi altele. Deci cine sufere de încheierea scaunului numai decât se comandeze L a x b o n b o n s zacharele purgative, plăcute şi dulci la luat. Preţul x cor .

Chemicale, drogue, legături şi bandagerie chirur-gice. Instrucţie pentru prepararea diferitelor vinarsuri , liqueruri, rom şi altele. Tee rusice, parfumuri, săpunur i , crem escelent pentru faţă şi mâni. Articole cosmetice, oleu pentru për. Esenţă pentru picatul şi întărirea pe­rului. Apa de gură şi dinţi precum şi praf. Ori-ce fel de articol din branşă. Toate foarte ieftine. Faceţi în t re ­bare şi vë veţi convinge.

(67) 1—10 C o j n e l D e m e t e r . a p o t e c a r in O r ă ş t i c ( S z á s z v á r o s ) I s k o l a - u . 55

» «

E T i p o g r a f i a =

CARMEN P E T R U P. Pf lRIŢIU

C L U J F e r e n c z J ó z s e f - ú t 5 8 sz .

P r i m e ş t e t o t felul d e l u c r ă r i , ce c a d în b r a n ş a a c e s t e i m a e ş t r i i , e s e c u t â n -d u - l e c â t s e p o a t e d e cu g u s t , în st i lul cel m a i m o d e r n şi cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .

C o m a n d e s e p r i m e s c şi la L i b r ă r i a D-lui E r i c h F a b r i t i u s d in C l u j ( P i a ţ a Rege lu i M a t i a nr . 32.)

C a p r i m a t ipogra f i e r o m â n e a s c ă în a c e s t c o m i t a t , s e r o a g ă d e b i n e v o i t o r u l spr i j in al ce lo r l a l t e i n s t i t u t e r o m â n e ş t i ,

I p r e c u m şi al p r i va ţ i l o r .

Nr. 1 » R E V A S U L « P a s . 5

HIŞTE OBICEIURI DE PE LA HOI

E s a r a d e C r ă c i u n . In c ă s u ţ e l e s c u n d e li­c ă r e ş t e d in v r e m e în v r e m e f l acă ra s l a b ă a unu i m u c d e l u m i n a r e s a u së l u p t ă cu s t â n g e r e a f e ş ­t i la şi m a i s l ă b u ţ ă a l a m p e i m o ş t e n i t e d in s t r ă ­m o ş i . Focul n u m a i d u d u e v ê r t o s şi sè c e a r t ă p e î n t r e c u t e cu o a l a d e v e r z e î n ă d u ş i t ă , c a r e în m â ­n ia ei îl s c u i p ă c â t e o d a t â în fa ţă , n u m a i se - ş i b a t ă j oc şi a ş a s e - ş i r ë s b u n e . P e v a t r ă o h o a ş c ă d e b a b ă s lu t i t ă d e b e t r â n e ţ e şi î n c â r l i g a t ă , s c o r ­m o n e înce t şi m o ţ ă i n d din c a p a fudul ie , j a ru l d i n ju ru l oa le i c e r t ă r e ţ e . E a r c â n d l u m i n a t r e z i t ă s ë o g l i n d e a z ă p e fa ţa n e p o ţ e i l o r , g r ă m ă d i ţ i d e - a v a l m a în p ă c e l u l d e l â n g ă v a t r ă , d e s c o p e r i ţ i şi resbol i ţ i d e c ă l d u r ă , ca d e v i su r i u i t a t e îşi a d u c e şi b a b a a m i n t e d e cop i l ă r i a ei, ş i - a p o i a ş a r e n d pe r e n d i -se s t r e c u r p e d i n a i n t e zile d e a jun v e ­se le şi p l ă c u t e , şi o f t ând îşi n u m e r ă pe d e g e t e , ca şi c u m a r d a cu bobi i , p u ţ i n e l e zi le, cari o m a i d e s p a r t d e g r o a p ă şi îşi v e d e şi cea d in u r m ă z a l ă î n c h e i a t ă .

Au l ă s a t - o toţ i s i n g u r ă ca së v e g h i e z e , că fec ior i i cu co l i nda e r a u a b i a p e la p o p a , şi la ei c u m ş e d d e m a r g i n e , a j u n g e r â n d u l t â r z i u , a b i a c â n d t o a c ă în l i tu rg ie .

Aşa s ë s c u r g e n o a p t e a a j u n u l u i , v e g h i a t ă d e b a b e l e , cari fac m e r e u la î n c h i n ă c i u n i focului o -b r a z n i c , c a r e le m a i si m u l t ă m e s t e d in v r e m e în v r e m e , t o c m a i c â n d fac î n c h i n ă c i u n e a m a i cu m o ţ . G e r u l u i nu - i p r e a î n g ă d u e focul së - s i a r e t e d i b ă ­c ia ; a rbo r i i g e m s u b g r ă m a d a d e z ă p a d ă , î n c ă r ­c a t ă p e ei cu n e m i l u i t a şi d in c â n d în c â n d c â t e un c â n e r ë s b i t d e ge r , m a i d ă c â t e u n s e m n d e v i a ţ ă , e a r c lăbuci i d e fum ies deş i d in h o a r n e p e în t e ţ i t e . N u m a i co l inda , î n ă l ţ ă t o a r e a şi s f ân t a c o ­l indă , së r id ică s p r e cerul s en in ca l a c r i m a , u m p l e p ă m e n t u l d e b u c u r i e şi-1 î n d e a m n ă së s a l t e z e î m ­p r e u n ă cu înger i i , cu m a g i i şi cu p ă s t o r i i , că m a r e m i n u n e s'a a r ë t a t în Vifleim d u p ă c u m v e s ­t i r ă copi laş i i cu s t e a u a m a i d e cu s e a r ă şi d u p ă c u m d ă d u d e ş t i r e şi c e a t a g ă l ă g i o a s ă şi d o r n i c ă a b ă i e ţ i l o r cu » B u n a s a r a , s a r a lui M o ş C r a c i u n « .

D e - a d r a g u l së- i t o t p r i v e ş t i în s b u r d ă l n i c i a lor p e copi laş i i a c e ş t i a . U n u i o m t r ă i t la o r a ş i - s ' a r p ă r e a c a m c iuda ţ i şi s t r ă i n i , m a i a l e s d a c ă a r fi şi el s t r ă i n d e n e a m u l n o s t r u .

P a r ' c ă - i v ë d p e to ţ i a ş a d e - a v a l m a , a l e r ­g â n d d u p ă p u t e r i de l à o c a s ă la a l t a , m a i cu s e a m ă bă ie ţ i i , mici , b u t u c o ş i , î m b r ă c a ţ i în s u m a ­ne le t a t ă s o , r o s t o g o l i n d u - s e d e - a b r e b e n e a u a în d â l m a d e z ă p a d ă , e a r d e s u b căc iu la c â t o fer­de lă , a t a t ă s o si a c e e a , s ' a r a t ă ochii lor focoşi u d a ţ i în l a c r ă m i şi faţa r o t u n j o a r ă şi g r ă s u l i e . Şi încă u n a : p a r ' c ă î n t r ' a d i n s îşi s p â n z u r ă d e g â t

„La naşterea ta Christoase." E r a în a junu l C r ă c i u n u l u i . In c a s a c i u b o ­

t a ru lu i I o n u ţ n u s ë f ăcuse nici o s c h i m b a r e m a i d e cur înd . N e c a z î n s e e r a d e s t u l , m a i m u l t p o a t e d e câ t t r e b u i a . Şi c u m se n u fie n e c a z cu 9 c o ­pii, m a i toţ i mi t i t e i şi m u i e r e n u a v e a , căci îi m u r i s e încă d e cu v a r ă . P a r t e p e n t r u - c ă îi m u r i s e femeia , p a r t e p e n t r u - c ă a v e a copii m u l ţ i , n u p u t e a a j u n g e b ie tu l la nici o s t ă r i c i câ . Cu c o ­pii a v e a m a i m u l t n e c a z . Do i - t r e i u m b l a u la ş c o a l ă , unul t r e b u i a se-1 p r e g ă t e a s c ă d e ş c o a l ă , p e a l tu l t r e b u i a së-1 p o a r t e în b r a ţ e , la a l tu l t r e ­b u i a së îi de ie d e m â n c a r e ; p e u n u l se-1 î m b r a c e , p e a l tu l se-1 spe l e şi a l t e m u l t e n e c a z u r i , la car i b ă r b a ţ i i nu se p r e a p r i cep şi nu l i-e î n d e m â n ă së le facă. — C â n d le c ro ia î n c ă l ţ ă m i n t e , t r e b u i a s ë c r o i a s c ă d e o d a t ă 9 p ă r e c h i ! C â n d le t ă i a p â n e , t r e b u i a e a r ă ş i së le t a i e 9 fălii! C â n d le a ş t e r n e a p a t u l , t r e b u i a së a ş t e a r n ă un p a t de l à u ş ă p â n ă în fundul căsi i s a u p â n ă la f e r e a s t r ă ! — »Oh, d o a m n e D u m n e z e u l e , b ine m ' a i d a m i t « ofta a d e s e ­ori b i e tu l c iobo ta r , c â n d p e s t e m i e z u l nop ţ i i , t r e b u i a së s t e a de lucru , p l e c a t pe s c ă u n e n c i u l cel cu t re i p i c ioa re , p e n t r u - c a së p o a t ă h r ă n i t r u p u l a t â t o r suf le te . D a r apo i m u l ţ u m i t ă lui D u m n e z e u — z i cea el — încă t o t nu a m p r i c i n ă a ş a m a r e d e a m ë p l â n g e ; toţ i n o u e s u n t s e n ă t o ş i , şi se p o a r t ă b i n e ; to t i s u n t bun i , f rumoş i si î n z e s t r a ţ i cu m â n i , p i c i o a r e şi p â n t e c e s ă n ă t o a s e . Şi a p o i m a i b ine 9 b u c ă ţ i d e p â n e , d e c â t g l ă j u ţ ă d e m e d i c i n ă ; m a i b i n e n o u e pa tu r i d e c â t un s icr iu î n t r e e l e ; d e a l t c u m D u m n e z e u së f e r e a s c ă d e a ş a c e v a p e

t r a i s t e l e ce lea m a i m a r i . J u d e c a t ă d e copil , n e ­v i n o v a t ă , d a r p l ă c u t ă .

