8/18/2019 Apsa NR 2 2016

1/8

NR. 2 (93) FEBRUARIE-MARTIE 2016

„Se spune că deşi am trecut de-a

lungul timpului prin

 Austro-Ungaria,

România, Cehoslovacia,

Ucraina Subcarpatică, Ungaria

horthystă, Uniunea Sovietică

(Rusia) şi azi, noi, românii

din Transcarpatia locuim înUcraina independentă, de fapt

noi niciodată nu am plecat

de-acasă”.

■ Ion M. BOTOŞ

Număr finanţat de:

Apşa de Jos

Gazetă regională social-politică din Transcarpatia

■ Foto:  Nicolae HAUCA

„LIMBAMATERNĂ- FLOAREETERNĂ”- Ediţia a IV-a -

 APŞA DE MIJLOC, 21.02.2016 

Biblioteca judeţeană Director:„Petre Dulfu” Baia Mare Dr. Teodor ARDELEAN

8/18/2019 Apsa NR 2 2016

2/8

Apşa nr. 2 (93)

Slatina Ocna Slatina

Ilie Gherheş,Baia Mare

Іліе Герхеш, Байа Маре

  Membrii Euro-clubului de pelângă școala din Apșa de Mijloc(Tra nsc a rpa t i a , U c ra i na ) a uorganizat, luni, o șezătoare culturală,în care profesori, elevi și invitați dinafara școlii, din Cernăuți, Apșa deJos , B i se r i c a A l bă , S l a t i na ,Poroșkovo, dar și din România l-auomagiat pe marele poet românGrigore Vieru.

A fost o seară de poezie, lacare au participat, printre alții, poeții

locali Gheorghe Moiș (Biserica Albă)și Nuțu Laurențiu Pop (Apșa deMijloc) precum și profesori dinCe rnă u ț i ș i r e p re z e n t a n ț i a iInstitutului Cultural Român, care ausosit cu o caravană de Mărțișor înl o c a l i t ă ț i l e r o m â n e ș t i d i nTranscarpatia.

Am a susținut o prelegeredespre personalitatea și operelemarelui sculptor român ConstantinBrâncuși.

A m î nc e rc a t î mpre unăromânii prezenți la șezătoare sădeslușim tainele și misterelemoștenite de la marele sculptorromân, Constantin Brâncuși.

Prin „Coloana Infinitului”,„Masă tăcerii”, „Poartă Sărutului”,„Muza Adormită” am constatat cât de profunde sunt valorile moștenite de poporul român, și prin viz iuneaMarelui Brâncuși.

I s t o r i a ș i d i me ns i une aexistențială a mentalității poporuluiromân își găsesc forma nemuririi și prin „Coloana Infinitului” care și aziînălță rugăciunile noastre pentruînaintașii noștri, care ne-au asiguratlibertatea expresiei naționale.

Evenimentul s-a desfășuratcu susținerea Consulatului General alRomâniei la Cernăuți, în parteneriatc u A s o c i a ț i a „ C o n v e r g e n ț eEuropene” (ACE) de la București.

  În cadrul Festivalului, a avut loc lansarea volumului deversuri „Aproape-departe de țară” semnat de dna. Şiman Ana, profesor de limba si literatura română la Școala din Apsa deMijloc, care a prezentat într-o formă autentică spiritul șicapacitatea românilor din satul ei natal.

Gândurile despre valorile eterne: Limbă, Tradiții,Biserică, Eminescu, Vieru, Spiritualitate, Mamă, generațiile deRomâni din sat - sunt reflectate într-o formă specifică, epicentrulvibrațiilor fiind frumoasa esență moroșenească.

Limba mamei pentru poeta Siman Ana este „dulce... dar

și cruce”, iar continuitatea neamului se realizează prin „dialogul

cu bunicul”.Autoarea se identifică cu întreaga și complexa

mentalitate română din Maramureșul Istoric, rezumându-şirelația cu patria mamă simbolic - „APROAPE-DEPARTE DEȚARĂ”.

MULŢUMESC DOAMNĂ ŞIMAN pentru curajul și bucuria de a împărtăși valorile sfinte ale românilor din dreaptaTisei!

Eleonora Moldovan,Consul general al României la Cernăuți 

Sursa: Euromedia Bucovina

Elevii și profesorii din școlile cu predare înlimba română din regiunea Transcarpatia au fost

invitați de către conducerea Școlii din Apsa deMijloc să-si manifeste, artistic, gândurile șisentimentele legate de limba maternă - limbaromână la Festivalul dedicat limbii materne.Competiția a fost pe măsură. Elevii au recitat, aucântat, au fost cuprinși de emoții profunde,impulsionând reflecții asupra valorilor sfinte,moștenite.