Ei d a r l a s së se î n v r ă j b e a s c ă la î m p ă r ţ i r e , că a ş a li d a t a , şi noi së v e d e m co l indă to r i i p e u n d e s u n t . k

A c â n t a t c o c o ş u l d e m u l t e a r ei t o c m a i a c u m h o r e s c »Co lo 'n p o a r t a r a iu lu i« la f e r e a s t r a căsi i cu b a b a , s f i r s indu-s i m u n c a .

Hei , h e i ! o a m e n i b u n i , e m a r e b u c u r i a în a junu l C r ă c i u n u l u i la no i , că ş t i m sufer i în p a c e , d a r si c â n d e v o r b a d e v e s e l i e së t e faci t o t t i r ă şi n 'a i s ë da i d e s o ţ R o m â n u l u i . U n d e m a i g ă ­seş t i a t â t e a ob ice iur i , c a r e d e c a r e m a i d r ă g u ţ e şi m a i p o t r i v i t e ca la R o m â n i ? N'ai ce face a ş a - i R o m â n u l d e l à fire r ă b d u r i u şi ş ă g a l n i c , c u m s u n ă şi z i c a l a : » R a b d a şi t a c e « ş ' apo i » c â n t ă d ' un c a p « .

Ob ice iu r i l e n o a s t r e s u n t m u l t e şi fe l iur i te , d u p ă c u m s u n t d e fel iur i te şi ţ i n u t u r i l e ; m u l t e c u n o s c u t e , u n e l e n u p r e a . M ' a m g â n d i t şi eu së vë s p u n -un ob ice iu d e pe la no i , din ţ a r a Ol tu lu i , ob ice iu f r u m o s şi d e l a u d ă , î m p r e u n a t cu co l inde le şi cu s ă r b ă t o r i l e Naş te r i i . M ' a ş nizui se-1 s p u n a ş a p e c u m s'a p ă s t r a t î n t r e g şi n e s c h i m o n o s i t d e î n r i u r i n ţ e s t r ă i n e .

De e v e c h i u s a u d e m a i î n c o a c e , nu p o t d o v e d i , că- i m u l t d e c â n d s t ă p â n i m noi locur i l e a c e s t e a şi v r e m e a n ' a r e g u r ă s ë n e s p u n ă , a s t a - i u n a la m â n ă . Al ta , b ë t r â n i i îşi a d u c a m i n t e , că moş i i lor së m a i fă leau din c â n d în c â n d , în c â t e o s a r ă l u n g ă d e e a r n ă , cu n e z d r ă v ă n i i p ă ţ i t e în c e a t ă şi p o a t e a ş a d e l à m o ş la s t r ă m o ş i d a c ă a r fi c e v a u r m e , t e - a i p u t e a s c o b o r î p â n ă p e la T r a i a n î m p ë r a t u l ; a ş a î n se laşi lucru l c a m b a l t ă , î n -d e s t u l i n d u - t e cu f r u m s e ţ a lor, c u m a r ë m a s .

Ş t i m noi , nu - i v o r b ă , că co l inde l e l e - a m m o ş t e n i t de l à R o m a n i , de l à d e s c ă l e c ă t o r i i n o ş t r i , că p r e a m i r o a s ă u n e l e a p ă g â n , d a r ob ice iu r i l e a c e s t e a , d e s p r e cari v ë v o r b e s c n u p a r a fi f ăur i t e ori n ă s c o c i t e d e p ă g â n , ci d in p o t r i v ă luc ru c r e ş ­t i n e s c c u p r i n d în s i ne .

In co l indă e d e s t u l ă r e m ă ş i ţ ă p ă g â n ă , e a r b o c e t e l e n o a s t r e la m o r ţ i s u n t c h i a r »nen i i l e« ( b o ­ce te l e ) R o m a n i l o r vech i , m a i a d ă u g â n d , că c r e ­d i n ţ e l e d e ş a r t e , ca î m p l i n i r e a v i su r i lo r , a d a cu bobii ş. a. s u n t g o a l e g o l u ţ e p ă g â n e .

S p u n e a m , că ob ice iu r i l e d e s p r e cari v ë v o r ­b e s c c u p r i n d lucrur i c r e ş t i n e ş t i şi în a d e v ë r , p o ­r u n c a a d o u a şi a t r e i a D - z e e a s c ă , t ă l m ă c i t e d e p o p o r , a ş a c u m ş t i e el p e l a rg . la î n ţ e l e s şi cu m u l t ă d ibăc i e .

Cică së b a g p l u g u l în b r a z d ă : Nu ş t iu d a c ă în t o t locul îşi c a u t ă feciorii ,

c u m s o s e ş t e p o s t u l C r ă c i u n u l u i »gazda«, d a r la noi a ş a s ' au p o m e n i t , c u m zic ei, »de c â n d t o -col i« . Aici la g a z d ă së a d u n ă în s ă r i l e lung i d e e a r n ă , ca së î n v e ţ e co l inde le . Felul c u m le î n v a ţ ă , n u vi-1 m a i s p u n , că p r e a e c i u d a t şi a n e v o i o s ,

toţ i pă r in ţ i i s imţ i to r i , ch i a r şi a t u n c i c â n d l e - a r m a i r ă m â n e a op t , d a c ă unu l l e - a m u r i t .

Copi i c i ubo t a ru lu i nici g â n d nu a v e a u d e m o a r t e . P a r ' c ă e r a h o t ă r î t ca ei, toţ i n o u e së t r ă i a s c ă , së s e l u p t e cu n e a j u n s u r i l e l u m e i a c e s ­t e i a şi s ë n u d e a a l t o r a loc în l u m e ; n u le s t r i ca lor nici p loa i a , nici z ă p a d a , nici p i t a u s c a t ă , c u m e ra d e cele m a i m u l t e - o r i .

E ra , c u m a m zis, în a junu l C r ă c i u n u l u i . In z iua a c e a s t a b ie tul c i o b o t a r n u a v u d e loc s t a r e . Acuşi m e r g e a î n t r ' un loc acuş i în a l tu l , p e n t t r u - c a së d u c ă a c a s ă î n c ă l ţ ă m i n t e l e , ce së l e g a s e a l e g ă t a p e Sf. s e r b ă t o r i . Astfel şi lui, ca t u t u r o r c e ­lor ce s u n t o c u p a ţ i , îi t r e c u z iua câ t se p o a t e d e iu te . E r a a c u m c ă t r ă s a r ă . C i u b o t a r u l e r a î ncă pr in o r a ş . C â n d së î n t o a r s e a c a s ă , a p r o a p e în f i e -ca re col ţ d e s t r a d ă v ë z u d e o s e b i t e o b i e c t e : t u r t e , z ă c h a r s a u fel d e fel d e jucă r i i , car i së v i n ­d e a u p e n t r u copii cei b u n i , ca d a r u r i d e C r ă c i u n . C i u b o t a r u l s ë şi opr i în c â t e - v a locur i , d a r n u p e n t r u - c a së c u m p e r e , căci d a c ă a r fi vo i t s ë c u m p e r e , a r fi t r e b u i t d e o d a t ă n o u é . D o a r d a c ă a r fi c u m p ë r a t n u m a i u n a s a u d o u e s 'a r fi s u p ă ­r a t 6 — 7 copii . S t ă t u pu ţ i n p e g â n d u r i , d a r cu t r e a b a a c e a s t a n u o p u t u s c o a t e Ia ca l e . Së h o t ă r î deci în u r m ă , ca së le d u c ă u n a l t d a r d e C r ă ­ciun şi b u n şi f r u m o s , c a r e nici n u së s t r i că , nici nu së r o a d e şi d e c a r e së p o t b u c u r a to ţ i , f ă ră a fi c â t d e m i c ă m â n i e î n t r e ei.

A j u n g ê n d a c a s ă în mi j locul famil iei s a l e d e 9 m e m b r i , c i o b o t a r u l î n c e p u : »Copi i me i , aici s u n t e ţ i cu t o ţ i i ? Şti ţ i voi că s a r a a c e a s t a e s t e s a r a d e C r ă c i u n ? E a ş a d a r ă s ă r b ă t o a r e şi î ncă s ă r b ă t o a r e m a r e ! In a s t ă s a r ă n u v o m l u c r a , ' c i n e v o m b u c u r a cu toţ i i , p r e a m ă r i n d p r in c â n t ă r i ,

î n v ë t a . Ficiori i î n s ă s ' au ob ic inu i t a s a d in m o s i d e să te b a t ă t re i zile şi m a i că n u l-ai p u t e a s t r ă m o ş i , a l tu l l e - a r p r i c e p e g r e u felul şi g r e u i -a r si d ă s c ă l i , e a r ei së d ă s c ă l e s c îns is i si n u n u m a i d e ieri d e a l a l t ă i e r i .

î n v ă ţ a t u l co l inde lo r ţ i n e p â n ă în a junu l C r ă ­c iunu lu i . A tunc i s e î ng r i j e sc d e b e u t u r ă , căci t o t aci şi l a o l a l t ă a u se - ş i p e t r e a c ă şi s ă r b ă t o r i l e . G a z d a le d ă che i a d e l à p i v n i ţ ă , a ş a z ă b u t o i u l l a loc s i g u r şi a l e g c r i ş m a r d e a d o u a m â n ă ( a d hoc ) p â n ă a d o u a zi d e C r ă c i u n .

Z i u a d e C r ă c i n o p e t r e c e f i e ş t e - c a r e la p ă ­r in ţ i , o s t e n i t şi n e d o r m i t t o a t e n o a p t e a d e a t â t a z d r o a b ă , să m a i î n t r a m ă p u ţ i n t e l . Aşa t r e c e z i u a î n t â iu , c a m în o d i h n ă .

Z i u a a d o u a e cea m u l t d o r i t ă şi a ş t e p t a t ă . D u p ă s lu jba D z e e a s c ă , pof tesc p e p o p a la g a z d a lor, — s p u n c ' - a ş a s ' au p o m e n i t , — p a r t e ca s ë le î n t ă r e a s c ă a l e g e r i l e ce le v o r face, p a r t e să s e î n c u n j u r e o r i - ce n e î n ţ e l e g e r e .