O delegație de la Cernăuți a fost prezentă lamanifestare , lansând un dialog cultural buc ov ine an o- ma ra mu re șe an pe te me ca rereprezintă perpetuarea valorilor naționaleromânești - dl. consul Aurelian Rugina, dna. prof.

univ. dr. Lora Bostan,  dna. Lilia Govornean, președinte al Asociației Cadrelor Didactice de etnie

română din Ucraina, dnii. Nicolae Hauca şi MykolaHavka, bloger.Concursul a fost susținut financiar de

Asociația „Boema OJT” din Baia Mare, președinte,dl. Mihai Cosma.

Juriul a fost coordonat de dna. prof.univ.dr.Lora Bostan, de la Catedra de Filologie Română,din cadrul Universității Naționale „Iurii Fedcovici”din Cernăuți.

Felicitări doamnă director Elena Sovac pent ru invi tația lansată și buna organizare amanifestării. Mulţumim profesorilor de la școlilemedii din Apşa de Mijloc, Slatina, Apşa de Jos,

Biserica Albă, Plăiuţ, Dobric, Strâmtura,Cărbunești, Poroscovo și de la Liceul din Slatina

 pentru că aţi reușit să insuflaț elevilor dragostea demamă și limbă maternă.Președinte le Uniuni i Regiona le a

Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Ion M.Botos, a venit cu colete de cărți și cadouri pentru participanții la Concurs.

Redacția emisiunilor în limbă romană de laUjgorod a fost, și de data această prezentă, înmijlocul românilor din dreapta Tisei. MulțumimVitaliy Meshcheriakov, Elvira Chilaru și doamneiGeorgeta.

Limbă maternă - floare eternă!

2. anul 2016

Festivalul „Limba maternă - floare eternă”,organizat la Şcoala Medie din Apşa de Mijloc, regiunea Transcarpatia

O săptămână bogată în proiecte culturale la românii din regiunea Transcarpatia

ŞEZĂTOARE LITERARĂ LA EURO-CLUBUL DIN CADRUL ŞCOLII APŞA DE MIJLOC

LANSAREA VOLUMULUI DE VERSURI„APROAPE-DEPARTE DE ŢARĂ” de Ana Şiman

8/18/2019 Apsa NR 2 2016

3/8

3.anul 2016

Apşa de Mijloc Dobric

Apşa nr. 2 (93)

8/18/2019 Apsa NR 2 2016

4/8

4. anul 2016

Biserica Albă Plăiuţ

Apşa nr. 2 (93)

Liberescu şi ,,Curentul'' au o sfântă bucurie:De a merge peste Tisa, la o Mare ÎntâlnireCu Poetul Eminescu şi cu fraţii de un sânge,În Maramureşul sfânt, care oricând va învinge!

La Apşadava suntem chemaţi sincer şi frăţeşte,De ,,Voievodul'' de-acolo, ce românismul păzeşte,Care şi la Petrodava, a venit cu dor de ţară,Unde Poetu-i cinstit pentru-a patruzecea oară!

Acolo am remarcat, că acest Frate-i stăpânÎn Maramureşul rupt, unde-i ,,greu să fii român!''Şi vorbeşte-atât de dulce, într-un limbaj strămoşesc,Parc-auzi pe Bogdan Vodă, cu timbru moroşenesc...!!!

...Din Vişedava merg doi, dintr-o lume mai aparte,Ceilalţi ar vrea ca să vină, însă nu au paşapoarte!...Cu delegaţia-n mână, preotul L. Vasilescu,La volanul jeep-ului, îl ia pe I. Liberescu.

 Ne oprim în Rozavdava şi-l luăm pe fostul Şef:A. Grigorescu, oricând, de excursii are chef!Dar drumul lui a fost scurt, căci la graniţ-a aflatCă paşaportul e nul... că e de mult...expirat!!!

Aşa că-n continuare, tot doi vom călători...În Apşadava de Mijloc, pe mai mulţi vom întâlni...Pe Doctorul P. Ionescu îl vedem deja sositA venit din Petrodava ... e relaxat, liniştit...

 N-am ajuns noi, sacerdoţii, cum voiam, la Parastas...Zăbovind în Sighedava, luând dejunu-n oraş...Apoi la graniţă stăm, până suntem controlaţi,Iar traseul nu-l cunoaştem... şi greu suntem informaţi...

Drumurile-s ca la noi: sparte, rele, desfundate,Culminând spre Apşadava, cu cratere adânci, late...Însă satele au vile, parcă vreau să concurezeCu cele de peste Huta, uriaşe ca-n Certeze!

La şcoala din Apşadava, ne întâmpină cu dragChiar Voievodul de Apşa, lângă al Patriei steag...E bucuros că ne vede, că vin tot mai mulţi chemaţi,Căci aici la Apşadava, împreună sunt mulţi fraţi.

Suntem serviţi cu cafea, ceai, pancove şi gogoşi,Suntem ca la noi acasă, să le guşti, să le miroşi...Şcoala este românească, mare, dotată deplin,Are o sală festivă, cu scenă, ca la cămin!

Acolo-n această sală, împodobită cochetVor veni copiii lor, să-l cinstească pe Poet,Cu poezii nemuritoare, versuri eminesciene...Cântece pe-aceste versuri, cu mici genii moroşene!