M a s a e b o g a t ă , colacii cei m a i f r u m o ş i , z a m ă d o m n e a s c ă şi apo i m â n c a r e a d e c ă p e t e n i e , c u r e -chiul ( v a r z a ) cu c a r n e ; m a i e ob ic inu i t şi al t r e i ­lea fel, c a r n e d e p o r c fr iptă . B e u t u r a ? Vin b e a u to ţ i , p o p a c a p ă t ă c e v a m a i b u n i ş o r şi cu ce r e -v e r i n ţ ă s ë p o a r t ă fa ţă d e d e n s u l » d o a r d e a i a - i p ă r i n t e së c a d e săi c i n s t e s t i « .

U r m e a z ă apo i a l e g e r i l e j u d e l u i , p r i s t a v u l u i , p î r g a r i l o r ( m ă c i u c a ş i l o r ) şi c r i ş m a r u l u i . * ) C i u d a t e a l ege r i şi cu c a p făcu te . S ë n u m e s c t re i inşi , d e obice iu , cei ce n u m a i a u n ă d e j d e d e ficiorit, căci aici n u c u m p ă n e ş t e b o g ă ţ i a , ci c i n s t e a şi v r e d n i ­cia. Numi ţ i i , s a u c u m l e - a r z ice cei î n v ă ţ a ţ i c a m p e l a t in ie » c a n d i d a t i i « ies în t i n d ă s a u în c ă m a r ă , e a r cei r e m a ş i v o t e a z ă . î n c e p e , — ca să zic a ş a — d a d a : »së fie G e o r g e a Saf te i« , a l d o i l e a t o t G e o r g e şi d e a r fi fost v r e - u n u l c â t d e m â n i o s p e G e o r g e , şi t o t cu G e o r g e v o t e a z ă , fiind d e p ă r e r e a » c ' a ş a - i b i n e « . Aici să p o a t e v e d e a î n ţ e ­l e p c i u n e a R o m â n u l u i : i ub i r ea d e b u n ă î n ţ e l e g e r e şi s i m ţ u l d e d r e p t a t e . Se d e s c h i d e u ş a şi î n t r ă j u d e l e a l e s . Doi d in c e a t ă , cei m a i s p ă t o ş i ţi-1 î n h a ţ ă şi s u s cu el s p r e g r i n d ă în u r ă r i l e c e l o r ­lalţi d e » v i v a t so t r a i a s c a « . Il d u c apo i la m a s ă , a s e z ê n d u - I Ia d r e a p t a 1 p r e o t u l u i ; aici e locul d e

c i n s t e al j ude lu i . î n a i n t e d e a c o n t i n u a a l e g e r i l e

ce lor la l ţ i , g o l e s c cu toţi i c â t e un p a h a r d e v in în o n o a r e a n o u - a l e s u l u i j u d e . In s e m n d e r e v e r i n ţ ă toţ i së r id ică s u s , p ă r i n t e l e s p u n e un mic t o a s t (o c u v â n t a r e s c u r t ă ) şi t o t p ă r i n t e l e cel d i n t â i u c i o c n e ş t e p a h a r u l cu j u d e l e .

U r m e a z ă apo i a l e g e r e a ce lor la l ţ i şi f o r m a r e a legi lor . Leg i l e s u n t s c r i s e d e p ă r i n t e l e , d a r c h i b ­z u i t e şi f ău r i t e d e ficiori p e b a s a ce lor d in an i i t r e cu ţ i . B ë t r â n i i a u aici cea m a i b u n ă t r e c e r e . S ë d a u şi eu l u m e i legi le a ş a c u m s u n t :

*) Câte odată alegerile së fac înainte de mâncare .

d u p ă - c u m e d a t i n a , pe Acela , c a r e s 'a n ă s c u t , a p ă t i m i t şi a m u r i t p e n t r u p ă c a t e l e n o a s t r e « . C o ­pii a u s i m ţ i t o n e s p u s ă b u c u r i e la a u z u l a c e s t o r c u v i n t e . S ta ţ i n u m a i — î n c e p u din n o u b u n u l p ă ­r i n t e — eu v ă vo iu î n v e ţ a o c o l i n d ă f r u m o a s ă , cea m a i f r u m o a s ă d in c â t e le ş t iu , p e c a r e a m p ă s t r a t ' o d r e p t d a r d e C r ă c i u n p e n t r u vo i . Copi i toţ i s ' au a d u n a t în j u ru l t a t ă l u i lor şi cu m a r e n e r ă b d a r e a ş t e p t a u să- i î n v e ţ e şi pe ei c â n t a r e a s a u c o l i n d a a c e e a . î n a i n t e d e a l e -o c â n t a , îi p u s e în r î nd d u p ă m ă r i m ' ; , ca p e n i ş t e f luere d e l à o r g a n e , e a r p e cei m a i mici îi luă în b r a ţ e . Le z i se a p o i să t a c ă şi së fie cu gr i je , că l e -o v a c â n t a o d a t ă n u m a i el s i n g u r , d u p ă a c e e a a u să c â n t e şi ei. D u p ă a c e s t e îşi luă c i o b o t a r u l p ă l ă r i a d e p e c a p şi cu o faţă s e r i o a s ă î n c e p u së i n t o ­n e z e co l inda , ce se î n c e p e cu c u v i n t e l e :

» L a n a ş t e r e a t a C h r i s t o a s e « . Copi i şi fe tele ce le m a i m a r i , n u m a i d e c â t î n v e ţ a r ă f r u m o a s a c o l i n d ă ; m a i m u l t n ă c a z a a v u t cu cei m a i mic i . căci a c e ş t i a t o t g r e ş i a u şi s ă r e a u s a u să a b ă t e a u d e l à t a c t ; în u r m ă î n s ë o î n v e ţ a r ă cu to ţ i i . Şi apo i së fi v ë z u t ce b u c u r i e a fost a t u n c i , c â n d toţ i n o u ă , a u î n c e p u t së i n t o n e z e m a i g r o s şi m a i s u b ţ i r e a c e a f r u m o a s ă c â n t a r e , ce a u c â n t a t ' o în a c e a n o a p t e v r e d n i c ă d e p o m e n i r e şi p o a t e şi a c u m o m a i c â n t ă înger i i , c â n d t o n u l m e l o d i o s a lo r astfel d e n o u ă suf le te n e v i n o v a t e , ce r d e l à ei d e a c o l o d e s u s r ă s u n e t . De s i g u r şi în r a i u s ë b u c u r a u înger i i d e c â n t a r e a copi i lor .

Mai p u ţ i n s ë ' b u c u r a î n s ë d e c â n t a r e a c o ­pii lor d o m n u l a ce l a , c a r e locu ia în e ta ju l d i n t â i u al a c e l e a ş i c a s e . A c e s t d o m n n e î n s u r a t locu ia s i n ­g u r s i n g u r e l în 9 chilii. In u n a ş e d e a p e s t e zi, în a l t a d o r m i a n o a p t e a , în a t r e i a p i p a , î n a p a t r a

P a g . 6

Pravila noastră. 1. C i n e n e c i n s t e ş t e ( în jură ) n u m e l e s f ân t al

C r ă c i u n u l u i , că - i s e r b ă t o a r e m a r e şi a c u m së p r ă z n u e ş t e , p l ă t e ş t e 1 z lo t ban i b u n i .

2. C i n e n e c i n s t e ş t e s. n u m e a lui D u m n e z e u t o t 1 z lo t .

3 . C i n e n e c i n s t e ş t e n u m e l e P r e a c u r a t e i 50 d e cr.

4. D e v a s u d u l o r i - ce n u m e d e sfânt , së g l o b e ş t e t o t cu 50 cr.

5. J u d e l e e m a i m a r e p e s t e noi to ţ i , ( v r e a s ë z ică a r e p u t e r e ) , d e el t r e b u e s ë a s c u l t e to ţ i , c a r e n ' a s c u l t ă î n t â i u şi a d o u a - o a r ă , c â n d îi s p u n e , a t r e i a - o a r ă îi d ă d r u m u l d in c e a t ă , că el a r e p u t e r e .

6. J u d e l e p o r u n c e ş t e p r i s a t v u l u i , c r i ş m a r u l u i şi p î r g a r i l o r d e - o r face c e v a r ë u şi t o t el îi ia la r ë s p ë r .

7. J u d e l e a r e d r e p t së a l e a g ă p r i s t a v şi p î r g a r i p e c ine v r e a el. (E c a m p u t e r e , pe c u m s ë v e d e şi cu m a r e c i n s t e î m p r e u n a t ă ) .

8. P r i s t a v u l s ë p o a r t e d e gr i je ca së j o a c e t o a t e fe te le , că n ' a r p lă t i şi s ë n u j o a c e .

9. T o t feciorul t r e b u e s ë j o a c e d in 2 jocur i u n u , d a c ă - i j u c ă t o r , d a n u j o a c ă p l ă t e ş t e î n t â i u 10 cr., a d o u a - o a r ă 20 cr., a t r e i a - o a r ă së s c o a t e cu to tu l din c e a t ă , că n u v r e a së a s c u l t e şi face c e a t a d e r u ş i n e ; c a r e nu - i j u c ă t o r p l ă t e ş t e o d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a 30 cr. şi nu - i e r t a t nici lui s ë se d e p ă r t e z e d e c e a t ă , că i - se d ă d r u m u l n u m a i d e c â t .

10 . P r i s t a v u l , c â n d face ţ i g a n u l s e m n ( Î n s e m n şi eu c e v a aici , jocu l d e c ă p e t e n i e e un fel d e A r d e l e a n ă j u c a t ă în cerc , p ă r e c h e cu p ă r e c h e . P â n ă la s e m n u l d a t d e l ă u t a r , j o a c ă feciorii ei d e ei fe lur i te figuri cu d ibăc i e şi » d u p ă p u n t « făcu te . L a s e m n u l d a t p r i s t a v u l a d u n ă fetele t o a t e , p r i n s e u n a d e a l t a cu c â r p a ( m a r a m a s a u n u m a i cu m â n a , face cu e le t re i î n c u n j u r e , a p o i le î m p a r t e la ficiorii j u c ă t o r i . î n c h e i e r e a jocu lu i e u n » h a ţ a g « h ă ţ ă g a n a ) , a d u n ă fetele şi le î m p ă r ţ e ş t e la t o t f iciorul ; d e - ' s m u l t e fe te , la cari ş t iu b ine j u c a , d ă c â t e d o u e . P r i s t a v u l n u t r e b u e s ë a i b ă pr ie t in i a d e c ă n u - i e r t a t s ë d e a la a c e l a ş i ficior, a c e e a ş i fa tă d e d o u ë - o r i d u p ă - o l a l t a în d o u e jocu r i .