Copiii sunt minunaţi, frumoşi, deştepţi, educaţi,În port maramureşan, cu toţii sunt îmbrăcaţi!Participă la concursul de poezie-n acest an,La ediţia a Zecea, cu interes şi elan!

Multe şcoli sunt la Concurs, din satele româneşti:Din Plăiuţ, din două Apşe, Strâmtura sau Cărbuneşti,Şi din Biserica Albă, Slatina, Bouţul MicCernăuţi şi Ujgorod, din Sighet şi din Dobric...

Aceste nume de sate, ne face să radiem... ,Pentru că şi-n stânga Tisei, aceleaşi dubluri avem...!Pe toţi însă-i fascinează, la fel pe cei doi parohi.Grupul din Poroşcovo, a copiilor volohi!

Deşi-s vitregiţi de soartă: fără Biserică, Şcoală,Când cântă pe Eminescu, sunt români fără-ndoială!!!Deşi trăiesc foarte greu şi în condiţii precare ,Când recită Eminescu, sunt bogaţi, cu suflet mare!Peste-o sută de copii declamă, cântă, recită,Preţ de peste vreo cinci ore, dar lumea nu-i plictisită!Pe-aceşti îngeraşi români, pui de maramureşeni,Îi asculţi o veşnicie, ca pe nişte soli eterni!

La acest Concurs poetic an de an este prezentăDoamna Consul, ce oraşul Cernăuţi îl reprezintă.Ea vorbeşte elevat, filozofic şi poetic,Dar şi administrativ, gospodăreşte şi practic.

Mai e şi Domnul Prefect, al Maramureşului, care Îndeamnă să fie case, numai tradiţionale, Nu cu betoane sinistre, acoperiş emailat,Cu garduri ca la-nchisoare, din inox sau fier forjat !

Au mai fost oaspeţi distinşi: profesori cu doctorat,Ziarişti, muzeografi..., cu toţii au ascultat,Unii cu lacrimi în ochi, cu copiii recitândVersurile geniale ale Poetului Sfânt!

Aceşti oaspeţi au mai fost şi la alte ediţiiAle acestui Concurs şi-au apreciat cu toţiiCalitatea exemplară a elevilor români:Sunt aici la ei acasă, şi nu printre străini!

Deci oaspeţii de mai sus, din Oradea, Baia Mare,Din Sighet, din Oaş, Vişeu, Cernăuţi, cu admirareAu fost suflet lângă suflet, ca român lângă român,Căci Eminescu şi Tisa ne unesc pe-acest pământ!

Până atunci am crezut că Tisa e un duşman,Ce separă fraţi de fraţi şi neam de acelaşi neam......Însă azi am observat că noi românii suntemAceiaşi, în timp şi spaţiu şi tot români rămânem!

Şi-am trăit o bucurie, cum frumos zice psalmistul,Că unde fraţii sunt una, acolo e Paradisul!Şi ca la Hora unirii, ,,cei cu inima română''Am gustat pâinea frăţiei, cântând în limba străbună!!!

Toate-aceste bucurii, nu le-am fi putut avea,Dacă n-ar fi fost în frunte Voievodul de Apşa!!!El merită toată stima, prin ce a realizat,Că-i român cu suflet mare, maramureşan curat.

Mai are încă o perlă, care duce faimă zonei:Este Muzeul din Apşa, mărturie a istorieiAcestui popor român, curat maramureşan,Urmaşul dacilor liberi, ...nu va fi supus şohan!!!

 Nu pot să trec cu vederea o persoană importantă,Ce l-a secundat fidel pe Voievod, devotată:Este Doamna Directoare a Şcolii Apşa de MijlocCe vorbeşte cu blândeţe,nu te plictiseşti deloc.

Foarte simpatici au fost directorii de la şcoli,Care în mod ordonat au venit de două oriÎn faţă pentru cadouri, diplome şi multe cărţi,Merită aprecierea, că-s luminători experţi!

Iar cei mai mici îngeraşi, recită, cântă cu foc:Copiii de grădiniţă a Şcolii Apşa de Mijloc!Ei încheie triumfal acest Concurs literar,Şi primesc ca recompensă premiul I special.

Urmeaz-apoi premierea celor ce-au participatLa poezie, cântec sau care au dramatizat.Au fost multe premii astăzi, toţi au fost felicitaţiDe Doamna Consul, de Botoş...căci toţi au fostminunaţi!

Şi.. cireaşa de pe tort: plachete aniversare,Cu chipul lui Eminescu, pentru această zi mare,Date la domnii directori,doamnei de la Consulat,Şi la ceilalţi invitaţi, ...amintiri de neuitat!!!

Se-ncheie această sfântă întâlnire româneascăA fraţilor moroşeni, cu o agapă frăţească!Sunt mâncări de Maramureş, pe ele vom... tăbărî:Sarmale mici şi de ...toate sau mâncăm ,,cole' cu brî'''!!!

Încheiem şi-acest articol scris cu litere de foc,Despre Marea Bucurie de la Apşa de Mijloc!Reporterul Liberescu a fost impresionat adâncDe acest eveniment din Maramureşul Sfânt,

Unde trăiesc fraţii noştri, atât de pur conservaţi,Chiar sub stăpâniri străine, au rămas români curaţi!De aceea dacă ieri, mulţi de milă le plângeamAstăzi noi îi admirăm, ca fraţi ai noştri de-un neam.

Am scris acest repotaj, eu, Liberescu Ion, Nişte versuri populare, stângace, fără vreun ton,Dar au izvorât din suflet, din inimă, mai cu seamă.Este un omagiu sincer, pentru fraţii noştri de o mamă!

Aşa că am o onoare să stea în ziarul meuAceşti voievozi măreţi, în ,,Curentul'' de Vişeu,Căci Eminescu şi Tisa ne uneşte permanentŞi când suntem împreună, Dumnezeu este prezent!

Reporter,I.D. Liberescu

Ziarul ,,Curentul'' Vişeu de Sus la 7 februarie 2016

(Reportaj),,Iată acum ce este bun şi ce este frumos, decât a locui fraţii împreună

(Psalmul CXXXII, 1)

EMINESCU ŞI TISA, CARE NE UNESC( 6 februarie 2016)

8/18/2019 Apsa NR 2 2016

5/8

5.anul 2016

Strâmtura Bouţu Mic

Apşa nr. 2 (93)

Trimisul special al AGERPRES, Gina

Ștefan, transmite: În localitatea Apșa de Jos dinMaramureșul Istoric (Ucraina) se află un muzeudeosebit, care reunește mii de obiecte adunate într-oviață de om de un medic care este mândru că esteromân și care a dorit să le arate și celor din jur semneale dăinuirii românilor în zonă.

Situat pe strada Borcaniuca din satul Apșade Jos, denumită în popor „Drumul Țării', Muzeulde Istorie și Etnografie al Românilor dinTranscarpatia este creația medicului Ion MihaiBotoș, care l-a amenajat în propria gospodărie șicare ne spune că 'aceasta este unica instituțieromânească de acest tip din toată Ucraina'.

Președinte al Uniunii Românilor dinTranscarpa t ia 'Dac ia ' , Ion Miha i Botoșcolecționează de peste 30 de ani obiecte din

gospodăriile țărănești ale românilor din zonă,costume populare maramureșene, unele vechi de peste 100 de ani, dar și documente extrem devaloroase sau colecții numismatice.

Istoria acestui muzeu începe în 1984, cândIon Mihai Botoș s-a întors de la facultatea absolvităîn Livov și a cumpărat împreună cu soția sa o lampămaramureșeană, veche și afumată, de la babaAxenia. Lampa nu a fost tocmai ieftină, a costat 25de ruble, vreo 40 dolari, în condițiile în care salariulde medic al colecționarului era de 125 ruble.

De atunci, chiar dacă era privit cususpiciune sau curiozitate, Ion Botoș a strâns, din propriile resurse, de la bătrânii din satele românești,mii de exponate, care au fost frumos aranjate în casași în curtea sa din Apșa de Jos.

De asemenea, anul trecut a câștigat un proiect de la Departamentul Politici pentru Relațiacu Românii de Pretutindeni din cadrul MinisterulAfacerilor Externe din România prin intermediulcăruia a completat colecția, a conservat și a pus învaloare obiectele existente.

Muzeul a fost inaugurat oficial înseptembrie 2014 și este structurat pe mai multesecții: etnografie, carte veche, documente,numismatică, bibliotecă și arhivă.

În curte, într-un spațiu amenajat special,sunt expuse colecții întregi de unelte și obiectecasnice țărănești, cum ar fi cele pentru prelucrarealemnului, confecționarea țesăturilor, în general totceea ce are legătură cu viața țăranului. Tot în curte poate fi admirată o superbă poartă maramureșeanărestaurată, provenită din stânga Tisei (România),care delimitează muzeul de grădina gospodăriei.

În câteva încăperi din casă, devenite spațiuexpozițional permanent, sunt expuse zeci decostume populare maramureșene, dar și țesăturispecifice, de la fețe de masă și ștergare, până lacovoare de o frumusețe extraordinară. Tot îninteriorul casei sunt prezentate sute de documente,majoritatea originale, 'emise de cancelariile țărilorcare au stăpânit acest teritoriu', colecții de presă șide cărți vechi, dar și bancnote, monede și o bogatăcorespondență și acte de familie ale marilor personalități românești din zonă.

"Sunt câteva mii de exponate, unele foartevechi, avem documente, cărți religioase din secolul

XVII, cărți istorice, într-un cuvânt avem carteromânească și avem foarte multe cărți care aucirculat în zonă în perioada în care românii dinTranscarpatia erau în diferite state ale Europei. (...)Afară, avem secția țăranului român, unde toate

obiectele sunt din viața țăranului: războaie de țesut,

instrumente cu care s-a prelucrat lâna, mașinile detors, suveicile, unelte folosite de cioban la stână,instrumente de prelucrarea lemnului folosit îngospodăria sa, cazan de țuică, într-un cuvânt tot ce afost legat de viața țăranului', a declarat Ion MihaiBotoș, pentru AGERPRES.