1 1 . J u d e l e îşi a l e g e d u p ă p lac , p e c ine v r e a el, că a r e d r e p t . ( M â n d r u e j u d e l e şi m â n d r ă fata , c a r e j o a c ă cu el. D e ob ice iu îşi j o a c ă t o t d r ă g u ţ a ; şi apo i së n u fii j u d e ? ) P r i s t a v u l t o t a ş a îşi ţ i ne p e c ine v r e a ; d a c ă v o r fi m a i mul ţ i ficiori ca fete , a t u n c i el t r e b u e së d e a şi pe c e a d e pe u r m ă , c ă nu- i b i n e së n u j o a c e ficiorul şi së p l ă t e a s c ă la ţ i g a n .

1 2 . C r i s m a r u l a d u c e b e u t u r a t o t m e t u r a t ă si t r e b u e s ë î n s e m n e la revaş, ca s ë p o a t ă d a s a m a la u r m ă . De së v a î n t â m p l a së se î m b e t e p â n ă d e t r e i -o r i , së l a p e d ă n u n u m a i din c r i ş m ă r i t , făr '

m â n c a şi c ine ş t ie , la ce le m a i fo losea p e c e l e - I l a l t e . A c e s t d o m n d u p ă - c u m a m zis n u a v e a nici m u e r e , nici copii , în s c h i m b î n s ë a v e a a ţ â ţ a b a n i , î n c â t nici el n u ş t i a câţ i a r e . A c e s t d o m n b o g a t în c e a s u l a c e l a al ser i i d e C r ă c i u n ş e d e a t o c m a i în chi l ia a o p t a la m a s ă şi së g â n d i a că o a r e d e ce n u a r e m â n c a r e a nici un g u s t ? p e n -t r u - c e nu - i n i m i c i n t e r e s a n t pr in foi? p e n t r u - c e n u e s t e în chilie d e s t u l a e r ? şi p e n t r u - c e n u p o a t e a v e a el s o m n l in iş t i t în p a t u l s ë u cel m o a l e ? In t i m p u l a c e s t a î n s ë c i o b o t a r u l l o n u ţ c â n t a m e ­r e u în chil ia s a d e d e s u p t , n e c u g e t â n d u - s ë la n i m i c . C â n t a r e a a c e a s t a î n s ë n e l i n i ş t e a m u l t p e d o m n u l d in e t a j . P r i m a o a r ă a c u g e t a t së n u le zică n imic , c r e z ê n d că d o a r v o r t ă c e a ei d e s ine , d a r d u p ă - c e a v ë z u t că î n c e p a 10 o a r ă a - ş i r e ­pe ţ i c â n t a r e a , n u s 'a m a i p u t u t r ă b d a . îşi a p r i n s e ţ i g a r a şi s c o b o r î în c a s a c i u b o t a r u l u i . T o c m a i îşi s f i rş iau c â n t a r e a , c â n d b a t e c i n e v a la u ş ă şi î n t r ă . L a v e d e r e a d o m n u l u i a c e s t u i a c i o b o t a r u l se s c o a l ă r e p e d e d e p e s c a u n şi îl î n t r e a b ă că d o u r ă pof­t e ş t e v r e - o p ă r e c h e d e p a p u c i ? »Nu, z i s e el, n u p e n t r u a c e e a a m v e n i t . S c o p u l veni r i i m e l e aici e s t e , ca s ë t e fac fericit, d a c ă t e î nvo ie ş t i . T e r o g a d e c ă d a c ă po ţ i , d ă - m i m i e p e u n u l din cei n o u e copi i , căci eu îl v o i u c r e ş t e , îl v o i u p u r t a la ş c o a l ă , îl v o i u d u c e pr in s t r ă i n ă t a t e şi d u p ă - c e s ë v a face d o m n , p o a t e a ju t a şi p e ceia ia l ţ i fraţi. C i o b o t a r u l s ë m i r a m u l t . A c e a s t a e r a v o r b ă m a r e ! — Se- ş i facă el un copil d o m n ? — Şi cui n u i-ar p ă r e a b i n e d e a ş a c e v a ? C u m së nu-1 d e e ? Il d ă d e b u n ă b u c u r o s , căci a r fi m a r e n o r o c p e n ­t ru el. — A l e g e - m i d a r D t a u n u l — zise , d o m -

. n u l — şi apo i m ë d u c .

C i o b o t a r u l s ë şi a p u c ă d e a l e s e . — A c e s t a

» R E V A S U L «

si d in c e a t ă së s c o a t e , că nu- i v r e d n i c si n e face

d e r u ş i n e . 1 3 . F ic ioru l , c a r e s ë î m b a t ă şi face luc rur i

n e v r e d n i c e , ca d e p i ldă , c a d e j o s , s t r i g ă p e s t e mesura şi v o r b e ş t e f leacuri , j u d e l e d e v r e a îl p o a t e s c o a t e cu to tu lu i t o t din c e a t ă , că n e ­c i n s t e ş t e c e a t a .

14 . C r i s m a r u l şi p î rga r i i t r e b u e së a s c u l t e t o t d e a u n a d e p o r u n c i l e jude lu i , d e n ' a s c u l t ă îi p e d e p s e ş t e c u m v r e a el.

1 5 . Nu- i e r t a t së fie nici u n u l m â n i o s l ao l a l t ă , ori së se b a t j o c o r e a s c ă , că së p e d e p s e ş t e , (Së p o a t e î n t ê m p l a foa r t e u ş o r a ş a c e v a , m a i a l e s d e s 'a d u ş m ă n i t şi m a i î n a i n t e p e n t r u c e v a , p o z n a a r fi g a t a , d e a c e e a p ă ţ a n i a îi face c u m p ë n i t o r i ) .

1 6 . Luc ru l p î rga r i l o r e së a d u n e ban i i d e p e la fete şi së facă, ce le p o r u n c e ş t e j u d e l e .

17 . F i e ş t e c a r e fecior t r e b u e së d e a c i n s t e j u d e l u i la a n u l n o u 20 d e cr. ca së n u r ë m â i e d e p a g u b ă , că s u n t uni i d e b e a u m u l t şi p l ă t e s c pu ţ i n ş i nu - i b i n e s ë facă a ş a .

18 C e a t a n o a s t ă ţ i n e d e a c u m pană a t r e i a zi d e R u s a l e şi n u m a i c â n d s u n t s e r b ă t o r i .

Cu i scă l i tu r i l e n o a s t e ce-i sc r i s p â n ă aci î n t ă r i m ş i - o m ţ i n e a .

U r m e a z ă apo i i scă l i tur i le , şi ce b i n e le ş a d e , că n u së c o d e ş t e nici u n u l , făr î nce t şi cu r ă g a z s ë s i l e ş t e s ë sc r ie câ t s ë p o a t e d e f r u m o s . î n a ­in t e d e a le iscăli ( s u b s c r i e ) r o a g ă p e p ă r i n t e l e së le m a i c e t e a s ă o d a t ă . De nu li së î m p a r e c e v a m a i s c h i m b ă , d e obice iu îi » d u p ă l ege şi la loc« to tu l , f i ind-că u n a s u n t ei şi u n a v r e a u s ë fie.

Aşa s u n ă P r a v i l a lor. C r e d e o m u l , c ă j u d e l e n u së p e d e p s e ş t e d e loc. Ei l a s , că - i m a r e p u t e r e a lui nu - i v o r b ă d a r m a r e şi r ă s p u n d e r e a . De g r e ş e ş t e c u m v a , c e a t a î n t r e a g ă îl p e d e p s e ş t e ş i - apo i p e d e a p s a lui e t o t î n d o i t ă , d o a r d e a ia - i j u d e l e capu l ce te i .

T o t j u d e l e p e n t r u c i n s t e a cea g r a s ă a j ude ţ i e i , în z iua d e a n u l n o u , t r e b u e së- i o s p ă t e z e la el a c a s ă p e to ţ i , şi a c o l o r ë m â n pană s a r a . P o p a şi a c u m e c h e m a t d e j u d e l e .

C h e l t u i a l a d e cele m a i m u l t e - o r i së î n t r e g e ş t e p r in c i n s t e a s t a t o r i t ă în P r a v i l a § 17 , c a r e p a r a g r a f së s c h i m b ă , d u p ă c u m e d e l ipsă .

R o s t u l Pravi le i»e m i n u n a t , v o e b u n ă , p e t r e c e r e c ins t i t ă , b u n ă î n ţ e l e g e r e şi r a r î n t â lne ş t i v r e - u n u l m â n i o s şi n e î n d e s t u l i t , că P r a v i l a le face la toţ i d r e p t a t e .

S a r a Anulu i n o u o p e t r e c în joc la v r e - o fa tă . D u p ă miezu l nop ţ i i , c a m d e c ă t r ă z iuă , p r i s t a v u l şi p î rga r i i d i m p r e u n ă cu l ă u t a r u l î n c e p a c â n t a la fete »zorile«, s a u c u m le n u m e s c d o m n i i »serenazile«. Zor i l e a u cu to tu l z i ca la lor p r o p r i e .

Mai î n s ă m n încă u r m ă t o a r e l e : In să r i l e , m a i b i n e z is nop ţ i l e s ă r b ă t o r i l o r

şi d u m i n e c i l o r , car i së î n c e p la C r ă c i u n şi së sf î rşesc cu a d o a u a zi d e B o b o t e a z ă , p î rgar i i la p o r u n c a jude lu i c e a r c ă »fa ta« , a d e c ă î n v o i r e a p ă -

I îi A l e x a n d r u . P e a c e s t a nu-1 d a u , căci î n v a ţ ă b ine şi t r e b u e s ë se facă p o p ă . — A d o u a e o fată, e a r fa tă D - v o a s t r e n u v ë t r e b u e . Al t re i l ea e P e t r u . El îmi a j u t ă la m ă e s t r i e , deci pe a c e s t a î ncă nu-1 p o t d a ; fără d e el nu p o t fi. — Al p a -t r ă l e a e l o n u ţ ; p e a c e s t a îl c h i a m ă ca pe m i n e , dec i p e a c e s t a î n c ă nu-1 p o t d a . — Micul losif, e ch i a r ca m a m ă - s a . C â n d m ă ui t la el, m i - s ë p a r e , că v ë d pe m a m ă - s a — fie e r t a t ă . — C r e d deci , că nici D t a n u Pai d a să fie a D t a l e . — A c u m ia ră u r m e a z ă o fa tă , c a r e a s e m e n e a n u vă t r e b u e . — Apoi v i n e P a v e l . P e a c e s t a la iubi t m a i t a r e m a m ă - s a şi d a c ă l 'aş d a , m i - s e p a r e că a ş i c o m i t e un m a r e pëca t . Cei doi d in u r m ă s u n t î ncă p r e a mici , n u le p u t e ţ i lua nici un folos,

Şi astfel în sfîrşit, f ă ră së g ă s e a s c ă u n u l , pe c a r e së-1 d e e d o m n u l u i a c e l u i a . D u p ă a c e s t e a apo i a î n c e p u t d in j o s de l à cei m a i mici p â n ă la cei m a i m a r i , d a r t o t la r e s u l t a t u l d e m a i î n a i n t e a a j u n s . Vëzêd , că nici d e c u m n u află p e c a r e să îl d e e d o m n u l u i , le z i s e së se a l e a g ă ei şi së m e a r g ă d a c ă v o i e s c s ë a j u n g ă d o m n i şi s ë u m b l e în c ă l e a s ă . Bie tu l c i o b o t a r z i cênd a c e s t e a a î n ­c e p u t a p l â n g e , e a r copii to ţ i s ' au a s c u n s d u p ă el n e v o i n d s ë m e r g ă nici u n u l şi î n c e p u r ă s ë p l â n g ă şi ei d i m p r e u n ă cu t a t ă l lor. V ë z ê n d c i o ­b o t a r u l i ub i r ea şi a l i p i r ea c e a m a r e a copi i lor faţă d e el, i-a s p u s d o m n u l u i că n u p o a t e së îi d e e nici u n copil , fără a l t e ce l e îi v a d a şi îi v a face ori ce, n u m a i a c e a s t a nu . V ë z ê n d d o m n u l t o a t e a c e s t e a îi z i s e : » D a c ă copil n u - m i po ţ i da , fă cel pu ţ i n a t â t a pe v o e - m i , că d e aici î nco lo së n u m a i cân ţ i aici cu copi i . Şi d a c ă vei face lucrul a c e s t a , i a t ă aici îţi d a u o mi ie d e f lo ren i«! Z i c ê n d a c e s t e îi p u s e c i u b o t a r u l u i în m â n ă mi ia

Nr. 1

r in ţ i lo r cu fete m a r i , s ë j o a c e la ei. Şi a s t a o fac m a i î n a i n t e cu 3 — 4 zile, ca së se p o a t ă î n ­griji pă r in ţ i i î n g ă d u i t o r i , d e m â n c a r e şi b e u t u r ă , e a r fa ta se - ş i c h i e m e pr ie t in i l e . P r i s t a v u l n u m a i a r e v o t a c u m s a r a ; feciorii j o a c ă p e a l e s şi fe tele î ncă n u m a i cele c h e m a t e së î n f ă ţ i ş a z ă . P u n c t u l 9 î ncă îşi p i e r d e d in v i g o a r e , m a i a l e s , că së a -m e s t e c ă a c u m în joc şi î n su ra ţ i i .

Pă r in ţ i i cu fete m a r i s a u şi cu doi feciori în c e a t ă , ce së î n t ê m p l a c a m ra r , d a c ă n u î n -g ă d u e feciorii şi c a u s a a d u s ă nu- i d e a j u n s , a j u n g p e g u r a s a tu lu i , că s t r i că obiceiul .

T r e c a c u m la B o b o t e a z ă . In z iua î n t â i u d u p ă s. s lu jbă ese t o t p o p o r u l

la v a l e . Aci d u p ă c e r e m o n i i l e î n d a t i n a t e së sf in­ţ e ş t e a p a . D u p ă sf inţ i re feciorii j o a c ă p e m a l d o u ë - t r e i jocur i . L a u r m ă doi feciori ţ a p e n i şi s p ă t o ş i r id ică p e j u d e l e s u s şi ha i cu el la v a l e , şi apo i ori îl a r u n c ă în mi j locu l văi i a ş a c u m e î m b r ă c a t , ori îl r ă s c u m p ă r ă v r e - o fa tă .

Şi în a d e v ë r d r ă g u ţ a , căci c ine a l ta , şi î n ­c e p e t ê r g u l . Cer ei nu - i v o r b ă m u l t , ca s ë a i b ă d e u n d e l ă sa . F a c învo ia l a , d r ă g u ţ a să î n d a t o r e ş t e , că p l ă t e ş t e şi cu t o a t e a c e s t e a t o t îl a r u n c ă .

A ş a să b o t e a z ă juzi i . A d o a u a zi d e b o b o t e a z ă , v e s e l i a lor c r e ş t e

şi d o r u l m u l t o r a să s t î m p ă r ă , căci a d o u a zi e z i u a »Horei«. R ë m î n c a s e l e a p r o a p e pus t i i , c ă s ' a d u n ă to t s a tu i la » H o r ă « . Şi ce m a i h o r ă n e i c ă ! Ar j u c a cu toţ i i c â t e d e f r u m o a s ă şi cari së c o ­d e s c s u n t porec l i ţ i » t a n d a l e « , cei t r ecu ţ i d e j a p e s t e h o r ă , cel pu ţ i n î n a i n t e a o a m e n i l o r , s ë t r u ­d e s c a m a r , d a r ' och iu l l u m e i t e v e d e şi p a c e . Bë t r ân i i v in şi ei se -ş i m a i t r e z e a s c ă j u n e ţ e l e .

H o r a a c e a s t a e joc c u r a t r o m â n e s c şi m o ş ­t e n i r e d e a p r o a p e 20 d e v e a c u r i , de l à d e s c ă l e c ă ­tori i n o s t r u . La î n c e p u t u n u l m a i d ibac iu şi m a i v r î s t n i c îşi î n h a ţ ă n e v a s t a şi î n c e p e a chiui r o ­m â n e ş t e n e n e :

»Hai la h o r ă m ë i b ă e ţ i C a r e ş t i ţ i , c a r e pu t e ţ i C a r e nu m a i r e m â n e ţ i « .

Să î n m u l ţ e s c a p o i r e n d p e r e n d p ă r e c h i l e , p â n ă c r e s c în ce rc î n t r e g . î nch id ce rcu l , ş i - a p o i m â n ă la figuri d u p ă p u t i n ţ ă şi d i b ă c i e , şi b a t p ă -m ê n t u l c u m zice n e n e a O h e o r g h e :

»Şi b a t p ă m e n t u l t r o p o t i n d In t a c t u ş o r « . ( N u n t a Zamf i re i ) .

Ch iu i tu r i şi s t r i g ă t u r i c a : » A s t a - i l e l ea cari o vez i , C a r e n e - a făcut s c o v e r z i « .

s a u : »Zi Ţ i g a n e , zi d r ă g u ţ , P â n ' îi r ë m â n e a d e s c u l t «

si a l t e m u l t e si fel iuri te , că D o a m n e m u l t e m a i ş t i e R o m â n u l şi zilnic le î n m u l ţ e ş t e .

H o r a a c e a s t a ţ i n e a p r o a p e d o u e c e a s u r i şi a ş a z i cênd e jocu l din u r m ă , che ia ş i ru lu i d e s e r ­b ă t o r i l e g a t e d e N a ş t e r e . Ce p ă c a t a r fi s ë p ă ­r ă s e a s c ă ob ice iu r i l e a c e s t e a . A m a d e u s .

d e f loreni . D u p ă a c e s t e a d o m n u l i a răş i së î n t o a r s e în c a s a sa , e a r c i o b o t a r u l r ë m a s e m i r â n d u - s e d e f o r m a n e c u n o s c u t ă a hâ r t i e i d e o mi ie , căci el p â n ă a t u n c i n u m a i v ë z u s e d e a c e s t e a .

D u p ă - c e së m i r ă m a i m u l t t i m p , o b ă g ă în l a d ă , o încu ia , luă che i a la s ine şi t ă c u . Cu el t ă c u r ă şi copi i . De c â n t a t a c u m n u le m a i e r a e r t a t së c â n t e . Cei m a i m a r i së a ş e z a r ă în l in i ş te pe s c a u n e , iar ce lo r m a i mici n e c o n t e n i t t r e b u i a së le s p u n ă së t a c ă , că îi a u d e d o m n u l d in s u s . C i o b o t a r u l u m b l ă t ă c u t pr in c a s ă şi c â n d micu l P a v e l îl r u g ă së îi m a i c â n t e o d a t ă c â n t a r e a a c e a f r u m o a s ă , f i ind-că o u i t a s e , îi s p u s e că nu- i e r t a t së c â n t e şi së-1 l a ş e în p a c e . D u p ă a c e e a së p u s e p e s c a u n şi î n c e p u să luc re şi l u c r â n d së t r e z e ş t e şi el d e o d a t ă c â n t â n d : » L a n a ş t e r e a t a C h r i s t o a s e « . S'a lovi t p e s t e g u r ă , d a r a p o i s 'a m â n i a t , a m e r s iu te la I adă a l u a t m i i a d e flo­ren i şi a a l e r g a t cu ea la d o m n u l d in s u s , r u -g â n d u - 1 s ë o p r i m e a s c ă î n a p o i , s p u n ê n d u - i t o t o d a t ă : »că m a i b ine së n u a i b ă a t â ţ i a b a n i , d e ­c â t să n u p o a t ă el c â n t a c â n d v o e ş t e , căci ori şi c u m pr in c â n t ă r i îşi a l i n ă d u r e r i l e şi îşi m a i u i t ă d e n e c a z şi astfel m a i m u l t face d e c â t o mi ie d e f loreni« . Z i cênd a c e s t e a p u s e b a c n o t a d e o mi ie p e m a s ă , fugi la ai să i , îi s ă r u t ă pe to ţ i şi p u n ê n d u - i e a r ă ş i în r înd t r e p t a t së a ş e z ă în mi j locul lor şi cu i n i m a b l â n d ă şi c u r a t ă î n c e p u r ă i a r ă ş i a c â n t a : » L a n a ş t e r e a t a ' C h r i s t o a s e « . Şi a ş a vo i e a u a v u t ca şi c â n d î n t r e a g ă c a s a a r fi fost a lor. P r o p r i e t a r u l a c e s t e i c a s e m a r e , p l i n -b â n d u - s e s i n g u r pr in ce le n o u e chilii, së c u g e t a în s ine , că o a r e a l t o m ce b u c u r i e p o a t e afla în a c e a s t ă l u m e m a r e d a r p o s o m o r i t ă ?