În ceea ce privește importanța muzeului pecare l-a creat în cei peste 30 ani, acesta ne spune căatestă continuitatea străveche a românilor în zonă, pentru cei care aveau astfel de îndoieli, acestaavând și un rol educativ pentru copiii care trebuie săafle cum au trăit strămoșii lor.

"Când cineva pune la îndoială că înMaramureșul din partea dreaptă a Tisei au existatromâni, noi avem documente pe care le punem pemasă și le arătăm pe ce ne bazăm, apoi sunt

obiectele cu care românul a trăit, care îl atestă pe elca băștinaș, ca autohton. (...) Când vin copiii dinșcoli, le arătăm obiecte, documente, cărți pe care le-au folosit strămoșii noștri și au învățat a scrie primele slove în limba română', a spus Ion MihaiBotoș.

Întrebat dacă este mândru de ceea ce arealizat, acesta ne răspunde: 'În primul rând, suntmândru că sunt român, iar în al doilea rând suntmândru că se bucură și alții de ceea ce eu am făcut'.

Muzeul de Istorie și Etnografie alRomânilor din Transcarpatia a fost vizitat pânăacum de mii de oameni veniți din 35 de țări, inclusivSUA și Canada, iar Ion Mihai Botoș spune că, dupăce aceștia 'cunosc cultura și portul nostru, încep să-iînțeleagă mai ușor pe români'.

Ion Mihai Botoș a apreciat sprijinul primitde la Departamentul pentru Românii dePretutindeni pentru realizarea muzeului și și-aexprimat speranța că în viitor românii dinTranscarpatia se vor bucura de susținerea PatrieiMamă, în contextul în care aceștia au pus umărul lafăurirea statului român și că vor fi recunoscuți cafoști cetățeni ai statului român, 'pentru că, de la 1decembrie 1918 și până la 26 iulie 1921, româniidin partea dreapta Tisei au fost integral în România'.

Între timp, muzeul din Apșa de Jos șifondatorul lui îi așteaptă cu brațele deschise peromânii din țară și, 'chiar dacă există spaima că înUcraina este război iar drumurile sunt proaste', letransmite că 'este mult suflet în românii dinMaramureșul Istoric' și dintre toate comunitățiledin jurul României, 'nicări nu se vorbește limbaromână mai frumos ca aici'.

AGERPRES(A-AS,  editor: Vicențiu Purcărea  editor online: Irina Giurgiu

Mii de obiecte adunate în 30 de ani de un medic,reunite în Muzeul de Istorie şi Etnograe

al Românilor din Transcarpatia

8/18/2019 Apsa NR 2 2016

6/8

6. anul 2016

Topcino Peştere

Apşa nr. 2 (93)

Data înregistrării. 06.04.2001Adresa: Str. Borcaniuca nr. 17, (90571)

Apşa de Jos, raionul TeceuTranscarpatia, UcrainaPreşedinte: Ion M. BOTOŞTel.:+ 380973907518; 0752474079

CONSILIUL

1. Ion M. BOTOŞ, Apşa de Jos2. Gheorghe V. OPRIŞ, Bouţu Mic3. Nuţu L. POP, Apşa de Mijloc4. Vasile LACATOŞ, Poroşcovo5. Ileana BOTOŞ, Apşa de Jos6. Vasile MARINA, Apşa de Jos7. Nuţu Marina, Apşa de Mijloc

COMISIA DE CENZORI

1. Olimpia I. IOVDI, Apşa de Jos2. Maria I. MOIŞ, Apşa de Jos3. Maria VLAD, Apşa de Jos

MEMBRII DE ONOARE AI CONSILIULUI

1. Valer MARIAN, preşedinte de onoare, senator deSatu Mare în Parlamentul României2. Tiberiu MORAU, preşedintele Asociaţiei„Morăriţa” Oradea3. Echim VANCEA, directorul BiblioteciiMunicipale „Laurenţiu Ulici” Sighetul Marmaţiei4. Teodor ARDELEAN, directorul BiblioteciiJudeţene „Petre Dulfu” Baia Mare5. Ovidiu Gheorghe NEMEŞ, pr imarulMunicipiului Sighetul Maramţiei6. Gheorghe PETRILA, fotograf profesionistOradea7. Vasile SOARE, ambasadorul României înFederaţia Rusă8. Cornel IONESCU, ambasadorulul României înUcraina

9. Eleonora MOLDOVAN, Consul general alRomâniei la Cernăuţi10. Ioan-Aurel POP, rectorul Univesităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca11. Lucian SILAGHI, directorul Direcţiei pentruCultură şi Patrimoniu Naţional Bihor 12. Mihai FERCALĂ, preşedinte executiv -director general al SIF Transilvania Braşov13. Vasile IUGA, preşedintele Societăţii Culturale„Pro Maramureş Bogdan Vodă” Cluj-Napoca