(După o povestire maghiară). »Ar iesanu l« .

Anul II. Cluj, 31 D e c e m v r i e n. 1 9 0 4 Nrul 53 .

ABONAMENTUL: re nIS 3 COR. 20 T I L ,

1 60 90

ÎN STREINĂTATE:

TE ftN 6 PRANG, j] Vs II 3 H

N u m e r i s i n g u r a t i c i s ë v e n d

î n C l u j c u 5 f i l e r i , î n t r ' a l t e

l o c u r i c u 6 f i l e r i .

Rëvasul INSERŢIUNILE

se plătesc după măr i ­mea locului ce ocupă; fiecare cm. f j costă o-dată 10 fii., de 2 ori 8 fii., de 3 şi mai multe

ori 6 fileri.

ADRESA :

„ R E V A Ş I I L "

C L U J , - K 0 L 0 Z S U Á R 6. J Ó K A I - U T C Z A 6 .

R e d a c t o r r e s p . : Dr . 1 U L1 U F L O R I A N A p a r e în fiecare S â m b ă t ă P r o p r i e t a r - e d i t o r : D r . E. D Ă I A N U

Ordinea alfabetică a articolilor publicaţi în 1904. Pr imar t i co l i .

A d u n a r e a »Asociatiunei«. Nr. 40. Ajutorul de stat. Nr. 6. »Ajutorul«. Nr. 53. Anul al doilea (al »Revasului«). Nr. 1. Biserica lui Christos şi căsător ia creşt ină

(Pastorală despre căsătorie de Escelenţia Sa Metro-politul Victor Mihályi de Apşa). Nr. 51.

Câteva cuvinte . Nr. 31. Chris tos a înviat. Nr. 15. Congrua şi au tonomia . Nr. 33. Cua ran t an i a . Nr. 9. Cunoaş t e - t e pre tine însuţi . Nr. 7. Doue pastorale , de Qeorge Şuta. Nr. 5. Gândir i de înviere, de Dr. 1. Giurgiu. Nr.16. Iarăşi a d u n a r e a »Asociatiunei«. Nr. 41. Iubileul »Familiei«. Nr. 25. lubileul şcoalelor din Blaj,deA.Ciura.Nr.47. La inima poporului. Nr. 11. La Putna . Nr. 29. La sfîrşitul anului scolastic. Nr. 26. Limba noas t ră , de Alfius. Nr. 34. Metropoliţii Români . Nr. 24, 25, 26. Noaptea de Crăciun, de Qedeon. Nr. 2. O a m e n i buni , înveţaţi carte, de 0 .1 . Nr. 32. Pas tora la Episcopului Dr. Radu. Nr. 4. Pa t ima beţiei. Nr. 45, 46. Pomări tul , de Demetriu Zah. Nr. 8, 9,

11, 13, 15. Pe carte. Nr. 10. Primejdii. Nr. 28, 30. Revaşul acasă , Nr. 12. Românii din Basarabia în rësboiul din

Asia. Nr. 42. Rusaîele. Nr. 22. Se cetim. Nr. 3. Se înve ţăm. Nr. 17. Se nădejduim în Domnul . Nr. 27. Se ne înfrăţim. Nr. 18. Se se rbăm cum se cade . Nr. 48. Scoalele. Nr. 38. Şcoalele din Blaj 1754—1904. Nr. 43. Semne le vremei . Nr. 36—37. Sinod mare la Blaj. Nr. 13. Sinodul a rchid iecesan. Nr. 21. Sinodul protopopesc din Cluj. Nr. 49. Socialismul în Bihor. Nr. 19. S teaua şi peştera . Nr. 2. T e m e i u de luptă. Nr. 23.

Timpul lucrului. Nr. 50. Unde am a juns ! Nr. 20. Unde dai şi u n d e creapă. Nr. 39. Unde ni- ' s profeţii. Nr. 14. Vine Vlădica... Nr. 35.

Ar t i co l i sacur idar i . A d u n a r e a d e s p . Cluj a l » A s o c i a t i u n e i « Nr. 4 2 . A d u n a r e a g e n . a » R e u n i u n e i soda l i l o r r o m . « Nr. 2 2 . A d u n a r e a i n v e ţ ă t o r i l o r ( d e s p , Cluj). Nr. 44 . A d u n a r e a soc ie t ă ţ i i p e n t r u F o n d d e t e a t r u r o m â n

— la Brad . Nr! 3 6 — 3 7 . Ajutoru l d e s t a t . Nr. 8 , 1 0 , 1 2 . A l c o h o l i s m u l . 2 4 , 2 5 , 2 7 , 2 9 , 3 1 , 3 2 , 3 3 , 3 5 . A l i a n ţ a î n v ă ţ ă t o r i l o r . Nr. 1 6 , 1 7 . A p ë r a r e a ş c o a l e l o r n o a s t r e : M e m o r a n d u l E p i s c o ­

p a t u l u i r o m â n g r . -o r . Nr. 4 8 . Ba r i ţ i u G e o r g e . Nr. 1 2 . B u n ă î n ţ e l e g e r e a în famil ie . Nr. 4 3 , 4 4 . C ă r t u r a r i i şi p luga r i i , d e Nie. O t a v ă Nr. 1 9 . Ce să l u c r ă m ? Nr. 5 0 . C h e s t i u n e a a d u n ă r e i de là T i m i ş o a r a a » A s o c i a ­

t i u n e i « . Nr. 4 4 . C o n d u c ë t o r i i U n g u r i l o r , J i d a n i i . Nr. 3 1 . C o n f e r e n ţ a i n t e r p a r l a m e n t a r ă şi S lovac i i . Nr. 4 1 . C o n g r e s u l f eme i lo r ţ i n u t în Ber l in . Nr. 2 7 . C o n g r e s u l s o c i a l - d e m o c r a ţ i l o r d in A u s t r i a . Nr. 4 2 . C o n g r u a p r e o ţ e a s c ă . Nr. 2 . C r o n i c a po l i t i c ă : s t a r e a i n t e r n ă , — a c t i v i t a t e po l i ­

t ică , — ş c o a l e l e pe r i c l i t a t e , — rë sbo iu l r u s o -j a p o n e z . Nr. 7 .

D e a l e î n v ă ţ ă t o r i l o r . Nr. 4 7 . > D e c u r s u l s i n o d u l u i din Blaj . Nr. 2 1 , 2 2 . D e l à t e a t r u : A p a j u n e . Nr. 4 5 . D e p u t a t u l ce rcu lu i D o b r a . Nr. 3 1 . D e s p r e p a s t o r a l a ep i s copu lu i Lugo ju lu i . Nr. 3 . Din d i e c e z a Lugo ju lu i v i s i t a ţ i u n e a e p i s c o p u l u i p e

v a l e a Ju i lu i . Nr. 3 5 , 3 6 — 3 7 , 3 8 . Din d i e t ă . Nr. 48 . Din m e m o r a n d u î a r c h i e r e i l o r g r . -o r . Nr. 4 9 , 5 0 . D o u e c o n g r e s e . Nr. 3 8 . E p i s c o p u l Ma j l a ih . Nr. 2 . F a p t e j i d o v e ş t i . Nr. 1 9 . Fe lecan i i şi M.il ia . Nr. 6 . F i ş p a n i i . Nr. 2 5 . Focu l d in C â m p e n i . Nr. 3 6 , 3 7 . Fra ţ i i R o m â n i din M a c e d o n i a . Nr. 2 7 . 3 1 . G r e g o r i u Köjösí C r i ş a n . Nr. 1 5 . î n c r e d e r e şi n ă d e j d e , d e loan C. Nr. 3 6 — 3 7 . lubi leul lui Luege.r . Nr. 4 5 . lubi leul ş c o a l e l o r din Blaj . Nr. 2 1 . Î m p ă r ţ i r e a a ju to r iu lu i . Nr. 7 . î m p o t r i v a în ju ră tu r i l o r . Nr. 1 7 . î n v ă ţ a r e a r e l ig iune i în l i m b a m a t e r n ă . Nr. 5 . K r ü g e r . Nr. 3 0 . L i m b a r o m . in corn. D o b â c a , d e l. P .Pop . Nr. 1 0 . Min i s t ru l B e r z e v i c z y în Cluj . Nr. 4 0 . Mis iun i în p o p o r . Nr. 9 , 1 1 , 1 2 , 1 3 , 1 4 . 1 5 , 1 7 , 5 2 .

Nici c o n g r e s , nici s i n o d . Nr. 7 . Noul p r o i e c t d e l ege p e n t r u r e f o r m a înv . Nr. 4 4 / O a f a c e r e g r a v ă . Nr. 3 3 . O s o c i e t a t e d e m a g h i a r i s a r e şi R o m â n i i . Nr. 4 8 . O v e c h e d o r i n ţ ă a R o m â n i l o r un i ţ i . Nr. 5 1 . O v o r b ă c ă t r ă t iner i i n o ş t r i , d e P. Suc iu . Nr. 5 1 , 5 2 . P a p a şi z ia r i ş t i i . Nr. 3 5 . P e r t r a c t ă r i j u d e c ă t o r e ş t i în s ă r b ă t o r i m a r i . Nr. 5 . P o c ă i ţ i i : Cu l tu l i c o a n e l o r . Nr. 2 . Pocă i ţ i i — Profeţ i i le lui Dani i l p ro fe tu l , d e O c t a v i a n

P o p a . Nr. 7 , 1 0 , 1 1 . P o m e n i r e a lui S t e f a n - c e l - M a r e . Nr. 3 0 . P o r u n c a a p a t r a , d e S. G. Nr. 3 . P r e o ţ i m e a d in d i e c e z a G h e r l e i . Nr. 2 6 . P e v a l e a J iu lu i . Nr. 3 6 — 3 7 . P r i m e j d i a s o c i a l i s m u l u i . Nr. 1 4 . P r in p a t i m i la î n v i e r e — d in » D r a p e l u l « — Nr. 1 7 . P r o i e c t u l n o u d e l ege d e s p r e î n v ë t a m ê n t u l p o p o ­

ra l . Nr. 2 1 , 3 0 , 3 2 , 3 3 , 4 7 . R ë s b o i u l d in Asia . Nr. 1 1 , 4 1 — 4 7 , 4 9 — 5 1 , 5 2 , 5 3 . R e u n i u n e a f emei lo r »S . M a r i a « . Nr. 4 0 . R o m â n i i d in H u e d i n . Nr. 4 6 - — 3 7 . R o m â n i i d in T u r c i a . Nr. 2 3 . R o m â n i i d in M a c e d o n i a şi U n i r e a cu R o m a . Nr. 2 8 . S ë a s c u l t ă m d e s fă tu i tor i i n o ş t r i . Nr. 1 5 . Ş e d i n ţ ă c o m e m o r a t i v ă a t i n e r i m e i . Nr. 4 6 . S e r a t a R e u n i u n e i femei lor . Nr. 4 6 . S e r a t a t i n e r i m e i d in Cluj . Nr. 4 9 . S ă r b ă t o a r e a d in C o r u ş . Nr. 4 6 . S i n o d u l p r o t o p o p e s c d in Cluj . Nr. 1 4 . S i n o d u l a r c h i d i e c e s a n . Nr. 1 6 , 2 0 . S i n o d u l , P a p a şi M o n a r c h u l . Nr. 2 2 . S i t u a ţ i a po l i t i că . Nr. 4 9 , 5 0 , 5 1 , 5 2 . S o c i a l i s m u l în s â n g e r o m â n e s c . Nr. 1 8 . Socia l iş t i i J i d a n i d in B u d a p e s t a . Nr. 3 5 . Un î n v ă ţ a t r o m â n în Cluj . Nr. 4 1 . U n m â n t u i t o r d e ţ a r ă . Nr. 4 5 . Un p o e t r o m â n . Nr. 3 9 . T a t ă l E p i s c o p u l u i . Nr. 1 8 . T ine r i i noş t r i d o m n i î n t r e ţ ă r a n i . Nr. 1 9 . T r e b u r i v a l a c h e . Nr. 3 2 . Un c u v e n t d e P a ş t i — din » D r a p e l u l « — Nr. 1 6 . U n g a r i a e a J idov i lo r . Nr. 9 . U n i r e a cu b i se r i ca R o m e i . Nr. 8 . V i s i t a ţ i u n e a în p r o t o p o p i a t u l Morlăc i i . Nr. 2 3 , 2 4 .

Scr i so r i . Aghireş. Nr. 9. Almásul mare. Nr. 1 9 . Amati (l. Sătmar) Nr. 2 8 . Banat. Nr. 2 3 . Tractul Betleanului. 'Nr. 4 9 . Be-iuş: Episcopul Radu si tëranii din Bihor. Nr. 1 1 . Beiuş. Nr. 2 9 . Din Bihor. Nr. 3 8 — 3 9 . Blaj — Adunarea învetă-torilor din Archidieceză. Nr. 4 6 . Bucium-Şasa. Nr. 3 9 . Câmpie. Nr. 3 6 , 3 7 . Deva. Nr. 6 . Diecesa Gherlei. Nr. 3 8 . Fizeş. Nr. 4 . Frata. Nr. 1 3 , 1 7 , 2 0 . Grebenişul -de-câm-pie. Nr. 2 7 . Joj ib: »Cununa Marieï«. Nr. 2 5 . Lechinta-săsească. Nr. 1 . Măhaciu. Nr. 1 8 . Mănărade. Nr. 4 3 . Mureş-Dateş . Nr. 4 1 . Oradea-Mare . Nr. 2 9 . Popbicău: Asociaţiunea în Sătmar . Nr. 2 2 . Posmus. Nr. 2 1 . Recea-Cristur. Nr. 5 . Să tmar . Nr. 1 5 . Timisoara."Nr. 4 0 . 4 1 . Turda . Nr. 5 . 1 0 . Tara Oaşului. Nr. 7,' 9 . Uricani. Nr. 1 8 . Viena. Nr. 5 1 .

Prosă. Foita „Revasului:' A m i n t i r i din Blaj d e A. M. P o p a . Nr. 5 2 . A n d r e i u M u r ă ş a n d e Dr . E. D. Nr. 1 . A p o s t o l u l t r ad , d e E r e m i t u l . Nr. 1 5 , 1 6 . Bac iu l O n e a , t ip din M u n ţ i i - A p u s . , d e D i a m a n t . Nr. 1 8 . B a d e a O n u ţ , p o v e s t i r e , d e Minor . Nr. 1 3 . B ă t a i a lui D - z e u , s c h i ţ ă din p o p o r , d e E . Aldea . Nr 1 5 . » C h a r t a r o t u n d a « d e P . D. Nr. 2 , 3 . C a z a n i e , d e l o a n R o m a n . Nr. 5 3 . » C o l i n d a - o m ?« d e B u c u r u Popi i . Nr. 2 . C r u c e a vo in i cu lu i d e A m a d e u s . Nr. 4 5 , 4 6 . C u v â n t a r e r o s t i t ă la î n m o r m ê n t a r e a Anei D ă i a n u

d e V. P o d o a b ă . Nr. 6 . D e s p r e c a r a c t e r , d i s c u r s , d e Dr . C. P a v e l . Nr. 4 7 . Din c r o n i c a unei pa roch i i . Nr. 3 9 . Din v i a ţ ă , s c h i ţ ă , de Alfius. Nr. 3 2 . F a m i l i a . ' Nr. 3 6 — 3 7 . F ă r ă p ă r i n ţ i , d e P. T r a . Nr. 3 0 . F e t e l e r e g e l u i , d u p ă o t r a d i ţ i e g r e c e a s c ă , d e P.

S â n t o m a . Nr. 2 0 . H a ş d e u B. P. d e G e d e o n . Nr. 2 7 . I n f l u e n ţ a n o a s t r ă a s u p r a a l t o r a , d e Niţu. Nr. 3 3 . In m u n ţ i i M a r a m u r e ş u l u i , d e Art . A n d e r c o . Nr. 5 3 . I s p r ă v i l e j u p a n u l u i l i e s z k e l , d e Minor . Nr. 5 .

In t r e l a n u r i de Alfius. Nr. 4 3 . Iu l ian , s ch i ţ ă , d e O c t a v . Nr. 4 4 . L a B e i u ş d e J e a n . Nr. 2 6 . L e l e a S a n d ă , s ch i ţ ă , d e l o a n P e t r a . Nr. 8 . M a m a , d e Alfius. Nr. 4 0 . N e c r e d i n ţ a , d e J e a n . Nr. 1 1 . N e p o t u l , d e Alfius. Nr. 2 9 . N u n t a Len iţii, d e J o n . Nr. 3 4 . O c ă l ă t o r i e ' p r i n Ardea l , d e C ă l ă t o r u l . Nr. 2 8 . P ă d u r i l e d in A m e r i c a - s u d i c ă , d e G. C o ş b u c . Nr. 3 9 . P ă r ă s i t ă , s c h i ţ ă d e O c t a v . Nr. 5 0 . P e n t r u c i n s t e a P r e a c u r a t e i F e c i o a r e , d e Alfius. Nr. 3 5 . Pocă i ţ i i şi soc ia l i ş t i i , d i a l o g d e C h i m u . Nr. 2 3 . P o v e s t e a p o v e ş t i l o r , d e N. I. P l a t o n . Nr. 1 4 . » P r e a c u r a t a « d e Dr. Iuliu F lo r i an . Nr. 5 2 .

Poesii.

C â m p u l l iber tă ţ i i , d e St . O. losif. Nr. 2 1 . C â n t e c u l O g o r u l u i , d e N. R ä d u l e s c u Niger . Nr. 2 7 . C â n t e c u l P l u g a r u l u i , d e N. R ä d u l e s c u Niger . Nr. 1 2 . C h e m a r e , d e Alfius. Nr. 1 5 . C o l i n d ă , d e M. lu s t in . Nr. 2 . Col inzi d in p o p o r , d e M a r i a din C â m p i e . Nr. 1 . C u m së t ê r g u i e Moţu l , a n e c d o t ă d e C h i m u . Nr. 3 6 , 3 7 . D o i n a r o m â n e a s c ă , d e N. M a r c u . Nr. 4 4 . I s t e ţ al d r a c u l u i , a n e c d o t ă d e C h i m u . Nr. 3 .