Data înregistrării. 05.09.2014 (Administraţiaraională Teceu)Data inaugurării: 27.09.2014Adresa: Str. Borcaniuca nr. 17 (90571)Apşa de Jos, raionul TeceuTranscarpatia, UcrainaFondatori: Ion M. BOTOŞ, Ileana BOTOŞDirector: Ion M. BOTOŞDirector adjunct: Ileana BOTOŞTel.: + 380973907518; 0752474079

CONSULTANŢI ŞTIINŢIFICI:

1. Dr. Viorel CIUBOTĂ, Satu Mare2. Dr. Mihai DĂNCUŞ, Sighetul Marmaţiei3. Dr.Ilie GHERHEŞ, Baia Mare

4. Dr.Natalia LAZĂR, Negreşti-Oaş5. Prof. Gheorghe TODINCA, Sighetul Marmaţiei6. Timur CHIŞ, Sighetul Marmaţiei

  10 argumente în favoareaînvă țământului românesc d inregiunea Cernăuți, aduse de  Dorin MISICHEVICI  ,   pro fesor   grad superior cu un stagiu pedagogic de 34ani (inclusiv 20 ani la Liceul dinCarapciu), jurnalist, de două orilaureat al concursului ,,Învățătorul An ul ui ”, preș ed in te le As oc ia ți eiucraineano-franceze ,,Les Amities”,care a realizat 8 proiecte europene în

 probleme de învățământ . „Argumentecare nu pot fi demontate de oricine câtnu s-ar strădui. Pentru că însăşi viaţale întăreşte”  , susţine întemeiat autorul.

I. Argumentul visceral. Cel maiimportant

Aici, întru totul, suntem de acordcu f raţ i i ucraineni în pr ivinţaimportanţei limbii materne. Deseori îiauzim întrebându-se: Cum să-ţiabandonezi limba mamei?! E o blasfemie, spun ei. Cel mai ruşinoslucru! Să-ţi abandonezi limba pe care oauzi, o înveţi a vorbi încă din viscerele

(pântecele) mamei este o crimă! Maimare nu există! Dacă acest lucru evalabil pentru un ucrainean, el e valabilşi pentru un român… Da, e o crimă să-ţiabandonezi limba pe care o auzi încă

fiind în pântecele mamei. Încă acolo oîncepi a învăţa prin cântecele, vorbeleduioase, îndemnurile şi iubirea profundă pe care mama le revarsăasupra bebeluşului prin limba română.

De ce nu învăţăm nimic dinumilitoarea prăbuşire a URSS-ului?URSS-ul a dorit să niveleze toatel i m b i l e ş i t o a t e cu l t u r i l e , s ăconstruiască din nou un Turn Babel.Vom construi şi noi unul? Nici o şansă!

A dispărut, a putrezit, s-a dus pe apasâmbetei URSS-ul. Şi una din cauzele principale a fost nebuna dorinţă de adistruge limbile şi culturile popoarelorconlocuitoare, păstrând numai limba şicultura rusă.

De ce nu învăţăm nimic dinfrumoasa construcţie a UniuniiEuropene? În cadrul ei toate cele 27 delimbi ale celor 27 de state-membre suntlimbi oficiale sau de stat.

Cuvântul „mancurt” al genialuluiAitmatov înseamnă „om fără rădăcini”.Ştiţi de ce se usucă pădurile la noi? Seusucă copacii cu rădăcinile deasupra,care nu au rădăcini adânc înfipte în

 pământ. Nu le ajunge apă, având învedere seceta din ultimii ani. Dinaceastă cauză apar şi insectele care lesug şi seva ce le-a mai rămas. Aşa şicopii noştri zăpăciţi de mici, năuci, vor

intra în viaţă uscaţi şi fără sevă, dincauză că au părăsit fără voia lor limbamaternă.. Toţi marii pedagogi ai lumiivorbesc despre marea importanţă acunoaşterii limbii materne în studiereatuturor ştiinţelor. Istoria ne mai învaţăcă cei care părăsesc odată limbamaternă, părăsesc foarte uşor şi limbaadoptivă, pentru că nu au nici rădăcini,nici memorie. În această privinţă îisfătuim pe „bolşevicii noştri” săcitească opera politică a lui Eminescudespre aşa-zişii renegaţi.

II. Argumentul literal sautehnic. Alfabetul nostru

Alfabetul nostru latin este cel mai bun , eficient , modern, înţe leptinstrument al limbii. În genere, nuexistă alfabet ideal, dar cel mai aproape

de ideal este alfabetul latin. Nu existăaltul mai performant şi mai răspândit înlume. Chiar ţările tradiţionaliste:Japonia, China, ţările arabe, unele ţărislave, îl folosesc în aceiaşi măsură cuscrisul lor. El a devenit hrana de zi cu zia tuturor locuitorilor Pământului. Uninstrument de lucru cu numai 26 delitere. Folosindu-l, noi economisimtimp, efort şi hârtie. Unu dintre cei maimari directori de liceu pe care i-a avutaceastă regiune a argumentat ştiinţificuriaşul salt făcut de elevii români dupăce s-a trecut la alfabetul latin.