La c u n u n i e , d e De là c r u c e . Nr. 3 3 . La î n v i e r e , d e Iuliu D o m ş a . Nr. 1 5 . M a m a , d e N. M a r c u . Nr. 6 S p r e B u c o v i n a , d e P. C e r n a . Nr. 3 0 . V e s t i r e a N a ş t e r e i D o m n u l u i , d e P. O. Bocea . Nr. 2

Chipur i . A ş t e p t a r e a E p i s c o p u l u i Dr . V. H o s s u în J i u - C o r o -

' e ş t e n i la 2 9 M a i u 1 9 0 4 . Nr. 3 5 . Bar i ţ iu G e o r g e . Nr. 1 2 . B i se r i ca din D e n s u s . Nr. 2 8 . Blajul . Nr. 4 7 . B l a j : I n t e r n a t u l d e fete — S e m i n a r u l t eo log i c —

C a t e d r a l a — G i m n a s i u l — P r e p a r a n d i a . Nr. 4 8 . î m p ă r a t u l I apon ie i . Nr. 1 3 . î m p ă r ă t e a s a J a p o n i e i . Nr. 1 4 . M u r ă ş a n Aure l , Dr. Nr. 1 . O a d u n a r e d e d o m n i şi ţ ă r a n i r o m â n i în G h i o r o c

(l. Arad ) . Nr. 1 9 . P ă s t o r u l . Nr. 2 . P r i m a r u l Vienei Dr. C. L u e g e r . Nr. 4 6 . P r i m i r e a E p i s c o p u l u i Dr. V. H o s s u în C o r o e ş t e n i

d e J iu . Nr. 3 6 — 3 7 . R e g i n a R o m â n i e i în c o s t u m naţ ior ra l . Nr. 6 . R o m a : B i se r i ca S. P e t r u — C o l o s é u l — C a p i t o -

liul — C o l u m n a lui T r a i a n . Nr. 4 .

P a g . 224 »REVASUL« Nr. 5 3

Mare surprindere! 600 bucăţi numai cu fl. 1*95.

Un orologiu aurit, Anker precis cu catena potrivită, umblă punctuos pentru ce së dă garantă de 3 ani, 1 cravată de mătasă modernă pentru domni, 3 batiste fine, 1 inel pentru domni cu imit. de peatră scumpă, 1 sugare tă cu chichlimbar, 1 cuţit de busunar cu cele de lipsă, 1 broş pentru dame (noutate), 1 oglindă minunată pentru toiletă, 1 portmoneu de piele pentru bani, 1 coleu de mărgele minunat de frumos, 1 păr. bumbi de manjete , 3 bumbi de căm. la pept, toate aur Double cu cheia patent, recuisite de scris de nikel, prima, 1 p. butoni de simili briliante, 3 obiecte de jux de mare efect hazliu pentru tineri şi bêtrâni, un drăguţ a lbum, cu 36 icoane cele mai frumoase din lume, 20 obiecte necesare la coresp. şi încă 520 alte obiecte nesminti t de lipsă în casă. Toate l ao la l tă cu orologiul —; care singur e vred­nic banii aceia, co§t,ă numai 1 fl. 95 . Tr imiterea cu rambursa ori t r imiţer î^banj i î naijite la casa de export .

S. URBACH, RfăTcau Nr . 154 . /K NB. Pentruce nu cunvine së retrimit banii, astfel

risicul eschis (66) 4—

D i s t i n s cu d i p l o m ă d e o n o a r e .

B e r n á t h E . S á n d o r de cusut şi biciclete; deposit de ins t rumente musicale. Liferantul poştei şi t e ­

legrafului ung. reg. Cluj—Kolozsvár ( l â n g ă p o d u l S o m e ş u l u i . ) Vînd şi în rate lunare şi garantez 5 ani pentru mărfurile mele. — în atelieriul meu mechanic, aranjat cu lumină eletrică şi motor, fac grabnic şi cu preţ moderat, repa­raturi, suflări cu nichel, emailuri de deosebite colori,

- în baia şi cuptoriul propriu. P V > Nr. T e l e f o n u l u i 412.

- • ^ • » Liste de preţuri ilustrate trimit ori cui. Cine comandează provocându-se la aceasta foaie asigură oare care °/o bisericei române celei noue din Cluj! —

(44) 1 9 -

Cruce s a u s tea electrică duplă. D . R. G. M. 8 8 5 0 3 .

Vindecă şi înviorează, pe garan-^ '>Çi™»»J^ . ţ ' e : reumă, ischias, astma, vî-

iiitul urechii auzul greu, epi­lepsia, nervositatea, lipsa de apetit, gălbineala, durerea de dinţi, migrena, impotenţa, in­fluenza, pre cum ori ce boală nervoasă. Acel bolnav, care cu aparatul meu Nr. 88503 Lnu se

vindecă în cel mult 44 zile îşi capătă banii îndată îndërëpt. Unde nu mai ajută nimic, më rog a încerca cu aparatul meu. Sunt convins despre

" înriurirea lui sigură.

P r e ţ u l u n u i a p a r a t m a r e 6 c o r . (de folosit la boale învechite.)

P r e ţ u l u n u i a p a r a t m i c 4 c o r . (de întrebuinţat la morburi mai uşoare.)

Centrala de espediţie trimite pe lângă rambursa ori anticiparea banilor în toate părţile în ţeară

şi s trăinătate. Scheffer I>. Sándor

Budapest , VIII., Bezerédi-utcza 3. szám. 2 2 - 2 4

_ - _ x de culină

W ® M M M' M m M M. m M M !§! 'M Ml 0 M M M M W W

O ^ . ^ ^ x ^ x de cuiir cumpena g r a t u i t . P e p r e ţ u r i f abu los d e ieftine t r im i t din m a g a z i n u l m e u p r e a î n c ă r c a t m ă r f u r i l e m e l e d e a r g i n t m e x i c a n r e n u m i t e în t o a t a l u m e a p e n ­t r u e s c e l e n t a lor si a n u m e :

6 c t ţ i t e d e m a s ă d e a r g i n t m e x i c a n 6 l ingur i » » » » » 6 furcuţe » » »

12 l i ngu r i ţ e d e cafea » » 6 cu ţ i t e e s c e l e n t e d e s e r t » » 6 fu rcu ţe » » » » 1 l i n g u r ă m a r e d e s u p ă » » 1 » » » l a p t e » » 2 feşn ice e l e g a n t e d e s a l o n .

46 b u c ă ţ i la o l a l t ă c o s t ă n u m a i

— 6 fl. 50 cr. — După ori ce comande p e l â n g ă a s t a

d a u ca present d e r ë s p u n d e r e şi g r a t i s o c u m p e n ă d e cu l ină , c a r e a r a t ă b i n e p â n ă la 12V2 c n l S - Arg in tu l m e x i c a n e u n m e t a l d e t o t a lb (şi î n l ă u n t r u ) p e n t r u a că ru i d u r a b i l i t a t e şi e s c e l e n t a c a l i t a t e i au r ë s p u n d e r e p e 25 an i .

E s p e d i ţ i a se face t r i m i ţ e n d b a n i i î n a i n t e s a u cu r a m b u r s a d in m a g a z i n u l e u r o p e a n c a s a c e n t r a l ă d e măr fu r i .

S c h e f f e r D . S á n d o r 24—24. Budapest, VIII. Bezerédi-u. 3.

M

M M

S m

H

M M

M a r e m a g a s i n de s icrie . N r . T e r n u l u i MU^Mm ^ ^ T ' "

de transportul cadavrelor şi de înmormêntarc JSf lUf iTYÁJNl P É T E K

cel m a i ieftin i n s t i t u t d e î n m o r m â n t a r e in C l u j , Strada Unió-utcza nr. 13 si Monostor i -út 87.

50.000 părechi de papuci

Recomand în atenţiunea P. T. publicului din loc şi jur institutul meu de înmormântare bogat provëzut cu sicrie colorate, decorate, de stejar ori aramă, precum şi cu toate cele de lipsă la înmormêntare , torţe, făclii, cruci, cununi, petele, vestminte de doliu, pe lângă cele mai echitabile preţuri. — Primesc t ransportare de ca­davre în loc şi în provinţă, ca şi în streinătate. Aranjez înmormântăr i simple ori foarte pompoase şi garantez serviciul cel mai prompt.

înmormântăr i de copii delà 6 coroane în sus . » » oameni mari delà 16 coroane.

4 păr. pentru numai fl. 2 80 câtă vreme m a i ţ i ne m a r f a se vor vinde pentru acest preţ de batjocura din p r i c i n i cumperării unei mari masse de ghete. 1 p ă r . p e n t r u d min i şi p . p . dame de piele, brunetă ori neagra, cu ş i n o r n v , de prima calitate şi cu talpă bine c u i t ă ; 1 pă r . p. d u m m şi 1 păr. p. dame papuci de modă, cu »paspu i l« , foar te e l e g a n ţ i , fasonul cel mai nou, cup-tuşiţi b i n e pe i i t i . i : . r nă , foarte drăguţi şi uşori de purtat . Mărimea okipâ cm Toate patru păr. numai fl. 2 -80. Trimiterea p n . i : ainour.-.á ori anticipând banii, o face:

E s p . d e p a p u c i a l u i S . U r b a c h K r , k . u Nr. 154/K.

Schimbul ) r n s, -a banii së returnează la dorinţă, astfel risicul e s c h i s . ( 4 5 ) 8—12

"4 ffţ Ti " •Tfrr-y

C e r è n d spr i j inu l P. s e m n e z

'. publ ic î n suş i j a ln ic ,

cu d i s t i n s ă s t i m ă

(58) 7—10 Petru Muntean.

C i n e su fe r e de { . ' « î l n i i c î a s t ä r i n e r v o a s e , se ceară (nevo i e ) s g â r c i u r : L | / l l v ! " 3 1 C broşura despre Epilepsie, c a r e se trimite g ra t i ? r a n c o delà »Privil. Schwanen

[•"rankfurt a. Main. 33—52.

Pentru sesonul de toamnă ^ ^ = = recomandă =

şi iarnă

N E U M A N N M . H f e r a n t c. ş i r e g . d e c u r t e

C l u j , ( K o l o z s v á r ) M á t y á s k i r á l y Haine de toamnă şi iarnă. Căputuri de transiţie ( D o u b l e , Uls ter , R a g l a n \ . Pardesiuri de toamnă. Haveloc ( cu m â n e c i şi fără m â n e c i ) . '•• Căputuri economice , c u p t u ş i t e cu stofă , ori cu ! Haine n e g r e de sa lon şi frac. Bunde de căletorie s i oras .

Mare deposit d e vestminte p e n t r u c o t

Mustre şi liste de preţuri la c e r e r e g r a t i s şi f r anco . - L a - c o m a n d • ; i --— ca mesura e d e s t u l a t r i m i t e .> h a i n ă v e . h e .

t é

; n a.

•I iţa

T i p o g r a f i a » C a r m e n « P e t r u P. Bar i ţ iu Cluj — K o l o z s v á r .