III. Argumentul pedagogic

Î n v ă ţ ă m â n t u l r o m â n e s c a beneficiat de aportul unor reformatoride talie mondială, Spiru Haret, deexemplu. Învăţământul românesc este

UNIUNEA REGIONALĂ A ROMÂNILORDIN TRANSCARPATIA „DACIA”

- 2016 -

De ce românii din Ucraina

au nevoie de învăţământîn limba română?

MUZEUL DE ISTORIEŞI ETNOGRAFIEAL ROMÂNILOR

DIN TRANSCARPATIA

8/18/2019 Apsa NR 2 2016

7/8

7.anul 2016Apşa nr. 2 (93)

Bouţu Mare Cărbuneşti

unul din cele mai performante dinlume, România fiind una din puţineleşcoli exportatoare de învăţământ.Elevii români au puţini rivali în lume lamatematici, fizică, chimie, biologie,limbi moderne şi clasice… Şi dacă aurivali, ei sunt din Statele Unite, China,Japonia, Rusia, Coreea de Sud. Şi anul

acesta, elevii români au dobânditsuccese fantastice la numeroaseolimpiade internaţionale. La multematerii sunt primii în Europa sau pe primele locuri în lume.

Învăţământul superior românesceste integrat în sistemul Bologna, pecând al nostru, din păcate, este foarte şifoarte departe. Un alt argument este şisaltul extraordinar al învăţământuluidin Republica Moldova care s-area l iza t to t p r in învăţământu lromânesc. De aceea, facem un apel de astrânge legăturile cu România şiRepublica Moldova, prin preluarea destudii, tabere de creaţie, stagii,olimpiade ş.a.m.d.

IV. Argumentul spiritual

 Nu do r im să m in i ma l izămînvăţământul altor naţionalităţiconlocuitoare, fiecare din ele avândimportanţa şi valoarea proprie, nudorim să intrăm nici în sterile polemici polit ice, dar suntem îndreptăţi ţi săsubliniem că învăţământul românescdin Bucovina are rădăcini cu mult maiadânci decât învăţământul altornaţionalităţi care-şi mai caută drumul,îşi definitivează conceptele, e încă în proces de naştere, în cercetare, săspunem. Noi avem o cale lungă

 bătătorită de atâtea şi atâtea generaţii, ocale trasată de mari personalităţi. Chiarşi faptul că noi am prins o perioadă cumult mai scurtă de totalitarism, că amavut acea perioadă înfloritoare dintrecele două războaie mondiale, printrealtele, când s-a format şi elitaintelectuală ucraineană de la noi,salvându-se de represiuni şi foamete,ne îndreptăţeşte să susţinem acest punc t de ve dere . Învă ţământulromânesc din Bucovina a avutîntotdeauna şi încă mai păstreazăcaracterul creştin (nu religios), profund

uman, bazat pe valorile veşnice şiuniversale, cu toate că, din cauzavicisitudinilor istoriei, s-au pierdutmulte pe drum.

De aceea, milităm să ne întoarcemîn timp şi să reluăm frumoasa tradiţiecând populaţia noastră cunoştea 4-5limbi: româna, ucraineana, poloneza,

germana, evreiasca. Atunci vomdeveni, într-adevăr, ceea ce am fost: oadevărată capitală europeană a culturii.

V. Argumentul şt i inţ ifico-cultural

Un alt argument indiscutabil estefaptul că prin limba română intri mairepede şi mai uşor în marile culturieuropene şi mondiale. Să ne amintim şide Rusia şi de alte ţări slave care auintrat în lumea culturii şi ştiinţei printr-o limbă latină (franceza) sau care auintrat în spiritul creştin prin atmosferaşi limba latină. Sunt atât de multeexemple că le lăsăm la latitudineacititorilor. Dar, totuşi, dorim săaccentuăm că un student român lamedicină are anatomia pe jumătateînvăţată încă din copilărie: mână –manus, cap – capus etc.

VI. Argumentul lingvistic

Mulţi se uită cu mirare şi invidiechiar la uşurinţa cu care românii învaţălimbile străine. Acest fapt se datoreazătot limbii latine care a îmbogăţit înmare măsură toate limbile Pământului.De exemplu, limba rusă are peste 30 lasută de latinisme, pe când limbaromână are slavonisme în jur de 10 la

sută. Chiar lexicul limbii engleze esteîn proporţie de 50 la sută de sorgintelatină. De mici, avem mari avantaje lastudierea limbilor străine.

VII. Argumentul economic

Deci, ai noştri care lucrează înEuropa şi pe alte meridiane, prin limbaromână, se integrează mai repede şimai uşor în viaţa economică europeanăşi mondială. Vorbiţi cu cei care seîntorc acasă din Franţa, Italia, Spania,Portugalia, Belgia, Anglia, Statele

Unite… Concluzia: ne descurcăm deminune, cu ajutorul limbii române, înspaţiul economic. Uitaţi-vă şi cumîncep a arăta satele româneşti care înanii totalitarismului arătau cu mult mairău decât alte sate. Transformările suntnet superioare în comparaţie cu altesate.

VIII. Argumentul financiar

Cei care au intrat în Europa prinînvăţământul românesc (bunăoară,medicii) au un salariu de până la 500euro pe zi, cei care nu, dacă ajung la1000 pe lună, e încă bine. Exemplelesunt nenumărate, important este să dai perdeaua „politicii” la o parte şi să levezi. Să priveşti şi pragmatic.

IX. Argumentul pragmatic

Din cauza politizării excesive asocietăţii noastre se pune un accentexcesiv pe o problemă falsă - studierealimbii de stat. Noi milităm pentrucunoaşterea temeinică a limbii de stat,dar dorim să accentuăm că eleviiromâni cunosc bine limba de stat. Darsă ne amintim şi de studenţii dinstrăinătate care veneau la studii în fostaURSS. Toţi erau atunci la Chişinău, lafacultatea de pregătire, unde studiaulimba rusă 9 luni. Şi atât. Era suficient?Şi da, şi nu. După 9 luni erau distribuiţila diverse universităţi din tot spaţiulsovietic. Pe parcurs, îşi îmbunătăţeaucunoştinţele de rusă. Dar, închipuiţi-văcă ei veneau la noi fără cunoştinţetemeinice la matematică, fizică,chimie, biologie… Puteau să aibă

cunoştinţe perfecte de rusă, dar nu leajutau cu nimic. Aici e şi tragediaînvăţământu lu i nos t ru . Anumecunoştinţele la materie sunt foarte şifoarte slabe şi nicidecum la limba destat care nu ajuta cu nimic la rezolvareaunei probleme la fizică, matematică,chimie… dacă nu ştii, nu ştii, ori înucraineană, ori româneşte, ori înengleză, ori în franceză. Problema e problemă, limba de stat e limba de stat.Deficienţele de limbă se pot recuperachiar uşor, pe când dacă ai ieşit dinşcoala generală cu zero cunoştinţe la

materiile de bază, nu mai recuperezi. Osă te uiţi la o problemă de fizică ca boulla poarta nouă, în limba de stat sauoficială, nu are importanţă.

X. Argumentul „noi suntemacasă”

Am fost aici întotdeauna, nu amvenit de nicăieri şi nu avem de gând săne ducem nicăleri. Celor care vor să neşteargă ca neam, „noilor bolşevici”, lereamintim ce a păţit URSS-ul. Le maireamintim să-l citească pe Eminescu,să vadă calitatea cetăţenilor care-şischimbă limba maternă cum îşischimbă ciorapii.

Le reamintim şi Psalmul 87 :„4. Eu pomenesc Egiptul şi

Babilonul pentru cei ce mă cunosc:Iată ţara Filistenilor, Tirul cu

Etiopia:„În Sion s-au născut” – 5. Iar despre Sion este scris: toţi s-

au născut în el,Şi Cel Prea Înalt îl întăreşte6. Domnul numără popoarele

scriindu-le: „Acolo s-au născut”.Da, Domnul numără popoarele, El

le scrie. Şi noi dorim să fim prezenţi laMarele Apel, dar să răspundem înlimba română: Prezent, Doamne!

 Nu e mai bine să ne gândimcum să intrăm mai repede în UniuneaEuropeană, unde şi ucraineana, şiromâna vor fi limbi oficiale sau de stat?Scuzaţi, limba română e de multişorlimbă oficială a Uniunii Europene.

Aşa că, părinţi, profesori,directori de şcoli şi licee, toţi oameniide bine! Să gândim la rece şi clocotitor!

Să dăm la o parte „politichia”, care ne-aorbit! Să alegem pragmatic, dar şi cuinima! Să nu fim fraieri şi să ascultăm pe oricine! Să alegem limba mamei!

■ Sursa:Ziarul Plai Românesc, nr. 2,

23 septembrie, 2013 – „Dorin Misichevici – Zece

 pledoarii care sunt şi 10 argumente(ştiinţifice) în favoarea

învăţământului românesc dinregiune”.

8/18/2019 Apsa NR 2 2016

8/8

8. anul 2016

Podişor Valea Malului

Biblioteca Municipală„Laurenţiu Ulici” Sighetul Marmaţiei

CENTRUL CULTURAL SIGHETUL MARMAŢIEI

Număr apărut la Sighetu Marmaţiei în colaborare cu:

Apşa nr. 2 (93)

Concursul literar ”Mihai Eminescu”Apşa de Mijloc - Ediţia a X-a

(6 februarie 2016)

Foto: ■ Gheorghe PETRILĂ (Oradea)